escarele de decubit,plagile.doc

8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc

1/26

Escarele de decubit

Def. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între 2 planuri dure (os şi pat).

Cauzele pot fi:

a) Generale sau determinate, de exp:- Paralizii ale membrelor

- t!ri de subnutri"ie

- #bezitate

- $%rst!

- &olna'i adinamici cu ateroscleroz!

b) Locale sau favorizante , în e'itarea c!rora inter'ine asistenta medical!:

- en"inerea îndelungat! în aceeaşi pozi"ie

- ute ale len*eriei de pat şi de corp

- +irimituri (biscui"i, p%ine, gips)

- gien! defectuoas!

Regiuni expuse escarelor

1) Decubit dorsal

- egiunea occipital!

- #mopla"i

- oate- egiunea sacrococcigian!

- !lc%ie

2) Decubit lateral

- m!r

- egiunea tro/anterian!

- +e"ele laterale ale genunc/ilor

- aleole

3) Decubit ventral

- 0%mple

- meri

- reasta iliac!

- 1enunc/i


2/26

- 3egetele picioarelor

iscurile sunt determinate de : starea general!, starea nutri"ional!, starea psi/ic!,

capacitatea de mobilizare, incontinen"a, starea pielii. E'aluarea riscului la escare se face

la internarea bolna'ului în spital şi la fiecare 4-5 zile, în func"ie de e'olu"ie.

MIJLOAC D !"#$I"

e adreseaz! cauzelor locale sau fa'orizante şi reprezint! %cartea de vizit&' a

asistentei medicale. Escarele por ap!rea în c%te'a ore sau în c%te'a zile, formarea lor fiind

'ariabil!, depinz%nd de factorul de risc şi de toleran"a pielii la presiune îndelungat!.

Principiile tratamentului preventiv

c/imbarea de pozi"ie

- e'it! imobilizarea

2


3/26

- se face la 2 sau 6 ore7 la ne'oie, mai des

- este necesar! o foaie de supra'eg/ere a escarelor, în care se noteaz!:

- orele de sc/imbare şi pozi"ia: 8 9 337 9 3;7

4-337 25-3;3

- aspectul cutanat

- zonele de masa*


4/26

-re/idrateaz! pielea (masa* cu unguent /idratant sau ap! şi s!pun)

-fa'orizeaz! starea de bine şi confort înl!tur! durerea, anxietatea, a*ut! la g!sirea

for"ei şi energiei

Indicaii:

( pentru to"i bolna'ii imobiliza"i care prezint! factori de risc

- în momentul sc/imb!rii pozi"iei, pe toate regiunile expuse

!rinci*ii+

( se face întotdeauna pe pielea curat!, dup! ce bolna'ul a fost sp!lat şi i s-a sc/imbat

aşternutul

( se face cu un unguent pe m%na goal!, în direc"ia circula"iei de întoarcere de *os în sus,

iar la ceaf! şi umeri in'ers-de sus în *os şi circular spre exterior

( se face pe o zon! mai mare dec%t suprafa"a interesat!- masa*ul nu trebuie s! fie dureros, pozi"ia bolna'ului s! fie confortabil!, iar durata sa

de aproximati' @ minute.

Contraindicaii+

- nu se face bolna'ului cu febr!, suferind de cancer, cu infec"ii ale pielii sau cu

septicemie

Materiale necesare+

(unguentul

Instalarea *acientului+

( se înc/id ferestrele, se aşaz! bolna'ul într-o pozi"ie 'ariabil!, în func"ie de zon! şi, în

acelaşi timp confortabil! pentru asistenta medical!.

• Prin utilizarea alternati'! de cald şi frig

- se face în loc de masa*

Obiective+

( fa'orizeaz! re'asculariza"ia tisular!, pro'oc%nd, alternati', o 'asodilata"ie şi o

'asoconstric"ie local! (se face de mai multe ori).

Indicaii+

( escare stadiul

!oziia bolnavului+

( ca la masa*

8


5/26

Materiale necesare+

( cuburi de g/ea"! şi ap! cald!

,e-nica+

- se aplic! compresa cu g/ea"! de mai multe ori pe locul escarei, pentru a ob"ine

o 'asoconstric"ie

- apoi, se înc!lzeşte şi se usuc! zona prin tamponare, p%n! se ob"ine o

'asodilata"ie

- se face de 6-8 ori

,ratament+

1. local , în func"ie de stadiu

• pt.stadiul , masa*, unguente, 'iolet de gen"ian!

• pt.stadiul , cald şi frig, pansament gras (cu za/!r), bioxiteracor

• pt.stadiul , pansamente

2. 1eneral - e refer! la alimenta"ie, tratamentul cu antibiotice şi al st!rii

generale.

Com*licaii+

( infec"ii locale ale pl!gii

- septicemie

@


6/26

Fiziopatologia escarelorPresiunea exagerata si prelungita in punctele de spri*in poate determina alterari la ni'elulmicro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la isc/emie. 3aca presiunea nu este

imediat eliminata, escara poate de'eni foarte gra'a in scurt timp.

Fazele de evolutie

1. Eritemul

3escriere: - inrosirea locala a pielii la ni'elul zonei unde a existat o presiune indelungata.,ratament+ ( cautarea imediata a cauzei si inlaturarea

acesteia( su*rimarea s*ri/inului *e zona cutanata afectata *ina la dis*aritia totala a eritemului


7/26

2.Flictena

Descriere+ (zona este inrosita0 fierbinte si *rezinta una sau mai multe basicute uneori

*ielea *oate fi usor cra*ata

( .a*are din cauza *rezentei unui cor* strain sau a unei arsuri dar si din cauza *resiunii sau fortelor de frecare eaerate

0ratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei- suprimarea spri*inului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala;ocal 9 golirea basicii de lic/id seros sau sero-/ematic.e aplica un pansament uscat de 2ori pe zi. nainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a e'ita deteriorarea

superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca.

A


8/26

3.Dezepidermizare

4


9/26

Descriere+ "e*rezinta momentul a*aritiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului

e*itelial0 *rin moartea celulelor din zona atinsa de isc-emie. Are 2 faze+ a) afectarea e*idermului4 foto 1)

b) afectarea e*idermului si dermului4 foto 2)

0ratament: e face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in *et.e foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.)sau bioxiteracol spra= aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril. Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata

B


10/26

4. Placa de necroza

Descriere+ In acest stadiu sunt atinse toate straturile *ielii+ e*iderm0 derm0 -i*oderm. Are 3 forme de manifestare+ $ecroza neara0 uscata4 foto1)

5tadiul fibrinolitic4 foto 2)

Aravarea *ana la os cu decolare( eista necroze0 frecvent infectii0 bursite0 *seudobursite. 5unt atinbsi musc-ii0 tesutul ras0 tesutul a*onevrotic0 ca*sula si

osul4osteita).4foto 3)

Acest stadiu este o com*licatie a escarei care *oate duce c-iar la moartea subiectului

*rin su*rainfectie si se*ticemie.0ratament: onsult si tratament medico-c/irurgical de specialitate.

5


11/26

5. Faza de granulatie

Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in

care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie.

Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii “inmuguririi”, avand ca obiective:

absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede

Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru

ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos.


12/26

6.Faza de epidermizare

3escriere: n acest stadiu se inc/eie procesul cicatriceal.,ratament+ 5e va urmari inc-iderea ranii0 *revenind formarea cicatricei c-eloide *rin

stimularea reenerarii *ielii cu creme nutritive si masa/ in /ur stimulind astfelvascularizatia.

Consecinte ale escarei;a ni'el fiziologic:-cresterea spasticitatii

-cresterea durerii neurologice-persistenta retractiilor musculo-tendinoase-dezec/ilibrul 'ezico-sfincterian-aparitia altor complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite;a ni'el psi/o-social-intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respecti'e-repercursiuni pe plan economic, psi/ic si social

2


13/26

Metode de prevenire:-#bser'area foarte atenta de 2 ori pe zi a zonelor in care se formeaza cu predilectieescare.-asa* superficial la ni'elul zonelor cu risc n scopul stimularii 'ascularizatiei.

In scaunul rulant - zone predispuse: tuberozitatile isc/iatice-


14/26

picior7 daca prezer'ati'ele pentru deri'area urinii sunt prea stranse, acest lucru poateconduce la formarea unor escare pe penis.

estimentatia-u se recomanda umplerea buzunarelor, deoarece aceasta poate exercita presiune in

anumite puncte.-Este utila e'itarea pantalonilor stramti si indepartarea butoanelor, capselor de la blue*eans, pantaloni sau /aine.-


15/26

Du*& tim*ul scurs de la *roducere+

( recente (sub ore)

- 'ec/i - care dep!şesc ore de la producere7 acestea se

consider! pl!gi infectate

Du*& *rofunzime+

( superficiale7 profunde

Du*& straturile anatomice interesate ( pentru ca'it!"i naturale (abdomen, torace, craniu),

pot fi:

- nepenetrante - c%nd nu dep!şesc în'elişul seros

- penetrante - se refer! la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur!, dura

mater)7 pl!gile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un 'iscer parenc/inratos

sau ca'itar F perforante Du*& evoluie *ot fi+

- necomplicate7 complicate

caracteristici ale pl"gilor

*rin t&iere - au marginile regulate, limitate, se 'indec! repede7 cele operatorii sunt

de obicei aseptice

*rin 6ne*are ( sunt cele mai frec'ente şi cele mai înşel!toare, gra'itatea lor este în raport

cu ad%ncimea, sediul şi gradul de infectare7 pl!gile limitate ad%nci fa'orizeaz!dez'oltarea germenilor anaerobi7 pl!gilor prin în"epare cu creion c-imic le trebuie

acordat! o aten"ie deosebit!, mai ales c%nd în plag!, r!m%n fragmente de creion, deoarece

substan"a c/imic! continu! s! ac"ioneze şi s! distrug! "esuturile7 în"ep!turile m%inii pot

produce leziuni inflamatoare

- determin! panari"ii

*rin contuzii ( în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructi'e, deci

pl!gi ale organelor profunde: creier, muşc/i, ficat, splin!, rinic/i, intestin etc., f!r! s&

existe o plag! a pielii

*rin mu7c&tur& de animale 9 se suprainfecteaz! cu regularitate7 pot fi poarta de intrare

pt.turbare7 muşc!turile de 'iper! produc fenomene generale toxice

*rin arme de foc 9 se caracterizeaz! prin distruc"ii mari , sunt foarte complexe

simptomatologia pl"gilor

@


16/26

5im*tome locale+

( durerea este 'ariabil! ca intensitate, poate ceda spontan sau dup! antialgice7

reapari"ia cu caracter pulsatil atrage aten"ia asupra dez'olt!rii infec"iei

- im*otena funcional& este partial! sau total! şi are drept cauz! durerea sau lezarea

elementelor musculo-articulare, osoase sau ner'oase

5emne obiective+

- *rezena unei soluii de continuitate în pl!gile mari, aşa-numitele pl!gi cu

mari dilacer!ri, se pot obser'a distrugeri mari at%t de piele, c%t şi de 'ase,

muşc/i, ner'i, fragmente de oase sau diferite organe situate în

profunzime7 uneori, p!r"i din aceste organe pot s! ias! prin marginile pl!gii7

aceasta s.n.evisceraie

- /emoragia este 'ariabil!, ca şi abunden"a s%nger!rii, în func"ie de 'asullezat.

5emne enera8e+

( pulsul poate fi rapid - ta/icardic - în pl!gi înso"ite de /emoragii externe sau interne

sau de şoc traumatic.

- tensiunea arterial! - dac! scade - denot! prezen"a unei /emoragii sau a unui şoc

traumatic

- febra poate a'ea semnifica"ia debutului infec"iei sau resorb"ia unor /ematoamevindecarea pl"gilor

# se poate realiza prin 'indecare primar!, 'indecare secundar!, 'indecare ter"iar!

#indecarea *rimar&49*er *rimam: sau 9*er *rimam intentionem:)

- este 'indecarea ce se ob"ine de la început, f!r! complica"ii7 este 'indecarea ideal!

pentru orice plag! operatorie7 'indecarea se produce în -4 zile

#indecarea secundara (Gper secundamH sau per secundam intentionemH):

- în acest tip de 'indecare este întotdeauna prezent! infec"ia, spre deosebire de

'indecarea primar!

#indecarea tertiar& (Gper tertiam intentionemH):

- se produce atunci c%nd o plag! e'olueaz! un timp pe linia 'indec!rii secundare şi

apoi se sutureaz! în scopul scurt!rii e'olu"iei

tratamentul local al pl"gilor


17/26

0ratamentul 'ariaz! în func"ie de ni'elul la care se acord! asisten"a (locul

accidentului, la dispensar sau la spital). ndiferent de ni'elul la care se inter'ine,

pentru a îngri*i o plag! în mod corespunz!tor se cere ca :

- îngri*irea s! se fac! în condi"ii de asepsie perfect!

-s! se asigure, prin pansament, o bun! absorb"ie a secre"iilor

-plaga s! fie prote*at! de factorii noci'i 9 termici, infec"ioşi din mediul încon*ur!tor

-s! fie asigurat un repaus al regiunii lezate

0ratamentul local al pl!gilor s! se fac! cu a*utorul pansamentelor.

$volu!ia %i complica!iile pl"gilor

#rice plag! accidental! se consider! contaminat! cu microbi c/iar din momentul în

care s-a produs. ?n primele ore de la producerea unei plagi, for"ele proprii ale

organismului combat efectul noci' al microbilor, distrug%ndu-i (prin diapedez!,fagocitoz!).

3ac! nu s-a tratat o plag! în primele ore microbii, at%tt cei aerobi c%t şi cei

anaerobi, se dez'olt! foarte mult. Pl!gile netratate în timp util de'in purulente, se

pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemia.

3e aceea, este necesar un prim a*utor la locul accidentului:

- /emostaza

- aplicarea unui pansament protector - transportul accidentatului la o unitate sanitar!

&ngri'irea pl"gilor recente care nu au dep"%it 6 ore de la accident

- calmarea durerii

- toaleta local! minu"ioas!, proced%nd astfel:

- dac! plaga este într-o regiune cu p!r, se rade p!rul în *urul pl!gii p%n! la o distan"!

de cm de marginea pl!gii

-se spal! pielea nelezat! din *urul pl!gii cu ap! şi apoi cu ser fiziologic

- se dezinfecteaz! cu alcool sau cu tinctur! de iod

Atenie; Pielea din /urul *l&ii se dezinfecteaz! prin badi*onare, care începe de l%ng!

plag! şi se îndep!rteaz! de aceasta.

e cur!"!, apoi, plaga cu ri'anol I, cloramin! 8 I clor acti' sau, mai bine, cu ap!

oxigenat! care antreneaz! la suprafa"! micii corpi str!ini prin spuma pe care o produce7

A

http://purulente.se/http://purulente.se/


18/26

apa oxigenat! are şi ac"iune /emostatic!.

(bserva!ie: extragerea corpilor str!ini din plag!, precum şi excizarea şi îndep!rtarea

"esuturilor de'italizate sunt realizate de medic7 dac! este cazul, 'a face /emostaza prin

leg!tura 'asului şi sutura pl!gii7 aceste pl!gi se pot 'indeca Jper primamK.

)ten!ie* Este interzis! explorarea instrumental! oarb! a unei pl!gi în afara unui

ser'iciu c/irurgical de specialitate.

Pl"gile vec+i

Pl!gile care dep!şesc ore de la accident se consider! infectate7 li se face acelaşi

tratament descris mai sus, îns! plaga nu se sutureaz! primar.

De retinut: ;a pl!gile septice, pielea din *urul lor se cur!"! circular, de la exterior spre

interior. Pl!gile 'ec/i, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz! prin sp!l!ri cu

solu"ii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin! şi ri'anol sau solu"ie deantibiotic conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai numeşte microclimat umed

şi se realizeaz! într-o t!'i"! renal! steril!, în care se îmbib! dou!-trei comprese cu solu"ia

indicat! ompresa umed! 'a fi acoperit! cu una-dou! comprese uscate, apoi se fixeaz!

pansamentul, fie prin înf!şurare (banda*are), fie fix%nd compresa care acoper!

pansamentul cu leucoplast sau cu galifix7 pl!gile 'ec/i se panseaz! şi se controleaz!

zilnic.

Foarte important* #bligatoriu, în ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului, conform#rdinului ministrului s!n!t!"ii, aprobat cu nr. ..CA65 din 52.56.BB@ .

,ipuri particulare de pl"gi

Pl!gi prin în"epare cu spini 'egetali:

- spinul trebuie extras complet, la ne'oie, recurg%ndu-se la incizie c/irurgical!

- dac! nu s-a extras este posibil! dez'oltarea unei infec"ii (abces, flegmon)

Profilaxia antitetanos este obligatorie.

Pl!gile prin în"epare plantar! (cui, s%rm!) fa'orizeaz! dez'oltarea unor infec"ii 'irulente7

se trateaz! c/irurgical în ser'icii de specialitate.

Pl!gile prin în"ep!tur! de insect! (albine, 'iespi), prin inoculare de 'enin, produc

fenomene alergice: prurit, /iperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de

sufocare, frisoane, con'ulsii, şoc anafilactic sau colaps.

-ngri'irea unei pl"gi operatorii

4


19/26

Plaga suturat! neinflamat! se trateaz! prin pansare steril!.

- se degreseaz! cu benzin! tegumentul din *urul pl!gii

- se dezinfecteaz! cu tinctur! de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan"! de -

A cm, folosind, la fiecare ştergere, alt tampon

- plaga suturat! se dezinfecteaz!, de asemenea, printr-o singur! ştergere cu

tamponul îmbibat în tinctur! de iod sau alcool

- apoi se dezinfecteaz! din nou tegumentul din *urul pl!gii

- se acoper! plaga cu compres! steril! 9 pansamentul se fixeaz! dup! metoda

cunoscut!

Profila"ia antitetanic!

0oate pl!gile produse în mediu şi cu agen"i traumatici suspec"i trebuie tratate în

mod special.


20/26

Atenie+ la persoanele alergice desensibilizarea se practic! numai în spital.

Anatoin& tetanic! (


21/26

p!tur! etc.) sau sus"inut! de o infirmier!, s! fie uşor accesibil! pentru asistent!.


22/26

• ?n spiral! 9 se conduce faşa şerpuind acoperind turele o 6-ime, restr%ng%nd

faşa pe alocuri prin mane'ra policelui7 este indicat! pentru banda*area gambei

şi a antebra"ului

• ?n form! de 4 9 se începe cu ture circulare subarticulare7 se trec oblic peste

articula"ii şi se conduc deasupra articula"iei alte ture circulare, se continu! de

c%te'a ori şi se termin! înf!şarea deasupra articula"iei cu ture circulare7 este

indicat! pentru înf!şarea articula"iei cotului şi genunc/iului, regiunii capului,

pumnului

o pansamentele scrotului: bandaj în T, suspensor etc.;

o în regiunea perineala si anala: bandaj în T;

o bontul de amputatie: înfasare recurenta cu o fasa sau 2 fase, etc.

o în regiunea piciorului: înfasare în 8

o la nivelul degetelor: înfasare circulara, înfasare în 8, spica;

o în regiunea inghinala: spica inghinofemurala unilaterala sau bilaterala;

o

22


23/26

• ?n Gspic de gr%uK sau spica 9 se efectueaz! ture

circulare deasupra articula"iei7 faşa se duce în forma

cifrei G4K , fiecare tur! acoperind-o pe cea dinainte C6

sau 2C6 7 se termin! înf!şurarea cu ture circulare la

punctul de spri*in7 este indicat! pentru regiuni articulare

sau ing/ino-abdominale, scapulo-/umerale

• ?n e'antai 9 se efectueaz! o tur! oblic! deasupra articula"iei şi turele

urm!toare se conduc din ce în ce mai oblic, a*ung%nd circulare în mi*locul

articula"iei7de la acest punct se desf!şoar! oblic în sens in'ers7 este indicat! în

regiunea cotului şi genunc/iului

26


24/26

• apelin! (calot!) 9 faşa se fixeaz! în *urul capului, deasupra arcadelor

spr%ncenoase, l!s%nd libere pa'ilioanele urec/ii, apoi se acoper! bolta

cranian! cu ture oblice fixate prin ture circulare7 la cap

• ono- şi biocular 9faşa se fixeaz! în *urul capului cu ture circulare, apoi , la

monocular, se trece cu ture oblice peste oc/i, aduc%nd faşa sub urec/ea

bolna'ului7 se face din nou o tur! orizontal! pe frunte, apoi oblic, repet%nd

succesiunea de ture oblice şi orizontale p%n! la acoperirea complet! a

oc/iului7 la binocular, în locul turelor orizontale, faşa se conduce oblic peste

cel!lalt oc/i, turele încruciş%ndu-se deasupra r!d!cinii nasului form%nd o

spic!7 la sau ambii oc/i

• Praştie 9se ia o faş! lung! de 5,@-m şi lat! de @-cm, se despic! capetele

astfel înc%t s! r!m%n! numai în mi*loc o bucat! de @cm nedespicat!, care se

fixeaz! pe nas7 capetele superioare se trec sub pa'ilionul urec/ii şi se înoad!

în regiunea occipital!7 ramurile inferioare se trec pe deasupra urec/ilor,încruciş%nd pe cele superioare şi se fixeaz! în partea posterioar! a capului

pu"in lateral, ca s! nu deran*eze bolna'ul în decubit dorsal7 la nas

• !p!stru 9la fel ca la praştie, mi*locul se aplic! pe b!rbie sau buze, ramurile

superioare se încrucişeaz! în regiunea occipital! şi se leag! deasupra frun"ii,

28


25/26

iar ramurile inferioare deasupra creştetului capului, l!s%nd libere urec/ile7 la

b!rbie

• +aşa în 0 9este compus! din 2 feşe7 una se trece în *urul abdomenului,

deasupra crestelor iliace, aceasta ser'ind drept spri*in pentru cealalt!, care se

trec dublu între coapse , acoperind perineul7 se utilizeaz! pentru perineu

• &asmaua 9se foloseşte pentru imobilizarea membrului superior şi fixarea

pansamentelor7 este format! dintr-o bucat! de p%nz! alb! de form!triung/iular!, p!trat! sau dreptung/iular!, forma şi dimensiunile ei 'ariind

dup! scopul şi regiunea unde se aplic! basmaua triung/iular!, numit! şi

eşarf!7

• Eşarfa 9 men"ine în pozi"ie de repaus m%na, articula"ia m%inii, cotului şi

antebra"ului. e aşeaz! m%na lezat! pe mi*locul basmalei triung/iulare, care

are '%rful îndreptat spre cot. apetele ei se str%ng în *urul g%tului şi se

înnoad!, d%nd antebra"ului pozi"ia necesar!. $%rful basmalei se aduce înainte peste cot şi se fixeaz! cu un ac de siguran"!. &asmaua se poate folosi şi pentru

banda*are : cap, m%na şi laba piciorului, toracele, s%nul, oc/iul şi urec/ea.

2@


26/26

Documents

escarele de decubit,plagile.doc