Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
TERMENI Ș I NOT IUNI DE TOXICOLOGIE INDUȘTRIALA Ș I PȘIHOLOGIA MUNCII
2016
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
1
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
TERMENI ȘI NOȚIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI PSIHOLOGIA MUNCII
Autori
Dr Corneliu Neagu
Drchim Mihaela Negru
Psihsp Maria Voicu
Chimpr Liliana Sicircrb
Colaboratori
Chimpr Mihaela Pribu Dr chim Simona Dragoiu Chimpr Mihaela Tacu
Redactare computerizată
Voinoiu Angelica Marilena
Botin Georgeta
Staicu Cătălin Alexandru
Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar
Material elaborat in cadrul Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor
Determinanţi din Mediul de Viaţa şi Muncă
2016
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
2
CUPRINS
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
I 3 Prelevarea probelor de aer
I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
I 5 Validarea metodelor analitice
I 6 Buletin de analiză
I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
II 2 Toxicocinetică
II 3 Toxicodinamie
II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
II 5 Aspecte etice
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională
III 2 De ce examinare psihologică
III 3 Acte normative din domeniul psihologiei
III 4 Tipuri de evaluări psihologice
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
III 6 Notiuni de psihologia muncii
BIBLIOGRAFIE
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
3
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre
organismul uman şi muncă
Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza
stării de sănătate a lucrătorilor
Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea
efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel
spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu
doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca
rezultat icircn unele situaţii chiar decesul
Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor
substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe
efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri
medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd
vin icircn contact cu chimicale
Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial
stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale
Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor
cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă
riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru
Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane
Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea
otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură
Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și
produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales
asupra populațiilor
Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la
intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă
icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces
Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra
organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională
Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se
intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul
comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici
Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat
utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este
sau nu plasat pe piaţă
Agent chimic periculos
a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de
pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de
modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului
(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a
fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă
agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv
b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor
fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să
prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori
limita de expunere profesională
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
4
Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi
endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii
Agent cancerigen
a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi
1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a
Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de
amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008
b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este
degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă
Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra
celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008
I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă
şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică
fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată
digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi
Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt
- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe
- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)
- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)
- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie
automatizarea unor procese tehnologice etc)
In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină
seama de existenţa mai multor condiţii
- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic
- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul
chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer
poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul
de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)
- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de
risc
- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)
In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează
alte acţiuni vizănd
- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi
- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea
riscului profesional şi eventual să-l elimine
- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care
pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil
De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a
starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii
personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice
tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt
transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-
mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat
Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii
şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul
desfaşurarii activitaţii
Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de
muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
1
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
TERMENI ȘI NOȚIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI PSIHOLOGIA MUNCII
Autori
Dr Corneliu Neagu
Drchim Mihaela Negru
Psihsp Maria Voicu
Chimpr Liliana Sicircrb
Colaboratori
Chimpr Mihaela Pribu Dr chim Simona Dragoiu Chimpr Mihaela Tacu
Redactare computerizată
Voinoiu Angelica Marilena
Botin Georgeta
Staicu Cătălin Alexandru
Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar
Material elaborat in cadrul Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor
Determinanţi din Mediul de Viaţa şi Muncă
2016
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
2
CUPRINS
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
I 3 Prelevarea probelor de aer
I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
I 5 Validarea metodelor analitice
I 6 Buletin de analiză
I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
II 2 Toxicocinetică
II 3 Toxicodinamie
II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
II 5 Aspecte etice
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională
III 2 De ce examinare psihologică
III 3 Acte normative din domeniul psihologiei
III 4 Tipuri de evaluări psihologice
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
III 6 Notiuni de psihologia muncii
BIBLIOGRAFIE
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
3
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre
organismul uman şi muncă
Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza
stării de sănătate a lucrătorilor
Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea
efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel
spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu
doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca
rezultat icircn unele situaţii chiar decesul
Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor
substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe
efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri
medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd
vin icircn contact cu chimicale
Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial
stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale
Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor
cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă
riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru
Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane
Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea
otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură
Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și
produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales
asupra populațiilor
Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la
intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă
icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces
Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra
organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională
Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se
intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul
comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici
Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat
utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este
sau nu plasat pe piaţă
Agent chimic periculos
a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de
pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de
modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului
(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a
fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă
agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv
b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor
fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să
prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori
limita de expunere profesională
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
4
Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi
endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii
Agent cancerigen
a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi
1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a
Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de
amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008
b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este
degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă
Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra
celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008
I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă
şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică
fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată
digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi
Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt
- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe
- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)
- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)
- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie
automatizarea unor procese tehnologice etc)
In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină
seama de existenţa mai multor condiţii
- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic
- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul
chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer
poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul
de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)
- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de
risc
- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)
In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează
alte acţiuni vizănd
- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi
- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea
riscului profesional şi eventual să-l elimine
- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care
pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil
De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a
starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii
personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice
tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt
transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-
mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat
Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii
şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul
desfaşurarii activitaţii
Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de
muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
2
CUPRINS
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
I 3 Prelevarea probelor de aer
I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
I 5 Validarea metodelor analitice
I 6 Buletin de analiză
I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
II 2 Toxicocinetică
II 3 Toxicodinamie
II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
II 5 Aspecte etice
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională
III 2 De ce examinare psihologică
III 3 Acte normative din domeniul psihologiei
III 4 Tipuri de evaluări psihologice
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
III 6 Notiuni de psihologia muncii
BIBLIOGRAFIE
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
3
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre
organismul uman şi muncă
Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza
stării de sănătate a lucrătorilor
Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea
efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel
spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu
doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca
rezultat icircn unele situaţii chiar decesul
Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor
substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe
efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri
medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd
vin icircn contact cu chimicale
Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial
stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale
Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor
cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă
riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru
Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane
Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea
otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură
Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și
produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales
asupra populațiilor
Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la
intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă
icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces
Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra
organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională
Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se
intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul
comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici
Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat
utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este
sau nu plasat pe piaţă
Agent chimic periculos
a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de
pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de
modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului
(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a
fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă
agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv
b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor
fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să
prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori
limita de expunere profesională
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
4
Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi
endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii
Agent cancerigen
a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi
1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a
Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de
amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008
b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este
degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă
Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra
celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008
I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă
şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică
fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată
digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi
Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt
- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe
- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)
- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)
- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie
automatizarea unor procese tehnologice etc)
In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină
seama de existenţa mai multor condiţii
- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic
- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul
chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer
poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul
de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)
- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de
risc
- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)
In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează
alte acţiuni vizănd
- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi
- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea
riscului profesional şi eventual să-l elimine
- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care
pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil
De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a
starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii
personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice
tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt
transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-
mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat
Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii
şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul
desfaşurarii activitaţii
Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de
muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
3
I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ
I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială
Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre
organismul uman şi muncă
Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza
stării de sănătate a lucrătorilor
Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea
efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel
spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu
doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca
rezultat icircn unele situaţii chiar decesul
Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor
substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe
efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri
medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd
vin icircn contact cu chimicale
Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial
stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale
Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor
cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă
riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru
Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane
Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea
otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură
Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și
produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales
asupra populațiilor
Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la
intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă
icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces
Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra
organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională
Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se
intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul
comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici
Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat
utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este
sau nu plasat pe piaţă
Agent chimic periculos
a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de
pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de
modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului
(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a
fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă
agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv
b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor
fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să
prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori
limita de expunere profesională
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
4
Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi
endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii
Agent cancerigen
a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi
1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a
Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de
amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008
b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este
degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă
Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra
celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008
I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă
şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică
fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată
digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi
Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt
- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe
- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)
- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)
- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie
automatizarea unor procese tehnologice etc)
In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină
seama de existenţa mai multor condiţii
- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic
- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul
chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer
poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul
de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)
- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de
risc
- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)
In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează
alte acţiuni vizănd
- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi
- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea
riscului profesional şi eventual să-l elimine
- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care
pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil
De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a
starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii
personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice
tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt
transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-
mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat
Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii
şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul
desfaşurarii activitaţii
Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de
muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
4
Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi
endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii
Agent cancerigen
a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi
1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a
Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de
amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008
b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este
degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă
Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra
celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008
I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă
Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă
şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică
fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată
digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi
Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt
- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe
- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)
- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)
- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie
automatizarea unor procese tehnologice etc)
In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină
seama de existenţa mai multor condiţii
- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic
- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul
chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer
poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul
de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)
- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de
risc
- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)
In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează
alte acţiuni vizănd
- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi
- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea
riscului profesional şi eventual să-l elimine
- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care
pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil
De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a
starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii
personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice
tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt
transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-
mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat
Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii
şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul
desfaşurarii activitaţii
Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de
muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
5
normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor
profesionale
Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice
(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(
totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri
prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-
chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau
biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi
profesionale
Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe
care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii
Cronograma profesionala relevă urmatoarele
- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic
- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)
- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau
luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)
Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii
(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de
muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea
postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine
profesiograma
Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau
concentraţiei noxelor la locul de muncă
Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice
chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea
I3 Prelevarea probelor de aer
Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din
mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi
chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se
definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc
Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)
sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului
Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte
nocive
Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea
stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului
In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la
punct fix
Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi
şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de
corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului
Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea
probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului
In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă
intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte
Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată
necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru
recoltarea de aerosoli
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
6
Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care
adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera
are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului
Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15
minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea
momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu
duratatilde micatilde
In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru
numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi
este prevăzut in standardul 6892003
Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii
Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru
10 s 30
1 min 20
5 min 12
15 min 4
30 min 3
1 ora 2
ge 2 ore 1
Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă
pentru a se putea determina nivelul de expunere
Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip
de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie
Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care
au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo
Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au
diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz
Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri
Fumurile sunt de două tipuri
- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea
unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice
Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde
- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)
Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru
a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia
de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare
Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti
umane
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi
fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare
icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea
microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri
publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale
(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)
Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a
sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn
atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele
sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru
compararea cu proba recoltată din aer
Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie
durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
7
Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea
avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată
Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn
interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul
aerodinamic intre 1 şi 100microm
Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona
traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm
Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea
pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm
PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm
PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm
Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni
Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei
particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul
Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază
Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită
printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes
Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn
- prelevare activă
- prelevare pasivă
Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui
volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere
Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare
Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer
utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)
icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori
Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai
utilizate icircn igiena industrialatilde
Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către
un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de
difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă
Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient
Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea
nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente
Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor
din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi
constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de
micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de
condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de
analiză permite si cuantificare preliminară
Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care
vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice
Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de
prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)
AER
Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer
Debitmetru Dispozitiv de
prelevare
Pompa
aspiratoare
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
8
Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de
debit si un alimentator (baterie sau redresor)
Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de
intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este
aspirat cu o pompă alimentată cu baterii
Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul
prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute
pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer
Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată
integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei
I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale
Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (
determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat
Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de
determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă
Metodele de analiză cantitativă cuprind
- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide
pure provenite din analit
- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului
din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă
de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)
- metode fizico- chimice
optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică
turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)
cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)
electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)
radiochimice
Spectrometria UVVIZ
Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma
cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format
numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia
Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau
transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil
sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet
In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si
regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)
In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil
Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de
legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi
chimici
Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea
vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru
inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar
domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea
se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)
Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR
ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un
monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn
impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
9
Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip
Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul
este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se
deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la
detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi
fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la
divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru
Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe
este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat
Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de
analizat
Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei
unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de
undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din
principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat
in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri
Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant
(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi
timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea
utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele
din dezavantajele acesteia cum ar fi
eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot
determina prin această tehnică
utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale
existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi
dau compuşi stabili
timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic
Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel
de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub
de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o
temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa
asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata
unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de
incalzire a cuptorului de grafit
Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen
seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci
Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se
bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze
cromatografice faza mobilă si faza stationară
Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza
stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant
Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un
solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)
High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care
utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii
Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt
permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec
se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat
printr-o metodă cromatografică
sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar
cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă
durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe
Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este
icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
10
corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului
este proportională cu concentratia componentei respective
Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german
Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A
1A = 10-10 m)
Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a
materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin
cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai
multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei
Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de
ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza
pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin
Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate
icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor
tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de
reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea
Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici
volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de
fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili
I5 Validarea metodelor analitice
Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de
performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si
gradul de influenţa a acestora
Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt
- selectivitatea ( specificitate)
- precizie
- liniaritate
- domeniul concentraţiilor de lucru
- exactitate sau acurateţe
- limita de detecţie si de cuantificare
Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de
prezenţa altor componenţi
Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă
mamă Precizia are mai multe nivele
- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in
urma măsurarii executate
- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai
multe instrumente de operare diferite
Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile
concentraţiei analitului din probă
Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia
Y = a + bx
unde
a - intersecţia cu ordonata in origine
b - panta dreptei de etalonare
Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a
analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie
exactitate si liniaritate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
11
Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat
Se determina prin metoda icircmbogaţirii
Cf - Ci
R = ------------
Ca
unde
R - procentul de recuperare a analitului
Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită
Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită
Ca ndash cantitatea analitului adăugat
Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105
Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero
Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al
repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare
din domeniul concentraţiilor de lucru
I6 Buletin de analiză
Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la
beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite
caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor
concluzii şi recomandari
La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare
Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
12
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
13
I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă
Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm
(părţi per milion)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
14
De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume
- presiunea atmosferică 760 torri
- temperature 250C (770F)
- volum molar 2445 l
Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor
ppm x masa moleculară a substantei
mgm3 = --------------------------------------------------
2445
mgm3 x 2445
ppm = --------------------------------------
masa moleculară a substantei
Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere
profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada
specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea
de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)
Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr
reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se
cunoaşte durata
Formula utilizata este
(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )
CMPT = ----------------------------------------------------------
Ttotal
C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3
T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut
determinarile
Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)
Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă
despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi
efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea
expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate
garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de
demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid
icircn scopurile prevenirii
Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un
moment depaşită
Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care
lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau
ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de
a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea
concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp
minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita
medie ponderată cu timpul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
15
Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de
expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de
mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie
depăşită
Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila
pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere
Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard
internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate
printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite
identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit
Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care
a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii
Europene
Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din
Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor
comercializate
Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică
Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului
Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului
Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice
Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale
agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii
Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor
chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii
II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE
II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică
Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană
National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association
(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor
(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a
acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă
adecvate ldquo
Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului
Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor
datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea
mediului şi supravegherea sănătătii
Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca
de exemplu
- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de
substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)
- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau
accidental
- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale
respiratorie)
- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare
locului de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
16
- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă
ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile
funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc
Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei
interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie
Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de
efecte adverse
Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că
parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice
masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat
monitorizarea mediului
Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este
prezentată icircn tabelul următor
Monitorizarea
biologica Monitorizarea mediului de munca
Cuantificare Doza internă Doza externă
Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie
Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau
proprietaţi chimice similare
Standardizare Dificilă Usoară
Interpretare Dificilă Moderat dificilă
Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)
Aspecte etice Importante Nu
Variabilitate Mare De obicei mica
Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică
periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor
profesionalerdquo
Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea
activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi
profesionali
Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de
latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic
Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau
susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii
biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri
- controlul periodic al muncitorilor (individual)
- analize ale expunerii unui grup de muncitori
- evaluari epidemiologice
Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea
de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale
ale organismului
Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic
relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului
Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă
profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre
expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor
cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de
referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate
de mai mulţi factori
- nivelele de expunere ambientală locale
- polimorfismele genetice
- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)
- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)
De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
17
Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot
afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei
factori
- structura chimică a substanţei
- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism
- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi
eliminarea din organism
Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a
unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma
unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru
determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau
deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză
şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale
toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final
letal
Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale
Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Orală(mgkg greutate corporală)
ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000
Dermală (mgkg greutate
corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000
Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000
Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200
Pulberi si particule lichide pulve-
rizate (mgl)
ATE lt 005
005 lt ATE lt 05
05 lt ATE lt 10
10 lt ATE lt 50
Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale
care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe
parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei
mai mari părţi a duratei de viaţă
(expunere cronică)
Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile
absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau
parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi
modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste
informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate
poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări
specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea
efectele indirecte endocrine
Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze
- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative
aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit
- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative
efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane
- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative
- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul
studiilor privind toxicitatea la doze repetate
Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat
Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice
(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
18
Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite
icircnţelesuri
- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui
schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa
terminarea expunerii
- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea
absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni
- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al
acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din
care odata depozitat se elimina lent
- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre
doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati
este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul
Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne
masuraţi prin
- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai
rar icircn lapte salivă păr fanere)
- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului
- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi
care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn
monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare
pentru masurarea nivelelor mici de expunere
Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza
letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care
reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei
substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate
individuala sunt mai reduse
Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn
ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)
Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale
variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei
constantă
NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La
stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să
indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic
LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă
doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect
Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea
ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la
nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă
Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu
creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi
Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent
de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe
cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare
Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată
de diferiţi factori
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- patrunderea prin piele via contactul dermal
- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie
- injectabil
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)
- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
19
Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt
a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi
administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)
b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate
concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)
II2 Toxicocinetica
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt
- calea respiratorie
- alte căi transmucoase
- calea cutanată
- calea digestive
- calea placentară
- calea mamară
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea
respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si
gastrointestinal
Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau
mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi
Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori
- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei
- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice
- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei
Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze
vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi
Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul
exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in
sangele din capilarele pulmonare
Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele
Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida
ftalică)
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului
Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă
prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere
prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale
Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină
se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv
toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la
locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea
placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele
substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca
benzenul benzina
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
20
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul
ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct
şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe
chimice din mediul de munca
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală
şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut
printr-un mijloc mecanic
- calea intravenoasă
- calea subcutanată
- calea intramusculară
- calea intradermică
Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice
Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge
sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe
membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale
tegumentelor
Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile
situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică
Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de
receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze
molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific
Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte
lichide de distribuţie
Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi
datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate
substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite
Depozitarea poate avea loc icircn
- ţesutul adipos
- ţesutul osos
- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari
- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se
disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic
- fanere
- piele
- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot
depozita unele substanţe exogene
Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai
uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de
obicei mai puţin toxici
Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se
introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită
reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece
substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi
secundare
Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece
o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de
ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo
o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo
dar active ldquoin vivordquo
o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial
o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent
sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica
In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu
un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
21
o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare
nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza
varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera
o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din
tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral
o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din
oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină
inainte de conjugare
o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie
prin intermediul unei catene laterale
Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a
substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă
pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc
Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul
acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism
II3 Toxicodinamie
Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma
interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu
excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină
asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta
Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a
structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom
sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea
la un agent din mediul de muncă
Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi
paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala
profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo
Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică
structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a
sănătăţii sau chiar cu boala
Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii
de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la
unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza
acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt
utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină
Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate
expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi
daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea
substanţă este considerată relativ netoxică
Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la
locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul
respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi
hidroxizii alcalini
Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi
la distanţă de caleapoarta de absorbţie
Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri
sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)
Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate
adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
22
cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi
studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare
specifice
Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns
care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma
efectelor individuale
Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor
fiecarei substanţe chimice
Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor
celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi
hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei
substanţe icircn parte
Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau
sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect
mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna
cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon
Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau
cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora
Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele
fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii
iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator
corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman
asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare
a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă
b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului
anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central
chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific
a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice
b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale
c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos
d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau
capacitatea lui de funcţionare
e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni
f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei
chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii
degresare)
chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)
carcinogen ndash poate provoca cancer
mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii
teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la
aceasta
II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice
Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină
sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi
Alegerea matricei depinde de
- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)
- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob
persistent sau instabil)
In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
23
Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru
substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus
determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea
metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite
Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru
unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta
un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn
concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un
indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat
sau icircn probele de sacircnge
Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau
foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt
30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030
Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este
neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei
Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu
substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut
Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru
monitorizarea ocupaţională
Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur
metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele
Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a
expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva
Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn
ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare
Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire
a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator
Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare
lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită
2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului
10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru
gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic
Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie
determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată
icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii
- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)
- cacircnd substanţa este puţin metabolizată
- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă
- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate
avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe
Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt
uşor extractibili prin bilă sau urină
Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de
teste neselective sunt prezentate icircn continuare
- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine
aromatice
- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la
substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele
substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria
cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la
motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
24
- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina
muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi
medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul
este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi
Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele
neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de
control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc
Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg
creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină
Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul
de la la Factor de conversie
mgl mmoll se imparte la masa moleculară
mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară
microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa
moleculară
nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 1000
micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte
la 10
microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste
cu 113
113 este masa moleculară a creatininei
Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri
- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter
individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare
- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei
biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă
investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere
generală trebuie sa fie corectate
- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de
limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări
a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn
care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie
icircmbunătăţite
b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz
doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite
La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de
factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de
sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn
timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)
Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi
fumatul
Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
25
Unitatea
Laborator Data
BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE
nrhelliphelliphellip
Nume si prenume Varsta Sex
Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii
Sef laborator Intocmit
II5 Aspecte etice
In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie
să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O
informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii
individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă
International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for
Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii
trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu
respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt
demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo
Principiile generale ale acestui document sunt
- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare
- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a
persoanelor afectate
- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In
aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se
utilizează biomarkeri validaţi
- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash
beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului
III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională
Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac
faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
26
sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă
eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea
instrumentelor tehnologie ergonomie etc
De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele
aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să
funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte
importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi
competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor
profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme
socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi
organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi
Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de
bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare
conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi
interorganizaţionale etc
III2 De ce examinare psihologica
Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn
muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma
examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic
ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)
Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia
care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de
supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii
cu acordul angajatoruluirdquo
Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1
Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind
stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege
Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri
inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale
persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe
condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente
psihologice
III3 Acte normative din domeniul psihologiei
Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania
Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor
din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004
Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004
Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă
Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
27
Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se
efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007
Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru
intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei
Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt
in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia
de psiholog
III4 Tipuri de evaluări psihologice
Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată
prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei
Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn
detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate
Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării
acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate
printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-
a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie
să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă
plusvaloare companiei sale
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este
obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG
3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe
un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG
355 2007)
Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa
1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp
bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului
de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru
meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii
şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de
recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de
medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui
angajat
Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să
fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni
evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul
la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la
timpul potrivit
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de
medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic
Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca
şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea
Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I
Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
28
Conform structurii impuse avizul cuprinde
- datele persoanei examinate
- data evaluării
- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii
contract individual de muncă)
- motivul examinării (angajare ex periodic etc)
- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)
- observaţii
- recomandări
Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos
Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn
MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod
obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie
Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat
al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de
expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin
care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo
Raportul psihologic include următoarele informaţii
- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)
- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic
- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de
muncă)
- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate
- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu
membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)
- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste
- interpretarea rezultatelor evaluărilor
- recomandări
Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia
acestora
Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
29
Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de
persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută
III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie
Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment) de către un evaluator
O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii
- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala
- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei
- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată
Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate
astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui
care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris
Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe
probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)
B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)
Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi
profesională
A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive
Raţionament analitic
Transfer analogic
Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată
Memoria de lucru
Comurarea atenţiei
Testul de vocabular
Testul de intelegere a textelor
Rationament matematic
Calcul matematic
Constanţa formei
Perceperea detaliilor
Analiza perceptuală complexă
Orientare spaţială
Imagini mintale ndash transformări
Generare de imagini
Abilităţi funcţionăreşti
Timp de reacţie simplu
Timp de reacţie icircn alegeri
Timp de reacţie icircn accesarea memoriei
Capacitate decizională
Capacitate organizatorică
B Teste de personalitate si interese
Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite
caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ
Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor
comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie
intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)
Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de
personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi
izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona
Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale
- Extroversiune
- Amabilitate
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
30
- Conştiinciozitate
- Stabilitate emotională
- Autonomie
In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn
evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice
prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale
expresiilor comportamentale
Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin
mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)
In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce
urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de
scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea
unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă
cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor
inventarelor de personalitate
Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului
socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale
(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)
Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli
care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la
conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul
cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele
condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie
aceleaşi pentru toţi subiecţii
modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct
o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate
de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele
modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi
populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi
Recrutarea si selectia de personal
Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde
Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă
Profile ocupaţionale
Teste de evaluare a abilităţilor cognitive
Chestionare de evaluare a intereselor profesionale
Instrumente de potrivire post-persoană
Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post
Inventare de personlitate
Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut
necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al
organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii
Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul
psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o
Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă
Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este
vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman
Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor
pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă
Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este
mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi
satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari
O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de
1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
31
2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)
3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post
Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este
angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale
exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea
resurselor umane
Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor
predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie
Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi
realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut
perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi
care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare
Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi
- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse
anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc
- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In
această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de
interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă
- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc
cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane
icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini
munca specifică postului
Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii
- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara
recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa
anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor
- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat
- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi
Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă
- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi
- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de
angajare
Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest
context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă
de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt
nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi
ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo
Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă
Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare
icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul
profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de
personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat
III6 Notiuni de psihologia muncii
Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii
şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane
Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei
sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu
presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără
caracter permanent
Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de
munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie
Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii
subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
32
principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii
bdquoistoriei personaleldquo a subiectului
Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională
comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu
compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane
Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii
ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul
icircn muncă
Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi
direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective
Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei
profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse
Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a
executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de
sănătate
Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele
sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi
viaţă
Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare
angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea
dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează
instituţia
Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de
adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea
echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură
iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă
solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale
riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile
ierarhice şi de colaborare)
Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu
funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi
icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de
tipul forma şi ordinea lor
Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi
asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către
şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor
Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce
presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia
Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal
socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare
mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul
Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale
unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ
datorită tehnicilor proiective
Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control
a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective
Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre
factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială
Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi
deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi
Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR
apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile
existente
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
33
Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii
privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic
superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de
competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă
Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres
validată printr-o reacţie cortizolică
Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi
răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului
suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea
calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la
legătura dintre angajat şi structura sistemului
Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi
riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design
pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a
sistemului angajat-loc de muncă
Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd
structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau
structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii
munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului
Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar
şi operaţional de referintă
Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres
validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare
Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo
(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și
condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a
realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și
siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)
Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de
icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către
angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării
necesităţilor de dezvoltare profesională
Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are
rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să
poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului
Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau
după unul de maternitatepaternitate
Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale
ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii
Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea
posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat
Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de
creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta
la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn
urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-
şi supune subalternul la un salt profesional sau nu
Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele
sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că
reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să
piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept
urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii
despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea
cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul
decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de
nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
34
Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la
interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea
medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile
enunţate la evaluările pentru angajare
Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor
manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care
acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum
Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de
a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp
Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile
cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea
muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de
muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de
angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului
poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată
Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare
transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi
Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de
muncă
Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul
scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice
Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă
Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor
opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor
sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc
Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o
persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice
aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate
pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă
şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul
respective
Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi
sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie
multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe
care icircl are organizaţia
Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea
verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea
profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)
fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un
test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul
de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de
către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea
unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui
test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise
Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare
superioară
Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de
etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află
icircntr-o situaţie de neajutorare
Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei
activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat
ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi
recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să
o icircnveţe şi să o practice
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
35
Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl
icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali
care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre
eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc
Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul
acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor
intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri
Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn
principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi
subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a
odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională
şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială
Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi
icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului
situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice
Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine
definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită
prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit
Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale
individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte
Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a
unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente
Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor
despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice
locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor
Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi
deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate
transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic
Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi
cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă
Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată
constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social
Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce
aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile
personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de
performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă
Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători
făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost
investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup
Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi
gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste
Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a
omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă
Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele
socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De
asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi
sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această
abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea
lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare
luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură
organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc
Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn
urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului
productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi
chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
36
managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi
accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională
implementarea programelor de schimbare organizatională
Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui
subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post
Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi
de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei
Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei
pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se
extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu
dispune de personal specializat şi competitiv
Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn
organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la
altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum
personalul şi potenţialul de care dispun
Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de
necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde
contactul cu piaţa muncii
Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci
cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este
icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare
menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali
Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre
alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn
scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii
acestuia
Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn
scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective
Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de
muncă
Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană
lucru eveniment etc) de către un evaluator
Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului
Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi
icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care
a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu
numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi
de lucru neintrerupt
Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei
profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de
muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă
Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă
durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă
Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi
capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi
exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la
aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele
şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi
presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi
nici pentru intreprindere
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
37
Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu
a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca
icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a
locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică
Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele
permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice
utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă
persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă
Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va
urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul
persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare
Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi
alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate
Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai
multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza
diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea
acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de
inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele
de interese profesionale testele de opinii şi atitudini
Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare
pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure
Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci
sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat
de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
38
BIBLIOGRAFIE
1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994
2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ
Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250
3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In
Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon
New York Wiley 1987
4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002
5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004
6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the
European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006
httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162
7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii
Bucureşti 1971
8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003
9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982
10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -
Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved
fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822
11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology
Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026
12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004
13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010
15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC
2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights
reserved
16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from
assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and
Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3
17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of
occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997
httpdoi101093annhyg413345
18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring
2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm
19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of
Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm
20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008
httpswwwcdphcagovprogramshesis
21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn
muncă Monitorul Oficial nr 3742015
22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru
asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial
nr 8452006
23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG
11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru
securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a
suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă
24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
39
25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996
26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml
27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J
Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss
28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009
httploriacademicdirectorgworksf=205
29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006
30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton
Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452
31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological
variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014
32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp
Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-
162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015
33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970
34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998
35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987
36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988
37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn
toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013
39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980
40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985
41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004
42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971
43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983
44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987
45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004
46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei
199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE
9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei
47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare
a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006
48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972
49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997
50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru
compararea cu valori limită şi stategia de prelevare
51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii
52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor
masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii
53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed
Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002
54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti
2008
55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)
Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016
40
56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală
RomaneascăBucureşti1999
57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods
NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf
58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008
59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981
60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)
pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380
Stable URL httpwwwjstororgstable3433801
61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996
62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984
63 Basic Toxicology Reference ndash
httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference
64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)