Examinată Macroscopic

8/20/2019 Examinată Macroscopic

1/9

Examinată macroscopic, măduva spinării prezintă:

- fsura mediană anterioară;

- şanţul median posterior;

- două şanţuri colaterale anterioare, dispuse simetric de-o parte şi de alta a

planului median, locurile de emergenţă a rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali;

- două şanţuri colaterale posterioare, dispuse de-o parte şi de alta a şanţuluimedian posterior, reprezentând locul de pătrundere al rădăcinilor posterioare alenervilor spinali în măduvă.

ăduva spinării este !ormată din su"stanţă cenuşie şi su"stanţă al"ă.

#spectul macroscopic şi microscopic al măduvei spinării este di!erit de la o regiune

anatomică la alta. #st!el, în regiunea cervicală şi regiunea lom"o-sacrată sunt maidezvoltate coarnele anterioare datorită inervaţiei motorii a mem"relor, pe când înregiunea toracală dezvoltarea acestora este mult mai redusă.

Substanţa albă

$u"stanţa al"ă a măduvei spinării se dispune la exteriorul su"stanţei cenuşii şieste organizată în trei perec%i de cordoane:

- cordoanele anterioare, delimitate între ele de linia planului sagital, iar lateral derădăcinile anterioare ale nervilor spinali. &ele două cordoane comunică între ele prin

comisura al"ă anterioară prin care !ac sc%im"uri de prelungiri nervoase;- cordoanele laterale delimitate de rădăcinile anterioare şi posterioare ale nervilor

spinali;

- cordoanele posterioare dispuse între rădăcinile dorsale ale nervilor spinali şişanţul median posterior, ce se continuă cu un ra!eu nevroglic median până lasu"stanţa cenuşie.

$u"stanţa al"ă medulară este !ormată din f"re nervoase cu mielină grupate în!ascicule. #ceste f"re sunt fe endogene 'au origine medulară( fe exogene 'au

origine extramedulară(.

)i la nivelul trunc%iului cere"ral se regăsesc aceleaşi elemente mor!ologice: stromaşi parenc%imul nervos.

$troma este reprezentată de celulele nevroglice şi de fne septuri con*unctive,care continuă în pro!unzimea ţesutului nervos unele structuri de la nivelulmeningelui. #ceste septuri con*unctive conţin vase de sânge.

+arenc%imul este reprezentat de neuroni. atorită !aptului că la nivelultrunc%iului cere"ral unele f"re nervoase se încrucişază sau dau multiple colaterale,


2/9

su"stanţa cenuşie nu se mai dispune su" !orma unei coloane neîntrerupte, ca lanivelul măduvei spinării, ci este !ragmentată în insule de su"stanţă cenuşie,!ormând nucleii senzitivi, motori, vegetativi sau proprii fecărei !ormaţiuni nervoase.

a nivelul trunc%iului cere"ral substanţa reticulată este mult mai "ine dezvoltatădecât la nivelul măduvei. Ea este !ormată din insule de celule nervoase, di!erite ca!ormă, mărime şi !uncţie, separate de numeroase f"re nervoase, mai mult sau maipuţin organizate în !ascicule.

upă aspectul %istologic al nucleilor din su"stanţa reticulată, s-au descrisdouă zone:

- zona mediană "ogată în neuroni:

- zona laterală mai săracă în celule nervoase.

alamusul este o masă voluminoasă de su"stanţă cenuşie situată în partea dorsalăa dience!alului. $tructura lui este neomogenă datorită divizării neuronilor în maimulte grupe de nuclei pe calea a!erenţelor senzitive sau senzoriale specifce. #ceştinuclei conţin neuroni de tip /olgi 0 cu axon lung care se proiectează pe scoarţacere"rală şi neuroni de tip /olgi 00 care au axon scurt şi au !uncţie de asociaţie întrediversele grupe neuronale.

$coarţa cere"rală nu are o structură identică pe toată întinderea sa. e aceea sepoate afrma că din punct de vedere structural, !uncţional şi flogenetic la nivelulscoarţei cere"rale există două zone:

- paleocortexul sau allocortexul , zona cea mai vec%e din punct de vedereflogenetic care reprezintă 1213 din supra!aţa scoarţei cere"rale. Ea are o structurăcelulară !ormată doar din 3 straturi neuronale şi se găseşte situată în zona%ipocampului;

- neocortexul sau izocortexul , zona cea mai întinsă 'ocupă 11213 din supra!aţascoarţei cere"rale( şi cea mai complexă din punct de vedere structural. Ea este!ormată din 4 straturi de neuroni.

a nivelul scoarţei cere"rale, indi!erent de zonele flogenetice există, din punct devedere %istologic, două structuri:

- parenc%imul, !ormat din totalitatea neuronilor şi prelungirilor neuronale;

- stroma !ormată din celulele gliale, vase de sânge şi fne septuri con*unctiveperivasculare.

vNeuronii piramidali sunt celulele caracteristice scoarţei cere"rale. +e secţiunile%istologice aceste celule au o !ormă triung%iulară cu vâr!ul îndreptat spre supra!aţacortexului cere"ral şi "aza îndreptată spre su"stanţa al"ă a emis!erei cere"rale.

#xul lor este cel perpendicular pe supra!aţa corticală.


3/9

in punct de vedere structural plexurile coroide sunt proeminenţe con*unctivo-vasculare, !ormate dintr-o stromă şi un epiteliu de acoperire. $troma conţine celulederivate din leptomeninge 'celule piale(, su"stanţă !undamentală puţină şi f"re decolagen.

5n stromă se găseşte un dispozitiv capilar "ine dezvoltat. &apilarele sanguine

sunt !ormate dintr-un endoteliu continuu, aşezat pe o mem"rană "azală continuă.&elulele endoteliale sunt *oncţionate strâns între ele şi prezintă numeroşi pori'!enestraţii(. eşi este un endoteliu !enestrat, pasa*ul celor mai multe su"stanţe dincapilarul sanguin în lic%idul ce!alo-ra%idian se !ace în mod activ şi nu pasiv.

&elulele epiteliale care acoperă dispozitivul con*unctivo-vascular reprezintă odi!erenţiere locală a epiteliului ependimar, cu care de alt!el se şi continuă.

Epiteliul plexurilor coroide este un epiteliu simplu cu"ic. &elulele sale sespri*ină cu polul "azal pe mem"rana "azală. +lasmalema polului "azal nu estenetedă ci prezintă numeroase !alduri între care, pe !rontul citoplasmatic, se găsesc

numeroase mitocondrii. a polul apical celulele prezintă numeroşi microvili şi uneoricili. +e !eţele laterale ale polului apical există numeroase dispozitive *oncţionalestrânse care nu permit trecerea unor su"stanţe din &6 în structura plexurilorcoroide sau în vasele sanguine su"iacente

Dura mater, mem"rana externă, !ormează pa%imeningele. Este o mem"ranăgroasă, dură, inextensi"ilă, !ormată din ţesut con*unctiv dens lamelar, "ogat în f"rede colagen, printre care se găsesc f"rocite, terminaţii nervoase li"ere şi vase desânge.

Pia mater, mem"rana internă a meningelui, este o structură con*unctivo-vasculară

fnă care aderă la supra!aţa organelor nervoase, urmărind toate in7exiunileacestora. Este !ormată din f"re colagene şi elastice !oarte su"ţiri, rare celulecon*unctive 'f"ro"laste, macro!age, mastocite, celule pigmentare( şi vase de sânge.

Fibrele nervoase cu mielină sunt !ormate de axonii neuronilor motori dincoarnele anterioare ale măduvei şi ai neuronilor motori ai nervilor cranieni, axoniineuronilor vegetativi preganglionari 'simpatici şi parasimpatici( şi prelungireasenzitivă 'dendrita( neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali. #cesteprelungiri nu se deose"esc între ele decât prin diametrul lor.

5n *urul acestor prelungiri neuronale se evidenţiază la microscopul opticprezenţa tecii de mielină, cu grosimi varia"ile, proporţionale cu diametrul prelungiriineuronale. 5n secţiune longitudinală teaca de mielină !ormează un tu" discontinuu

în *urul prelungirii axonale până la 1-3 microni de extremitatea distală a axonului.#cest tu" este întrerup din loc în loc de strangulaţiile 6anvier, locul unde axonulpoate emite colaterale. atorită compoziţiei "ogate în !os!olipide, teaca de mielinăse colorează sla" în coloraţiile uzuale.

.8oliculii lim!oizi Ei sunt !ormaţi dintr-o aglomerare masivă de lim!ocite dispuse într-ostromă specifcă citof"rilară. $troma este !ormată din f"re de reticulină dispuse

într-o reţea plexi!ormă tridimensională 'responsa"ilă de !orma s!erică a !oliculilor(,

f"re de colagen, celule reticulare, celule dendritice, f"ro"laste, vase sanguine. 5noc%iurile reţelei stromale se găseşte ţesutul lim!oid al !oliculului.


4/9

$e disting două tipuri de !oliculi lim!oizi:

- !oliculi lim!oizi primari;

- !oliculi lim!oizi secundari.

8oliculii lim!oizi primari sunt primii !oliculi care apar în cursul dezvoltării

em"rionare în primordiile organelor lim!oide peri!erice. Ei sunt !ormaţi din lim!ocitemici dispuse în insule dense, compacte, omogene. +ostnatal, asemenea !oliculi nuse mai găsesc decît la nou născut, deoarece prin stimulare antigenică ei se vortrans!orma în !oliculi secundari.

8oliculii lim!oizi secundari prezintă:

- un centru clar germinativ;

- corticala sau coroana !oliculară.

Centrul clar germinativ , numit şi centru reactiv sau centrul clar 8leming apare pepreparatele %istologice mai clar, mai puţin încărcat cu celule. 5n realitate centrul!oliculului secundar este ocupat de numeroase lim!o"laste, celule tinere, dedimensiuni mai mari decît lim!ocitele mature, cu nucleul mare şi %ipocrom

Corticala sau coroana foliculului este !ormată dintr-o populaţie densă delim!ocite 9 mature care, datorită nucleului %ipercrom, dau un aspect întunecatacestei zone. +rinte lim!ocite se găsesc rare lim!o"laste 'unele c%iar în mitoză(,macro!age şi celule dendritice.

8oliculul lim!oid nu este delimitat la peri!erie de o structură con*unctivă 'capsulă(

proprie, motiv pentru care peri!eria corticalei nu poate f delimitată cu exactitate. Eisunt alcătuiţi din lim!ocite 9 care iau naştere în centrul clar germinativ şi sematurizează !uncţional în corticală. otuşi, la un pol al !oliculului şi în infltratullim!ocitar peri!olicular, se găsesc şi lim!ocite .

timusul, spre deose"ire de alte organe lim!oide nu conţine în parenc%im !oliculilim!oizi, iar stroma sa nu este con*unctivă ci epitelială. El *oacă un rol esenţial înimunitate, colonizînd cu lim!ocite alte organe şi structuri lim!oide.

imusul este alcătuit din doi lo"i de !ormă piramidală sau ovoidală, uniţi în partealor in!erioară prin !aţa mediană. 8iecare lo" este delimitat la exterior de o capsulă

con*unctivo-vasculară care trimite în interiorul organului septuri con*uctive care împart parenc%imul în lo"uli.

o"ulul timic este considerat unitatea structurală şi !uncţională a timusului.

8iecare lo"ul timic este delimitat la exterior de o structură con*unctivăreprezentată de capsulă sau septurile con*unctive care se desprind din capsulă. #tâtcapsula timică cât şi septurile con*unctive desprinse din ea prezintă o structurăf"roasă, "ogată în f"re de colagen, puţine f"re elastice şi de reticulină, f"rocite,mastocite şi vase sanguine. 5n unele septuri interlo"ulare mai voluminoase se

găsesc şi adipocite, c%iar şi la copil. umărul adipocitelor stromale creşte pemasură ce se înaintează în vârstă. $epturile con*unctive conţin numeroase vasesanguine 'arteriole, venule, capilare( şi vase lim!atice.


5/9

in septurile con*unctive perilo"ulare se desprind septuri fne care pătrund îninteriorul lo"ulului şi însoţesc vasele sanguine intralo"ulare.

+e preparatele %istologice, în coloraţiile uzuale '%ematoxilină-eozină,tricromice(, în fecare lo"ul timic se disting două zone:

- o zonă peri!erică de aspect mai întunecat, "ogată în celule mici cu nucleul%ipercrom numită corticala lobulului;

- o zonă mai clară ce ocupă partea centrală a lo"ulului numită medulară.

istologic, lo"ulul timic este !ormat din două componente: stomă şi parenc%im.

Stroma lo"ulului timic este o stromă particulară, specifcă, find !ormată din celuleepiteliale cu prelungiri, *oncţionate între ele prin desmozomi

#ceastă stromă, spre deose"ire de alte organe lim!oide, nu conţine f"re dereticulină, find un citoreticul stromal

+rezintă un nucleu mare de circa 1< microni, rotund, aşezat central, %ipocrom şinucleolat. 5n citoplasma lor s-au evidenţiat organite celulare comune, granule şivacuole, precum şi tonoflamente, elemente ultrastructurale specifce celulelorepiteliale.

=nele celule stromale aplatizate învelesc traveele con*unctive perivasculare sau sedispun ca o teacă 'teaca epitelială( în *urul mem"ranei "azale a capilarelorsanguine. #cest ansam"lu celular stromal participă al !ormarea barierei timice care izolează celulele parenc%imului timic de circulaţia sanguină prin care seve%iculează su"stanţe antigenice.

5n medulara timică există unul sau mai mulţi corpusculi Hassall '!ormaţiuni%istologice specifce timusului(, la !ormarea cărora participă numai celulelestromale.

&orpusculii assall sunt !ormaţiuni rotunde sau ovalare, cu diametrul varia"ilde la 3< la 3


6/9

Corticala timică începe imediat su" capsulă sau su" traveele con*unctive caredelimitează lo"ulul. #re o grosime varia"ilă

( şi se continuă !ără nici o delimitare netă cu zona medulară.

lim!ocitele au o dispoziţie radiară de la peri!eria lo"ulului spre zona medulară.

&itoplasma este intens "azoflă şi apare ca un lizereu la peri!eria nucleului. oateaceste aspecte microscopice sunt răspunzătoare de aspectul mai întunecat alcorticalei care apare în coloraţiile uzuale. $u" capsula timică se găsesc numeroasecelule tinere, lim!o"laste, în mitoză.

+rintre lim!ocite s-au pus în evidenţă numeroase celule epiteliale, cu rol desusţinere, dar şi numeroase macro!age care au rolul de a !agocita resturile celularerezultate din involuţia timocitelor.

Medulara timică conţine o populaţie celulară mai %eterogenă: lim!ocitele suntmai puţine decât în corticală, celulele epiteliale stromale şi macro!agele sunt mainumeroase. &aracteristic medularei timice este prezenţa corpusculilor assall.

a peri!erie splina este delimitată de o capsulă con*unctivă cu grosimea de câţivamm. &apsula splenică este !ormată din f"re de colagen dispuse ordonat, rare f"reelastice, f"ro"laste şi câteva f"re musculare netede 'în partea pro!undă acapsulei(. in capsulă se desprind tra"ecule con*unctive care pătrund în organ şi seanastomozează delimitând spaţii areolare de !ormă şi dimensiuni variate. a nivelul%ilului splenic ţesutul con*unctiv este mult mai "ine reprezentat. &apsula şitra"eculele con*unctive !romează ?sc%eletul? con*unctiv al splinei care o!eră suportpentru stroma specifcă şi pentru parenc%imul splenic.

5n secţiune, splina prezintă macroscopic două tipuri de structuri:

- pulpa roşie !ormtă dintr-un ţesut îm"i"at cu cantităţii mari de sânge

- pulpa albă !ormată din insule al"icioase cu diametrul de 1-@ microni'corpusculii alpig%i( diseminate relativ omogen în structura pulpei roşii.

Stroma splenică este o stromă specifcă, find !ormată din ţesut reticular spongiosşi celule reticulare. 8i"rele de reticulină !ormează o reţea plexi!ormă în oc%iurilecăreia există celulele parenc%imului lim!oid. $troma specifcă se inseră pe capsulaorganului, pe septurile 'treveele, tra"eculele( con*unctive care se desprind dincapsulă şi pe ţesutul con*unctiv perivascular. Ea alcătuieşte o reţea f"rilară fnă,puţin rezistentă, ceea ce explică !ragilitatea şi !ria"ilitatea splinei la traumatisme.

Parenchimul splenic este !ormat din pulpa al"ă şi pulpa roşie. #r%itecturaparenc%imului splenic este determinată în mare parte de dispunerea vaselorsanguine.

arterele trabeculare dau ramuri care pătrund în septurile con*unctive ce sedesprind din tra"ecule.

in aceste ultime ramifcaţii se desprind artere cu diametrul de circa


7/9

periarteriale?. anşoanele lim!oide sunt !ormate din lim!ocite mici şi rare celulereticulare. in loc în loc, de-a lungul manşoanelor lim!oide periarteriale, aparexcentric !oliculi lim!oizi 'corpusculii alpig%i(. 8oliculii lim!oizi pot f primari sausecundari

anşoanele lim!oide 'structuri timo-dependente( şi corpusculii alpig%i 'structuri

"urso-dependente( !ormează pulpa al"ă.

Pulpa roşie este !ormată din cordoanele 9illrot% şi capilarele sinusoide.

&ordoanele 9illrot% sunt !ormate din ţesut lim!oid care umple spaţiile dintrecapilarele sinusoide.

&apilarele sinusoide !ormează o reţea vasculară imensă. $unt capilare cu peretelediscontinuu, cu lumen neregulat

&elulele prezintă un nucleu turtit, aşezat central; citoplasma conţine organitecitoplasmatice comune, numeroşi microtu"uli şi microflamente, vezicule depinocitoz

Zona marginală este reprezentată de o lamă de ţesut lim!oid care se interpune între pulpa al"ă şi pulpa roşie. #ceastă structură conţine numeroase celulereticulare, numeroase capilare sinusoide dilatate, macro!age, lim!ocite, plasmocite,monocite, %ematii, plac%ete sanguine, resturi celulare.

/anglionii sau nodulii lim!atici sunt mici organe lim!oide e!ectoare, peri!erice, ce sedezvoltă la con7uenţa vaselor lim!atice

/anglionii lim!atici au !ormă de "oa"ă de !asole sau de rinic%i, find delimitaţi laperi!erie de o capsulă con*unctivă stră"ătută de numeroase vase lim!atice a!erente.

/anglionii prezintă o margine convexă prin care pătrund vasele lim!atice a!erente şio margine concavă la nivelul căreia se găseşte %ilul organului. 5n %il există vaselelim!atice e!erente, vasele de sânge 'arteriole, venule(, flete nervoase vegetative şiţesut adipos.

istologic, în secţiune longitudinală, pornind de la marginea externă spre %ilulorganului, ganglionul lim!atic prezintă trei regiuni distincte:

- regiunea corticală situată la peri!erie, imediat su" capsulă, !ormată din

!oliculi lim!oizi primari şi secundari;

- regiunea paracorticală sau corticală pro!undă, reprezentată de o masă deţesut lim!oid !ără limite exacte, interpusă între !oliculii lim!oizi din corticală şicordoanele medulare;

- regiunea medulară situată spre %ilul organului, !ormată din cordoanele şisinusurile medulare.

#r%itectura ganglionului lim!atic este condiţionată de trei structuri %istologice:

- sc%eletul con*unctiv reprezentat de capsulă şi traveele f"roase care sedesprind din ea;


8/9

- vasele lim!atice care realizează o reţea complexă şi an!ractuoasă dispusă între capsulă şi %ilul organului;

- !ormaţiunile lim!oide: !oliculii lim!oizi, paracorticala şi cordoanele medulare.

in punct de vedere %istologic şi %istofziologic, în structura ganglionuluiexistă două elemente sttructurale distincte: stroma şi parenc%imul.

Stroma ganglionului lim!atic are două componente: stroma nespecifcă şistroma specifcă.

$troma nespecifcă este !ormată de capsula organului şi traveele con*unctive carese desprind din ea şi pătrund în ganglion.

&apsula ganglionului este !ormată din ţesut con*unctiv dens "ogat în f"re decolagen cu dispunere ordonată. +rintre f"rele de colagen se găsesc rare f"reelastice

&apsula este stră"ătută de vasele lim!atice a!erente

in capsulă se desprind travee con*unctive fne, mai numeroase în regiunea %ilară,care pătrund în interiorul organului !ără să-l lo"uleze.

$troma con*unctivă nespecifcă !ormează un ?sc%elet? de susţinere pentru stromaspecifcă şi pentru elementele vasculare.

$troma specifcă este constituită din f"re de reticulină organizate într-o reţeaanastomotică complexă ce se inseră pe !aţa internă a capsulei şi pe traveelecon*unctive care se desprind din ea. +rintre f"rele de reticulină se găsesc celule

reticulare

Parenchimul ganglionului limfatic este reprezentat de ţesutul lim!oid

5n zona corticală ţesutul lim!oid este organizat su" !orma de !oliculi lim!aticiprimari sau secundari,

8oliculii primari sunt !ormaţi din numerose lim!ocite mici, celule reticulare şi raremacro!age. u conţin plasmocite. 8oliculii lim!atici secundari sau reactivi sunt dedimesiuni mai mari decât cei primari. Ei prezintă un centru germinativ de !ormăovalară cu aspect mai clar datorită prezenţei a numeroase lim!o"last

plasmocite şi celule reticulare

&orticala !oliculilor lim!oizi este !ormată din lim!ocite mici, mature, numeroase, cunucleul mare %ipercrom, cu citoplasmă puţină, intens "azoflă. +rintre lim!ocite segăsesc macro!age, plasmocite şi celule reticulare

Zona paracorticală numită şi corticala pro!undă, este dispusă între zona corticalăpropriu-zisă şi cordoanele medulare. Zona medulară este !ormată din cordoanemedulare care se ramifcă şi se anastomozează între ele, separate de capilaresinusoide. &orionul mucoasei prezintă numeroşi !oliculi lim!oizi secundari, agminaţi princorticalele lor, în imediata vecinătate a criptelor sau su" epiteliul de supra!aţă. A


9/9

criptă amigdaliană împreună cu !oliculii lim!oizi din *ur constituie un lo"ulamigdalian

$unt structuri lim!oide ovalare de circa 1-3 cm lungime, situate în mucoasa şisu"mucoasa din partea terminală a intestinului su"ţire, pe partea opusă inserţieimezenterului

Documents

Examinată Macroscopic