14
EVOLUTIA OMULUI SI A SOCIETATII IN VIZIUNEA LUI CHARLES DARWIN BLEOJU ALINA-IRINA

Evolutia Omului Si a Societatii in Viziunea Lui

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Evolutia omului

Citation preview

EVOLUTIA OMULUI SI A SOCIETATII IN VIZIUNEA LUI CHARLES DARWIN BLEOJU ALINA-IRINA

EVOLUTIA OMULUI SI A SOCIETATII IN VIZIUNEA LUI CHARLES DARWIN

BLEOJU ALINA-IRINA

Trei paradigmeIn legatura cu aparitia vietii si a fiintelor pe Terra exista,la ora actuala,trei teorii:

1.Teoria creationista(teza ca viata a fost creata de o fiinta supranaturala)

2.Teoria evolutionista(teza ca viata este rezultatul evolutiei umane)

3.Teoria paleoastronautica(teza ca viata a fost adusa pe Pamant de fiinte extraterestre)

Debilizarea si desfiintarea teoriei creatieiCuOriginea speciilor,Charles Darwin nu editifica teoria evolutionista ,ci o pune pe bazele principiului selectiei naturale.Fiecare nou discurs stiintific se edifica prin valorificarea libertatilor si debilitatilor vechiului discurs.In dezvoltarea teoriei sale,evolutionismul prin selectie naturala,Ch. Darwin se raporteaza permanent la teoria creatiei.Teoria creatiei este pusa in impas,debilizata si desfiintata pe calea a doua deficiente:incapacitaea de a e explica anumite fapte si neputinata de a face inteligibile altele. a.Impasul explicativ.Pentru Darwinfaptul cel mai izbitor si mai important este afinitatea dintre speciile locuind pe insule si cele de pe continentul cel mai apropiat,desi actualmente ele nu sunt aceleasi;acest fapt nu poate fi explicat prin creatia indepententa.b.Impasul comprehensiv.In ordinea intelegerii,teoria creatiei are,limite.Teoria creationista este incapabila sa raspunda la intrebari precum:De ce sepalele,petalele,staminele si pistilele unei flori,desi adaptate pentru scopuri atat de diferite ,sunt totusi construite dupa acelasi model? c.Solutia evolutionistaDesprindem ca Darwin constata cadin puncul de vedere al teoriei creationisteunele fapte sunt inexplicabile,altele sunt de neinteles,iar la o serie de intrebari aceasta teorie nu poate furniza raspunsuri.Evolutionism prin selectie naturalaEvolutionismul este o conceptie naturalista pe care Darwin o preia de la inaintasi,de acest lucru el fiind intrutotul constient.Evolutionismul darwinian fixeaza selectia pe doua capabilitati ale naturii:varatia si ereditatea.Variaria este principiul dupa care natura are posibilitatea de a se modifica,de a se transforma.Ereditatea marcheaza disponibilitatea naturii de a pastra si reproduce caractere o data dobandite.Discursul dinOriginea speciilorvizeaza sa impuna teoria si recurge pentru aceasta la o modalitate de inteligibilizare argumentativa.Ch Darwin formuleazateoria evolutiei prin selectie naturalaEvolutia.arata Darwin,esteun proces naturalcare se produce prin selectie.

Fundamentele epistemologice ale evolutionismului darwinian(de la axiomatica pura la axiomatica evolutionista slaba)a.Teologia este un domeniu axiomatic.Comprehensiunea teologica este o comprehensiune axiomatica,formulata de hermenunti acreditati de Biserica.Teoria creatiei,fiind indusa prin pre-comprehensiune,ramane pur axiomatica.Darwin a avut la un moment dat o gandire axiomatica religioasa,incluzand elemente ipotetice.

b.Prin studierea naturii,Darwin isi face din experienta ,experiment si ipoteza elemente ale unei metodologii stiintifice.Pastreaza totusi elemente de axiomaticac.Axiomatica slaba.Darwin admite totusi cateva axiome,postulate,legi,doctrine si teorii.Exista,in opinia lui Darwin,legi complexe,mari legi,legi secundare,legi simple,legi ciudate si complexe,legi principale,legi generale,legile imprimante materiei de Creator,legi naturale,legi necunoscute,legi bine cunoscute.Teoriile fac si ele parte din axiomatica.

Tendintele sunt observatii intarite de fapte provenite din afara absorvatiilor insesi;tendintele de ampla confirmare cazuistica pot deveni legi,principii sau teorii.Darwin vegheaza ca asertiunile sale sa nu fie impregnate de vreo teorie in afara teoriei evolutiei prin selectie naturala.El face eforturi sa nu atraga in procesul de inferare decat fapte brute,neutre,neincarcate de o idee teoretica ce subservin s-ar putea amplifica ulterior,afectatnd arhitectonica sistemului.