Evaluare adecvata Calacea - arpmtm.anpm.roarpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de mediu... · cu modificarea din HG 958/2005) şi a stabilit Ńinta orientativă

Studiu de evaluare adecvata

pentru Planul Urbanistic Zonal :

„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PUZ – Parc fotovoltaic, extravilan Calacea, nr. cad.

A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9, A34//3/10,

A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15,

jud. Timis

Titularul proiectului: S.C. KRONOS SOLAR PROJECTS – Lumina Solară S.R.L Proiectant general: S.C. A.PLAN S.R.L - Sibiu Autor: SC EXPERTEKO SRL

Tel 0722291735; Fax.0356/211416

Colectiv de lucru: ing. Liebmann Agneta – Expert Evaluator Principal

Mrd. Andreea Ropan

Toate informatiile sau aplicatiile continute in acest document sunt proprietatea intelectuala a firmei SC EXPERTEKO SRL.

Este strict interzisa copierea, folosirea informatiilor prezentate de acesta, modificarea, afisarea, distribuirea, transmiterea,

publicarea, comercializarea, licentierea, crearea unor materiale derivate sau utilizarea prezentei lucrari sau a oricaror

completari sau precizari ulterioare referitoare la continutul prezentei documentatii in orice scop fara notificarea prealabila

si acordul scris al SC EXPERTEKO SRL




2

Introducere

Planul urbanistic general “Parc fotovoltaic’ – extravilan Calacea - poate fi incadrat

in doua politici importante si actuale ale Uniunii Europene: stimularea producerii

de energie din surse regenerabile (si implicit exploatarea durabila a resurselor

conventionale) si conservarea florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor naturale,

ameninŃate în spaŃiul comunitar.

În general, planurile/proiectele care propun producerea de energie electrică din

surse regenerabile se află într-o relaŃie de antagonism cu managementul

conservativ al siturilor Natura 2000 deoarece construirea unor obiective in

interiorul zonelor protejate duce la restrângerea suprafeŃelor de habitate de

interes comunitar, prezenta antropica are ca urmare deranjarea/reducerea

efectivelor populaŃionale, restrângerea distribuŃiei spaŃiale a populaŃiilor unor

specii de plante şi animale de interes comunitar etc. Din aceasta cauza, exista un

trend al scepticilor care incearca sa demonstreze că producerea energiei

electrice din surse de energie regenerabilă (solara, eoliana, microhidrocentrale,

etc) nu este chiar atât de „verde” pe cât pare la prima vedere.

„Medierea” acestui conflict existent între cele două politici UE, între prevederile

legislaŃiei naŃionale specifice prin care directivele comunitare în cele două

domenii au fost ranspuse şi, până la urmă, între planuri şi proiecte de dezvoltare

în domeniul energiei regenerabile pe de o parte şi managementul conservativ al

siturilor Natura 2000 pe de altă parte, se realizează prin evaluarea adecvată a

efectelor potenŃiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate

de interes comunitar.




3

Conform prevederilor art. 28, alin. 2 din OUG nr. 57/2007, aprobată de Legea nr.

49/2011 „orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar

pentrumanagementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar

putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaŃie cu alte planuri ori

proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenŃiale asupra ariei

naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de

conservare a acesteia”.

Pana in prezent procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe nu a fost corelată cu procedura de evaluare adecvată, cu toate că

Directivele UE privind conservarea capitalului natural prevăd această obligaŃie

pentru Statele Membre, iar la art. 28, alin. 4 din OUG nr. 57/2007, aprobată de

Legea nr. 49/2011 se stipulează că „în cazul planurilor sau proiectelor care se

supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea

adecvată a efectelor potenŃiale asupra ariei naturale protejate de interes

comunitar este parte integrantă din acestea”.

Avand in vedere ca suprafata destinata construirii parcului fotovoltaic este

amplasata in interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0115

Mlastina Satchinez, s-a impus efectuarea studiului de evaluare adecvata în acord

cu Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenŃiale ale

planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

(Ordinul Ministerului mediului şi pădurilor nr. 19/2010), precum şi includerea

concluziilor, măsurilor de diminuare a impactului etc. în raportul de mediu.

În martie 2007 Uniunea Europeană a adoptat o noua politică în ceea ce priveşte

energia regenerabilă fixând ca Ńintă obŃinerea a minim 20% din necesarul

energetic UE din surse regenerabile pana în anul 2020.




4

Pentru a atinge această Ńintă Comisia Europeană a elaborat o serie de noi

directive ce vizează atât industria energetică cat şi regimul construcŃiilor publice

şi private. În acest sens, obiectivele politicii energetice europene vizează, printre

altele, producerea a minim 20% din necesarul de energie prin folosirea de

resurse regenerabile (http://www.energie-solara.com.ro/politici_europene.html).

Punctele de plecare ale statelor membre, potenŃialele lor în ceea ce priveşte

energia regenerabilă și mixurile energetice de care acestea dispun variază. Prin

urmare, este necesar ca obiectivul comunitar de 20 % să fie transpus în obiective

individuale pentru fiecare stat membru, avându-se în vedere o alocare echitabilă

şi adecvată care să ia în considerare diferenŃele privind punctele de plecare şi

potenŃialele statelor membre, inclusiv nivelul existent al energiei din surse

regenerabile şi al mixului energetic (Directiva 2009/28/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului).

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E -

SRE) reprezinta un imperativ al perioadei actuale motivat de: protectia mediului,

cresterea independentei energetice faŃă de importuri prin diversificarea surselor

de aprovizionare cu energie, precum si motive de ordin economic si de coeziune

socială.

Directiva 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind promovarea

energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaŃa internă,

reprezinta prima acŃiune concretă a Uniunii Europene de atingere a obligaŃiilor de

reducere a emisiilor cu gaze cu efect de seră la care s-au angajat prin ratificarea

Protocolului de la Kyoto. Ulterior, politica UE în domeniul energiei regenerabile s-

a întărit în baza Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.




5

La nivel global UE deŃine prima poziŃie în ceea ce priveşte utilizarea energiei

solare asigurând 65% din producŃia globală de energie de acest tip. Totuşi,

trebuie sa Ńinem cont defaptul ca la nivel global mai puŃin de 1% din energia

folosită este de provenienŃa solară în special datorită costurilor mai ridicate şi a

naturii sale intermitente comparativ cu energia convenŃională.

Dintre tarile UE, Germania şi Spania sunt cele mai avansate în dezvoltarea şi

utilizarea energiei solare. Aceste Ńări au investit masiv în dezvoltarea tehnologiilor

solare şi au implementat un sistem de subvenŃii publice pentru stimularea

producătorilor de energie solară.

Germania subvenŃionează energia solară plătind pentru aceasta un preŃ mai

mare decât preŃul de comercializare pe piaŃă. Aceasta politică se aplică inclusiv

producătorilor domestici care, prin instalarea de panouri fotovoltaice produc un

surplus de energie ce este apoi direcŃionat către reŃeaua energetică naŃională.

Totuşi, datorită inovaŃiilor tehnologice şi dezvoltării de „ferme solare” costul de

producŃie a energiei solare a scăzut substanŃial apreciindu-se ca pana în 2030

energia solară va reprezenta 7% din consumul energetic global.

România a fost printre primele Ńări candidate la Uniunea Europeana care a

transpus în legislatia proprie prevederile Directivei 2001/77/CE (HG nr. 443/2003,

cu modificarea din HG 958/2005) şi a stabilit Ńinta orientativă pentru anul 2012 de

33%, reprezentând ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie

(E-SRE) din consumul intern brut de energie electrică. Ulterior, prin HG nr.

1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada

2007-2020, au fost stabilite tintele de 35% pentru anul 2015, respectiv de 38%

pentru anul 2020 reprezentând ponderea E-SRE din consumul intern brut de

energie electrică (Planul NaŃional de AcŃiune în Domeniul Energiei din Surse

Regeneabile, 2010).




6

ReŃeaua Natura 2000 reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene

pentru conservarea biodiversitatii. In statele member.. Natura 2000 se

materializează într-o reŃea de zone bine delimitate în cadrul cărora sunt

conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent.

ReŃeaua Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene, denumite

generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, ce reglementează modul de

selectare şi desemnare a siturilor şi protecŃia acestora, Statelor Membre

revenindu-le dreptul de a reglementa modalităŃile de realizare practică şi de

implementare a prevederilor stipulate în aceste acte legislative comunitare.

Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste

zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a habitatelor

şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura

2000.

Directiva Habitate (92/43/CE) a fost elaborată în vederea conservării speciilor din

flora şi fauna sălbatica, precum şi a habitatele naturale din Uniunea Europeană,

prin înfiinŃarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate acŃiunile bazate pe această

directivă sunt dedicate menŃinerii unui statut de conservare favorabil sau , după

caz, reabilitării speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Directiva Păsări (2009/147/CE) vizează conservarea speciilor de păsări care se

găsesc în mod natural în sălbăticie pe teritoriul european al statelor membre.

Principalele obiective ale acestei directive sunt protecŃia, managementul şi

controlul acestor specii şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această

directivă se aplică în cazul păsărilor, ouălor lor, cuiburilor si habitatelor acestora.

Directivele UE focalizate pe conservarea speciilor şi habitatelor vulnerabile în

spaŃiul comunitar au fost transpuse în legislaŃia naŃională prin OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2011.




7

ReŃeaua ecologică Natura 2000, care ocupă în prezent o suprafaŃă de peste 20%

din teritoriul UE, este formată din arii speciale de conservare (SAC – Special

Areas of Conservation) desemnate pentru protecŃia speciilor şi habitatelor

ameninŃate în spaŃiul comunitar şi listate în anexele Directivei Habitate şi din arii

de protecŃie specială avifaunistică (SPA - Special Protection Areas) desemnate

pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări.

Trebuie menŃionat faptul că până la validarea ariilor speciale de conservare,

aceste zone propuse pentru reŃeaua Natura 2000 sunt etichetate ca situri de

importanŃă comunitară (SCI – Sites of Community Importance).

Siturile de importanŃă comunitară şi ariile de protecŃie specială avifaunistică

incluse în reŃeaua ecologică Natura 2000 acoperă peste 17% din suprafaŃa totală

a României.

Desemnarea reŃelei Natura 2000 în România s-a realizat în baza HG nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 şi a Ordinului Ministrului

mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a

reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.

Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie,

dar prin modul particular de generare reformuleaza şi modelul de dezvoltare, prin

descentralizarea resurselor.

Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt urmatoarele:




8

- Sursă de energie gratuita, inepuizabilă şi infinit regenerabila - reduce

riscurile asociate preŃurilor volatile ale combustibililor fosili;

- Energie curata care ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Nu există poluare în timpul funcŃionării. Nu sunt emisii de gaze, deşeuri,

risc de accidente fizice;

- Modularitate - dimensiunea instalaŃiei poate fi ajustată cu uşurinŃă în

conformitate cu nevoile şi resursele disponibile.

- Echipamentul de producŃie poate fi instalat în apropierea locului de

consum, evitându-se astfel pierderile de electricitate datorate distribuŃiei şi

transportului;

- Durabilitate – grad de degradare scazut in timp, durata medie de utilizare

de 25 – 30 ani;

- Intretinere facila – activitaŃile, costurile de întreŃinere şi reparaŃii sunt

minime deoarece nu există părŃi în mişcare.

Soarele este o sursa imensa de energie. Energia transmisa de acesta provine

dintr-un lant de reactii de fusiune nucleara. Aceste reactii creaza o radiatie cu o

putere de 66 milioane de W/m2 la suprafata soarelui. Trecand prin atmosfera

Pamantului, o parte a radiatiei solare este absorbita, incalzind aerul, o alta parte

este imprastiata de moleculele aerului, vaporii de apa, pulberile din atmosfera

(constituind radiatia solara difuza), dar cea mai mare parte ajunge pe suprafata

Pamantului (constituind radiatia solara directa). Atmosfera reflecta aproximativ

30% si absoarbe 20% din radiatia solara; astfel, pe suprafata solului ajung doar

50% din ea. La atingerea suprafetei pamantului aceasta radiatie are o putere de

numai 1000 W/m2 Chiar si asa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori

mai mare decat productivitatea celor mai mari centrale.




9

Cantitatea de energie radianta transmisa de soare variaza in spatiu si timp (odata

cu schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captata la orice locatie data

depinde de unghiul de elevatie (α) si de unghiul de azimut (Φ) din acel loc si din

acel moment.

Intensitatea radiatiei solare este cantitatea de radiatie solara, ce cade pe o

anumita suprafata terestra in decursul unei perioade de timp si se determina cu

ajutorul pirheliometrelor si a radiometrelor. Spectrul si intensitatea radiatiei solare

difuze depind de natura particulelor intalnite. Cand atmosfera este curata sunt

imprastiate indeosebi radiatiile cu lungimi de unda mici, ceea ce explica albastrul

cerului. Intensitatea radiatiei solare directe depinde de starea atmosferei si de

pozitia pe glob, avand variatii zilnice si anuale in functie de miscarea globului

terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de temperatura de la zi la noapte si de

la un anotimp la altul.

Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu

este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o

solutie foarte buna la problema energetica globala.

UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens

Protocolul de la Kyoto şi angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu

efect de sera.

Planul urbanistic zonal prezentat in aceasta documentatie isi propune sa

studieze solutiile pentru amplasarea uni camp fotovoltaic cu puterea totala de

22,5 MV care sa transforme radiatia solara captata in zona de vest a Romaniei in

energie electrica “verde” care sa fie transformata in current alternative si apoi

introdusa in Sistemul Energetic National (SEN), dar mai ales sa evidentieze

eventualul impact al investitiei asupra biodiversitatii din zona protejata in care e

amplasat proiectul.




10

Capitolul 1

1. InformaŃii privind planul supus aprobării

1.1 Denumirea planului :

Plan Urbanistic Zonal CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC “LUMINA

SOLARA “ – CALACEA – Comuna Ortisoara

Teren identificat prin numar cadastral : A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9,

A34//3/10, A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15

Titular: .C. KRONOS SOLAR PROJECTS – Lumina Solară S.R.L

Elaboratorul documentatiei PUZ este S.C. A. PLAN S.R.L. Sibiu.

Suprafata studiata prin PUZ: :

Suprafata aferenta parcului fotovoltaic: 56,82 ha.

Incadrarea PUZ in teritoriu:

Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii este delimitat la NE de axul

DJ 692 (DJ 128 si DJ 45), la SE de de axul De 17, la SV de axul De 154 si De

144, iar la NV de axul DJ 693 (162).

Scopul elaborarii PUZ-ului il constituie analiza zonei in care se situeaza

amplasamentul vizat si stabilirea permisivitatilor si restrictiilor de ordin urbanistic

pentru portiunea de teritoriu studiata.




11

1. 2 Descrierea PUZ

In conformitate cu tema de proiectare, pentru intreaga suprafata de 763730 m2

se vor avea in vedere urmatoarele zone propuse (unitati teritorialede referinta =

UTR) :

UTR 01 – parc fotovoltaic

UTR 02 – unitati agricole*

UTR 03 – exploatari petroliere*

UTR 04 – ferme agrozootehnice*

UTR 05 – servicii turistice*

*Zonele terenurilor în care prezentul studiu nu impune reglementări, terenurile

fiind în proprietatea altor persoane fizice sau juridice.

Elaborarea acestui PUZ este determinata de intentia de inscriere in tendinta de

implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu

care prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric.

Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru a

se obtine un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine

cont de caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori

(drumuri, linii electrice, etc). În mod ideal, panourile ar trebui să fie orientate

sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal cu unghiul de latitudine

Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 22,5 MW,

impartita in trei module egale de 7,5 MW fiecare, capacitate acceptata de

sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic al terenului.




12

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 12 luni pentru

lucrarile de constructii - montaj.

Obiectivele PUZ

Obiectivele principale ale planului urbanistic zonal - „PUZ – Parc fotovoltaic,

extravilan Calacea, nr. cad. A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9, A34//3/10,

A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15”, jud. Timis sunt scoaterea

din circuitul agricol si introducerea in intravilan a unui trup alocat parcului de

59,05 ha din suprafata totala a zonei studiate ce face obiectul PUZ -ului de

763,73 ha prin:

- Integrarea zonelor functionale propuse prin PUZ cu functiunile existente pe

terenurile din jur

- valorificarea potentialului natural, economic si uman;

- asigurarea continuităŃii traseelor majore de circulaŃie din imediata vecinătate

si respectarea traseelor electrice din zona;

- propunerea pe o suprafaŃă de 59,05 ha a unui parc fotovoltaic si asigurarea

măsurilor de coexistenta cu celelalte funcŃiuni prevăzute în zonă;

- realizarea lucrărilor tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri

adecvate funcționării unui parc fotovoltaic;

- asigurarea elementelor de protectia si conservarea mediului

- Îndeplinirea elementelor dezvoltarii durabile

Se creaza astfel premisele unei abordari integrate, prin intermediul careia

obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu

procesul de dezvoltare, ci devine parte componenta a acesteia.




13

1. 3 Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor

Stereo 70

Portiunea de teritoriu studiata este situata in extravilanul comunei Ortisoara,

judetul Timis, spre vest fata de corpul intravilan al satului Calacea, adiacent

limitei teritoriului administrativ comun cu UAT Satchinez.

Zona studiata este localizata in partea de est a extravilanului satului Calacea,

comuna Ortisoara, avand ca principal acces carosabil DP4 spre Satchinez.

Intreaga zona invecinata este dominata de functiunea agricola, cu prezenta

semnificativa, chiar daca rarefiata, a retelei de exploatatie petroliera si cu

prezenta importanta a Bailor Calacea. Zona este deservita pe traseul unor

drumuri de exploatare de retele electrice de medie tensiune.

Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului pe care se va construe parcul

fotovoltaic sunt:

COORDONATE Nr.Pct

N (x) m E (y) m

1 501002.78 196544.99

2 501034.46 196586.27

3 501027.19 196592.40

4 501019.01 196582.19

5 500987.81 196607.23

6 501006.58 196630.62

7 501037.78 196605.59

8 501029.70 196595.52




14

9 501036.90 196589.44

10 501114.19 196690.11

11 501150.70 196737.67

12 501171.70 196760.96

13 501167.32 196764.66

14 501159.18 196754.52

15 501127.98 196779.56

16 501146.76 196802.95

17 501177.96 196777.92

18 501169.82 196767.78

19 501174.39 196763.93

20 501257.60 196856.20

21 501280.40 196881.48

22 501303.30 196909.74

23 501336.01 196950.10

24 501364.27 196984.97

25 501408.66 197039.74

26 501419.47 197053.09

27 501439.71 197078.06

28 501513.78 197169.46

29 501304.96 197234.37

30 501293.09 197196.17

31 501264.44 197205.07

32 501276.31 197243.27

33 501173.41 197275.25

34 501161.19 197168.45

35 501174.09 197166.84




15

36 501169.14 197127.15

37 501139.37 197130.86

38 501144.32 197170.55

39 501157.22 197168.94

40 501169.53 197276.46

41 501093.82 197299.99

42 501081.50 197261.94

43 501052.96 197271.18

44 501065.27 197309.23

45 500731.93 197430.34

46 500715.16 197410.04

47 500694.63 197385.20

48 500681.60 197369.43

49 500717.01 197353.88

50 500744.48 197341.82

51 500728.40 197305.20

52 500700.93 197317.26

53 500715.64 197350.76

54 500679.58 197366.99

55 500638.63 197317.44

56 500609.97 197282.76

57 500576.80 197242.62

58 500532.15 197188.60

59 500497.82 197147.05

60 500528.65 197121.57

61 500509.54 197098.44

62 500478.71 197123.92




16

63 500468.40 197111.45

64 500575.25 197034.83

65 500584.80 197046.39

66 500615.64 197020.92

67 500596.54 196997.79

68 500569.43 197020.18

69 500560.25 196938.45

70 500541.14 196915.32

71 500510.30 196940.80

72 500529.41 196963.93

73 500556.56 196941.49

74 500565.70 197023.26

75 500572.99 197032.09

76 500466.14 197108.71

77 500380.69 197005.32

78 500363.96 196985.07

79 500360.43 196980.76

80 500395.63 196943.19

81 500404.86 196934.05

82 500468.87 196865.29

83 500475.33 196871.71

84 500503.54 196843.36

85 500494.33 196834.19

86 500542.77 196755.76

87 500536.32 196758.71

88 500491.49 196831.37

89 500482.28 196822.20




17

90 500454.06 196850.56

91 500466.79 196863.22

92 500402.75 196932.01

93 500393.52 196941.15

94 500358.55 196978.47

95 500276.13 196877.93

Intregul teren pe care se preconizeaza construirea parcului fotovoltaic este

cuprins in interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0115, dar

amplasat la marginea ei, in partea de S-SE, limita ariei fiind reprezentata in

aceasta zona de drumul de exploatare De 4 .

1.4 Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe

durata diferitelor etape de implementare a PUZ

In prezent, terenul in discutie este utilizat de proprietar in scop agricol.

Beneficiarul proiectului detine drept de superficie instituit prin contract legal cu

proprietarul pentru toata perioada de exploatare a parcului fotovoltaic..

VegetaŃia identificată pe amplasamentul analizat corespunde terenurilor agricole,

iar zonele limitrofe se caracterizeaza cu o pondere ridicată în specii segetale,

impactul implementării planului şi a proiectului subsecvent va fi nesemnificativ.

Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea

structurii covorului vegetal. Dupa terminarea montarii panourilor, terenul va fi




18

insamantat cu un amestec de ierburi perene de pajiste, cu inaltime mica pentru a

nu ajunge sa umbreasca panourile.

Terenul fiind liber de constructii nu va necesita lucrari de demontare, defrisare,

etc. Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaŃiilor

transformatoarelor, forarea gropilor pentru stalpii gardului si fixarea ramelor

panourilor:

- realizarea unei etape de organizare de şantier. Pentru organizarea de

santier aferent proiectului (depozit materiale + baraca + WC ecologic +

parc auto necesar aprovizionarii cu materiale) se va rezerva o suprafata

de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va ocupa aproximativ o

suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje o suprafata de 100

mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata din

pietris,.amenajat pe perimetrul construcŃiei,

- transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaŃiilor de execuŃie şi calitate precum şi cele privind

controlul execuŃiei.

- aprovizionare cu materiale, instalaŃii şi dispozitive, necesare execuŃiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenŃia cu utilaje de construcŃie într-un

număr limitat de locaŃii, astfel încât să se respecte ordinea operaŃiunilor

(delimitare, trasare, excavare, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

amplasarea ramelor si montarea panourilor) şi să se scurteze la minim timpul de

execuŃie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

- stabilirea baracamentelor;

- modul de desfăşurare a circulaŃiei pe durata de execuŃie a lucrărilor;

- modul de depozitare al materialelor folosite;




19

- numărul de utilaje de construcŃie necesar;

- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcŃii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe

teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele

de execuŃie şi cu planurile de situaŃie furnizate de proiectant.

Zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita

accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Accesul pe teren se face de pe drumul DJ 692 Timisoara-Sinnicolau Mare, pe DJ

693 pentru accesul din Calacea spre Satchinez si pe DP 4 spre terenurile vizate

pentru realizarea parcului fotovoltaic. Drumul privat 4 aflat in administrarea OMV

Petrom SA este utilizat public si asigura accesul si pentru parcul fotovoltaic (faza

de construire, cea de exploatare si cea de postutilizare) .pe care se vor

transporta materialele şi echipamentele necesare desfasurarii investitiilor. Calea

de rulare va fi întreŃinută în permanenŃă.

Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reŃeaua electrică

subterană LES până în postul de transformare iar de aici transportul energiei

electrice se va realiza print-un LEA până la reteaua de medie tensiune. In

vederea racordarii la reteaua existenta se vor intocmi studii de specialitate.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de

elemente noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul situatiei terenului, conform

zonificarii functionale si inaltimii maxime admise stabilite prin PUZ.

Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata etapelor de

realizare a PUZ sunt minime, iar impactul implementării planului şi a proiectului

subsecvent va fi nesemnificativ




20

1. 5 Resursele naturale necesare implementării PP

Pentru implementarea proiectului, sunt necesare urmatoarele resurse naturale:

- Sol necesar în faza de amenajare a drumurilor de acces, drumurilor

de exploatare, executare fundaŃii şi constructii

Terenul nu prezinta denivelari semnificative, asa ca nu vor fi necesare cantitati

foarte mari de sol pentru umpluturi si nivelari. In mare parte acesta va fi asigurat

din relocarea pamantului escavat.

Implementarea proiectului pentru care se dezvoltă planul nu necesită preluare de

apă pe durata execuŃiei lucrărilor sau în perioada de operare. De asemenea, nu

va fi necesar consum de gaze naturale sau alti combustibili.

1. 6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate pentru a fi utilizate la implementarea PUZ

Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale

regenerabile/neregenerabile din cadrul ariilor naturale protejate din

interiorul/exteriorul perimetrului investitiei.

Implementarea planului presupune doar schimbarea destinaŃiei terenului prin

scoatere din circuitul agricol şi introducerea în intravilanul localităŃii, Dupa

perioada de functionare optima a panourilor (25 – 30 ani) acestea vor fi

demontate si terenul poate fi folosit pentru orice alta destinatie.




21

1. 7 Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a

acestora

Analizarea tipurilor si cantitatilor de emisii si deseuri trebuie studiata atat pentru

perioada de implementare a planului cat si dupa construirea obiectivelor din noua

destinatie acordata prin PUZ.

a) Emisii in apa : In perioada de constructie a ansamblului fotovoltaic, potentialele surse de

impurificare a apei se pot referi doar la panza freatica, deoarece in zona descrisa

in plan si nici in imediata apropiere nu se gasesc ape de suprafata.

Impurificarea freaticului poate proveni de la materialele de constructie depozitate

necorespunzator si /sau pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele

de transport (rutiere) .

Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale din cauza depozitarii

necorespunzatoare a materialelor de constructie, stocarea acestora se va face

pe cota dominanta a terenului , iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi

cu inspectia tehnica la zi .Gararea lor temporara se va face pe un teren balastat,

intr-o zona special amenajata unde sa se poata interveni pentru indepartarea

eficienta a oricarei urme de eventuala poluare accidentala. Alimentarea cu

combustibil a utilajelor si mijloacelor de transport se va face doar la statiile

autorizate de distributie a combustibililor.

In perioada de exploatare a celulelor solare, nu se poate produce nici un fel de

impurificare a freaticului, deoarece nu se vor desfasura nici macar activitati de

paza care sa necesite prezenta umana pe perimetru.




22

Apele pluviale rezultate de pe amplasamentul studiat nu se pot contamina (cel

mult vor spala praful de pe suprafata panourilor) si vor fi absorbite de terenul liber

sistematizat.

b) Emisii in aer : In perioada de constructie poluarea atmosferei va fi determinata in principal de

manevrarea si transportul materialelor de constructie necesare fixarii panourilor.

Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de

operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al

materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care

vor fi utilizate si respectarea tehnologiei de constructie care implica preponderant

plasarea prin forare a elementelor de fixare, tehnologie care implica un nivel

redus de poluare atmosferica prin particule antrenate de praf.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenŃiilor de întreŃinere din perioada

funcŃionării acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanŃi în

atmosferă, ca urmare a funcŃionării motoarelor cu ardere internă şi a operaŃiunilor

necesare realizării lucrărilor (emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite

admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităŃii.

Proiectul în faza de exploatare nu e generator de poluanti atmosferici.

Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcŃie pot fi:

- Zgomotele

- VibraŃiile

Zgomotul în perioada de construcŃie este produs de motoarele diesel care

echipează utilajele şi de maşinile de găurit, compactoarele, etc. folosite in

santier.În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe

amplasament. Constructorul are obligaŃia de a asigura buna funcŃionare a

echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.




23

Zgomotul în timpul construcŃiei, incluzând pregătirea terenului, fundaŃii, ridicarea

structurilor, etc. este temporar şi deci, impactul asupra potenŃialilor

receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul

construcŃiei reprezintă un impact inevitabil asupra zonei.

Functionarea unora dintre utilaje va produce pentru perioade scurte de timp si

vibratii care nu se resimt pe distante semnificative. Avand in vedere ca terenul

este inconjurat de alte terenuri arabile sau investitii deja realizate, prezenta si

activitatea antropica este un factor perturbator obisnuit pentru vietuitoarele din

imprejurimi si nu ar trebui sa reprezinte un factor de stress suplimentar, iesit din

comun.

In perioada de exploatare nu se vor genera zgomote si vibratii.

c) Generarea si eliminarea deseurilor

In faza de constructie , se genereaza inerent: o serie de deseuri:

- sol provenit din escavatii

- deseuri de materiale de constructii (sparturi, materiale de constructie

inerte)

- bucati de tevi (din otel, cupru, etc. si material plastic)

Deseurile inerete generate, in functie de categorie, vor putea fii eliminate prin

utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut

de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau vor fi depozitate in alte

locuri stabilite de Primarie.




24

Materialele reciclabile ramase ca deseu se vor colecta si depozita selectat intr-un

perimetru prestabilit si vor fi valorificate prin firme de colectare abilitate.

Deseurile menajere rezultate in urma activitatii constructorilor vor fi colectate in

pubele si predate periodic societatii de salubrizare pentru depozitare controlata.

Societatea desemnata pentru realizarea constructiei si beneficiarul lucrarilor vor fi

raspunzatori pentru managementul deseurilor.

Pentru faza de constructie s-a facut o apreciere a tipurilor si cantitatilor de

deseuri rezultate si prezentam mai jos un exemplu privind evidenta gestiunii

deseurilor in conformitate cu prevederile si codificarile din HG 856/2002.

Denumirea deseului Cantitatea

generata/

luna

Codul conf.

HG 856/2002

Tipul de

colectare

Mod

de

tratare

Scopul

tratarii

Desti-

natie

In perioada constructiei

Sol escavat 300 m3 17 05 04 VN TM V P

Amestecuri mat constr. 100 m3 17 01 07 VN V P

Hartie si

carton

150 kg 15 01 01 CT

Materiale

plastice

300kg 15 01 02 CT

Ambalaje

Amestecate 100 kg 15 01 06 CT

TM

V

Vr

Deseuri metalice 1,5 t 17 04 07 CT TM V Vr

Deseuri municipale

amestecate

210 kg 20 03 01 RP TM E DO

In timpul exploatarii

Nu se genereaza deseuri

Dupa dezafectare

Deseuri electrice si

electronice

Aprox.

15000 t

16 02 14 Va - V Vr




25

1. 8 CerinŃele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuŃia

planului

Terenul pe care se va implementa planul are in prezent destinaŃia de teren

agricol arabil aflat in extravilanul localitatii Calacea. Intreaga suptafata a terenului

supus PUZ este de 763,73 ha.

Prin implementarea PUZ se propune schimbarea destinatiei terenului din arabil in

teren pentru constructii si constituirea unui trup intravilan în vederea edificarii

unui parc energetic fotovoltaic.

În acest scop Primaria comunei Ortisoara a emis Certificatul de Urbanism nr. 28

din 10.04.2012, prin care se solicita întocmirea unui PUZ. pentru suprafata de

56,82 ha , marimea terenului ce va fi acoperit de panourile solare.

Bilantul teritorial

Bilantul teritorial pentru zonificarea propusa prezinta comparativ situatia existenta

si situatia dupa realizarea investitiei.




26

1. 9 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Suplimentar fata de amplasarea panourilor, este necesara racordarea parcului

energetic solar la linia de medie tensiune (LEA 100 kV) situată în paralel. Linia

electrică se află în proprietatea S.C. Electrica S.A.

Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va realiza

cu asistenta tehnica din partea ENEL Timis cu respectarea normelor de protectia

muncii specifice. Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe

tot parcursul executiei lucrarilor.

In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din

sapaturi, echipamente etc. Solutia tehnica si varianta de alimentare (sectiunile

conductoarelor, punctul de derivare, etc.) se vor stabili in ,,fisa de solutie’’ ce va fi

elaborata de catre furnizorul de energie electrica.

Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si

internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se

asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre

Dispecerul de transport al energiei electrice.

Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0115 Mlastina

Satchinez.




27

1. 10 Durata construcŃiei, funcŃionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a planului

- durata constructiei : aproximativ 12 luni de la obtinerea autorizatiei de

constructie ;

- functionare : perioada de 25 ani (max. 30)

- dezafectare : Puterea panourilor solare se reduce în mod continuu cu timpul,

dar producătorii acordă de obicei o garanŃie de 25 de ani pentru puterea

acestora. Dupa max. 30 de ani in care panourile solare genereaza energie

electrica, randamentul parcului scade sub valoarea economica si se trece la

dezafectarea investitiei

Investitia nu se porneste esalonat, ci se monteaza intreg parcul solar cu toate

instalatiile anexe aferente, dupa care se leaga in SEN.

1. 11 ActivităŃi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de

introducere în intravilan, schimbarea destinaŃiei de folosinŃă a terenurilor prin

scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaŃiilor pe specialităŃi.

La nivel de proiect, interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii

sapaturilor pentru fundatiile panourilor.

Intrucat amplasamentele obiectivelor ce urmeaza a fi realizate in cadrul parcului,

se gasesc la proximitatea drumurilor de acces DJ 692 Timisoara-Sinnicolau Mare

de pe care se intra pe DJ 693 pentru accesul din Calacea spre Satchinez si in

final pe DP 4 spre terenurile vizate, pentru realizarea proiectului nu reclama o

retea noua de drumuri.




28

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu cristalin,

montate pe sisteme fixe. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai economice

si mai sigure/stabile. Acesta este cel mai robust sistem, neavand parti în miscare.

Intretinerea si reparatiile sunt reduse astfel la minim. Fundatiile pe care se

monteaza suportii vor fi perfect orizontale. In locatia propusa nu sunt situatii de

umbrire. De asemenea, distanta între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa

evite umbrirea unor module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei.

Parcul fotovoltaic va avea o putere totala de 22,5 MW, divizat in trei parcele

independente de panouri de 7,5 MW fiecare. Fiecare dintre cele trei parcele va fi

dotata cate sase invertoare si sase transformatoare. In fiecare parcela se vor

gasi aproximativ 36000 module cu suprafata de 1,652 x 1 m2. Modulele vor fi

plasate in randuri, la un unghi de inclinatie de 25 º. Inaltimea minima de la sol a

panourilor va fi de 0,80 m si inaltimea maxima de 2,30 m. Distanta dintre

randurile de module va fi de 4,20 – 4,80 m.

Transformatoarele de 110/20 kV şi o putere de 40 MVA vor fi instalate împreună

cu staŃia de conectare de 110 kV pentru a livra curentul electric printr-un cablu

subteran în reŃeaua de furnizare de 110 kV aflata la doar 210 m .

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor CEI.

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici, senzori de:

radiatie solara în plan orizontal (de tip piranometru), radiatie solara în planul

modulelor, temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe spatele

modulelor fotovoltaice

Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la fata

locului. Urmarirea bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul

mijloacelor de comunicare electronica si a camerelor video de supraveghere.




29

Asigurarea utilitatilor

a) Drumuri.

Situarea parcului fotovolataic in vecinatatea unor drumuri care ajung pana la

terenul studiat (asa cum s-a aratat mai sus), asigura un acces facil la viitorul

amplasament al panourilor fotovoltaice, pentru urmarirea comportarii in timp,

intretinere si posibile interventii necesare.

b) Transport.

Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se

realizeaza rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului

parc fotovoltaic. Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje

specifice sau manual respectandu-se normele de protectie a muncii specifice

activitatilor de descarcare, manipulare si depozitare.

c) Energie electrica.

Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord la reteaua de joasa tensiune,

necesar pentru alimentarea activitatilor de protectie si paza, monitorizare,

intretinere si service a panourilor si a intregului parc fotovoltaic.

In timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatorii de energie

electrica exista in perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord

electric specific consumatorilor de energie electrica.

d) Comunicatii.

Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si

internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se

asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre

Dispecerul de transport al energiei electrice.




30

1. 12 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Pe amplasament nu se vor desfasura activitati de tip industrial si, implicit

nu exista procese tehnologice care s-ar putea desfasura in zona proiectului.

1. 13 Caracteristicile planurilor sau proiectelor existente, propuse sau

aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PUZ-ul care este în procedură

de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuŃie sau propuse a fost stabilita

pentru activitatile aflate in vecinătatea investiŃiei luandu-se in consideratie

dimensiunea economica si spaŃiala a proiectelor.

ActivităŃile principale identificate in zona de amplasament ce generează un

impact cumulativ în special asupra biodiversităŃii locale sunt legate de: lucrarile

agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului deoarece toata suprafata

studiata este incadrata in categoria de terenuri agricole arabile

Terenul studiat cat si o parte din vecinatatile lui imediate se afla pe teritoriul sit-

ului Natura 2000 –Mlastina Satchinez. Aproximativ 29,5% din suprafața de

763,62 ha a PUZ se suprapune peste un fragment al sitului protejat de

importanta comunitara ROSCI0115 Mlaștina Satchinez, iar terenul de 59,05 ha

propus pentru construirea parcului fotovoltaic este cuprinsa integral in interiorul

ariei de interes conservative.




31

In perimetrul cuprins in plan se desfasurau si anterior proiectului de amplasare a

parcului fotovoltaic activitati antropice, unele chiar cu potential de influentare a

calitatii factorilor de mediu cum ar fi exploatarile petroliere din zona. Aceasta

activitate s-a mai restrans datorita diminuarii stratului de zacamant, dar mai sunt

cateva sonde petroliere isolate in activitate, iar restul in conservare. De

asemenea, chiar langa terenul pe care se vor plasa panourile solare, se gasesc

habe de preparare si conditionare a fluidului de foraj , nemaiutilizate si peste

continutul carora a inceput sa se aclimatizeze vegetatie ruderala.

Nu se poate vorbi de un impact cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,

deoarece in toata perioada de exploatare nu se manifestă nici o formă de

disturbare a speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria de

protecŃie.

1. 14 Alte informaŃii solicitate de către autoritatea competentă pentru

protecŃia mediului

Prin decizia de incadrare a planului nr. 105/02.08.2012, Agentia Regionala de

Protectia Mediului a solicitat beneficiarului completarea documentatiei depuse

pentru obtinerea avizului de mediu, cu un studiu de evaluare adecvata care sa

estimeze impactului potential al planului asupra ariei protejate ROSPA 0115

Mlastina Satchinez si ROSCI 0109 si o evaluare de mediu finalizat printr-un

raport de mediu pentru PUZ – Construire parc fotovoltaic “LUMINA SOLARA

Calacea”

De asemenea, a fost solicitat si s-a obtinut avizul custodelui sitului, Muzeul

Banatului – Timisoara.




32

Capitolul II

2.1 InformaŃii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată

de implementarea planului

Biodiversitatea reprezinta heterogenitatea în lumea vie; la nivelul tuturor surselor

sale, al ecosistemelor terestre acvatice; aceasta include diversitatea în cadrul

speciilor, între specii si a ecosistemelor. Biodiversitatea cuprinde diversitatea

ecosistemului si diversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem. De

asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gama a variabilitatii

organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.

Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcŃionează în

regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi

amplificarea primelor categorii.

Terenul din interiorul PUZ – Parc fotovoltaic, extravilan Calacea, pe care se vor fi

amplasa panourile solare se gaseste in interiorul sitului Natura 2000, dar intr-un

sistem apriori antropic unde pana in prezent s-au desfasurat lucrari agricole,

exploatare de zacamant petrolier cu activitatile conexe.

RezervaŃia naturală Mlaştinile Satchinez se află la circa 25 km NV de

Timişoara. Din punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu

caractere morfologice diferite: Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Câmpia

Jimboliei. Mlaştinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt

considerate un rest al fostelor mlaştini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea

mai mare parte a Câmpiei Banatului. Se caracterizează prin existenŃa unor




33

mlaştini permanente, bălŃi temporare ce alternează cu suprafeŃe ocupate de stuf,

bălŃi permanente, fâneŃe şi pâlcuri de sălcii şi răchite. Zona de tampon este

importantă atât pentru protecŃia rezervaŃiei cât şi prin faptul că reprezintă locul de

hrănire pentru numeroase păsări.

În ceea ce priveşte calitate şi importanŃă RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez: aici au

fost observate peste 100 specii de păsări majoritatea protejate pe plan european,

din care 42 specii păsări cuibăritoare, 93 de specii de plante acvatice şi palustre,

10 asociaŃii vegetale, 875 de specii de insecte.

Situl protejat Mlaştina Satchinez ROSCI 0115 face parte integrantă din

RezervaŃia naturală Mlaştinile Satchinez, alăruri de ROSPA0079 Mlaştina

Satchinez. Cele două structuri de conservare durabilă au fost create cu scopul de

a proteja şi conserva habitatele şi speciile din rezervaŃia propriu-zisă precum şi

pentru habitatele adiacence rezervaŃiei, care formeză refugii, în mod deosebit

pentru specii de faună din zonă şi in acelasi timp completeaza organic rezervaŃia

cu zone tampon, zone care au faciesuri similare sau asemănătoare cu habitatele

din Valea Ierului. RezervaŃia este proprietatea Primăriei comunei Satchinez, iar

din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie SecŃiei de ŞtiinŃele Naturii

din cadrul Muzeului Banatului Timişoara.

Situl de importanŃă comunitară ROSCI0115 – Mlastina Satchinez a fost instituit

prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 (modificat

prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 ) privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară. Custodia

este deŃinută de Muzeul Banatului Timişoara.

Suprafata sit-ului se gaseste in proportie de 86 % pe teritoriul administrativ al

judetului Timis, restul de 14 % in judetul Arad.




34

2.2 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI0115 –

Mlastina Satdhinez: suprafaŃa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi

speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

Situl de importanŃă comunitară ROSCI0115 –Mlastina Satchinez se intinde pe o

suprafata totala de 2315 ha. PUZ –ul studiat in suprafata de 59,05 ha reprezinta

procentual 2,55 % din suprafata sit-ului de interes comunitar. Coordonatele

geografice ale: sitului sunt: latitudine N 45º 58' 26'', longitudine E 21º 5' 7''.

Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanŃa ariilor semi-naturale

cu terenuri arabile, pasuni, o padure plantata de plopi, iar spre localitatea

Barateaz importante zone umede, cu specii adaptate fiecarui tip de habitat.

Tipurile şi ponderile claselor de habitate, conform formularului standard al SCI,

sunt urmatoarele: 27 % culturi (teren arabil), 42 % păşuni si 31 % mlastini,

turbarii. Se poate observa că pe lângă zonele mlăştinoase, habitatele acvatice

umede şi semiumede o proporŃie însemnată ocupă în structura reŃelei Natura

2000 culturile agricole, în special în zone tampon. Aceste suprafeŃe de teren au

fost acceptate datorită faptului, că în perioade secetoase pot asigura sursa

trofică, prin insecte şi rozătoare, pentru o serie de specii de păsări, inclusic păsări

acvatice de talie mare.

Aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat, manifestat în special in

deceniile 7 – 9 ale secolului 20, cand lupta pentru recastigarea pentru agricultura

intensiva a unor terenuri a dus la lucrari de desecare.

Există insa încă si unele zone umede care şi-au păstrat aspectul şi comunităŃile

remanente, fragmente ale structurilor originare. Numerose populaŃii sunt inca




35

remanente în aceste arii relativ izolate. Deşi de dimensiuni mici, acestea sunt

surse potenŃiale de regenerare şi martori ai diversităŃii specifice de odinioară,

reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul banatean predominant de campie.

VulnerabilităŃile identificate vizează lucrarile hidrotehnice care conduc la

degradări şi pierderi de habitate acvatice naturale. desecări (conduc la

restrîngerea, degradarea şi chiar pierderea zonelor umede), poluare, exploatări

forestiere neajustate la un management conservativ al unor specii de interes

comunitar, agricultură intesivă, activitate antropica insotita de zgomot, poluare cu

substante chimice, incendierea stufului, braconaj etc.

In anexa este prezentat formularul standard al sitului de importanŃă comunitară

ROSCI0115 –Mlastina Satchinez in care se poate vedea lista speciilor pentru

care a fost desemnat, evaluarea efectivelor populaŃionale la nivelul sitului Natura

2000 si relevanta sitului pentru fiecare specie.

2. 3 Date despre prezenŃa, localizarea, populaŃia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaŃa şi în imediata

vecinătate a planului, menŃionate în formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar

Pentru evaluarea adecvată a impactului potenŃial produs de implementarea unui

plan sau proiect asupra speciilor pentru care a fost un sit Natura 2000,

observaŃiile înregistrate în teren trebuie corelate cu aspecte relevante privind

ecologia speciilor, arealul de distribuŃie, efectivele populaŃionale la nivel

european şi naŃional precum şi relevanŃa sitului pentru conservarea acestor

specii. Toate aceste informaŃii, corelate şi cu aspecte tehnice relevante prinind

planul sau proiectul analizat, precum şi cu date legate de impactul cumulat,




36

conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării

planului/proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.

Zona propusă investiŃiei PUZ-lui, în totalitatea ei, se incadrează în agrocenoze.

Hotarele parcelei: spre est drumul judeŃean Timişoara-Periam, porŃiunea

Calacea Băi-Bărăteaz, la nord este flancat de drumul DJ 696, începând din

Bărăteaz spre Satchinez, la sud este mărginit de Pârâul Slatina, în aval de Băile

Calacea iar la la vest de o linie convenŃională între parcelele agricole. În acest

perimetru parcul fotovoltaic propus ocupă o suprafaŃă modestă, fiind limitat la

nord de un drum de pământ, la sud de drumul petrolier, Calacea Băi spre

Satchinez, respectiv StaŃia de degazolinizare. Hotarele estice şi vestice ale

terenului sunt linii convenŃionale între parcelele agricole.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au

în vedere menŃinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor

şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se

realizează Ńinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de

interes comunitar (reprezentativitate, suprafaŃa relativă, populaŃia, statutul de

conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de

interes comunitar

Zona viitorului parc electrovoltaic cuprinde, în totalitatea ei, terenuri agricole,

lucrate în fiecare an, agrocenoze cultivate de peste 100 de ani, actualmente

intensiv chimizate. În asemenea condiŃii pe suprafaŃa ei nu se găseşte nici o

specie de plantă în stare sălbatică, şi, după ce aratul şi chimizarea vor fi sistate,

în urma construirii parcului fotovoltaic, nu se întrevede posibilitatea refacerii

habitatelor ancestrale, prin reconstrucŃie ecologică naturală. Această afirmaŃie se

bazează pe faptul că între timp condiŃiile de perpetuare a speciilor floristice şi

implicit a vegetaŃiei nu mai sunt aceleaşi cu perioada dinaintea introducerii

agriculturii, compoziŃia solului este alta si aceste conditii nu pot fi asigurate nici




37

măcar la standarde minime (prin migrare de exemplu) deoarece întreagă zonă

învecinată a fost transformată radical de o perioadă foarte lungă.

Din motivele aratate, în toata această zonă, destinata de foarte multa vreme

agriculturii, nu se mai întâlneşte habitatul prioritar, pajişti şi mlaştini sărăturate

panonice şi ponto-sarmatice cod 1530 *, menŃionată în fişa standard a sitului

ROSCI 0115 Mlaştinile Satchinez. Acest tip de habitat se mai întâlneste numai în

Valea Ierului, vale ce se întinde după localitatea Bărăteaz, la cca. 5 - 7 km de

locul investiŃiei.

RezervaŃia naturală „Mlaştinile Satchinez” este cunoscută ca un loc consacrat

pentru cuibăritul şi migraŃia păsărilor acvatice (vezi siturile ROSPA). Totuşi s-a

simŃit nevoia, ca în siturile ROSCI, să se conserve, alături de specii comunitare

frecvente, şi o serie de alte specii valorosoase pe plan european. Astfel au fost

menŃionate următoarele specii:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE a ) Spermophilus citellus, popândău




38

Cunoscut si sub denumirile de suita sau tastar, popandaul este o specie

apartinad familiei veveritelor - Sciuridae si singurul reprezentant european al

genului Spermophilus. La fel ca toate veveritele, acest animal face parte din

ordinul rozatoarelor. Numele de popandau sau poponete i se trage de la pozitia

pe care o adopta deseori: spijinirea pe membrele posterioare si pe coada, in

pozitie verticala.

Popandaul are corpul suplu si alungit, fara a depasi 22 cm., capul usor tesit in

regiunea frontala, botul scurt si obtuz, pavilioanele urechilor mici si rotunjite, ca

niste cute tegumentare acoperite de peri scurti. Coada are 5,5-7,5 cm lungime si

este bine imbracata in blana. Greutatea corpului este cuprinsa intre 230 si 340 g.

Membrele sunt scurte, cele anterioare avand cate 4 degete, iar cele posterioare

cate 5, prevazute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai putin ascutite,

adaptate pentru sapat. Blana are peri scurti si aspri; culoarea de fond pe fata

superioara a corpului este canusie-galbuie-bruna, cu reflexe negre si ruginii,

insulare, inchise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe partile laterale ale corpului

blana prezinta nuante sulfurii. Pe cap culoarea este uniforma si fara pete, iar in

jurul ochilor se contureaza un inel galben deschis; barbia si gatul sunt albe,

pieptul, abdomenul si fata interna a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este

mai deschisa pe partea ventrala si prezinta peri mai intunecati la culoare pe

partea terminala. Ochii popandaului sunt mari, proeminenti si, in comparatie cu

marimea capului, sunt mult distantati intre ei. Aceasta pozitie a ochilor reprezinta

rezultatul unei adaptari la mediu, permitind animalului sa observe intinderile din

jur, fara a scoate complet capul din galerii. Buza superioara este crestata adanc.

La baza cozii are 3 papile perianale, care secreta un lichid mirositor, cu rol in

gasirea partenerilor de imperechere si in delimitarea teritoriului.




39

Populeaza zona de stepa, neimpadurita, fiind prezent in biotopuri foarte diferite:

izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape, diguri etc. In

tara noastra, popandaul are o raspandire discontinua, lipsind total din podisul

Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, in Romania nu a fost

intalnit la altitudini mari, urcand numai pana la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra

Neamt). Il gasim in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in Moldova,

Muntenia, Oltenia, Crisana, Maramures, densitatea populatiei putand atinge 13-

17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea.

Traieste in colonii, insa fiecare individ are o galerie proprie. Desi este un animal

sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de

complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale

sunt folosite pe timp rece si umed si sunt construite fie la suprafata, fie la o

adancime maxima de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile

permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata si ating o

adancime de peste 2 m. Cuibul este amplasat in profunzime si adapostit intr-o

camera ale carei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confectionat din resturi

vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lana, bucati de hartie sau de

panza si alte materiale. Cuibul le serveste atat pentru hibernare, cat si pentru

cresterea puilor. Arhitectonica galeriei variaza in functie de sol, conditiile

climaterice sau caracteristicile indivizilor (varsta, de ex.).

Perioada de hibernare este determinata de conditiile de temperatura. In

general, incepe in luna septembrie si dureaza pana in luna martie; in mod

exceptional, cand apar conditii climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub

15º C, intrarea in hibernare poate avea loc chiar in luna august. Popandaii

hiberneaza fie in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de regula mama si pui, fie

solitari. Indivizii tineri intra ultimii in aceasta stare. Nu isi fac provizii, starea de

hibernare fiind profunda si continua. Trezirea si iesirea la suprafata se face

esalonat: intai masculii adulti, apoi femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri.




40

Hrana poate fi atat vegetala, cat si animala. Popandaul este un animal diurn,

hemofil si isi desfasoara activitatea de cautare a hranei in prima parte a zilei si

dupa-amiaza, inainte de asfintitul soarelui. Consuma, in general, partile verzi ale

plantelor, radacini si seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau

vertebrate mici.

Perioada de reproducere incepe la cateva zile de la iesirea din hibernare. In

aceasta perioada masculii au un comportament agresiv unii fata de altii.

Femelele nasc 2 pana la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), dupa o perioada de

gestatie de 25-28 de zile. Alaptatul dureaza 6 saptamani, iar puii ating

maturitatea sexuala la un an de la nastere, dupa perioada de hibernare.

Popandaul este considerat a fi un animal daunator atat pentru culturi, cat si

pentru siguranta solului. Acest rozator depreciaza pajistile si faneturile prin

reteaua lor de galerii si contribuie la erodarea solurilor si la slabirea digurilor. Mai

mult decat atat, animalul este un rezervor de germeni patogeni si paraziti. Blana

lor, comercializata cu success in unele tari, este slab valorificata la noi

Cod Specie 1335 Spermophilus citellus (popândăul), a fost apreciat in formularul

standard la 25-30 perechi in sit.

Este specific în zona Zootehniei (ferma zootehnica dezafectata) şi spaŃiul înierbat

până la Canalul deversor al Acumulării Satchinez. În zona şi perimetrul

RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez se constată că populaŃia este în scădere,

datorită faptului că s-a redus drastic păşunatul în zona de rezidenŃă a acestei

specii. Astfel ierburile perene au fost invadate de buruieni ruderale ceea ce nu

mai asigură o vizibilitate şi o orientare specifică potrivită acestui rozător.




41

În zona viitorului parc electrovoltaic, ca şi în agrocenoze în general, unde

prin arat sezonier sunt distruse posibilităŃile construirii unor galerii subterane

caracteristice popândăilor, acestă specie nu a fost niciodată semnalată. Nu s-a

întâlnit nici în zonele învecinate, locaŃia specifică fiind la cca.10 km faŃă de zona

investiŃională. Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în

practică a celor prevăzute în planul de management a rezervaŃiei

Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici

direct şi nici indirect asupra populaŃiilor acestei specii.

.

b) Lutra lutra, vidra




42

Vidra are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung si mladios, iar

picioare scurte si prevazute cu 5 degete unite partial printr-omembrana

interdigitala. Coada este relativ lunga si groasa la baza, fiindfolosita drept carma.

Urechile si ochii sunt mici si botul turtit. Prin conformatie este adaptata perfect

mediului acvatic in care vietuieste. Culoarea este bruna, usor mai deschisa pe

abdomen, cu o pata mica albicioasa sub gat.Dimorfismul sexual nu este evident.

Longevitate: Traieste 14-16 ani. Traieste solitar. Dupa nastere, doar femela

ramane peste jumatate de an cu puii ei.

Sunete: Vidra comunica cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacata de

caini scoate un glas strident, amestecat cu un marait. Puii au un glas asemanator

cu behaitul unui ied domestic.

Simturi: Auzul si vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu toate

acestea simte usor prezenta capcanei din fier camuflata bine sub nivelul apei.

Urme: Sunt caracteristice datorita pernitelor eliptice, cu al cincilea deget imprimat

lateral, calcaiului inconfundabil si membranei interdigitale partial vizibile. Urma-

partie lasata de vidra care se deplaseaza normal prezinta urme-perechi (de

obicei cu amprenta din stanga in fata), iar a celei ce se deplaseaza in goana

(galop) prezinta cele 4 urme dispuse oblic pe aceeasi linie.

Habitat: Traieste din zona de munte pana in Delta Dunarii. Existenta ei este

legata nemijlocit de ape curate cu peste. Prefera raurile si paraiele cu maluri

impadurite si abrupte. Spatiul necesar vietuirii este relativ extins, intrucat zilnic

are nevoie de peste. Traieste in galerii sapate in mal, de regula cu o iesire sub

apa, sau in cotloane amenajate sub radacinile salciilor. Nu este foarte atasata de

locul de trai si nu se indeparteaza mult de apa.

Hrana: Pestii constituie hrana de baza. Consuma, de asemenea, raci, sobolani

de apa, bizami si broaste. Rapeste pui si pasari de apa, consumand si oua din

cuiburi. Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar cand mananca

pesti si pasari mai mari iese pe mal.




43

Dusmani: Nu are dusmani periculosi, in afara de om. Doar accidental poate fi

prinsa de caini, de care se apara insa cu ferocitate.

Reproducere: Nu are o epoca de imperechere foarte bine determinata. Perioada

principala o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fata si a

doua oara, probabil in cazurile cand isi pierde prima progenitura. Durata gestatiei

este de 9 saptamani (60-63 de zile), dupa care femela naste 2-4 pui, care raman

orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alaptati 8 saptamani, ramanand cu mama lor pana la

o noua imperechere, adica 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.

Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturna si aurorala. Cand ii

lipseste hrana se deplaseaza mult, departandu-se de apa, putand trece la munte

peste cumpana apelor, dintr-un bazin hidrografic in altul. Puii pot fi usor dresati

de om.

Vanare: Din cauza diminuarii efectivelor de vidra in Europa, aceasta a fost strict

protejata prin conventii internationale. Efectivele ei s-au refacut in ultima vreme,

indeosebi in Romania unde au crescut surprinzator ca urmare a scaderii poluarii

si cresterii populatiilor de peste din raurile interioare. In aceste conditii,

autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului poate autoriza

vanarea ei in cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele sunt mari si unde

vidra produce prejudicii in bazinele piscicole in care se practica acvacultura.

Perioada optima de vanare este considerata a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate

ca blana vidrei este valoroasa tot timpul anului. Blana vidrei este considerata una

dintre cele mai valoroase blanuri de vanat.

Cod Specie 1355 Lutra lutra (vidra) - se apreciază in formularul standard al

sitului ca existand pentru întreaga zonă a ROSCI0115 doar 1-2 perechi. Vidra

este caracteristică zonelor umede permanente, baza trofică fiind în principal

peştii. Paleta trofică mai cuprinde, în diferite situaŃii de criză de hrană, batracienii

de apă, reptilele de apă şi în mod excepŃional, alte mamifere de talie mică din

mediul acvatic.




44

Valea Ierului, şi implicit zona RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez s-a mândrit cândva

de existenŃa în număr mare a vidrelor, dar atunci şi apele erau mai mari, băltirile

şi incintele mlăştinoase au fost umplute la refuz de viiturile de primăvară. Astăzi

însă, datorită gradului crescut de ariditate în zonă şi lipsa acută regională de apă,

populaŃia de vidre este în declin. După părerea noastră numărul de 1-2 perechi

este ireală, mai ales ştiind faptul că vânătoarea intensivă în zonele perimetrale

rezervaŃiei nu ar garanta liniştea şi stabilitatea formării şi menŃinerii perechilor.

Mai degrabă apreciem, că vidra a devenit o specie accidentală în zonele umede

şi incintele mlăştinoase din Valea Ierului.

În zona viitorului parc fotovoltaic, nu există nici o urmă din habitatul umed,

semiumed şi mlăştinos de altădată, astfel că speciile acvatice lipsesc cu

desăvârşire. Vidra nu va putea apărea aici nici măcar accidental, deoarece

habitatul ei preferat lipseşte iar baza trofică este inexistentă. DistanŃa de 5-6 km

de Pârâul Ier, singura apă care ar putea asigura existenŃa temporară a vidrelor,

întăreşte afirmaŃia noastră.

Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact,

nici direct şi nici indirect, asupra vidrelor.

Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a

celor prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

a) Bombina bombina Denumirea populara este izvoraşul (buhaiul) de baltă cu

burtă roşie din familia Discoglossidee.




45

Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este

relativ mic, având lungimea egală cu lăŃimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte

proeminenŃi, având pupila triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos,

acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Cuta

gulară este distinctă. Masculul are doi saci vocali interni, care nu se deschid în

gură; când sunt umflaŃi, guşa devine globulară şi mai mare decât capul.

CalozităŃile nupŃiale sunt prezente la mascul pe partea internă a antebraŃului,

inclusiv pe tuberculul metacarpian intern. Dorsal este colorat cenuşiu-deschis,

măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari sunt grupaŃi, coloraŃi în

negru, conferind un model caracteristic. Uneori pot fi parŃial sau chiar total

coloraŃi în verde. Procentul indivizilor cu verde este sub 10%. Caracteristic pentru

această specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral, marmorat, prezintă

pete portocalii până spre roşu, pe un fond negru. Sunt de asemenea prezente

puncte albe mici, relativ uniform distribuite. Culoarea neagră este predominantă.

Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxic .Vârfurile

degetelor negre. La eclozare larva are 5-6 mm. Mormolocul cu membre

posterioare prezente are 2-4 cm. Spiraculum este situat pe linia mediană, spre

spatele corpului. Anusul este tot median, cu diametrul mai mare decât spiraculul.

Coada mai lungă decât înaltă, având cam de 1,5 ori lungimea corpului. Ochii

situaŃi dorsal. Gura triunghiulară cu un cioc cornos alb, tivit cu negru.




46

.

Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme,

în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în

ascunzişuri.

Reproducerea prin aprile-mai; în condiŃii favorabile de mediu se poate repeta

în august. În timpul reproducerii, masculii orăcăie, în special seara şi noaptea, în

cor, într-un tempo caracteristic ("unk-unk" sau "un-un" repetat cam o dată la 1-4

secunde); femelele răspund prin sunete uşoare, slabe. Amplexul este lombar.

Ouăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de

obicei pe plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula 7-8 mm şi este brun închis

la un pol şi alb-gălbui la celălalt. După 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin

septembrie - octombrie devin broscuŃe cu picioare dezvoltate, pierd coada şi

branhiile; după 1-3 ani devin maturi sexual. O femelă poate depune mai multe

ponte pe an. Înoată cu uşurinŃă. Pe sol înaintează prin sărituri mici. Se hrăneşte

cu insecte, melci mici şi viermi. Datorită glandelor veninoase din piele, are puŃini

duşmani. Dacă este surprins pe uscat, se întoarce cu abdomenul în sus, o face

pe mortul. Deşi este foarte uşor de crescut în captivitate, nu se reproduce

niciodată fără stimulare hormonală. Specia este vulnerabilă în special datorită

dispariŃiei a numeroase habitate prielnice. NepretenŃioasă, trăieşte în orice ochi

de apă, permanent sau tempor, în bălŃi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea

dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri,

în zonele cu vegetaŃie, deşi cel mai frecvent ocupă bălŃile temporare inundate.

Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia,

fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în

peninsula Crimeea. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:

Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul

Transilvaniei şi Podişul Moldovei.




47

Cod Specie 1188 Bombina bombina, izvoraş sau broască de lac cu burtă roşie,

apare în zona rezervaŃiei cu o populaŃie fluctuantă, în funcŃie de anii secetoşi şi

cei ploioşi. Întregul ciclu al acestui batracian, Clasa Amphibia, este legat de apă.

În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsa habitatuloi umed, semiumed şi mlăştinos,

acestă specie este inexistentă. Traversarea zonei în mod accidental este, de

asemenea, imposibilă, fiind ştiut faptul că izvoraşul nu face deplasări în spaŃii

uscate, fiind legat de băltirile permanente.


direct şi nici indirect asupra acestei specii.

Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a celor

prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.

b) Emys orbicularis, broasca Ńestoasă de apa




48

Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand

varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in functie de

categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma

ovala la materialul adult.

Membrele testoasei de apa sunt foarte puternice, in forma de coloana, cu labe

puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice, in numar de 5 la

membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ca particularitate putem mentiona

ca ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite

deplasarea usoara in apa.

Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de

natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada

scurta, fara terminatie cornoasa. De ambeleparti ale cozii, pe partea interna a

coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos. Culoarea este foarte

variabila, cu tesutul de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe

suprafata careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena. Pe

regiunea capului, a gatului si a membrelor se gasesc de asemenea pete de

culoare galbena. Broasca testoasa de apa este raspandita pe un areal mare, ce

cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost

raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi

este tot mai putin intalnita. Locurile preferate ale acestei broaste testoasesunt

malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase,

greu de strabatut de alte animale.Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei,

dar la cea mai mica alarma se arunca in apa si dispare in masa ei. Este o specie

foarte agila, deplasandu-se usor in apa, unde de altfel in mod obisnuit se si

hraneste. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica.

Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului si

omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor.




49

Hrana acestor broaste o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre,

rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele

componente vegetale.

Inmultire Aceasta specie ierneaza pe fundul apelor, o data cu sfarsitul toamnei

si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai sau inceputul lunii iunie, femela

depune 3-16 oua de marimea oului de porumbel, in regiunile inundabile ale Deltei

Dunarii, se urca uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi,

dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei.

In mod obisnuit, toamna sau chiar primavara urmatoare, puii ies din oua,

spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe

maxilarul superior. In captivitate, aceste testoase nu intra in hibernare in conditiile

in care se tin la o temperatura ridicata (cea a camerei), dar in acest caz necesita

o ingrijire atenta din partea noastra.

Broasca testoasa de apa europeana este in prezent amenintata cu disparitia,

datorita reduceii conditiilor naturale, a poluarii, a amenajarilor hidrologice si chiar

a cruzimii unor oameni, fiind ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta.

Cod Specie 1220 Emys orbicularis, broasca Ńestoasă de apă, Clasa Reptilia –

Formularul acpreciaza ca in sit exista aproximativ 50-80 perechi. După părerea

noastră, în incintele mlăştinoase şi umede permanente, numărul perechilor ar

putea fi cca.250-300.

Este un element faunistic valoros, care a dispărut din zonele umede care au fost

asanate şi transformate în lacuri de acumulare. ViaŃa ei este legată de existenŃa

vegetaŃiei de apă, în special al stufului şi şovarului, deoarece hibernează la baza

aceastora în nămol, şi tot de aici colectează larvele insectelor acvatice şi

peştişorii mici, hrana ei de bază.




50

În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsa habitatului umed, semiumed şi

mlăştinos, acestă specie este inexistentă. Traversarea zonei în mod accidental

este, deasemenea imposibilă, fiind ştiut faptul că broasca Ńestăoasă de apă nu

face deplasări în spaŃii uscate, fiind legata de băltirile permanente. Cel mai

apropiat habitat unde se poate întâlni această speciei se află la o distanŃă de cca.

5-6 km.


direct şi nici indirect asupra broaştelor Ńestoase de apă.

c) Triturus dobrogicus, triton dobrogean

Specie foarte rară la nivelul întregii Ńări, apare şi în zona câmpiei de Vest.

Habitat Trăieşte în apropierea apelor, printre vegetaŃia deasă de la mal, întră în

apă doar primăvara, pentru a se reproduce. Corpul este alungit, foarte frumos

colorat. Pe culoarea de fond brun-cafenie se disting pete negricioase mai rare pe

spate şi mai dese, formând o bandă, pe laturi. Ventral este portocaliu sau chiar

roşiatic cu numeroase pete negre. guşa este complet neagră, cu pete rare albe.

În perioada de reproducere masculul dezvoltă o creastă foarte proeminentă atât

dorsala cât şi caudală iar pe coadă banda devine mai pigmentată. Poate fi uşor

confundat cu tritonul-cu-creastă (Triturus cristatus) de care se deosebeşte prin

lungimea picioarelor, la acesta atingându-se când sunt întinse pe lângă corp.

Deasemeni bărbia este pătată cu alb la tritonul dobrogean.




51

Cod Specie 1993 Triturus dobrogicus, populaŃie posibilă. Nu a fost observat de

către noi. Există, însă în spaŃiile umede permanente alte specii obişnuite de

tritoni (ex.Triturus vulgaris), toate în zonele cu exces şi băltiri permanente de

ape.

În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsă de habitat umed, semiumed şi mlăştinos,

aceste specii sunt inexistente, ca atare, nici un fel de impact, nici direct şi nici

indirect nu se poate genera asupra lor.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

a) Misgurnus fossilis, Ńipar, varlar - are lungimea 15-25 (rar 30) cm. D II-III

(5)6(7), A II-IV (V) 5(6); l. lat. nu este clară; 135-175 solzi în lungul corpului; 11-

14 dinŃi faringieni.

Corpul mai mult sau mai puŃin cilindric. Pedunculul codal turtit lateral. ÎnălŃimea

maximă se cuprinde de 6,9-7,8 ori în lungime (fără C). Gura mică, inferioară, cu

10 mustăŃi (4 pe bot, două la colŃurile gurii, iar 4 pe bărbie). Sub ochi şi ascuns

sub piele un Ńep mic. Toate înotătoarele mici, mai mult sau mai puŃin rotunjite. În

jumătatea posterioară dintre D şi C, A şi C câte o muchie adipoasă. Solzii foarte

mici şi acoperiŃi de un mucus foarte lunecos. Corpul în general galben. Spatele

cu numeroase pete verzi-negricioase pe fond cafeniu. Pe laturi o dungă mai lată,

întunecată; deasupra şi dedesubtul ei alte două dungi mai înguste, incomplete,




52

formate din numeroase puncte şi pete. Abdomenul galben-portocaliu. Toate

înotătoarele gălbui; C şi D cu câteva puncte întunecate. Masculii cu înotătoarele

triunghiulare. În timpul reproducerii, pe radiile Pp apar tuberculi, iar pe corp, sub

D, o dilatare adipoasă, îngustă, cu aspect de coastă, în urma căreia corpul este

brusc turtit lateral.

Habitat Trăieşte în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult

îngropat. Rezistent la lipsa de oxigen. Se hrăneşte cu faună de fund, viermi,

larve de insecte, moluşte mici. Se reproduce în martie-iunie, femelele lipind

icrele de plantele acvatice. Răspândit la noi în toate bălŃile, heleşteiele, canalele

şi în cursul mai liniştit al râurilor, din deltă până în zona submontană, mai rar în

limanurile deschise ale Mării Negre; în Siret şi afluenŃii săi, în Bârlad, Olt, Cerna,

Bega, Timis, Mureş, Crişul Negru.

Cod Specie 1145 Misgurnus fossilis, Ńipar. După observaŃiile noastre,

populaŃia este în declin deoarece habitatele umede specifice, cu nămol organic

consistent sunt din ce în ce mai rare în zonă. Deşi pescuitul tradiŃional al Ńiparului

s-a sistat în zona comunei şi rezervaŃiei Satchinez, se pare că această speciei nu

şi-a revenit, poasibil şi din cauza modificării lente a chimismului apelor din

incintele mlăştinoase, datorită scurgerilor de pe verseanŃi, unde se practică o

agricultură intens chimizată.


direct şi nici indirect asupra Ńiparilor, deoarece zona vizată nu dispune de

habitatul specific mlăştinos.






53

b) Cobitis taenia, zvârliugă

Zvarluga face parte din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa

actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul

ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis .

In genul cobitis, corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti

este variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile.

In lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra,

nu este vizibil prin transparenta tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc

cu el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si ventrala, mica. In apele

noastre, specia este reprezentata prin mai multe subspecii.

Zvarluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, avand

aspect de pandglica. Inaltimea sa maxima cuprinzandu-se de 5-8 ori in lungime

fara coada. Solzii zvarlugii sunt, foarte mici, si se acopera unii pe altii, dar lipsesc

in lungul liniei laterale, care se observa numai in parte anterioara a corpului. Pe

penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura mica, pe cea

inferioara are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza

inferioara este bilobata, fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii

zvarlugii sunt mici si asezati catre ceafa. Sub ochi are cate un spin tare, bifid.

Narile anterioare sunt prelungite intr-un tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este în

general, cafenie-cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de pete cafenii, mici,

formand o linie mediana continua.




54

De o parte si de alta a acestei linii medianeare doua linii mai inguste, formate

dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor se vad clar 12-

20 de pete mari, alungite longitudianal, care uneori sunt unite intr-o singura

dunga continua care uneori e si intrerupta.

Habitat Acest peste traieste in ape statatoare sau lin curgatoare, cu funduri

maloase si se hraneste cu viermi, larve de insecte si cu icrele altor pesti.

Reproducerea apare in lunile aprilie-iulie cand femelele lipesc icrele de plantele

acvatice. Este raspandita în toate raurile si afluentii lor, in delta si baltile ei.

Cod Specie 1149 Cobitis taenia, zvârliugă, deasemenea se prezintă cu o

populaŃie în declin. Preferă condiŃiile acvatice asemănătoare cu Ńiparul. În terenul

vizat, din lipsă de habitat umed, semiumed şi mlăştinos, acestă specie este

inexistentă.


direct şi nici indirect asupra ei.



Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

a) Carabus hungaricus

Ordinul: Coleoptere Familia: Carabidae Subfamilia: Carabinae Genul:

Carabus

STATUT conform UICN: Specie in stare critica. Critically Endangered (CR).

CARACTERIZAREA Corpul masiv, capul mai mult sau mai putin ingrosat.

Pronotul mare, convex dorsal, cu unghiurile posterioare in forma de lobi, care

depasesc mult baza lui. Elitrele puternic convexe, cu trei randuri de gropite mici,

suprafata lor este granulata fin si neregulat. Corpul monocrom, negru; uneori

tibiile si tarsele sunt brun-roscate. Lungimea corpului variaza in limita 22-34 mm




55

HABITAT. Prefera suprafetele nevalorificate din teritoriile stepicole.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Adultii

sunt activi in decursul perioadei aprilie-octombrie, iar larvele - in iulie. Ierneaza in

stadiul de imago in sol. Specie stepicola. Atat adultii, cat si larvele sunt pradatori

polifagi, consumand rame, larve de Elateridae, etc.

AREAL. Specia este raspandita in Austria, Bulgaria (partea sa vestica),

Romania, Rusia (tinuturile Crasnodar si Stavropol, regiunile Saratov si

Volgograd), Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Crimeea, Caucaz. Datorita

valorificarii intensive a stepelor arealul speciei se reduce vertiginos.

MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Reducerea tratamentelor cu

substante chimice toxice in teritoriile stepicole; conservarea si protejarea

biotopilor caracteristici (suprafetele stepicole virgine cu vegetatie caracteristica);

interzicerea colectarii speciei de catre colectionari; initierea unui program de

conservare a speciei .




56

Cod Specie 4013 Carabus hungaricus, specie de coleopter, ce preferă copacii în

putrezire. A fost semnalată în perimetrul strict al RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez

în număr redus de exemplare, alături de alte specii de carabidae.

Din lipsa habitatului preferat, acestă specie nu a fost întâlnită în spaŃiile

prevăzute pentru PUZ, parc electrovoltaic. Considerăm inexistent impactul

asupra acestei specii.

b) Lycaena dispar, Fluturele rosu de mlastina

Habitate locale foarte izolate din Europa de vest, populaŃie coerentă din Moravia

de sud, în nordul Greciei, prin Rusia europeană până în Extremul Orient. În

Europa, apar mai multe subspecii diferite: în Europa Centrală şi de Est L. rutilus

D. (Werneburg, 1864). Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la

marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaŃii, câmpii largi, precum şi

bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).

Dezvoltare: Lungimea aripii din faŃă: 14-21 mm. Două generaŃii (aprilie-iunie şi

iulie-septembrie). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special




57

Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere

trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în

timpul zilei la baza vegetaŃiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt

teritoriali şi sedentarí. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special

cele din generaŃia de primăvară; staŃionează pe vegetaŃie însorită înaltă (de

multe ori la cca. 0,5 m înălŃime), unde stă cu aripile deschise. În habitate

adecvate apar în mod regulat timp de mulŃi ani la rând.

Cod Specie 1060 Lycaena dispar, lepidopter defoliator, cu explozii populaŃionale

periodice. La Satchinez este rar, din lipsa pădurilor consistente. Lipseşte cu

desăvârşire de pe terenurile agricole. Impactul asupra acestei specii rare nu va

influanŃa nici cantitativ şi nici calitativ populaŃia ei din zonă.

c) Gortyna borelii lunata

Cod Specie 4035 Gortyna borelii lunata, lepidopter, element de stepă

eurosiberian, halofil. Datorită lichidării sărăturilor de mare întindere, la Satchinez

se află pe cale de dispariŃie. Larva se dezvoltă pe Peucedanum officinale şi

Peucedanum longifolium.

Având în vedere, că pe ternurile agricole, cum este şi locaŃia stabilită pentru

viitorul parc fotovoltaic, nu sunt prezente habitate specifice cu plante gazdă a

larvelor, acest lepidopter rar nu se întâlneşte. În acest caz este tardiv să

apreciem impactul asupra acestei specii.

d) Arytrura musculus

Cod Specie 4027 Arytrura musculus, nu a fost întâlnită de către noi pe terenul

vizat. Fiind o specie extrem de rară, cu pretenŃii de habitat specific, considerăm

impactul asupra ei nesemnificativă.




58

*

* *

Raspandirea si diversitatea elementelor faunistice este in strânsa corelatie cu

particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat),

elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului.

Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste

distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor

locale, contribuind astfel la modul de raspândire al speciilor De asemenea,

disponiobilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strâns legata de

combinatia acestor factori.

Perimetrul care urmeaza sa fie amenajat dupa implementarea planului, este

destinat in prezent lucrarilor agricole si este utilizat in acest scop.

In timpul monitorizarii, nu s-au gasit cuiburi si terenul nici nu este propice pentru

cuibarit .

Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt

ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limita zonei de studiu,

rândunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste probabil in localitatea

Calacea si care se hranesc în zona de studiu, precum si speciile din Familia

Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o raspândire uniforma pe tot

teritoriul tarii, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile

la nivel national.




59

2.4 Descrierea funcŃiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafaŃa, locaŃia, speciile caracteristice) şi a relaŃiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi

distribuŃia acestora

În momentul de fata habitatele prezente în zona de interes sunt habitate

antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, leguminoase) si

terenuri necultivate temporar care asigura dezvoltarea unor populatii specifice din

diverse grupe biologice, populatii temporare care depind de tipul de cultura si nu

au viabilitate si durabilitate în timp.

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si

vertebrate) este specifica tipurilor de habitate identificate (asociatii ruderale,

terenuri agricole) Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa

insectelor care la randul ei nu este deosebit de bogata influenta lucrarilor agricole

fiind un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor sunt

intalnite in zona ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi semiînalte (30-50

cm), din vecinatatea amplasamentului unde domina populatiile de orthoptere

(lacuste, cosasi) Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind

prezente in zonele cu vegetatie ierboasa înalta si in tranzitie peste perimetrul

studiat.

Pe terenul studiat nu se regaseste habitatul pentru care a fost desemnat situl

(Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice) si nu sunt conditii

pentru prezenta amfibienilor si pestilor.




60

Speciile de pasari identificate reprezinta exemplare comune care au tranzitat în

zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibaresc în cadrul

amplasamentului. Păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a

se constata locuri preferate sau de acumulare

Nu au fost observate stoluri, zona proiectului nefiind propice ca loc de odihnă sau

de hrănire Numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepŃia corvidelor

(Corvus frugilegus) este foarte mic în special datorită faptului că terenurile

agricole pe care s-a efectuat arătura de toamnă sunt sărace în hrană.

Pe terenul studiat si in imediata vecinatate nu exista habitate de interes

comunitar afectate.

2.5 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Intr-un sit Natura 2000 toate activitatile pot continua daca acestea sunt realizate

intr-un mod durabil si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. Nu

exista restrictii daca nu se inlocuiesc speciile pentru care a fost declarat situl cu

alte specii, ci mai degraba vor exista recomandari si sprijin pentru:

- utilizarea celor mai bune practici agricole;

- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul in general;

- practicarea turismului ecologic etc.

Conservarea speciilor si a habitatelor prioritare poate fi compatibila cu activitatile

umane armonios administrate, cum ar fi: turismul, vanatoarea, exploatarea

padurilor, exploatarea resurselor naturale etc., oferind totodata posibilitati

suplimentare de desfasurare a unor activitati umane.




61

Conceptul recunoaste astfel ca omul face parte din natura ca o parte integranta a

acesteia, de aceea managmentul siturilor inseamna conlucrarea tuturor factorilor

pentru asigurarea activitatilor antropice in armonie cu speciile din zona.

In perimetrul destinat implementării PUZ nu exista habitate şi specii de interes

comunitar. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităŃi ruderale

reprezintă habitate cu stare de conservare redusă.

Activitatea ce va fi desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la

scara restransa (fiind limitata pe termen relativ scurt la activitatile de constructie)

si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.

łinând cont de cele menŃionate anterior putem afirma cu certitudine că

dezvoltarea Planului Urbanistic Zonal „Parc fotovoltaic extravilan Calacea”

precum şi implementarea proiectului subsecvent în faza de construcŃie şi

operare, nu va exercita un impact semnificativ care să conducă la modificări

asupra efectivului populaŃional şi/sau asupra distribuŃiei speciilor protejate din

interiorul zonei care face parte din ROSCI0115 Mlastina Satchinez.

2.6 Date privind structura şi dinamica populaŃiilor de specii afectate in

situl Natura 2000 – Mlastina Satchinez

Perimetrul luat in studiu de plan, pe zona destinata construirii viitorului parc

fotovoltaic, este inclusa in aria protejata de importanŃă comunitară ROSCI0115 –

Mlastina Satchinez care se intinde pe o suprafata totala de 2315 ha .

Amplasamentul destinat proiectului este de 59,05 ha reprezintand procentual

2,55 %.




62

Habitatele prezente pe teren si in imediata vecinatate a acestuia nu sunt de

interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de

regeneraremare mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat

pentru speciile prezente, planul propus neafectand in vreun fel existenŃa speciilor

de flora sau de faună.

2.7 RelaŃiile structurale şi funcŃionale care creează şi menŃin integritatea

ariei naturale protejate

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) nu este

generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu

distruge relaŃiile structurale sau funcŃionale din cadrul sitului şi nu va periclita

integritatea acestuia.

Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea proiectului este la scară

restrânsă, intro zona mai putin favorabila speciilor protejate şi nu va afecta

integritatea şi stabilitatea sitului Natura 2000.

RelaŃiile structurale şi funcŃionale în cadrul ROSCI 0115 Mlastina Satchinez sunt

diverse şi prin această diversitate vin să completeze structurile similare existente

în rezervaŃie. Ca o caracteristică locală, amintim, că habitatele sunt de

dimensiuni mici, din această cauză sunt extrem de fragile. FolosinŃa terenurilor

nu a fost luată în seamă în momentul declarării acestor spaŃii, doarece

chimizarea, vânătoarea şi alŃi factori antropogeni negativi nu au ce căuta în spaŃii

prezervate, chiar dacă aici sunt specii de interes comunitar.




63

Utilizarea zonelor agricole pentru altfel de investiŃii, cum este cazul parcului

fotovoltaic, în esenŃă nu schimbă habitatele, doar în proporŃii neglijabile. Ba mai

mult, stopează definitiv introducerea substanŃelor chimice în ecosistem, care prin

ape freatice şi prin scurgeri de pe versanŃi către incintele mlăştinoase cauzează o

eutrofizare lentă dar sigură a incintelor mlăştinoase din rezervaŃie, prin înmulŃirea

unor microorganisme în exces. Totodată reduce prezenŃa umană şi a utilajelor

agricole pe teren, care sunt tot atâtea factori important de deranj, în special în

perioada împerecherilor şi a înmulŃirii speciilor de faună

2.8 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

In zona studiata, destinata realizarii proiectului, au fost identificate habitate de tip

agricol si asociatii ruderale semi-naturale degradate, cu conservare redusa din

punct de vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mare

parte utilizat ca teren agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea si

prezenta in numar mare a speciilor ruderale fara importanta conservativa.

Din punct de vedere faunistic amplasamentul nu reprezinta o zona propice

dezvoltarii faunei caracteristice ariei naturale protejate , prezenta activitatilor

antropice in zona facand imposibila dezvoltarii speciilor protejate.

Responsabilitatea administrării sitului Natura 2000 – Mlastina Satchinez revine

custodelui desemnat care a elaborat deja un proiect de regulament prin care se

jaloneaza modul de desfasurare a activitatilor. Măsurile preconizate reprezintă

minimul necesar pentru menŃinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă

de conservare.

Pe baza acestor principii urmeaza sa elaboreze forma finala a planului de

management al sitului.




64

Stabilirea obiectivelor de conservare se va face Ńinându-se cont de

caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate,

suprafaŃa relativă, populaŃia, statutul de conservare etc).

Obiectivele de conservare ce se conturează din ce în ce mai clar astăzi, vizează

menŃinerea incintelor mlăştinoase, habitate umede, semiumede şi halofile, atât

de caracteristice zonei Satchinez. În cadrul habitatelor, desigur menŃinerea unor

stări favorabile, nivel de apă corespunzător, reducerea impactului antropogen

(prezenŃă, lucrări, păşunat, arderea miriştei etc.). Paralel cu acesta sunt

prevăzute, şi sunt necesare, acordarea unei atenŃii mai mari asupra terenurilor de

refugiu, de staŃionare şi odihnă, dar şi asupra locurilor de hrană, fiind ele chiar

temporare, deoarece într-un spaŃiu relativ redus, cum este RezervaŃia naturală

Mlaştinile Satchinez, situată în apropierea imediată a localităŃilor orice posibilitate

contează, care permite o dinamică spaŃială şi sezoniară a speciilor şi populaŃiilor

de animale.

2. 9 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate,

inclusiv evoluŃii/schimbări care se pot produce în viitor

În cazul oricarei ariii naturale protejate starea sa de conservare este dată de

totalitatea factorilor ce acŃionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi

care îi pot afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcŃiile, precum şi

supravieŃuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă”

atunci când sunt îndeplinite cel putin urmatoarele condiŃii

- arealul natural al habitatului şi suprafeŃele pe care le acoperă în cadrul

acestui areal sunt stabile sau în creştere;




65

- habitatul are structura şi funcŃiile specifice necesare pentru conservarea

sa pe termen lung, iar probabilitatea menŃinerii acestora în viitorul

previzibil este mare;

- speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare

favorabilă

Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă

prin implementarea unui plan/proiect se reduce suprafaŃa habitatelor şi/sau

numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se ajunge la

fragmentarea habitatelor de interes comunitar şi sau a habitatelor specifice din

punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes comunitar. De

asemenea, un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000

dacă acesta induce un impact negativ asupra factorilor care determină

menŃinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii relaŃiilor care definesc

structura şi/sau funcŃia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Despre starea de conservare a sitului mlăştinos s-au întocmit numeroase lucrări

ştiinŃifice, ele scoŃând în evidenŃă în primul rând situaŃia specii şi populaŃiilor de

păsări, care sunt considerate specii indicatoare asupra stării ecosistemului, în

general. S-au derulat aici şi două proiecte LIFE, care au scos în evidenŃă

necesitatea declarării zonelor tampon şi au arătat dimensiunile optime în cadrul

populaŃiilor acvatice, în raport cu structura şi dimensiunea habitatelor. Totodată

s-a întocmit o primă variantă a planului de management pentru rezervaŃie, care

datorită schimbării periodice a structurileor centrale nu a fost aprobat.

Actualmente se lucrează la un nou plan adaptat la situaŃia actuală a speciilor,

habitatelor, în raport cu factorii existenŃi în zonă, care pot influenŃa negativ

ecosistemul.




66

Despre alte specii s-au efectuat puŃine observaŃii. Cel mai bine au fost

studiati peştii şi lepidopterele, dar numai din incintele mlăştinoase. Celelalte zone

adiacente, care ulterior au fost declarate situri SCI, înlocuind în parte zonele

tampon preconizate, au diversificat structura habitatelor dar la calitatea şi

cantitatea speciilor nu au adus un aport remarcabil. În primul rând, datorită

faptului că terenurile declarate pot fi considerate doar refugii temporare, spaŃii de

staŃionare şi de hrănire şi nici de cum locuri consacrate pentru înmulŃire.

ROSCI 0115 Satchinez nu dispune de intimitate specifică, căutata de specii,

cuprinde spaŃii agricole cu chimizări permanente, unde bacteriile formatoare de

sol fertil, insectele şi plantele sălbatice nu se pot înmulŃi la limite corespunzătoare

unui nivel optim de existenŃă şi funcŃionare fiziologică.

Terenurile agricole şi celelte spaŃii (păşuni, livezi, bălŃi temporare) sunt sub

exploatările petroliere, cu pompe canadiene în mişcare non stop, cu structuri

tehnice, puŃuri, rezervoare de slamuri, stâlpi de beton şi drumuri de acces

abandonate şi neîngrijite. Remarcăm o structură de fire electrice extrem de

abundentă, care cauzează cele mai multe accidente aviare, după datele de

literatură (70-80 %!).

2.10 Alte informaŃii relevante privind conservarea ariei naturale protejate,

inclusiv posibile schimbări în evoluŃia naturală a ariei

Vulnerabilitatea ariei naturale protejate este dată în special de:

1. Reducerea habitatelor specifice colonizarii speciilor acvatice

2. Reducerea pajiştilor de lunca prin înlocuire cu terenuri agricole.

3. Defrisarea padurilor;




67

4. Deteriorarea covorului vegetalprin păşunatul intensiv al ovinelor si bovinelor.

5. Pescuitul intensiv a unor specii de pesti

6. Depozitarea neconforma a deseurilor in albia raurilor;

Satchinezul nu poate menŃine mai multe specii decât le are în momentul de faŃă,

ba mai mult, prin dinamica speciilor şi datorită influenŃelor intime, imposibil de

depistat de către noi, anumite specii bat în retragere (Ńiparul), iar anumite specii

se înmulŃesc nestingherit (guguştiuc). Sensibilitatea speciilor faŃă de chimismele

intime ale habitatelor, de modificările temperaturii şi de alte praguri şi bareme

ecologice susŃine acestă mobilitate, care trebuie conservată, cunoscută prin

cercetare şi comunicată.

Programele de cercetare ce se derulează anual aici prin intermediul studierii şi

aprecierii stării de conservare a unei specii sau alta, practic, completează paleta

stării de sănătate a ecosistemului mlăştinoş şi a zonelor din apropiere.

Sprijinirea proceselor de reconstrucŃie ecologică pe cale naturală ar fi singura

cale noninvazivă de a păstra relaŃiile specifice din acest mozaic de habitate şi de

specii.

Prin constientizarea beneficiarilor ca se afla intr-o arie protejata si mobilizarea si

implicarea lor in respectarea regulamentului sitului, in opinia noastra se vor

castiga reprezentanti activi ai societatii civile care sa sprijine autoritatile

desemnate in conservarea si evolutia favorabila a florei si faunei de pe

amplasament si zonele invecinate.




68

2.11 Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată

Chiar daca pe terenul dedicat construirii parcului fotovoltaic nu se intalnesc specii

protejate cuprinse in formularul standard al sitului ROSCI0115 Mlastina

Satchinez, nu inseamna ca terenurile cuprinse in PUZ sunt lipsite de viata.

Prezentam in continuare speciile care se regasesc (in urma cercetarilor

desfasurate pe teren) accidental sau continuu in arealul studiat.

Specii întâlnite în zona viitorului parc electrovoltaic, în perioada 2010-2012.

În primul rând au fost mamifere, care nu sunt rezidente aici, dar treversează

zona în perioada căutării hranei. Astfel au fost întâlnite:

Ord. Mamalia. Vulpes vulpes, vulpe, este un element tranzitoriu, având

vizuini în depunerile loesice din amonte de Bărăteaz, la cca-5-6 km. Aici apare în

special după recoltarea cerealelor vânând rozătoare.

Capreolus capreolus, căprioară, apare accidental, câteodată şi iarna, 2-3

ex, având în vedere că pe terenul vizat nu există elemente lemnoase, tufe,

copaci pentru ascunzis şi nici vegetaŃie potrivită de păscut. Este atrasă de

culturile de porumb, în special, venind în zonă pentru a se hrăni.

Lepus europaeus, iepurele de câmp, este un elemet prezent în tot hotarul

Satchinezului. În această zonă petroliferă apara mai rar, deoarece sunt

numeroas câini hoinari, care se hrănesc în spaŃii agricole, luând la goană arice

alt animal.

Erinaceus europaeus, arici, este un element faunistic frecvent în preajma

şi în incinta Băilor Călacea. Pe terenuri agricole apare în scopul capturării

rozătoarelor.

Talpa europaea, cârtiŃă, este, de asemenea, prezentă în incinta Băilor

Călacea, accidental a fost observat şi în liziera pădurii de plopi, din nordul

teritoriului.




69

Apodemus silvaticus, şoarece de pădure, observat în apropiere de

pădurice de plop.

Apodemus agrarius, şoarece de câmp, observat în număr mare în 2011.

PrezenŃa ei a atras numeroase specii de păsări răpitoare în special şorecari şi

vinderei.

Mus musculus, şoarece de casă, observat o singură dată aproape de

StaŃia de Degazolinizare a Petrolului. Este prezent şi în incinta Băilor Călacea.

Rattus norvegicus, şobolan cenuşiu, frecvent în zona staŃiilor petroliere,

datorită deşeurilor de alimente consumabile şi de abandonarea unor structuri

construite. Pe terenul agricol a fost identificat, alături de celelalte răzătoare din

ingluvii de şorecari.

Aceste specii de mamifere nu sunt rezidente în spaŃiul viitorului parc

electrovoltaic şi s-au adaptat stării actuale de conservare a perimetrelor definite

pentru investiŃie. Datorită faptului că toate sunt specii adventive, nici o specie nu

depinde de habitatele agrocenozei, ei fiind prezenŃi doar ocazional şi sezonier

când prin prezenŃa lor îşi diversifică oferta trofică a celorlalte tereitorii. Hoinăritul

mamiferelor este cunoscută, mai ales în perioada împerecherilor. Similitudinea

terenurilor învecinate garantează posibilitatea refugierii în aceste spaŃii în

perioada construcŃiilor.

Impactul în cazul mamiferelor apreciem minor, uşor de suportat prin

mobilitatea, adaptabilitatea lor şi prin existenŃa condiŃiilor similare, sau chiar mai

bune, trofice în imediată apropiere.

Ord. Aves. Ardea cinerea, stârc cenuşiu, parŃial migrează, este o specie

comună în văile înmlăştinite, în ape stătătoare permanente şi temporare dar se

poate observa frecvent, câte un exemplar, şi terenuri agricole după recoltarea

culturilor. Aici stă la pângă şi capturează rozătoare şi insecte mai mari. Acest

comportament este amplificat în anii secetoşi, cum a fost şi 2012.




70

Este un loc atipic pentru acestă specie acvatică, ea fiind considerată aici

adventivă. InvestiŃia nu va afecta populaŃia ei din Valea Ierului, deoarece terenuri

similare sunt numeroase în zonă.

Buteo buteo, şorecar, pasăre răpitoare de zi, sedentară, care cuibăreşte în

pădurile de galerie a Mureşului, în Pădurea de la Periam la cca. 15-20 km de

locul investiŃiei. În zona Mlaştinilor Satchinez apar exemplare, în special tinere, în

perioada postnupŃială şi iarna. Localizările lor este în funcŃie de grupările şi

abundenŃa de rozătoare. StaŃionează pe stâlpi electrici de beton şi capturează

hrana prin cădere asupra ei. În spaŃiul destinat investiŃiei este atras şi de

existenŃa unor grupuri de copaci bătrâni din Băile Călacea precum şi de plantaŃia

de plopi. PopulaŃiia ei din zonă nu va fi afectată deoarece terenuri similare sunt

numeroase în zonă.

Falco tinnunculus, vânturel roşu, sedentară, parŃial migrează, cuibăreşte

ocazional pe turnul din StaŃia de Degazolinizare Petrom şi în colonia de ciori de

semănătură din Băile Călacea. Număr maxim de exemplare observate în jurul

băilor, în vecinătatea spaŃiului investiŃional, a fost 5 ex. PrezenŃa ei în zona

investiŃională este ocazională şi aleatorie. Şi terenurile învecinate prezintă

aceeaşi ofertă trofică ca zi zona în cauză, aşadar considerăm că pierderea unei

suprafeŃe din terenul agricol nu va afecta semnificativ pe această specie.

Circus cyaneus, herete vânăt, este o pasăre răpitoare de zi care este

oaspete de iarnă în zona Văii Ierului. Exemplare singuratice pot fi observate

zburând aproape de sol şi capturând exemplare din stoluri de păsări mici şi

rozătoare. În zona investiŃiei a fost observată în iarna 2011 1 ex, în zbor spre

Hodoni. Este o prezenŃă accidentală, care nu va fi afectată direct de realizarea

investiŃiei.

Ciconia ciconia, barză albă, oaspete de vară, specie cuibăritoare în

localităŃile învecinate, cel mai aproape la Bărăteaz, cca. 2-3 km. Asemenea

stârcului cenuşiu, în perioada recoltării şi aratului pot apărea exemplare de berze




71

albe şi pe terenirile agricole, vânând rozătoare. În esenŃă bazra preferă hrană de

provenienŃă animală colectată din bălŃi temporare şi permanente. PopulaŃia ei

este stabilă în zona RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez, situaŃie care nu poate fi

modificată prin impact direc în urma realizării investiŃiei.

Phasianus colchicus, fazan, specie sedentară, este un element

avifaunistic cosmopolit, ceea ce înseamnă că apare în orice tip de habitat, pe

câmp deschis, mai ales în apropierea plantaŃiei de plopi. Deoarece terenurile

agricole sunt arendate asociaŃiilor de vânători, viaŃa fazanilor este destul de

incertă în asemenea spaŃii. Din această cauză ei preferă să se retragă în spaŃii

înburuienite, şi în văile cu stuf, unde sunt mai abundente. Pe terenul

investişional, în special la marginile dinspre plantaŃie am observat numeroase

cartuşe de vânătoare dovadă că fazanii sunt vânaŃi. Nu este de mirare, că pe

spaŃiul investiŃional apar puŃine exemplare şi doar ocazional. Şi câinii de la

Petrom sunt amatori de a prinde sau afugării fazanii. InvestiŃia, aşadar, nu va

afecta populaŃiile ei din zonă.

Coturnix coturnix, prepeliŃă, oaspete de vară, ocupă, în principiu, acelaşi

teritoriu cu fazanii, deşi se menŃionează în literatură de specialitate, că

agresivitatea fazanilor este una din factori care diminuează populaŃiile de

prepeliŃe. În zona Satchinez-Bărăteaz-Călacea sat, numărul prepeliŃelor este

mică. Preferă ierburile de la marginea parcelelor agricole şi de pe malul

pârâurilor. Transformarea terenului agricol în parc electrovoltaic nu va afecta

populaŃiile ei, deoarece nu pierde nici elemente de habitat preferat şi nici bază

trofică.În plus, câinii scotocitori alungă exemplarele apărută ocazional şi fac

imposibilă cuibăritul pe sol.

Larus ridibundus, pescăruş râzător, parŃial migrează, este un alt element

cosmopolit, care este legat de existenŃa zonelor umede şi semiumede. În terenuri

agricole, cum este cea investiŃională, apare cu ocazia muncilor pământului, aratul

şi discuitul, când colectează rozătoarele ce au fost scoase la suprafaŃă. În




72

asemenea ocazii se poate asocia cu ciorile de semănătură, şi specii picioroange,

ca stârcul cenuşiu, barza albă, enentual egrete. Cuibăritul ei se desfăşoară în

spaŃii acvatice, aşadar, transformarea terenului agricol nu va afecta populaŃiile ei.

Streptopelia decaocto, guguştiuc, specie sedentară, este un element

avifaunistic numeros în zonă, în special în perioada recoltatului, semănatului,

până la lucrarea terenurilor prin arat şi discuire. Cuibăreşte în arborii din parcul

Băilor Călacea, precum şi în plantaŃia de plopi. StaŃionează pe fire electrice în

număr însemnat, de regulă în jurul surselor de hrană şi este împuşcat frecvent de

vânători. ConcurenŃa acestei specii sunt porumbeii de casă resălbăticiŃi, ce

cuibăresc în număr mare la StaŃia Petrom şi pe structurile abandonate a fostei

Ferme Avicole. PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea şi de exploatarea

investiŃiei.

Streptopelia turtur, turturică, oaspete de vară, pasăre ce apare în perioada

migraŃiei de primăvară, cuibărind ocazional în livada de la Bărăteaz. Apare

ocazional în zona investiŃională în număr de 1-2 exemplare în zbor. Este atrasă

în zonă de existenŃa plantaŃiei de plopi. InvestiŃia nu va afecta populaŃiile ei,

deoarece nu are un traseu fix de migraŃie, iar habitatele perimetrale sunt identice,

sunt tot terenuri agricole.

Asio otus, ciuf de pădure, specie sedentară, cuibăreşte în rezervaŃie şi în

parcul Băilor Călacea, în cuiburi de ciori de semănătură. Terenurile agricole din

jurul băilor sunt tot atâtea perimetre de capturare a hranei. Aşa poate să apară şi

în zina de investiŃie, dar transformarea aceteia nu va afecta posibilităŃile de

hrănire şi indirect nici numărul exemplarelor de ciufi de pădure.

Athene noctua, cucuvea, specie sedentară, cuibăreşte, cel mai aproape în

hornurile dezafectate a Băilor Călacea. În amurg se poziŃionează pe fire electrice

din apropierea băilor şi vânează rozătoare. În zona investiŃională, în lipsă de

puncte de observaŃii potrivite poate să apare doar accidental. PopulaŃiia ei nu va

fi afectată de investiŃie.




73

Merops apiaster, prigoare, oaspete de vară, cuibăresc în maluri abrupte

loesoide din perimetrul comunei Satchinez. În zona discutată nu au posibilităŃi de

cuibărire, aici apar în perioada hoinăritului, vânând insecte din zbor, sau în timpul

migraŃiei. PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Coracias garrulus, dumbrăveancă, oaspete de vară, apare în perioada

migraŃiilor de toamnă, când staŃionează pe fire electrice exemplare izolate.

PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Galerida cristata, ciocârlan, sedentară, parŃial migrează, singura specie,

alături de ciocârlie, care cuibăreşte în zona de investiŃie, şi anume la baza

stâlpilor electrici de beton abandonaŃi de exctracŃia petrolieră, în buruieni. Aceste

spaŃii de 2-3 mp nu pot fi araŃi, deci sunt locuri ideale pentru creşterea puilor.

Pericolul cel mai mare asupra populaŃiei, 3-4 perechi posibili, sunt câinii hoinari,

care verifică fiecare palmă de pământ şi sunt mereu flămânzi. Realizarea

parcului fotovoltaic afectează indirect numărul populaŃiei ciocârlanilor. Salvarea

lor este mutarea în terenuri similare din vecinătatea investiŃiei.

Alauda arvensis, ciocârlie, specie oaspete de vară, comună, cuibăritoare

pe terenurile agricole. Cuibăreşte pe sol, aşadar va fi supus unui impact direct

prin realizarea investiŃiei. Datorită capacităŃii de zbor, şi mobilităŃii accentuale, ce

caracterizează păsările, şi această specie îşi va găsi habitatul potrivit şi locaŃiile

pentru cuibărit în terenurile agricole învecinate.

Hirundo rustica, rândunică de casă, oaspete de vară, cuibăreşte în

localităŃile riverane. În zonă apare în zbor, câteodată în număr de 10-20 ex,

colectând insecte zburătoare. Nu este legat direct de suprafaŃa solului, aşadar nu

va fi afectată negativ de implementarea planului investiŃional.

Delichon urbica, lăstun de casă, oaspete de vară, cuibăreşte în localităŃile

din zonă. Numărul exemplarelor este mai mare decât în cazul rândunicilor de

casă. Comportamentul de colectare a hranei este identică cu specia precedentă.

Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.




74

Motacilla flava feldegg, codobatură galbenă, oaspete de vară, cuibăreşte

în apropiere, în zăvoaiele Pârâului Slatina. Exemplare apar de-a lungul drumului

petrolier unde colectează insecte, în special pe cele lovite de maşini. În terenul

agricol în cauză nu am observat pe această specie. ViaŃa ei este legată de zone

mlăştinoase, umede şi semiumede, apariŃia ei pe marginea drumului este

ocazională şi în lipsă de hrană specifică. Nu va fi afectată de realizarea

investiŃiei.

Motacilla alba, codobatură albă, oaspete de vară, specie cuibăritoare în

incinte umede, marginile înierbite a băltirilor de apă permanente şi temporare. În

zona terenului agricol au fost observate 1-2 exemplare, în special inspectând

spaŃiile înburuienite abandonate după extracŃia ŃiŃeiului. În zonă propriu-zisă nu

cuibăreşte, aşadar, nici nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Lanius collurio, sfrâncioc roşietic, oaspete de vară, cuibăreşte, cel mai

apropape în incinta parcului Băile Călacea şi pe tufele de porumbe din amonte

de Bărăteaz şi Hodoni. În zonă apare accidental, colectând hrană, insecte mari,

cosaşi, libelule ş.a. SpaŃiul agricol nu este tipic pentru această speciei, de unde

deducem că populaŃiile ei nu vor fi afectate direct de realizarea investiŃiei.

Terenurile agricole cultivate învecinate oferă aceeaşi sursă de hrană şi

accesibilitate trofică.

Lanius minor, sfrâncioc cu frunte neagră, oaspete de vară, cuibăreşte în

zonă cu tufişuri, copaci izolaŃi din zone deschise. La Satchinez preferă plopii de

pe lângă drum după Bărăteaz. În zona discutată apar exemplare singuratice

postnupŃiale, ce staŃionează pe fire electrice şi stâlpi electrici. Vâneaază insecte

mari, fluturi, libelule. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Philloscopus collybita, pitulice mică, oaspete de vară, specie arboricolă

observată atât în plantaŃie de plopi cât şi în parcul Băilor Călacea. Pe terenuri

agricole deschise fără elemente lemnoase, de copaci şi tufe nu a fost observată.





75

Muscicapa striata, muscar sur, oaspete de vară, cuibăreşte în parcul

Băilor Călacea. Apare în zonă staŃionând pe fire electrice şi pe crengi din

plantaŃie în special în perioada migraŃiilor de primăvară şi toamnă. Nu este legat

direct de terenul agricol în discuŃie, ca atare nu va suferi din cauze implementării

investiŃiei.

Saxicola rubetra, mărăcinar, oaspete de vară, specie comună în zonă.

Cuibăreşte în bălării şi tufărişuri de pe marginea drumului. PrezenŃa ei este

semnalată de staŃionările îndelungate pe fire electrice, poziŃii de unde observă

hrana ei preferată, insectele şi larvele acestora. Posibil să cuibărească în jurul

bazinelor de slam petrolier abandonate de petrolişti şi jur împrejur înierbite cu

specii ruderale. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Saxicola torquata, mărăcinar gulerat, oaspete de vară, preferă habitat

asemănător cu specia precedentă. SituaŃa ei de conservare este asemănătoare.


Phoenicurus ochruros, codroş de munte, oaspete de vară, cuibăreşte în

cuiburile de rândunele din localităŃile învecinate. Exemplarele singuratice apar în

zona clădirilor Petrom, în special în perioada postnupŃială. Nu a fost observată

direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de realizarea

investiŃiei.

Erithacus rubecula, guşă roşie, măcăleandru, oaspete de vară, este legată

de existenŃa sursei trofice şi locurile de cuibărit din Băile Călacea. Nu a fost

observată direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de

realizarea investiŃiei.

Turdus pilaris, sturz de iarnă, apare ca oaspete iarna în număr mare în

zonele umede şi semiumede, dar şi pe terenuri agricole. Grupurile de iernare

hoinăresc în funcŃie de sursă de hrană. In apropierea zonei în discuŃie cele mai

mari grupări au fost întâlnite pe decantoarele semiuscate a fostei Ferme Avicola.

Exemplare nu au fost observate pe terenul agicol propus investiŃiei. Nu a fost




76

observată direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de

realizarea investiŃiei.

Turdus merula, mierlă neagră, specie sedentară, comună în rezervaŃie

dar şi în localităŃi din zonă. Aşadar, este prezentă atât la Băile Călacea cât şi la

StaŃia Petrom. Accidental apare în plantaŃie de plop, dar direct pe terenul agricol

nu a fost observat de către noi. Deoarece este legată de alt tip de habitat şi sursă

trofică decât seminŃe de cereale şi de buruieni, nu va fi afectată de investiŃie.

Sturnus vulgaris, graur, parŃial migrează, cuibăreşte frecvent în sălciile

bătrâne şi găunoase din RezervaŃie, dar şi în clădirile din Zootehnie. În zona

discutată apare în număr mare în perioada postnupŃială urmărind turmele de oi,

care pască vegetaŃie proaspăt răsărită după recolatrea cerealelor. Nu apar în

terenuri agricole arate şi discuite, de unde a dispărut vegetaŃa de suprafaŃă.

Având o mobilitate şi adaptabilitate mare nu va fi afectată de realizarea

investiŃiei.

Corvus frugilegus, cioară de semănătură, specie sedentară, comună în

zonă. Cuibăreşte în parcul Băilor Călacea de unde este gonit de către vânători.

Apare în perioada posnupŃială în număr mai mare de exemplare, hoinărind pe

terenurile agricole după hrana lor, seminŃe şi grâne. După dezafectarea solului

de vegetaŃia rămasă după culturi caută alte spaŃii similare care mai dispun de

hrană. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Corvus cornix, cioară grivă, specie sedentară, cuibăreşte pe tufe şi copaci

din rezervaŃie, apare în zonă în număr mai redus de exemplare, preferând

apropierea animaleor, a oilor ce pască. Specie cosmopolită cu o adaptabilitate

specifică. În perioada cuibăritului staŃionează în apropierea zonelor înstufărite,

deoarece capturează pui şi ouă de la păsările ce cuibăresc acolo, dar afectează

în acest sens şi pe speciile cuibăritoare pe sol. Nu va fi afectată de realizarea

investiŃiei.




77

Coleus monedula, stăncuŃă, specie sedentară, cuibăritoare în localităŃi dar

şi în sălciile scorburoase din rezervaŃie, se alătură în număr mare la grupurile

hoinare de corvide, preferând apropierea turmelor de animale, în perioada

postnupŃială. Iarna, deasemenea, apare alături de ciorile de semănătură în

apropierea localităŃilor. În terenul agricol ce va fi transformat în parc

electrovoltaic, corvidele au fost observate ocazional, numai în perioada când era

vegetaŃie rămasă în urma recoltării culturilor. După aceea nu au fost prezente

prin aceste incinte. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Pica pica, coŃofană, specie sedentară, cuibăreşte în livezi, copacii de

lângă drum, în parc şi pe sălciile şi răchitele din rezervaŃie. Apare în zonă sub

formă de exemplare hoinare, ce urmăresc mişcarea turmelor de oi. Nu va fi

afectată de realizarea investiŃiei.

Parus major, piŃigoi mare, specie sedentară, cuibăreşte la Băilor Călacea.

În zone agricole, deci nici în terenul vizat, nu a fost observată. Câteva exemplare

hoinăresc până la plantaŃia de plopi. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Parus caeruleus, piŃigoi albastru, specie sedentară, cuibăreşte la Băilor

Călacea. În zone agricole, deci nici în terenul vizat, nu a fost observată. Câteva

exemplare hoinăresc până la plantaŃia de plopi. Nu va fi afectată de realizarea

investiŃiei.

Aegithalos caudatus, piŃiguş codat, specie sedentară, cuibăreşte în tufişuri

perimetrale Băilor Călacea. Fiind o specie fidelă locului nu face zboruri lungi. Pe

ternul agricol nu a fost observat, datorită lisei totale de elemente de habitat

specifice acestei specii. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Emberiza citrinella, presură galbenă, specie sedentară, specie comună în

zona Satchinez în special unde există tufe şi elemente lemnoase, cum este

perimetrul rezerbvaŃiei şi livada de la Bărăteaz. A fost observată în plantaŃia de

plop, unde posibil să cuibărească. Se hrăneşte cu grăunŃe pe terenuri agricole şi

zone înburuienite. cuibăreşte la Băilor Călacea. În zone agricole, deci nici în




78

terenul vizat, nu a fost observată. Câteva exemplare hoinăresc până la plantaŃia

de plopi. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Miliaria calandra, presură sură, specie sedentară, parŃial migrează, este o

specie comună. Îşi trădează perezenŃa prin staŃionările pe fire electrice. De

regulă, preferă zonele cu arbori şi arbuşti. Din lipsa acestor elemente de habitat

nu a fost observată pe terenurile agricole, unde apare doar să se hrănească. Nu

va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Acanthis cannabina, cânepar, migrator parŃial, apare în zonă în perioada

de iarnă în grupări însemnate. Pe terenul agricol în cauză nu a fost observată de

către noi. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Passer montanus, vrabie de câmp, specie sedentară comună şi frecventă,

cuibăreşte în structurii habituale umane şi în scorburi din rezervaŃie. Apare în

număr mare de-a lungul drumurilor circulate şi consume grâne căzute de pe

maşinile de transport, dar şi seminŃe de buruieni şi insecte răscolite de turme de

animale. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

Passer domesticus, vrabie de casă, specie sedentară, comună şi

frecventă, cuibăreşte în structurii habituale umane din localităŃi. Pe terenuri

agricole apare mai rar, de exemplu în perioada recoltării cerealelor. În rest este

fidel localităŃilor. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.

*

* *

Stabilirea obiectivelor de conservare se va face Ńinânduse cont de caracteristicile

ariei naturale protejate prin planurile de management .

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu este afectată

deoarece prin implementarea PUZ-ului prezentat nu se produce nici unul din

fenomenele enumerate in continuare




79

- suprafata necesara proiectului este foarte mica raportat la suprafata

sitului si nu se reduce suprafaŃa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor

speciilor;

- nu duce la fragmentarea habitatelor;

- nu are impact negativ asupra factorilor care determină menŃinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate;

-. nu produce modificări ale dinamicii relaŃiilor care definesc structura

şi/sau funcŃia ariei naturale protejate de interes comunitar.

- zona este si fara aplicarea planului antropizata si nu asigura habitate

prielnice pentru cuibarit si hrana speciilor de fauna.

- este amplasata în imediata apropiere a căilor de acces

- nu constituie barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează

accesul speciilor spre zonele de hrană şi cuibărit);

- nu izolează corpuri de apă;

- nu produce schimbări climatologice;




80

Capitolul III

3.1 Identificarea şi evaluarea impactului

In acest capitol se va analiza magnitudinea si importanta impactului asociat

implementării planului urbanistic zonal.

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si

vecinatati) nu au fost identificate speciile de vietuitoare de interes conservativ

pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI

0115.

Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de interes

comunitar, in faza de constructie si de operare obiectivul nu poate produce un

impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

De asememenea, monitorizarea terenului care este inclus in PUZ nu a semnalat

prezenta speciilor pentru care s-a stabilit zona de protectie.

În ceea ce priveste fauna, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale

prezentului plan în functie de tipul de impact posibil a fi înregistrat.

Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea,

si anume în functie de:

a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani)

si lung (mai mult de 5 ani);

b) Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului

împreuna cu alte planuri si proiecte relevante din vecinatate;

c) Efect exercitat: impact direct si indirect.




81

Principalele functii ale sistemelor ecologice sunt fluxul de materie si de energie si

autoreglarea, ultima asigurand continuitatea structurii in timp si spatiu, inteleasa

nu intr-un sens static, ci intr-unul dinamic, sistemele ecologice aflandu-se intr-o

continua evolutie

În vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre prezentul

plan asupra mediului este necesara identificarea activitatilor specifice prezentului

plan. In functie de relatia activitate – efect potential exercitat ,prin evaluarea

cumulata a tuturor categoriilor de impact , se obtine urmatoarea matrice :

Termen scurt Termen mediu Termen lung Impact

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Sin- gular

Activitati de zonare,

amenajare si

constructie

Transport materiale,

utilaje, personal

-

-

-

Ciculatie auto la si dinspre

locatie pt intretine-

re

Cumu- lat

Activitati de zonare,

amenajare si

constructie cumulate

cu activitati de pe

parcelele invecinate

Transport materiale,

utilaje, perso-

nal cumulate

cu activitati de

exploatarea titeiului, agricultura

pe amplasa-mentele

invecinate

Activitatile din zonele limitrofe

Aprovizionare si

transport la obiec-tivele

din vecinatate

Activitati pe zonele invecinate

Ciculatie si depla- sari spre obiective

din vecina-

tati




82

Terenul dupa recoltarea graului si aratura – vedere dinspre Dp 4

Sonda dezafectata si linia electrica de medie tensiune in apropiere de limita obiectivului




83

Deocamdata, in afara de activitatile specifice planului prezentat, in vecinatati se

desfasoara activitati agricole, activitati specifice exploatarii titeiului si separarii

subproduselor (gaze de sonda) activitati turistice ocazionale la sfarsit de

saptamana si cu ocazia tratamentelor la Baile Calacea.

Limita nordica a amplasamentului cu ternul vecin cultivat cu porumb si padurea cultivate de plopi

O data identificate toate activitatile specifice prezentului plan si efectele

potentiale asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în vederea

identificarii celor semnificative, conform matricei de impact descrisa mai jos în

procedura de evaluare a impactului asupra mediului.




84

Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate

care este supusa evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se determina

valoarea impactului final

Aceasta valoare este data de urmatoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate

Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind

clasificate conform urmatoarei matrice:

Cuantificarea consecintelor impactului Bonitate Incadrarea

impactului Consecinta

1 Fara impact Specia/habitatul nu este afectat de proiect 2 Impact

nesemnificativ 0-2 % din specii/habitat este afectat de proiect

3 Impact moderat 2-10 % din specii/habitat este afectat de proiect 4 Impact

semnificativ 10-50 % din specii/habitat este afectat de proiect

5 Impact dezastruos

50-100 % din specii/habitat este afectat de proiect

Probabilitatea desfasurarii unui eveniment se poate ierarhiza astfel:

Probabilitatea realizării unui eveniment

Valoare Marimea efectului

Improbabil 1 Efectul apare accidental Posibil 2 Efectul apare ocazional

Probabil 3 Efectul apare rar Foarte probabil 4 Efectul apare frecvent

inevitabil 5 Efectul apare inevitabil Matricea de impact, calculata în functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a

consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:




85

Matricea impactului

Probabilitate Valoare Nivelul impactului

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Posibil 2 2 4 6 8 10

Probabil 3 3 6 9 12 15

F. probabil 4 4 8 12 16 20

inevitabil 5 5 12 15 20 25

Bonitate 1 2 3 4 5

Impact Fara Nesemni-

ficativ

Moderat Semnifi-

cativ

Dezastruos

Valoarea impactului este caracterizat astfel:

Nivelul impactului Valoare

Nesemnificativ 1 – 4

Moderat 5 – 12

Semnificativ 16 - 25

Analiza nivelului impactului este facuta în functie de consecintele si probabilitatea

fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor

exercitate în vederea evaluarii finale.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale,

inclusive a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter

de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o

perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.




86

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a

populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut,

refacerea starii initiale a mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade

îndelungate.

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si

populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe

termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de

numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor

locale afectati pe de alta parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor asa

cum au fost descrise mai sus.

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra

mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si

proiectelor din zona de interes.

Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului,

conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale,

asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:

Termen scurt Termen mediu Termen lung Impact

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect Singular 2 2 1 1 1 1

Cumulat 3 3 1 1 1 3

Bonitate 1 1 1 1 1 1

impact fara fara fara fara fara fara




87

Se poate constata ca impactul planului atat singular cat si cu activitatile care se

mai desfasoara in prezent pe parcelele vecine este nesemnificativ. Arealul

include deopotriva mediul fizic si biologic natural, precum si mediul transformat si

controlat de catre specia umana ca o ierarhie de unitati organizate, dinamice si

cu proprietati structurale si functionale identificabile si cuantificabile fara sa

afecteze integritatea naturale protejate. Speciile de avifauna care au fost

detectate pe teren au comportament specific mediilor antropizate fiind adaptate

prezentei omului in acest perimetru .

Procentul din arealul protejat pe care il acopera planul este sub 3 % si nici acesta

nu este pierdut, deoarece aproximativ 55-65 % din el va fi folosit tot pentruspatii

verzi.

Exceptand perioada de constructie – montaj, cand se va intensifica traficul

utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare activitatile

mentionate nu sunt incompatibile si se pot desfasura astfel incat impactul

cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl

Natura 2000.

3.2 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de

resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina

modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes

comunitar.

Planul prezentat nu implica utilizarea nici unei resurse naturale locale pentru

dezvoltarea proiectului.




88

3.3 Masuri de reducere a impactului

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât sa asigure o reducere la minim pâna la

eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea

implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .

3.3.1 Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect

Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 constă în

asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabilă” pentru speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat în parte.

Deşi legislaŃia specifică nu defineşte în mod clar termenul de „statut de

conservare favorabilă”, României îi va reveni obligaŃia de a raporta periodic către

Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii

obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă sunt

mărimea şi distribuŃia populaŃiei din cadrul sitului. Este deci esenŃial ca impactul

unor investiŃii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit

Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinŃifice. În majoritatea

cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea

atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform

art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie

să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă,

aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat

modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puŃin

favorabil faŃă de situaŃia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a

avut loc o deteriorare a habitatului.




89

Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeŃe de habitate naturale,

specifice din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes

comunitar, constituie o altă presiune asupra valorilor naturale de interes

conservativ în spaŃiul european.

Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod

direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de

lumină, etc.).Intensitatea, durata şi frecvenŃa elementului disturbator sunt

parametrii ce trebuie luaŃi in calcul.

In general, în perioada de execuŃie de lucrări de construcŃie in cadrul habitatelor

naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra

florei si faunei. In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de

retragere in zone limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii

sau zgomotul generat de lucrarile efective de constructie.

În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de

introducere în intravilan, schimbarea destinaŃiei de folosinŃă a terenurilor prin

scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaŃiilor pe specialităŃi pentru

executarea utilităŃilor, drumurilor, faza DTAC, PT, etc.

Resursa naturală de pe amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ, necesară

implementării planului, este reprezentată de suprafaŃa solului pe care se va

instala parcul energetic fotovoltaic Implementarea proiectului pentru care se

dezvoltă planul nu necesită preluare de apă pe durata execuŃiei lucrărilor sau în

perioada de operare si nu implica activitati care sa duca la poluarea cuantificabila

a atmosferei.

In general, în perioada de execuŃie de lucrări de construcŃie in cadrul habitatelor

naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra

florei si faunei, ceea ce necesita identificarea si luarea masurilor adecvate de

limitare a impactului.




90

Identificarea /analiza posibilului impact asupra ROSPA0078 Mlastina Satchinez

Datorita diferentei radicale intre habitatul terenului agricol si zonele umede

mlastinoase, pasuni saraturoase din interiorul ROSPA0078 Mlastina Satchinez

care se afla amplasata la cca. 2,7 km de zona viitoarei investitii, apreciem ca

impactul asupra speciilor avifaunistice de interes comunitar va fi nesemnificativ.

Terenul agricol studiat nu este nici in present adecvat ca zona de hranire sau

adapostire. Chiar si in timpul migratiei pasarile urmaresc firul vaii cu habitate

specifice. Terenul arabil in studiu face parte dintr-o zona vasta de alte terenuri

agricole si terenuri destinate exploatatiilor petroliere din care lipsesc elementele

de habitat si resurse de hrana care sunt repere vitale pe parcursul migratiei

pasarilor. Existenta prin zona a unui numar mare de caini si pisici hoinare cat si

intensitatea si permanenta lucrarilor agricole care se suprapun peste periodele

de migratie contureaza o situatie reala care explica lipsa speciilor rare si de

interes comunitar care necesita conservare speciala.

Toate aceste considerente ne duc la concluzia ca nici pe perioada de functionare

a parcului fotovoltaic, deplasarea avifaunei nu va fi afectata de prezenta

investitiei.

Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt:

Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de amenajare

si constructie sa se efectueze într-un mod controlat si planificat tinând cont de

urmatoarele aspecte:

1. perioada în care se efectueaza: lucrarile se vor efectua în afara perioadelor de

cuibarit si crestere a puilor pentru pasarile identificate în zona de studiu,

respectiv perioada 15 aprilie – 1 iunie, iar perioada din zi optima pentru

desfasurarea lucrarilor nu trebuie sa depaseasca intervalul orar 7 -17

pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de

pasari identificate;




91

2. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda

ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel încât sa evite efectuarea a doua sau

mai multe lucrari cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumularii

mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si

amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si gararea utilajelor,

pentru a putea intervene prompt în cazul unor scurgeri accidentale de

combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele neutilizate în procesul de

constructie sa poata fi reciclate sau refolosite

5. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa fie realizate în conformitate cu

regulile de urbanism

6. protedtia solului: decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea

şi protejarea acestuia

7. protectia soiurilor locale de flora: pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive

în zonă, se recomandă cu stricteŃe utilizarea pentru recopertare a solului fertil

decopertat iniŃial.

8. fragmentarea arealului:pozarea reŃelelor electrice din cadrul amplasamentului

vor urma reŃeuau drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafaŃa de teren

afectată prin fragmentarea temporară.

Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile

necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate cât mai

eficient astfel încât sa se reduca la minim numarul de curse pe teritoriul sitului

protejat. De asemenea, se vor limita traseele autovehiculelor şi se vor utilize

retelei de căi de acces existente.




92

Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung

Deoarece impactul pe termen mediu si lung este dat de acelasi tip de activitati,

se recomanda interzicerea unor surse de zgomot, tinând cont ca specificul zonei

impune activitati turistice de tip eco-turism, unde turistii se pot odihni si pot

admira frumusetile naturii, inclusiv sa faca observatii in zona in care se pot urmari

pasarile din arealul mlastinos.

Pentru viitorii beneficiari ai loturilor pe care se va dezvolta constructia parcului

fotovoltaic trebuie sa se asigure informarea precisa referitor la calitatea zonei

naturale în care isi implementeaza investitia, recomandarile si restrictiile impuse

în ceea ce priveste conduita lor (restrictiile în ceea ce priveste zgomotul,

deranjarea biodiversitatii, colectarea de specii protejate, prohibitia la pescuit si

vânatoare, etc., astfel încât acestia sa fie constientizati de necesitatea de

conduita în perfect acord cu mediul înconjurator. Acestia trebuie sa aiba acces la

un set minim de informatii care sa le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca

urmare a unei conduite neadecvate a antreprenorilor si angajatilor acestora.

Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung

Ca si în cazul impactului direct pe termen mediu si lung, impactul indirect pe

termen mediu si lung este determinat de aceleasi categorii de activitati,

reprezentate de activitatile de agrement si prezenta a beneficiarilor în interiorul

ariei protejate si de deplasarile cu autovehiculele pana la proprietatile detinute.

Se recomanda incurajarea deplasarilor velo si in acest sens autoritatile locale vor

trebui sa ia masuri de amenajare a drumurilor de biciclete pana la amplasament.

Toate aceste masuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat.




93

3.3.2 Identificarea şi evaluarea impactului rezidual

La faza de dezvoltare a planului nu se va înregistra impact asupra mediului în

general şi asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat

ROSCI0115 in mod special. Ca atare, la această fază nu se poate discuta de

măsuri de diminuare a impactului planului şi, corelelat, de evaluarea impactului

rezidual.

Deşi amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ şi de implementarea proiectului de

plan energetic fotovoltaic nu corespunde din punct de vedere ecologic şi/sau

etologic ca teritoriu de cuibărire pentru nicio specie de pasăre de interes

conservativ considerăm aplicabilă ca măsură preventivă de diminuare a

impactului la faza de construcŃie a proiectului efectuarea lucrărilor în afara

perioadei de cuibărire a păsărilor (perioada mai-iunie), în vederea diminuării

disturbării în vecinătatea amplasamentului analizat. Însă, având în vedere că pe

langa amplasamentul analizat pe un spatiu inconjurator destul de larg nu există

habitate specifice de cuibărire considerăm că efectul aplicării acestei măsuri de

diminuare a impactului va fi minim, iar impactul rezidual va fi aproximativ identic

cu impactul iniŃial al proiectului în faza de construcŃie.

3.3.3 Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ

Impactul identificat în teren si în vecinătatea suprafeŃei vizate de implementarea

PUZ, se manifestă sub forma prezentei antropice in activitati agricole, de

transport, de exploatare a zacamintelor de titei, etc. Considerăm impactul

cumulat ca fiind semnificativ mai redus decât impactul generat de parcul

energetic fotovoltaic în perioada de construcŃie şi de operare în cazul selectării

unui amplasament în zone naturale sau semi-naturale nedisturbate antropic.




94

3.3.4 Cuantificarea impactului asupra biodiversitatii locale pe baza

indicatorilor cheie

1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:

Prin impelementarea PUZ-ului propus, se vor ”pierde” 2,55 % din suprafaa totală

a Sitului Natura 2000.. Practic, panourile fotovoltaice nu vor avea fundații, ci vor fi

montate pe o structură metalică înfiptă în pământ prin batere, până la adâncimea

de 1,40 - 1,90 m (adâncimea va fi stabilită prin proiectul tehnic de rezistență, în

funcție de caracteristicile geologice ale terenului și încărcările mecanice din vânt

și zăpadă. Această structură este alcătuită din profile din oțel zincat galvanic,

asamblate cu șuruburi (fără sudură).

Stâlpii ce vor fi bătuți în pământ au secțiunea de cca. 120 x 120 mm. Sunt

36.432 panouri, și avem un stâlp metalic la fiecare cca. 6 panouri, deci vor fi

6.072 stâlpi bătuți în pământ. Suprafața afectată de stâlpi este deci: 0,12 m x

0,12 m x 6.072 = 87,44 m2, adică 0.0384% din terenul aferent parcului

fotovoltaic. (vezi planșa A-02-01 Detalii imprejmuire si drum de incinta și foto

P1050295.JPG anexate)

Cablul electric va fi pozat la adâncimea de cca. 0,70 m, în șanțuri cu secțiunea

0,80 x 1.00 m, și va urma cel mai scurt traseu posibil. Lungimea totala va fi cca.

4.100 m. Suprafața afectată de cablu este: 0.80 m x 4.100 m = 3280 m2, adică

1.44 % din terenul aferent parcului fotovoltaic (vezi foto P1050261.JPG și

P1050262.JPG atașate)

Traseul LES de 6 kV va fi de-a lungul drumului de exploatare DE 29 pana la

statia de transformare de 110/ 6 kV Calacea.




95

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată implementarii

planului

SuprafeŃele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităŃile

de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună. Gardul care va inconjura

zona parcului fotovoltaic va permite (prin constructie) accesul animalelor mici pe

teritoriul aferent investitiei.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)

Prin activitatea economica propusă nu va avea loc fragmentarea niciunui habitat

de interes comunitar;

4. Durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul;

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta faŃă

de aria naturală protejată de interes comunitar;

Durata estimată de exploatare a parcului fotovoltaic este de maxim 25-30 ani.

6. Schimbari în densitatea populaŃiilor (nr. de indivizi/suprafată);

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în

etapa de sistematizare pe verticală a terenului. Efectivele indivizilor vegetali au o

putere de regenerare mare datorita unei bune fructificari/înmulŃiri vegetative pe

cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe (necultivate). Exemplarele de

faună care se vor retrage de pe suprafaŃa obiectivului pe perioada de constructie

sunt puŃine şi nu vor modifica semnificativ densitatea populaŃiilor în zonele

adiacente.




96

Capitolul IV

Monitorizarea

Avand in vedere ca pe amplasament nu s-au decelat in timpul perioadei de

observare specii apartinand celor listate pe formularul standard si tinand cont de

impactul nesemnificativ al investitiilor ne asteptam ca realizarea proiectului sa nu

afecteze numeric şi structural nici una dintre populaŃiile din habitatele prioritare

Totusi, avand in vedere experienta limitata cu parcuri solare construite in tara,

datele relativ putine din literarura de specialitate (care nu pot fi in totalitate

generalizate), se recomanda ca beneficiarul in colaborare cu Muzeul Banatului,

custodele sitului, sa efectueze monitorizarea zonei in care s-a implementat

proiectul pe perioada executiei lucrarilor de constructie si a primilor doi ani de

functionare. Monitorizarea se va face prin observatii directe pe teren. Se va

urmari starea si interrelatia investitiei fata de mediu si in mod deosebit

biodiversitatea.

1. Monitorizarea pe perioada executiei lucrarilor

Beneficiarul considera ca lucrarile prevazute in vederea implementarii

proiectului vor dura intre 4 si 6 luni de la obtinera autorizatiei de constructie.

Pentru reducerea impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de

amenajare si constructie sa se efectueze etapizat si in afara perioadei de cuibarit

si nuptiale.

De aceea propunem urmatorul calendar de implementare etapizat:.




97

Lucrari

executate

Lunile anului

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Decopertare x

Pozare LES x

Amplasare

stalpi

sustinere

x

Pozare

panouri

x x

Finalizare

lucrari,

reasezare sol

fertil

x

Monitorizarea

gestiunii

deseurilor

x

x

x

x

x

Pentru a realiza masurile propuse, pe perioada executarii lucrarilor se vor

monitoriza urmatorii parametrii de mediu:

Componenta de mediu Periodicitate Caracteristici urmarite Aer semestrial Noxe emise de mijloacele de transport

(pulberi, NOx. SOx) Sol semestrial Scurgeri de hidrocarburi din zona de

stationare a utilajelor (numai daca se produc incidente cu scurgeri accidentale de hidrocarburi)

Zgomot/vibratii semestrial Nivelul de zgomot in timpul constructiei parcului fotovoltaic comparativ cu zgomotul de fond al zonei

Biodiversitate semestrial Impactul asupra vegetatiei locale si a faunei zonelor invecinate




98

Lucrarile de executie a proiectului se vor realiza in afara perioadei de cuibarit si

imperechiere a pasarilor ( 15 aprilie-1 iunie).

2. Monitorizarea in perioada de exploatare

Datorita caracterului nepoluant al proiectului dar si a lipsei de experienta pentru

pozitionarea unor parcuri solare in zone protejate, dupa implementarea

proiectului se va avea in vedere monitorizarea impactului asupra biodiversitatii.

Componenta de mediu Periodicitate Caracteristici urmarite

Biociversitate Trimestrial in perioada

primavara- toamna

(martie-octombrie) pentru

primii doi ani de la

punerea in operare a

investitiei

- Evidentierea mortalitatii

pasarilor (specii gasite,

numar de exemplare)

- calitatea vegetatiei de

sub panourile solare.

Pentru minimizarea eventualiitatii confundarii de populatiile de pasari din zona (in

timpul noptii) a parcului fotovoltaic cu un luciu de apa, modulele solare care se

vor achizitiona vor fi de tipul celor cu minima reflexie fabricate actual.

Daca se identifica totusi unele cazuri de mortalitate in perioada monitorizarii, se

va declansa o investigatie specializata pentru a determina cauzele incidentului

(incidentelor) si se vor lua masuri de remediere a situatiei, daca aceasta se

dovedeste a fi din motive datorate existentei investitiei.

De asemeena, se vor lua masuri imediate daca se constata dezvoltarea speciilor

invazive în zonă in vederea protectiei soiurilor locale de flora:




99

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele afectate

Studiul privind prezenta speciilor protejate din zona analizata a fost efectuat in

etape diferite:

- etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse

pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la

metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-

geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua

hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea

identificarilor in teren.

- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari in vederea

determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost

cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare

din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost

studiata la periferia zonei avute in vedere.

- etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe

a speciilor, a prezentei/absentei speciilor de pasari si de habitate de

interes conservativ.

Descrierea metodelor specifice folosite pe teren pentru culegerea datelor:

Terenul pentru care s-a eleborat planul urbanistic este in mare parte utilizat ca

teren cu caracter agricol. Zona din teritoriul total pe care se va amplasa in viitor

parcul fotovoltaic a fost si este inca folosit ca teren arabil. Acesta a fost

insamantat cu grau si la momentul in care s-a inceput culegerea informatiilor pe

amplasament (inceputul lui aprilie 2012). cultura era in vegetatie asa cum se

vede in fotografiile anexate.




100

Pe un astfel de teren cu agrocenoza antropomorfizata nu se face cartare prin

relevee de habitat sau vegetatie, deoarece este evident ca in urma lucrarilor

agricole efectuate nu se vor regasi reprezentanti ai florei si vegetatiei si nici

elemente de fauna de interes comunitar care sa necesite conservare.

Observatiile ornitologice au fost efectuate incepand cu luna aprilie (perioada de

cuibarit) cat si in in perioada postnuptiala numai pe perimetrul marginal,

neinsamantat, aferent viitoarei investitii.

Avand in vedere structura vegetaŃiei de pe perimetrul analizat pentru care se

solicita avizul pentru PUZ (terenuri agricole), precum şi componenŃa floristică (în

special, specii commune pe zona limitrofa arabilului), apreciem că impactul

asupra biodiversităŃii va fi nesemnificativ, pe durata implementării şi funcŃionării.

În concluzie considerăm că impactul produs asupra biodiversităŃii prin realizarea

obiectivului de investiŃie este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung

asupra florei şi faunei locale.

*

Concluzii

Prognoză finală: Schimbările determinate de PUZ, la nivelul condiŃiilor de mediu,

vor produce un impact direct, suportabil şi definitiv, care va trebui corelat cu

sărăcia de specii şi uniformitatea condiŃilor habituale din terenul agricol în cauză.

În raport cu aria naturală protejata ROSCI 0115 Mlastina Satchinez apreciem că

investiŃia nu va avea un impact direct asupra speciilor cu statut de conservare

vulnerabil, cu populaŃiile în declin şi asupra speciilor rare. DiferenŃa structurii de

habitat, poziŃionarea geografică sunt garanŃii în acest sens, iar speciile observate

aici, în majoritatea lor au fost în trecere, fiind ocazionale sau adventive spaŃiului

agricol.




101

Având în vedere faptul, că asemenea spaŃii sunt suficiente în imediata apropiere

a zonei investiŃionale, ocaziile acestora de a vizita terenuri agricole, hoinărind,

urmărind turme de oi sau culegând cereale şi seminŃe de buruieni, după

recoltarea cerealelor, nu se vor sista. PretenŃiile trofice vor putea fi satisfăcute în

imediata vecinătate a parcului electrovoltaic.

Practic impactul proiectului, inedit pentru zona Satchinez, va trebui urmărit,

cercetat şi monitorizat indeaproape de custodele sitului, deoarece în literarura de

specialitate sunt relativ puŃine date, toate au caracter local, şi numai indirect le

putem lua în calcul.

AfirmaŃia noastră, că transformarea terenului va produce un impact minor şi

suportabil se bazează pe cercetări îndelungate ale populaŃiilor de animale

menŃionate şi cunoaşterea pretenŃiilor bio-ecologice ale acestora, în contextul

ecosistemic al Văii Ierului.

Intocmit:

SC EXPERTEKO SRL

Director,

Ing. Agneta Liebmann




102

BIBLIOGRAFIE

- Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

- CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti;

- CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Bucureşti: Edititura Ceres;

- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th.,

Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României,

Editura Tehnica Agricola, Bucuresti

- Kiss,A., 2002, RezervaŃia Ornitologică Satchinez, Ed.Excelsior, Timişoara

- Kiss,A., 1999, Avifauna din zonele umede ale Banatului, Ed.Mirton, Timişoara

- Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă

comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în

România

- Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă

comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în

România

- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică drept

parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România - H.G. nr.

971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind

declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei

ecologice europene Natura 2000 în România




103

Anexe




104

Adresa 300062 Timişoara, Bv. Take Ionescu 10-16 ap. 24, Romania

Telefon (+ 40-256) 43 10 88 Mobil: (+40) 722 29 17 35

E-mail [email protected]

Nationalitate Romana

Data nasterii 26 Iulie 1953

Locuri de munca

Data din 20 aprilie 2005

Pozitie Director executiv; expert evaluator principal atestat (pozitia 475 –lista experti pe site-ul Ministerului Mediului)

Responsabilitati Expert in consultanta pentru protectia mediului pentru proiecte si programe si asistenta tehnica specifica de protectia mediului pentru activitati industriale si agricole (legislatie, documentatii pentru solicitarea avizelor, acordurilor, autorizatiilor si autorizatiilor integrate de mediu, Elaborarea studiilor de impact si bilanturilor de mediu, evaluarea riscului, consultant pentru proiectele Eco Profit)

Numele si adresa angajatorului

SC ExpertEko SRL - Timişoara

Curriculum Vitae AGNETA LIEBMANN

Liebmann Agneta Elisabeta Nume si prenume

Informatii




105

Data 01 Noiembrie 1990 - 20 Aprilie 2005

Pozitie Consilier superior clasa I - Expert de mediu

Responsabilitati Compartimentul reglementari : elaborarea acordurilor, avizelor si autorizatiilor de mediu; evaluarea tehnica a bilanturilor de mediu si a studiilor de evaluare a impactului asupra mediului depuse la APM


Agentia Regionala de protectia Mediului pentru Regiunea 5 VestTimişoara, Bv. Mihai Viteazu nr. 32

Data 01 Iunie 1980 - 01 Noiembrie 1990

Pozitie Cercetator stiintific gr. II

Responsabilitati Cercetare la nivel de laborator si aplicarea pilot a rezultatelor pentru tehnologii de epurare a apelor reziduale industriale


SC ECOIND SA (fostul Institut de Cercetari si Proiectari pentru Epurarea Apelor Reziduale - ICPEAR) Bucuresti Sos. Panduri 60 - 62

Data 01 Septembrie 1978 - 01 Iunie 1990

Pozitie Inginer stagiar

Responsabilitati Conducerea tehnologiei de obtinere a compusilor organici clorinati


Combinatul chimic Giurgiu, str. Portului nr.2 si Combinatul Chimic Rm. Valcea - sectia Produsi clorurati

Studii

Data 1972 -1978

Calificare Inginer chimist

Domeniu Tehnologie chimica anorganica; Tratarea si epurarea apelor

Facultatea: Universitatea Tehnica Traian Vuia - Facultatea de Tehnologie Chimica




106

Cursuri absolvite

Data Ianuarie 2006 – septembrie 2007 : 3 zile/luna curs teoretic si 2 zile/luna ianuarie-septembrie aplicatii practice

Tema cursului Consiliere in desfasurarea proiectelor EcoProfit

Numele organizatiei care a tinut cursul

Denkstatt Environmental Management and Consulting - Viena in cooperare cu Primaria Timisoara

Data 2004 - 2005 - lunar - 2 zile/luna

Tema cursului Implementarea directivelor VOC, LCP si Seveso II -Strategiii pentru imbunatatirea functionarii instalatiilor mari de ardere


Ministerul German al Mediului, Conservarii Naturii si Securitatii Nucleare in colaborare cu Ministerul Mediului - Twinning Project pentru asistarea Romaniei in implementarea Directivelor COV, IMA, SEVESO II

Data Mai 2001

Numele cursului Probleme de mediu ale tarilor care solicita accesul in

UE - Directiva IPPC


EPTISA Proyectos Internacionales - Intarirea Capacitatii Institutionale si Administrative in Politicile de Mediu

Data August 2001 - 3 zile

Numele cursului Procesul de armonizare - stabilirea prioritatilor in investitii - Programul ISPA


MAPM/EPIQ - Ministerul Mediului - Bucuresti

Data Septembrie – Octombrie 1999

Bursa USAID

Numele cursului Monitoring, Evaluation, Reporting, Verification and Certification of Carbon Emissions – Energy Sector – Technical Leadership Training Program




107


Berkeley University California

Data Iunie 1995 - 6 zile

Numele cursului Dezvoltare durabila: tehnologii de reutilizare a deseurilor- recuperarea energiei prin reutilizarea gazelor de fermentatie


Universitatea Bucuresti in colaborare cu Universitatea Caledoniana din Glasgow

Data Iunie - Iulie 1995

Numele cursului Implementarea legislatiei UE. Training pentru expertii de mediu din tarile candidate


Experti din tarile UE Curs tinut la REC Budapesta

Data Iunie – Septembrie 1994

Bursa SOROS

Numele cursului Training for environmental management and industrial activity assessment


Cleveland International Program and North Ohio Waste Water treatment Plant

Data 17 - 20 May 1994 Timişoara

Numele cursului Managementul integrat al deseurilor


Community Environmental Council - University of Minnesota in cooperare cu Ministerul Mediului

Limbi straine cunoscute

Nivel Intelegere

Vorbire Scriere

Engleza f. bine f. bine f. bine




108

Maghiara f. bine f. bine f. bine

Franceza f. bine bine bine

Germana satisfacator satisfacator satisfacator

Cunostiinte in utilizarea

calculatorului MS Office, e-mail si Internet (ECDL)

Informatii Suplimentare Septembrie 1994 - Aprilie 1995 - co-autor - reprezentant

al APM Timisoara in proiectul: IProgramul Integrat Mediu si Sanatate - Gospodarirea deseurilor menajere pe teritoriul municipiului Timisoara - proiect coordonat de Primaria Timisoara Noiembrie 2001 - Iulie 2003 - consultant in elaborarea studiului de fezabilitate “Repararea si Reabilitarea canalului Bega ” in cooperare cu Dutch DHV Milieu en Infrastructur BV Aprilie - Mai 2005 - consultant pe probleme de legilatie romaneasca de mediu si audit de mediu la SC SINTOCHIM SRL Braşov pentru EKO-CONSULTING Conseil et Ingenierie en Environment - Puteaux France




109

Curriculum vitae

InformaŃii personale

Nume / Prenume Ropan, Andreea, Simona

Adresă(e) Str. Teatrului, nr. 2bis, bl.D/33, sc. A, ap. 10, Timişoara, cod poştal 300465

Telefon(oane) Mobil: +40 720564428

E-mail(uri) [email protected]

NaŃionalitate(-tăŃi) Română

Data naşterii 30 Aprilie 1988

Sex Feminin

ExperienŃa profesională

Perioada 31 august 2009 - prezent

FuncŃia sau postul ocupat Analist protectia mediului, ecolog (2211)

ActivităŃi şi responsabilităŃi principale Participa pe teren la culegerea datelor pentru proiectele firmei, a

probelor necesare analizalor, inventarierea habitatelor si cartarea

speciilor existente in zona studiata, evaluarea potentialul impact al proiectelor sau activitatilor studiate asupra elementelor de

biodiversitate/ariilor naturale protejate , realizeaza modelari

predictive asupra cailor potenŃiale de evoluŃie a habitatului in

diferitele variante ale proiectelor, colaboreaza la elaborarea

studiilor privitoare la protectia mediului

Numele şi adresa angajatorului SC EXPERTEKO SRL – Timisoara, bv. Take Ionescu 10-16 sc A ap. 24

Tipul activităŃii sau sectorul de activitate Consultanta tehnica si dezvoltarea proiectelor referitoare la protectia mediului cu accent pe impactul implementarii proiectului asupra biodiversitatii zonei,

EducaŃie şi formare

Perioada Octombrie 2010 - iunie 2012 Masterand la Universitatea de vest in domeniul aplicarii tehnologiei GIS

Perioada Octombrie 2007 – Iunie 2010

Calificarea / diploma obŃinută AdeverinŃă ce atestă obŃinerea titlului de analist în domeniul ŞtiinŃei Mediului (media de absolvire: 9,87)

Disciplinele principale studiate / competenŃe profesionale dobândite

AbilităŃi specifice în domeniul managementului fenomenelor de risc, studii de botanică şi zoologie aplicate (biodiversitate), abilităŃi de monitorizare integrată şi control a mediului; realizarea de analize privind impactul factorilor poluanŃi asupra zonei de influenŃă; cunoaşterea elementelor specifice de întocmire a studiilor de impact, gestiune durabilă a deşeurilor, dreptul mediului (politici şi strategii în vigoare).




110

Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ / furnizorului de formare

Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Departamentul Geografie, Specializarea ŞtiinŃa Mediului

Nivelul în clasificarea naŃională sau internaŃională

Studii universitare

Perioada Septembrie 2003 – Iunie 2007

Calificarea / diploma obŃinută Diplomă de Bacalaureat, Atestat de competenŃă lingvistică: Certificate in Advanced English (CAE) – eliberat în 07.08.2006

Disciplinele principale studiate / competenŃe profesionale dobândite

SecŃia ŞtiinŃe socio-umane, bilingv: engleză-franceză

Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ / furnizorului de formare

Liceul Teoretic “William Shakespeare”, Timişoara

ExperienŃa relevantă pentru tipurile de studii pentru protecŃia mediului solicitate

iColaborare in cadrul SC EXPERTEKO SRL in special la

includerea aspectelor de biodiversitate în procedura de evaluare

a impactului asupra mediului la lucrarile:

- PUZ – Parc eolian Vrani – Racasdia jud. Caras Severin 2009 (raport mediu)

- PUG municipiul Resita (raport mediu) contributie pt zona protejata

- PUZ - Schimbare functiune existenta prin dezvoltarea unei zone de servicii, comert, agrement si depozitare in

extravilanul localitatii Beregsau Mare, in locul

amplasamentului fostei ferme a COMTIM

- Amplasare balastiera si statie de sortare la Cheveresu Mare (raport evaluare impact)

- Amenajare pescarie Comuna Barateaz (amplasare in apropiere de zona protejata “Mlastinile de la Satchinez”

- PUG Bocsa – jud Caras-Severin

- PUG comuna Sagu – jud Arad – elemente de evaluare adecvata pentru sit-ul ROSPA Hunedoara Timisana

- PUZ – Case de vacanta Giroc

- PUZ Pischia – Parc fotovoltaic cu puterea instalata de 20 kW

- PUG Dudestii Noi – in lucru

- PUG Giera – in lucru Colaborare la elaborarea bilantului de mediu pentru cele trei

balastiere ale SC METCONS 7 SA din judetul Timis, Arad si

Caras- Severin care functioneaza in sit-uri Natura 2000 (SCI)




111

CompetenŃe şi aptitudini tehnice - practică de specialitate în MunŃii Făgăraş, Muntele Mic (Poiana Mărului) - studiu aplicat de ecologie în zona „ Mlaştinile Satchinez”, realizare de hărŃi digitale de impact cu ocazia Zilei InternaŃionale a DiversităŃii Biologice – 22 mai 2009 - aprofundarea problematicii de mediu în cadrul lucrării de diplomă/licenŃă pe tema „ Starea de calitate a mediului periurban. Studiu de caz UTVIN”

InformaŃii suplimentare

Documents

Evaluare adecvata Calacea - arpmtm.anpm.roarpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de mediu... · cu modificarea din HG 958/2005) şi a stabilit Ńinta orientativă