Evolutia Tuberculozei in Anii 1999 - 2012 in Romania

8/16/2019 Evolutia Tuberculozei in Anii 1999 - 2012 in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-tuberculozei-in-anii-1999-2012-in-romania 1/82

M I N I S T E R U L S Ă N Ă T Ă Ţ I I INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎNSĂNĂTATE PUBLICĂ

EVOLUŢIA TUBERCULOZEI ÎN ANII 1999 - 2012

ÎN ROMÂNIA

2013



Autor: Dr. C ONSTANTINA C RISTEA

S ERVICIUL PENTRU M ETODOLOGIE STATISTICĂ ŞIS ISTEM I NFORMATIC

Tehnoredactare: Dr . C ONSTANTINA C RISTEA





EVOLUŢIA TUBERCULOZEI ÎN ANII 1999 – 2012ÎN ROMÂNIA

Date generale

Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, cu prevalenţă mareîn populaţie, cauzată de Mycobacterium tuberculosis (foarte rar de Mycobacterium bovis, Mycobacterium africanum), numit şi bacilul Koch. Bacilul Koch este omycobacterie foarte rezistentă la frig şi căldură, dar care poate fi relativ uşoomorâtă de expunerea la soare (UV) şi dezinfecţia cu produşi chimicispeciali (ceimai simpli sunt cei cloruraţi).

Tuberculoza prezintă un mare polimorfism clinic, radiologic, patogenic şevolutiv, determinat în primul rând de persistenţa micobacteriei în organism şi dinstalarea hipersensibilităţii întîrziate. Se caracterizează prin polimorfismlezional(leziuni infiltrative, exsudative, necroză de cazeificare) şi disjuncţiinfecţie- boală. Se transmite pe cale aeriană prin intermediul picăturilor Fllugerezultate în urma acceselor de tuse, râs, cântat, de la un bolnav de tuberculoză pulmonară la o persoană sănătoasă neinfectată, susceptibilă şi prin intermediualimentelor infectate.

Tuberculoza se manifestă ca o boală endemică, numărul de îmbolnăvirfiind relativ constant pe parcursul unui an, variind puţin de la un an la altul.Tuberculoza are evoluţie cronică şi o largă răspândire în rândul populaţiei, infecţ putându-se prelungi toată viaţa fără ca boala să se declanşeze, fiind posibil ca 80-90 % dintre subiecţii infectaţi să nu se îmbolnăvească de tuberculoză niciodat

doar 10-20 % dintre persoanele infectate fac boala şi anume cei la caremecanismele de apărare antiinfecţioase sunt compromise. Tuberculoza este o boală, adică prezintă manifestări clinice şi / sau

radiologice determinate de răspunsul organismului gazdă faţă de multiplicare bacilului tuberculozei(bK). În mod ideal, etiologia trebuie confirmată bacteriologsau histopatologic. Tuberculoza netratată sau tratată incorect are o fatalitatimportantă.



2

Agenţii etiologici ai tuberculozei umane sunt grupaţi în complexulMycobacterium tuberculosis, format din speciile Mycobacterium tuberculosis sa bacilul Koch( care constituie agentul etiologic al tuberculozei la om)şi alte specînrudite bacteriologic: Mycobacterium bovis, Mycobacterium africanum şiMycobacterium microti. Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium bovisMycobacterium africanum determină o boală clinic similară, dar au importanţepidemiologică inegală. Raritatea Mycobacterium bovis (prin controlutuberculozei bovinelor şi pasteurizarea laptelui) şi a Mycobacterium africanum(restrâns în arealul Africii Centrale şi Occidentale) contrastează cu răspândiremondială a Mycobacterium tuberculosis.

Tuberculoza este o afecţiune cunoscută de mii de ani, cu perioade derecrudescenţă determinate de situaţii speciale naturale şi sociale. Boala a însoţiomenirea de la începutul evoluţiei ei, leziuni tuberculoase fiind identificate atât îvertebrele omului neolitic în Europa, cît şi la mumiile egiptene, avînd o vechime dcel puţin 3000 de ani.Secolul al XIX-lea aduce descoperiri importante în ceea ce priveştetuberculoza: individualizarea clinică a bolii de către Laennec, demonstrarea naturtransmisibile de către Villemin şi în fine identificarea Mycobacterium tuberculosde către Robert Koch, care pune bazele diagnosticului bacteriologic altuberculozei.

În România tuberculoza constituie una din problemele prioritare de sănătate publică, iar Strategia Naţională de Control al Tuberculozei, are la bază direcţiilestabilite decătre Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei 2006-2015, a induscoordonatele elaborării noului Program Naţional de Control al Tuberculozei.

Combaterea tuberculozei nu se poate face decât integrat, în cadrul activităţiîntregii reţele sanitare, neputând fi doar apanajul activităţii specialiştilo pneumoftiziologi.

În ţările dezvoltate, incidenţa tuberculozei este mai mare în rândulvârstnicilor; în timp ce în ţările cu nivel economic scăzut, boala este mai frecvenîn rândul tinerilor.Vârstnicii sunt mai vulnerabili latuberculoză datorită reactivăriiinfecţiei latente, pe masura slăbirii sistemului imunitar, odată cu înaintarea îvârstă.Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet efectuat sainadecvat este deosebit de periculos. Atunci când bolnavii nu iau medicamentel prescrise, nu respectă posologia sau întrerup tratamentul înainte de termen, ei psă rămână infecţioşi, iar bacteriile pot dezvolta o rezistenţă la medicamente.Persoanele pe care le pot infecta, vor purta la rândul lor o formă de tuberculozăchimiorezistentă.



3

Indicatori epidemiometrici

Indicatorii epidemiometrici sunt indici aparţinând statisticii sanitare, caraduc informaţii sintetice asupra mortalităţii, incidenţei şi prevalenţei boliloasupra structur ii îmbolnăvirii pe sexe, grupe de vârstă, medii sociale.

Studiul epidemiologic al tuberculozei permite măsurarea răspândirii bolii şevoluţia ei în timp, spontan sau ca urmare a aplicării Programelor MinisteruluSănătăţii, şi anume Subprogramul de Supraveghere şi Control al TuberculozeIndicatorii utilizaţi în studiul tuberculozei sunt: Mortalitatea, Morbiditate(Incidenţa, Prevalenţa).

Indicatorii epidemiometrici ai tuberculozei în România înregistrează printrcele mai ridicate valori dinEuropa, cu toate măsurile luate pentru reducerea ei.

Tuberculoza are implicaţii sociale şi economice deosebite întrucât afectează îspecial populaţia la vârsta maximei activităţi profesionale.

Mortalitatea

Este definită ca numărul de decese prin tuberculoză, survenite în rândul populaţiei într -un in terval de timp dat, în cazul nostru u n an, r aportat la100.000 de locuitori .

În anul 2011 au fost înregistrate 251.439 decese generale, din care 2.233decese au fost prin boli infecţioase şi parazitare, iar din acestea 1.283 au fostdecese prin tuberculoză.

Pentru sexul masculin în anul 2011 au fost 132.180 decese generale, dinacestea 1.575 prin boli infecţioase, din care 1.052 prin tuberculoză.

La sexul feminin în anul 2011 au fost înregistrate 119.259 decese generaledin acestea 658 prin boli infecţioase, din care 231 prin tuberculoză.

În anul 2012 au fost înregistrate 255.539 decese generale, din care 2.396decese au fost prin boli infecţioase şi parazitare, iar din acestea 1.249 au fost

decese prin tuberculoză. Pentru sexul masculin în anul 2012 au fost 133.507 decese generale, dinacestea 1.626 prin boli infecţioase, din care986 prin tuberculoză.

La sexul feminin în anul 2012 au fost înregistrate 122.032 decese generaledin acestea 770 prin boli infecţioase, din care 263 prin tuberculoză.

Analiza deceselor generale, deceselor prin boli infecţioase, deceselor prituberculoză din anul 2012, comparativ cu decesele din anul 2011, duc la



4

următoarea concluzie: decesele generale au crescut în anul 2012; decesele prin boliinfecţioase au scăzut în 2012 pe total, dar pe sexe au crescut în 2012, iar celespecifice prin tuberculoză total şi la sexul masculinau scăzut în anul 2012,comparativ cu 2011, însă au crescut la sexul feminin.

În Tabelul nr. 1 este prezentată repartizarea deceselor prin tuberculoză pegrupe de vârstă şi sexe, anul 2012 comparativ cu anul 2011.

Tabelul nr. 1

Decesele prin tuberculoză în România în anul 2012 comparativ cu anul2011, pegrupe de vârstă şi sexe.

DECEDAŢI Total Masculin Feminin

2011 2012 2011 2012 2011 2012Total ţară 1283 1249 1052 986 231 263

0-4 ani 9 3 7 2 2 1

5-9 ani 0 0 0 0 0 0

10-14 ani 0 2 0 2 0 0

15-24 ani 28 25 18 13 10 12

25-34 ani 74 68 48 48 26 20

35-44 ani 199 213 168 171 31 42

45-54 ani 314 250 276 213 38 37

55-64 ani 323 285 284 257 39 28

65-74 ani 199 205 154 153 45 52

75 ani + 137 198 97 127 40 71

Decese prin tuberculoză pe grupe de vârstă

În anul 2012 decesele prin tuberculoză scad la un număr de 1249,comparativ cu 2011 când au fost înregistrate 1283 decese.

În anul 2012, decesele ating valoarea maximă la grupa de vârstă55- 64 ani,cu un număr de285 decese.

În anul 2011, valoarea maximă se înregistrează la grupa de vârstă 55- 64ani, grupă la care au fost înregistrate 323 decese.

Valori ridicate sunt în 2012şi la următoarele grupe de vârstă: 35- 44 ani,45- 54 ani, 65-74 ani şi75 ani +.



5

Cele mai mici valori se înregistrează la copii şi tineri până la 24 ani. În 2012,scad decesele la copii 0- 4 ani( 3 decese ), nu se înregistrează decese la grupa devârstă 5- 9 ani(la fel ca în 2011), darse înregistrează2 decese la categoria devârstă 10- 14 ani în 2012, comparativ cu 2011(0 decese în 2011).

În 2012 scad decesele la 15- 24 ani(25 decese), la 25- 34 ani scaddecesele(68 decese), la 35- 44 ani cresc decesele(213 decese), (vezi tabelul nr.1).

Pentru anul 2012 comparativ cu anul 2011, au crescut decesele printuberculoză la categoriile de vârstă: 10-14 ani, 35-44 ani, 65-74 ani, 75 ani +,şi auscăzut pentru celelalte categorii de vârstă sau au rămas constante.

Decesele prin tuberculoză pe sexe

Decesele prin tuberculoză scad în anul 2012 comparativ cu 2011,dar semenţin pe primul loc în cazul bolilor infecţioase şi parazitare.

La sexul masculin au fost înregistrate în anul 2011 - 1.052 decese, iar în anu2012 - 986 decese. La masculin auscăzut decesele în anul 2012 comparativ cu anul2011.

La masculin, grupa de vârstă la care sunt cele mai multe deceseatât pentruanul 2012, cât şi pentru 2011,este 55- 64 ani. Au fost 257 decesela aceastăcategorie de vârstăîn 2012, iar în anul 2011- 284 decese.

La sexul feminin au fost înregistrate în anul 2011 (231 decese), iar în anu2012 (263 decese), deci mai multedecese prin tuberculoză în anul 2012comparativ cu anul 2011.

La sexul feminin, cele mai mari valori în 2011 se înregistrează la categoride vârstă 65-74 ani (45 decese). În 2012 cele mai multe decese au fost la categoriade vârstă 75 ani +(71decese).

De remarcat că pentru sexul feminin nu sunt decese la categoria de vârstă5-9 ani şi10- 14 ani în 2012 şi 2011(vezi tabelul nr.1).

Decesele prin tuberculoză mai numeroase la sexul masculin comparativ cusexul feminin, pot fi explicate prin lipsa de preocupare a bărbaţilor privind starealor de sănătate.

Se poate concluziona că tuberculoza afectează mai mult bărbaţii; apar tomai multe cazuri la vârste mai înaintate determinând importante problemeeconomico-sociale, şi în acelaşi timp persoanele vârstnice(75ani +) indiferent desex sunt cele mai afectate în 2012.

Condiţiile economice şi nivelul de trai scăzut au determinat creştereadeceselor prin tuberculoză.



6

Graficul nr. 1

Decesele prin tuberculoză pe medii (U /R ) şi sexe – 2012

Graficul nr. 1 ilustrează decesele prin tuberculoză pe sexe şi medii, evidenţiinddiferenţa clară între cele două sexe; pentru anul 2012, cele mai multe decese aufost la sexul masculin şi în mediul rural. La sexul feminin, sunt mai multe deces prin tuberculoză în mediul rural decât în mediul urban.

Graficul nr. 2Decesele prin tuberculoză pe medii (U /R ) şi sexe – 2011

0

200

400

600

masculin feminin masculin feminin

urban rural

432

118

554

145

Decedaţi TB 2012

0

100

200

300

400

500

600


urban rural

465

93

587

138

Decedaţi TB 2011



7

Graficul nr. 2 ilustrează decesele prin tuberculoză pe sexe şi medii, pentru2011, arătând că cele mai multe decese sunt în mediul rural la sexul masculin; aşcum arată graficele de mai sus, în 2012 comparativ cu 2011au scăzut decesele pemedii şi sexe pentru mediul urban şi rural la masculin,şi au crescut lafeminin înruralşi în urban.

Decesele prin tuberculoză pe medii (U /R ), 2012 comparativ cu 2011Tabelul nr. 2

Decesele prin tuberculoză în România în anul 2012, comparativcu anul 2011, pe medii (U/R) şi sexe

URBAN RURAL Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012

Decedaţi 558 550 465 432 93 118 725 699 587 554 138 145

În anul 2011 au fost înregistrate 1.283 decese prin tuberculoză, 725 în

mediul rural, din care femei -138 şi bărbaţi- 587, iar în mediul urban, 558, dincare femei -93 şi bărbaţi- 465.În anul 2012, din totalul de 1.249decese prin tuberculoză,699 au fost

înregistrate în mediul rural, din care 145femei şi554 bărbaţi, restul de550 aufost înregistrate în mediul urban, din care 118femei şi432 bărbaţi.

Repartiţia pe medii şi pe sexe pentru anul 2012 arată un număr mai mare dedecese prin tuberculoză în mediul rural, comparativ cu mediul urban, iar pe sexe constată că numărul deceselor este mai mare la sexul masculin comparativ cu cfeminin.

Repartiţia pe medii şi pe sexe pentru anul 2011 arată un număr mai mare ddecese prin tuberculoză în mediul rural comparativ cu mediul urban, iar pe sexe sconstată că numărul deceselor este mai mare la sexul masculin comparativ cu cfeminin atât pentru urban cât şi pentru rural.Graficul nr. 3Deceseleprin tuberculoză 2012, comparativ cu 2011, pe medii (U/R) şi sexe

0100200300400500600700800

2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

Urban Rural

Decedaţi TB



8

Decesele prin tuberculoză pe judeţe Decesele prin tuberculoză pe judeţe, 2012 comparativ cu 2011

Tabelul nr. 3 JUDEŢUL DECEDAŢI

2011DECEDAŢI

2012

ROMANIA 1283 1249ALBA 8 13ARAD 31 22ARGES 38 49BACAU 66 53BIHOR 11 16BISTRITA-N 12 9BOTOSANI 35 34BRASOV 17 18BRAILA 36 19BUZAU 11 13CARAS-S 47 43CALARASI 16 4CLUJ 23 27CONSTANTA 42 39COVASNA 10 11DAMBOVITA 21 35DOLJ 50 61GALATI 54 49GIURGIU 38 30GORJ 19 20HARGHITA 11 2HUNEDOARA 32 25IALOMITA

11 11IASI 37 36ILFOV 21 16MARAMURES 26 30MEHEDINTI 26 32MURES 36 35 NEAMT 43 52OLT 51 58PRAHOVA 52 39SATU MARE 18 35SALAJ 13 8SIBIU 14 19SUCEAVA

39 35TELEORMAN 47 45TIMIS 48 38TULCEA 16 10VASLUI 33 25V LCEA 17 20VRANCEA 13 21BUCURESTI 94 92



9

Decese prin tuberculoză 2012 pe judeţe, sexe, medii Tabel nr. 4

JUDEŢUL DECEDAŢI TBC 2012/

TOTAL

DECEDAŢI TBC 2012/

MASCULIN

DECEDAŢI TBC 2012/FEMININ

DECEDAŢI TBC 2012/URBAN

DECEDAŢI TBC 2012/RURAL

ROMANIA 1249 986 263 550 699ALBA 13 9 4 6 7ARAD 22 20 2 12 10ARGES 49 35 14 13 36BACAU 53 38 15 20 33BIHOR 16 14 2 9 7BISTRITA-N 9 8 1 3 6BOTOSANI 34 26 8 11 23BRASOV 18 16 2 14 4BRAILA 19 16 3 11 8BUZAU 13 10 3 1 12CARAS-S

43 34 9 27 16CALARASI 4 3 1 1 3CLUJ 27 21 6 16 11CONSTANTA 39 36 3 21 18COVASNA 11 7 4 6 5DAMBOVITA 35 25 10 9 26DOLJ 61 48 13 20 41GALATI 49 43 6 21 28GIURGIU 30 22 8 6 24GORJ 20 16 4 5 15HARGHITA 2 2 0 1 1HUNEDOARA 25 21 4 22 3

IALOMITA 11 10 1 2 9IASI 36 29 7 11 25ILFOV 16 7 9 9 7MARAMURES 30 18 12 14 16MEHEDINTI 32 21 11 13 19MURES 35 30 5 18 17 NEAMT 52 39 13 13 39OLT 58 49 9 17 41PRAHOVA 39 29 10 13 26SATU MARE 35 25 10 17 18SALAJ 8 7 1 5 3SIBIU 19 18 1 14 5SUCEAVA 35 29 6 12 23TELEORMAN 45 35 10 9 36TIMIS 38 32 6 17 21TULCEA 10 8 2 3 7VASLUI 25 20 5 5 20V LCEA 20 17 3 3 17VRANCEA 21 21 0 8 13BUCURESTI 92 72 20 92



10

Decese prin tuberculoză 2011 pe judeţe, sexe, medii Tabel nr. 5

JUDEŢUL DECEDAŢI TBC 2011 /

TOTAL

DECEDAŢI TBC 2011 /

MASCULIN

DECEDAŢI TBC 2011 /FEMININ


URBAN


RURAL

ROMANIA 1283 1052 231 558 725ALBA 8 7 1 4 4ARAD 31 27 4 11 20ARGES 38 26 12 12 26BACAU 66 51 15 21 45BIHOR 11 9 2 6 5BISTRITA-N 12 7 5 1 11BOTOSANI 35 29 6 16 19BRASOV 17 15 2 16 1BRAILA 36 30 6 20 16BUZAU 11 10 1 1 10CARAS-S

47 45 2 23 24CALARASI 16 15 1 8 8CLUJ 23 18 5 17 6CONSTANTA 42 39 3 23 19COVASNA 10 7 3 6 4DAMBOVITA 21 17 4 4 17DOLJ 50 43 7 11 39GALATI 54 47 7 29 25GIURGIU 38 27 11 10 28GORJ 19 17 2 8 11HARGHITA 11 10 1 3 8HUNEDOARA 32 28 4 26 6

IALOMITA 11 8 3 4 7IASI 37 31 6 15 22ILFOV 21 14 7 7 14MARAMURES 26 20 6 12 14MEHEDINTI 26 18 8 8 18MURES 36 30 6 14 22 NEAMT 43 33 10 7 36OLT 51 45 6 13 38PRAHOVA 52 43 9 23 29SATU MARE 18 12 6 8 10SALAJ 13 12 1 5 8SIBIU 14 12 2 12 2SUCEAVA 39 33 6 13 26TELEORMAN 47 36 11 9 38TIMIS 48 35 13 25 23TULCEA 16 15 1 5 11VASLUI 33 29 4 5 28V LCEA 17 17 0 1 16VRANCEA 13 9 4 2 11BUCURESTI 94 76 18 94



11

Decese prin tuberculoză pe regiuni în România

Tabelul nr. 6

Decese printuberculoză pe regiuni în România, în anul 2012

REGIUNI TOTAL ŢARĂ 2012

Total Masc. Fem. Urban RuralTOTAL ŢARĂ 1249 986 263 550 699N -E 235 181 54 72 163S -E 151 134 17 65 86S -MUNTENIA 213 159 54 53 160S -V OLTENIA 191 151 40 58 133V 128 107 21 78 50N -V 125 93 32 64 61CENTRU 98 82 16 59 39

M.BUC. ŞIILFOV

108 79 29 101 7

Tabelul nr. 7Decese prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2011

REGIUNI TOTAL ŢARĂ 2011

Total Masc. Fem. Urban Rural

TOTAL ŢARĂ 1283 1052 231 558 725N -E 253 206 47 77 176S -E 172 150 22 80 92S -MUNTENIA 223 172 51 70 153S -V OLTENIA 163 140 23 41 122V 158 135 23 85 73N -V 103 78 25 49 54CENTRU 96 81 15 55 41M.BUC. ŞIILFOV

115 90 25 101 14

Tabelul nr.6 prezintă comparativ decesele prin tuberculoză în diferiteregiuni geografice din România în 2012. Nu sunt de neglijat influenţele pe care le au asupra mortalităţiistructura populaţiei, dezvoltarea economică diferită în diferitele regiuni geografice, educaţsanitară, precum şi preocuparea pentru propria sănătate.

Tabelul nr.7 prezintă comparativ decesele prin tuberculoză în diferiteregiuni geografice din România în 2011.



12

Aplicarea programelor de sănătate, va duce la diminuarea cazurilor detuberculoză şi implicit a mortalităţii prin tuberculoză atrăgând atenţia ctuberculoza este nu numai o problemă personală a bolnavului, ci este o problemcolectivă (fiind o boală contagioasă), socială.

Decese prin tuberculoză pe macroregiuni în România

Decese prin tuberculoză pe macroregiuni în România, 2012

Tabelul nr.8

MACROREGIUNI DECEDAŢI 2012

TOTAL ŢARĂ 1249

MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 223

MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 386

MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞIILFOV)

321

MACROREGIUNEA 4 ( S - V OLTENIA; V) 319

În 2012 macroregiunea cu cele mai puţine decese este macroregiunea 1, cele maimulte se înregistrându-se în macroregiunea 2.

Decese prin tuberculoză pe macroregiuni în România, 2011

Tabelul nr. 9

MACROREGIUNI DECEDAŢI 2011

TOTAL ŢARĂ 1283

MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 199

MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 425

MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞIILFOV)

338

MACROREGIUNEA 4 ( S - V OLTENIA; V) 321

În 2011 macroregiuneacu cele mai puţine decese este macroregiunea 1, cele maimulte au fost înregistrate în macroregiunea 2.

Tuberculoza este nu numai o problemă personală a bolnavului, ci este o problemă colectivă (fiind o boală contagioasă), socială , aplicarea programelor d



13

sănătate va duce la diminuarea cazurilor de tuberculoză şi implicit a mortalităţ prin tuberculoză. În acelaţi timp se observă valori diferite, cu diferenţe mari întmacroregiuni, posibil şi prin aplicarea deficitară a programelor de sănătate îzonele unde sunt mai mari probleme şi care se repetă în fiecare an.

Dinamica deceselor prin tuberculoză înRomânia în ultimii52 de ani

Tabelul nr. 10

Dinamica deceselor prin tuberculoză în România în ultimii 52 de ani

ANII

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2011 2Decedaţi 6460 4567 3741 1418 830 947 1602 2560 2130 1784 1482 1283 1

Tabelul nr. 10 arată dinamica deceselor prin tuberculoză în România înaproximativ ultima jumătate de secol.

Tuberculoza a fost considerată vreme îndelungată un pericol social, dincauza extinderii înmasă şi a caracterului ei, practic incurabil, înainte dedescoperirea tuberculostaticelor.

După anul 1950, au fost descoperite mijloace şi stategii eficace decombatere a bolii, dar cu toate acestea tuberculoza continuă să reprezinte şi îsecolul XXI o problemă de sănătate publică.

În România, la fel ca şi în majoritatea ţărilor lumii, mortalitatea a scăzu progresiv după introducerea tratamentului antituberculos, ajungând la valoareminimă în anul 1980.

Aşa cum se vede din tabelul nr.10 cele mai multe decese prin tuberculoză seînregistrează în anul 1960, când au decedat prin tuberculoză 6.460 de oameni,

Dinamica mortalităţii prin tuberculoză(pentru perioada 1960- 2012) cunoaşteun trend descendent până în 1980, când atinge cel mai scăzut nivel din aceast

perioadă, 830 decese prin tuberculoză. Decesele se menţine la valori scăzute şi în 1985, când au fost înregistrate 947 decese, dar începe să crească constant pînă în1995 când se înregistrează 2.560 decese, după care începe să scadă constant,ajungând în 2012 la 1.249 decese.

Comparativ cu anul 1960, în anul 2012 decesele prin tuberculoză s- auredus la mai puţin de un sfert, şi totuşi se menţine la valori foarte mari având î



14

vedere că a fost introdusă medicaţia tuberculostatică, medicina a făcut multe progrese, iar efortul sistemului sanitar este foarte mare.

Condiţiile socio- economice, complianţa pacienţilor sunt factori care duc lamenţinerea la valori crescute ale ratelor mortalităţii prin tuberculoză.

Mortalitatea prin tuberculoză în ţări din Europa Graficul nr. 3

Mortalitatea prin TB în ţări din Europa(conform datelor din WHO/ Europa,HFA Database, iulie 2013)- ultimele date disponibile-

*Decedaţi la 100.000 loc

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Olanda

Germania

Austria

Cehia

Grecia

Malta

Franţa

Finlanda

EU

Croaţia

Bulgaria

Letonia

Europa

Lituania

România

Belarus

Moldova

CIS

Ucraina

Rusia

0.1

0.2

0.4

0.4

0.4

0.4

0.5

0.6

0.8

1.03

1.9

3.5

5.2

6.1

6.4

7.3

12.6

13.914.2

14.3

decedati tbc



15

Tabelul nr.11Mortalitatea prin TB în unele ţări din Europa (conform datelor din WHO/

Europa, HFA Database, iulie 2013) - ultimele date disponibile-

ŢARA MORTALITATE

(%OOO LOC.) ŢARA MORTALITATE

(%OOO LOC.)

Austria 0,4 Letonia 3,5Belarus 7,3 Lituania 6,1

Bulgaria 1,9 Malta 0,4

Cehia 0,4 Moldova 12,6

CIS 13,9 Olanda 0,1

Croaţia 1,03 România 6,4

Finlanda 0,6 Rusia 14,3

Franţa 0,5 Ucraina 14,2

Germania 0,2 EU 0,8

Grecia 0,4 Europa 5,2

Tabelul nr.12Mortalitatea prin TB- ultimele date disponibile - în unele ţări din Europa, pe

sexe( conform datelor din WHO/ Europa, HFA Database, iulie 2013) ŢARA MORTALITATE

(%OOO LOC.)MASC.MORTALITATE

(%OOO LOC.)FEM.Austria 0,6 0,4 Bulgaria 3,2 0,7 Cehia 0,6 0,2

CIS 24,0 5,6 Croaţia 1,5 0,7 Finlanda 0,8 0,5 Franţa 0,8 0,4 Germania 0,3 0,2 Grecia 0,5 0,2 Letonia 6,4 1,1 Lituania 11,6 1,9 Malta 0,6 0,2 Moldova 23,5 3,0 Olanda 0,2 0,1 România 11,4 1,8 Rusia 25,6 5,2 Ucraina 25,7 4,5 EU 1,4 0,4 Europa(reg.) 8,8 2,1

*Decedaţi la 100.000 loc.



16

Tabelul nr.11 şi Graficul nr.3 prezintă comparativ valorile mortalităţii printuberculoză în unele ţări din Europa conform ultimelor date disponibile (programinformativ al O.M.S. HFA iulie 2013). Media pentru Europa(regiunea) este de 5,%ooo loc.; EU, la care am aderat în ianuarie 2007, are o rată de 0,8 %ooo loc..

România are o rată de 6,4%ooo loc., mai mare decât EU şi decât media pentru regiunea Europa. Din grafic şi tabel se poate spune că fostele ţări comunisau valori mari ale ratelor mortalităţii, iar ţările puternic dezvoltate, care acordă grijă deosebită pacientului, au valori foarte mici ale ratelor mortalităţii. Bulgaricare a aderat alături de România laEU, are valori de aproximativ 3 ori mai micidecât ţara noastră.

Tabelul nr. 12 şi Graficul nr. 4 arată că în România se întâmplă acelaşifenomen ca în ţările dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, unde decesele prituberculoză au rate ale mortalităţii mult mai mari pentru sexul masculin comparativcu sexul feminin, la care ratele sunt mult mai mici. Graficul nr. 4Mortalitatea prin tuberculoză în unele ţări din Europa, pe sexe(conformdatelor oficiale din WHO / Europa, HFA Database, iulie 2013

*Decedaţi la 100.000 loc

0 10 20 30

AustriaBulgaria

CehiaCIS

CroaţiaFinlanda

FranţaGermania

GreciaLetonia

LituaniaMalta

MoldovaOlanda

România

RusiaUcraina

EUEuropa

0.6

3.20.6

24

1.50.8

0.80.30.5

6.411.6

0.6

23.50.2

11.4

25.625.7

1.4

8.8

0.4

0.70.2

5.60.70.50.4

0.20.21.1

1.90.2

30.1

1.85.2

4.5

0.42.1

decedaţi tbc

femininmasculin



17

Morbiditatea

Amploarea îmbolnăvirilor prin tuberculoză este exprimată prin doi indicatomajori: incidenţa şi prevalenţa.

Incidenţa

Este definită ca numărul de îmbolnăviri ce apar în interval de un an într-un teri toriu , raportat la 1.000 locuitor i.

Incidenţa tuberculozei, fiind incidenţă specifică, reprezintă numărul dîmbolnăviri (şi reâmbolnăviri) survenite în rândul populaţiei într - un in terval detimp dat, de obicei un an, r aportat la 100.000 de locuitor i .

Incidenţa tuberculozei variază, în funcţie de densitatea populaţiei, distribuţigeografică, calitatea şi extensia Programului Naţional de Tuberculoză.

Tuberculoza afectează orice parte a corpului, însă tuberculoza pulmonarăeste forma cea mai frecventă a bolii, şi singura formă susceptibilă de a ficontagioasă. Pentru anul 2011: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,7% din bolnavii înregistraţi în cursul anului, iar tuberculoza pulmonară 81,5 % di bolnavii înregistraţi în cursul anului;

Referitor la bolnavii înregistraţi în cursul anului 91,7% din bolnavii noi ş97,2% din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respirator; iar daceştia, 85,9% din bolnavii noi şi 96,8% din bolnavii readmişi(recidive) atuberculoză pulmonară.

Pentru anul 2012: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,3% din bolnavii înregistraţi în cursul anului, în timp ce tuberculoza pulmonară 83,3% din bolnavii înregistraţi în cursul anului;

Dacă ne referim la bolnavii înregistraţi în cursul anului, 91,2 % din bolnaviinoi şi 97,0 % din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respiratoriar din aceştia, 88,6% din bolnavii noi şi 97,4% din bolnavii readmişi (recidive) autuberculoză pulmonară.



18

Tuberculoza extrapulmonară afectează cel mai frecvent pleura, ganglioniilimfatici, coloana vertebrală, articulaţiile, căile genito- urinare, sistemul nervos sauabdomenul.

Tuberculoza extrapulmonară în anul 2011 are o rată de 8,3% din bolnavinoi înregistraţi şi 2,8% din bolnavii readmişi(recidive).

Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2011, structuratuberculozei extrapulmonare este următoarea: 17,9% tuberculoză osteo- articulară,23,1% tuberculoză ganglionară, 7,9% tuberculoză uro- genitală şi 51,0% altelocalizări.

În anul 2011 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnaviireadmişi(recidive) înregistraţi în cursul anului este următoarea: 26,1% tuberculozosteo-articulară, 18,5% tuberculoză ganglionară, 16,3% tuberculoză uro- genitalăşi 39,1% alte localizări.

Tuberculoza extrapulmonară în anul 2012 are o rată de8,8% din bolnaviinoi înregistraţi şi 3,0% din bolnavii readmişi(recidive). Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2012, structuratuberculozei extrapulmonare este următoarea: 18,1% tuberculoză osteo- articulară,24,9% tuberculoză ganglionară,5,8% tuberculoză uro- genitală şi 51,3% altelocalizări.

În anul 2012 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnaviireadmişi(recidive) înregistraţi în cursul anului este următoarea: 23,7% tuberculozăosteo-articulară,27,8% tuberculoză ganglionară,8,2% tuberculoză uro- genitală şi40,2% alte localizări.

Pentru cazurile noi de tuberculoză extrapulmonară atât pentru anul 2011 câtşi pentru 2012, pe primul loc după alte localizări se află tuberculoza ganglionară, întimp ce pentru readmişi (recidive) în cei doi ani comparaţi, pe primul loc după allocalizări se află tuberculoza osteo- articulară în 2011şi tuberculoza ganglionară în2012.

Se poate concluziona că simptomatologia din tuberculoza aparatuluirespirator şi din tuberculoza pulmonară atrag atenţia asupra unei eventuale boli, îtimp ce pentru tuberculoza extrapulmonară se pune diagnosticul mai greu, şi diacestea este diagnosticată mai uşor tuberculoza ganglionară, care atrage atenţ bolnavului prin modificările apărute.

În cele mai multe situaţii momentul exact al îmbolnăvirii nu poate fi precizat, şi din această cauză, incidenţa totală(globală) se bazează pe proporţia dcazuri noi şi recidive (readmişi).

Din bolnavii înregistraţi în cursul anului 2012 bolnavii noi deţin o ponderede 81,8%, iar recidivele 18,2%.

Din bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2012, 73,5% sunt bK pozitivi .



19

Pentru 2011, bolnavii noi deţin o pondere de 81,9%, iar recidivele 18,1%Din bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2011, 75,4% sunt bK pozitivi.

Bolnavii bK pozitivi sunt cei mai mari eliminatori de germeni şi reprezint principala sursă de contagiune.

Pentru 2011, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi lamicroscopie, au o pondere de 80,5%. Bolnavii pozitivi numai la cultură pentr2011 au o pondere de 19,5% ei reprezentând o sursă probabilă de contagiune dacnu se administrează imediat tratament eficace, şi bolnavi neconfirmaţ bacteriologic cu o pondere de 24,6%, sursă posibilă la care administrarea unutratament înlătură sau previne suferinţele individului şi îi protejează pe cei din jurlor.

Pentru 2012, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi lamicroscopie au o pondere de 80,6%; pozitivi numai la cultură cu o pondere de19,4% şi bolnavi neconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 26,5 %.

Bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonar pentru anul 2012 au o pondere de 97,4% din tuberculoza aparatului respirator şiurmătoarea structură: bolnavi bK pozitivi, din care pozitivi la microscopie cu pondere de 81,6%, pozitivi numai la cultură cu o pondere de 18,4%. Bolnavineconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 19,0%.

Pentru 2011 bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonară au o pondere de 96,8% din tuberculoza aparatului respirator şurmătoarea structură: bolnavi bK pozitivi, din care numai la microscopie cu pondere de 81,6%, pozitivi numai la cultură, cu o pondere de 18,4%. Bolnavneconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 17,8%.

Comparând anul 2012 cu 2011, se constată: în anul 2012 au scăzut cazurilede tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive.

Bolnavul readmis(recidivă), este bolnavul care prezintă acum un puseu dtuberculoză necesitând tratament, şi care a făcut anterior un tratamenantituberculos în urma căruia a fost considerat vindecat.

Reânceperea tratamentului implică înregistrarea şi declararea statistică :readmis în evidenţă,,.

- rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară prin microscopie = 62,0% pentru 2011 şi 6 0,6% pentru 2012.

- rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară prin cultură = 14,8% pentru 2011 şi 14,4% pentr u 2012 .

Incidenţa tuberculozei variază în funcţie de mediu, vârstă, sex, zonăgeografică.



20

Incidenţa prin tuberculoză pe medii ( U/ R ) Tabelul nr. 13

Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2012,comparativ cu anul 2011, pe medii (U/R)

MEDIUL

TOTALTB

BOLNAVI NOITB

BOLNAVI RECIDIVETB

Total2011

Total2012

Total2011

Total2012

Copii2011

Copii2012

Total2011

Total2012

Copii2011

Copii2012

Urban 46,3 47,2 47,0 47,7 41,5 41,7 43,4 44,6 71,4 60,0

Rural 53,7 52,8 53,0 52,3 58,5 58,3 56,6 55,4 28,6 40,0

*La % din bolnavii înregistraţi în cursul anului

Graficul nr. 5Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2012

comparativ cu anul 2011, pe medii (U/R)

0 10 20 30 40 50 60 70 80

2011

2012

2011

2012

2011

2012

2011

2012

2011

2012

T o t a

l

T o t a

l

T o t a

l

T o t a

l

C o p i i

C o p i i

T o t a

l

T o t a

l

C o p

i i

C o p i i

T o t a

l

B o

l n a v i n o i

B o

l n a v i r e c i

d i v e

46.3

47.2

47.0

47.7

41.5

41.7

43.4

44.6

71.4

60.0

53.7

52.8

53.0

52.3

58.5

58.3

56.6

55.4

28.6

40.0

la % din bolnaviiTB înregistraţi în cursul anului

Rural

Urban



21

Analiza incidenţei tuberculozei în anul 2012 pe medii, ne arată următoareastructură: din incidenţa totală(globală), 47,2% din cazuri sunt în mediul urban şi52,8% în mediul rural.

Pentru 2012se constată că incidenţa tuberculozei în mediul rural este maimare comparativ cu mediul urban, pentru toate categoriile de incidenţă (globalcazuri noi şi recidive).

Pentru 2011, din incidenţa totală(globală), 46,3% din cazuri sunt în mediuurban şi 53,7% în mediul rural, deci au crescut în rural comparativ cu urban.

În 2011, incidenţa prin tuberculoză în mediul urban, la categoriile deincidenţă globală, cazuri noi şi recidive total , are o pondere mai mare decât î2012, când ponderile au început să scadă.

Atrage atenţia numărul mare al bolnavilor cu tuberculoză din urban, unddensitatea populaţiei este mare şi unde posibilitatea de răspândire a bolii este foar

mare.Pentru bolnavii cu recidive, o atenţie deosebită trebuie să se acorde copiilor,la care se constată o pondere mare în mediul urbanatât în anul 2011 câtşi 2012,reprezentând peste 60%.

Ponderea bolnavilor cu tuberculoză copii recidivedin rural în 2012comparativ cu 2011 a crescut, scăzând puţin ponderea celor din urban.

Incidenţa prin tuberculoză la copii 0- 14 ani

Atrage atenţia şi trage un semnal de alarmă ponderea mare a copiilor 0- 14 ani

bolnavi de tuberculoză. În anul 2012a scăzut ponderea incidenţei prin tuberculoză la copii 0- 14 ani

în România, doar pentru bolnavi recidiveşi a crescut pentru celelalte categorii,total bolnavi detuberculoză înregistraţi în cursul anului, şi bolnavi noi.

În anul 2012copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0-14 ani, cazuri noi, au o pondere de 4,43%, şi la aceeaşi grupă de vârstăreprezentând bolnavii readmişi, au o pondere de 0,03%.

În anul 2011 copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0-14 ani, cazuri noi, au o pondere de 4,25%, şi la aceeaşi grupă de vârstăreprezentând bolnavii readmişi, au o pondere de 0,04%.Pentru 2012, din total bolnavi înregistraţi în cursul anului, copiii deţin o pondere de 4,72%, iar pentru 2011 copiii au o pondere tot de 4,29% din tota bolnavi înregistraţi în cursul anului.



22

Tabelul nr. 14Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2012 comparativ cu

anul 2011, la copii 0- 14 ani

BOLNAVI

ÎNREGISTRAŢI(COPII 0-14 ANI)

BOLNAVI NOI

(COPII 0-14 ANI)

BOLNAVIREADMIŞI

(COPII 0-14 ANI)

2011 2012 2011 2012 2011 2012

4,29 4,72 4,25 4,43 0,04 0,03*La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului

Graficul nr. 6Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2012 comparativ cu

anul 2012, la copii 0- 14 ani

*La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului

0 1 2 3 4 5

2011

2012

2011

2012

2011

2012

B o

l n a v i

î n r e g i s t r a ţ i

B o

l n a v i n o i

B o

l n a v i r e c i d i v e

4.286

4.716

4.248

4.435

0.039

0.028

% din bolnavii TB înregistraţi în cursul anului

copii 0 - 14 ani



23

Incidenţa TB în anul 2012Numărul cazurilor de tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive, înregistrate

în România în 2012, comparativ cu 2011

Tabelul nr. 15 -cifre absolute-JUDEŢ

TOTAL(C.NOI+R.) CAZURI NOI RECIDIVE

2011 2012 2011 2012 2011 2012ROMANIA 17749 16908 14607 13997 3142 2911Alba 179 203 147 174 32 29Arad 489 451 394 359 95 92Arges 483 441 387 346 96 95Bacau 687 691 563 576 124 115Bihor 360 322 310 295 50 27Bistrita-N 145 133 116 113 29 20Botosani 408 413 330 350 78 63Brasov 263 234 223 200 40 34Braila 341 321 289 258 52 63Buzau 309 306 256 265 53 41Caras-Sev 336 276 264 217 72 59Calarasi 310 253 253 214 57 39Cluj 343 317 299 270 44 47Constanta 787 748 651 617 136 131Covasna 93 81 79 69 14 12Dambovita 389 398 311 320 78 78Dolj 916 868 726 698 190 170Galati 643 604 505 490 138 114Giurgiu 343 334 285 282 58 52Gorj 375 381 326 328 49 53Harghita 96 97 80 83 16 14Hunedoara 344 338 281 287 63 51

Ialomita 235 211 199 177 36 34Iasi 754 737 633 637 121 100Ilfov 305 342 252 286 53 56Maramures 397 384 342 332 55 52Mehedinti 364 324 280 259 84 65Mures 381 387 316 322 65 65Neamt 575 456 454 352 121 104Olt 590 615 475 479 115 136Prahova 626 518 503 406 123 112Satu Mare 311 369 271 308 40 61Salaj 155 126 137 106 18 20Sibiu 183 166 143 138 40 28Suceava 502 442 431 379 71 63Teleorman 444 460 370 373 74 87

Timis 652 650 540 540 112 110Tulcea 248 196 205 170 43 26Vaslui 440 389 355 324 85 65Valcea 299 303 225 238 74 65Vrancea 305 323 262 271 43 52Bucuresti 1344 1300 1139 1089 205 211

2011* - cifre definitive(conform M. Nasta).2012**- cifre operative(conform M. Nasta).



24

Comparativ cu 2011, în anul 2012au scăzut cazurile de tuberculoză globalăde la 17.749 în 2011, la 16.908 în 2011, cazurile noi, de la 14.607 în 2011, la13.997 în 2012, iar recidivele de la 3.142 în 2011, la 2.911în 2012 (tabelul nr. 15).

Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) în România, în anul 2012- pe judeţe

Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi), nu este uniform distribuită în profiteritorial.

Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză se înregistrează în Dolj-valoarea maximă, Iaşi, Constanţa, Bacău,Timiş.

Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,Harghita, Sălaj, Bistriţa- Năsăud, Sibiu. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.

În Municipiul Bucureşti, se înregistrează o valoare mare a cazurilor noi d

tuberculoză având în vedere şi populaţia mai numeroasă. Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) în România, în anul 2011- pe judeţe

Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi), nu este uniform distribuită în profiteritorial.

Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză se înregistrează în Dolj-valoarea maximă, Iaşi, Constanţa, Bacău, Timiş, Galaţi.

Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,Harghita, Bistriţa- Năsăud, Sălaj, Sibiu. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.

În Municipiul Bucureşti, se înregistrează o valoare mare a cazurilor noi dtuberculoză având în vedere şi populaţia mai numeroasă.

Incidenţa prin tuberculoză (recidive) în România, în anul 2012- pe judeţe

Incidenţa prin tuberculoză (recidive), nu este uniform distribuită în profiteritorial.

Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză se înregistrează în Dolj-

valoarea maximă, Olt, Iaşi, Constanţa, Bacău, Galaţi.Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,Harghita, Sălaj, Bistriţa- Năsăud,Tulcea. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.




25

Incidenţa prin tuberculoză (recidive) în România, în anul 2011- pe judeţe

Valori crescute ale cazurilor de tuberculoză(recidive) se înregistrează înDolj-valoarea maximă, Iaşi, Constanţa, Bacău, Timiş, Galaţi.

Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,Harghita, Sălaj, Sibiu, Bistriţa- Năsăud, Alba. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.


Incidenţa prin tuberculoză (globală) în România, în anul 2012- pe judeţe

Distribuţia în profil teritorial a cazurilor de tuberculoză(global) nu esteuniformă.

Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză se înregistrează în Dolj-valoarea maximă, Constanţa, Iaşi, Bacău, Timiş.Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,

Harghita, Sălaj, Bistriţa- Năsăud,, Sibiu. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.


Incidenţa prin tuberculoză (globală) în România, în anul 2011-pe judeţe

Distribuţia în profil teritorial a cazurilor de tuberculoză(global) nu esteuniformă.

Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză se înregistrează în Dolj-valoarea maximă, Constanţa, Iaşi, Bacău, Galaţi.

Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Covasna- valoarea minimă,Harghita, Sălaj, Sibiu, Bistriţa- Năsăud, Alba. Se constată că cele mai mici valori seînregistrează în judeţele din centrul ţării.

În Municipiul Bucureşti, se înregistrează o valoare mare a cazurilor noi detuberculoză având în vedere şi populaţia mai numeroasă.

Aceste diferenţe în repartizarea teritorială a cazurilor de tuberculoză în profteritorial, confirmă problemele economico- sociale legate de sărăcie şi şomaj, şi înacelaşi timp semnalizează programe de sănătate aplicate diferit şi deficitar î judeţe, deficienţe în educaţia sanitară a populaţiei, responsabilitate ce revinîntregului personal sanitar. Nu au fost calculaţi indicatorii deoarece nu a fost comunicată populaţiadefinitivă în urma recensământului din anul 2011.



26

Cazuri TB(cazuri noi) şi total în România pe regiuni, în 2012Tabelul nr.16

REGIUNI 2012TOTALCAZURI

TOTAL(CAZURINOI)

COPII(CAZURINOI)

TOTAL ŢARĂ 16908 13997 759N - E 3128 2618 118S - E 2498 2071 136SUD 2615 2118 100S - V 2491 2002 68V 1715 1403 58

N - V 1651 1424 118CENTRU 1168 986 72

M.BUC. ŞIILFOV 1642 1375 89

Incidenţa prin TB(cazuri noi) şi total în România, pe macroregiuni, în 2012

Tabelul nr.17

MACROREGIUNI2012 TOTAL

ŢARĂ

TOTALCAZURI TOTAL(CAZURINOI)

COPII(CAZURINOI)

16908 13997 759

Macroregiunea 1(N - V;Centru) 2819 2410 190

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 5626 4689 254

Macroregiunea 3

(S-Muntenia;M. Buc. Şi

Ilfov) 4257 3493 189

Macroregiunea 4(S - V

Oltenia; V) 4206 3405 126



27

Incidenţa prin TB(cazuri noi) şi total în România pe regiuni, în 2011

Tabelul nr.18

REGIUNI 2011TOTALCAZURI

TOTAL(CAZURINOI)

COPII(CAZURINOI)

TOTAL ŢARĂ 17749 14607 764N - E 3366 2766 164S - E 2633 2168 105SUD 2830 2308 115S - V 2544 2032 88V 1821 1479 46

N - V 1711 1475 103CENTRU 1195 988 77M.BUC. ŞIILFOV 1649 1391 66

Incidenţa prin TB(cazuri noi) şi total în România, pe macroregiuni, în 2011

Tabelul nr.19

MACROREGIUNI2011 TOTAL ŢARĂ

TOTALCAZURI TOTAL(CAZURINOI)

COPII(CAZURINOI)

17749 14607 764

Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 2906 2643 180

Macroregiunea 2( N - E; S - E)

5999 4934 269

Macroregiunea 3

(S-Muntenia;M.Buc. Şi Ilfov)

4479 3699 181

Macroregiunea 4( S - V Oltenia; V)

4365 3511 134



28

Incidenţa prin tuberculoză în România la copii, 2012 comparativ cu 2011Tabelul nr. 20 cifre absolute

JUDEŢ TB. COPII TOTAL

(C.NOI+R.)TB. COPII

CAZURI NOITB. COPIIRECIDIVE

2011 2012 2011 2012 2011 2012ROMANIA 770 764 764 759 6 5

Alba 6 3 5 3 1 0Arad 14 8 14 8 0 0Arges 18 12 18 12 0 0Bacau 12 12 12 12 0 0Bihor 17 29 17 29 0 0Bistrita-N 8 13 8 13 0 0Botosani 10 10 9 10 1 0Brasov 26 21 25 21 1 0Braila 5 12 5 12 0 0Buzau 7 9 7 9 0 0Caras-Sev 14 9 14 9 0 0Calarasi 10 11 10 11 0 0Cluj 16 5 16 5 0 0Constanta 38 61 38 59 0 2Covasna 3 5 3 5 0 0Dambovita 16 19 16 19 0 0Dolj 32 38 32 38 0 0Galati 32 32 32 32 0 0Giurgiu 22 23 22 23 0 0Gorj 14 8 14 8 0 0Harghita 10 12 10 12 0 0Hunedoara 6 7 6 7 0 0Ialomita 14 10 14 10 0 0Iasi 55 47 55 47 0 0Ilfov 15 23 15 22 0 1Maramures 44 44 43 44 1 0Mehedinti 18 9 18 9 0 0Mures 32 29 31 29 1 0Neamt 16 16 16 16 0 0Olt 15 8 15 8 0 0Prahova 9 7 9 7 0 0Satu Mare 18 26 18 26 0 0Salaj 1 1 1 1 0 0Sibiu 3 3 3 2 0 1Suceava 36 12 36 12 0 0Teleorman 26 18 26 18 0 0Timis 12 34 12 34 0 0

Tulcea 17 10 16 10 1 0Vaslui 36 22 36 21 0 1Valcea 9 5 9 5 0 0Vrancea 7 14 7 14 0 0Bucuresti 51 67 51 67 0 0

2011* - cifre definitive(conform M. Nasta).2012**- cifre operative(conform M. Nasta).



29

În 2012 comparativ cu 2011, a scăzut numărul copiilor cu tuberculoză- total, cazurinoi şi recidive (tabelul nr. 20). Pentru a preveni recidivele tuberculozei, OMS a impus inclusiv ţării noastrstrategia DOTS-tratamentul sub strictă supraveghere(bolnavul ia zilnic tratamentusub directa observaţie a unui cadru medical).

Abandonul tratamentului duce la cronicizare.Începând din anul 1970, incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) la copii,

scăzut pe parcursul a 10 ani(1970- 1980), de aproximativ 7 ori, de la 77,3 %oooloc., la 10,3 %ooo loc. în 1980.

Scăderea continuă şi considerabilă a incidenţei prin tuberculoză în perioadmenţionată 1970 – 1980, este reflectarea creşterii nivelului de trai al populaţiei.

Urmează o perioadă de relativă stagnare la valori mici pe o perioadă de 1ani până în anul 1989, după care incidenţa începe să crească, ajungând în 1990 l12,7%ooo loc., iar în 2000 la 42,0 %ooo loc., reprezentând cea mai mare valoaratinsă în intervalul 1980- 2010, şi o creştere de mai mult de patru ori a valorii din1989.

Din anul 2000urmează un trend descendent, ajungând în anul 2010 lavaloarea de 25,1%ooo loc., ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din valoareaînregistrată la începutul intervalului studiat.

În 2012cazurile de tuberculoză (cazuri noi) la copii, au scăzut compar ativ cu2011.

Această scădere a incidenţei tuberculozei, poate fi datorită aplicăriiProgramului Naţional de Control al Tuberculozei 2001- 2005, al cărui principalobiectiv l-a constituit limitarea cât mai rapidă a răspândirii infecţiei şi bolii în populaţie, bazat pe tratament regulat, sub directa observaţie, pe toată duratanecesară până la vindecare.

Deşi se constată o scădere importantă a cazurilor de tuberculoză lacopii(cazuri noi), se fac eforturi mari pentru scăderea infecţiei şi a bolii, încă semenţine la o valoare foarte ridicată(Tabelul nr.20).

Incidenţa tuberculozei (cazuri noi) în România, la copii, în 2012, pe judeţe Distribuţia în profil teritorial a cazurilor de tuberculoză(cazuri noi)

nu este uniformă.Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză(copii) se înregistrează înConstanţa - valoarea maximă, Iaşi, Maramureş, Dolj, Timiş. Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Sălaj- valoarea minimă,Sibiu, Alba,

Arad, Vâlcea, Covasna. Se constată că cele mai mici valori se înregistrează în judeţele din centrul ţării.




30

Incidenţa tuberculozei (cazuri noi) în România, la copii, în 2011, pe judeţe Valori crescute ale cazurilor noi de tuberculoză(copii) se înregistrează în Iaş

- valoarea maximă, Maramureş, Constanţa,Vaslui, Suceava.Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Sălaj- valoarea minimă, Covasna,

Sibiu,Alba, Brăila. Se constată că cele mai mici valori se înregistrează în judeţedin centrul ţării.


Comparând cei doi ani (2012 cu 2011) se poate spune că a scăzut numărulcazurilor de tuberculoză la copii(cazuri noi), pe ţară, iar pentru MunBucureşti(care are populaţie mai numeroasă) a rămas constant.

Deşi se constată o scădere a cazurilor de tuberculoză la copii(cazuri noi)în2012 comparativ cu 2011, cazurile de tuberculoză sunt multe, ceea ce impunemăsuri serioase de control al tuberculozei.

Incidenţa tuberculozei (globală) în România, la copii, în 2012, pe judeţe Valori crescute ale cazurilor totale de tuberculoză(copii) se înregistrează în

Constanţa - valoarea maximă, , Iaşi, Maramureş, Dolj, Timiş. Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Sălaj- valoarea minimă,Sibiu,

Alba,Vâlcea,Covasna. Se constată că cele mai mici valori se înregistrează în judeţele din centrul ţării.


Incidenţa tuberculozei (globală) în România, la copii, în 2011, pe judeţe Valori crescute ale cazurilor totale de tuberculoză(copii) se înregistrează în

Iaşi - valoarea maximă, Maramureş, Constanţa,Vaslui, Suceava.Valori mici sunt înregistrate în judeţele: Sălaj- valoarea minimă, Covasna,

Sibiu,Alba, Brăila. Se constată că cele mai mici valori se înregistrează în judeţedin centrul ţării.


Comparând cei doi ani (2012 cu 2011) se poate spune că a scăzut numărulcazurilor de tuberculoză la copii, globale pe ţară, cât şi pentru MunicipiuluBucureşti(care are populaţie mai numeroasă).

În ceea ce priveşte incidenţa tuberculozei la copiirecidive, se poate spunecă în 2012( 5cazuri), comparativ cu 2011(6 cazuri) a scăzut numărul de cazuri lacopii;



31

Incidenţa prin tuberculoză(cazuri noi)- ultimele date disponibile - în uneleţări din Europa (conform datelor oficiale din WHO / Europa, HFA Database,

iulie 2013)Tabelul nr.21Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări din Europa (conform datelor oficiale

din WHO / Europa, HFA Database, iulie 2013)ŢARA INCIDENŢA

PRINTUBERCULOZĂ (CAZURI NOI)

ŢARA INCIDENŢAPRIN

TUBERCULOZĂ (CAZURI NOI)

ŢARA INCIDENŢAPRIN

TUBERCULOZĂ (CAZURI NOI)

Albania 13,1 Georgia 101,4 Olanda 5,8

Andora 3,7 Germania 4,4 Polonia 20,6

Armenia 38,6 Grecia 4,0 Portugalia 22,8

Austria 4,7 Irlanda 6,1 România 79,2

Azerbaigean 70,8 Islanda 2,5 Rusia 79,1Belarus 49,6 Israel 5,3 Serbia 29,9

Belgia 6,6 Italia 3,3 Slovacia 6,4

Bosnia şi H. 35,4 Kazahstan 115,6 Slovenia 8,8

Bulgaria 29,6 Kîrgîstan 100,3 Spania 13,1

Cehia 5,4 Letonia 42,0 Suedia 4,8

CIS 77,0 Lituania 54,2 Tadjichistan 90,1

Cipru 3,6 Luxemburg 2,1 Turcia 20,6

Croaţia 14,1 Macedonia 16,2 Turcmenistan 64,1

Danemarca 6,5 Malta 5,3 Ucraina 75,2

Elveţia 4,9 M. Britanie 12,6 Ungaria 12,8

Estonia 22,1 Moldova 118,2 Uzbechistan 49,4

Finlanda 5,8 Muntenegru 17,7 Europa(reg.) 33,3

Franţa 4,1 Norvegia 6,3 EU 12,2

*La 100.000 locuitori(Conform datelor oficiale WHO/Europa, HFA Database, iulie 2013). În

graficul nr.7 şi în tabelul nr.21 sunt prezentate comparativ valorile incidenţei prituberculoză în unele ţări europene, luând ca punct de reper rata incidenţei EU, carare valoarea de 12,2%ooo loc. Au fost comparaţi indicatorii ţărilor puternicdezvoltate din Europa, şi s- a constatat că toate ţările analizate au indicatori cuvaloare mai mică decât EU, cu excepţia Spaniei şi Portugaliei care au valori mamari decât media, posibil şi datorită influxului de populaţie din ţările Est-Europene. Regiunea Europa are valoarea de 33,3%ooo loc., de aproximativ 2,5 or



32

mai mare decât EU. Cele două ţări care au aderat în EU în ianuarie 2007, Român(79,2%ooo loc.) şi Bulgaria(29,6,0%ooo loc.), au indicatori total diferiţi, Româniaavând valori de aproximativ 2,5 ori mai mari decât Bulgaria.

Ungaria, ţară vecină şi care a aderat la EU în mai 2004, are un indicator d15,4 %ooo loc., valoare puţin mai mică decât valoarea indicatorului EU. Dateanalizate sunt conform ultimelor date disponibile O.M.S. ( programul informativ alO.M.S. HFA iulie 2013).

După cum se observă în tabel, comparând cu România, doar KazahstanRepublica Moldova, Kîrgîstan şi Giorgia au indicatori mai mari decât Românirestul ţărilor au indicatori mult mai mici. Se constată următoarele: majoritateaţărilor dezvoltate au valori scăzute ale indicatorilor, ceea ce arată că nivelul ddezvoltare influenţează starea de sănătate a populaţiei.

Graficul nr. 7Incidenţa prin tuberculoză(cazuri noi) în unele ţări din Europa.

*La 100.000 locuitori(Conform datelor oficiale WHO/ Europa, HFA Database, iulie 2013)

0 20 40 60 80

ElveţiaGermania

ItaliaAustria

FranţaFinlanda

SuediaSpania

CipruMaltaCehia

SlovaciaSloveniaUngariaPoloniaEstoniaLetonia

Lituania

BulgariaRomânia

EUEuropa(reg.)

4.94.43.3

4.8

4.15.84.8

13.1

3.65.3

5.46.4

8.812.8

022.1

42.054.2

29.679.2

12.133.3

incidenta TB



33

Prevalenţa

Este definită ca numărul cazurilor de boală existente în rândul populaţiei ( la umoment dat-

ex. prevalenţa instantanee la 31 decembrie, sau într -

o anumită perioadă- ex. prevalenţa periodică pentru toţi bolnavii ce intersectează un ancalendari stic) i n diferent de data depistării, şi se exprimă la 100 de locuitor(prevalenţa se poate calcula şi la 100.000 loc.,1.000 loc.) Rata de prevalenţă se calculează după formula: Rata de prevalenţă = numătotal de bolnavi (bolnavi noi + bolnavi vechi) / populaţia medie * 100, 1.000,100.000 loc.

Bilanţul dintre influxul de cazuri (cazuri noi, readmişi sau imigraţi înteritoriu) şi efluxul de bolnavi (deces, vindecare sau mutare din teritoriu) determincalcularea prevalenţei.Dimensiunea frecvenţei tuberculozei poate fi apreciată cu ajutorulindicatorului de prevalenţă al tuberculozei.

Prevalenţa instantanee a bolnavilor aflaţi în tratamant la 31 decembriecuprinde toate cazurile care la data respectivă se află în tratament(cele la care nufost completată data încheierii tratamentului).

Această prevalenţă oferă valori apropiate prevalenţei bolnavilor cutuberculoză aflaţi în evidenţă în momentul respectiv, în condiţii normale dsupraveghere epidemiologică a teritoriului(fără abandonuri terapeutice, pierduţi din

tratament sau cronici cu polichimiorezistenţă, lipsiţi de şansă terapeutică). În anul 2012 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (31 decembrie) areurmătoarea structură: 15.928 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din care670(reprezentând 4,25%) sunt copii 0- 14 ani.

Din total bolnavi în evidenţă în anul 2012, 14.820(93,0%) au tuberculozărespiratorie, iar din aceştia 13.327(89,9%) au tuberculoză pulmonară.

Tuberculoză extrapulmonară în 2012 au fost înregistraţi 1.108 bolnavi (7,0%), din care: 213(19,2%) au tuberculoză osteoarticulară, 256 (23,1%) autuberculoză ganglionară,71 (6,4%)au tuberculoză urogenitală, şi restul de568(51,3%)au alte forme de tuberculoză.

În anul 2011 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (la 31 decembrie) arurmătoarea structură: 16.582 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din car659(reprezentând 4,0 %) sunt copii 0- 14 ani.

Din total bolnavi în evidenţă din 2011, 15.446(93,1 %) au tuberculozărespiratorie, iar din aceştia 14.250(92,3 %) au tuberculoză pulmonară.

Tuberculoză extrapulmonară în 2011 au 1.136 bolnavi(6,9 %), din care272(23,9%) au tuberculoză osteoarticulară, 274(24,1%) au tuberculoză



34

ganglionară, 93(8,2%)au tuberculoză urogenitală, şi restul de 497(43,8%)au alforme de tuberculoză.

Comparând 2012 cu 2011se poate spune că au scăzut bolnavii rămaşi înevidenţă total, şiau crescut copiii( vezi tabelul nr.22 ).

Prevalenţa instantanee prin TB(la 31 decembrie) comparativ 2012 şi2011

Tabelul nr. 22 - Cifre absolute – PREVALENŢA

INSTANTANEE LA31 DEC.

TOTAL COPII 2011 2012 2011 2012

Total 16582 15928 659 670

Urban 7683 7114 271 281

Rural 8899 8814 388 389

Graficul nr. 8

Prevalenţa instantanee prin TB(la 31 decembrie)pe medii

Structura pe medii pentru anul 2011 a prevalenţei instantanee la 31decembrie prin tuberculoză, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural(53,7 %)decât în cel urban (46,3%).

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2011 2012 2011 2012

Total Copii

1 6 5 8 2

1 5 9 2 8

6 5 9

6 7 0

7 6 8 3

7 1 1 4

2 7 1

2 8 1

8 8 9 9

8 8 1 4

3 8 8

3 8 9

Prevalenţa la 31 decembrie



35

Structura pe medii pentru anul 2012a prevalenţei instantanee la 31decembrie prin tuberculoză, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural (55,3%)decât în cel urban (44,7%).

În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2011 structura esteurmătoarea: în mediul rural 54,0 % şi 46,0 % în urban, ceea ce ne arată că î mediul rural condiţiile economico- sociale sunt precare şi educaţia sanitară estedeficitară.

În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2012 structura esteurmătoarea: în mediul rural 56,0 % şi 44,0 % în urban, ceea ce ne arată că înmediul rural condiţiile economico- sociale sunt precare şi educaţia sanitară estedeficitară.

In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2011: în mediul rural 48,8 % şi 51,% în urban. Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul urbancomparativ cu mediul rural, este dată de toate tipurile de tuberculozăextrapulmonară, care sunt mai mari în mediul urban, cu excepţia ,,alte localizăriDeci se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a tuberculozei în mediulrural, atât la adulţi, cât şi la copii.

In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2012: în mediul rural 45,9% şi54,1% în urban. Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul rurcomparativ cu mediul urban, este dată de ponder ile mari ale tuberculozeiganglionare şi uro-genitale, care sunt mai mari în mediul urban. Deci se poateconcluziona că există o frecvenţă mai mare a tuberculozei în mediul rural, atât ladulţi, cât şi la copii.

Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de naturăeconomico- socială între cele două medii, a slabei accesibilităţi la serviciilemedicale în rural faţă de urban, a diferenţei de educaţie sanitară şi comportamentufaţă de propria sănătate, cei din urban fiind mai preocupaţi de prevenţia diferitel boli. Se impune a se acorda o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate, pentcare se consumă resurse imense.

Prevalenţa instantanee prin TB (la 31 decembrie)- pondere pe medii Tabelul nr. 23

MEDIUPREVALENŢA INSTANTANEE LA31 DECEMBRIE2011total

2011copii

2012total

2012copii

Urban 46,3 41,1 44,2 41,6

Rural 53,7 58,9 55,8 58,4



36

Graficul nr. 9

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe In profil teritorial în anul 2012, cazurilede tuberculoză nu sunt uniform

repartizate, cele mai multe cazuri înregistrându-se în judeţul Dolj. Valori crescutese înregistreză în judeţele: Dolj-1449 ,Constanţa-1321, Iaşi-1281,Bacău-1164,etc. Cea mai mică valoare se înregistrează în judetul Harghita -141; alte judeţe cuvalori apropiate de această valoare sunt: Covasna-150, Sălaj- 215, Bistriţa- Năsăud- 225. Cele mai mici valori se înregistrează în judeţele din Centrul ţării, şcele mai mari în Sudul - Est-ul ţării.

In 2011 în profil teritorial, cazurile de tuberculoză nu sunt uniformrepartizate, cele mai multe cazuri înregistrându-se în judeţul Dolj. Valori crescutese înregistreză în judeţele: Dolj-1631, Iaşi-1442, Constanţa-1358, Bacău-1250,etc. Cea mai mică valoare se înregistrează în judetul Harghita-143; alte judeţe cu

valori apropiate de această valoare sunt: Covasna-159, Sălaj-257, Sibiu-339. Celemai mici valori se înregistrează în judeţele din Centrul ţării, şi cele mai mari îSudul-Est-ul ţării. Prevalenţa prin tuberculoză oferă informaţii asupra volumulude bolnavi aflat la un moment dat în evidenţă, deci conţine totalitatea bolnaviloluaţi în evidenţă dintr - o colectivitate teritorială( cazuri noi şi cazuri vechi).

0

10

20

30

40

50

60

total copii total copii

2011 2011 2012 2012

pondere pe medii

46.3

41.144.7

41.9

53.7

58.9

55.358.1

prevalenţa la 31 decembrie



37

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe în anul 2012Tabelul nr. 24 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE MEDII ŞI SEXE ANUL 2012

Judeţul Urban Rural


ROMANIA8712 4705 10678 4399

ALBA 128 46 97 40

ARAD 267 120 283 129

ARGES 185 110 325 132

BACAU 318 130 533 183

BIHOR 139 74 215 137

BISTRITA-N 48 18 105 54

BOTOSANI 165 91 272 136

BRASOV 194 91 76 44

BRAILA 211 85 177 54

BUZAU 96 44 264 78

CARAS-S 169 91 175 62

CALARASI 100 52 217 81

CLUJ 203 124 147 67

CONSTANTA 541 304 342 134

COVASNA 43 32 52 23

DAMBOVITA 78 50 373 171

DOLJ 417 227 580 225

GALATI 337 166 396 135

GIURGIU 92 44 307 108

GORJ 161 94 284 100

HARGHITA 48 14 57 22

HUNEDOARA 322 112 93 32

IALOMITA 75 39 161 58

IASI 285 184 554 258

ILFOV 102 56 233 157

MARAMURES 202 122 192 104

MEHEDINTI 136 59 250 88

MURES 168 122 216 106

NEAMT 164 93 440 147

OLT 224 119 453 172

PRAHOVA 270 136 411 165

SATU MARE 123 57 238 136

SALAJ 48 25 93 49

SIBIU 126 68 96 42

SUCEAVA211 99 276 147

TELEORMAN 149 42 388 124

TIMIS 366 220 304 171

TULCEA 96 50 153 47

VASLUI 144 72 362 114

VÂLCEA 120 77 227 73

VRANCEA 116 59 261 94

BUCURESTI 1325 887 0 0

Sursa date: M. Nasta



38

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe în anul 2011Tabelul nr. 25 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE MEDII ŞI SEXE ANUL 2011

Judeţul Urban Rural

masculin feminin masculin femininROMANIA 9620 5019 11448 4679

ALBA 91 50 114 44ARAD 281 146 302 147ARGES 216 124 325 121BACAU 351 138 577 184BIHOR 170 100 245 128BISTRITA-N 46 35 96 59BOTOSANI 193 103 298 140BRASOV 219 104 81 50BRAILA 248 106 175 64BUZAU 114 50 272 78

CARAS-S 231 92 166 68CALARASI 120 50 254 78CLUJ 226 126 185 62CONSTANTA 589 307 330 132COVASNA 51 27 52 29DAMBOVITA 85 60 351 177DOLJ 448 228 692 263GALATI 402 176 455 167GIURGIU 94 55 328 111GORJ 178 88 279 93HARGHITA 36 19 61 27HUNEDOARA 308 121 110 28

IALOMITA 108 47 169 82IASI 332 210 601 299ILFOV 87 49 261 134MARAMURES 245 141 194 116MEHEDINTI 169 73 264 99MURES 209 120 250 111NEAMT 202 118 475 181OLT 220 128 458 158PRAHOVA 340 170 419 172SATU MARE 123 57 227 116SALAJ 61 31 118 47SIBIU 126 73 88 52

SUCEAVA 236 125 304 180TELEORMAN 135 51 420 137TIMIS 397 260 305 181TULCEA 128 59 193 55VASLUI 164 87 422 142VÂLCEA 105 54 262 77VRANCEA 120 47 270 90BUCURESTI 1416 814 0 0




39

Prevalenţa anuală pe judeţe şi sexe 2012 comparativ cu 2011Tabelul nr. 26 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE SEXE 2012 COMPARATIV CU 2011

Judeţul An 2011 An 2012

Total masculin feminin Total masculin feminin

ROMANIA 30766 21068 9698 28494 19390 9104ALBA 299 205 94 311 225 86ARAD 876 583 293 799 550 249ARGES 786 541 245 752 510 242BACAU 1250 928 322 1164 851 313BIHOR 643 415 228 565 354 211BISTRITA-N 236 142 94 225 153 72BOTOSANI 734 491 243 664 437 227BRASOV 454 300 154 405 270 135BRAILA 593 423 170 527 388 139BUZAU 514 386 128 482 360 122CARAS-S 557 397 160 497 344 153

CALARASI 502 374 128 450 317 133CLUJ 599 411 188 541 350 191CONSTANTA 1358 919 439 1321 883 438COVASNA 159 103 56 150 95 55DAMBOVITA 673 436 237 672 451 221DOLJ 1631 1140 491 1449 997 452GALATI 1200 857 343 1034 733 301GIURGIU 588 422 166 551 399 152GORJ 638 457 181 639 445 194HARGHITA 143 97 46 141 105 36HUNEDOARA 567 418 149 559 415 144IALOMITA 406 277 129 333 236 97

IASI 1442 933 509 1281 839 442ILFOV 531 348 183 548 335 213MARAMURES 696 439 257 620 394 226MEHEDINTI 605 433 172 533 386 147MURES 690 459 231 612 384 228NEAMT 976 677 299 844 604 240OLT 964 678 286 968 677 291PRAHOVA 1101 759 342 982 681 301SATU MARE 523 350 173 554 361 193SALAJ 257 179 78 215 141 74SIBIU 339 214 125 332 222 110SUCEAVA 845 540 305 733 487 246

TELEORMAN 743 555 188 703 537 166TIMIS 1143 702 441 1061 670 391TULCEA 435 321 114 346 249 97VASLUI 815 586 229 692 506 186VÂLCEA 498 367 131 497 347 150VRANCEA 527 390 137 530 377 153BUCURESTI 2230 1416 814 2212 1325 887




40

Prevalenţa anuală pe judeţe şi medii 2012 comparativ cu 2011Tabelul nr. 27 - Cifre absolute -

PREVALENŢA PE MEDII 2012 COMPARATIV CU 2011

Judeţul An 2011 An 2012

Total urban rural Total urban ruralROMANIA 30766 14639 16127 28494 13417 15077

ALBA 299 141 158 311 174 137

ARAD 876 427 449 799 387 412

ARGES 786 340 446 752 295 457

BACAU 1250 489 761 1164 448 716

BIHOR 643 270 373 565 213 352

BISTRITA-N 236 81 155 225 66 159

BOTOSANI 734 296 438 664 256 408

BRASOV 454 323 131 405 285 120

BRAILA 593 354 239 527 296 231

BUZAU 514 164 350 482 140 342

CARAS-S557

323 234497 260 237

CALARASI 502 170 332 450 152 298

CLUJ 599 352 247 541 327 214

CONSTANTA 1358 896 462 1321 845 476

COVASNA 159 78 81 150 75 75

DAMBOVITA 673 145 528 672 128 544

DOLJ 1631 676 955 1449 644 805

GALATI 1200 578 622 1034 503 531

GIURGIU 588 149 439 551 136 415

GORJ 638 266 372 639 255 384

HARGHITA 143 55 88 141 62 79

HUNEDOARA 567 429 138 559 434 125

IALOMITA 406 155 251 333 114 219

IASI 1442 542 900 1281 469 812

ILFOV 531 136 395 548 158 390

MARAMURES 696 386 310 620 324 296

MEHEDINTI 605 242 363 533 195 338

MURES 690 329 361 612 290 322

NEAMT 976 320 656 844 257 587

OLT 964 348 616 968 343 625

PRAHOVA 1101 510 591 982 406 576

SATU MARE 523 180 343 554 180 374

SALAJ 257 92 165 215 73 142

SIBIU 339 199 140 332 194 138

SUCEAVA 845 361 484 733 310 423

TELEORMAN 743 186 557 703 191 512

TIMIS 1143 657 486 1061 586 475

TULCEA 435 187 248 346 146 200

VASLUI 815 251 564 692 216 476

VÂLCEA 498 159 339 497 197 300

VRANCEA 527 167 360 530 175 355

BUCURESTI 2230 2230 0 2212 2212 0




41

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni

Tabelul nr. 28Prevalenţa prin tuberculoză pe regiuni în anul 2012

REGIUNI CAZURI TB2012

Total ţară 28494 N-E 5378S-E 4240SUD 4443S-V 4086V 2916N-V 2720CENTRU 1951

M.BUC.ŞI ILFOV 2760

Graficul nr. 10 şi tabelul nr. 28 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilorde tuberculoză peregiuni.

Având în vedere că nu se cunoaşte populaţia pe 2012, nu putem calculaindicatorii(prevalenţa); tabelul şi graficele au o valoare orientativă privind numărde cazuri pe regiuni, deoarece densitatea populaţiei este diferită.

Graficul nr. 10

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2012

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

Total ţară

V

S-V

SUD

S-E

N-V

N-E

M.BUC.ŞI ILFOV

CENTRU

28494

2916

4086

4443

4240

2720

5378

2760

1951

prevalenta anuala TB- 2012



42

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2012

Tabelul nr. 29

MACROREGIUNI2012

TOTAL ŢARĂ TOTALCAZURI

201228.494

Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 4. 671

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 9.618

Macroregiunea 3(S-Muntenia;M.Buc. Şi Ilfov) 7.203

Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 7.002

Tabelul nr. 29 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză pemacroregiuni.

Tabelul nr. 30 Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2011

REGIUNI CAZURI TB2011

Total ţară 30766N-E 6062S-E 4627SUD 4799S-V 4336V 3143N-V 2954CENTRU 2084M.BUC.ŞI ILFOV 2761

Graficul nr. 11 şi tabelul nr. 30 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilorde tuberculoză pe regiuni.



43

Graficul nr.11Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2011

Având în vedere că nu se cunoaşte populaţia pe 2011,nu putem calculaindicatorii(prevalenţa); tabelul şi graficele au o valoare orientativă privind numărde cazuri pe regiuni, deoarece densitatea populaţiei este diferită.

Tabelul nr. 31 Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2011

MACROREGIUNI2011

TOTAL ŢARĂ TOTALCAZURI

201130.766

Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 5.038

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 10.689

Macroregiunea 3(S-Muntenia;M.Buc. Şi Ilfov) 7.560

Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 7.479Tabelul nr. 31 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză p

macroregiuni.Se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a tuberculozei în

mediul rural, atât la adulţi, cât şi la copii. Fenomenul se poate pune pe seamdiferenţelor majore de natură economico- socială şi comportamentului faţă de propria sănătate.

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Total ţară

N-E

SUD

S-E

S-V

V

N-V

M.BUC.ŞI ILFOV

CENTRU

30766

6062

4799

4627

4336

3143

2954

2761

2084

prevalenta anuala TB- 2011



44

ACTIVITATEA SANITARĂ ANTITUBERCULOASĂ

ÎN ROMÂNIA

Realizarea obiectivelor Programului actual de Control al Tuberculozei, şanume, limitarea răspândirii cât mai rapide a infecţiei şi bolii în populaţie, bazat pe tratament regulat sub directa observare, pe toată durata necesară până lvindecare, a tuturor cazurilor de tuberculoză pulmonară înalt contagioas(confirmată bacteriologic prin microscopie) asigură eficacitatea activităţii sanitare.

La sfârşitul perioadei de aplicare a Programului actual, vindecările voajunge la 85 % din cazurile noi cu tuberculoză pulmonară confirmatăbacteriologic în momentul diagnosticării .

Realizarea obiectivelor de mai sus asigură cea mai eficace profilaxie a

răspândirii infecţiei şi bolii tuberculoase în rândul populaţiei. Pentru a vedea rezultatele aplicării Programului Naţional de Control aTuberculozei, s-au urmărit rezultatele activităţii sanitare în felul următor:

1) Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentr u cohorta anu lu i 2011;2) Bolnavi cronici de tuberculoză pulmonară cu alte retratamente în anu

2012;3) Baciloscopia în anul 2012;4) Mişcarea baciliferilor în anul 2012.

1)Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului2011

Criteriul principal de monitorizare şi evaluare a eficacităţii chimioterapiaplicată bolnavilor cu tuberculoză, este evoluţia bacteriologică.

Din cohorta anului 2011 s-a analizat evoluţia sub tratament a bolnavilor cutuberculoza pulmonară( pozitivi la examenul microscopic şi pozitivi numai lcultură), considerată şi sursa cea mai importantă de contagiune, şi a bolnavilor calte tuberculoze (pulmonare negative).

Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la examenul microscopicau fost 7.508cazuri noi, din care au fost evaluaţi 7.469 (99,5%) şi 2.267 readmişi,din care au fost evaluaţi 2.256(99,5 %).

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi3 (0,2%) şi pentru readmişi1 (0,2%).

Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la cultură au fos1.957cazuri noi, din care evaluaţi 1.954 (99,8%), şi530 readmişi, din care evaluaţi527 (99,4%).



45

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi45(1,0%) şi pentru readmişi3(0,6%).

Bolnavii cu alte tuberculoze (pulmonare negative) au fost 4.715 cazuri noidin care evaluaţi 4.670 (99,0%), şi 520 readmişi, din care evaluaţi 504 (96,9%).

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi45(1,0%) şi pentru readmişi3(0,6%).

Se observă numărul mare de bolnavi de tuberculoză pozitivi la examenumicroscopic (de cca. 3 ori mai mare decât cei pozitivi numai la cultură), ereprezentând marii eliminatori de bacili, principala sursă de infecţie şi derăspândire a bolii.

Structura evoluţiei sub tratament este următoarea: în cazul bolnavilor cutuberculoză pulmonară- pozitivi la examenul microscopic, cazurile noi au avut oevoluţie pozitivă sub tratament chimioterapic în proporţie 69,6% (bolnavivindecaţi), 65,6% (bolnavi vindecaţi) în cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară- pozitivi numai la cultură, şi3,0% (bolnavi vindecaţi) în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).

Pentru readmişi ponderea celor cu evoluţie pozitivă este mai mică 53,3%(bolnavi vindecaţi) pentru- pozitivi la examenul microscopic, 54,0%(bolnavivindecaţi) pentru cei- pozitivi numai la cultură,2,1% (bolnavi vindecaţi) în cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară negativă.

Bolnavii cu tratament încheiat, au urmatoarele ponderi: cazuri noi pozitive lamicroscopie 12,5%, 19,1% cazuri noi pozitive numai la cultură şi 79,4 în cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară negativă; 12,4% readmişi pozitivi numai lamicroscopie 15,8% readmişi pozitivi numai la cultură, şi 65,1% în cazul bolnavilorcu alte tuberculoze (pulmonare negative). Aceşti pacienţi pot fi consideraţi tot crezultate pozitive ale tratamentului chimioterapic.

Se constată că ponderea celor care sunt sursă importantă de boală este încmare, mai mare în cazul celor pozitivi la examenul microscopic, faţă de cazul celor pozitivi numai la cultură.

Restul pacienţilor (abandon, eşec, mutaţi, continuă tratament), sunt cei carreprezintă surse importante de contagiune.

În cazul acestor pacienţi (abandon, eşec, mutaţi, continuă tratament), sunurmătoarele ponderi: cazuri noi- pozitivi la examenul microscopic 11,4%, 9,3%cazuri noi- pozitivi numai la cultură şi5,9% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze(pulmonare negative); 24,6% readmişi- pozitivi la examenul microscopic, 22,7%readmişi pozitivi numai la cultură,9,9% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze(pulmonare negative).

Ponderile la cele trei categorii analizate(cazuri noi, readmişi, altetuberculoze) în ceea ce privesc decesele atât prin tuberculoză şi prin alte cauze,sunt menţionate în tabelele de mai sus.



46

Pentru calcularea ratei de succes terapeutic se folosesc datele privind bolnavii vindecaţi şi cei cu tratament încheiat.

Rata de succes terapeutic pentru cohorta anulu i 2011 este de:- 81,73 % din cazur i n oi- poziti vi l a examenul microscopic- 84,57% din cazur i n oi-

pozitivi numai la cultură- 81,63 % din cazur i n oi- al te tuberculoze( pulmonar e negative).- 65,37 % din readmişi - pozi tivi numai l a microscopie- 69,69 % din readmişi - pozitivi numai la cultură. -66,79 % din readmişi - alte tubercul oze( pulmonare negative).Tabelul nr. 32

Evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2011

Totalîn

evid.

Totaleva-luaţi

Evaluaţi Ne-eva-luaţi

Vindecat

Trata-

mentîncheiatInfir-maţi

Aban-

don, pierdut Eşec Mu-taţi

Continuă

tratament

Decese

Tbc Alte

Tbc.pulmonară – pozitivi la examenulmicroscopic

N 7508 7469 5201 935 20 413 258 83 96 376 87 39

R 2267 2256 1203 279 20 235 198 25 96 170 30 11Tbc.pulmonară – pozitivi numai lacultură

N 1957 1954 1281 374 7 101 26 25 29 77 34 3

R 508 507 274 80 5 55 34 3 23 24 9 1

Alte TB (pulmonarenegative)

N 4715 4670 139 3710 294 163 24 59 31 166 84 45

R 530 527 11 343 73 38 5 3 6 34 14 3

N- caz nou;R-readmişi Tabelul nr. 33

Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2011

Totalîn

evid.

Totaleva-luaţi

Evaluaţi Ne-eva-luaţi

Vindecat

Trata-ment

încheiatInfir-maţi

Aban-don,

pierdutEşec Mu

-taţi

Continuă

tratament

Decese

Tbc Alte

Tbc.pulmonară – pozitivi la examenulmicroscopic

N 7508 99,5 69,6 12,5 0,3 5,5 3,5 1,1 1,3 5,0 1,2 0,5

R 2267 99,5 53,3 12,4 0,9 10,4 8,8 1,1 4,3 7,5 1,3 0,5

Tbc.pulmonară – pozitivi numai lacultură

N 1957 99,8 65,6 19,1 0,4 5,2 1,3 1,3 1,5 3,9 1,7 0,2

R 508 99,8 54,0 15,8 1,0 10,8 6,7 0,6 4,5 4,7 1,8 0,2

Alte TB (pulmonarenegative)

N 4715 99,0 3,0 79,4 6,3 3,5 0,5 1,3 0,7 3,6 1,8 1,0

R 530 99,4 2,1 65,1 13,9 7,2 0,9 0,6 1,1 6,5 2,7 0,6

N- caz nou; R-readmişi *La % din cohorta anului 2011



47

Evoluţia sub tratament arată eficienţa măsurilor complexe medico- sociale.Pentru a înţelege rezultatele aplicării tratamentului cu tuberculostatice este bine sse ştie ce reprezintă fiecare categorie de bolnavi.

Categorii deevoluţie sub tratament pentru bolnavii confirmaţi bacteriologicsunt:- Vindecaţi- pacienţi cu cel puţin 2 examene de spută negativ (microscopic şicultură), unul la împlinirea unui an. - Tratament încheiat - pacienţi care au efectuat întraga cură de tratament prescris şinu au fost controlaţi de 2 ori bacteriologic având spută negativă pentru a fetichetat ca vindecat.- Eşec terapeutic- pacient care este pozitiv la 5 luni sau ulterior, în primul an de laînceperea tratamentului:

* bolnav car e a întrerupt tratamentul cel puţin 2 luni , fiind bacteriologic pozitiv.* Bolnav iniţial negativ la examenul bacteriologic, şi pozitiv pe parcurs. - Deces tuberculoză- a decedat din orice cauză în cursul tratamentuluituberculostatic.- Mutat-transferul în altă unitate la care la care dispensarul care l-a declarat nu poate stabili rezultatul final.- Abandon- bolnav care a întrerupt administrarea tratamentului pe o perioadă de ce puţin 2 luni din durata tratamentului prescris, fiind bacteriologic negativ.- Pierdut- bolnav la care nu există date suficiente pentru a fi evaluat.

În cazul bolnavilor pulmonari neconfirmaţi bacteriologic sau cu localizarextrapulmonară, singurul indiciu de evaluare a rezultatului tratamentului estcorectitudineaadministrării. Evaluarea rezultatelor tratamentului după criteriile demai sus nu se aplicăpentru localizările extrapulmonare.

2) Bolnavi de tuberculoză pulmonară, cu retratament în anul 2012În anul 2012 au fost la retratament 9.156 pacienţi, cu următoarea structură:

1.057 cronici (11,5%), 1.580 reluaţi după abandon (17,3 %), 1184reluaţi dupăeşec (12,9%)şi 5335 recidive(58,3 %).

Din pacienţii cu retratament au fost evaluaţi5.630 pacienţi: 62,7% dincronici, 59,6,1 % dinreluaţi după abandon , 61,0 % dinreluaţi după eşec şi 61,9din recidive.

Evoluţia a fost următoarea: vindecaţi sau cu tratament încheiat 28,5 % dincronici, 39,1% dinreluaţi după abandon, 48,9 % dinreluaţi după eşec şi 65,5 %din recidive.Restul au fost abandon, plecaţi, pierduţi, decese. Aproximativ40 %din bolnavii fiecărei categorii nu au fost evaluaţi.



48

Retratamentul se aplică bolnavilor la care s-a înregistrat repozitivarea sputeiîn primele 3 - 6 luni de la oprirea tratamentului, cel mai frecvent datoratnerespectării duratei minime recomandate de medic.

Retratamentul acestor bolnavi este dificil, fiind vorba de o subpopulaţie d pacienţi cu disponibilitate redusă de colaborare la tratament, şi proporţia de cazurezolvate cu tratamentele administrate ulterior este din ce în ce mai redusă.

În timp, din aceştia se selectează o categorie de bolnavi eliminatori de bacilcu multiple rezistenţe medicamentoase, care sunt bolnavi practic incurabili, şi caconstituie surse de contagiune de lungă durată, adeseori până la deces. Acestcazuri stau la originea unor infecţii şi / sau îmbolnăviri cu chimiorezistenţ primară.

Tabelul nr. 34Evoluţiei sub tratament a tuberculozei pulmonare pentru bolnavii cu

retratament în anul 2012

SpecificareTOTAL

Aflaţi +intraţi

TOTAL

evaluaţi

DIN CARE EVALUAŢI Nee-valu-

aţi

Ramaşi la 31dec.Vindecat

sau trat. încheiat

Infir-maţi

Abandon;pierdut

Eşec Mutaţi Continuătrat.

DeceseTB Alte

Cronici 1057 663 189 9 58 133 15 149 103 7 394 73

Reluaţi dupăabandon 1580 942 368 19 236 59 32 94 114 20 638 102

Reluaţi dupăeşec 1184 722 353 8 72 81 23 114 64 7 462 72

Recidive 5335 3303 2162 109 230 170 48 287 236 61 2032 27

Tabelul nr. 35Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pulmonarepentru

bolnavii cu retratament în anul 2012

SpecificareTOTAL

Aflaţi+intraţi

TOTAL

evaluaţi

DIN CARE EVALUAŢI Nee-

valu-

aţi

Ramaşi

la 31dec.Vindecat

sau trat. încheiat

Infirmaţi Abandon;pierdut

Eşec Mu-taţi

Continuătrat.

DeceseTB Alte

Cronici 11.5 62.7 28.5 1.4 8.7 20.1 2.3 22.5 15.5 1.1 37.3 8.Reluaţidupăabandon 17.3 59.6 39.1 2.0 25.1 6.3 3.4 10.0 12.1 2.1 40.4 11.Reluaţidupă eşec 12.9 61.0 48.9 1.1 10.0 11.2 3.2 15.8 8.9 1.0 39.0 8.

Recidive58.3 61.9 65.5 3.3 7.0 5.1 1.5 8.7 7.1 1.8 38.1 29.

*La % din bolnavii la retratament în 2012



49

3) Baciloscopia

Izvorul epidemiogen îl constituie purtătorii de bK(bK +), de aceea estenevoie să fie depistaţi şi identificaţi.

În anul 2012au fost identificaţi 16.722 bolnavi cu baciloscopie pozitivă lainternare, 47.742 bolnavi cu baciloscopie negativă la internare şi 11.876 bolnavinecontrolaţi bacteriologic.

La ieşirea din unitatea sanitară examenul bacteriologic arată că evoluţia sutratament a bolnavilor cu baciloscopie pozitivă stabilită la internare esteurmătoarea: au rămas pozitivi34,6%, 62,6 % s-au negativat, iar 2,7% reprezintănecontrolaţi la ieşirea din unitate.

În cazul bolnavilor cu baciloscopie negativă stabilită la internare 3,7 %s- au pozitivat, 92,0% au rămas negativi, iar 4,3% au fost necontrolaţi.

Dintre bolnavii cu baciloscopie necontrolată la internare, la ieşirea din spita0,6 % au avut baciloscopia pozitivă,7,7 % negativă iar pentru91,7 % nu a fostcontrolată.

Se constată că numărul celor pozitivaţi este încă mare, că se pozitivează şcei negativi la internare, posibil datorită contactului cu bolnavii cronici, eşecursau cei chimiorezistenţi din spitale.

Pozitivii reprezintă o sursă importantă de boală şi rămân la un nivel foarteridicat. Se impun măsuri intense medico- sociale, pentru a rezulta un număr cât maimare de pacienţi negativaţi la ieşirea din unitatea sanitară. Se constată că un nummare de pacienţi sunt necontrolaţi baciloscopic la ieşirea din unitate.

Tabelul nr. 36Ponderea evoluţiei bacteriologice la bolnavii internaţi numai pentru

tuberculoza aparatului respirator în anul 2012

BACILOSCOPIA LA INTERNAŢI INTERNAŢI BACILOSCOPIA LA IEŞIREA DIN

UNITATE Pozitivă Negativă Necontrolată

Bolnavi cubaciloscopia pozitivăstabilită la internare 16722 34,6 62,6 2,7

Bolnavi cu baciloscopia negativăstabilită la internare 47742 3,7 92,0 4,3

Bolnavi cu baciloscopia necontrolată lainternare 11876 0,6 7,7 91,7

*La % din bolnavii internaţi în 2012



50

4) Mişcarea baciliferilor

În anul 2012numărul baciliferilor a fost de 15.988, din care 4.135 au fost bolnavi cu bK pozitiv la 01 ianuarie 2012, iar 11.853 au devenit pozitivi în cursuanului 2012. Din aceştia s- au negativat 11.208(70,1%), au plecat sau decedat1415(8,9% )şi au rămas pozitivi la sfârşitul anului 3365(21,0%), un număr maimic decât cel din 2011, când au fost înregistraţi3756(22,35 %) baciliferi.

Ponderea surselor faţă de 2011 a scăzut, însă se menţin la o valoare ridicată.Prevalenţamaximă a baciliferilor pentru anii 2011şi 2012 nu poate fi calculată,deoarece nu a fost publicată populaţia după recensământ de către INS.

Analizând mişcarea baciliferilor în ultimii 10 ani, constatăm că valoarea cemai mare este înregistrată în 2002 cu 124,8 %ooo loc. Valoarea minimă este îanul 2011 cu 78,8 %ooo loc..

În ultimii ani se observă tendinţa de scădere a prevalenţei baciliferilor, ceece a dus şi la scăderea incidenţei tuberculozei. Negativarea baciliferilor fiind mmare de 50%, apropiată de 70%, determină scăderea incidenţei tuberculozei în anulurmător.

Mişcarea baciliferilor în cadrul grupelor de dispensarizare constituie unindicator de mare eficienţă a dispensarizării bolnavilor.

În cadrul grupelor de dispensarizare proporţia recidivelor din fişierul pasiconstituie un eşec în lupta împotriva tuberculozei.

În cazul în care numărul bolnavilor şi proporţia lor este mare din totalucazurilor intrate arată limitele eficienţei tratamentului aplicat.

Eficienţa chimioterapiei este reflectată prin scăderea numărului bolnavilocu bK pozitiv la sfârşitul anului, reprezentând o evoluţie favorabilă.

Tabelul nr. 37Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani

ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Prevalenţa

baciliferilor120,7 115,3 121,5 124,8 115,9 111,6 107,60 104,6 98,1 96,0 93,4 85,5

*La 100.000 locuitori(din anul 2011 INS nu a publicat populaţia după recensământ pentrucalcularea indicilor)



51

Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani

Graficul nr. 12

*La 100.000 locuitori

Mişcarea anuală a baciliferilor se referă la bolnavi cu bK pozitiv la sfârşitulanului precedent plus bolnavii deveniţi pozitivi în cursul anului (inclusivtransferaţi).

În afară de aspectele medicale, incidenţa şi prevalenţa crescută atuberculozei ridică probleme şi din punct de vedere al costului operaţiunii dsupraveghere clinico-epidemică, prevenţie şi control al populaţiei generale şiîndeosebi a grupurilor cu risc crescut.

Sunt necesare, de asemenea, eforturi financiare în vederea evaluării reale morbidităţii prin utilizarea de metode de diagnostic precoce, care implică folosireunor tehnici laborioase şi costisitoare.

În ceea ce priveşte costul medical şi social, informaţiile disponibile se referla ansamblul resurselor din sectorul medical mobilizate pentru asistenţambulatorie sau spitalizare, ca şi pierderile de timp productiv de către bolnav şi ccare îl îngrijesc pe acesta.

Imposibilitatea de a evalua suferinţa fizică şi morală a bolnavului şi aanturajului, a pierderilor cauzate prin deces la vârsta activă, face şi mai dificilcunoaşterea reală şi implicarea socio- economică a tuberculozei.

1 2 0

. 7

1 1 5

. 3

1 2 1

. 5

1 2 4

. 8

1 1 5

. 9

1 1 1

. 6

1 0 7

. 6

1 0 4

. 6

9 8

. 1

9 6

9 3

. 4

8 5

. 5

0

20

40

60

80

100

120

140Prevalenta baciliferilor

Prevalenţa baciliferilor

Linear (Prevalenţabaciliferilor)



52

Activitatea profilactică antituberculoasă

a)Imunizarea- vaccinarea BCG

Limitarea răspândirii infecţiei şi a bolii în rândul populaţiei este obiectivuactivităţii profilactice. Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă pricare se realizează o profilaxie antituberculoasă relativă, care nu împiedicinf ectarea cu Mycobacterium Tuberculosis şi nici nu întrerupe lanţul epidemiologal bolii.

În condiţiile din ţara noastră se menţine ca masură profilacticăobligativitatea vaccinării BCG la toţi nou născuţii, la 4-7 zile odată cu externareadin maternitateşi fără testare tuberculinică prealabilă.

În cadrul Programului Naţional de Imunizare se recomandă imunizareacorectă a minimum 95 % din nou născuţi. În anul 2012, au fost efectuate 166.170vaccinări BCG şi759 revaccinari

BCG.În mediul urban au fost efectuate 101.072vaccinări şi476 revaccinări. La

categoria de vârstă 0- 2 ani ponderea imunizărilor este de 98,8 % vaccinări şi 93,3% revaccinări.

S- au efectuat imunizări şi la alte categorii de vârstă: 3- 4 ani, 5- 14 ani, la 15ani şi peste, însă la gravide nu s-au efectuat vaccinări.

În mediul rural s- au efectuat 65.098vaccinări şi283 revaccinări; pentrucategoria de vârstă 0- 2 ani, ponderea fiind de 99,9 % vaccinări şi 95,8 %revaccinări. Au fost efectuate vaccinări şi revaccinări şi la celelalte categorii devârstă:3- 4 ani, 5-14 ani, iar la 15 ani şi peste şi gravide nu s- au efectuatvaccinărisau revaccinări.

Se poate afirma că vacinare BCG se face, cu o pondere foarte mare, la grupde vârstă 0- 2 ani, fiind vaccinaţi aproape toţi copiii.

Din totalul vaccinărilor şi revaccinărilor, în mediul urban s- au efectuat60,8%-vaccinări şi62,7 % - revaccinări.

În mediul rural s- au efectuat- 39,2% vaccinări şi- 37,3% revaccinări.Deşi în mediul rural ponderea vaccinărilor este de aproape sută la sută, din totavaccinări BCG, ponderea lor este mai mică decât în urban, prin naşterea ununumăr de copii mai mic.



53

Tabelul nr. 38Ponderea imunizărilor BCG

Ponderea imunizărilor BCG pe grupe de vârstă şi medii

Grupa de vârstă

Vaccinări BCG Revaccinări BCG

Urban Rural Urban Rural

v â r s

t a

0 - 2 ani 98.8 99.9 93.3 95.8

3 - 4 ani 0.0 0.0 61 3. 25 - 14ani

0.0 0.0 0.4 1.1

15 ani şi peste din care: gravide

0.00 0.00 0.00 0.00

pop.gen. 1.1 0.00 0.2 0.00

b)Testări tuberculinice pentru depistarea hiperalergicilor

Depistarea hiperalergicilor este o altă activitate de depistare precoce atuberculozei. În 2012 au fost efectuate 45.549testări tuberculinice, din care26.728(53,7%) în mediul urban şi18.821(41,3%) în mediul rural.

Din totalul testărilor 78,3 % au fost negative (<10 mm), pozitive au fost12,9% (10 – 14 mm) şi 8,8 % (=>15 mm). În urban 77,8% au fost negative (<10mm), 13,4 % (10 – 14 mm) şi 8,8 % (=>15 mm). În rural sunt negative 79,0 %(<10 mm), 12,3 % (10 – 14 mm), şi8,7 % (=>15 mm).

Deci în rural ponderea negativilor este mai mare decât în urban.Rezultate negative ale testărilor tuberculinice reprezintă rezultat pozitiv a

imunizărilor BCG, arată eficacitatea activităţii de control al tuberculozei.Un test tuberculinic negativ ori cu valoare neaşteptat de mică, poate f

întâlnit şi la bolnavii de tuberculoză, traducând anergia cutanată.Testul tuberculinic este foarte important, în diagnosticarea tuberculozei, cu

condiţia interpretării corecte în contextul celorlalte informaţii disponibile. Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază caintensitate de la un moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unoriscuri de tehnică şi subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială deinformaţii cu caracter epidemic şi diagnostic.



54

Testul tuberculinic este modalitatea cea mai larg utilizată de a stabiliexistenţa şi amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigenele tuberculinice aleunei persoane.

Tabelul nr. 39

Ponderea testărilor tuberculinice

MediulVârstă (ani) din care: pozitive

<10 mm 10 - 14 mm >= 15 mm

Total ţară 78,3 12,9 8,8

Total Urban 77,8 13,4 8,8

d i n

c a r e :

g r u p a

d e v

â r s

t ă91,2 7,6 1,1 1.7 89,3 8,1 2,5 2.0

83,1 11,0 5,9 4.2 73,9 16,5 9,6 8.7

15 ani +din care:

gravide 66,6 18,1 15,3pop.gen. 71,9 15,0 13,1

Total Rural 79,0 12,3 8,7

d i n

c a r e :

g r u p a

d e v

â r s

t ă93,5 4,8 1,7 0.9

89,5 7,3 3,2 2.1

80,2 13,0 6,8 5.2

79,5 11,8 8,6 8.115 ani +din care:

gravide 70,3 13,2 16,4pop.gen. 70,9 15,8 13,3

*La % din testările tuberculinice în 2012

c) Depistare radiologică Este o metodă de screening cu specificitate scăzută pentru diagnosticare

tuberculozei. Examinarea radiologică s- a efectuat în cadrul unor acţiuni dedepistare a tuberculozei: -depistări în cadrul grupelor vulnerabile şi- depistări încadrul anchetelor epidemiologice.

În categoria: -depistări în cadrul grupelor vulnerabile, au fost examinate

118.389 persoane, din care 19.504 (16,5%) au fost suspecte de modificări pulmonare. Din persoanele examinate la grupele vulnerabile, 4.383 fiindconfirmaţi cu tuberculoză. Aceasta înseamnă că22,5% din persoanele suspecte demodificări pulmonare şi3,7% din persoanele examinate(la această categorie) aufost depistate radiologic cu tuberculoză.

În categoria: -depistări în cadrul anchetelor epidemiologice, au fostexaminate 56.615 persoane, din care 7.404 (13,1%) au fost suspecte de modificări



55

pulmonare. Din persoanele examinate în grupul anchete epidemiologice, 1.384 afost confirmaţi cu tuberculoză. Aceasta înseamnă că 18,7% din persoanele suspectede modificări pulmonare şi 2,4% din persoanele examinate(la această categorie) aufost depistate radiologic cu tuberculoză.

Din totalul persoanelor examinate radiologic pentru depistare tuberculozăvezi tabelul nr.39), 67,6% aparţin grupelor vulnerabile şi32,4% anchetelorepidemiologice.

Din totalul persoanelor suspecte de modificări pulmonare la examinareradiologică, 72,5% aparţin grupelor vulnerabile şi27,8% anchetelorepidemiologice.

Din totalul persoanelor confirmate cu tuberculoză în cadrul acţiunii dedepistare radiologică,76,0% aparţin grupelor vulnerabile şi24,0% anchetelorepidemiologice.

Organizarea depistării trebuie să permită identificarea surselor de infecţidin comunitate. O metodă eficientă este cea pasivă, şi anume identificarea formelorde tuberculoză pulmonară printre simptomaticii ce se prezintă de bună voie îunităţile sanitare. Pentru a asigura prezentarea pacienţilor din proprie iniţiativă consultaţie este nevoie de educaţie sanitară intensă şi susţinută, atâtdin parteamedicilor de familie, cât şi din partea celor implicaţi în programul naţional dcontrol al tuberculozei. În cazul grupelor populaţionale cu risc (persoaninstituţionalizate, penitenciare, toxicomani), se efectuează depistarea activă.

Specialiştii afirmă că se exagerează cu radiografii pulmonare la angajare,recruţi, profesori , control periodic, radiografiile pulmonare ducând la iradiere

inutilă a unui om sănătos şi la costuri imense, care pot fi redirecţionate în cadruprogramului de contr ol al tuberculozei. Potrivit specialiştilor în domeniu, o boală de plămâni poate fi identifica

în cadrul controlului clinic, suspiciunea de tuberculoză pulmonară trebuie avutîn vedere când un pacient prezintă simptome mai mult de 3 săptămâni , după a fost exclusă o boală respiratorie cronică.

Examinarea radiologică este o componentă importantă în diagnosticarea bolii, şi uneori prima investigaţie la care se apelează. Este însă eronat să sstabilească ca diagnostic şi să se trateze specific numai pe baza examinărradiologice, oricât de sugestiv ar fi el, fără a efectua o investigaţie bacteriologiccorectă a sputei.Examinarea radiologică este utilizată în cazurile cu simptomatologiesugestivă pentru tuberculoză pulmonară, care au o examinare microscopicnegativă, pacienţi pentru care trebuie să se ia o decizie în ceea ce priveştinstituirea tratamentului. Depistarea tuberculozei în fază incipientă, cu leziunminime, trebuie să constituie obiectivul întregii reţele sanitare şi a cabinetului d pneumoftiziologie.



56

Tabelul nr. 39Depistări radiologice în anul 2012

Depistăriradiologice

în cadrul:

Depistare radiologică

Nr. persoaneexaminate

Nr. persoanesuspecte demodificăripulmonare

% persoanesuspecte demodificăripulmonare

din persoaneexaminate

Nr. persoaneconfirmate cuTB

% persoaneconfirmate cuTB din

persoanesuspecte demodificăripulmonare

% persoaneconfirmatecu TB dinpersoane

examinate

Grupevulnerabile 118389 19504 16,5 4383 22,5 3,7

Ancheteepidemiologice 56615 7404 13,1 1381 18,7 2,4

*Nr.persoane;** %- ponderi din categorieTabelul nr. 40Ponderi depistări radiologice în anul 2012- din total

Depistări radiologice

Depistare radiologică

Persoaneexaminate

Persoanesuspecte demodificăripulmonare

Persoaneconfirmate cu

TB

Total 175004 26908 5764

Grupe vulnerabile 67,6 72,5 76,0

Anchete epidemiologice 32,4 27,5 24,0

* %- ponderi din totalul grupeiCa o concluzie privind activitatea profilactică antituberculoasă se poate spune : - Pentru activitatea profilactică antituberculoasă, există tendinţă mondială derenunţare la vaccinarea BCG, din cauza diminuării protecţiei oferite de acesvaccin şi prin scăderea incidenţei bolii. Sunt ţări în care vaccinarea se face numala copii cu risc, care provin dinfamilii care au persoane cu tuberculoză sau care provin dintr-o ţară cu o incidenţă mare a bolii. - Examinarea radiologică se recomandă să fie folosită numai atunci cînd estcazul, pentru a evita o iradiere inutilă. - Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază caintensitate de la un moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unoriscuri de tehnică şi subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială dinformaţii cu caracter epidemic şi diagnostic.



57

Evaluarea activităţii sanitare

Bugetul, cheltuielile pentru activitatea sanitară, constituie o problemă de ce

mai mare importanţă din punct de vedere financiar, dar şi al asistenţei medicale.Resursele financiare sunt asigurate prin: programe de sănătate, asigurărsociale de sănătate, asigurări private de sănătate (coplată), asociaţii, fundaţiONG-uri.

Reţeaua de specialitate este asigurată de: dispensare TBC şi unităţi cu patur(sanatorii, secţii sau compartimente de spital, preventorii, unităţi aparţinândMinisterelor cu reţea sanitară proprie), cu următorii indicatori pentru anu2010(pentru 2012, nu se cunoaşte cifra oficială a populaţiei în urmarecensământului, deci nu pot fi calculaţi indicatorii):

- Asigurarea populaţiei cu paturi de spital în secţiile TB este 0,42 la 1.00de locui tori .

- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi - în public, este 0,43 l a10.000 de locuitori (929 medici pneumologi - în publi c).

- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi - în public şi privat, este0,44 la 10.000 de locuitori (950 medici pneumologi- în public şi privat).

Dispensarele TBCDispensarele TBC în anul 2012au fost în număr de 176.Acestea sunt cele care precizează diagnosticul de tuberculoză şi îndrum

cabinetele medicale în lupta de prevenire şi combatere a tuberculozei.Dispensarele TBC desfăşoară activităţi care nu pot fi apreciate decât cu

ajutorul indicatorilor, cum ar fi depistarea precoce a cazurilor de tuberculozăizolarea lor şi consultaţii profilactice şi curative.

Dispensarele medicale permit asigurarea administrării regimurilorstandardizate de scurtă durată în funcţie de istoricul terapeutic al pacientului şi dtipul de boală prin folosirea de preferinţă a combinaţiilor medicamentoase şi sudirecta observare. La activităţile de depistare şi profilaxie s-a făcut referire încapitolele anterioare.

În anul 2012 au fost acordate 780.710consultaţii.



58

Unităţile de asistenţă medicală cu paturi

S-au calculat o serie de indicatori de eficienţă economică, dar care autangenţă imediată cu eficacitatea rezultatelor medicale obţinute.

Spitalul este o unitate medicală complexă şi costisitoare, pentru care s- auanalizat următorii indicatori de eficienţă:

Utilizarea paturilor în secţia de pneumologie, în anul 2012 a f ost de270,5( om zile de spitalizare contabile/media anuală a paturilor).

Utilizarea paturilor de spital este determinată de numeroşi factori, printrecare cei mai importanţi sunt: structura şi dinamica morbidităţii, accesibilitate populaţiei, calitatea asistenţei acordate de personalul sanitar, nivelul educativ-sanitar al populaţiei.

Dacă valoarea indicatorului s-ar fi apropiat de maximum posibil (365 zile )am fi avut de-a face cu o lipsă acută de paturi.

Valoarea indicatorului, pentru anul 2012, este mai micădecât indiceleraţional de 320- 330 zile (care reprezintă valoarea optimă).

Durata medie de spitalizare în secţia de pneumologie , a fost 14,8 zil e despital izare în an ul 2012 .

Durata medie de spitalizare este un indice contabil, el exprimând, alături d indicele stării la ieşirea din spital, calitatea acestei unităţi spitaliceşti. La calculare

lui ar trebui să se ţină cont de sex, grupa de vârstă, forma clinică a bolii, boconcomitente. De asemenea, o parte din bolnavi provin din anul anterior, o alt parte sunt admişi în ultimele zile ale anului respectiv şi rămân şi în anul următor.

O utilizare mai mare se poate datora uneori şi unei durate de spitalizare a bolnavilor peste necesar.

Nu am putut compara spitalele, deoarece nu sunt toate de acelaşi r ang, unelesunt secţii sau compartimente ale unor spitale.

Internările în spital, în secţia de pneumologie în anul 2012 au fost înnumăr de 149.091 bolnavi.

Numărul de paturi de spital în secţia de pneumologie, a fost de 8.790 înanul 2012.

Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie, pentru anul 2012 a fost de17,1.

Deoarece nu avem spitale de acelaşi rang, unele sunt secţii saucompartimente de spital, pentru analiza comparabilă a acestor indicatori am studiîn dinamică evoluţia lor în perioada 1999- 2012.



59

În tabelul şi graficele de mai jos se poate vedea evoluţia în dinamică aacestor indicatori pentru secţia de pneumologie. Tabelul nr. 41

Activitatea în secţiile de pneumologie

ANUL UTILIZAREAPATURILOR

DURATAMEDIE

DESPITALIZARE

INTERNĂRI ÎN SPITAL

NUMĂRPATURI

DE SPITAL

RULAJULBOLNAVILOR

1999 307,1 28,8 98.317 9.561 10,642000 299,2 25,0 109.376 9.589 11,972001 310,4 24,0 125.439 9.898 12,942002 308,5 22,3 141.485 10.491 13,822003 304,5 21,1 136.287 9.432 14,442004 312,2 20,3 137.653 9.201 15,372005 313,1 20,0 145.082 9309 15,592006 294,9 19,6 141.850 9.458 15,002007 290,1 17,2 158.641 9.499 16,852008 304,1 16,5 160.539 9.245 17,492009 298,9 15,9 161.887 9.214 18,82010 285,4 15,7 156.614 9.094 17.0

2011 275,2 15,2 146.055 8.792 16,92012 270,5 14,8 149.091 8.790 17,1

Graficul nr. 13Utilizarea paturilor în secţiile de pneumologie

*zile de spitalizare / pat

3 0 7

. 1

2 9 9

. 2 3 1 0

. 4

3 0 8

. 5

3 0 4

. 5

3 1 2

. 2

3 1 3

. 1

2 9 4

. 9

2 9 0

. 1 3 0 4

. 1

2 9 8

. 9

2 8 5

. 4

2 7 5

. 2

2 7 0

. 5

240

260

280300

320

secţii pneumologie

utilizarea paturilor

Linear (utilizareapaturilor)



60

În tabelul nr.41 şi graficele 13 - 17 este reprezentată evoluţia principalilorindicatori din secţia de pneumologie în perioada 1999- 2012. Utilizarea paturiloreste fluctuantă, ajungând în anul 2012 la o valoare de 270,5( vezi graficul nr. 13);Anul 2005 a înregistrat cea mai mare valoare a intervalului studiat. După acest ans- a înregistrat o scădere a ratei utilizării paturilor până la cea mai mică valoarînregistrată în 2007( la cea mai mică rată a intervalului studiat), după care creşte î2008 la 304,1 şi apoi scade în 2012 la 270,5 reprezentând cea mai mică valoare aratei de utilizare a paturilor pentru intervalul studiat.

S- a înregistrat o scădere continuă a duratei de spitalizare începând din anu1999, de la valoarea de 28,8 la 14,8 în 2012.

Numărul bolnavilor internaţi în secţiile de pneumologie a crescut de la98.317 internări în 1999 până la un număr de 141.485 internări în 2002, atingânîn anul 2005 un număr de 145.082 bolnavi internaţi, pentru ca în 2006 să scadă lavaloare de 141.850 internări, aproximativ egal cu valoarea din 2002; Din 2007începe să crească, pentru ca în 2009 să atingă valoarea maximă a intervalului d161.887 internări, pentru ca în 2012 să scadă la un număr de 149.091internări.

Numărul de paturi în secţia de pneumologie a avut o evoluţie crescătoar până în anul 2002 (10.491 paturi), după care a scăzut la 9.201 în anul 2004. În an2005 a crescut numărul paturilor în secţiile de pneumologie la 9.309 (cuaproximativ 100 paturi), iar în 2012scade la un număr de 8.790, cel mai micnumăr de paturi al intervalului.

În consecinţă, a crescut rulajul bolnavilor în mod continuu de la 10,6 în1999, ajungând în anul 2005 la 15,6 bolnavi pe pat, iar în 2009 a crescut până l18,8 apoi scade la 16,9 în 2011.

Pentru 2012se poate constata că a scăzut numărul de paturi în secţiile de pneumologie, a scăzut numărul bolnavilor de tuberculoză internaţi, a scăzut duramedie de spitalizare şi rulajul bolnavilor. Graficul nr.14

Durata medie de spitalizare în secţiile de pneumologie

*zile de spitalizare / internaţi

2 8

. 8

2 5

. 0

2 4

. 0

2 2

. 3

2 1

. 1

2 0

. 3

2 0

. 0

1 9

. 6

1 7

. 2

1 6

. 5

1 5

. 9

1 5

. 7

1

5 . 2

1

4 . 8

0.05.0

10.015.020.0

25.030.035.0

secţii pneumologie

durata medie aspitalizarii

Linear (durata medie aspitalizarii)



61

Acesta nu este numai un indice financiar contabil, el are o înaltă semnificaţimedicală, exprimând alături de indicele stării de sănătate la ieşirea din spitaesenţa, calitatea activităţii unităţii sanitare.

Pentru 2012a scăzut durata medie de spitalizare comparativ cu 2011,ajungând la cea mai mică valoare a intervalului studiat. Graficul nr. 15

Bolnavi internaţi în secţiile de pneumologie

*număr internaţi / pat A crescut numărul de internări în spital în 2012 comparativ cu 2011,

ajungând la o valoare apropiată de cea a anului 2007. Graficul nr. 16

Paturi în secţiile de pneumologie

*Număr paturi

Comparativ cu 2011şi întreaga perioadă studiată, în 2012 a scăzut numărulde paturi în spital, fiind cel mai mic număr al perioadei studiate, mai mic cuaproximativ 1.400 paturi comparativ cu anul în care se înregistrează cel mai marenumăr de paturi din perioada studiată, şi anume anul 2002.

9 8 3 1 7

1 0 9 3 7 6

1 2 5 4 3 9

1 4 1 4 8 5

1 3 6 2 8 7

1 3 7 6 5 3

1 4 5 0 8 2

1 4 1 8 5 0

1 5 8 6 4 1

1 6 0 5 3 9

1 6 1 8 8 7

1 5 6 6 1 4

1 4 6 0 5 5

1 4 9 0 9 1

0

50000

100000

150000

200000

secţii pneumologie

internari in spital

Linear (internari in spital)

9 5 6 1

9 5 6 1

9 8 9 8 1

0 4 9 1

9 4 3 2

9 2 0 1

9 3 0 9

9 4 5 8

9 4 9 9

9 2 4 5

9 2 1 4

9 0 9 4

8 7 9 2

8 7 9 0

75008000850090009500

100001050011000

secţii pneumologie

numar paturi de spital

Linear (numar paturi despital)



62

Graficul nr. 17Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie

*bolnavi / pat

Rulajul bolnavilor a crescut în 2012 comparativ cu 2011 ajungând lavaloarea de 17,1, dar este cu mult mai mare decât în anul 1999 când a avutvaloarea de 10,6.

Costul asistenţei medicale pentru medicamente în secţia de pneumologie.

Costul este diferit în funcţie de sex, grupă de vârstă şi rangul spitalului.

Cheltuieli pe spital sau secţii, chiar similare nu sunt comparabile, fiindnecesar studiul pe cauză de boală.

Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2012este următoarea:

- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3803,65 RON;- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 221,92RON- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 14,06 RON.

Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2011 este următoarea:

- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3739,06 RON;- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 221,55 RON- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 13,59 RON.

1 0

. 6 1 2

. 0 1 2

. 9 1 3

. 8

1 4

. 4 1 5

. 4

1 5

. 6

1 5 . 0

1 6

. 9

1 7

. 5 1 8

. 8

1

7 . 0

1 6

. 9

1

7 . 1

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

secţii pneumologie

rulajul bolnavilor

Linear (rulajulbolnavilor)



63

Tabelul nr. 42Costul asistenţei medicale cu medicamentele în secţia de pneumologie

ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2012

Cost.med./unpat de spital 458,56 571,53 712,89 671,40 532,94 518,58 611,54 624,43 594,01 822,45 836,0 893,10 8818

Cost.med./ unbolnav 44,40 49,64 56,89 49,93 36,91 33,70 39,24 41,63 48,89 47,02 46,96 52,53 52,4

Cost.med./o zispitalizare 1,47 1,88 2,26 2,14 1,75 1,66 1,95 2,12 2,06 2,71 2,80 3,13 3,20

* în € Graficul nr. 18

Costul medicamentelor/ un pat de spital în secţiile de pneumologie (în €)

* € / un pat de spitalA scăzut costul medicamentelor pe un pat de spital în 2012 comparativ cu

2011.Graficul nr. 19

Costul medicamentelor de un bolnav în secţiile de pneumologie (în €)

* € / de un bolnav

4 5 8

. 5 6

5 7 1

. 5 3 7

1 2

. 8

9

6 7 1

. 4

5 3 2

. 9 4

5 1 8

. 5 8

6 1 1

. 5 4

6 2 4

. 4 3

5 9 4

. 0 1

8 2 2

. 4 5

8

3 6 8

9 3

. 1

8 8 1

. 8 5

8 5 3

. 6 0

0

200

400

600

800

1000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

secţii pneumologie

Linear (cost med./1pat )

4 4

. 4 4 9

. 6 4

5 6

. 8 9

4 9

. 9 3

3 6

. 9 1

3 3

. 7 3 9

. 2 4

4 1

. 6 3

4 8

. 8 9

4 7

. 0 2

4 6

. 9 6

5 2

. 5 3

5 2

. 2 5

4 9

. 8 0

0

10

2030

40

50

60

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

secţii pneumologie

Linear (cost med./1bolnav )Linear (cost med./1bolnav )



64

Pentru 2012 a scăzut costul medicamentelor de un bolnav, comparativ cu2011.Graficul nr. 20 Costul medicamentelorpentru o zi de spitalizare în secţiile de pneumologie(în

€)

* € / o zi spitalizareA scăzut în 2012, comparativ cu 2011 costul medicamentelor pentru o zi. În graficele de mai sus(18- 20) este prezentată evoluţia costului

medicamentelor în secţia de pneumologie (în €) pe un pat de spital, pe un bolnavspitalizat în secţia de pneumologie şi pentru o zi de spitalizare contabilă în perioada 1999- 2012.

Evoluţia acestor costuri se datorează problemelor cauzate de problemeleeconomiceşi nu se poate face o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stăriide sănătate a populaţiei.

Activitatea sanatoriilor antituberculoase şi preventoriilor Sanatorii

În anul 2012sanatoriile antituberculoase au fost în număr de două.Comparativ cu 2011, numărul sanatoriilor antituberculoase este acelaşi.Sanatoriile au o activitate similară cu cea desfăşurată în spitale, şi în plu

specificitatea luptei antituberculoase.În sanatoriile antituberculoase se internează bolnavii pentru administrare

sub directa observare a medicamentelor, până la debacilizarea leziunilor, ş

înlăturarea riscului de selecţionare a mutanţilor rezistenţi şi instruirea pacienţilor. În cazul sanatoriilor antituberculoase, ca şi în cazul spitalelor, putem vorbide următorii indicatori pentru anul 2012:

Uti li zarea patur il or în sanatori il e antituberculoase(total) : 264,1 zile;Du rata medie de spital izare în sanator i il e anti tuberculoase(total: 33,8 zile;

1 . 4

7 1 . 8

8 2 . 2

6

2 . 1

4

1 . 7

5

1 . 6

6 1 . 9

5 2

. 1 2

2 . 0

6

2 . 7

1

2 . 8

3 . 1

3

3 . 2

0

3 . 1

6

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

1

9 9 9

2

0 0 0

2

0 0 1

2

0 0 2

2

0 0 3

2

0 0 4

2

0 0 5

2

0 0 6

2

0 0 7

2

0 0 8

2

0 0 9

2

0 1 0

2

0 1 1

2

0 1 2

secţii pneumologie

Linear (cost med./ 1zi )



65

Internări în sanatoriile antituberculoase(total:3.202 , din care: 254aflaţi însanatoriu la începutul anului, 2.948intraţi în cursul anului 2012 şi 2.996ieşiţi. Audecedat 42 bolnavi, reprezentând o mortalitate de 1,4 % din bolnavii externaţi;

Patur i în sanator ii le anti tuberculoase(total): 410 paturi.Rulajul bolnavilor pe un pat în sanatori il e antitu berculoase(total): 7,8

bolnavi.În cazul sanatoriilor antituberculoasepulmonare, putem vorbi de următorii

indicatori pentru anul 2012:Uti li zarea patur il or în sanatori il e antituberculoase pulmonare: 268,5 zile;Du rata medie de spital izare în sanatorii le anti tuberculoase pulmonar e:

34,0 zile; Internări în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 3.040 , din care:

241aflaţi în sanatoriu la începutul anului,2.799 intraţi în cursul anului 2012 şi2.841ieşiţi.

Au decedat 42 bolnavi, reprezentând o mortalitate de 1,5 % din bolnaviiexternaţi; Patur i în sanator i i le anti tuberculoase pul monar e: 385 paturi.Rulajul bolnavilor pe un pat în sanator ii le antituberculoase pulmonare:

7,9 bolnavi.Tabelul nr. 43

Activitatea în sanatorii antituberculoase pulmonare

ANULUTILIZAREAPATURILOR

DURATAMEDIE

DESPITALIZARE

INTERNĂRI ÎNSANATORIU

NUMĂRULPATURILOR

ÎNSANATORII

RULAJULBOLNAVILOR

MORTALITATEAÎN SANATORII

1999 241,5 59,87 17665 4380 4,03 2,882000 229,4 51,65 19122 4280 4,44 2,582001 249,2 51,34 18073 3920 4,85 2,942002 279,2 46,41 16441 2483 6,02 3,282003 267,7 47,62 13396 2202 5,62 3,232004 290,9 47,39 12383 1865 6,22 2,312005 274,66 45,34 9582 1621 5,91 2,132006 255,90 43,16 8343 1407 5,93 2,13

2007 286,85 39,48 6794 883 7,27 1,84

2008 287,19 37,28 6818 893 7,70 1,672009 273,69 37,25 6488 883 7,35 1,082010 266,24 36,61 4407 585 7,27 1,852011 278,29 35,14 3881 445 7,92 1,502012 268.5 34.0 3040 385 7,9 1,48



66

Graficul nr. 21

Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase

*zile de spitalizare/patÎn 2012, ascăzut utilizarea paturilor comparativ cu 2011 în sanatoriileantituberculoase.

Graficul nr. 22Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase

*zile de spitalizare/ internaţi

În 2012a scăzut durata medie a spitalizării comparativ cu 2011, fiind înconcordanţă cu ideea de a reduce numărul de zile de spitalizare în sanatoriu, şi

2 4 1

. 5

2 2 9

. 4

2 4 9

. 2 2 7 9

. 2

2 6 7

. 7 2 9 0

. 9

2 7 4

. 7

2 5 5

. 9 2 8 6

. 9

2 8 7

. 2

2 7 3

. 7

2 6 6

. 2

2 7 8

. 3

2 6 8

. 5

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

sanatorii antituberculoase pulmonare


Linear (utilizarea paturilor)

5 9

. 8 7

5 1

. 6 5

5 1

. 3 4

4 6

. 4 1

4 7

. 6 2

4 7

. 3 9

4 5

. 3 4

4 3

. 1 6

3 9

. 4 8

3 7

. 2 8

3 7

. 2 5

3 6

. 6 1

3 5

. 1 4

3 4

. 0 1

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

19992000200120022003200420052006200720082009201020112012


durata medie a spitalizarii




67

bolnavii după ce nu mai sunt eliminatori de bacili să fie integraţi în familie şi chiaîn colectivitate.

Graficul nr. 23Bolnavi internaţi în sanatorii antituberculoase

*numar internaţi / pat

Numărul bolnavilor internaţi în sanatoriiantituberculoasea scăzut în 2012comparativ cu 2011şi faţă de 1999 la mai mult de o cincime.

Graficul nr. 24Paturi în sanatoriile antituberculoase

*Număr paturi

Comparativ cu 2011, în 2012a scăzut şi numărul paturilor în sanatorii, iarcomparativ cu 1999 când au fost cele mai multe paturi în sanatorii antituberculoasdin intervalul studiat, în 2012numărul este foarte mic.

1 7 6 6 5

1 9 1 2 2

1 8 0 7 3

1 6 4 4 1

1 3 3 9 6

1 2 3 8 3

9 5 8 2

8 3 4 3

6 7 9 4

6 8 1 8

6 4 8 8

4 4 0 7

3 8 8 1

3 0 4 0

0

5000

10000

15000

20000

25000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2


internari

Linear (internari )

4 3 8 0

4 2 8 0

3 9 2 0

2 4 8 3

2 2 0 2

1 8 6 5

1 6 2 1

1 4 0 7

8 8 3

8 9 3

8 8 3

5 8 5

4 4 5

3 8 5

0

1000

2000

3000

4000

5000


numar paturi

Linear (numar paturi )



68

Graficul nr. 25Rulajul bolnavilor în sanatoriile antituberculoase

*bolnavi / pat În 2012, comparativ cu 2011 ascăzut rulajul bolnavilor ajungând la valoarea

din anul 2008.

Graficul nr. 26Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase

*decedaţi % iesiţi Decesele prin tuberculoză în sanatoriile antituberculoase în 2012, comparativ cu

2011au scăzut. În tabelul nr.43 şi graficele 21- 26 este prezentată evoluţia principalilorindicatori ai activităţii sanitare precum şi mortalitatea din sanatoriileantituberculoase.

Tendinţa mondială este de scădere a numărului de paturi în sanatoriileantituberculoase şi tratarea pacienţilor în familie, având în vedere că un tratamecorect administrat duce la negativarea bolnavilor bK pozitivi în două săptămâni.

4 . 0

3 4

. 4 4

4 . 8

5 6 . 0

2

5 . 6

2 6

. 2 2

5 . 9

1

5 . 9

3 7

. 2 7

7 . 7 0

7 . 3

5

7 . 2

7 7

. 9 2

7 . 9

0

0.00

2.00

4.00

6.00

8.0010.00

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2


Rulajul bolnavilor

Linear (Rulajul bolnavilor)

2 . 8

8

2 . 5

8 2 . 9

4 3 . 2

8

3 . 2

3

2 . 3

1

2 . 1

3

2 . 1

3

1 . 8 4

1 . 6

7

1 . 0

8

1 . 8 5

1 . 5

1 . 4

8

00.5

11.5

22.5

33.5


Mortalitatea

Linear (Mortalitatea )



69

În România a scăzut numărul de paturi în sanatoriile antituberculoase în anu2012 comparativ cu anul 2011ajungând de la un număr de 883, la385 în 2012.

În acelaşi timp a crescut utilizarea paturilor la 268,52 zile pe pat, a scăzutdurata medie de spitalizare de la 59,87 în anul 1999, la 34,01 în anul 2012.

Rulajul bolnavilor în sanatorii antituberculoase ascăzut la 7,90 în anul 2012.Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase a înregistrat valoarea cea mai

mare în anul 2002 de 3,28 % din ieşiţi din sanatorii antituberculoase, iar în anul2005 şi în anul 2006 atinge valoarea 2,13 % de externaţi, cea mai mică valoare aintervalului1,08% de externaţi se înregistrează în 2009 şi creşte în 2010 la 1,85%şi scade în 2012 la 1,48%.

Costul asistenţei medicale pentru medicamente în sanatoriiantituberculoase.

Pentru asistenţa medicală dinsanatorii antituberculoase în 2012 putemdiscuta de:

Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 2397,75 RON;Cost pentru medicamente pe un bolnav: 307,02 RON;Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 9,08 RON.Pentru asistenţa medicală dinsanatorii antituberculoase în 2011 putem

discuta de:Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 2135,14 RON;Cost pentru medicamente pe un bolnav: 272,18 RON;Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 7,74 RON.În graficele de mai jos este reprezentat în dinamică costul medicamentelor în

sanatoriile antituberculoase (în €) pe un pat de spital, de un bolnav spitalizat însanatorii antituberculoase şi pe o zi spitalizare contabilă în perioada 1999- 2012.

Evoluţia fluctuantă a acestor costuri se datorează problemelor cauzate dtranziţie şi nu poate fi făcută o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stării dsănătate a populaţiei.

Tabelul nr. 44Costul asistenţei medicale în sanatorii antituberculoase ANII 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 201120

Cost.med./unpat însanatoriu

199,54 206,42 220,60 270,05 205,18 185,87 265,09 510,60 304,64 278,21 335,55 405,77 503,

Cost.med./un bolnav însanatoriu

49,48 46,48 45,46 44,89 34,97 29,90 44,43 85,11 41,44 35,38 44,67 55,16 64,1972

Cost.med./ozi spitalizare în sanatoriu

0,83 0,90 0,89 0,97 0,73 0,64 0,97 1,99 1,01 0,97 1,22 1,53 1,83 2

* în €



70

Analizând datele din tabelul nr.44se poate spune că în anul 2012 comparativ cu2011, a crescut costul pentru un pat, un bolnav şi pentru o zi spitalizare. Graficul nr. 27

Costul medicamentelor pe un pat de sanatoriu antituberculos în €

* €/ un pat de spitalA crescut costul medicamentelor pe un pat în sanatoriu în 2012, comparativ cu2011.Graficul nr. 28

Costul medicamentelor de un bolnav în sanatoriu antituberculos în €

* €/ de un bolnav

În 2012 comparativ cu 2011, a crescut costul medicamentelor pentru un bolnav în sanatoriu, dar rămânemai mic comparativ cu costul pe anul 2006.

1 9 9

. 5 4

2 0 6

. 4 2

2 2 0

. 6 2 7 0

. 0 5

2 0 5

. 1 8

1 8 5

. 8 7 2

6 5

. 0 9

5 1 0

. 6

3 0 4

. 6 4

2 7 8

. 2 1

3 3 5

. 5 5 4

0 5

. 7 7

5 0 3

. 5 7

5 6 5

. 5 1

0

100

200

300

400

500

600

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

sanatorii antituberculoase

cost med/1pat

Linear (cost med/1pat )

4 9

. 4 8

4 6

. 4 8

4 5

. 4 6

4 4

. 8 9

3 4

. 9 7

2 9

. 9 4 4

. 4 3

8 5

. 1 1

4 1

. 4 4

3 5

. 3 8

4 4

. 6 7 5

5 . 1

6 6 4

. 1 9

7 2

. 4 1

0

20

40

60

80

100

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2


cost med/ 1 bolnav

Linear (cost med/ 1 bolnav )



71

Graficul nr. 29Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în sanatoriu antituberculos în €

* € / o zi spitalizare Costul medicamentelor pentru o zi de spitalizare a crescut în 2012,

comparativ cu 2011. Preventorii

În România în anul2012au funcţionatdouă preventorii. Uti li zarea patur il or în preventor ii : 216,3 zil e;Du rata medie de spital izare în preventor i i: 105,5 zile; Internări în preventorii:613, din care aflaţi 96 , intraţi517 , iar ieşiţi552.Rulaju l: 2,05 Număr paturi în preventorii: un număr de 312 paturi .

Tabelul nr. 45 Activitatea în preventoriiANUL UTILIZAREA

PATURILOR

DURATA MEDIE DE

INTERNARE

RULAJUL NUMĂRUL

PATURILOR DEPREVENTORIU

1999 207,3 64,44 3,22 1528 2000 210,6 49,71 4,24 1518 2001 207,0 53,90 3,84 1518 2002 216,3 47,42 4,56 1031 2003 253,5 62,73 4,04 555 2004 262,3 89,19 2,94 555 2005 243,93 76,84 3,01 555 2006 242,52 159,23 1,52 495 2007 259,38 73,97 3,51 420 2008 247,11 83,36 2,96 420 2009 232,34 83,63 2,78 390 2010 176,89 65,68 2,69 370 2011 196,33 102,36 1,92 320 2012 216,26 105,48 2,05 312

0 . 8

3

0 . 9

0 . 8

9

0 . 9

7

0 . 7

3

0 . 6

4 0 . 9

7

1 . 9

9

1 . 0

1

0 . 9

7 1 . 2

2 1 . 5 3 1

. 8 3 2

. 1 4

0

0.5

1

1.52

2.5

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2


cost med/ 1 zi

Linear (cost med/ 1 zi )



72

În tabelul nr.45 şi graficele nr. 30 - 33 este prezentată evoluţia principalilorindicatori din preventorii în perioada 1999- 2012.

Graficul nr. 30Paturi în preventorii

*Număr paturi În 2012numărul paturilor din preventorii a scăzut, comparativ cu 2011.

Graficul nr. 31Utilizarea paturilor în preventorii

*zile de internare / patÎn 2012 a fost crescut utilizarea paturilor în preventorii, comparativ cu 2011.

1 5 2 8

1 5 1 8

1 5 1 8

1 0 3 1

5 5 5

5 5 5

5 5 5

4 9 5

4 2 0

4 2 0

3 9 0

3 7 0

3 2 0

3 1 2

0200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

19992000200120022003200420052006200720082009201020112012

preventorii

numar paturi

Linear (numar paturi )

2 0 7

. 3

2 1 0

. 6

2 0 7

. 0

2 1 6

. 3 2 5 3

. 5

2 6 2

. 3

2 4 3

. 9

2 4 2

. 5 2 5 9

. 4

2 4 7

. 1

2 3 2

. 3

1 7 6

. 9 1 9 6

. 3 2 1 6

. 3

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

preventorii


Linear (utilizarea paturilor)



73

Graficul nr. 32Durata medie de spitalizare în preventorii

*zile de internare / internaţi

Comparativ cu 2011, în 2012 durata medie de spitalizare crescut.

Graficul nr. 33Rulajul internaţilor pe un pat în preventorii

*internaţi / pat Comparativ cu 2011, în 2012rulajul internaţilor în preventorii crescut.În anul 2012numărul de paturi (312 paturi), utilizarea paturilor (216,3 om-

zile contabile pe numărul mediu de paturi ), durata medie de internare în preventorii( 105,48 zile)şi rulajul(2,05 internaţi pe un pat) aucrescut faţă de 2011.

Începând din anul 2003, s-au desfiinţat preventoriile pentru adulţi,rămânând numai cele pentru copii.

6 4

. 4 4

4 9

. 7 1

5 3

. 9

4 7

. 4 2

6 2

. 7 3

8 9

. 1 9

7 6

. 8 4

1 5 9

. 2 3

7 3

. 9 7

8 3

. 3 6

8 3

. 6 3

6 5

. 6 8

1 0 2

. 3 6

1 0 5

. 4 8

0

20

40

60

80

100

120

140160

180

preventorii

durata medie a spitalizarii


3 . 2

2

4 . 2

4

3 . 8

4

4 . 5

6

4 . 0

4

2 . 9

4

3 . 0 1

1 . 5

2

3 . 5

1

2 . 9

6

2 . 7

8

2 . 6

9

1 . 9

2 2

. 0 5

0

1

2

3

4

5

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

preventorii

rulajul internatilor

Linear (rulajul internatilor)



74

Costul asistenţei medicale în preventorii

Pentru asistenţa medicală din preventorii 2012 putem discuta de:Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 115,61 RON;Cost pentru medicamente pe un bolnav: 59,09 RON;Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 0,53 RON.Pentru asistenţa medicală din preventorii 2011 putem discuta de: Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 130,22 RON;Cost pentru medicamente pe un bolnav: 67,89 RON;Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 0,66 RON.

Tabelul nr. 46Costul asistenţei medicale în preventorii

ANII 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012

Cost.med./unpat înpreventoriu 23,45 13,88 31,45 5,41 12,83 13,51 15,07 15,06 25,27 29,74 26,46 35,04 30,71 26,73

Cost.med./ deun bolnav înpreventoriu

7,29 3,28 8,19 5,57 3,18 4,59 5,00 4,86 7,21 10,03 9,52 9,90 16,0113,94

Cost.med./o zispitalizare înpreventoriu

0,11 0,07 0,15 0,12 0,05 0,05 0,06 0,06 0,10 0,12 0,11 0,14 0,16 0,14

* € O atenţie deosebită trebuie să se acorde activităţii preventive, având în

vedere că începând din 2003, în preventorii sunt internaţi copii, aceşti copi provenind din medii de tuberculoză, de cele mai multe ori din medii insalubre

supraaglomerate, unde riscul pentru sănătatea lor este mare.Din punct de vedere epidemiologic, tuberculoza copilului reflectă direcriscul de infecţie dintr - un teritoriu; formele grave şi cele letale de tuberculoză lacopii constituie indicatori fideli ai gravităţii unei endemii. Graficul nr.34

Costul medicamentelor pe un pat de preventoriu în €

* €/ un pat de preventoriu

2 3

. 4 5

1 3 . 8

8

3 1

. 4 5

2 5

. 4 1

1 2 . 8 3

1 3 . 5

1

1 5

. 0 7

1 5

. 0 6

2 5

. 2 7

2 9

. 7 4

2 6

. 4 6

3 5

. 0 4

3 0

. 7 1

2 6

. 7 3

0

10

20

30

40

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

preventorii

cost med/ 1 pat

Linear (cost med/ 1 pat)



75

Comparativ cu 2011, în 2012a scăzut costul pe un pat în preventoriu.Graficul nr. 35

Costul medicamentelor de un bolnav în preventoriu( în €)

* €/ de un bolnavÎn 2012 a scăzut costul pentru un bolnav în preventoriu, comparativ cu 2011.

Graficul nr. 36Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în preventoriu(în €)

* € / o zi în preventoriu

3 . 2

8

8 . 1

9

5 . 5

7

3 . 1

8 4 . 5

9 5

. 0 0

4 . 8

6

7 . 2

1

1 0

. 0 3

9 . 5

2

1 3

. 0 1

1 6

. 0 1

1 3

. 9 4

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

preventorii

cost med/ 1 bolnav

Linear (cost med/ 1bolnav)

0 . 1

1

0 . 0

7

0 . 1

5

0 . 1

2

0 . 0

5

0 . 0

5 0

. 0 6

0 . 0

6

0 . 1

0 0 . 1

2

0 . 1

1

0 . 2

0

0 . 1

6

0 . 1

4

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

preventorii

cost med/ 1 zi

Linear (cost med/ 1 zi)



76

Comparativ cu 2011, în 2012a scăzut costul pe zi de spitalizare în preventorii.Se poate spune că auscăzut costurile cu medicamente în preventorii în2012 pentru un bolnav, şi au scăzut pentru un pat şi o zi de spitalizare.

Concluzii

Tuberculoza reprezintă o problemă şi o prioritate de sănătate publică pentrţara noastră deoarece se înregistrează anual un număr crescut de cazuri noi şrecidive.

Pentru depistarea precoce, tratarea corectă şi controlul acesteia sunt necesareforturi umane şi materiale deosebite.

România aplică din 1998 Strategia OMS pentru controlul tuberculozei primind asistenţa tehnică necesară din partea acestei organizaţii. Strategia actuală permite vindecarea bolii în proporţie de 85%, dacă

tratamentul este efectuat corect .Tuberculozaevoluează în două direcţii: - Netratată, nu se vindecă, este mortală; - Tratată, tuberculoza este una din cele mai vindecabile boli infecţioase. Cu

cât tratamentul este început mai repede, cu atât boala se vindecă cu mai puţinsechele.

Un bolnav de tuber culoză vindecat redevine un om normal, se poatereintegra social şi îşi poate continua activitatea.

Oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză. Odată cu apariţia epidemiei HIV a crescut riscul tuberculozei active la

persoane HIV pozitive şi cu tuberculoză latentă, precum şi al apariţiei tuberculozmultirezistente, ceea ce reprezintă doi factori majori responsabili de recrudescentuberculozei în ultimele decenii (este necesară studierea tuberculozei la persoaneHIV pozitive).

În epoca chimiorezistenţei tuberculozei şi a SIDA, principiile clasice al politicilor de control al tuberculozei rămân valabile mai mult decât oricind. Aces principii includ diagnostic adecvat, tratament complet al persoanelor cutuberculoză activă şi investigarea contacţilor, tr atament profilactic.

Condiţionarea economico-socială face din tuberculoză un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cvârsta, deoarece reactivitatea organismului se reduce o dată cu înaintarea în vârst.



77

CUPRINS

Date generale ........................................................................................................................................... 1

Mortalitatea .............................................................................................................................................. 3

Morbiditatea ........................................................................................................................................... 17

Incidenţa ................................................................................................................................................. 17

Prevalenţa ............................................................................................................................................... 33

Activitatea sanitară antituberculoasă ..................................................................................................... 44

Activitatea profilactică antituberculoasă ................................................................................................ 52

Unităţile de asistenţă medicală cu paturi (sectii de pneumologie) ......................................................... 58

Activitatea sanatoriilorantituberculoase şi preventoriilor ..................................................................... 64

Sanatorii ............................................................................................................................................. 64

Preventorii ......................................................................................................................................... 71

Concluzii ................................................................................................................................................ 76

http://c/Documents%20and%20Settings/cristea/My%20Documents/gravide%202011/TBC_2011.doc%23_Toc339533025














































78

Autoarea lucrăriimulţumeşte pe această cale tuturor colaboratorilor care au oferitdate pentru realizarea acestei lucrări: Serviciul pentru metodologie statistică sistem informatic, Compartimentul Demografie -Centrul Naţional de Statistică şiInformatică în Sănătate Publică, Institutului Clinic de Pneumoftiziologie Prof. DMarius Nasta.

Datele din prezenta lucrare nu se pot utiliza în alte publicaţii decât cuprecizarea sursei de provenienţă şi cu acordul autorului.



Lucrarea a fost multiplicată în 10 exemplare la: INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎNSĂNĂTATE PUBLICĂ

Str. George Vraca nr. 9, sect. 1, Bucureşti - septembrie 2013 -