CUPRINS

EVAZIUNEA FISCAL - VULNERABILITATE A ECONOMIEI ROMNETI

INTRODUCERECAP I. Coordonatele politicii fiscale n Romnia 1.1.Fundamente teoretice1.2. Metode de impunere 1.3. Factori determinani ai strategiilor fiscale CAP II. Cadrul de desfaurare al evaziunii fiscale2.1. Premisele evaziunii fiscale2.2. Legislaia fiscal2.3. Impactul evaziunii fiscale pe domenii de activitateCAP III. Evaziunea fiscal n Romnia3.1. Repere evolutive3.2. Evaziunea fiscal n contextual crizei economice actuale3.5. Impactul evaziunii fiscale asupra economiei romnetiCONCLUZII

Introducere

Fenomenul de fug din calea impozitelor (evaziune fiscal) este la fel de vechi precum nsi impozitele ntruct contribuabilii percep impozitul ca pe un ru necesar pe care ncearc s l evite dac au posibilitatea economic, social i, de cele mai multe ori, cadrul legislativ favorabil. Aa se face c fenomenele de evaziune i fraud fiscal sunt larg rspndite n lume, att n rile dezvoltate, dar mai ales n cele n curs de dezvoltare sau chiar srace. Fenomenul de evitare a impozitelor este practicat de la indivizi pn la marile corporaii multinaionale, practicat mereu cu metode noi, perfecionate i din ce n ce mai dificil de detectat de ctre aparatul fiscal. Dintotdeauna fenomenul de evaziune fiscal a fost condamnat fr ca perspectivele lui s fie schimbate de o ornduire social sau alta. El continu s existe, s fie perceput, resimit, s fie un subiect de analiz i chiar de propagand electoral n etapele de evoluie a societilor umane. Cu alte cuvinte, evaziunea fiscal este rezultanta logic a defectelor i inadevertenelor sistemului fiscal ct i a unei legislaii imperfecte, a metodelor i modalitilor defectuase de aplicare, precum i a lipsei de viziune a legiuitorului asupra inventivitii contribuabilului.Analiza pe care am avut-o n vedere n cadrul tezei a fost orientat n mai multe direcii. Fie c este vorba de boom economic sau criz economic, fenomenul evaziunii fiscale produce o eroziune a veniturilor fiscale, punnd n dificultate guvernele n gsirea surselor de finanare a sectorului public. Suntem martori ai situaiei prezentnd Romnia care se confrunt cu o criz economic fr precedent, context n care ndatorarea persoanelor fizice i a companiilor a atins cote impresionante, dar i deficitele bugetare naionale au ajuns la cote alarmante. Multe state sunt ntr-un iminent pericol acela de a intra n incapacitate de plat, fapt care determin autoritile naionale s gseasc soluii pentru a depi aceste dificulti n finanarea sectorului public. n acest context, tot mai multe ri recunosc o problem care a fost destul de ignorat pn acum i cu care nu prea s-au ludat, problema evaziunii fiscale. Dar situaia actual a fcut ca aceast problem s fie n centrul dezbaterilor ntruct este o cauz important a scderii dramatice a veniturilor publice. Evaziunea fiscal este un fenomen de permanent actualitate atta timp ct guvernele nu gsesc soluii de eradicare a acesteia. Mai mult, criza economic a dus la intensificarea fenomelor evazioniste, fapt pentru care veniturile bugetare au sczut considerabil, iar criza datoriilor publice s-a accentuat. De fapt, criza economic a dat la o parte perdeaua dup care se ascundea evaziunea fiscal i au nceput intense preocupri pentru combaterea acestui fenomen. Unii probabil se ateapt ca peste noapte s fie redus evaziunea fiscal i s vin banii la buget, dar se amgesc degeaba.Problema evitrii obligaiilor fiscale prin evaziune i fraud fiscal este mult mai complex dect pare la o sumar analiz, fapt pentru care acest studiu vine s abordeze aceast problematic din mai multe perspective. Mai nti se ncearc gsirea cauzelor acestor fenomene. n acest sens, lucrarea i-a propus o trecere n revist a principalelor cauze, abordate att n literatura naional, ct i n cadrul celei internaionale i identificarea acelor factori specifici economiei romneti, pentru c evaziunea fiscal, la fel precum sistemul fiscal care este specific fiecrui stat, are anumite particulariti de la ar la ar.Lucrarea este structurata n 3 capitole, urmrind o structur logic n abordarea fenomenului de fug din calea impozitelor. Primul capitol abordeaz fuga din calea impozitelor sub aspect terminologic i din punctul de vedere al mecanismului de desfurare, realizndu-se o tipologie a fenomenului avut n vedere.n capitolul 2 se abordeaz cadrul legislativ care st la baza acestui fenomen precum i sanciunile survenite n urma nerespectrii prevederilor legale. De o alt mare importan este i evaluarea impactului acesteia structurat pe domenii de activitate pentru conturarea unei imagini de ansamblu asupra efectelor negative provocate la nivel naional.Capitolul 3 abordeaz strict stituaia Romniei nc de la apariia primelor semne ale existenei evaziunii fiscale i pn n prezent, dar totodat i cteva msuri primordiale n combaterea acestui fenomen nociv cu scopul mbuntirii situaiei economice pe plan naional.Aadar, limitarea acestui fenomen, poate i ar trebui s fie una dintre soluiile de redresare a echilibrului financiar public pentru Romnia ntrucat contextul economic actual, generat de criza economico-financiar, agraveaz acest infraciune economic, care la rndul ei, adncete tot mai tare criza.

Cap. I: Coordonatele politicii fiscale n Romnia

1.1. Fundamente teoretice

Politica fiscal a statului reprezint o anumit concepie a acestuia, precum i un ansamblu de msuri i aciuni privind rolul impozitelor n sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite,perceperea i modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a creterii economice, felul n care este gndit eficacitatea fiscal n ara respectiv. Ea const ntr-un set de decizii guvernamentaleprin care se urmrete influenarea activitii economico-sociale cu ajutorul mobilitii veniturilori cheltuielilor bugetului public. Politica fiscal este o component de baz a politicii economice care, prin intermediul sistemului taxrii i impunerii, urmrete s influeneze (s stimuleze) activitatea economic la nivel agregat. Ea cuprinde totalitatea msurilor referitoare la cuantumul i modul de percepere sau utilizare a impozitelor i taxelor ntr-o economie.1Politica fiscal se definete prin totalitatea metodelor, mijloacelor, formelor, instrumentelor i instituiilor folosite de stat i celelalte autoriti publice pentru procurarea resurselor financiare fiscale, inclusiv pentru influenarea vieii economico-sociale. Politica fiscal i poate pune amprenta, influennd asupra derulrii proceseloreconomico-financiare i implicit asupra evoluiei ntregii societi. Dar, la rndul su, ea este condiionat de mediul economic, printr-o serie de factori, dintre care se remarc: starea economiei, raporturile dintre sectorul public i cel privat, nivelul veniturilor cetenilor etc. Politica fiscal se afl n raporturi de interdependen cu politica bugetar, politica monetar, cu politica valutar, cu politica preurilor, cu politica ocuprii forei de munc i cu politica financiar a ntreprinderii. Pe de alt parte, politica fiscal are obiective i instrumenteproprii de manifestare. Prin politica fiscal, statul poate influena o serie de coordonate economice (cererea debunuri, veniturile .a.). Operaiunile de aceast natur sunt mijlocite de nivelul cheltuielilor publice i al investiiilor, avnd menirea de a determina relansarea creterii economice. Principalele obiective ale politicii fiscale constau n dezvoltarea economic si consolidarea clasei de mijloc.Viziunea fiscal trebuie s fie calitativ si activ, prin stimularea iniiativei i prin respectul fat de asumarea riscului. Transpunerea n practic a legilor fiscale, asigurarea funcionrii corecte a mecanismului fiscal i realizarea creanelor fiscale se realizeaz cu organisme specializate ale statului i prin activitatea unor profesioniti n domeniul fiscal, instruii n acord cu exigenele fiscalitii pe plan naional i internaional. n fazele de recesiune economic, statul trebuie s acioneze cu precdere n direcia reducerii gradului de impozitare/taxare, n scopul ncurajrii att a consumului, ct i a investiiilor. n schimb, n etapele de boom, fiscalitatea se majoreaz, pentru a ncetini ritmul cererii de consum i al investiiilor private (crend teren pentru ncasri suplimentare la bugetul statului utilizabile n vederea acoperirii deficitelor nregistrate nperioadele de recesiune).Fiscalitatea neleas ca sistem de percepere a impozitelor i a altor obligaii fiscale, ca ansamblul legilor, regulilor i practicilor referitoare la fundamentarea, calcularea i perceperea impozitelor, ocup locul cel mai important n prelevrile obligatorii labugetul public. La fundamentarea fiscalitii se ine seama de mai multe principii, cum ar fi:2 pricipiul obligativitii impozitului; principiul argumentrii generale a impozitului; principiul unicitii impunerii; principiul eficacitii impunerii; principiul progresivitii impunerii; principiul veridicitii impunerii; principiul simplitii i accesibilitii modului de calcul.Prin respectarea unor astfel de principii, fiscalitatea i ndeplinete funciile sale n societate n sensul ca asigur resursele monetare necesare pentru satisfacerea nevoilor comune, asigur o redistribuire a veniturilor printr-un sistem de alocaii etc.Fiscalitatea este, far ndoial, incomod pentru orice contribuabil, indiferent ct de mult civism ar dovedi acesta. Ea devine n plus, o povar i cauze de nemulumiri publice cnd presiunea n plus este mare sau cnd gestiunea ei este neconform inteniei declarate a puterilor publice. Studiile ce sunt consacrate fiscalitii urmresc tocmai limitarea efectelor negative sau nedorite ale acesteia asupra contribuabilului, asupra iniiativei de a munci, a nlinaiei de a consuma si a economisi, ntr-un cuvnt asupra comportamentului su fiscal.Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice puse la dispoziia statului, n vederea constituirii resurselor necesare acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlul nerambursabil i fr contraprestaie din partea statului.Caracterul obligatoriu care presupune c sarcina achitrii impozitului pe venit sa revina tuturor persoanelor fizice i juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs prevzut de lege cum ar fi:3 pentru muncitori i funcionari: salariul; pentru ageni economici: profitul; pentru proprietari funciari: renta; pentru deintorii de hrtii de valori (aciuni, obligaiuni): venitul produs de aceastea (dividende, dobnzi); micii meseriai i liber profesionitii care suport impozitul pe venit realizat de pe urma activitii desfurate.Dreptul de a introduce impozitul l are statul i el se exercit, de regul, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul) sau executive (ordonanele de urgent, ce evit trecerea prin Parlament), iar uneori, n anumite condiii, prin organele de stat locale. Parlamanetul se pronun n legatur cu introducerea impozitelor de stat de importan naional, iar organele de stat locale pot introduce unele impozite n favoarea unitilor administrativ-teritoriale, impozite i taxe care, conform Constituiei, sunt stabilite n limitele i condiiile legilor n vigoare.Asociat impozitelor exist i categoria de taxe. i taxele sunt instituite prin lege i au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectndu-se n anumite scopuri precise. n cadrul taxelor exist i taxe care sunt obligatorii numai dac populaia solicit un serviciu i presupun o contraprestaie, adic sunt condiionate. Putem exemplifica n acest sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de paaport.Impozitul poate reprezenta o prghie financiar deosebit de important prin intermediul creia statul poate interveni n economie. De altfel, reprezint cea mai eficient cale prin care statul poate ncuraja anumite tipuri de activiti sau de a determina restrngerea altora.Importana impozitului deriv din funciile deinute:4 Pe plan financiar, impozitul are un rol primordial ntruct constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielor publice; Totodat, planul economic reprezint un mijloc de intervenie a statului n economie; Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaz n faptul c prin intermediul lor, statul procedeaz la redistrubuirea unei pri importante din produsul intern brut ntre grupuri sociale i indivizi, ntre persoanele fizice i cele juridice.Cu prilejul instituirii unui nou impozit trebuie s se precizeze o serie de elemente din care s rezulte n sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de aezare i percepere, cile de urmrire n caz de neplat, sanciunile pentru nclcarea prevederilor legale. Politica de impozitare se constituie ca o infrastructur format dintr-o serie de elemente componente, aflate n relaii de interdependen.Elementele impozitului, ntlnite n teoria i practica financiar, sunt sintetizate astfel:Fig. 1

Sursa: Autor, lucrare, editie, an, pagSubiectul impozitului sau pltitorul este persoana fizic sau juridic obligat prin lege la plata acestuia. n cazul impozitului pe salarii, subiect al impozitului este orice persoan fizic care realizeaz un venit sub form de salariu, n cazul impozitului pe profit subiectul (pltitorul) este agentul economic etc. n practica financiar subiectul impozitului mai este numit i contribuabil.Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suport efectiv impozitul. De regul, persoana care pltete impozitul este aceea care l i suport. Sunt situaii, ns, cnd suportatorul impozitului este o alt persoan dect subiectul. Este posibil aceast situaie deoarece, prin diverse ci i mijloace, ntr-o msur mai mic sau mai mare, unele impozite pltite de persoane fizice sau juridice pot fi transpuse n sarcina altor persoane. Se ajunge astfel la fenomenul repercusiunii impozitelor.Obiectul impunerii este reprezentat de materia supus impunerii. n calitate de obiect al impozitului pot aprea, dupa caz, veni[footnoteRef:2]tul, averea iar uneori i cheltuielile.3 [2: 3]

n cazul impozitelor directe, venitul i averea apar n calitatea de obiect al impunerii. Astfel, n cazul impozitului pe salariu obiectul impozitului l constituie salariul i alte drepturi de personal, la impozitul pe profit - profitul obinut de agentul economic, la impozitul pe donaii (succesiuni) - bunurile mobile i imobile care fac obiectul donaiei (succesiunii); n cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii l constituie produsul care face obiectul vnzrii, serviciul prestat sau lucrarea executat, bunul importat sau exportat etc.Sursa impozitului arat din ce anume se plteste impozitul: din venit sau din avere. veniturile ca surs a impozitului pot mbrca mai multe forme: salariu, profit, dividende etc.; n cazul impozitului pe venit, sursa impozitului coincide n toate cazurile cu obiectul impunerii. averea poate s apar fie sub forma de capital (n cazul aciunilor emise de societaile de capital), fie sub form de bunuri (mobile i imobile); la impozitele pe avere, de regul, sursa nu coincide cu obiectul impunerii, pentru c impozitul se plteste din venitul realizat de pe urma averii respective i numai n situaii excepionale se ntampl ca impozitul s fie pltit direct din avere.Unitatea de impunere este reprezentat de unitatea de msura n care se exprim obiectul impozabil. La impozitul pe salarii unitatea de impunere este unitatea monetara, la impozitul pe cldiri - metrul ptrat de suprafa util, la impozitul funciar - hectarul etc.Cota impozitului este reprezentat de impozitul aferent unei uniti de impunere. Cota impozitului (cota de impunere) poate fi fix, cnd impozitul aferent unitaii de impunere apare ca o mrime invariabil, sau procentual (proporional, progresiv sau regresiv). Cota de impunere se poate exprima deci n mrimi absolute sau n mrimi relative.Asieta (modul de aezare a impozitului) reprezint msurile care se iau de organele fiscale pentru stabilirea fiecrui subiect impozabil, a mrimii obiectului impozabil i a cuantumului impozitului datorat statului.Termenul de plat - indic data la care sau intervalul de timp n interiorul cruia subiectul impozitului trebuie s-i achite obligaia fa de bugetul statului. Momentul n care plata unui venit bugetar devine exigibil nu coincide ntotdeauna cu cel al naterii obligaiei pltitorului fa de buget. Obligaia pltitorului apare, de regul, n momentul n care el a intrat n posesia obiectului impozabil i numai stingerea obligaiei are loc la termenul de plat. Neachitarea impozitului pn la termenul stabilit prin lege, atrage dupa sine i obligaia contribuabilului de a plti i majorrile de ntrziere. Prin normele n vigoare sunt prevzute i alte sanciuni n caz de neplat a obligaiilor fa de bugetul statului, cum sunt: poprirea, executarea silit.

1.2. Metode de impunereEconomiile de piata contemporane folosesc metode de impunere flexibile, adaptate conditiilor concrete. Acestea au la baza principiile teoretice, preluate din literatura de specialitate, a caror valabilitate este confirmata de realitate. Astfel, cele mai cunoscute sunt metodele care pun in aplicare principiile si valorile eticii si eficientei, acestea fiind preluate atat de la ganditorii clasici, precum si de la cei moderni.Impozitul considerat un mod normal de finanare a cheltuielilor publice trebuie s concilieze patru preocupri enunate de Adam Smith:41. Justeea: egalitatea n faa impozitului, adic fiecare trebuie s contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat cu o parte din veniturile sau averea sa. 1. Certitudinea: realizarea unei asiete fiscale obiective care s elimine arbitrajul n stabilirea impozitului i care s fie viabil. Impozitul trebuie s fie stabilit n termen concret, cuantumul i modul de percepere a impozitului trebuie s fie cunoscut de ctre contribuabil. 1. Comoditatea: stabilirea unor reguli simple din punct de vedere al nelegerii pentru contribuabil, deci de a favoriza acceptabilitatea social a sistemului fiscal.1. Eficacitatea: finanarea cheltuielilor publice cu cel mai mic cost, adic cheltuielile de ntreinere a aparatului fiscal trebuie s fie cu mult mai mici dect ncasrile din impozite.Principii moderne de impunereA. Principiul impunerii echitabile5Acest principiu presupune egalitate n materie fiscal. Se cunoate egalitate n faa impozitelor i egalitate prin impozit. Egalitatea n faa impozitelor presupune c impunerea s se fac n acelai mod pentru toate persoanele fizice sau juridice, indiferent de locul unde domiciliaz sau i au sediul, deci s ne existe deosebiri de tratament fiscal de la o zona la alta a tarii. Totodat impunerea s se fac n acelai mod pentru toate activitile economice, indiferent de forma de proprietate sau forma juridic n care sunt organizate i funcioneaz. In ultima instan, egalitatea n faa impozitului presupune neutralitatea lui. Se folosete la impozitarea veniturilor persoanelor juridice, TVA, taxe vamale, accize, .a. Egalitatea prin impozit presupune diferenierea sarcinii fiscale de la o persoan la alta n funcie de: mrimea absolut a materiei impozabile, natura i proveniena veniturilor i altele. Deci, egalitatea prin impozit presupune un tratament diferit al celor neavui fa de cei avui. Se folosete la impozitarea veniturilor persoanelor fizice.B. Principiul politicii financiareDe acest principiu ine stabilitatea i elasticitatea impozitului. Un impozit este considerat [footnoteRef:3]stabil cnd nu se modific, adic nu crete n raport de sporirea produciei i nu scade n fazele de criz, cnd se reduce materia impozabil. In realitate, de regul, ncasrile din impozite nu prezint stabilitate, datorit oscilatiei legilor economice, care fac ca evoluia sinuoas (nestatornic) a produciei i desfacerilor s imprime aceeai dinamic i venitului naional, ca i ncasrilor din impozite. [3: 45]

Un impozit este considerat elastic atunci cnd este capabil sa se adapteze nevoilor bugetare, s poat fi majorat sau diminuat cnd cheltuielile bugetare cresc sau se reduc. O alt problem ce ine de politica financiar const n a alege tipul i numrul impozitelor prin intermediul crora statul urmeaz sa-i procure veniturile sale fiscale. Teoretic, statul poate folosi n acest scop un singur impozit sau o multitudine de impozite. tiina financiar consider c practica unui singur impozit astzi ar fi irealizabil i ineficient, deoarece impozitul respectiv stabilit n funcie de puterea economic a pltitorului, ar putea genera nemulumirile, ar accentua tendinele evazioniste i de transferare a sarcinii fiscale, iar erorile de impunere ar dezavantaja fie statul, fie pltitorul.C. Principiul politicii economicePrin mrimea impozitului statul influeneaz dezvoltarea sau restrngerea activitii unor ramuri economice sau a unor activiti economice, stimuleaz sporirea produciei sau a consumului unor anumitor mrfuri, extinde sau limiteaz relaiile comerciale cu alte state.Astfel, pentru a stimula lrgirea consumului unui bun, statul ia msuri pentru reducerea sau suprimarea impozitelor indirecte care il afecteaz, iar pentru a restrnge consumul procedeaz n sens invers, adic majoreaz cotele impozitelor respective.D. Principiile social-politicePrin politica fiscal se urmrete un anumit scop social. Se aplic o impunere difereniat a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale n funcie de interesele partidului de guvernmnt. Cu ajutorul unor msuri fiscale, acesta caut s abat atenia maselor largi ale populaiei de la anumite chestiuni politice aflate la ordinea zilei: s-i pstreze influena n rndurile unor categorii sociale, s evite influene negative pe care le-ar putea avea creterea consumului unor produse duntoare sntii - buturi alcoolice, tutun, - s favorizeze natalitatea etc.6Impunerea reprezint un complex de msuri i operaiuni efectuate n baza legii, care au drept scop stabilirea impozitului ce revine n sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice. n practica impunerii se utilizeaz metode i tehnici diverse care difer n funcie de felul impozitului; de statutul juridic al pltitorului i de instrumentele folosite, ceea ce face ca impunerea s mbrace mai multe forme. Fig. 2

Sursa: autor, edititie, lucrare, an, pagAcum, s remarcm c ncasrile bugetare ca pondere n PIB (adic n venituri) au sczut, pentru c nimeni nu este totui prost s munceasc pentru stat. Graficul de mai sus sugereaz doar c oamenii au strns cureaua, au economisit pentru a-i acoperi creditele luate imprudent sau pentru a pune un ban deoparte. Restul sunt bani cheltuii. O parte din aceti bani cheltuii fr voia posesorului lor s-au dus ctre bugetul statului.n situaiile n care la baz st momentul evalurii materiei impozabil, impunerea poate fi de dou tipuri: provizorie (care se efectueaz n timpul anului) si definitiv, (care se efectueaz la finele anului).[footnoteRef:4] [4: 6]

Spre exemplu, impozitul pe venit se stabilete provizoriu n timpul anului (trimestrial sau lunar) i se definitiveaz prin recalculare pe baza rezultatelor anuale.n funcie de modul cum se nsumeaz elementele de calcul impunerea poate fi: pariala (impunerea veniturilor separat pe fiecare surs de obinere a lor de ctre un contribuabil) si globala (impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obinere a lor de ctre o singur persoan).n funcie de modul cum diferite persoane stpnesc obiectul impozabil distingem impunere: individual si colectiv.n dependen de modul n care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoate impunere: direct si indirect (sau forfetar)Dup metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua n cote: fixe si procentuale.

Impunerea n cote fixeCota fix a impozitului reprezint o suma concret de uniti monetare aferent unei uniti de msur a impozitului.Impunerea n cote fixe se folosete mai frecvent cnd baza de calcul o formeaz un anumit bun, o fapt sau un act: suprafaa de teren, capacitatea cilindric a autoturismului, obinerea unei autorizaii.De exemplu, n cazul impozitului funciar se folosete pe m2 sau pe ha. n acest caz caracterul de cot fix este determinat de raportul acesteia fa de unitatea de msur a bazei de calcul. Ea poate fi difereniat n funcie de alte criterii, cum ar fi, modul de amplasare a terenurilor, zona de fertilitate .a.Impunerea n cote fixe nu ine seama de venitul contribuabilului i nici de situaia personal a acestuia

Impunerea n cote procentualeSistemul de impunere n cote procentuale se utilizeaz mai des n cazurile cnd baza de calcul este valoarea sau veniturile sub orice form. Se ntlnesc urmtoarele tipuri de impunere procentual: proporional progresiv regresivImpunerea n cote proporionale Conform acestei metode se aplic aceeai cot de impozit indiferent de mrimea obiectului impozabil, pstrndu-se n permanen n aceeai proporie ntre impozit i volumul venitului (valoare averii). Cu toate avantajele fa de impunerea n cote fixe impunerea proporional are i unele neajunsuri, deoarece nu respect echitatea n materie fiscal (nu se ia n consideraie c puterea contributiv a diferitor categorii sociale este diferit n funcie de mrimea absolut a veniturilor i mrimea absolut a averii pe care o posed).Impunerea n cote progresive Const n aceea, c odat cu creterea obiectului impozabil crete i cota impozitului astfel nct impozitul crete mai repede dect obiectul impozabil. Impunerea n cote progresive cunoate dou variante:1. impunere n cote progresive simple (global)2. impunere n cote progresive compuse (pe trane )Impunerea n cote progresive simple se caracterizeaz prin faptul c impozitul are cteva cote, care se stabilesc n dependena de mrimea venitului, ns se aplic o singur cot de impozit asupra ntregii materii impozabile, aparinnd unui contribuabil. Cota de impozit va fi cu att mai mare cu ct venitul sau averea respectiv va fi mai mare.Impunerea n cote progresive compuse (pe trane) are ca trstur divizarea materiei impozabile in mai multe trane, iar pentru fiecare tran se stabilete o anumit cot de impunere. Prin nsumarea impozitelor parial calculate pentru fiecare tran n parte se obine impozitul total de plat ce cade n sarcina unui contribuabil. Impunerea regresiva (degresiv) Unii economiti consider c acelai tip de impunere este o consecin a impunerii indirecte i const in aceea c suma impozitului achitat pentru consumul de aceeai valoare raportat la veniturile diferite ale contribuabililor capt un caracter regresiv. Adic, cei care obin venituri mai mari achit un impozit mai mic, iar cei ce obin venituri mai mici achit un impozit mai mare.Finalizarea impozitrii este succedat de operaiunea de colectare (percepere) a impozitelor. Stabilirea i ncasarea impozitelor constituie coninutul fiscalitii. Prin fiscalitate se constat, concomitent, obligaia fiscal pentru contribuabili i creana fiscal a statului asupra acestuia.Obligaia fiscal const n ndatorirea de a plti n contul bugetului public naional (bugetului de stat, bugetelor locale) impozitele (taxele, alte venituri obligatorii) reglementate prin lege.Creana fiscal reprezint dreptul statului de a ncasa prin organele fiscale impozite n contul bugetului de la contribuabili potrivit prevederilor legale. n condiiile existenei unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizeaz prin urmtoarele metode:71) ncasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili, care cunoate la rndul su dou variante:a) cnd reprezentatul aparatului fiscal se deplaseaz la contribuabil pentru a ncasa impozitul, caz n care spunem c impozitul este cherabil.b) cnd contribuabilul se deplaseaz benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul, caz n care spunem c impozitul este portabil.2) metoda calculrii i transferrii directe a sumelor datorate la fiecare termen de plat. Aceast metod se utilizeaz de agenii economici, care de sine stttor calculeaz i vireaz la buget impozitele, purtnd ntreaga rspundere pentru exactitatea acestor operaiuni.3) stopajul la surs, care prevede c calcularea, reinerea i transferul impozitelor s se efectueze de o ter persoan (contabilul). n aa mod se percepe impozitul de pe veniturile persoanelor fizice, cnd unitile economice sau patronii care pltesc salarii au obligaia reinerii i vrsrii impozitului respectiv n condiiile prevzute de lege.4) aplicarea timbrelor fiscale. Se utilizeaz n cazul taxelor datorate statului pentru aciunile n justiie, eliberri, autentificri, legalizri de acte etc.n cazurile metodei calculrii i transferrii directe i a stopajului la surs organele de control fiscal se implic postfactium, efectund verificri cu privire la determinarea i vrsarea exact a impozitelor respective. Iar n cazul aplicrii timbrelor fiscale perceperea se face antifactum, nainte ca prestaiile respective s fie efectuate de organele n drept, care poart nt[footnoteRef:5]reaga rspundere pentru aplicarea exact a legii fiscale. [5: 7]

Acestea comporta forme specifice fiecarei categorii de impozite. Ele sunt diferite in functie de felurile impunerii si de metodele practicate precum si de categoriile platitorilor persoanelor fizice sau juridice.

1.3. Factori determinanti ai strategiilor fiscalePolitica fiscal reprezint un ansamblu de activiti, metode, forme, tehnici, instrumente i instituii specifice prin care se realizeaz procurarea de resurse fiscale la dispoziia statului i, n general, a autoritilor publice, precum i distribuirea lor pentru satisfacerea nevoilor publice. Procesul de procurare a acestor resurse, ca i cele de alocare-utilizare a lor, concretizeaz o mare parte a veniturilor i cheltuielilor bugetare. Politica fiscal evolueaz i se perfecioneaz continuu sub imboldul dezvoltrii economice, ea nefiind stabil odat pentru totdeauna, i se adapteaz corespunztor necesitilor ntr-o anumit etap, n funcie de obiectivele politice, economice i sociale din ar.n cadrul Romaniei, putem identifica un ansamblu de factori ce influeneaz politica fiscal si anume: factorii economici, care determin creterea produsului intern brut i, pe aceast baz, sporete veniturile impozabile; factorul demografic ce determina mrirea numrului contribuabililor; factorul monetar (dobnda, creditul) ce i transmite influena prin pre; factorii sociali, a cror influen este tot mai puternic pe msura accenturii rolului social al statului, care presupune redistribuirea resurselor n scopul satisfacerii nevoilor de educaie, sntate, securitate social i meninerea ordinii publice; factorii tehnologici se caracterizeaz prin dezvoltarea tehnologiilor informaionale care contribuie la creterea calitii serviciilor furnizate de ctre organele fiscale, iar nnoirea echipamentelor, introducerea de noi produse, retehnologizarea, informatizarea faciliteaz procesul de administrare fiscal i reduce costurile de funcionare a organelor fiscale; factorii de natur financiar ce sintetizeaz, de fapt, influena celorlali factori prin dimensiunea cheltuielilor publice, a cror cretere determin sporirea resurselor financiare publice. Un alt factor ce influeneaz politica fiscal l constituie acordurile internaionale existente pentru evitarea dublei impuneri, instrumentele i procedeele de aplicare a acestora n strintate, efectele asupra economiei nationale, astfel nct s fie eliminate distorsiunile din cadrul schimburilor economice. Un alt factor ce genereaz frnarea implementrii unei politici fiscale eficiente l constituie existena interesului corporativ, manifestat prin ,,iertarea obligaiunilor fa de bugetul statului. Datoriile de impozite ale antreprenorilor mici, ct i ale ntreprinderilor mari formeaz o povar moart care determin apariia unei economii tenebre. n acest sens, statul recurge la amnistia fiscal care este o msur oficial prin care contribuabilul i poate terge tabla fiscal i ncepe conformarea ntru totul cu obligaiile fiscale n perspectiv. Instituirea amnistiei fiscale prin iertarea necondiionat a datoriilor i penalitilor ntreprinderilor, care au comis evaziuni fiscale, creeaz un sentiment de injustiie din partea pltitorilor de impozite oneti. De asemenea, amnistiile fiscale nu doar abat resursele destinate executrii, dar pot, de asemenea, avea efecte negative asupra nivelului de disciplin fiscal i anume: - personalul trebuie instruit i transferat in alte funcii, trebuie imprimate i elaborate noi blanchete, trebuie pregtite instruciuni;- se poate cauza stagnarea activitilor ordinare de percepere a impozitelor;- amnistia are un impact defavorabil asupra moralului i motivaiei administraiei fiscale;- amnistia poate oferi contribuabililor restani sau nedisciplinai oportunitatea de a scpa de un audit complet, prin reducerea sau eliminarea penalitilor i amenzilor sau chiar i a unei pri din impozitul datorat.Prin efectuarea regulat a unei amnistii fiscale bugetul statului va rmne diminuat, cresc n ritm rapid cheltuielile statului, iar veniturile vor fi acumulate prin diferite modaliti n rezultatul crora nu se va putea menine echilibrul bugetar. Prezena masiv a tranzaciilor n natur i a decontrilor reciproce, n relaiile dintre agenii economici i sistemul bugetar stabilete noi probleme n implementarea politicii fiscale. n consecin, n rezultatul ncheierii tranzaciilor prin cas sau prin transfer, ntre doi ageni economici, o parte a sumei bneti se vars n bugetul de stat. n prezent, agenii economici recurg la diferite modaliti de ncheiere a tranzaciilor pentru a obine un oarecare profit i a evita vrsarea unei sume bneti n bugetul de stat.Totodat, n procesul de implementare a politicii fiscale, Romania se confrunt cu unele probleme specifice statului roman. Ulterior, una dintre aceste probleme o constituie integritatea statului i lipsa unor hotare bine definite cu toate atributele ale (servicii vamale etc.) fapt ce determin importul mrfurilor supuse accizelor fr achitarea acestora. Conform Constituiei, Roamania este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil. Un alt factor ce stagneaz implementarea politicii fiscale n tara noastra l constituie utilizarea ineficient a resurselor financiare pe destinaii concrete. Politica fiscal se realizeaz cu scopul acumulrii veniturilor prin colectarea taxelor i impozitelor pentru acoperirea cheltuielilor. ns, n prezent, se efectueaz alocri sporite n domenii cu posibiliti pentru sustragerea fondurilor, de obicei, proiecte complexe din punct de vedere tehnic. De asemenea, resursele financiare colectate se utilizeaz n domenii cu o necesitate mai puin important, n rezultatul creia domeniile cu destinaii concrete sunt limitate n asigurarea cu resurse financiare.Lund n considerare lipsa unui mecanism efectiv de control att asupra organelor administrative centrale/locale ct i asupra persoanelor fizice i juridice n calitate de contribuabil, determin apariia unei administrri fiscale insuficiente, iar n rndul contribuabililor se comit erori n procesul de colectare a taxelor i impozitelor. n consecin, are loc reducerea legitimitii n organele de stat datorit neeficacitii controlului financiar din partea organelor abilitate.Unul dintre cei mai importani factori ce asigur impedimente n implementarea unei politici fiscale eficiente l constituie economia tenebr. Economia tenebr reprezint totalitatea formelor de activitate economic ce nu sunt oglindite n statistica oficial; tipurile de activitate ce creeaz valoarea adugat, dar nu sunt nregistrate conform legislaiei, din motive de evaziuni fiscale i condiii social-economice neprielnice pentru funcionare n cadrul economiei formale (oficiale).n Roamnia, cota economiei tenebre, n raport cu economia oficial, este n cretere continu, ceea ce duce spre diminuarea disciplinei economice i financiare, ceea ce se reflect negativ asupra veniturilor bugetare.Printre activitile economiei tenebre din tara noastra le putem enumera pe urmtoarele: tinuirea produciei i veniturilor, operaiunile ilicite de export-import, privatizarea ilicit, producerea i comercializarea produselor falsificate sau fr licen, corupia, etc.O alta problem a implementrii politicii fiscale romanesti o constituie evaziunea fiscal. Evaziunea fiscal reprezint sustragerea, sub orice form, de la plata obligaiilor legale ctre stat, adic ascunderea sub diferite forme a surselor i cuantumului de venituri impozabile. Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale e arta de a evita cderea n cmpul de atracie a legii fiscale, concept care aparine lui M.C. de Brie i P. Charpentier.8n Roamania s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale, iar cele mai des ntlnite fiind ur[footnoteRef:6]mtoarele: vnzri nedeclarate, care apar cu frecvena cea mai mare i sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vnzrile de bunuri sau prestrile de servicii se fac fr ntocmirea documentelor corespunztoare i, evident, fr nregistrri n contabilitate; omiterea nregistrrii, cnd agentul economic nenregistrat beneficiaz de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilali comerciani concureni, care vor solicita clienilor T.V.A.; nelegeri ntre vnztori i cumprtori de a schimba bunuri sau servicii fr plat, gen barter, cu plat redus, fr factur sau, eventual, cu o factur de valoare redus; deducerile false, care se ntlnesc frecvent i se realizeaz prin ntocmirea de facturi false, prin utilizarea repetat a acelorai facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refer la cumprri inexistente; erorile de nregistrare, care au influen destul de mare asupra taxei datorate, mai ales dac sunt frecvente sau dac valoarea lor este mare; aplicarea incorect a cotei zero sau a scutirilor, care pot conduce [6: 8]

la diminuarea serioas a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales dac este asociat cu facturi false, fiindc altfel pltitorul de T.V.A. nu are cum s profite de aceast practic; cereri de rambursare nejustificate, cnd se solicit rambursarea taxei aferente unor mrfuri exportate sau pentru bunuri la care legea d drept de deducere, fr ns ca n realitate aceste operaiuni s fi fost efectuate. O situaie mai des ntlnit este aceea a solicitrii deducerii T.V.A., pentru acelai bun exportat, de ctre doi ageni economici, pe considerentul c documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societi comerciale.n concluzie, putem afirma c economia rii se va afla n proces de stagnare atta timp ct nu se ntreprind msuri de mbuntire a sistemului fiscal, se vor modifica structura i metodele de lucru ale organelor de control, se va modifica legislaia privind pedeapsa pentru activitile ilicite i tinuirea veniturilor. n scopul soluionrii problemelor ce apar n procesul de implementare a politicii fiscale, consider necesar ntreprinderea unor msuri stricte de nlturare a factorilor ce stagneaz procedura de acumulare a veniturilor fiscale n bugetul de stat. Totodat, datorit faptului c toi cetenii sunt egali n faa legii i fiecare cetean trebuie s-i onoreze obligaiile fiscale fa de bugetul de stat, este necesar de a interzice aplicarea amnistiei fiscale. O alt msur eficient n acest sens o constituie i stoparea operaiunilor ilicite de export-import prin asigurarea Serviciului Vamal cu personal instruit n domeniul combaterii fraudelor i corupiei. Efectuarea unui control sistematic asupra produselor comercializate pe teritoriul Romaniei ar genera stoparea comercializrii produselor falsificate sau fr licen; iar pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar adoptarea i implementarea a unei legi mult mai amenintatoare la adresa celor care savarsesc infractiuni in scopul neplatii partiale sau totale a contributiilor fisscale. n acest sens, ar fi de dorit i crearea unei agenii care s dispun de personal instruit i competent n vederea desfurrii unei activiti de combatere a evaziunii fiscale pe teritoriul intregii tari.Prin realizarea unei politici fiscale eficiente, bugetul statului va acumula veniturile necesare acoperirii cheltuielilor n vederea satisfacerii intereselor generale ale societii.n conformitate cu Programul de Guvernare, si cu luarea n considerare a obiectivelor prevzute n Strategia Europa 2020,i Acordul preventiv cu UEi FMI, strategia economicpe termen mediu a Guvernului este orientatctre promovarea competitivitiii ocuprii forei de munc, consolidrii finanelor publicei a stabilitii financiare.Cresterile de taxe prezentate de noul guvern sunt insotite de note de fundamentare.Atunci cand este vorba estimarea impactului macroeconomic si social se spune ca acesta este nesemnificativ sau ca nu exisa. Intr-un caz chiar se argumenteaza un impact pozitiv. Din pacate a mai existat o nota de fundamentare care spunea ca impactul social si macroeconomic este zero. Bugetul pe 20144 are la baza un scenariu. Se bazeaza pe anumita crestere economica 1.6%, o anumita rata a inflatiei de 4.3%, un curs mediu 4.5 RON/EUR.In realitate lucrurile stau diferit. In primul rand Romania primeste doua socuri neanticipate din partea politicii fiscale in 2014: cresc cheltuielile publice si taxele/impozitele. Daca la cheltuieli erau sanse sa creasca (dar nu era obligatoriu) datorita cresterii salariilor din secotorul public taxele nu erau estimate sa creasca. In toate programele prezentate inainte de alegeri se vorbea de relaxare fiscala. Desi era foarte greu de crezut ca va exista un guvern roman atat de curajos incat sa reduca taxele a existat totusi speranta ca macar taxele nu vor creste. Dar acum actorii din economie (persoane fizice si juridice) trebuie sa se ajusteze la noile conditii.In ceea ce priveste taxele avem exemplul impozitului forfetar si al TVA. Ambele au fost socuri neanticipate. Rezultatul este foarte bine cunoscut astazi, desi nu foate bine analizat din punct de vedere al cercetarii economice: inflatie, recesiune, inchideri de firme si somaj. Si atunci ca si acum, economia a fost lovita de un soc fiscal negativ prin cresterea taxelor.Astfel, experienta proprie ne arata ca taxe mai mari au afectat negativ pentru cresterea economica si inflatia.Experienta recenta a Romaniei, analizele empirice si teoria economica arata ca o crestere a cheltuielilor curente bazata pe cresteri de taxe influenteaza negativ cresterea economica. Cel mai important este ca o influenteaza negativ atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Exista totusi o scapare: cresterea productivitatii in acealsi timp in care aceste masuri sunt introduse.

Cap. II: Aspecte evolutive ale evaziunii fiscale

2.1. Premisele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscal este unul din fenomenele economico-sociale deosebit de importante cu care se confrunt statele lumii. Avnd n vedere c eradicarea evaziunii fiscale este nc un deziderat, statele ncearc s gseasc soluii pentru a limita ct mai mult consecinele nedorite ale acestui fenomen.Efectele negative indiscutabile pe care le genereaz fenomenul evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului ncasrilor veniturilor fiscale, determinnd importante distorsiuni n mecanismul funcionrii pieei.Pentru a putem intelege cu adevarat fenomenul evaziunii fiscale si pentru a putea elabora si aplica masuri eficiente de combatere a acestuia, trebuie, in primul rand, a intelege cauzele acestui fenomen.Premizele aparitiei evaziunii fiscale sunt multiple. Trebuie amintita in primul rand excesivitatea sarcinilor fiscale, mai cu seama pentru unele categorii de contribuabili, excesivitate care are insa drept motiv tocmai amploarea pe care o are evaziunea fiscala.In practica intemationala, eficienta unui sistem fiscal nu se masoara atat prin importanta venitului fiscal, cat prin gradul de consimtire la impozit care este invers proportional cu gradul de rezistenta la impozite, deci cu evaziunea fiscala. In al doilea rand trebuie mentionata insuficienta educatiei cetatenesti si educatiei fiscale a contribuabililor, precum si excesul de zel al organelor fiscale, predispuse la exagerari.Una dintre premizele majore ale aparitiei si, o data cu trecerea anilor, a amplificarii fenomenului de evaziune fiscala o reprezinta sistemul legilativ fiscal care pe langa faptul ca este incomplet, prezinta mari lacune, imprecizii si chiar ambiguitati, ceea ce face ca eventualul contribuabil evazionist sa aiba "un spatiu larg de manevra" in incercarea sa de sustragere de la plata obligatiilor fiscale legale.0 alta cauza a evaziunii fiscale o reprezinta considerentele de ordin subiectiv, mai exact, psihologia contribuabilului si insuficienta educatiei fiscale. Trebuie de asemenea avut in vedere faptul ca lipsa unui control bine organizat si dotat cu un personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare ale evaziunii fiscale.In fine, dar nu in ultimul rand, trebuie observat ca una din cauzele importante ale evaziunii o reprezinta lipsa unei reglementari clare, precise si unitare, care sa ingradeasca acest fenomen si sa il interzica. Uneori o anumita parte din veniturile sau averea unei categorii sociale scapa impunerii datorita modului in care legea dispune stabilirea obiectului impozabil. Spre exemplu, venitul stabilit dupa criterii exterioare ori dupa anumite norme medii este de regula inferior celui real.Posibilitatile de eludare a fiscului difera de la o categorie sociala la alta, in functie de natura si provenienta veniturilor ori averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a controlului fiscal si de alti factori specifici.Este de remarcat faptul ca dintre toate categoriile sociale, salariatii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilitati de eludare a fiscului, deoarece impunerea acestora se face pe baza declaratiei unui tert a intreprinzatorului. In schimb industriasii, comerciantii liber profesionisti beneficiaza din plin de posibilitati de eschivare de la impozit, pe care le ofera impunerea pe baza de declaratie.In SUA, profesorul A. Samuelson scria, referindu-se la impunerea federala pe venitul persoanelor fizice: "Pe hartie volumul impunerii americane lasa impresia ca este progresiv. Cu toate acestea, multe elemente de venit scapa impunerii."11n prezent, n condiiile economiei de pia, trecerea tot mai mult de la proprietatea de stat la proprietatea privat condiioneaz creterea i diversificarea numrului de ageni economici ,adic a potenialilor contribuabili. Dezvoltarea rapid a diferitor relaii cu caracter economic face dificil cuprinderea acestora n limetele legislaiei fiscale i creeaz vaste posibiliti de evaziune fiscalA.n general, cauzele evaziunii fiscale sunt multiple. Putem numi unele din ele innd cont de importan i frecvena apariiei:121. sarcinele fiscale exagerate , adic o povar fiscal peste msur,inechitabil i instabil (n special pentru unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea motive morale de evaziune fiscal a contribuabilului ,care trateaz faptele menionate ca o exprimare a reprimrii (dominrii)din partea statului,considerndu-se ,n acelai timp,n drept de a se mpotrivi i astfel se formeaz opinia general c a fura de la visterie nu se consider furt.2. factori de ordin economic:- coraportul dintre cota impozitului i msurile de rspundere contribuabilul compar consecinele economice ale achitrii impozitului i aplicrii msurilor de rspundere pentru neachitare, respectiv, pe masura ce impozitului este mai mare i msurile de rspundere mai mici, cu atat efectul economic al evaziunii fiscale este mai mare;- starea economic a contribuabilului pe masura ce starea economic a contribuabilului este mai grea cu att tentaia la evaziune fiscal este mai mare (n unele cazuri executarea de ctre contribuabil a tuturor obligaiilor fiscale poate agrava situaia economic a acestuia pn la nivelul critic i evaziunea fiscal poate deveni unica ans de supravieuire),iar pericolul aplicrii msurilor de rspundere l afecteaz mai puin dect n cazul contribuabilului care se dezvolt dinamic i aplicarea unor asemenea msuri l poate lipsi de perspective evidente;- descretere (criz) economic-se nrutete starea material att a contribuabilului, ct i a consumatorilor de mrfuri,de lucrri i servicii, micorndu-se astfel posibilitatea de a transfera impozitul prin intermediul majorrii preurilor de livrare ;3. insufuciena msurilor de propagand a respectrii legislaiei fiscale (cu caracter permanent ) i ca rezultat insuficiena educaiei fiscale a contribuabililor care constituie o parte component a educaiei civice;4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet (unele raporturi aferente fiscalitii rmn n afara reglementrilor normative), impreciziilor i ambiguitilor toate acestea crend un climat destul de favorabilpentru contribuabili care urmresc scopuri evazioniste;5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i metode performante i un personal suficient numeric,bine instruit i corect n aciuni (excesul de zel al autoritilor fiscale ,adic exagerri n procesul exercitrii funciilor, de asemenea creeaz premise pentru evaziunea fiscal ), etc.-acestea se mai numesc i cauze tehnice.6. diversitatea categoriilor de contribuabili reieind din procedura impunerii care , la rndul ei, este determinat de domeniul i specificul activitii contribuabilului (de exemplu, salariaii dispun de posibiliti reduse de evaziune (eludare a fiscului), deoarece impunerea lor este asigurat de un ter prin reinerea la surs, n schimb, persoanele ce desfoar activitate de ntreprinztor beneficiaz de un volum considerabil de posibiliti de evaziune fiscal prin intermediul modului de eviden ,a sistemului de deduceri,de faciliti,de treceri n cont,de restituiri, etc.);7. putem meniona chiar i cauze de ordin politic asemenea cauze a evaziunii fiscale ine de funcia de reglare a impozitelor, adic statul prin intermediul fiscalitii promoveaz un anumit gen de politic economic sau social, iar contribuabilii mpotriva crora este ndreptat asemenea politic opun o anumit rezisten, inclusiv prin intermediul evaziunii fiscale.Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare att statului (societii), lipsindu-l de veniturile necesare ndeplinirii sarcinelor i atribuiilor, ct i contribuabilului, deoarece n realitate totalul impozitelor se distribuie pe o mas de venituri mai mic, creandu-se distorsiuni n povara fiscal (adic n impunerea echitabil i egal a acelorai categorii de contribuabili). Metode de evaziune fiscal se schimb cu o rapiditate uimitoare i metodele de control i investigare trebuie s evolueze cu aceeai intensitate.Frauda fiscal este un fenomen n primul rnd social, ea reflectand prin procedeele sale att structura societii ct i nivelul tehnic al sistemului fiscal al acesteia. Indiferent de locul ocupat pe scara social, contribuabilul evazionist folosete cele mai diverse tehnici de la cele elementare, pn la cele mai sofisticate. Multitudinea de impozite i taxe pe care trebuie s le suporte contribuabilul persoana fizica ori juridica dar mai ales mrimea exagerat a acestora, a condus de-a lungul timpului la identificarea de cai pe cat de ingenioase si de eficiente pentru practicant, pe atat de nocive pentru colectori, dar si pentru noi toti, in ultima instant (pentru societate si pentru piata interna in general). Tehnicile de fraudare se pot clasifica dup mai multe criterii13: Criteriul fiscal este criteriul n baza cruia se distinge frauda care se sprijin pe aezarea impozitului i cea care are loc n stadiul plii obligaiei fiscale. Evident, prima este cea mai rspndit, constnd n diminuarea bazei impozabile prin minimizarea veniturilor, beneficiilor sau cifrei de afaceri ori prin maximizarea cheltuielilor deductibile din punct de vedere fiscal. Evaziunea fiscal care are loc cu ocazia plii obligaiilor fiscale se refer n special la taxele vamale (evaziune vamal) i taxa pe valoarea adugat. Criteriul material permite s se disting dou mari tehnici de fraud: prima, ascunderea materiei impozabile, iar cea de-a doua majorarea cheltuielilor deductibile. Tot n funcie de acest criteriu s-a procedat la distingerea ntre evaziunea fiscal svrit prin aciune i cea svrit prin omisiune. Dac prima presupune un comportament activ (ex: folosirea unui nscris fictiv), cea de-a doua se caracterizeaz printr-o abinere, cum ar fi nedeclararea unui venit. Criteriul subiectiv, ce ine de autorii fraudei, distinge ntre evaziunea fiscal svrit de persoanele fizice i cea svrit de persoanele juridice. Aceast distincie este necesar n ceea ce privete stabilirea rspunderii i sanciunii. Criteriul cantitativ opune frauda artizanal, foarte larg rspndit, fraudei industriale, aceasta din urm putnd fi caracterizat ca o component a crimei organizate. Criteriul geografic delimiteaz evaziunea fiscal naional de cea internaional, chiar dac garnia dintre acestea a fost deja surmontat.Frauda fiscal artizanal are ca i caracteristic major faptul c ea este definit mai puin de modalitile de svrire sau de amploarea sustragerilor de la plata impozitelor, ct de modul izolat, pe cont propriu, de aciune al autorilor ei. ntr-o asemenea situaie fptuitorul acioneaz singur sau cel mult n forme clasice de participaie penal, sfera acestor participani mrginndu-se la nivelul salariailor din firm, familie, prieteni, parteneri de afaceri. Nu se recurge la o organizaie clandestin nfiinat n acest scop. Frauda artizanal este un fenomen cotitian. Exemplele sunt multiple i ele merg de la o banal diminuare a preului real de vnzare a unui imobil, pn la omiterea nregistrrii veniturilor n contabilitate sau majorarea cheltuielilor deductibile.Pentru nelegerea fenomenului evaziunii fiscale este necesar s fie analizai i factorii care l favorizeaz, motiv pentru care am fcut o scurt evideniere a acestora. Factorii care genereaz fenomenul evaziunii fiscale pot fi grupai n15: factori psiho-sociali acetia au n vedere att pornirile i convingerile intime ale contribuabilului ct i mediul social n care acesta i desfoar activitatea; factori economici in de percepia contribuabilului cu privire la posibilitile de a-i satisface nevoile cu veniturile obinute dup plata contribuiilor ctre bugetul de stat; factori de ordin legislativ i administrativ care se refer la percepia contribuabilului cu privire la echitatea modului de stabilire a impozitului, la destinaiile date de stat sumelor colectate, dar i cu privire la modul n care statul aplic legea.Aceti factori nu acioneaz independent ci au o aciune conjugat n ceea ce privete fenomenul evaziunii fiscale.Fcnd o concluzie a celor relatate, putem meniona c noiunea de evaziune fiscal poate purta diferite sensuri dup coninut.15Evaziunea fiscal legal se caracterizeaz prin ocolirea legii fiscale, folosind procedee i combinaii neprevzutte de aceasta, adic momente scpate din vedere de legislator ,avnd drept consecin : evitarea impozitului n general abinerea de la exercitarea activitii reltatele creia sunt supuse impozitrii (n multe cazuri asemenea metod nu este eficient deoarece poate paraliza activitatea economic a ntreprinztorului iduce la pierderea nejustificat a beneficiului), organizarea unei activiti n rezultatul creia ntreprinztorul nu va avea calitatea de contribuabil sau rezultatul acestei activiti nu va fi impozabil n virtutea legii, etc; micorarea impozitului fr nclcarea legii fiscale (adic prin planificarea i optimizarea fiscal) utilizarea la maxim a facilitilor fiscale prevzute de legislaie; scderea din veniturile impozabile a cheltuielelor permise spre deducere ,ns ,ntr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedre economic (filantropie ,crearea de fonduri supuse amortuzrii, etc.); ncadrarea ntr-un regim fiscal favorabil cum ar fi cazul regimurilor de evaluare forfetar a obiectului impozabil ,adic impozitul este stabilit dinainte la o sum global invariabil (n cazul nostru ar fi obinerea patentei de 5 ntreprinztor, la genurile de activitate rezultatele crora n alte condiii se impoziteaz progresiv).Evaziunea fiscal fraudulas, spre deosebire de evaziunea fiscal legal care n esen se caracterizeaz printr-o atitudine prudent a sustragerii de la plata impozitelor i taxelor n limetele legii. Altfel spus, prin fraud fiscal se nelege orice aciune a contribuabilului ce ncalc prevderea fiscal (avnd un caracter intenionat), cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor itaxelor datorate la buget. Evaziunea fiscal frauduloas de asemenea poate avea drept consecin : sustragerea totalmente de la impozitare spre exemplu, efectuarea activitii de ntreprinztor fr nregistrarea de stat ,inclusiv la organele fiscale; meninerea evidenei i nedeclararea materiei impozabile; efectuarea altor aciuni care din start snt ndreptate spre a exclude posibilitatea efecturii controlului fiscal n modul stabilit (crearea unor ntreprinderi fantome, falimentul intenionat i fictiv, distrugerea documentelor), etc.; micorarea mrimii obligaiei fiscale prin forme variate tinuirea (reducerea) venitului prin falsificarea documentelor de eviden, inclusiv prin nentocmirea unor documente sau ntocmirea unor documente primare fictive (cum ar fi vnzrile fr factur, sau emiterea de facturi fr vnzare efectiv; neprezentarea unor documente sau includerea unor date eronate la calcularea i achitarea impozitelor i, respectiv, neachitarea deplin a impozitului, etc.).

2.2. Legislatia fiscal

Pornind de la conflictul dintre contabilitate si fiscalitate, surprins in capitolele anterioare, necesitatea intocmirii evidentelor fiscal nominale apare drept o modalitate eficienta de diminuare a fenomenului de frauda fiscal. In mod evident, tehnicile si metodele de combatere reprezinta atributul autoritatilor fiscale care, pe baza unor considerente de ordin politic, au ajuns la concluzia ca intocmirea riguroasa a unor documente de genul Fisa platitorului poate reprezenta un mijloc eficient de diminuare a fraudei fiscale, deziderat realizabil prin cresterea aportului sistemului informational, Importanta intocmirii Fisei platitorului consta in faptul ca aceasta reprezinta o imagine fidela atat pentru contribuabil, cat si pentru unitatea fiscala cu privire la concordant si echilibrul dintre sumele stabilite si cele incasate efectiv, iar efectul negativ generat de omisiunea intocmirii acesteia consta in imposibilitatea evaluarii corecte a obligatiilor fiscal datorate de contribuabili si centralizarii acestora in functie de natura veniturilor. Procesul intocmirii acestui document este unul de complex si are la baza fundamentarii sale cateva etape esentiale:16 Constatarea si evaluarea impozitelor si taxelor pe tipuri de categorii; Stabilirea obligatiilor fiscal; Incasarea acestora; Intocmirea eveidentelor fiscal nominale.In context apreciem ca functionarea operative si eficienta, dar cu o mare larga sfera de cuprindere, a cazierului fiscal reprezinta o masura oportunaq in limitarea fenomenului evazionist dar, in acelasi timp, si o modalitate eficienta de urmarire si monitorizare a res[ectrii legilor financiar-fiscale de catre contribuabili. Pornind de la evoluia de ansamblu a criminalitii economico-financiare, promovarea unei noi legi pentru prevenirea i combaterea cu mai mult eficien a acestor categorii de infraciuni s-a impus cu necesitate.In prezent, prevederea legala care sta la baza reglementarii fenomenului de evaziune fiscala in Romania este Legea nr 241/2005, insa in 2013, s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 146 in data de 19 martie 2013, ultimele reglementari privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale prin Legea nr. 50/201.Conform acestei hotarari, pedepsele pentru savarsirea operatiunilor de evaziune fiscala se inaspresc, iar pedespele pentru comiterea acestor acte se dubleaza, starnind astfel panica si teama in randul contribuabilor din tara noastra.Pedepesele care se aplica incepand cu data de 22.03.2013 conform prevederilor Legii nr 50 din 2013, publicata in MO nr 146/19.03.2013 care modifica prevederile Legii nr 241 din 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, sunt: Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 6 ani reinerea i nevrsarea, cu intenie, n cel mult 30 de zile de la scaden, a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la surs. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenie sau din culp, documentele de eviden contabil distruse, n termenul nscris n documentele de control. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale i bunurile din patrimoniu, n scopul mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale, n termen de cel mult 15 zile de la somaie. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 6 ani mpiedicarea, sub orice form, a organelor competente de a intra, n condiiile prevzute de lege, n sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani i interzicerea unor drepturi deinerea sau punerea n circulaie, fr drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 12 ani i interzicerea unor drepturi tiprirea, deinerea sau punerea n circulaie, cu tiin, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 10 ani i interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credin de ctre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani i interzicerea unor drepturi asocierea n vederea stabilirii cu rea-credin de ctre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat. Constituie infraciuni de evaziune fiscal i se pedepsesc cu nchisoare de la 2 ani la 8 ani i interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte svrite n scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;b) omisiunea, n tot sau n parte, a evidenierii, n actele contabile ori n alte documente legale, a operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;c) evidenierea, n actele contabile sau n alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive;d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;e) executarea de evidene contabile duble, folosindu-se nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;f) sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiv ori declararea inexact cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;g) substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere persoane a bunurilor sechestrate n conformitate cu prevederile Codului de procedur fiscal i ale Codului de procedur penal.Pentru o evaziune cu un prejudiciu mai mare de 700.000 de euro, pedeapsa maxim poate ajunge la 13 ani, n condiiile n care, pentru rpirea unei persoane, de exemplu, se ajunge la pedepse de maximum 12 ani.Dac prin faptele prevzute anterior s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, n echivalentul monedei naionale, limita minim a pedepsei prevzute de lege i limita maxim a acesteia se majoreaz cu 5 ani.Dac prin faptele prevzute la acest aliniat s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, n echivalentul monedei naionale, limita minim a pedepsei prevzute de lege i limita maxim a acesteia se majoreaz cu 7 ani.n cazul svririi unei infraciuni de evaziune fiscal prevzute de prezenta lege, dac n cursul urmririi penale sau al judecii, pn la primul termen de judecat, nvinuitul ori inculpatul acoper integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevzute de lege pentru fapta svrit se reduc la jumtate. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la 100.000 euro, n echivalentul monedei naionale, se poate aplica pedeapsa cu amend. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la 50.000 euro, n echivalentul monedei naionale, se aplic o sanciune administrativ, care se nregistreaz n cazierul judiciar.Dispoziiile prevzute la acest aliniat nu se aplic dac fptuitorul a mai svrit o infraciune prevzut de prezenta lege ntr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile de la acest aliniatNu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentani legali ai societii comerciale, iar dac au fost alese, sunt deczute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infraciunile prevzute de prezenta lege (Legea 241/2005 pentru prevenirea si combatrerea evaziunii fiscale).Conform Art nr. 13 din Legea 50/2013, la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile prevazute de prezenta lege, instanta va comunica Oficiului National al Registrului Comertului o copie a dispozitivului hotararii judecatoresti definitive, iar la primirea dispozitivului hotararii judecatoresti definitive de condamnare, ONRC va face mentiunile corespunzatoare in Registrul Comertului.Conform Art. 14, in cazul in care, ca urmare a savarsirii unei infractiuni, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, in conditiile Codului de Procedura Fiscala.Sub aspectul procesual penal, competenta de cercetare revine organelor de cercetare penala ale politiei. Actiunea penala se pune n miscare din oficiu, urmarirea penala urmnd regulile procedurale obisnuite. Constatarea faptelor de evaziune fiscala poate fi facuta att de organele financiar-fiscale, ct si alte persoane mputernicite de lege. n acest sens legea statueaza ca "organele financiar-fiscale din cadrul Ministerului Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda Financiara si alte persoane mputernicite de lege au dreptul de a verifica contribuabilii cu privire la respectarea de catre acestia a dispozitiilor legale de organizare si desfasurare a activitatilor economice producatoare de venituri impozabile supuse impozitelor si taxelor".17Prin urmare, organelor financiar-fiscale sunt conferite toate drepturile si obligatiile prevazute de legea procesuala penala organelor de constatare. Reamintim faptul ca potrivit normelor procesuale, aceste organe sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savrsirea unei infractiuni si sa ntocmeasca proces-verbal despre mprejurarile concrete ale savrsirii acesteia. Totodata, acestora le revine obligatia de a nainta procuratorului - n cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune - actele ncheiate, cu exceptia cazurilor cnd legea dispune altfel.Revenind la textul din legea pentru combaterea evaziunii fiscale care stabileste organele care au dreptul sa constate infractiunile de acest gen si de la formularea "si alte persoane mputernicite de lege.", nca de la intrarea n vigoare a acestui act normativ s-au iscat discutii, n special n rndul practicienilor, cu privire la competenta organelor de politia pe linia constatarii faptelor din sfera evaziunii fiscale. S-a sustinut bunaoara ca, din moment ce nu sunt nominalizate expres, organelor de politie nu le revine sarcina de a constata astfel de fapte, expresia ". si alte persoane mputernicite de lege" desemnnd pe cei abilitati n acest sens, fie de Ministerul Finantelor, fie de Garda Financiara. Cum acestea nu pot mputernici organele de politie, rezulta, sustinea adeptii acestei "teorii", ca politia nu are nici o competenta n materia constatarii si stabilirii sustragerilor de la plata impozitelor si taxelor datorate statului.Astfel de "interpretari" nu mai necesita nici un alt comentariu. A considera ca organele de politie nu au dreptul sa constate cazurile de evaziune fiscala, dar, n acelasi timp, au n competenta cercetarea acestora este un non-sens.Potrivit legii, supravegherea urmaririi penale este realizata de procurorul de la parchetul corespunzator instantei care judeca n prima instanta cauza. n faza de judecata competenta materiala n prima instanta revine judecatoriei.Ct priveste competenta teritoriala, aceasta este determinata de urmatoarele criterii stabilite expres de dispozitiile legii procesuale penale:- locul unde a fost savrsita infractiunea;- locul unde a fost prins infractorul;- locul unde locuieste infractorul;- locul unde locuieste persoana vatamata.Corobornd prevederile legii pentru combaterea evaziunii fiscale cu dispozitiile legii procesuale penale observam ca n materia infractiunilor n discutie opereaza, n general, primul criteriu, respectiv cel al savrsirii faptei.Aceasta deoarece, asa cum am vazut, contribuabilii sunt obligati sa declare veniturile ori sediile societatilor comerciale la organul fiscal teritorial. Dupa cum, tot organele fiscale si cele de politie teritoriale sunt acelea carte efectueaza controalele n vederea stabilirii obligatiilor contribuabililor fata de stat si constata ntocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare sau de evidenta contabila, nenregistrarea activitatilor aducatoare de venituri supuse impozitarii, organizarea sau conducerea de evidente contabile duble ori distrugerea actelor contabile sau a altor documente inclusiv a aparatelor de taxat, de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor.O problema controversata - att n doctrina, ct si n jurisprudenta - o reprezinta exercitarea actiunii civile. Pornind de la faptul ca toate infractiunile de evaziune fiscala au aptitudinea de a produce o paguba, devine operabil principiul raspunderii civile potrivit caruia "orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara".18 Acesta este temeiul juridic care face ca n cazul unei infractiuni generatore de prejudicii sa se nasca, o data cu dreptul la actiunea penala, si un drept de actiune civila. Asa cum este cunoscut, actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente, inculpatul putnd fi actionat numai n raport cu nerespectarea obligatiilor civile ce decurg din repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. n cazul infractiunilor de evaziune fiscala subiect pasiv este statul, acesta urmnd sa se constituie parte civila n procesul penal prin reprezentantii sai. n conformitate cu actele normative n vigoare, Ministerul Finantelor "reprezinta statul, ca subiect de drepturi si obligatii, n fata organelor de justitie, precum si n orice alte situatii n care acesta participa nemijlocit, n nume propriu, n raporturile juridice, daca legea nu stabileste n acest scop un alt organ".19Rezulta deci ca n procesul penal statul este reprezentat de Ministerul Finantelor, acestuia revenindu-i obligatia de a prezenta cuantumul prejudiciului cauzat prin evaziune fiscala, precum si orice alte date necesare n vederea stabilirii si repararii prejudiciului cauzat. Dispozitiile legii procesuale penale statueaza ca "actiunea penala se porneste si se exercita din oficiu cnd persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art.145 din Codul penal". Mai mult, n cazul exercitarii din oficiu a actiunii civile, "instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca unitatea pagubita nu este constituita parte civila", De asemenea, cnd persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art.145 din Codul penal, procurorul - cnd participa la judecata - "este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila".2.3. Impactul evaziunii fiscale pe domenii de activitate

Inca din anul 2004 si pana in 2013, in domeniul comertului cu amanuntul au fost identificate activitati ale unor agenti economici, care, eludand normele in materie, au condus la punerea in practica a unor tentative de sustragere de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului general consolidat.Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in sectorul comertului cu amanuntul si en gros, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat (stabilite) este de 15,9%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 28,6% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 29,8 % din valoarea prejudiciilor totale.21La inceputul anului 2014, mii de firme din toata tara au fost calcate de temutii inspectori din cadrul Directiei Antifrauda Fiscala. Actiunile sunt incluse in planul masurilor anuntate de Fisc n scopul prevenirii si descoperirii evaziunii fiscale, la agenti economici care realizeaza comert en-gros, en-detail, productie, alimentatie publica, in zone comerciale care prezinta risc din punct de vedere fiscal. In urma controalelor desfasurate, inspectorii antifrauda au constatat numeroase contraventii, motiv pentru care au fost nevoie de aplicarea de amenzi, precum si confiscarea de marfuri si numerar si venituri a caror provenienta a fost considerata ilicita n valoare totala de 614.800 lei (peste 6,1 miliarde de lei vechi). Cele mai frecvente nereguli constatate sunt lipsa dotarii sau utilizarii de aparate de marcat electronice fiscale si ncalcarea reglementarilor cu privire la ntocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile, efectuarea de acte de comert cu bunuri fara acte de provenienta si exercitarea activitatii de comert cu ridicata si comert cu amanuntul n aceeasi structura de vnzare.Activitatea de prestari servicii continua sa fie tinta multor evazionisti fiscali, sumele otinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului general consolidat, prin incalcarea flagranta a prevederilor legale in vigoare. Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in domeniul prestarilor de servicii, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat (stabilite) este de 12%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 14.2% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 11,3% din valoarea prejudiciilor totale.La sfarsitul lui 2013, activitatea de comercializare a produselor petroliere continua sa fie tinta multor evazionisti fiscali, sumele obtinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului general consolidat, prin incalcarea flagranta a prevederilor legale in vigoare.Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in comertul cu produse petroliere, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 10.4%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 2,5% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 19,3% din valoarea prejudciilor totale. Unii agenti economici avand ca obiectiv de activitate prelucrarea si comercizlizarea lemnului, folosind diverse mijloace ilegale s-au sustras de la plata catre bugetul general consolidat a unor obligatii, prin introducerea in circuitul documentelor a unor formulare cu regim special de provenienta ilicita.Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din prelucrarea si comercializarea materialului lemnos, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 4,7%, iar numarulde sesizarilor penale reprezinta 4,5% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 6,4% din valoarea prejudiciilor toatale.O sursa importanta pentru evaziune fiscala a fost reprezentat si de domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice, mecanismul evazionist realizandu-se, in principal, prin neinregistrarea unor activitati sau venituri (integral sau partial) si administrarea patrimoniului intr-un mod frauduros, in vederea procurarii de avantaje personale ilegale.In 2013, ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din comertul cu alcoolul si bauturi alcoolice, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 3,4% iar numarul de sesizari penale reprezinta 1,6 % din totalul sesizarilor penale inregistrate si 4,2 % din valoarea prejudiciilor totale.Evaziunea fiscala n piata bauturilor alcoolice spirtoase se situeaza n prezent la circa 70% si va ajunge n curnd la aproximativ 90%, acesta situatie fiind generata de nivelul majorat al accizelor si de cresterea numarului de persoane care produc alcool n locuinta proprie, care sunt protejate de legea productiei de bauturi spirtoase pentru consum propriu.Piaa neagr este ncurajat, totodat, de o fiscalitate mult prea mare. Accizele aplicate alcoolului etilic alimentar, pe care Ministerul Finanelor se ncpneaz s le menin la un nivel ridicat, ncarc preul cu o valoare de patru-cinci ori mai mare fa de costul de producie. n plus, noile facturi n regim special pentru comercializarea alcoolului nu au avut efectul pe care s-a scontat. Astfel de facturi pot fi gsite pe toate drumurile, e drept la un pre dublu, dar merit. Aa s-a ajuns ca la 547 din 1.000 de firme ce produc sau comercializeaz buturi spirtoase, trecute prin controalele Poliiei Economice, s se constate nu mai puin de 132 de infraciuni, de la uz de fals pn la evaziune.Practica fraudarii bugetului general consolidat este frecvent folosita prin intermediul societatilor comerciale din categoria firmelor fantoma privind gestionarea si valorificarea deseurilor reciclabile (in special feroase si nederoase) si neinregistrarea de venituri (integral sau partial), in scopul imbogatirii rapide, prin asa-zise tunuri financiare.Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din prelucrarea si comercializarea materialului lemons, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 2,9 %, iar numarul de sesizari penale reprezita 8,1% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 4,5% din valoarea prejudiciilor totale.Se pare ca nici domeniul care vizeaza piata medicamentelor nu a scapat de fenomenul evazionist. Chiar la finele lui 2013, Procurorii Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism mpreun cu ofieri de poliie judiciar din cadrul Serviciilor de Combatere a Criminalitii Organizate au efectuat un numr de 29 percheziii domiciliare pe raza mai multor judee, n cadrul unei aciuni viznd destructurarea unei grupri infracionale format din 14 persoane, structurat pe mai multe paliere, specializat n infraciuni de nelciune, fraud informatic, fals n nscrisuri sub semntur privat, fals informatic, evaziune fiscal i splare de bani.n cauz exist suspiciunea rezonabil c, suspecii, administratori de societi comerciale cu obiect de activitate n domeniul farmaceutic, precum i cadre medicale medici i asistente medicale, se constituie ntr-un grup infracional organizat avnd drept scop efectuarea de tranzacii comerciale ilicite n vederea prejudicierii bugetului de stat al Casei Naionale a Asigurrilor de Sntate, folosind firme interpuse care n realitate nu exist i nu desfoar activitate comercial.In perioada 2012 2013, membrii unor grupri au decontat mai multe tranzacii fictive, iar n vederea disimulrii provenienei reale a sumelor (care s-au ridicat la valori de sute de mii de lei, dup cum s-a estimat pn n prezent), au creat circuite comerciale fictive prin interpunerea unor societi comerciale-fantom. Tranzaciile comerciale suspecte constau att n achiziii, ct i n livrri reciproce de produse farmaceutice, acestea avnd rolul de a crea mecanismul de splare a banilor provenii din prejudicierea bugetului de stat i care sunt mprii ntre membrii gruprii. Cantiti importante de medicamente sunt achiziionate fr documente legale de provenien (fiind vorba despre produse cu preuri ridicate, din domeniul oncologic ori hematologic), sunt introduse n societile comerciale suspecte pe baza unor acte false pentru a asigura aparena unei evidene contabile legale, dup care se obin sume mari de bani prin decontare la Casa Naional a Asigurrilor de Sntate, folosindu-se n acest sens reete fictive prescrise de medicii implicai. Stocul medicamentelor respective este apoi scos din farmaciile n cauz fr nici un act justificativ i transportat altor membri ai grupului infracional din ar, pentru a fi reintroduse n circuitul comercial nc o dat, urmrindu-se din nou decontarea lor prin aceleai metode.Un sistem fiscal este intotdeauna un compromis intre necesitatea de intrare de venituri si grja pentru echitate sociala, pentru proportionaltatea platilor in functie de capacitatea fiecarui contribuabil.Evaziunea fiscala se reflecta intr-o mare masura si in domeniul social care, din pacate, devine tot mai evidenta o data cu trecerea timpului, neavand nivcio urma urma de ameliorare, ci din contra, de Sustragerea de la plata impozitelor constituie o fapta grava, fiindca in lipsa fondurilor constituite ca venituri ale bugetului, statul nu-si poate indeplini sarcinile ce-i revin pe de alta parte, direct sau indirect, contribuabilul care a savarsit evaziunea, mai devreme sau mai tarziu, va avea si el de suferit. Intr-o alta ordine de idei, bugetul de stat este considerat ca un instrument de realizare a unor obiective social-economice prin intermediul subventiilor si al facilitatilor fiscale.Subventiile se realizeaza atat pe calea cheltuielilor directe efectuate din resurse bugetare, cat si pe calea renuntarii statului la anumite venituri bugetare care i se cuvin conform legislatiei in vigoare. Pot beneficia de subventii atat anumiti agenti economici, cat si anumite categorii sociale care se considera ca sunt defavorizate si au nevoie de aceste "ajutoare" financiare.Acordarea de facilitati fiscale se refera la adoptarea unor masuri menite sa stimuleze anumite activitati economice, sa favorizeze actiuni de interes general sau regional, sau sa avantajeze anumite categorii sociale. Aceste masuri imbraca forma unor avantaje fiscale - scutiri, reduceri si amanari de impozite directe - pe care autoritatea publica le acorda atunci cand urmareste realizarea unor programe guvemamentale sau locale.Acordarea acestor subventii si scutiri de impozite se poate face doar daca exista fonduri suficiente la bugetul de stat pentru a se putea acorda aceste sume de bani sub forma de subventii pentru anumite categorii sociale, sau pentru a se putea renunta la unele surse de venit bugetar (acordarea scutirilor si reducerilor de impozite). In conditiile in care, datorita ponderii mari a fenomenului de evaziune fiscala (si nu numai - cauza principala a volumului atat de redus de venituri ce ajung la bugetul de stat fiind performantele foarte scazute ale economiei nationale) bugetul de stat se micsoreaza considerabil, aceste programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfarsit si, in consecinta, acele categorii sociale care au nevoie de sprijinul financiar al statului si care ar trebui sa il primeasca se vad puse in situatia de a nu mai beneficia de aceste fonduri financiare.Acest lucru determina profunde efecte sociale, negative, incepand chiar cu diminuarea standardului de viata al acelor categorii sociale care sunt private de ajutorul statului si terminandu-se cu actiuni de protest sindicale mai mult sau mai putin drastice. Una dintre preocuparile principale ale sistemului fiscal trebuie sa fie in grija pentru echitate sociala. Aceasta echitate sociala este foarte importanta deoarece, asa cum de asemenea, am mai aratat in cuprinsul capitolelor anterioare, fiscalitatea si, in speta, impozitele si taxele ii lovesc pe contribuabil intr-unul dintre cele mai mari interese ale lor: interesul banesc. Din aceasta cauza, toti contribuabilii sint foarte "sensibili" la orice neregula sau la orice inechitate la care sunt supusi.In conditiile unei presiuni fiscale crescute si "de asemenea, in conditiile in care insasi impozitele sunt privite de cele mai multe ori ca o inechitate sau chiar ca o ingerinta majora a autoritatii publice in viata particulara a diferitilor contribuabili, observarea inechitatilor ce au legatura cu aplicarea legilor deopotriva pentru toti, determina un numar din ce in ce mai mare de contribuabili sa recurga la faptele de sustragere de la plata obligatiilor fiscale .Astfel, in conditiile in care un contribuabil cinstit vede in mod direct care sunt consecintele unor cote mari de impozitare asupra activitatilor sale economice si asupra veniturilor pe care le obtin in final (dupa achitarea creantelor bugetare), si de asemenea, observand ca situatia economica a unui alt contribuabil este cu mult mai buna doar pentru ca nu isi plateste obligatiile fata de bugetul de stat, iar autoritatea fiscala (si nu numai) nu este in masura sa ii sanctioneze pe acesti contribuabili si sa recupereze creantele bugetare, sau, daca o face, acest lucru se intampla cu mare intirziere, atunci contribuabilul cinstit poate ajunge la concluzia ca este mai "profitabil" din punct de vedere economic sa aplice si el metoda evaziunii fiscale, chiar daca la un moment dat ar fi obligat sa plateasca penalizari de natura financiara.Acest rationament este declansat de profiunda inechitate pe care o resimte contribuabilul cinstit vis-a-vis de un contribuabil evazionist, dar care "traieste" mai bine.Aceasta inechitate resimtita de contribuabilii agenti economici romani poate fi creata si de politica statului de acordare de facilitati fiscale pentu investitorii straini. In conditiile in care investitorii straini dispun de un mare volum de capital si de o experienta crescuta in domeniul managementului economic in comparatie cu investitorii romani, acestia (investitorii - agenti economici - straini) au un avantaj mare in "competitia" cu investitorii autohtoni. Daca la aceste avantaje pe care le au agentii economici straini care doresc sa investeasca in Romania si care sunt de natura pur economica, statul mai adauga si alte avantaje pentru investitorii straini, avantaje de natura financiara (facilitati fiscale), atunci situatia agentilor economici romani care vor sa reinvesteasca in economia romaneasca este foarte dificila. In aceste conditii agentii economici romani nu au nici o sansa sa castige aceasta "lupta" economica care este dusa in permanenta in cadrul unei economii libere, de piata.Inechitatea simtita de agentii economici romani este cu atat mai mare cu cat se stie ca majoritatea statelor dezvoltate au adoptat o politica economica si fiscala prin care isi protejeaza propriii agenti economici, iar in Romania, pana la anularea facilitatilor fiscale situatia este exact invers.In general, intr-o societate in care ponderea fenomenului de evaziune fiscala este mare si se resimte in mod acut datorita nivelului de trai care este deja la un nivel scazut, apar profunde sentimente de inechitate sociala care, la randul lor, pot determina multe alte efecte negative pentru societatea respectiva.Astfel, unul dintre aceste efecte negative determinate de sentimentul de inechitate sociala il reprezinta scaderea drastica a increderii contribuabililor in autoritatea publica si in politica dusa de acesta.

Cap. III Evaziunea fiscal in Romania

3.1 Repere evolutive

Examinnd problema evaziunii fiscale n Romnia, se poate constata c de la marea reform a impozitelor directe din anul 1921 si n special din anul 1929, legea romnesc s-a orientat n principal spre organizarea unui sistem de impunere si de gsire a mijloacelor celor mai eficace pentru prevenirea si reprimarea evaziunii fiscale. n anul 1923 s-a desfiintat impunerea minimal si s-au atenuat sanctiunile severe prevzute de legea din 1921 mpotriva practicilor evazioniste, fiscul rmnnd aproape dezarmat n fata spiritului antifiscal manifestat de unii contribuabili si a lipsei de pregtire a organelor de aplicare a legii.Legea contributiiilor directe din 1923, pe lng prti bune a avut si lacune, ce fceau ca sarcina fiscal s nu fie legal repartizat, pentru a asigura unor intreprinderi posibilitatea de a nu plti impozitul. Spre exemplu, faptul c imobilele apartinnd intreprinderilor industriale nu erau supuse impozitului pe cldiri, avea drept consecint c n anii cnd activitatea acestora se solda cu pierderi, fiscul pierdea si impozitul funciar pe care intreprinderile l-ar fi pltit sub rubrica "impozit pe cldiri".Cea mai rspndit form de evaziune fiscal a avut-o "inflatiunea amortizrilor"1, procedeu ce consta n actiunea intreprinderilor de a exagera valoarea cldirilor si instalatiilor pe care le posedau si de a cere si de a obtine de la fisc dreptul de a scdea din beneficiu un fond de amortizare corespunztor unor investitii mai mari dect cele reale. n aceeasi perioad, n Romania, s-a creat un obstacol automat acestui gen de evaziune prin functionarea impozitului pe avere, alturi de impozitul pe profit. ntreprinzatorul nu mai supraevalua cldirile si instalatiile deoarece ar fi pltit un impozit mult mai mare la rubrica "impozit pe avere".Efectele aplicrii legii din 1923 au constat n scderea ngrijortoare a randamentului impozitelor directe. Aceast situatie determina legiferarea special a msurilor de represiune a evaziunii fiscale si o modificare total a metodelor de impunere, pentru acele categorii de contribuabili ce se puteau sustrage fiscului cu usurint.Legiferarea msurilor de represiune a evaziunii fiscale si modificrile aduse legii contributiilor directe marcheaz n Romnia nceputul luptei antievazioniste. ncepnd din 1929 legislatia fiscal romn are tendinta din ce n ce mai pronuntat de a restrnge sfera de aplicare a metodei constatrii directe prin declaratia contribuabilului si de a o nlocui prin sistemul impunerii fixe si minimale, pe baza semnelor exterioare si prezumtiilor. Scopul legii din 1929 a fost de a mri masa impozabil si de a limita posibilittile de evaziune.Un adevrat cod al evaziunii fiscale a fost introdus n legea contributiilor directe si celelalte legi de impozite si taxe. Legea contributiilor directe din 1933 clasific abaterile de la legi n contraventiune simpl si contraventiune calificat. n literatura juridic a vremii se fcea diferenta ntre infractiunea fiscal, abaterea fiscal si evaziune.Astfel, infractiunea fiscal era considerat "orice abatere, neascultare a legilor fiscale sanctionat cu o pedeaps fiscal, neurmarea sau nesupunerea la legile fiscale putnd s rezulte fie dintr-un fapt de abstentiune, fie dintr-o actiune". Se aprecia c infractiunea fiscal apare ca o consecint a dreptului pe care l are statul de a impune si de a pedepsi. Sanctiunile pentru astfel de fapte erau amenzile, care mergeau pn la de patru ori impozitul la diferenta venitului sustras. Pentru actele de coruptie impotriva agentilor fiscali era prevazut nchisoarea contraventional. Ion Stan n luc