Evaluarea Calitatii Panzei Freatice in Zone de Exploatre Petroliera

8/14/2019 Evaluarea Calitatii Panzei Freatice in Zone de Exploatre Petroliera

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii-panzei-freatice-in-zone-de-exploatre-petroliera 1/14

Analele Universităţ ii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2010

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 3/2010

435

EVALUAREA CALITĂŢIIPÂNZEI FREATICE ŞI A

SOLULUI ÎN ZONE AFECTATEDE EXPLOATAREA

PETROLULUI ÎN JUDEŢULGORJ

Daniela Cîrţ înă , Conf.univ.dr.,

Roxana Popa, Ş ef lucr.dr.,

Universitatea „Constantin Brâncu şi” din Tg. Jiu

Rezumat: Impurificarea apei subterane cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor

foraje de exploatare a petrolului are efecte nedoriteasupra calit ăţ ii acesteia, aduce prejudicii asupra

folosirii ei ca sursă de apă potabil ă şi afectează întotalitate materia vie din straturile acvifere. Datorit ă

poluării cu ţ i ţ ei a solului, la suprafa ţ a acestuia se formează o pelicul ă care reduce capacitatea dedifuziune şi sufocă vegeta ţ ia. Deversarea accidental ă a apelor de zăcământ direct pe sol, conduce lamodificarea structurii chimice şi fizice a solului, avândefete negative mai ales asupra dezvolt ăriiorganismelor în sol. În lucrarea de fa ţă se prezint ă un

studiu asupra gradului de impurificare al apelor subterane şi solului cu produse petroliere, cloruri şi

metale grele în zone ale jude ţ ului Gorj în care serealizează activit ăţ i de exploatare a ţ i ţ eiului.

Cuvinte cheie: sol, pânză freatică , petrol, Gorj

1. Introducere

Factorii poluatori majori careafectează calitatea apei subterane se grupeaz ă în următoarele categorii: produse petroliere şiapă s ărată, produse rezultate din procesele

industriale, produse chimice (îngr ăşăminte, pesticide) utilizate în agricultur ă ce provoac ă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate dinzootehnie, metale grele, radioactivitatea,necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cumodernizarea lucr ărilor de canalizare şirealizarea staţiilor de epurare, exploatareanecorespunzătoare a staţiilor de epurareexistente, lipsa unui sistem organizat de

ASSESSMENT QUALITY OFGROUND WATER AND SOIL INTHE AREAS AFFECTED BY OIL

WORKING OFF IN GORJ

COUNTY

Daniela Cîrţ înă , Assoc. prof .dr.,

Roxana Popa, Lect. dr.,

“Constantin Brâncu şi” University of Tg.-Jiu

Abstract: Underground water pollution with saltedwaters, gases or hydrocarbons produced as a

consequence of oil drilling has unwanted effects on itsquality, prejudicing its use as drinkable water andentirely affecting the living matter from aqueouslayers. Due to soil pollution with crude oil, a pellicle

forms at its surface reducing the diffusion capacity and suffocating the vegetation. Accidental discharging of formation waters directly on the soil results in thealteration of the soil chemical and physical structure,with negative effects especially on the development oforganisms in the soil. The current paper presents a

study on underground waters and soil pollution levelwith oil products, chlorides and heavy metals in areasof Gorj County where crude oil exploitation works are

performed.

Key words: soil, ground water, oil, Gorj

1. IntroductionThe major polluting factors that affect

the quality of underground water can begrouped into the following categories:mineral oils and salted waters, productsresulted from industrial processes, chemical

products (fertilizers, pesticides) used inagriculture and cause a difficult to find and prevent diffuse pollution, domestic productsand products resulting from stock raising,heavy metals, radioactivity, the failure tocorrelate the increase of production facilitiesand urban development with themodernization of sewerage works andtreatment plants, inadequate exploitation ofalready existing treatment plants, the lack ofan organized waste and mud collection,





436

colectare, depozitare şi gestionare adeşeurilor şi a nămolurilor de la epurareaapelor industriale uzate.

Regimul natural al apelor subterane asuferit, în timp, o serie de modificări

cantitative şi calitative. Aceste modificărisunt datorate atât folosirii lor ca sursă dealimentare cu apă potabil ă şi industrială,executării unor lucr ări hidrotehnice şihidroameliorative, cât şi factorilor poluatori(naturali şi antropogeni). Forajele au fostmonitorizate fiind urmărite după noul sistemde monitoring pentru ape subterane,implementat în anul 2006, care urmăreşte osupraveghere mai atentă şi mai concretă înceea ce priveşte calitatea apei. Astfel calitatea

apei subterane a fost monitorizată în vederea prevenirii poluării şi degradării stratuluifreatic.

Sursele de poluare a apelor subteranesunt în general aceleaşi cu cele care intervinîn cazul apelor de suprafaţă. Ele ajung în apasubterană, care poate constitui un receptorsimilar cu apa de suprafaţă, atât în modorganizat cât şi in mod neorganizat. În poluarea apelor subterane o pondere foartemare o au sursele neorganizate de poluaredeoarece trebuie evitată folosirea apeisubterane ca receptor [1,2].

În activitatea de exploatare a petrolului, poluarea apelor subterane se produce prin neetanşeităţi sau deversări de produse la intervenţii sau pe traseulconductei, în cazul spargerii acestora înspecial datorită procesului de coroziune.Principalele surse de poluare a apelor desuprafaţă dar şi a celor subterane sunt:

a) sondele de produc ţ ie şi conductele detransport . Numărul mare de sonde şiagresivitatea fluidelor transportate (apă sărată, ţiţei, gaze) reprezintă o cauz ă major ă de poluare a apelor în procesul de exploatarea produselor petroliere. Majoritatea liniilor deamestec nu sunt protejate prin acopeririinterioare sau exterioare contra coroziunii, iartratamente cu inhibitori nu s-au realizat decâtîn cazuri speciale. Numărul mare de avarii alconductelor de la sonde la parcuri este diferit

storage and management resulted from wasteindustrial waters treatment.

The natural regime of undergroundwaters has undergone a series of quantitativeand qualitative alterations. These alterations

are due both to their use as a source ofdrinking and industrial water source ofsupply, to the performance of hydro-technicaland hydro-ameliorative works and to polluting factors (natural and human).Drillings have been monitored according tothe new monitoring system for undergroundwaters, implemented in 2006 and seeking amore careful surveillance of water quality.Therefore, the quality of underground waterhas been monitored in order to prevent the

pollution and degradation of the undergroundlayer.

Polluting sources of undergroundwaters are generally the same as thoseoccurring in the case of surface waters. Theyget to underground water which may be areceiver similar to surface water, both in anorganized and not organized way. Inunderground waters pollution, not organized pollution sources have a great weight becauseunderground water use as receiver should beavoided [1,2].

In oil working off activity,underground waters pollution occurs byfailures of sealing or products dischargingduring intervention or on the pipe in case of breakage especially due to the corrosion process. The main polluting sources ofsurface and underground waters are:

a) production wells and transport pipes. The great number of wells as well as

the aggressiveness of carried fluids (saltedwater, crude oil, gases) is the major pollutingsource of waters in mineral oils exploitation process. Most of the mixture lines are not protected with interior or exterior coversagainst corrosion, and inhibiting treatmentshave only been performed in special cases.The great number of faults of wells pipes isdifferent from one oil field to another andalternates from few tens a year to severalthousand.





437

de la o schelă la alta şi variază de la câtevazeci pe an la câteva mii.

b) parcurile de colectare şi sta ţ iile detratare ţ i ţ ei şi apă. În cazul acestora poluareaapelor apare prin infiltraţii şi scurgeri, în

special pe fundul rezervorului de decantare –stocare, dar şi din nisipul şi şlamul depozitatîn incinta parcului, în bazine decantoare sauîn batale. Parcurile şi instalaţiile de tratare ausisteme de colectare a scurgerilor din canale betonate şi bazine decantoare amplasate subnivelul solului. Poluarea apelor freatice apare prin infiltraţiile care se produc prin fundulrezervoarelor, această problem ă existând de şinu se raportează.

c) sta ţ iile de injec ţ ie de apă rezidual ă ,

conducte şi sonde. Apa de zăcământ separată de ţiţei, se injectează ca atare sau dup ă filtrare, fie în scop tehnologic, fie pentruevacuare. Frecvenţa mare a avariilor sedatorează coroziunii şi presiunilor relativridicate la care se face injecţia, fenomen careapare datorită con ţinutului de suspensii şiemulsii conţinute în apa de injecţie.

Ponderea cea mai ridicată a surselorde poluare a solului o reprezint ă sondele şiconductele iar poluanţii care afectează calitatea solurilor sunt ţiţeiul şi apele dezăcământ, dar poluarea solului se mai poate produce şi prin unele deşeuri solide şisemisolide formate din: depuneri de nisip şiargile din rezervoare; depuneri de cruste şi produse de coroziune din sonde, linii detransport, schimbătoare de căldur ă; emulsii deţiţei acumulate în staţiile de tratare; şlamuride la epurarea apelor reziduale; cărbune activ,site moleculare uzate de la instalaţiile de

tratare a gazelor; nisip şi pământ contaminatcu petrol excavat din zonele de spargeri deconducte; detritus şi fluide de foraj.

Toate aceste reziduuri sunt depozitateîn batale special amenajate iar acolo unde nusunt etanşe este posibilă infiltrarea şi trecereaîn pânza de apă freatic ă a s ărurilor solubile.Această poluare poate fi comb ătută princonstruirea de batale sau celule de şlamimpermeabile.

Datorită vâscozit ăţii mari, ţiţeiul

b) collection parks and treatments plants of crude oil and water . In this casewater pollution occurs through infiltrationsand leaks, especially on the bottom of thetreatment – storage tank, as well as from the

sand and slime stored inside the park,separating basins located at the level of thesoil. Underground waters pollution occursthrough the infiltrations resulted on the bottom of tanks, this problem existingalthough it is not reported.

c) waste water injection stations, pipes and wells. Formation water separatedfrom crude oil is injected as such or afterhaving been filtered, either for technological purpose, either through discharge. The great

frequency of faults is due to corrosion andrelatively great pressures at which injection ismade, which occurs due to the content ofsuspensions and emulsions from the injectionwater.

The greatest weight of soil pollution sources is represented by wells and pipes andthe polluting agents that affect soils qualityare crude oil and formation waters, but soil pollution is also caused by solid and halfsolid waste consisting of: sand and claysdeposits from tanks; deposits of crusts andcorrosion products from wells, transportlines, heat exchangers; crude oil emulsionsaccumulated in treatment plants; slimes fromwaste waters treatment; active coal, wastemolecular sieves from gas treatment plants;sand and ground contaminated with oilexcavated from pipes breakage areas; detritusand drilling fluids.

All these waste is stored in specially

arranged catch pits where infiltration is possible along with soluble salts passing intothe ground-water sheet. This pollution may be removed by building waterproof catch pitsor slime cells.

Due to the great clinginess, the crudeoil discharged on the soil surface does notrapidly infiltrate in the soil like formationwater. The affected area can be easilyisolated, and where possible crude oil can berecovered [3,5].





438

deversat pe suprafaţa solului nu se infiltrează rapid în sol asemenea apei de zăcământ. Zonaafectată în acest mod poate fi u şor de izolat,iar acolo unde este posibil ţiţeiul poate firecuperat [3,5].

2. Evaluarea gradului de poluare afactorilor de mediu prin activitatea deexploatare a petrolului

Pentru a evalua impactul activităţilore exploatare a petrolului asupra unor zone dinudeţul Gorj cu risc crescut de poluare, s-aealizat o monitorizare prin analize fizico-himice a indicatorilor de calitate a pânzeireatice şi a solului prelevat din amplasamentele unor obiective de exploatare apar ţinândtructurii petroliere Ţicleni.

Structura petrolier ă Ţicleni estesituată în zona de SV a României, în parteanordică a Olteniei, pe teritoriul jude ţului Gorjşi are o suprafaţă de aproximativ 3000 ha.Exploatarea zăcămintelor existente în această structur ă se face în cadrul Unit ăţii deProducţie Ţicleni, respectiv în 6 secţii deextracţie.

În studiul privind poluarea apelor freatice în vecinătatea obiectivelor sec ţ iei 1

Ţ icleni , probele de apă au fost supuseanalizelor de laborator pentru determinareaindicatorilor pH, cloruri şi produse petroliere.Rezultatele analizelor fizico-chimice realizate pe probele de apă subteran ă prelevate dinforaje aflate în vecinătatea obiectivelor dincadrul secţiei 1 Ţicleni sunt prezentate întabelul 1.

2. The evaluation of pollution degrees ofenvironment factors by the oil working off activity

In order to assess the impact of oilworking off activities upon some areas fromGorj County that have a high risk of pollution, monitoring was developed through physical and chemical analyses ofunderground sheet quality markers and thesoil taken from working off sites that belong

to Ţicleni oil structure.Ţicleni oil structure is located in the

south-west of Romania in the north ofOltenia, on the territory of Gorj County andhas a surface of approximately 3000 ha. Theworking off of the pools existing in thisstructure is made within Ţicleni ProductionUnit, respectively in 6 extraction sections.

In studies on the pollution of

underground waters in the neighbourhood ofsection 1 Ţ icleni , the water samples wereanalyzed in the laboratory in order todetermine pH, chlorines and oil productsmarkers. The results of the physical andchemical tests made on underground watersamples taken from the drills located near theobjectives within section 1 Ţicleni aredescribed in table 1.

Tabelul 1. Rezultatele analizelor pentru probe de apă subteran ă din zona sec ţiei 1 Ţicleni.Indicatori analizaţiDenumireobiectiv

Nume probă Adâncimea

stratuluifreatic (m)

pH(unităţi

pH)

cloruri(mg/dm3)

produse petroliere(mg/dm3)

Parc 105AF (in incinta parcului)

20,00 6,91 90,49 0,05

Parc 1000AF (în incinta parcului)

2,50 6,82 34,80 0,05

Parc 440AP (din puţul demonitorizare F10

2,00 6,27 20,88 0,05





439

cu Hfinal = 5,5m)Prag de intervenţie (PI) 6,5 9,5 250 0Prag de alertă (PA 70% din PI) 175 0

Table 1. The test results for groundwater samples from the section 1 Ţicleni.

Indicators review Name

objective Namesample

Samplingdepth (m) pH (units

pH)Chlorides(mg/dm3)

Petroleum products(mg/dm3)

Park 105 AF (in the park) 20,00 6,91 90,49 0,05Park 1000 AF (in the park) 2,50 6,82 34,80 0,05

Park 440AP (monitoringof trunk F10 withHend = 5,5m)

2,00 6,27 20,88 0,05

Intervention threshold (IT) 6,5 9,5 250 0

Alert threshold (AT 70 % of IT) 175 0

Interpretarea rezultatelor obţinute s-af ăcut prin raportarea valorilor măsurate lalimitele admisibile conform legislaţiei învigoare. Din analiza măsur ărilor, rezultă c ă valorile se încadrează în limitele normale,nefiind înregistrate depăşiri ale pragurilor dealertă (PA) pentru nici una din probeleanalizate. Raportarea rezultatelor la limiteleadmisibile conform legislaţiei în vigoare se poate urmări în figura 1.

Results interpretation was made bycomparing the measured values with theadmitted limitations according to the relevantlegislation. Results analysis reveals that thevalues are included in normal limitationswithout recording excesses of alert thresholdsfor any of the analyzed samples. Resultscomparison with the admitted limitationsaccording to the relevant legislation may bedescribed in figure 1.

0

50

100

150

200

250

300

Parc

105

Parc

1000

Parc

440

PI PA

[ C l - ] m g / d m 3

AF

AP

Fig. 1. Concentra ţ ia ionilor clorur ă (Cl - ) pentru sec ţ ia 1 Ţ icleni.

Evaluarea poluării solului în zonaŢicleni

Fig.1. The concentration Cl - ions from the section 1 Ţ icleni.

Soil pollution assessment in Ticleniarea





440

Solul din zona Ţicleni este afectat deasemenea de activitatea de exploatare şitransport a zăcămintelor de ţiţei şi gaze, fiind poluat cu ţiţei şi apă s ărată. În general,valorile înregistrate pentru indicatorii metale

grele, pentru anul 2009, se situează în limiteleadmise aşa cum se poate vedea în tabelul 2,excepţie facând cuprul în cazul căruia valoriledepăşesc valoarea normală dar se situeaz ă sub pragul de alertă. Analizele fizico-chimiceefectuate asupra pobelor de sol prelevate dinzona Ţicleni indică în general un sol moderatsalinizat aşa cum se poate vedea dinrezultatele menţionate în tabelul 3.

The soil in Ţicleni area is alsoaffected by the exploitation and transportactivity of crude oil and gases pools, being polluted with crude oil and salted water. In

general, the values recorded for heavy metalsmarkers, for 2009, are within the admittedlimitations according to table 2, except forcopper for which values exceed the normalvalue but they are below the alert threshold.Physical and chemical tests performed for thesoil samples taken from Ţicleni areagenerally indicate a moderately salinized soilas we can see from the results mentioned intable 3.

Tabelul 2. Determinări ale metalelor grele din sol în zona Ţicleni.Indicator

Cu Pb Zn Cd

Z o n a

P u n c t d e

p r e l e v a r e

P r o f i l d e

a d â n c i m e ( c m

V a l o a r e a

n o r m a l ă

P r a g d e

a l e r t

ă

V a l o a r e a

m ă s u r a t ă

a o a r e a

n o r m a l ă

P r a g d e

a l e r t

ă

V a l o a r e a

m ă s u r a t ă

V a l o a r e a

n o r m a l ă

P r a g d e

a l e r t

ă

V a l o a r e a

m ă s u r a t ă

V a o a r e a

n o r m a l ă

P r a g

e

a l e r t

ă

V a l o a r e a

m ă s u r a t ă

0-10 20 100 43,20 20 50 1,71 100 300 68,60 1 3 0,2Secţiainjecţi10-20 20 100 25,20 20 50 2,15 100 300 56,20 1 3 0,4

0-10 20 100 18,00 20 50 3,68 100 300 5,80 1 3 0,4Zona

Turbo10-20 20 100 16,00 20 50 2,61 100 300 10,80 1 3 0,6

0-10 20 100 21,00 20 50 1,48 100 300 73,00 1 3 0,8Parc n14 10-20 20 100 17,00 20 50 1,69 100 300 49,00 1 3 1,2

0-10 20 100 11,20 20 50 1,79 100 300 38,40 1 3 1,6

i c

l e n i

Parcu Mare 10-20 20 100 14,40 20 50 2,36 100 300 50,60 1 3 1,0

Table 2. Determinations of heavy metals in the soil in Ţicleni.

IndicatorCu Pb Zn Cd

A r e a

S a m p l i n g

p o i n t

D e p t h p r o

f i

c m

N o r m a

v a l u e

A l e r t

t h r e s h o l

M e a s u r e

v a l u e

N o r m a l

A e r t

t h r e s h o l

M e a s u r e

v a l u e

N o r m a l

v a l u e

A l e r t

t h r e s h o l

M e a s u r e

v a l u e

N o r m a

v a l u e

A e r t

t h r e s h o l

M e a s u r e

v a l u e

0-10 20 100 43,20 20 50 1,71 100 300 68,60 1 3 0,2Sectioninjection 10-20 20 100 25,20 20 50 2,15 100 300 56,20 1 3 0,4

0-10 20 100 18,00 20 50 3,68 100 300 5,80 1 3 0,4AreaTurbo A 10-20 20 100 16,00 20 50 2,61 100 300 10,80 1 3 0,6





441

0-10 20 100 21,00 20 50 1,48 100 300 73,00 1 3 0,8Park No.14 10-20 20 100 17,00 20 50 1,69 100 300 49,00 1 3 1,2

0-10 20 100 11,20 20 50 1,79 100 300 38,40 1 3 1,6 BigPark 10-20 20 100 14,40 20 50 2,36 100 300 50,60 1 3 1,0

Tabelul 3. Determinări ale indicatorilor pH şi cloruri din sol în zona Ţicleni.

Indicator

Z o n a

P u n c t d e

p r e l e v a r e

P r o f i l d e

a d â n c i m e

( c m ) pH

(unităţide pH)

Cloruri(mgCl-/100g sol)

Observaţii

0-10 6,6 255,6 Sol puternic salinizatSecţia injecţie10-20 6,5 106,5 Sol moderat salinizat

0-10 6,2 71,00 Sol moderat salinizatZona Turbo A10-20 6,2 74,55 Sol moderat salinizat0-10 6,7 63,90 Sol moderat salinizatParc nr. 14

10-20 6,5 53,25 Sol slab salinizat

0-10 6,1 39,05 Sol slab salinizat

Ţ i c l e n i

Parcul Mare

10-20 6,4 63,90 Sol moderat salinizat

Table 3. Determinations of pH and chlorides indicators in the soil in Ţicleni.

Indicator

A r e a

S a m p l i n g

p o i n t f r o m

D e p t h

p r o f i l e ( c m )

pH (pH uni

Cloruri(mgCl-/100g s

Comments

0-10 6,6 255,6 Power saline soilSection injection10-20 6,5 106,5 Moderately saline so 0-10 6,2 71,00 Moderately saline soArea Turbo A

10-20 6,2 74,55 Moderately saline so 0-10 6,7 63,90 Moderately saline

soil

Park No.14

10-20 6,5 53,25 Low saline soil

0-10 6,1 39,05 Low saline soil

i c l e n i

Big Park

10-20 6,4 63,90 Moderately salinesoil

Evoluţia concentraţiei de Cu obţinută în probele de sol prelevate pe doua profile deadâncime din zona Ţicleni în anul 2009 şi

The evolution of Cu concentrationachieved in soil samples taken on two depth profiles from Ţicleni area in 2009 and





442

comparate cu valoarea normală pentru acestindicator este prezentată în fig.2.

Studiu privind poluarea apelor freatice în

vecinătatea obiectivelor sec ţ iei 6 Bâlteni

În ceea ce priveşte contaminareaapelor subterane ca urmare a activităţilorspecifice din cadrul secţiei 6 Bâlteni s-aurmărit realizarea unor analize fizico-chimice pe probe de apă prelevate din foraje existenteîn imediata vecinătate a obiectivelorinvestigate. Investigaţiile au avut ca scopidentificarea unor poluanţi specifici, produse petroliere şi cloruri în apele subterane.

Având în vedere specificul

activităţilor desf ăşurate în cadrul secţiei 6Bâlteni, probele de apă au fost supuseanalizelor de laborator pentru trei indicatori: pH, cloruri, produse petroliere, pentru fiecaredintre aceştia folosindu-se metode dedeterminare standardizate: pH – SR ISO10523/1997; pentru cloruri – SR ISO9297/2001; pentru produse petroliere(determinare globală) – SR 7877/2-1996.

compared to the normal value for this markeris described in fig.2.

Study regarding the pollution of

underground waters in the neighbourhood

of section 6 Bâlteni

As far as underground waterscontamination due to specific activities insection 6 Bâlteni is concerned, physical andchemical tests were performed on watersamples taken from drillings existing in theimmediate neighbourhood of the investigatedobjectives. The investigations had the purpose of identifying specific pollutingagents, mineral oils and chlorines in

underground waters.Taking into consideration the

specificity of activities developed withinsection 6 Bâlteni, water samples wereanalyzed in the laboratory for three markers, pH, chlorines, mineral oils, standardizeddetermination methods being used for each ofthem: pH –SR ISO 10523/1997; for chlorines – SR ISO 9297/2001; for mineral oils (globaldeterminations) – SR 7877/2-1996.

0

10

20

30

40

50

C u [ m g / K g ]

0-10 [cm] 10-20 [cm]

Determinarea C u din sol

0-10 [cm]

10-20 [cm]

Valoare normala

Valoare normala

37

Fig .2. Determinarea concentra ţ iei de Cu din sol în zona Ticleni.

Rezultatele analizelor fizico-chimicerealizate pe probele de apă subteran ă prelevate din câteva foraje aflate învecinătatea obiectivelor din cadrul secţiei 6Bâlteni sunt prezentate în tabelul 4.

Fig. 2. Determination of copper in the soil inTicleni.

The results of the physical andchemical tests made on underground waterssamples taken from several drills from theneighbourhood of the objectives withinsection 6 Bâlteni are described in table 4.





443

Interpretarea rezultatelor obţinute s-a f ăcut prin raportarea valorilor măsurate la limiteleadmisibile conform legislaţiei în vigoare, s-auluat în considerare pragurile impuse de Legea458/2002 privind calitatea apei potabile

(modificată şi completată de Legea311/2004). În legislaţia românească actual ă nu există concentra ţii maxime admisibile(CMA) specifice apei subterane.

Din analiza măsur ătorilor, rezultă c ă pentru o singur ă prob ă (prelevat ă din forajulde lângă intrarea în Parc 2) s-a înregistratdepăşirea pragului de alertă (PA) laindicatorul cloruri, concentraţia măsurată menţinându-se sub pragul de intervenţie (PI).Valorile concentraţiilor de ioni clorur ă pentru

probele din vecinătatea obiectivelorinvestigate sunt prezentate în figura 3. Este posibil ca poluarea solului cu apă s ărată laParcul 2, ca urmare a unor spargeri mai vechila rezervoarele de stocare din parc, să fiinfluenţat direct şi calitatea apei din pânzafreatică. Se recomandă monitorizarea periodică a calit ăţii apei din fântâna dinParcul 2, pentru indicatorul cloruri, pentru ase putea evidenţia evoluţia în timp a acesteiconcentraţii.

Results interpretation was made bycomparing the measured values to thelimitations admitted according to the relevantlegislation, considering the thresholdsestablished by Law 458/2002 regarding the

quality of drinking water (amended andcompleted by Law 311/2004). The currentRomanian legislation does not includemaximum admitted concentrations specific tounderground water.

The analysis of measurements resultsreveal that for only one sample (taken fromthe drill near the entrance in Park 2) the alertthreshold was exceeded in the case ofchlorines indicator, the measuredconcentration being maintained below the

intervention threshold. The values of chlorineions concentrations for the samples from theneighbourhood of investigated areas are presented in figure 3. It is possible that soil pollution with salted water in Park, due toolder breaks in the storage tanks from the parks, may have directly influenced thequality of water in the underground water.Periodical monitoring is recommended forthe quality of water in the fountain from Park2, for the chlorines marker, in order to be ableto reveal the evolution of this concentrationin time.

Tabelul 4. Rezultatele analizelor pentru probe de apă subteran ă din zona sec ţiei 6 Bîlteni.Indicatori analizaţi

Denumireobiectiv

Nume probă

Adâncimede

prelevare(m)

pH(unităţi

pH)

Cloruri(mg/dm3)

Produse petroliere(mg/dm3)

Parc 2AF (lângă intrarea

în Parc 2)

20 6,20 195,00 0,05

Parc 3 AF (aval de Parc 3) 5 6,63 41,76 0,05PC 179 AF (aval de PC179) NA 6,35 13,09 0,05

Prag de intervenţie (PI) 6,5 9,5 250 0Prag de alertă (PA 70 % din PI) 175 0

Table 4. The test results for groundwater samples from the section 6 Bîlteni.Indicators review

Nameobjective

Namesample

Samplingdepth (m) pH (units

pH)Chlorides(mg/dm3)

Petroleum products

(mg/dm

3

)







445

concentraţia lor; volumul solului poluat carenecesită tratare; localizarea zonei afectate de poluant; caracteristicile solului; destinaţiaamplasamentului viitor şi evaluarea riscului.

Principalul avantaj al tehnicilor de

izolare şi de remediere in situ este acela că ele au nevoie de o dislocare minimă a soluluişi pot fi aplicate şi în locurile aglomerateaflate în excavare. Dezavantajele remedieriiin situ constau în necesitatea unei investigărimai aprofundate a amplasamentului, amonitorizării şi a unor durate de tratare mailungi. Principalele tehnici in situ constau în:acoperirea solului prin care se realizează o perturbare minimă a zonei dar poluan ţiir ămân în amplasament; realizarea unor

bariere separatoare – astfel se separ ă sursa de poluare de receptor rezolvând în acest modtemporar problema dar această tehnic ă nueste o tehnică ce poate fi folosit ă pe termenlung; bioremedierea in situ - este o tehnică folosită în cazul prezen ţei hidrocarburilor cuvolatilitate scăzută dar fiind neadecvat ă pentru poluarea cu metale grele, având odurată mare a procesului şi fiind nepotrivită pentru solurile cu o permeabilitate scăzută.

Dintre tehnicile de remediere ex situmai importante sunt următoarele:- bioremedierea ex situ: în cazul acesteitehnici solul poate fi refolosit, poluarea estetratată la fa ţa locului fiind aplicabilă în cazulîntregii game de produse petroliere. Această tehnică este neadecvat ă pentru metale grele, prezintă un risc mare pentru contaminareaapelor şi necesită un timp mare pentruîndepărtarea poluanţilor.- vitrificarea: reprezint ă transformarea solului

amestecat cu poluant într-o masă solid ă latemperatura de 2000 C. Se distrug toţi produşii organici dar şi cei anorganici.Această tehnic ă are un cost ridicat iar solultrebuie transportat în afara zonei de unde afost recoltat.- incinerarea: reprezint ă distrugerea produşilor organici la 600-800 C şi a produşilor remanenţi la 1100-1300 C.Avantajele acestei tehnici: poluanţii organicisunt distruşi, se pot manipula volume mari şi

concentration; the amount of polluted soilthat requires treatment; locating the areaaffected by the polluting agent; soilcharacteristics; destination of the futurelocation and risk assessment.

The main advantage of insulationtechniques and in situ remediation is that theyrequire minimum soil dislocation and applyin crowded places undergoing excavation. Insitu remediation disadvantages consist in theneed for a further investigation of thelocation, monitoring and longer period oftreatment. The main in situ techniques consistin: soil covering resulting in a minimum perturbation of the area, but polluting agentsremain at the location; development of

separating barriers – the pollution source istherefore separated from the receptor thustemporarily solving the problem, but thistechnique cannot be used for long term; insitu bioremediation – is a technique used incase of low volatility hydrocarbons beinginadequate for heavy metals pollution, havinga long duration of the process and beingunsuitable for low permeability soils.

Among the ex situ remediationtechniques, the most important are thefollowing:

- ex situ bioremediation: in the case ofthis technique the soil can be used again, pollution is treated at the site and beingapplicable for the entire range of oil products.This technique is not adequate for heavymetals and has a great risk for waterscontamination and requires a longer periodfor removing polluting agents.

- vitrification: is the transformation of

soil mixed with polluting agent in a solidmass at the temperature of 20000C. Allorganic and inorganic products are destroyed.This technique has a high cost and soil has to be transported outside the area it wascollected from.

- incineration: is the destroy oforganic products at the temperature of 600-8000C and of remaining products at thetemperature of 1100-13000C. the advantagesof this technique: organic polluting agents are





446

se poate aplica la faţa locului sau în altă parte.Principalele dezavantaje: costul ridicat, nuîndepărtează metalele grele şi nu tratează emisiile în atmosfer ă [4,6].

În cazul tratării apelor freatice afectate

de hidrocarburi se limitează zona afectat ă şise recuperează produsul petrolier. Limitareazonei afectate de produse petroliere se poateface cu puţuri de recuperare iar recuperarea produsului petrolier se poate realiza cuuşurinţă atunci când acesta se separ ă liber lasuprafaţă. După ce se recupereaz ă produsul petrolier are loc o tratare suplimentar ă pentrua se îndepărta hidrocarburile dizolvate. Celemai importante metode pentru tratarea apelorcare conţin hidrocarburi dizolvate sunt:

adsorbţia pe cărbune activ, striparea cu aer,epurarea biologică etc.

3. Concluzii

Evaluarea stării de poluare a mediului produsă de exploatarea petrolului are un rolesenţial în stabilirea măsurilor de prevenire a poluării şi elaborarea unor tehnici adecvate pentru reducerea gradului de poluare. În judeţul Gorj, exploatarea petrolului este unadintre activităţile cu pondere însemnată îneconomia zonei şi, în acelaşi timp, cu impactsemnificativ asupra calităţii factorilor demediu, cu precădere asupra solului şi pânzeifreatice. Pornind de la importanţa măsurilorde prevenire a poluării mediului care ar trebuisă constituie principiul de baz ă înmanagementul activităţilor din domeniul petrolier, investigarea surselor de poluare şi aefectelor acestora reflectate în cuantumul

indicatorilor de calitate monitorizaţireprezintă punctul de plecare în evaluareaimpactului de mediu.

Studiile realizate asupra stării actualea pânzei freatice şi solului din zona unorobiective de exploatare apar ţinând structurii petroliere Ţicleni au evidenţiat o serie de probleme majore privind protecţia mediului şianume:

- poluarea potenţială a solului şi aapelor subterane ca urmare a producerii unor

destroyed, large amounts can be handled andit applies at the site or anywhere else. Themain disadvantages: high cost, it does notremove heavy metals and does not treatemissions in the atmosphere [4,6].

In case of treatment of undergroundwaters affected by hydrocarbons, the affectedarea shall be limited and the oil product isrecovered. The limitation of the area affected by oil products can be made with recoveryshafts and oil products recovery can be easilymade when it is freely separated at thesurface. After the recovery of the oil product,additional treatment is performed in order toremove dissolved hydrocarbons. The mostimportant methods for treating waters that

include dissolved hydrocarbons are: activecoal absorption, air stripping, biologictreatment etc.

3. Conclusions

Environmental pollution assessmentcaused by oil working off has an essentialrole in establishing pollution prevention

measures and drawing-up adequatetechnologies for reducing the pollution level.In Gorj county, oil working off is one of thesignificant activities in the economy of thearea and, at the same time, it has a significanteffect upon environmental factors quality,mainly upon the soil and ground water sheet.Starting from the significance ofenvironmental pollution prevention measuresthat should be the main principle in themanagement of activities from the oil field,

the investigation of pollution sources andtheir effects reflected in the volume ofmonitored quality markers is the starting point in assessing the environmental impact.

Studies performed on the currentstatus of ground water sheet and soil in thearea of operation objectives belong to iclenistructure have revealed a series of major problems regarding environmental protectionnamely:

- potential pollution of soil and





447

avarii la colectoare şi linii de amestec şi caurmare a pierderilor de produse petroliere şiapă de z ăcământ de la sondele de extracţie;

- necesitatea identificării unor soluţiide procesare sau tratare a şlamului şi a altor

reziduuri încărcate cu produse petroliererezultate din activităţile specifice, ţinându-secont că halda existent ă nu mai are capacitatede depozitare;

- necesitatea amenajării şi menţineriiunor careuri f ăr ă poluare prin: verificarea,întreţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor şiechipamentelor, cur ăţarea şi întreţinerea beciurilor sondelor, cur ăţarea şi delimitareacareului sondelor;

- poluarea semnificativă a solului cu

produse petroliere în incintele unor parcuri;- depăşirea concentraţiei probei de

referinţă la indicatorul cloruri pentru toate probele de sol analizate.

Din analizele efectuate privind stareamediului în zona structurii petroliere Bâlteni,rezultă c ă la nivelul întregii arii de operare, înultimii ani s-a constatat o limitare aimpactului produs asupra mediului ca urmarea desf ăşur ării activităţilor de extracţie aţiţeiului şi gazelor naturale, cu toate acesteaînsa, structura secţiei 6 Bâlteni figurează pelista zonelor critice din judeţ sub aspectuldeterior ării stării de calitate a mediului.

În ceea ce priveşte calitatea solului dinzona Ţicleni, studiul realizat a ar ătat că soluleste afectat în mare măsur ă de activitatea deexploatare şi transport a zăcămintelor de ţiţeişi gaze, fiind poluat cu ţiţei şi apă s ărată.Analizele fizico-chimice efectuate asupra probelor de sol prelevate din zona Ţicleni

indică în general un sol salinizat şi cu unconţinut variabil de metale grele care nu poate constitui un biotop optim pentru planteşi microorganisme.

În consecinţă, este esenţială luarea înconsiderare şi implementarea unor măsuriadecvate de monitorizare şi control al poluăriiîn zonele afectate, gestionarea eficientă areziduurilor generate de exploatarea petrolului, verificarea periodică a st ăriitehnice a instalaţiilor şi echipamentelor de

underground waters as a result of faults atcollectors and mixture lines and due to thelosses of oil products and formation waterfrom extraction wells;

- the need to identify processing or

treatment solutions for the slime or otherwaste loaded with oil products resulting fromspecific activities, taking into considerationthat the existing waste dump has no storagecapacity;

- the need to arrange and maintain pollution free mess halls by: checking,maintaining and improving plants andequipments, cleaning and maintaining wellscellars, cleaning and confining mess halls;

- significant soil pollution with oil

products inside certain parks;- exceeding the concentration of the

reference sample at the chlorines marker forall the analyzed soil tests.

The tests performed regarding theenvironmental status in the area of Bâltenioil structure reveal that at the level of theentire operation area, for the last few years alimitation could be noticed of the impactcaused upon the environment as aconsequence of crude oil and natural gasesextraction activities, still, the structure ofsection 6 Bâlteni is on the list of the criticalarea in the county under the aspect ofenvironmental quality deterioration.

As far as soil quality in icleni area isconcerned, the study revealed that the soil ismostly affected by crude oil and gases poolsexploitation and transport activities, being polluted with crude oil and salted water.Physical and chemical tests made on the soil

samples taken from Ţicleni area generallyindicate a salinized soil with a variablecontent of heavy metals that cannot be anadequate habitat for plants andmicroorganisms.

Consequently, it is essential to takeinto consideration and implement adequatemeasures for monitoring and controlling pollution in the affected area, efficientmanaging the waste generated by oil workingoff, periodically checking the technical status





448

lucru, diminuarea la maxim a efectelornegative ale activităţilor petroliere asuprafactorilor de mediu, în contextul dezvoltăriidurabile în acest sector economic.

Bibliografie

1. Gavrilescu, E. - Surse de poluare şiagen ţ i poluan ţ i ai mediului, Ed.Sitech, Craiova, 2007.

2. Geamăn, V. and others - Bazeleingineriei protec ţ iei mediului industrial , Ed. Universităţii Transilvania, Braşov,2005.

3. Ionescu, C., Ciuparu, D., Dumitraşcu,Gh. – Poluare şi protec ţ ia mediului în

petrol şi petrochimie, Ed. Briliant,Bucureşti, 1999.

4. Moise, N. Sistemul monitoringului surselor de poluare din industria petrolier ă, ICPT Câmpina, 1996.

5. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, Gh. – Ingineria şi Protec ţ ia Mediului, Ed.Economică, Bucureşti, 1997.

6. Toti, M. Stabilirea gradului de poluare a solului, apei freatice şi de

suprafa ţă ca urmare a industrieiextractive de ţ i ţ ei şi gaze din România, ICPA Bucureşti, 1993.

of operating plants and equipments,maximum decreasing the negative effects ofoil activities upon environmental factors,within the context of sustainable developmentin this economic field.

References

1. Gavrilescu, E. - Sources of pollutionand environmental pollutants, SitechPubl., Craiova, 2007.

2. Geamăn, V. and others - Fundamentals of environmentalengineering industry, UniversityTransilvania Publ., Braşov, 2005.

3. Ionescu, C., Ciuparu, D., Dumitraşcu,

Gh. - Pollution and environmental protection in oil and petrochemicals, Briliant Publ., Bucharest, 1999.

4. Moise, N. The monitoring of pollution sources in the petroleumindustry, ICPT Câmpina, 1996.

5. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, Gh.- Protection and Environmental

Engineering , Economic Publ.,Bucharest, 1997.

6. Toti, M. Establishing the degree of pollution of soil, groundwater and surface water due to extraction of oiland gas industry in Romania, ICPABucureşti, 1993.

Documents

Evaluarea Calitatii Panzei Freatice in Zone de Exploatre Petroliera