2

Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor

(Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandari de proiectare si exemple de calcul)

Cuprins

1. Elemente generale....................................................................................................... 3

1.1 Introducere ............................................................................................................ 3

1.2 Proiectarea asistată de încercări ............................................................................ 3

1.3 Referinţe normative .............................................................................................. 4

1.4 Definiţii ................................................................................................................. 4

1.5 Simboluri utilizate................................................................................................. 5

2. Situaţii de proiectare ................................................................................................... 6

3. Încărcarea din zăpadă pentru proiectare ..................................................................... 7

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol .......................................... 7

3.2 Alte valori reprezentative...................................................................................... 9

4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................................................................ 10

5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 12

5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ........................................................................... 13

5.2 Acoperişuri cu două pante .................................................................................. 13

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri .................................................................. 14

5.4 Acoperişuri cilindrice ......................................................................................... 15

5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte........................... 16

6. Efecte locale.............................................................................................................. 19

6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole .......................................... 19

6.2 Acumularea de zăpadă la marginea acoperişului................................................ 19

6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri.. 20

7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş .......... 21

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri ................................................................. 21

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte............................ 22

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete........................... 23

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 23

7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 25

Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol ........................................................... 26

Anexa B - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ..................... 31

Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii ...................................................................... 32

Anexa D - Referinţe ...................................................................................................... 33

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

3

1. Elemente generale

1.1 Introducere

(1) Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu şi preluate după formatul, principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse in Eurocode 1, (EN 1991-1-3, 2003).

(2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea structurală a construcţiilor şi lucrărilor inginereşti.

(3) Codul se adresează beneficiarilor, proiectanţilor, executanţilor de construcţii şi autorităţilor publice.

(4) Acest cod se utilizează pentru proiectarea construcţiilor şi lucrărilor inginereşti situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării.

(5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale.

(7) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului.

(8) Acţiunea zăpezii asupra construcţiilor este considerată ca acţiune variabilă şi în unele cazuri de aglomerare excepţională a zăpezii (Cap.7) ca acţiune accidentală, în conformitate cu prevederile CR0-2005 (revizuit).

(6) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale: - încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul; - modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau

dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă; - încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă; - încărcări datorate gheţii; - încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate; - încărcări din zăpadă pe poduri.

1.2 Proiectarea asistată de încercări

(1) Pentru proiectarea constructiilor la actiunea zapezii pot fi utilizate teste/incercari experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării date de zăpadă pe construcţii.

(2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul clientului şi al autorităţilor competente.

(3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în prezentul cod se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităţilor competente.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

4

(4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituţii de specialitate competente cu aprobarea autorităţilor competente. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol se obţine pe baza analizei statistice şi modelării probabiliste, utilizând date în amplasament măsurate sau certificate de autorităţile de specialitate competente. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale măsurate (preferabil cel puţin 20).

1.3 Referinţe normative

(1) Codul se utilizează împreună cu CR0-2005 (revizuit).

1.4 Definiţii

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.

(2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării.

(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu coeficienţii de expunere ai construcţiei în amplasament şi cu coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.

(4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş, distribută cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice.

(5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş, de exemplu datorită vântului.

(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual acest coeficient reprezintă raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenţa condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice.

(7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.

(8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de langă construcţie.

(9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de apariţie.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

5

1.5 Simboluri utilizate

Majuscule latine

A altitudinea amplasamentului [m]

Ce coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament

C t coeficientul termic

IMR intervalul mediu de recurenţă al încărcării

Se încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m]

Fs încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m]

Litere mici latine

b lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]

d grosimea stratului de zăpadă [m]

h înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]

k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă

ls lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m]

sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/m2]

s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m2]

Litere mici greceşti

unghiul de pantă al acoperişului, măsurat faţă de orizontală [0]

unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric

greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]

μ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.

ψ0 Factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile

ψ1 Factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile

ψ2 Factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

6

2. Situaţii de proiectare

(1) Situaţiile de proiectare sunt în concordanţă cu CR0-2005 (revizuit).

(2) Se utilizează următoarele cazuri de proiectare:

Cazul A: condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la 4(9), ecuaţia 4.1 şi Capitolul 5.

Cazul B: condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare:

permanentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepţia formelor de acoperiş din Capitolul 7), cu prevederile de la 4(9), ec. 4.1 şi Capitolul 5 şi

accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru formele de acoperiş din Capitolul 7), cu prevederile 4(10) şi ecuaţia 4.2.

(3) Pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în considerare zone cu căderi excepţionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

7

3. Încărcarea din zăpadă pentru proiectare

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani).

(2) Cu acordul beneficiarului, în cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai mare decât cel normal, se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depaşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR>50 ani), Anexa B.

(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, sk, în România, este indicata în harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m.

(4) Valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.1 este valoarea minimă obligatorie pentru proiectare.

(5) În Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 302 localităţi din România.

(6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaţii.

sk(1000m < A ≤ 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. sk(A≤1000m)=2,0 kN/m2 (3.1)

sk(1000m < A ≤ 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. sk(A≤1000m)=1,5 kN/m2 (3.2)

unde sk(A≤1000m) sunt valorile din Harta din Fig. 3.1. Exemple de valori pentru altitudini de la 1000m pana la 1500m sunt indicate în Tabelul 3.1:

Tabelul 3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru

amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m

sk(1000m < A ≤ 1500m), kN/m2 Zona

Altitudinea A, m sk=1,5 kN/m2 sk=2,0 kN/m2 1000 1,5 2,0 1100 2,3 2,7 1200 3,0 3,4 1300 3,8 4,1 1400 4,5 4,8 1500 5,3 5,5

(7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) si (3.2) sunt valori minime pentru proiectare. (8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile 1.2 (4). In aceste amplasamente, valoarea minimă pentru proiectare a încărcării din zăpadă pe sol este cea calculată cu relaţiile (3.1) si (3.2) la altitudinea de 1500m.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

8

Figura 3.1 România – Harta de hazard din zăpadă - zonarea valorii caracteristice a încărcării

din zăpadă pe sol sk, kN/m2, pentru altitudini A ≤ 1000 m

Notă: pentru altitudini A > 1000 m valorile se determina cu relaţiile (3.1) şi (3.2)

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

9

3.2 Alte valori reprezentative

(1) Celelalte valori reprezentative ale încărcării date de zăpadă, care sunt luate în considerare la

proiectarea acoperişurilor, conform CR0-2005 (revizuit), sunt:

- valoarea de grupare ψ0 s

- valoarea frecventă ψ1 s

- valoarea cvasipermanentă ψ2 s

unde

ψ0 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile

ψ1 factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile

ψ2 factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile

s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.

(2) Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 sunt conform CR0-2005 (revizuit), Tabelul A.1 sau Tabelul 3.2 de mai jos, care conţine aceeaşi informaţie selectată pentru încărcarea dată de zăpadă.

Tabelul 3.2 Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 pentru încărcarea dată de zăpadă

ψ0 0.7

ψ1 0.5

ψ2 0.4

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

10

4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistributia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.

(2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:

a) forma acoperişului; b) caracteristicile termice ale acoperişului; c) rugozitatea suprafeţei acoperişului; d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş; e) vecinătatea cu alte clădiri; f) terenul din jurul clădirii; g) condiţii meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de

temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).

(3) În situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie se utilizează trei distribuţii ale încărcării din zăpadă:

(i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi

(ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)) si

(iii) încărcarea din zăpadă in cazul efectelor locale (Cap.6).

(4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Cap.5, Cap.6 şi Cap.7.

(5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe m2).

(6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din acest cod sunt valabile pentru depunerea naturală a zăpezii pe acoperiş.

(7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate, cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente.

(8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş.

(9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie se determină astfel:

s = i Ce Ct sk (4.1)

unde:

μi este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5); sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament; Ce coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament; C t coeficientul termic.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

11

(10) Valoarea caracteristica a incărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:

s = i sk (4.2)

unde:

μi este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7);

sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;

(11) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, Ce, este funcţie de condiţiile de expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior), valorile sale sunt date în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Valorile coeficientului de expunere Ce

Tipul expunerii Ce Completă 0,8 Normală 1,0 Redusă 1,2

Notă:

În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte.

În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.

În cazul expunerii „Reduse”, construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.

(12) Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale, când coeficientul global de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m2K) şi conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea naţională competentă. În toate celelalte cazuri coeficientul termic:

Ct = 1,0.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

12

5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este neaglomerată şi aglomerată).

(2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.

(3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Cap. 5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Cap.5.3) sunt daţi în Tabelul 5.1 şi în Figura 5.1. Valorile din Figura 5.1 şi din Tabelul 5.1 sunt valabile pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.

Tabelul 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o

singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

Panta acoperişului, 0 00 300 300 < < 600 600

1 0,8 0,8 (60 - )/30 0,0

2 0,8 + 0,8 /30 1,6 -

Figura 5.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

(4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Cap. 5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Cap.5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

13

5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

(1) Distribuţia coeficientului de formă 1 al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă, pentru situaţiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea din Figura 5.2. Distribuţia din Figura 5.2 se foloseşte şi pentru cazul zăpezii neaglomerate şi

pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului 1 este dată în Tabelul 5.1 şi Figura

5.1, funcţie de panta acoperişului, [º].

Figura 5.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă

(2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

5.2 Acoperişuri cu două pante

(1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.3, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din Figura 5.3, cazul (ii) şi cazul (iii).

(2) Distribuţiile coeficienţilor de formă 1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt cele din Figura 5.3. Valorile coeficienţilor 1 sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie

de panta acoperişului, [º].

(3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

14

0.51(2)

1(2) 0.5 1 ( 1 )

1 ( 1 )

1(2) 1 ( 1 )

Figura 5.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (ii).

(2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe

acoperiş, distribuţiile coeficienţilor de formă 1 şi 2 sunt cele din Figura 5.4. Valorile

coeficienţilor 1 şi 2 sunt date în Tabelul 5.1 şi Fig. 5.1, în funcţie de panta acoperişului, [º].

(3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

(4) Pentru situaţiile în care în zona doliei una sau ambele pante ale acoperişului sunt mai mari

de 60º, pentru determinarea coeficientului 2 sunt necesare studii speciale efectuate de instituţii competente, cu acordul autorităţilor competente.

Cazul (i)

Cazul (ii)

Cazul (iii)

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

15

Figura 5.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri

5.4 Acoperişuri cilindrice (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (ii).

3

ls

0,53

0,8

ls/4 ls/4 ls/4 ls/4

h

b

Cazul (i)

Cazul (ii)

Figura 5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri

cilindrice

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

16

(2) Distribuţia coeficientului de formă 3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este

prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul 3 este determinat din Figura 5.6 şi Ecuaţia 5.1.

(3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat

în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a

acoperişului ≤ 600 şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).

Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice ( 600)

(4) Valorile coeficientului de formă 3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt:

3 = 0 pentru > 600. (5.1a)

3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 3 2 pentru 600. (5.1b)

(5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mic de 0,8.

5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

(1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior.

(2) Pentru situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent, se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, distribuţia recomandată este indicată în Figurile 5.7a si 5.7b, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpada aglomerată, distribuţia recomandată este indicată în Figurile 5.7a si 5.7b, cazul (ii).

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

17

(3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a si 5.7b .

Figura 5.7a

Figura 5.7b

Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

1

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

18

(4) Valorile coeficienţilor de formă 1 şi 2 (Figurile 5.7a si 5.7b) se determină astfel:

1 = 0,8 (5.2)

2 = s + w. (5.3)

unde

s este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul mai înalt adiacent, iar

w este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.

(5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, s este:

pentru 150 s = 0

pentru > 150 s = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform Cap.5.2.

(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, w este:

w = (b1 + b2)/2h h /sk 0,8 w 4,0 (5.4)

unde

este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3

b1, b2 şi h - dimensiuni (in metri) în Figurile 5.7a si 5.7b.

(7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Fig.5.7a)

se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ls 15 m.

(8) Dacă b2 ls, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului

orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea valorilor lui 1 şi 2, în conformitate cu Figura 5.7b.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

19

6. Efecte locale

Aceast capitol se refera la urmatoarele incarcari:

- din zona proeminenţelor sau obstacolelor;

- de la marginea acoperişului;

- din dreptul panourilor parazăpadă.

6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

(1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.

(2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.

Figura 6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole

(3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi orizontale cu obstacole sunt:

1 = 0,8 (6.1)

2 = h / sk respectând condiţia 0,8 2 2,0. (6.2)

Greutatea specifică a zăpezii se consideră ca fiind 2 kN/m3. h este inaltimea obstacolului (m)

(4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la

5 m ls 15 m.

6.2 Acumularea de zăpadă la marginea acoperişului (1) La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Fig.6.2, trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

20

Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(2) Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca acţionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată în kN/m) şi se determină astfel:

se = k s2/ (6.3)

unde:

se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);

s valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;

greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m3;

k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă.

(3) Coeficientul k=3/d, dar este limitat superior la valoarea k ≤ d , unde d este grosimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).

(4) Grosimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă (neaglomerată) pe acoperiş la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3).

6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

(1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru liniar, Fs (kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă, se va calcula pe direcţia alunecării cu relaţia:

Fs = s b sin (6.4)

unde:

s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;

b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m);

panta acoperişului măsurată faţă de orizontală [ 0 ].

d

se

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

21

7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş

(1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală.

(2) Când se folosesc distribuţiile de coeficienţi de formă din acest capitol, se consideră că astfel se caracterizează aglomerările excepţionale de zăpadă şi că în rest nu mai există zăpadă pe acoperiş.

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1.

Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)

(2) Valoarea coeficientului de formă 1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:

1 = h / sk (7.1a)

1 = 2b3 / (ls1+ls2); ls1 = b1, ls2 = b2 (7.1b)

1 = 5. (7.1c)

unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul

construcţiei, iar este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h se consideră în metri.

h2 h1

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

22

Valoarea de înălţime h (în metri) se calculează cu relaţia:

21

1221

bb

hbhbh

(7.2)

(3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b3 se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecarei dolii, dar nu neapărat simultan.

(4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan mai multe aglomerări excepţionale de zăpadă în dolii, încărcarea caracteristica totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor.

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

(1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un singur caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă.

(2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă.

(3) În cazul când clădirea mai joasă se află la distanţă de până la 1,5 m, pentru proiectarea acoperişului acesteia la încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă se ia în considerare doar zăpada de pe acoperiş, fără a se lua în considerare zăpada căzută între clădiri.

(4) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.

Figura 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de

zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

23

Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

Coeficient de formă

Panta acoperişului, 1

00 150 150 < ≤300 300 < < 600 600 ≤ 1 3 3

15

30 0 0

2 3 3 3

30

60 0

unde

3 este cea mai mică valoare dintre 2h / sk, 2b / ls sau 8.

b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2

ls este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adicent sau învecinat situat mai jos, este cea mai mică valoare dintre 5h, b1 sau 15m.

(5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Cap.7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Cap. 7.3.2.

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.

(2) Dacă obstacolul lângă care se poate forma aglomerarea exceptională de zăpadă are o inaltime mai mică de 1m, atunci efectul aglomerarii se poate neglija.

(3) Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:

- obstacolul de pe acoperiş are o înălţime mai mică de 1 m;

- obstacole cu peste 1m înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2m pot fi considerate obstacole locale; în acest caz, înălţimea h a obstacolului se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendiculară pe direcţia vântului;

- aglomerarea exceptională din zăpadă se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare în constructie sau docurile de încărcare cu lungime b1 mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertina la acoperis.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

24

Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor

(4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:

1 = minimul dintre următoarele două valori: h1 /sk si 5; (7.3a)

2 = minimul dintre următoarele două valori: h2 /sk si 5. (7.3b)

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul

construcţiei. este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h1 si h2 se consideră în metri.

(5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii (Fig.7.3) se va lua astfel:

ls = minimul dintre 5h şi b1 (7.4a)

ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 (7.4b)

ls2 = minimul dintre 5h2 şi b2 (7.4c)

unde h, h1, h2 ≤ 1 m (h, h1, h2 conform Fig. 7.3).

(6) Pentru copertinele având o lungime b1 mai mică de 5m, coeficientul de formă al încărcării

1 este minimul dintre h /sk si 5, fiind limitat superior la 1 2b/ls, unde b este valoarea maximă dintre b1 şi b2.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

25

7.3.2 Acoperişuri cu parapete

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.

Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete

(2) În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se va lua ca minimul dintre:

1 = h/sk

1 = b/ls unde b = max (b1 ; b2) (7.4)

1 = 8.0.

unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul

construcţiei. este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h este înălţimea parapetului (în m).

Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, ls se va lua minimul dintre 5h, b1 şi 15m.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

26

Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol

(1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 114 staţii meteorologice pe teritoriul României. Baza de date existentă la INCERC (obţinute de la INMH) pentru perioada 1930-1989 a fost completată cu date de la Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 1989-2005.

(2) Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpada pe sol, sk [kN/m2], definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an, corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR=50 ani, s-a făcut luând în considerare:

(i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiţia Gumbel pentru maxime, repartiţie de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3/2003;

(ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, în fiecare staţie meteorologică;

(iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a valorilor coeficientului de variaţie şi a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.

(3) În Tabelul A.1 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1.

Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România, conform Fig. 3.1

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

1 Abrud Alba 1,5

2 Adamclisi Constanţa 1,5

3 Adjud Vrancea 2,5

4 Agnita Sibiu 1,5

5 Aiud Alba 1,5

6 Alba Iulia Alba 1,5

7 Aleşd Bihor 1,5

8 Alexandria Teleorman 2,5

9 Anina Caraş-Severin 2,0

10 Aninoasa Hunedoara 2,0

11 Apa Neagră Gorj 2,0

12 Arad Arad 1,5

13 Avrămeni Botoşani 2,0

14 Avrig Sibiu 2,0

15 Azuga Prahova 2,0

16 Babadag Tulcea 2,0

17 Bacău Bacău 2,5

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

18 Baia de Aramă Mehedinţi 2,0

19 Baia Mare Maramureş 2,0

20 Baia Sprie Maramureş 2,0

21 Balinteşti Galaţi 2,0

22 Balş Dolj 2,0

23 Banloc Timiş 1,5

24 Baraolt Covasna 1,5

25 Basarabi Constanţa 1,5

26 Băicoi Prahova 2,0

27 Băile Govora Vâlcea 2,0

28 Băile Herculane Caraş-Severin 2,0

29 Băile Olăneşti Vâlcea 2,0

30 Băile Tuşnad Harghita 2,0

31 Băileşti Dolj 2,5

32 Bălan Harghita 2,0

33 Bâcleş Mehedinţi 2,0

34 Bârlad Vaslui 2,0

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

27

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

35 Bechet Dolj 2,0

36 Beclean Bistriţa Năsăud 1,5

37 Beiuş Bihor 1,5

38 Bereşti Galaţi 2,0

39 Bicaz Neamţ 2,0

40 Bistriţa Bistriţa Năsăud 1,5

41 Blaj Alba 1,5

42 Bocşa Caraş-Severin 1,5

43 Boldeşti-Scăeni Prahova 2,0

44 Bolintin-Vale Giurgiu 2,0

45 Boiţa Sibiu 2,0

46 Borod Bihor 1,5

47 Borsec Harghita 2,0

48 Borşa Maramureş 2,0

49 Botoşani Botoşani 2,5

50 Brad Hunedoara 1,5

51 Braşov Braşov 1,5

52 Brăila Brăila 2,5

53 Breaza Prahova 2,0

54 Brezoi Vâlcea 2,0

55 Bucureşti Bucureşti 2,0

56 Budeşti Călăraşi 2,0

57 Buftea Ilfov 2,0

58 Buhuşi Bacău 2,0

59 Bumbeşti-Jiu Gorj 2,0

60 Buşteni Prahova 2,0

61 Buzău Buzău 2,0

62 Buziaş Timiş 1,5

63 Calafat Dolj 2,5

64 Caracal Olt 2,0

65 Caransebeş Caraş-Severin 1,5

66 Carei Satu Mare 1,5

67 Cavnic Maramureş 2,0

68 Călan Hunedoara 1,5

69 Călăraşi Călăraşi 2,5

70 Călimăneşti Vâlcea 2,0

71 Câmpia Turzii Cluj 1,5

72 Câmpeni Alba 1,5

73 Câmpina Prahova 2,0

74 Câmpulung Argeş 2,0

75 Câmpulung Mold. Suceava 2,0

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

76 Ceahlău Neamţ 2,0

77 Cehu Silvaniei Sălaj 1,5

78 Cernavodă Constanţa 2,0

79 Chişineu-Criş Arad 1,5

80 Cisnădie Sibiu 1,5

81 Cluj-Napoca Cluj 1,5

82 Codlea Braşov 1,5

83 Colibaşi Arges 2,0

84 Comarnic Prahova 2,0

85 Comăneşti Bacău 2,0

86 Constanţa Constanţa 1,5

87 Copşa Mică Sibiu 1,5

88 Corabia Olt 2,5

89 Corugea Tulcea 2,0

90 Costeşti Argeş 2,0

91 Cotnari Iaşi 2,5

92 Covasna Covasna 2,0

93 Craiova Dolj 2,0

94 Cristuru Secuiesc Harghita 1,5

95 Cugir Alba 1,5

96 Curtea de Argeş Argeş 2,0

97 Curtici Arad 1,5

98 Darabani Botoşani 2,0

99 Dărmăneşti Bacău 2,0

100 Dej Cluj 1,5

101 Deta Timiş 1,5

102 Deva Hunedoara 1,5

103 Dorohoi Botoşani 2,5

104 Drăgăşani Vâlcea 2,0

105 Drăgăneşti-Olt Olt 2,0

106 Drobeta Tr.-Severin Mehedinţi 2,0

107 Dumbrăveni Sibiu 1,5

108 Eforie Nord Constanţa 1,5

109 Eforie Sud Constanţa 1,5

110 Făgăraş Braşov 1,5

111 Fălticeni Suceava 2,5

112 Făurei Brăila 2,5

113 Feteşti Ialomiţa 2,5

114 Fieni Dâmboviţa 2,0

115 Filiaşi Dolj 2,0

116 Focşani Vrancea 2,0

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

28

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

117 Fundulea Călăraşi 2,0

118 Galaţi Galaţi 2,5

119 Găeşti Dâmboviţa 2,0

120 Gheorgheni Harghita 2,0

121 Gherla Cluj 1,5

122 Giurgiu Giurgiu 2,5

123 Gorgova Tulcea 2,5

124 Griviţa Ialomiţa 2,5

125 Gurahonţ Arad 1,5

126 Gura Humorului Suceava 2,0

127 Haţeg Hunedoara 2,0

128 Hârlău Iaşi 2,5

129 Hârşova Constanţa 2,5

130 Holod Bihor 1,5

131 Horezu Gorj 2,0

132 Huedin Cluj 1,5

133 Hunedoara Hunedoara 1,5

134 Huşi Vaslui 2,0

135 Ianca Brăila 2,5

136 Iaşi Iaşi 2,0

137 Iernut Mureş 1,5

138 Ineu Arad 1,5

139 Isaccea Tulcea 2,5

140 Însurăţei Brăila 2,5

141 Întorsura Buzăului Covasna 2,0

142 Jimbolia Timiş 1,5

143 Jibou Sălaj 1,5

144 Joseni Harghita 2,5

145 Jurilovca Tulcea 2,0

146 Lehliu Gară Călăraşi 2,0

147 Lipova Arad 1,5

148 Luduş Mureş 1,5

149 Lugoj Timiş 1,5

150 Lupeni Hunedoara 2,0

151 Mangalia Constanţa 1,5

152 Marghita Bihor 1,5

153 Măcin Tulcea 2,5

154 Măicăneşti Vrancea 2,5

155 Mărăşeşti Vrancea 2,5

156 Mărculeşti Călăraşi 2,5

157 Medgidia Constanţa 1,5

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

158 Mediaş Sibiu 1,5

159 Miercurea Ciuc Harghita 2,0

160 Mihăileşti Giurgiu 2,0

161 Mizil Prahova 2,0

162 Moineşti Bacău 2,0

163 Moldova Nouă Caraş-Severin 2,0

164 Moneasa Arad 1,5

165 Moreni Dâmboviţa 2,0

166 Moroeni Dâmboviţa 2,0

167 Motru Gorj 2,0

168 Nădlac Arad 1,5

169 Năsăud Bistriţa Năsăud 1,5

170 Năvodari Constanţa 1,5

171 Negreşti Vaslui 2,0

172 Negreşti Oaş Satu Mare 2,0

173 Negru Vodă Constanţa 1,5

174 Nehoiu Buzău 2,0

175 Novaci Gorj 2,0

176 Nucet Bihor 1,5

177 Ocna Mureş Alba 1,5

178 Ocna Sibiului Sibiu 1,5

179 Ocna Şugatag Maramureş 2,0

180 Ocnele Mari Vâlcea 2,0

181 Odobeşti Vrancea 2,0

182 Odorheiul Secuiesc Harghita 1,5

183 Olteniţa Călăraşi 2,0

184 Onceşti Bacău 2,5

185 Oneşti Bacău 2,0

186 Oradea Bihor 1,5

187 Oraviţa Caraş-Severin 1,5

188 Orăştie Hunedoara 1,5

189 Orşova Mehedinţi 2,0

190 Oţelu Roşu Caraş-Severin 1,5

191 Ovidiu Constanţa 1,5

192 Panciu Vrancea 2,0

193 Paşcani Iaşi 2,5

194 Pătârlagele Buzău 2,0

195 Pâncota Arad 1,5

196 Petrila Hunedoara 2,0

197 Petroşani Hunedoara 2,0

198 Piatra Neamţ Neamţ 2,0

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

29

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

199 Piatra Olt Dolj 2,0

200 Piteşti Argeş 2,0

201 Pleniţa Dolj 2,0

202 Ploieşti Prahova 2,0

203 Plopeni Prahova 2,0

204 Podul Iloaiei Iaşi 2,0

205 Pogoanele Buzău 2,0

206 Poiana Stampei Suceava 2,0

207 Polovragi Gorj 2,0

208 Predeal Braşov 2,0

209 Pucioasa Dâmboviţa 2,0

210 Rădăuţi Suceava 2,5

211 Răuseni Botoşani 2,0

212 Râmnicu Sărat Buzău 2,0

213 Râmnicu Vâlcea Vâlcea 2,0

214 Râşnov Braşov 2,0

215 Reghin Mureş 1,5

216 Reşiţa Caraş-Severin 1,5

217 Roman Neamţ 2,5

218 Roşiori de Vede Teleorman 2,5

219 Rovinari Gorj 2,0

220 Rupea Braşov 1,5

221 Salonta Bihor 1,5

222 Satu Mare Satu Mare 1,5

223 Săcele Braşov 2,0

224 Săcuieni Bihor 1,5

225 Sărmaşu Mureş 1,5

226 Săvârşin Arad 1,5

227 Săveni Botoşani 2,0

228 Sângeorz Băi Bistriţa Năsăud 2,0

229 Sânnicolau Mare Timiş 1,5

230 Scorniceşti Olt 2,0

231 Sebeş Alba 1,5

232 Sebiş Arad 1,5

233 Seini Maramureş 1,5

234 Segarcea Dolj 2,0

235 Sfântu Gheorghe Covasna 1,5

236 Sf. Gheorghe Tulcea 2,0

237 Sibiu Sibiu 1,5

238 Sighetul Marmaţiei Maramureş 2,0

239 Sighişoara Mureş 1,5

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

240 Simeria Hunedoara 1,5

241 Sinaia Prahova 2,0

242 Siret Suceava 2,5

243 Slatina Olt 2,0

244 Slănic Moldova Bacău 2,0

245 Slănic Prahova Prahova 2,0

246 Slobozia Ialomiţa 2,5

247 Solca Suceava 2,0

248 Sovata Mureş 1,5

249 Stei Bihor 1,5

250 Stolnici Argeş 2,0

251 Strehaia Mehedinţi 2,0

252 Suceava Suceava 2,5

253 Sulina Tulcea 2,5

254 Supuru de Jos Satu Mare 1,5

255 Şimleul Silvaniei Sălaj 1,5

256 Tălmaciu Sibiu 1,5

257 Tăsnad Satu Mare 1,5

258 Târgovişte Dâmboviţa 2,0

259 Târgu Bujor Galaţi 2,0

260 Târgu Cărbuneşti Gorj 2,0

261 Târgu Frumos Iaşi 2,5

262 Târgu Jiu Gorj 2,0

263 Târgu Lăpuş Maramureş 2,0

264 Târgu Logreşti Gorj 2,0

265 Târgu Mureş Mureş 1,5

266 Târgu Ocna Bacău 2,0

267 Târgu Neamţ Neamţ 2,0

268 Târgu Secuiesc Covasna 2,0

269 Târnăveni Mureş 1,5

270 Techirghiol Constanţa 1,5

271 Tecuci Galaţi 2,5

272 Titu Dâmboviţa 2,0

273 Timişoara Timiş 1,5

274 Topliţa Harghita 2,0

275 Topoloveni Argeş 2,0

276 Turnu Măgurele Teleorman 2,5

277 Tulcea Tulcea 2,5

278 Tulnici Vrancea 2,0

279 Turda Cluj 1,5

280 Tuşnad Harghita 2,0

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

30

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

281 Ţăndărei Ialomiţa 2,5

282 Ţicleni Gorj 2,0

283 Uricani Gorj 2,0

284 Urlaţi Prahova 2,0

285 Urziceni Ialomiţa 2,0

286 Valea lui Mihai Bihor 1,5

287 Vaslui Vaslui 2,0

288 Vaşcău Bihor 1,5

289 Vatra Dornei Suceava 2,0

290 Vălenii de Munte Prahova 2,0

291 Vânju Mare Mehedinţi 2,0

Nr. Localitate Judeţ sk

[kN/m2]

292 Victoria Braşov 1,5

293 Videle Teleorman 2,0

294 Vişeu de Sus Maramureş 2,0

295 Viziru Brăila 2,5

296 Vlăhiţa Harghita 2,0

297 Voineasa Vâlcea 2,0

298 Vulcani Hunedoara 2,0

299 Zalău Sălaj 1,5

300 Zărneşti Braşov 2,0

301 Zimnicea Teleorman 2,5

302 Zlatna Alba 1,5

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

31

Anexa B - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk are asociat un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%).

(2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru valori uzuale.

Tabelul B.1

IMR Intervalul mediu de

recurenţă, ani

p Probabilitatea de

nedepăşire într-un an 10 0,9 50 0,98 100 0,99

(3) Pentru un anumit amplasament, în repartiţia Gumbel pentru maxime, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0,98) este:

11 593,21 Vmsk (B.1)

unde m1 şi V1 sunt respectiv media şi coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.

(4) Coeficientul de variaţie pe teritoriul României este în general în intervalul 0,35÷1.0.

(5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98 se calculează cu relaţia:

k1

1

p sV2,5931

Vp

0,451s

282,1

)lnln(

(B.2)

unde

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2), având o probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);

sp valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p;

V1 coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

32

Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii

(informativă)

(1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general ea creşte cu durata de existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică, clima şi altitudinea amplasamentului.

(2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7, pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C.1.

Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii

Natura zăpezii Greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] Proaspătă 1,0 Aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare)

2,0

Veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare)

2,5 până la 3,5

Umedă 4,0

(3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o valoare a greutăţii specifice a zăpezii de 2 kN/m3, valoare recomandată si de codurile americane.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro

33

Anexa D - Referinţe

Association Francaise de Genie Civil, 2000. La neige. Recherche et reglementation, Presses Ponts et Chausees, 334p.

ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society of Civil Engineers, New-York, 2000

CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug. Clima Romaniei, 2008, Ed. Academiei Romane,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucuresti, 365 pp. Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocode1 si

Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur les

toitures, 71p. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis

of design, CEN/TC250/SC6/N32. European Standard EN 1991-1-3, 2003. EUROCODE 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions -

Snow loads, CEN, 56p. Eurocode 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions - Snow loads, 2009. EN 1991-1-3:2003/AC, 3p. ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p. ISO 2394:1998, General principles on reliability for structures, 73p. STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3 2005/NA2006. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări

date de zăpadă, Anexa Nationala, 14p. SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de

zăpadă, 52p. Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995. New european

code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.

Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press.

JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p. Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings

of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions, Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.

Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construcţiilor, Editura Tehnică, Bucureşti Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety,

Second Draft Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design,

Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p. Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural

design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p. Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design

and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199. Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works

- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500269/1996, 55p.

Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500990/1997, 172p.

www.cons

tructi

i-nea

mt.ro