First published in the United States by Running press, a memberof Perseus Books. Romanian edition published by arrangementwith Agentia Literard Livia Stoia.You are a BodAssCopyright @ 20L3 by Jen Sincero

Copyright @ 2OL7 Editura ACT gi politon pentru prezenta edifie

Editura ACT 9i PolitonStr. lnclinatS, nr, L29, Sector 5, Bucuregti, Rom6nia, C.p. 050202.tel : 0723. 150,590, e-mail : office@actsipol iton.ro, wwwactsipoliton, ro

Traducdtor: Dana Dobreftrdactor: Alexandra CilliotaTehnoredactor: Angelica ArdeleanuCoperta ; Midilina tonifiCopyright Manager: Andrei popa

Editor: Mona Apa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieistNcERo, JEN

Egti cel mai tare: cuin sd nu te maiindoiegti de miregia ta gi siincepi si triiegti o viati extraordinar5 /Jen sincero; trad.: Dana Dobre. -Bucuregti: Act Si Politon, 2017

tsBN 978-606-913-197-8

L Dobre, Dana (trad.)

159.9

AVERTISMENT; Distribuirea, copierea sau piratarea ?n orice fel a acesteic64i nu este pedepsitd numai prin lege, dar contravine $i tuturor nor-melor gi principiilor etice gi sdndtoase pe care un astfel de titlu le pro-moveaz5, ce fel de efect va avea energia pe care vreli se o transmitelimai departe, dacd aceasta vine prin furt, ilegalitate 9i lipsd de respectfald de autor ti fa!5 de toti cei care au contribuit la crearea acesteic54i, astfel ca ea sd ajungd la dumneavoastrd? impertigiti cu ceilalliinformaliile importante, valorile gi lecliile pe care le-ali aflat din acestmaterial, intr-un mod corect gi responsabil.

Jen Sincero

ESTI

CEL MAITARE

CUM SA NU TE MAI 1NDOIESTI DE MARETIA TA,i

Sr sA irucrpr sA rnAlrgt o vnTA ExTRAoRDINARA

Traducere din limba englezS:

Dana Dobre

&oa, si Poriton

2017

CUPRINS

TNTRODUCERE... ........9

PARTEA 1

cuMArAfuNsAFA

CAFITOLUL 1: Subcongtientul m-a pus si fac asta. . . . . . .21

CAPITOLUL 2: Cuv6ntul care incepe cu ,,D". . . . . .32CAFITOIUI3:Prezentcaunporumbel... .......39CAFITOLUL4: Marea somnolen!5 ........45CAPITOLUL 5: Perceplia de sine e ca o gridini zoologicS. . . . . .53

PARTEAA2.A

cuM sA AccEplt pERsoAl{A ExrRAoRDtf{ARA

DII{ INTERIORUTTAU

CAFITOIUI6: lubegte-te aga cum egtiacum

CAPITOLUI 7; $tiu ce-i cu tine, dar ce-i cu mine? . . . . . . .71

CAPITOLULS: Ce cauli tu aici?. . . . .79CAPITOLUL 9: Birbatul care purta o piele de animal in jurul

goldurilor ......89

PARTEAA3.A

CUM SA D(PLOATEZI FILONUL PRINCIPAL

CAFITOIULI0: Bazele meditaliei ........95CAPlTOtUtll:Creierulestesclavultiu... .....102

CAPITOLUL 12: D;-Ii fr6u liber. . . . 111

CAPIT{IIUL 13: D5ruiegte 9i primegte . . . .120CAPITOLUI 14r Recunogtinfa: drogul care i1i permite s; oblii

lucruri extraordinare. .......124CAplTOtUL 15: larti sau chinuie-te . . . . . . . . . . . . 133

CAPITOLULI6TLas-o maimoale ........142

PARTEAA4.A

cuM sA-I DEPA$ESn ODATAAUREUTE

CAPITOIUL 17: E atAt de utor; odati ce fti dai seama cd

nuegreu .....149CAPITOIUL 1S: Procrastinarea, perfecfiunea 9i o terasi cu bere

polonezS. .....165CAplTOtUtl9: Drama de ate simli coplegit. . . . . . ... .172

CAPITOIUL?0; Doarfraieriisetem .... . .183

CAplTOtUt2l: Milioane de oglinzi ......194CAPITOLUL2?:Oviali minunat5 .......208

PARTEAA 5.A

CUM SA DA LOVITURA

CAplTOLUL 23: Hot5r6rea fErS cale de intoarcere . . . . . .213CAPITOLUL24: Banii, noult5u prieten celmaibun .. ........224CAPITOIUI 25: Amintegte-ti si cedezi . . .250

CAPlTOtUt26: Fapte, nu vorbe . ...... .256CAplTOtUtzT:Teleporteazl-ml, Scotty .......269

RESURSE ...273

SEMINARE .......283MULTUMTRT .......28s

INTRODUCERE

Po.ti sd tncepi din nimic

Si acolo unde pare cd nu e nimic;i nicio solufie,

se va fduri o cale.

- Reverendul Michael Bernard Beclauith; fost consumatorde droguri, ulterior consumator de spiritualitate, ulteriorun tip foarte tare gi o adevirati sursi de inspirafie

Obignuiam sd cred ci astfel de citate sunt nigte aiureli. Nicinu infelegeam la ce se refereau. La o adic5, nici nu-mi pisa,mi credeam prea grozave. Pulinele lucruri pe care le gti-am despre lumea spiritualitSfii/dezvoltdrii personale mi sepireau de un prost gust impardonabil: aveau un iz de dis-perare, de osanale bisericegti gi de imbrifi;iri nedorite dinpartea unor striini dezagreabili. $i mai bine nici nu-!i spuncAt de arfigoasi eram cand venea vorba de Dumnezeu.

in acelagi timp, erau multe lucruri din viafa mea pe caredoream cu disperare si le schimb gi, daci ag fi putut si imidemolez atitudinea superioari, chiar mi'ar fi prins bine sdm5 ajute cineva in acest sens. Ce vreau si spun e ci, in linii

CAPITOLUL 1:

suBCoN$TtENTULM.A PUS SA TAC ASTA

E;ti o victimd a regulilor dupd care tli trdieSti viafa.

- fenny Holzer; artisE ginditoare,autoare a unor vorbe de geniu

in urmi cu muls ani am avutun accident cumplitla bowling. Eu

gi prietenii mei ne aflam la finalul unui meci aprins de depar-tajare gi eram atAt de concentrati ca ultima mea loviturd si fieuna remarcabili - luAndu-mi avAnt, proclamAndu-mi cu voce

tare victoria iminen@ dansAnd gi invArtindu-mi in timp ce mIapropiam -incAtnu miam datseama undeimi suntpicioareleatunci cAnd am dat drumul mingii.

Acesta a fost momentul in care aveam si aflu cAt de seri-oasi este comunitatea jucitorilor de bowling in leglturl cupenalizarea celor care depigesc linia de foul chiar gi cu undeget. Pe tot culoarul se toarni ulei, cear5, lubrifiant sau o

fen Sincero

substanti incredibil de alunecoasi gi, dacd cineva deplgegtedin gregeal5 suprafala delimitatX, in timp ce incearci lovi-tura perfecti cu boltii, acea persoani igi va simfi picioarelezburAnd de sub ea gi fundul prdbugindu-i-se pe o suprafa!5pe care n-o poate sparge nici mdcar o minge de bowling carevine din aer.

CAteva siptimAni mai tArziu, in timp ce stiteam intinsipe pat cu un tip pe care il intAlnisem la magazinul Macy,i-am explicat ci de la accident incoace mi se intnmpl5 simi trezesc in miezul noplii cu dureri groaznice de picioare.Conform acupunctorului meu, acest lucru se intAmpla dincavza nervilor spinali, care fuseseri afectali cAnd cizusem,

;i pentru a putea dormi noaptea, aveam nevoie de o salteanoud, mai tare.

- $i eu am dureri de picioare cAnd dorm! a spus el,ridicAndu-se si batS palma cu mine, la care eu am rimasimpasibili.

Nu l-am lisat si attepte cu mAna in aer doar pentru cinu imi place deloc gestul respectiv, ci gi pentru ci m-a ener-vat. Deja mi se pare cu totul bizar gi jenant sd fiu nevoitdsi cumpdr o saltea - si stai intins pe o parte, cu o perniintre coapse, gi toli cei din jur si se uite la tine de parci e

ceva ce ii privegte - dar faptul ci a trebuit si fac asta in con-difiile in care agentul de vAnziri stitea intins lAngi mine,cerAndu-mi insistent sd batem palma, a fost mai mult decAtputeam suporta.

N-am putut si nu observ cd, in timp ce clienfii lor testaumii de pozifii, toli ceilalli vAnzdtori stiteau in picioare, lacapitul patului, trincdnind despre saltele, dar nu gi al meu.El s-a agezat pe spate lAng5 mine, cu brafele incrucigate lapiept, gi a inceput sd sporoviiasci, uit3ndu-se in tavan, deparci eram intr-o tabdri de vari. La o adici, era destul dedrdgug gi incredibil de priceput in materie de arcuri, latex gi

E$TI CEL MAI TARE

spumd cu memorie, dar imi era frici sI mi intorc pe parteacealalti, temAndu-mi ci mi va lua in brale pe la spate.

Am fost prea prietenoasi? N-ar fi trebuit sd-l intreb deunde era? A crezut oare cd m-am referit la altceva, atuncicAnd am bltut cu palma in locul gol de lAngi mine pentru a

testa proteclia pentru saltea?Evident cd ar fi trebuit si-i fi cerut lui Bob Ciudatul sI se

dea naibii jos din pat sau si fi gisit pe altcineva care si miajute, in loc si mi furi;ez afari pe ugi gi si pierd singuraocazie din acea siptlmAn5 de a cumpdra o saltea, dar nu amvrut sd il fac si se simti prost.' Eu n-am vrut si il fac pe el sA se simtl prost!

Cam a;a au fost educali cei din familia mea si faci fa15

oricdrui fel de interacliune care ar putea fi stAnjenitoare. Pe

lAngd misura de siguran!5 de a fugi in direclia opusi, alteunelte din cutia noastrd de scule in materie de confruntdriincludeau gi: incremeneste, vorbegte despre vreme, uitl tot,izbucnegte in lacrimi in momentul in care nu te mai audenimeni.

Lipsa noastri de deprinderi privind gestionarea con-fruntirilor nu era o mare surpriz5, linAnd cont de faptul cimama mea provine dintr-o descendenl5 veche de protestanfianglo-saxoni albil. Pdrinfii ei erau genul de pirinli in opiniacdrora copiii nu ar trebui sd vorbeasci in prezenfa adulgilor

9i care priveau orice fel de manifestare emofionali cu acelagi

dispre! oripilat pe care il acordau de obicei doar scotch-uluiieftin gi celor care igi continuau studiile in altd parte decAtin universitdlile din Ivy Leaguez.

1 in original, WASP - acronim pentru White Anglo-Saxon Protestant(protestant anglo-saxon alb) (n.tr.J2 Ivy League (Liga Iederei), grupul celor opt universitifi private dinnord-estul Statelor Unite ale Americii: Harvard, Yale, Princeton, Cornell;Columbia, Brown, Pennsylvania gi Darmouth [n,red.)

fen Sincero

$i chiar daci mama mea a creat pentru noi un cimin cAt

se poate de cal4 de iubitor gi de plin de veselie, mi-a luat aniintregi sI invi!in sfArgit cum si scot doul vorbe atunci cAnd

mi confrunt cu fraza aceea care face si i1i inghefe sAngele-nvine: ,,Trebuie sd vorbim."

Ce vreau sd spun prin asta e ci nu e vina ta ci egti dis-trus. E vina ta dacd rdmdf distrus, dar la baza acestui faptse glsegte ceva ce s-a transmis in familia ta din generafie ingeneraSe, cum ar fi un blazon sau o releti beton de turte demilai saq in cazul meu, ideea ci o confruntare produce unatac de cord.

Cind ai venit pe lume fipAnd erai doar un ghemotoc, o

fiinld cu ochi mari, incapabili de a face altceva decit si tr5-iascd in momentul prezent. N-aveai habar ci ai un corp, ca

si nu mai vorbim de faptul ci ar trebui si-!i fie rugine de el.

CAnd priveai in jurul tiu, totul exista, pur gi simplu Din punc-tul tiiu de vedere, nimic pe lume nu erainfricogdto4, nimic nuera prea scump sau demodat. Dacd un obiect se apropia degura ta, il bigai in guri, daci un obiect se apropia de mAnata, il apucai. Erai pur gi simplu o...fiingd umani.

in timp ce explorai gi te dezvoltai in noua ta lume, pri-meai ;i mesaje de la oamenii din jurul tiu cu privire la modulin care stau lucrurile. Din momentul in care ai fost capabilsI intelegi, au inceput si ifi umple capul cu convingeri de-oviali, dintre care multe nu au nimic de-a face cu persoanacare egti de fapt sau nu sunt neapirat adevdrate fde exemplu,lumea este un loc periculos, egti prea gras5, homosexuali-tatea este un blestem, mirimea conteaz5, nu ar trebui s5-!icreascd pir acolo, e important si mergi la facultate, si fiimuzician sau artist nu e o carieri adeviratil etc.)

Principala sursi a acestor informalii au fost bineingeles,pirinfii, ajuiagi de societate, in general. Atunci cAnd te creg-teau, pirinfii Hi, intr-un efort sincer de a te protej4 de a te

E$TI CEL MAI TARE

educa gi de a te iubi din toati inima (sper!), fi-au transmisconvingeri pe care le-au deprins de la plrinpii lo6, care, larAndul lo4, le-au deprins gi ei de la plrinfii lor $i tot ata.

Problema e ci multe dintre aceste convingeri nu au nimicde-a face cu cine sunt/au fost ef sau cu ceea ce este adevirat,in realitate.

imi dau seama ci fac si pari cI suntem cu tolii nebuni,dar asta e din cauzl cl gi suntem, oarecum.

aaaaaaaaaaaaaaaaaaataaaaaaaaaaaaaa

Cei mai mu[1i oameni trdiesc intr-o iluzie bazati pe

convingerile altcuiva.

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Asta pAni se trezesc. Sd sperim ci aceasti carte te vaajuta si faci tocmai acest lucru.

Iati cum stau lucrurile: noi, oamenii, avem o minte con-gtienti gi una subcongtienti. Cei mai mul;i dintre noi ne dimtotugi seama doar de mintea congtienti, deoarece acolo pro-cesim toate informaliile. O folosim pentru a ne da seama delucruri, pentru a judeca, pentru a ne preocupa pentru a ana-liza,acritica a nelngrijora ci avem urechile prea mari, pen-tru a ne hotiri odati pentru totdeauna si nu mai mffncimprijeli, pentru a pricepe cdZ + 2 = 4, pentru a incerca si neaducem aminte unde naiba am ldsat cheile de la magini etc.

Mintea congtienti este ca un elev silitor neobosif saremereu de la un g6nd la altul, activitatea ei inceteazl doaratunci cAnd dormim gi se reia in momentul in care des-chidem ochii. Mintea noastri congtienti, cunoscuti gi subnumele de lobul frontal, nu se dezvolti pe deplin decAt inperioada pubertigii.

25

fen Sincero

Pe de altd parte, mintea noastre subcongtienti constituiepartea non-analitici a creierului, care este complet dezvol-tati inci de cAnd venim pe lume. Ea cuprinde tot ce line de

sentimente, de instincte gi de izbucnirea, in mijlocul super-marketului, a crizelor de furie care-fi strdpung urechile. Totacolo sunt stocate toate informatiile timpurii pe care le pri-mim din exterior,

Mintea subcongtienti crede to! pentru cd nu are un filtru,nu face diferenfa dintre ce e adevirat gi ce nu e. Daci pirinliine spun ci nimeni din familia noastri nii gtie cum si cAgti-

ge bani, ii credem. Daci ne arati ci o clsnicie inseamni sine arunclm pumni in fali unul altuia, ii credem. ii credematunci cAnd ne spun cI un grisan imbricat intr-un costumrogu va cobori pe horn gi ne va aduce cadouri - de ce n-amcrede gi celelalte prostii cu care ne alimenteazd?

Mintea noastri subcongtienti este ca un copil care atAtagtie gi, nu intAmplSto4, primegte cele mai multe informaliiatunci cAnd suntem mici gi nu avem destuli minte (pentruci lobii frontali, partea congtienti a creierului nostru, incinu s-au formatpe deplin). Asimilim informafii prin interme-diul cuvintelot zAmbeteloI incruntirilor, oftaturilor adAnci,

sprAncenelor ridicate, lacrimilol rAsetelor etc. ale oamenilordin jua fird nicio capacitate de a le filtra gi toate sunt depo-zitatein micul nostru subcongtient care le absoarbe ca fiind,,adevirul" (cunoscut ;i drept,,convingerile" noastre), acolo

unde trdiesc, nederanjate gi neanalizate, pAni ce ajungempe canapeaua psihologului, zeci de ani mai tArziu, sau neinternim iar intr-un centru de dezintoxicare.

in general, ifi pot garanta ci, ori de cAte ori ili pui intre-barea,,Care naiba e problema mea?l",plAngAnd, rispunsulare la bazd o convingere subcongtienti falsd, jalnicd gi limi-tativ5, de care te-ai lisat purtat ftlrd sd ili dai seama, Ceea ce

26 27

E$TI CEL MAI TARE

inseamni ci a infelege acest lucru are o importanli cruciali.Hai sd recapitulim, da?

1.) Mintea noastri subcongtienti confine schilele pen-

tru viefile noastre. Ea dirijeazi spectacolul pe baza infor-

mafiilor nefiltrate pe care {e-a adunat atunci cind eramcopii, cunoscute gi sub numele de,,convingeri".

2.) in cea mai mare parte, nu ne dim deloc seama deaceste convingeri subcongtiente care ne dirijeazi viefile.

3.) Atuncicdnd mintea noastri congtienti se dezvoltiin cele din urmi gi trece la treabd, indiferent cit de mare,

de inteligenti gi de pretenfioasi devine, ea continui sifie controlati tot de convingerile pe care le purtim cu

noi in mintea subcongtienti.

aaaaaaaraaaaaaaaataaaaaaaaaaaaaaaa

Mintea noastre con$tienta crede ci ea conduce, dar

::::::..r....or,....-...r.,, r.. r.