Upload
marginean-razvan
View
86
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐1
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
https://sites.google.com/site/[email protected]
note de curs, 2012
Tematica orelor de curs
C1 Despre ergonomie şi proiectarea ergonomică. Aplicarea ergonomiei
C2 Sisteme de muncă. Proiectarea ergonomică a sistemelor de muncă.Sistemul de producție ergonomic
C3 Solicitări bio‐psiho‐sociale în sistemele de muncă. Proiectarea integrată a muncii
C4 Ergonomia mediului fizic ‐ iluminat, microclimat, zgomot, vibrații
C5 Ergonomia fizică ‐ proiectarea spațiului de muncă. Criterii şi principii de proiectare
C6 Noțiuni de antropometrie. Utilizarea datelor antropometrice în proiectarea spațiului de muncă
C7 Ergonomia produsului. Principii de proiectare ergonomică a produselor.Utilizarea datelor antropometrice în proiectarea produselor
C8 Factori fizici care influențează proiectarea locului de muncă
C9 Factori sociali care influențează proiectarea locului de muncă
C10 Cerințe ergonomice privind poziția corectă de muncă
C11 Ergonomia organizațională. Metode de analiză specifice
C12 Directive U.E. şi standardizarea în domeniul ergonomiei
C13 Exemple de bune practici în domeniul ergonomiei. Aplicarea ergonomiei în firme din occident şi România
C14 Ergonomia – suport pentru Lean Management
Tematica orelor de laborator
L1 Solicitări bio‐fiziologice în muncă: metabolismul şi estimarea consumului de energie umană necesară în munca fizică
L2Măsurători fotometrice şi evaluarea mediului vizual. Studiu de caz
L3Măsurători de microclimat şi valuarea mediului termic. Studiu de caz
L4 Măsurători acustice şi evaluarea mediului sonor. Studiu de caz
L5 Utilizarea datelor antropometrice în proiectarea spațiului de muncă. Exercițiu
L6 Susținere referate. Discuții
L7 Susținere referate. Discuții
Aplicând principii, date sau metode discutate
la cursul de ergonomie, elaborați o lucrare cu tema:
Valențele ergonomiei în creşterea performanței muncii
Biblioteca UTCN sau BCU Cluj• Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii. Ergonomie, comunicare şi elemente moderne în managementul muncii, 2011
• Cărean M., Cărean Al., Principii şi metode ergonomice de proiectare şi analiză, 2001
• Manolescu A. Lefter V., Deaconu A., Ergonomie, 2010
• Novac E., Managementul şi ergonomia locului de muncă, 2009
Materiale didacticehttps://sites.google.com/site/violetafirescu
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐2
N = 0,6 LF + 0,3 AL + 0,1 AC
Componentele notei N:nota LF – lucrare finală (timp: 100 min.);
nota AL – activitate şi teme de laborator; susținere referate
nota AC – activitate la curs (participare la discuții, lucrări de verificare);
OBS. Condiții de promovare: LF ≥ 5, AL ≥ 5
Ergonomia – ştiință interdisciplinară
Părți interesate (stakeholders): investitori, management, angajați, marketing, ingineri, clienți etc.
ergonomie
ergonomicergonom
ergonomist
ERGONOMIA
disciplină ştiințifică ‐ vizează studiul interacțiunilordintre oameni şi celelalte elemente ale sistemului
profesie ‐ aplică teorii, principii, date şi metode, pentru a proiecta cu scopul optimizării stării de bine şi împlinire a ființei umane şi atingerii performanței totale a sistemului
Asociaţia Internaţională de Ergonomie, 2000
“Istoria” ergonomiei
1700 – Bernardino Ramazzini (medic)relația sarcină de muncă → apariția îmbolnăvirilorimportanța studiului factorilor ergonomici asociați bolilor profesionale:
postura necorespunzătoare şi proiectarea defectuoasă a instrumentelor de lucru
1857 – Wojciech Jastrzebowski (biolog)termenul ergonomie apare pentru prima dată într‐un articol polonez
1940 – Hywel Murrell (psiholog)colaborare cu un grup de specialişti (fiziologi, medici, ingineri, psihologi,
antropologi) pentru avizarea echipamentul militar şi naval al Marii Britanii ideea necesității analizei multidisciplinare a sistemelor în care lucrează oamenidezvoltarea unei noi ştiințe, ergonomia
Ergonomie şi Human Factors
19141913 19161911
Bernardino Ramazzini medic
Wojciech Jastrzębowski biolog
Jean‐Maurice Lahypsiholog şi sociolog
F. W. Taylor inginer
Henri Fayol inginer
Henry Fordinginer
Alphonse Chapanispsiholog
http://www.ergonomics.org.uk
http://www.iea.cc
http://www.fees‐network.orghttp://www.hfes.org
Hywel Murrellchimist şi psiholog
1943 1949 1957 1961 2003 2009
18571700
Frank Gilbrethinginer
Lilian Gilbrethpsiholog
Henri Laugierfiziolog
1933
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐3
ERGONOMIAştiință interdisciplinară
ergo = muncănomos = lege
Tendințe inițiale în ergonomie, la nivel mondial
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 118
• tendința americană – accentul pus pe psihologie; • tendința italiană şi franceză – accentul pus pe medicina muncii şi fiziologie;
• tendința anglo‐saxonă – accentul pus pe tehnologie şi adaptarea reciprocă a omului şi tehnicii;
• tendința scandinavă şi germană – accentul pus pe metode ştiințifice de măsurare; dezvoltarea unor baze de date şi programe care contribuie în proiectare prin faptul că toate componentele muncii îndeplinesc cerințele ergonomice.
• tendința suedezo‐elvețiană – accentul pus pe proiectarea locurilor de muncă şi a sistemelor informaționale, privite din punct de vedere psihologic şi fiziologic;
• tendința japoneză – accentul pus pe probleme tehnice, psihologice, fiziologice şi de medicina muncii;
Scopul ergonomiei
Proiectarea instrumentelor, echipamentelor,activităților, spațiului şi mediului de muncă
astfel încât sarcina de muncă să se potrivească omului, şi nu invers.
Ergonomia poate fi aplicată:
În faza de proiectare a produsului sau sistemului de muncă;
În faza de realizare a produsului sau sistemului de muncă;
Pentru reproiectarea produselor sau sistemelor în utilizarea cărora apar accidente, erori umane, eficiență scăzută
Aplicarea ergonomiei în faza de proiectare
Poll G., 2002 apud. Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 210
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐4
Domeniile ergonomiei
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 102
Ergonomia fizică: studiază modul în care caracteristicile umane anatomice, antropometrice şi fiziologice sunt asociate cu activitatea fizică;
Ergonomia cognitivă: analizează modul în care procesele mentale ca percepția, memoria, gândirea şi răspunsul motor afectează interacțiunile dintre oameni şi elementele sistemului;
Ergonomia organizațională: este preocupată de administrarea şi optimizarea muncii şi sistemului de muncă.
Câteva ramuri ale ergonomiei
Ergonomia producției: studiază succesiunea sarcinilor de muncă sub aspectul abilităților fizice şi mentale ale operatorului;
Ergonomia produsului: orientată spre studiul caracteristicilor pe care produsele trebuie să le aibă pentru a se potrivi mai bine utilizatorilor.
Ergonomia activităților: studiază sarcina de muncă sub aspect fiziologic şi igienic;
Ergonomia informațională: studiază, apelând la logică şi psihologie, procesele de percepere, cunoaştere, gândire şi decizie;
Topoergonomia: studiază componentele locului de muncă din punct de vedere antropometric şi al factorilor de ambianță fizică;
Bioergonomia: studiază comportamentul organismului în timpul muncii, oboseala, repausul, regimul de muncă;
Ergonomia mediului de lucru: studiază factorii de mediu (iluminat, microclimat, zgomot şi vibrații) sub aspectul securității locului de muncă.
Roşca C., Dicționar de ergonomie, 1997
Ce înseamnă proiectare ergonomică?
Formarea unei echipe interdisciplinare de proiectare, ergonomistul fiind mediator între reprezentanții angajaților/ clienților şi inginerii proiectanți.
Rolurile ergonomistului în cadrul echipei interdisciplinare
• expert – experiență, cunoştințe pentru rezolvarea problemelor de muncă
• sfătuitor – recomandări pentru selecțiile tehnice, organizatorice, umane şi sociale din cadrul organizației
• observator – investigație “pe teren”; observă şi înțelege procesul de muncă, putând apoi să formuleze ipoteze
• supraveghetor – menține funcționarea optimă a sistemului
• promovator al schimbării – “munceşte pentru viitor”
• agent politic – integrarea ergonomistului într‐o echipă în care membrii ei au interese şi tipuri de putere diferite
Christol J., Mazeau M., Le métier d’ergonome
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐5
vizualizarea computerizată îmbunătățeşte rezultatele proiectării;
posibilitatea de a integra în sistem un manechin facilitează evaluarea ergonomică;
animația şi modelarea spațiului de muncă permit înțelegerea problemelor ergonomice ce pot apărea, probleme ce pot fi legate de:
• postura de lucru; • munca repetitivă; • barierele de mişcare.
Proiectarea ergonomică cu ajutorul calculatorului
CATIA
Sistemul de modelare umană al soft‐ului cuprinde patru module:
• construirea manechinului; • editorul antropometric; • analiza posturii umane; • analiza activității umane.
Proiectarea ergonomică cu ajutorul calculatorului
Urmăriți filmul!
• Cum intervin cele trei domenii ale ergonomiei în proiectarea noului model de submarin?
• Care este rolul proiectării ergonomice asistate de calculator?
Munca – orice categorie de efort uman sau activitate
munca valoroasă – beneficii: plăcerea, dezvoltarea competențelor, starea de bine şi împlinire a ființei umane
munca periculoasă – compromițătoare pentru factorul uman
Kleiner B., 2006 apud Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 118
oamenii ce interacționează cu:
sarcina de muncă (instrucțiuni de lucru, sarcini, cunoştințe, abilități necesare) şi echipamentele (maşini,utilaje) sau/ şi programele,
mediul intern (parametri fizici şi factori psihosociali), mediul extern (factori politici, culturali şi economici) şi organizația (structura sistemului de muncă şi proceseleutilizate pentru realizarea muncii)
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐6
OM ‐ gen, vârstă, aspect fizic, caracteristici antropometrice şi fiziologice
Sarcina de muncă ‐ adaptată caracteristicilor individuale umane
Omul are posibilitatea de a se adapta sarcinii de muncă!!!
Schmitter D., Ergonomia. Un fattore di successo per ogni impresa, 2005
Toți factorii din sfera operativăinfluențează sfera rezultatelor,
realizarea obiectivelor proiectării ergonomice (satisfacția şi
productivitatea muncii) fiind îndeplinită dacă sfera rezultatelor
este echilibrată
“Roata ergonomiei”
OM – caracteristici umane
• nemodificabile
• modificabile: formare profesională, abilități,
experiență, condiție fizică etc.
Spațiul de muncă ‐conceput după „măsura umană”
• postura de lucru, • dimensiuni (spațiu de muncă), • libertatea de mişcare, • postura forțată, • proiectarea dispozitivelor de comandă etc.
Mediul de lucru ‐adecvat muncii
• microclimat,• mediu sonor, • lumină, • condiții de igienă, • climat social,• utilizarea culorii pentru a modifica percepția distanțelor sau senzația de cald/frig,• semnale de avertizare şi caracteristicile senzoriale
Organizarea muncii
• stabilirea procedurilor de lucru, • planificarea muncii, • stabilirea programului de lucru, • reglementarea pauzelor, • stabilirea limitelor de acțiune şi a puterii de decizie etc.
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐7
Conținutul muncii
• evitarea monotoniei • evitarea repetitivității• lipsa stimulilor• excesul de muncă sau de responsabilități.
Sistem de muncă – sistem de producție
Sistemul de producție – parte a organizației; vizează transformarea elementelor de intrare în produse şi servicii care
fac obiectul de activitate al organizației
Proiectare ergonomică
Avantaj concurențial
Susținerea schimbărilor
Sistem de producție ergonomicSistem de producție ergonomic
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 112
• evoluția la nivel tehnic –utilizarea componentelor tehnice proiectate ergonomic;
• evoluția la nivel economic – reînnoire continuă a mijloacelor de producție şi accentuarea reducerii costurilor prin implementarea programelor ergonomice;
• evoluția la nivel organizațional – (1) dispariția, aproape completă, a muncii manuale statice; (2) desfăşurarea activităților în trei schimburi şi (3) acordarea atenției pentru optimizarea productivității umane;
• evoluția la nivel de proiectare – aplicarea noilor metode şi abordări de proiectare în scopul reducerii costurilor şi timpilor de instruire a personalului
Gradul de proiectare ergonomică a sistemelor de producție
• evoluția la nivel de securitate – (1) creşterea numărului de standarde pentru integrarea securității în proiectare; (2) apariția unor riscuri noi, care necesită noi abordări şi metode de analiză; (3) scăderea semnificativă a accidentelor în muncă şi (4) evoluția regulamentelor de protecție şi securitate spre o nouă abordare, aceea a obligativității de a stabili obiective de securitate.
• evoluția la nivel de activitate umană – (1) modificarea naturii sarcinilor de muncă (mai curând muncă mentală decât fizică); (2) munca în grup sau echipă; (3) preocuparea pentru proiectarea interacțiunii om‐maşină şi (4) autonomie în muncă, prioritară utilizării procedurilor de lucru rigide care nu pot acoperi toate situațiile.
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐8
influența mobilizării resurselor fizice, psihice, fiziologice etc. în cadrul procesului de muncă
dacă solicitările bio‐psiho‐sociale nu depăşesc posibilitățile umane, individul poate lucra timp îndelungat cu satisfacție şi performanță
dacă solicitările muncii depăşesc posibilitățile umane, apar oboseala şi surmenajul, cu consecințe negative asupra satisfacției şi performanței
Solicitarea fizică
statică: suținerea de greutăți, poziții de lucru incomode(aplecat, cu corpul răsucit, cu brațele ridicate, solicitare excesivă a atenției vizuale, solicitare excesivă a atenției auditive);
sinamică: transport greutăți, viteză de lucru excesivă, alergare
Efecte asupra sănătății factorului uman:
durere (dată de febra musculară)
varice, umflarea gambelor (urmare a circulației sangvine înrăutățite)
probleme ale coloanei vertebrale
Solicitarea bio‐fiziologicăinfluența vârstei, stării de sănătate, alimentației asupra
capacității de muncă şi performanței
Solicitări datorate mediului ambiantinfluența factorilor de mediu: praf, căldură, frig, mirosuri
neplăcute, zgomot, umiditate, iluminare, ventilație, schimbări bruşte de temperatură, diferențe de fus orar, lucru în condiții dificile, pericol de accidente, etc.
Solicitări extraprofesionale şi socialeinfluența, asupra satisfacției şi performanței muncii, dată
de: condițiile de locuit, alimentație, transportul la locul de muncă, relațiile de familie, critica / aprecierea şefilor şi a colegilor, opinia familiei şi a celor apropiați
Solicitarea neuro‐psihicădecizii în condiții de incertitudine şi criză de timp, relații de colaborare,relații cu clienții sau partenerii, supervizare strictă, călătorii frecvente, termene de realizare presante, negocieri
Efecte asupra factorului umanstres
efecte comportamentaleefecte cognitiveefecte fiziologice
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐9
Oboseală – stare de slăbiciune generală (vizibilă sau interiorizată), în urma unui efort intens fizic sau intelectual,manifestată prin reducerea temporară a capacității funcționale a organismului şi tendința spre inactivitate
Surmenaj – stare de oboseală extremă, în urma unui efort fizic sau intelectual excesiv şi prelungit, caracterizată prin somnolență, dureri de cap, nervozitate, scăderea posibilității de concentrare
Stres – stare de încordare sau tensiune neuro‐psihică
agent stresor starea organismului
Efectul stresului asupra organismului uman
Stres pozitiv (eustres)acționează ca factor energizant; permite concentrarea şi focalizarea forțelor fizice şi psihice
pentru realizarea unor obiective la cote maxime; rezolvarea situației este urmată de relaxare, disiparea
energiei acumulate; tipic pentru perioadele imediat premergătoare examenelor,
interviurilor de selecție, testelor de competență profesională.Stres negativ (distres)
organismul supramobilizat refuză să revină la starea normală individul este nervos, gata de reacție, cu tensiunea arterială
modificată (de regulă crescută), cu musculatura încordată
Efecte stresului organizațional
efecte subiective: anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii şi stimei de sine, nervozitate, sentimentul de singurătate;
efecte fiziologice: creşterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirații reci, dilatarea pupilelor, valuri de căldură şi de frig;
Stresul organizațional / ocupațional
•se manifestă la anumite categorii socio‐profesionale şi este generat de factori de mediu cu conotații negative (conflict de rol, ambiguitatea rolului)
efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, ieşiri emoționale, tendința de a mânca şi/sau fuma excesiv, comportament impulsiv;
efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta decizii raționale, concentrare slabă, scăderea atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale;
efecte organizaționale: absenteism, demisii, productivitate scăzută, izolare, insatisfacție în muncă, reducerea responsabilității şi a loialității față de viata de familie şi de cuplu.
Solicitarea fizică
(posturală) a muncii
Solicitări datorate
mediului am
biant
Solicitarea neuro‐
psihică a muncii
Solicitări
extraprofesionale şi
sociale ale muncii
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 159
Analiza solicitării angajaților în procesul de muncă
managementului resurselor umane – motivarea angajaților;managementul producției – simplificarea, specializarea şi
standardizarea muncii;managementul sănătății în muncă – asigurarea sănătății şi
securității angajaților în timpul desfăşurării muncii;managementul strategic – includerea, în obiectivele
strategice de resurse umane a: tendințelor demografice, preocupării pentru calitatea vieții în situațiile de muncă şi creşterea atractivității muncii;angajat – nevoile reale pe care angajatul doreşte să le
satisfacă prin muncă.
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐10
Aspecte biologice
Aspecte perceptuale
Aspecte motivaționale
Aspecte inginereşti
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 95 Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 159
Obiectivele managementului
producției
Obiectivele managementuluiresurselor umane
$$
Obiectivele managementului strategic
Obiectivele managementului
sănătățiiObiectivele angajatului
Proiectarea integrată a muncii
Abordarea integrată a proiectării muncii
scop: reflectarea tuturor determinanților rezultatelor muncii: factori de natură organizațională, individuală şi externă (economică, demografică, socio‐tehnică etc.)
implică atât managementul cât şi angajații
responsabilitate pentru managementul de la diferite niveluri
comunicarea reprezintă factorul de unificare a intereselor părților implicate
măsurători fotometrice şi evaluarea mediului vizual
măsurători de microclimat şi evaluarea mediului termic
măsurători acustice şi evaluarea mediului sonor
evaluarea vibrațiilor
Există metodologii standardizate pentru analiza/ proiectarea mediului fizic Mediul vizual ‐ totalitatea punctelor care la un moment
dat sunt percepute de ochiLumina ‐ radiație electromagnetică ce poate fi percepută de sistemul vizual uman, caracterizată prin lungimi de undă între 380 ‐ 780 nm.
ultraviolete – infraroşii
Optica ‐ ramură a fizicii, cercetează proprietățile şi natura luminii, modul de producere şi legile propagării ei
Fotometriamăsurarea luminii prin intermediul senzației vizuale pe
care o provoacăstă la baza tehnicii iluminatului
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐11
Intensitate luminoasă ‐ cantitatea de lumină emisă de o sursă punctiformă.
candelă (cd), W/sr
Flux luminos ‐ energia transportată de unda luminoasă în unitatea de timp, evaluată în funcție de senzația vizuală.
lumen(lm)=cd⋅sr, W
Iluminat ‐ Cantitatea de lumină ce cade pe unitatea de suprafață.
lux(lx)=cd⋅sr/m2, W/m2
Luminanță ‐ Cantitatea de lumină emisă de suprafață.
cd/m2, W/sr⋅m2
Reflectanța ‐ măsură a luminii absorbite de o suprafață, are valori cuprinse între 0 şi 1.
πareflectant x (lx) iluminatul
)2(cd/m luminanta =
Noțiuni de fotometrie: iluminat, luminanță, reflectanță Surse de lumină
naturală (Soarele)
artificială
Dată de tipul gazului din interiorul tubului, de obicei lumină rece.
Dată de temperatura la care este încălzit filamentul, lumină caldă.
Emisie spectrală(culoarea luminii)
65001000Durata de viaţă (ore)
50 – 2008 –23Eficacitatea luminoasă(lm/W)
>202 – 3Randamentul luminos(%); lumina produsă / energie consumată
Surse de lumină cu descărcare
Surse de lumină incandescenteCaracteristică
Strălucirea
aspect subiectiv al luminanței unei suprafețe
se referă la informațiile pe care creierul le primeşte în legătură cu aceasta
devine orbitoare în cazul în care o porțiune a câmpului vizual este mai luminoasă decât nivelul de luminozitate la care ochiul s‐a adaptat
Contrastul
se referă la relația care există între luminanța unei suprafețe şi luminanța suprafețelor înconjurătoare
fără contrast, practic obiectele nu pot fi vizualizate, perceperea lor fiind influențată de raportul dintre luminanțe
Eficiența unui sistem de iluminare artificialFactorul de redare a contrastului (CRF) Indicele de redare a culorilor (CRI)
Contraste cromatice
vizibilitate
cea mai slabă
foarte slabă
slabă
satisfăcătoare
mică
mijlocie
mijlocie
bună
mare
foarte mare
cea mai mare
culoare detaliu – culoare fond
roşu – verde
portocaliu – alb
verde – alb
roşu – galben
alb– roşu
negru – alb
portocaliu – negru
negru ‐ galben
negru – portocaliu
alb – albastru
galben ‐ negru
Aplicabilitate în: proiectarea tablourilor de bord, panourilor de informare, paginilor web etc.
Cromaticaculori primare – R, G, A;
culori secundare – P, Ve, Vi
culori complementare: R – Ve; A – P; G ‐ Vi
Efectele fiziologice ale culorilorCULORILE CALDER – creşte presiunea sangvină, ridică tonusul muscular, activează respirațiaP – accelerează pulsul, menține presiunea sangvină, favorizează secreția gastrică şi digestiaG – influențează funcționarea normală a sistemului cardiovascular
CULORILE RECIVe – scade presiunea sangvină, dilată vasele capilareA – scade presiunea sangvină, scade tonusul muscular, calmează respirația şi frecvența cardiacă Vi – creşte rezistența cardiovasculară, creşte rezistența plămânilor
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐12
Efectele neuropsihice ale culorilor
STIMULATIVER – stimulator general, stimulator intelectualP – stimulator emotiv
LINIŞTITOAREG – stimulează vederea,
calmant neurologicVe – deconectare nervoasă
NELINIŞTITOAREA – linişitor, depresiv în exces Vi ‐ descurajator
Roşca C., Dicționar de ergonomie, 1997
Cromatică industrială
procese de supraveghere; muncă manuală, cu eforturi fizice dinamice –culori odihnitoare, nuanțe deschise: bleu, roz, verde
muncă monotonă – culori stimulative, nuanțe vii: roşu, portocaliu
muncă în mediu termic cald sau în încăperi cu multă lumină naturală –culori reci: verde, bleu
muncă în mediu termic rece sau în încăperi cu puțină lumină naturală –culori calde: crem, roz, portocaliu
muncă în spațiu limitat – culori cu efect de lărgire a spațiului: alb, roz
muncă în spații largi – culori cu efect de limitare a spațiului: albastru, maro
muncă în locuri zgomotoase – culori liniştitoare: verde, verde‐albăstrui
Culorile în design‐ul interior
ROŞU‐ culoarea pasiunii, a optimismului‐ intensifică orice fel de activitate ‐ disonantă (stridentă) cu albastru, se potriveşte perfect cu galben; cu verde devine strălucitoare
ALBASTRU‐ inspiră calm şi destinde (culoarea ideală pentru dormitor)‐ disonant cu portocaliu; se combină excelent cu bej, alb şi tonurile de verde
GALBEN‐ denotă optimism şi poftă de viață‐ ne ajută să gândim mai clar, ne stimulează interesul şi curiozitatea‐ culoare energizantă‐ ideală pentru sufragerie, bucătărie şi camerele orientate spre nord.
PORTOCALIU‐ culoarea cea mai dinamică; ‐ reprezintă ambiția, stimulează sentimentele, inspiră energie şi căldură ‐ contrastant cu albastrul‐ combinația ideală: cu galben; într‐o nuanță atenuată (cu alb), este binevenit în camerele terne şi în holuri.
VIOLET‐ denotă spiritualitate, feminitate, rafinament‐ asociat cu roşu, capătă şi mai multă noblețe. ‐ se potriveşte perfect cu galben şi roz. Asocierile violet‐argintiu şi violet‐negru sugerează seducție, fascinație, eleganța maximă. ‐ albastrul‐violet denotă cel mai bine singurătatea.
VERDE‐ culoarea echilibrului şi autocontrolului; permite multe asocieri‐ combinația cea mai bună: cu galben. ‐ nuanțele de mentă şi de jad sunt potrivite pentru baie, iar verdele‐măr pentru bucătărie
1. Activitatea umană desfăşurată
2. Caracteristicile luminii
iluminatul mediu în încăpere şi iluminatul zonei de lucru
luminanțele diferitelor suprafețe
reflectanțele suprafețelor înconjurătoare
3. Surse de lumină ‐ amplasarea, numărul şi caracteristicile lor
4. Contrastele şi strălucirile ce apar în câmpul vizual
5. Cromatica şi esteticamediului fizic
Factori importanți în evaluarea mediului vizual
Variabile ce descriu mediul termic
Variabile ce determină reacția organismului uman la mediul termic
temperatură, umiditate, viteza curenților de aer, radiațiile termice
îmbrăcămintea, activitatea umană
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐13
Variabile ce descriu mediul termic
temperatura de bulb uscat (DB) – starea aerului fără vapori de apă
umiditatea relativă (%)‐ dată de raportul dintre conținutul vaporilor de apă din aer şi conținutul vaporilor de apă din aerul saturat, la aceeaşi temperatură. ‐măsurată cu ajutorul higrometrelor sau a sondelor pentru umiditate.
temperatura de bulb umed (WB) – ține cont de umiditatea relativă WB = DB WB < DB
temperatura globului (GT) – ține cont de efectele căldurii radiante. radiație termică – transfer de energie aparut între corpurile învecinate datorită diferenței dintre temperatura lor
viteza curenților de aer (v) – măsurată cu ajutorul anemometrelor
temperatura radiantă principală (RT) – calculată în funcție de DB, GT şi v – influențează procesul de evaporare şi transmiterea radiațiilor termice.
temperatură, umiditate, viteza curenților de aer, radiațiile termice
scări combinate de temperatură
Scara CET (Corrected Effective Temperature Scale)
Oborne D., Ergonomics at Work, 1995
Variabile ce determină reacția organismului uman la mediul termic
îmbrăcămintea‐ izolarea dată de îmbrăcăminte: CLO (1CLO=0,155 m2∙°C/W )
Fără îmbrăcăminte ‐ 0Haine de vară uşoare ‐ 0,3Haine de lucru uşoare ‐ 0,65Costum subțire ‐ 1,0Costum gros ‐ 1,5Costumul eschimoşilor – 3‐4
activitatea umană‐ producția metabolică de căldură:W/m2
Variabile ce determină reacția organismului uman la mediul termic
activitatea umană‐ producția metabolică de căldură: W/m2
>260foarte greaAtlet
230greaDeplasarea de materiale grele165moderatăIndustria grea
116uşoarăÎn picioare, lucru la o maşină
93uşoarăÎn picioare, industria uşoară
70uşoarăOperare pe calculator58odihnăAşezat, relaxat
Producţia metabolică de căldură (W/m2)
Natura munciiTipul activităţii
sunetul ‐ orice variație de presiune acustică perceputăde urechea omului.
pragul de audibilitate: 20 μPa – 16 Hz – 0 dB
pragul de sensibilitate (tactil):100 Pa – 20000 Hz – 120 dB
sunet – sursă de informare vs. zgomot – perturbant şi deranjant pentru activitate
Nivel de presiune sonoră admisibil
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐14
Asupra comunicării – inteligibilitatea vorbirii (PSIL ‐ preferred speech interference level)
Asupra performanței – sursă de stres, reducerea atenției, muncă intelectuală / muncă manuală
Asupra sănătății – tipul, durata, intensitatea expunerii – deteriorarea temporară a aparatului auditiv / surzirea
Efectul zgomotului Soluții pentru zgomotul industrial
Helander M., A Guide to the Ergonomics of Manufacturing, 1995
1. tavan absorbant fonic2. amortizor de zgomot pentru
aparat de aer condiționat3. paravan absorbant fonic4. țevi flexibile5. cameră de control6. uşă cu benzi de etanşare7. izolație contra vibrațiilor8. geam dublu9. plasare echipament
zgomotos în fundație10. articulații izolatoare fonic11. amplasare echipament greu
sau vibrant pe suprafețe separate / piloni
sursele de zgomot
efectele zgomotului asupra receptorului
tipuri de zgomote – impulsive, fluctuante
Urmăriți filmul şi identificați
Vibrația – orice mişcare altenativă pe care un corp o face în jurul unui punct de referință.
ISO 2631:1985 ‐ orice mişcarea trebuie definită şi măsurată într‐un sistem ortogonal de axe, corespunzător direcțiilor
X: față – spate, Y: dreapta – stânga,Z: cap‐membre inferioare.
Sistemul de coordonate pentru stabilirea direcției vibrațiilor (ISO 2631:1985)
Caracteristicile vibrațiilor:
frecvență (Hz)
intensitate
direcția mişcării
frecvența naturală – cea la care corpul vibrează libervibrație de o frecvență apropiată celei naturale ‐ corpul intră în rezonanțăfrecvența vibrației aplicate este redusă de frecvența naturală ‐
amortizarea vibrației
Efectele vibrațiilor asupra organismului uman
reducerea performanţei2 – 10umeriiamortizate 100 – 150mâna scade acuitatea vizuală10 ‐ 25intră în rezonanţă30 – 70
ochii
intră în rezonanţă20 – 30 capultulburări ale sistemului nervos>20tulburări digestive<20intră în rezonanţă5
corpul
intră în rezonanţă5, 10 – 12corp, aşezat
EfectFrecvenţa vibraţiei aplicate (Hz)
Partea corpului supusă vibraţiilor
Efectele vibrațiilor asupra organismului uman
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐15
Efectele vibrațiilor asupra sănătății
vibrațiile în combinație cu zgomotul sunt un factor de stres mai mare decât zgomotul sau vibrațiile ce acționează independent
se iau în considerare: timpul de expunere, condițiile de mediu termic, modul de prindere a obiectului ce transmite vibrațiile, direcția şi frecvența vibrațiilor
vibrațiile de intensitate ridicată şi joasă frecvență ‐ deteriorarea diferitelor organe ale corpului, în urma fenomenului de amortizare.
vibrația întregului corp ‐ factor de risc ‐ tulburări ale coloanei vertebrale, dificultăți de respirație, tulburări digestive şi musculare, tulburări de vedere şi dificultăți de vorbire.
perioadă lungă de rezonanță sau vibrații puternice ‐ îmbolnăvirile țesuturilor corpului ‐ tulburări vasomotorii care, în timp, produc amorțeli la nivelul degetelor şi în cazuri extreme decolorarea extremităților şi pierderea temporară a controlului muscular.
maladia Raynaud ‐ cauzată şi de expunerea la frig sau factori emoționali
Efectele vibrațiilor asupra performanței
vibrațiile ‐ cauză pentru reducerea controlului muscular (performanței motorii).
afectează performanța vizuală a sarcinilor de muncă prin influențarea modului de percepție a obiectelor şi a detaliilor
obiect perceput eficient dacă frecvența de vibrație a obiectului vizualizat <1 Hz, eficiența urmăririi obiectului scade cu creşterea amplitudinii vibrației (2‐4 Hz).
dificultăți în stabilirea imaginii obiectului perceputse analizează intensitatea şi frecvența vibrațiilor, mărimea obiectelor şi distanța la care sunt situate față de observator.
timpul de reacție nu este afectat de vibrații. vibrațiile ‐ factor de stres care determină omul să depună un efort mai mare pentru menținerea performanței.
în analiza efectelor vibrațiilor asupra performanței cognitive trebuie considerați şi alți factori, ca: interesul pentru activitatea desfăşurată, perioada zilei când acționează vibrațiile sau alți factori de stres.
Proiectarea spaţiului de muncă
criterii de proiectare
principii de proiectare
date antropometrice
factori fizici şi sociali
1. capul uşor aplecat ‐ 20°
2. centrul de greutate al capului menține echilibrul organismului
3. partea superioară a corpului esteîn poziție verticală, pe cât posibil
4. brațele în echilibrul, nesolicitate
5. sprijin pentru antebrațe
6. punct de sprijin pentru spate
7. suprafață puțin înclinată, înălțimea scaunului reglabilă
Postura corectă
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐16
Criteriu – standard de judecată, în comparaţie cu care poate fi măsurată “potrivirea” între utilizator şi diferitele aspecte ale muncii
Criterii primareconforteficiență în muncă siguranță şi sănătate estetică viteză (performanțe de timp)acuratețe – compromisul viteza de lucru ‐ lipsa eroriloruşurința întreținerii bună dispoziție etică economic
Criterii secundare ‐ pentru dimensionarea spațiului de muncă
proiectare pentru utilizatori limită
proiectare pentru utilizatori medii
proiectare ajustabilă
Avantajul economic!
“What is the point in spending vast sums of money to create the healthiest and safest factory in the country if the only people who work in it are liquidators?”
Geoffrey Simpson, apud. Lehto De Mark, Buck J,Introduction to Human Factors and Ergonomics for Engineers, CRC Press, 2007
principiul importanței ‐ componentele care sunt esențiale pentru munca eficientă şi în siguranță trebuie să fie în cele mai accesibile poziții.
principiul utilizării frecvente ‐ componentele care sunt utilizate cel mai frecvent trebuie plasate în cele mai accesibile poziții.
principiul funcțiilor îndeplinite ‐ componentele ale căror funcții sunt strâns legate trebuie amplasate unele lângă altele.
principiul utilizării succesive ‐ componentele care sunt utilizate succesiv trebuie amplasate în aceeaşi zonă, utilizând ordinea logică a succesiunii utilizărilor.
Principii generale pentru proiectarea spaţiului de muncă
Antropometria studiază dimensiunile şi alte câteva caracteristici fizice ale corpului uman:
masa, volumul, poziția centrului de greutate,
proprietățile inerțiale ale segmentelor corpului
forța diferitelor grupe de muşchi
SCOP
a furniza acele date care să caracterizeze segmentul de populație pentru care spațiul/ produsul este proiectat
Date antropometrice
•structurale (statice) ‐ caracterizează segmentele corpului uman în repaus
• funcționale (dinamice) ‐ descriu dimensiunile corpului uman în mişcare
depind de genul, vârsta, genetica populației (cultura, ocupația, tendințele sociale), regiune
baze de date antropometrice
1978, NASA (National Aeronautics and Space Administration) ‐ furnizează 306 dimensiuni diferite ale corpului uman, pentru 91 de populații
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐17
Karwowski W., Marras W.S., Occupational Ergonomics: Principles of Work Design, 2003
Distribuția normală a datelor antropometrice
valoarea medie: Xmeddeviația standard: spercentila P(X≤Xp) = p ‐ procentul de populație pentru care dimensiunea antropometrică este egală sau mai mică decât Xzp valoarea standard normală corespunzătoare percentilei
Xp=X med+zp∙s
Noțiuni de statistică antropometrică – utilizarea datelor antropometrice în proiectare
Distribuția înălțimii pentru populația masculină şi feminină Europa Centrală şi de Est
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Utilizarea datelor în proiectarea spațiului de muncă
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Compararea valorilor, pentru patru populații diferite
Scandinavia
Asia de Sud‐Est
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Noțiuni de statistică antropometrică – utilizarea datelor antropometrice în proiectare
utilizator limită (UL) ‐ o persoană ipotetică cu caracteristici antropometrice extreme (percentila a 5‐a sau a 95‐a), care se încadrează cu greu în criteriile de proiectare identificate
proiectarea pentru UL constă în utilizarea dimensiunilormaxime (alese în funcție de utilizatorul cel mai scund)/ minime (alese în funcție de utilizatorul cel mai înalt)
utilizator mediu (UM) ‐ face referire la o persoană corespunzătoare celei de a 50‐a percentile.
proiectarea pentru UM constă în utilizarea dimensiunilor medii
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐18
Procedura de stabilire a dimensiunilor locului de muncă/ produsului
1. Se defineşte populația potențial utilizatoare
2. Se alege segmentul de populație pentru care se proiectează (alegerea percentilei).
3. Se identifică dimensiunile antropometrice de interes pentru proiectare, stabilind dacă este vorba de dimensiuni minime, medii sau maxime.
4. Se determină valorile limită/ medii ale dimensiunilor stabilite (3), pentru segmentul de populație stabilit (2), utilizând baze de date antropometrice corespunzătoare (1).
Procedura de stabilire a dimensiunilor locului de muncă/ produsului
5. Pentru dimensiunile calculate (4) se adaugă, după caz, corecții pentru încălțăminte, îmbrăcăminte şi echipamentele utilizate.
6. În cazul în care proiectarea se face pentru o populație mixtă (feminină şi masculină), se calculează dimensiunile minime corespunzătoare populației masculine (a 95‐a percentilă) şi dimensiunile maxime, determinate de caracteristicile populației feminine (percentila a 5‐a).
1. Eficiența în utilizare
nevoi utilizator vs.
eficiența muncii
întreținerea cu uşurință
utilizarea cu efort minim
Utility is the only true measure of the quality of a design!http://ergonomics.about.com
2. Confortul în utilizare
aspectul psihic al utilizării produsului în strânsă legătură cu confortul fizic
The look, feel, use and durability of a product help you make amental determination about a product or service. Basically it lets you evaluate the quality of the item and compare that to the cost. Better ergonomics mean better quality which means you will be more comfortable with the value of the item.http://ergonomics.about.com
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐19
dezvoltată în Japonia de Nagamachi M.
“metoda ingineriei emoționale” – folosită pentru evaluarea şi îmbunătățirea produselor
integrează elemente afective în proiectarea produselor
produse proiectate utilizând metoda Kansei:
cel mai bine vândut automobil roadster de la Mazda, Miata
camera video cu display LCD extern de la Sharp
Ergonomie esteticăincluderea aspectelor emoționale în proiectarea muncii şi
spațiului de muncă
1. Alegerea domeniului Kansei implică conturarea ideii din spatele produsului: selectarea
grupului țintă, specificațiile noului produs, concepte şi soluții potențiale ce nu au fost încă dezvoltate;
ETAPE – metoda Kansei
2. Ordonarea spațiului semanticare ca scop obținerea unor grupuri semantice ce descriu
domeniul şi se realizează în 3 etape: colectarea cuvintelor Kansei, 50‐600 cuvinte ce descriu domeniul produsului;identificarea structurii Kansei: cuvintele selectate sunt clasificate manual sau statistic, utilizând analiza factorilor sau analiza cluster.analiza datelor şi stabilirea grupurilor semantice.
3. Ordonarea spațiului proprietățilorcolecția, selectarea şi analiza datelor referitoare la
proprietățile produsului din punct de vedere al clientului, experților şi companiei
4. Sintezaetapa în care cele două ordonări anterioare sunt legate,
fiecărui cuvânt Kansei fiindu‐i atribuită o serie de proprietăți. are ca scop stabilirea unei legături între emoție (dată de cuvântul Kansei) şi proprietățile fizice ale produsului. se poate realiza aplicând metode manuale (identificarea categoriilor) sau statistice (analiza regresiilor etc.)
5. Testul de validare – verifică dacă distribuția datelor obținute în urma sintezei este normală.
6. Construirea modelului constă în stabilirea legăturilor între proprietățile produsului şi valorile afective, după ce sinteza a fost validată.
Studiu 2008: Valori apreciate la locul de muncăV1 financiarV2 estetica locului de muncăV3 programul de lucruV4 colegialitateV5 cinsteV6 respectV7 confortV8 echipăV9 aprecierea munciiV10 diversitatea munciiV11 climatul emoționalV12 organizațiaV13 organizarea munciiV14 comunicarea cu şefulV15 avansareV16 securitatea munciiV17 atribuțiiV18 siguranța locului de muncăV19 profesionalismV20 disciplinăV21 satisfacția munciiV22 independență
Studiu 2009: Valori apreciate la locul de muncăV1 financiarV2 estetica locului de muncăV3 programul de lucruV4 colegialitateV5 cinsteV6 respectV7 confortV8 echipăV9 aprecierea munciiV10 diversitatea munciiV11 climatul emoționalV12 organizațiaV13 organizarea munciiV14 comunicarea cu şefulV15 avansareV16 securitatea munciiV17 atribuțiiV18 siguranța locului de muncăV19 profesionalismV20 disciplinăV21 satisfacția munciiV22 independență
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐20
*Da sau Nu* ‐ Proiectarea ergonomică a produselor
Stilou ergonomic
Vas ergonomic pentru popcorn
“Potrivirea” produsului cu caracteristicile şi nevoile
utilizatorului!
Scaun ergonomichttp://www.wachter‐shop.de
Rucsac ergonomichttp://www.koffer‐mueller.de
http://www.technic3d.com
Perie de dinți ergonomică
Pensetă ergonomicăPensetă
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐21
Pipetă ergonomică
Urmăriți prezentarea!
http://www.haid‐kg.de
Masă de lucru ergonomică
Sistem de lucru ergonomichttp://www.kavo.com
Ergonomia în excursiehttp://www.cjbn.ro/salvamontbistrita/echipament.html
http://www.outstepper.de
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Microscop ergonomic
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐22
Limite fizice pentru proiectarea locului de muncă
zonele de lucru pentru brațe
limitele utilizării câmpului vizual
limitele de rotație a capului
limitele de rotație a palmei
limitele ridicării brațelor
Zonele de lucru pentru brațeîn plan orizontal
Zonele de lucru pentru brațeîn plan vertical
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐23
Limitele utilizării câmpului vizualîn plan orizontal
în plan vertical
Limitele rotirii capuluiîn plan orizontal
în plan vertical
RadialDeviation
20% reducere25o
100% forţa mâinii
25% reducere40o
0o20% reducere45o
0o 100% ofHand Strength
65o
55% reducererotaţie
extensie
Limitele utilizării palmelor Limitele ridicării brațelorîn plan orizontal
în plan vertical
A – dacă există sprijin pentru brațeB – dacă este respectat timpul de menținere a posturii
C – dacă frecvența este < 10 / min
rotaţie 150o 90o 30o
rezistenţă 60% 83% 100%
Limitele utilizării brațelor
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐24
Factori sociali care intervin în proiectarealocului de muncă
spațiul personal
personalitatea
genul şi vârsta
cultura
Spațiul personalA. Zona intimă(apropiată 0‐15 cm; îndepărtată 15‐45 cm) prezența unei alte persoane creşte stimularea
senzorială; disconfort sau plăcere.
B. Zona personală(apropiată 45‐76 cm; îndepărtată 76‐120 cm) rezervată persoanelor foarte cunoscute;prezența persoanelor străine poate provoca teamă.
C. Zona socială (apropiată 1‐2 m; îndepărtată 2‐3,5 m) desfăşurarea contactelor de afaceripersoanele care lucrează împreună ‐ acces în zona socială apropiată prezența unei persoane în zona socială îndepărtată permite individului
să‐şi desfăşoare activitatea fără a fi deranjat.
D. Zona publică (apropiată 3,5‐7,5 m; îndepărtată peste 7,5 m) contactele individului (comunicarea) cu persoane aflate în această zona
pot suferi din cauza condițiilor de mediu.
Personalitatea
introvertiții doresc menținerea unor distanțe personale mai mari
Vârsta
limitele spațiului personal cresc o dată cu înaintarea în vârstă, diferențele putând apărea şi datorită poziției pe care persoana o are în societate.
Genul
femeile acceptă relații personale mai apropiate, în timp ce limita spațiului personal pentru bărbați este mai mare
bărbații preferă să adopte, în derularea relațiilor personale sau sociale, o poziție transversală, în timp ce femeile preferă să se aşeze în fața celor cu care intră în contact personal sau social
Diferențele culturale
germanii au un spațiu personal mai mare şi sunt mai puțin flexibili în comportamentul social decât americanii
între englezi, suedezi şi americani nu există diferențe semnificative pentru zonele spațiului social
francezii şi arabii au un spațiu personal mai mic decât americanii
danezii preferă distanțe personale mai mari decât pakistanezii
Teritoriulconcept ce implică reguli sociale nescrise de
comportament
diferă de spațiul personal prin faptul că are o poziționare fixă, limitele lui putând fi indicate de diferite obiecte personale sau impersonale
privat şi public
Locul de muncă este un teritoriu public!
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐25
Riscuri ergonomice: ‐ frecvența mare a expunerii la posturi de lucru dureroase sau obositoare,‐ transportul sau manipularea de greutăți, ‐mişcări repetitive ale mâinii sau brațului, ‐ expunerea la vibrațiile instrumentelor de lucru şi maşinilor
Expunerea angajaților europeni la riscuri ambientale, ergonomice şi chimice
http://www.eurofound.europa.eu
Afecțiuni predominante la populația ocupată în SUA
Gallup Healthways, SUA Prevalence of Disease Conditions in the Working Population (2008)
Postura corectă de muncă
Postura ‐ orientarea medie a părților corporale în timp
Caracteristicile unei bune posturi statice:
‐ simetria
‐ trunchiul drept
‐ activitate musculară statică minimă
‐ sprijin extern
Principalele poziții de muncă
Poziția ortostatică (în picioare)
Poziția aşezat (sedentară)
Poziția mixtă (alternantă)
Posturi fundamentale
‐ şezând destins
‐ în picioare destins
‐ drept cu brațele deasupra umerilor
‐ în genunchi uşor aplecat
‐ în genunchi drept, cu brațele deasupra umerilor
‐ aplecat
‐ foarte aplecat
‐ ghemuit
‐ culcat normal pe spate
‐ culcat pe spate, cu brațele deasupra umerilor
Postura corectă pentru somn
1. capul uşor aplecat ‐ 20°
2. centrul de greutate al capului menține echilibrul organismului
3. partea superioară a corpului esteîn poziție verticală, pe cât posibil
4. brațele în echilibrul, nesolicitate
5. sprijin pentru antebrațe
6. punct de sprijin pentru spate
7. suprafață puțin înclinată, înălțimea scaunului reglabilă
Postura corectă – munca în poziție aşezat
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐26
MHT (Maximum Holding Times) – timpul maxim pentru menținerea posturii
Postură confortabilă
MTH > 10 minute
Postură moderată
5 ≤MTH ≤ 10 minute
Postură incomodă
MTH < 5 minute
MTH (minute)
Miedema M.C., Douwes M.,Maximum Holding Times of Static Standing Postures, 2001
R.N.U.R – analiza şi reproiectarea sistemelor de muncă
Hervé – analiza şi îmbunătățirea activităților
ergonomia participativă
IAS – Investigare‐Analiză‐Soluție
Regia Națională a Uzinelor Renault
Scop: analiza şi reproiectarea sistemelor de muncă existente
Metoda constă în:
1. culegerea datelor generale despre sistemul de muncă
2. analiza situației existente pe baza a 27 criterii prestabilite (A01 – H27). Pentru fiecare criteriu au fost stabilite grile de evaluare pe o scară de 5 niveluri ergonomice.
• nivelul ergonomic ‐ notă acordată situației existente în sistemul de muncă;
1 ‐ situație favorabilă5 ‐ situație nefavorabilă, periculoasă, solicitantă
3. trasarea profilelor analitic şi global al sistemului
4. interpretarea celor două grafice şi identificarea îmbunătățirilor necesare
5. trasarea profilelor analitic şi global pentru sistemul reproiectat
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐27
“Organizarea” metodei de analiză R.N.U.R.4 domenii de investigare, 8 factori de influență (A0 – H)
Concepția locului de muncă
A0
Factori psihologici şi socialiD‐H
Factori ergonomiciB‐C
Factorul desecuritate
A
Concepția locului de muncă (A0)• se analizează interacțiunea dintre spațiul de muncă şi componentul uman
• se verifică zonele de lucru pentru membre, câmpul vizual, dimensiuni antropometrice, organizarea muncii.
Criterii
A01: înălțimea şi distanța planului de muncă
A02: alimentarea şi evacuarea pieselor
A03: aglomerarea şi accesibilitatea la locul de muncă
A04: comenzi şi semnale
Factorul de securitate (A5)• se investighează posibilitățile de producere a accidentelor şi incidentelor
Criterii
A5: securitatea muncii
Factorii ergonomici
Ambianța fizică de muncă (B)• se analizează igiena, estetica, probleme legate de zgomot, vibrații, iluminat
• se fac măsurători de zgomot, temperatură, iluminat.
Criterii
B6: ambianța termică
B7: ambianța sonoră
B8: iluminatul artificial
B9: vibrații
B10: igiena atmosferică
B11: aspectul general al locului de muncă
Factorii ergonomici
Solicitarea fizică (C)• se determină diferitele posturi din timpul activităților şi timpul de menținere a lor, efortul implicat şi frecvența efortului.
Criterii
C12: solicitarea generată de poziția principală a corpului
C13: solicitarea generată de poziția cea mai defavorabilă
C14: solicitarea generată de efortul de muncă depus de executant
C15: solicitarea generată de poziția executantului în timpul efortului
C16: solicitarea generată de efortul depus de executant pentru manipulare
C17: solicitarea generată de poziția executantului în timpul manipulărilor
Factorii psihologici şi sociali
Solicitarea nervoasă (D)• se determină numărul de informații primite şi prelucrate pe minut, durata de atenție.
Criterii
D18: solicitarea nervoasă datorată operațiilor mentale
D19: solicitarea nervoasă datorată nivelului de atenție
Autonomia în activitatea de muncă (E)• se analizează posibilitatea operatorului de a părăsi locul de muncă, fără a afecta procesul de producție
Criterii
E20: autonomia individuală
E21: autonomia de grup
Factorii psihologici şi sociali
Relațiile în cadrul activității de muncă (F)• se analizează organizarea muncii sub aspectul posibilității de comunicare între executanți
Criterii
F22: relații independente față de muncă
F23: relații dependente față de muncă
Repetitivitatea ciclului de muncă (G)• se determină numărul de operații identice ce se repetă în timpul ciclului de muncă, posibilitatea rotației pe post, perioadele de rotație
Criterii
G24: repetitivitatea ciclului de muncă
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐28
Factorii psihologici şi sociali
Conținutul muncii (H)• se investighează compatibilitatea factor uman – sarcină de muncă: aptitudini, adaptare la activitate, apariția erorilor,rezolvarea problemelor de muncă apărute, satisfacția operatorului.
Criterii
H25: potențialul
H26: responsabilitatea
H27: interesul muncii
Profilele sistemului de muncă
Profilul global•reprezentarea grafică a nivelurilor ergonomice ale celor 8 factori de influență (A0 – H)
Profilul analitic•reprezentarea grafică a nivelurilor ergonomice acordate celor 27 de criterii de influență (A01‐H27)
0
1
2
3
4
5
A01 A02 A03 A04 A5 H27
A
Ghid de analiză elaborat de Hervé ‐ Franța
Scop ‐ analiza coerentă şi progresivă a situației de muncă, cu identificarea şi soluționarea problemelor apărute
Utilizat de: Comitetul de Igienă, Securitate şi Condiții de Muncă (CHSCT)
Metoda constă în: • alegerea şi delimitarea unei activități cu probleme, ce va fi analizată
• culegerea informațiilor generale privind procesul de producție: discuție cu şeful de secție, medicul de întreprindere, executanții
• alegerea operatorului a cărui muncă va fi studiată
• prima observare a activității operatorului
• analiza datelor înregistrate ‐ formularea de ipoteze privind originea problemelor
• verificarea ipotezelor şi interpretarea rezultatelor
• stabilirea soluțiilor pentru eliminarea constrângerilor
Prima observare a activității operatorului
• “analiză” la locul de muncă
• se notează ceea ce face operatorul, fără a analiza bine‐rău, comod‐incomod
Analiza datelor înregistrate
......1. ...
......2. ...
observațiide ce?ce face operatorul?
Formularea ipotezelor privind originea problemelor
• identificarea constrângerilor la care a fost supus operatorul
• analiza efect (risc, problemă) – cauză (constrângere)
Ex. risc de rănire, oboseală musculară, dureri lombare etc.
Verificarea ipotezelor privind originea problemelor• înregistrarea datelor privind frecvența mişcărilor, timpul de menține a solicitării posturale (durata pe grupe de activități)
• întocmirea fişei de măsurători
• reprezentarea grafică a duratelor activităților operatorului
• interpretarea rezultatelor
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐29
Soluții pentru eliminarea constrângerilor
MetodeObiective de transformare
Cauze
Problema 2: ...
MetodeObiective de transformare
Cauze
.........
.........
Problema 1: ...
Scop: optimizarea sistemele socio‐tehnice
structurile, politicile şi procedurile organizaționale
munca în echipă
• metode specifice de analiză, cu scopul de a îmbunătăți caracteristicile tehnice, organizaționale, fizice şi psihosociale ale interacțiunilor din organizație
Sfera ergonomiei organizaționale
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 127
Proiectarea organizaţionalăinfluențează eficiența sistemului şi depinde de integrarea subsistemelor personal, tehnic şi organizațional.
Metode• ergonomia participativă
• IAS – Investigare‐Analiză‐Soluție
Ergonomia participativă
• implicarea angajaților în planificarea şi controlul propriilor activități
• premisă: angajații au informații şi capacitatea de a influența atât procesul cât şi rezultatele, cu scopul de a atinge scopurile propuse
• implică utilizarea combinată a expertizelor pe bază de chestionar, a workshop‐urilor sau focus‐grupurilor
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐30
IAS – Investigare‐Analiză‐Soluție
se investighează nevoile utilizatorilor (prin tehnici ca: interviu, focus‐grup, chestionar)
se analizează feedback‐ul primit din partea utilizatorilor
se generează soluții care sunt apoi transpuse în recomandări şi ghiduri de proiectare
Schema procesului de proiectare integrată a muncii
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 203
1974 ‐ Asociația Internațională de Ergonomie (IEA) şi ISO au propus standardul ISO/TC 159‐ Ergonomia
ISO (International Organization for Standardization)
CEN (Comité européen de Normalisation)
Standarde ergonomice ≠ Standardizarea muncii
Domenii de aplicare a standardelor ergonomice
0 5 10 15 20 25
Principii generale de proiectare
Siguranţa maşinilor
Mediul f izic: zgomot/ comunicare
Climatul de muncă
Solicitarea fizică
Solicitarea mentală
Proiectarea spaţiului de muncă şi echipamentului
Antropometrie
Informaţii vizuale, monitoare şi softw are
Softw are
Monitoare şi comenzi
Echipament de protecţie personală
Domeniu
Numărul standardelor
Standarde ISO Standarde CEN
Dul J., 2004 apud Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 112
Italia
legea 626/1994 introduce cerințe ergonomice de proiectare a mediului fizic şi echipamentelor
s‐au dezvoltat standarde UNI în domeniul ergonomiei
România
Principiile şi regulile de proiectare ergonomică sunt aplicate în general prin intermediul normelor de protecție şi igienă a muncii şi prin standarde de stat (STAS) privind acustica, iluminatul, zgomotul şi măsuri de protecție împotriva zgomotului şi vibrațiilor.
Profesorii îți deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
Ergonomie, 2011‐2012
lector dr. ing. Violeta FIRESCUUniversitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
[email protected]://sites.google.com/site/violetafirescu C‐31
Directive europene privind ergonomia
89/391/CEE privind măsuri pentru încurajarea îmbunătățirii securității şi sănătății lucrătorilor. Obligă angajatorii să ia măsurile necesare pentru protejarea securității şi sănătății lucrătorilor sub orice aspect al muncii acestora.
89/654/CEE se referă la cerințele minime de siguranță şi sănătate pentru locurile de muncă folosite în prezent şi locurile de muncă folosite pentru prima dată.
89/655/CEE ‐ 89/656/CEE se referă la caracterul corespunzător al echipamentelor de lucru şi al echipamentului personal de protecție. Toate echipamentele personale de protecție trebuie să țină cont de cerințele ergonomice şi starea de sănătate a lucrătorului, trebuind să fie “pe măsura celui care le poartă”…
90/269/CEE descrie obligațiile angajatorilor privind manipularea manuală a greutăților.
90/270/CEE stabileşte cerințele minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor, mediul şi interfața operator/calculator. Angajatorii trebuie să evalueze riscurile de securitate şi sănătate asociate cu locurile de muncă şi să ia toate măsurile necesare pentru remedierea acestora.
93/104/CE privind organizarea timpului de lucru. Prevede cerințe privind pauzele, odihna săptămânală, concediul anual, tura de noapte
98/37/CE se referă la utilaje. La proiectarea utilajului, trebuie să se țină seama de principiile ergonomice astfel încât disconfortul, oboseala şi solicitarea psihologică a operatorului să fie reduse la minim. Principiile ergonomice trebuie să se aplice, de asemenea, dispozitivelor de control, echipamentelor personale de protecție şi scaunelor de maşină. Utilajele trebuie, de asemenea, să fie proiectate astfel încât să se reducă la minim riscurile asociate cu vibrațiile.
2002/44/CE prevede limitele de expunere şi valorile vibrațiilor în regiunea mâinii, brațului şi a întregului corp. Angajatorii trebuie să analizeze riscurile, să evite sau să reducă expunerea şi să‐şi informeze şi să‐şi instruiască lucrătorii în vederea minimalizării riscurilor asociate cu vibrațiile. Directiva prevede, de asemenea, cerințe privind monitorizarea sănătății lucrătorilor.
2006/42/CE se referă la utilaje, echipamente interşanjabile, elemente de securitate, accesorii de ancorare, lanțuri, funii şi plase, dispozitive de transmisie mecanice demontabile şi utilaje completate parțial. De asemenea, aceasta acoperă cerințe esențiale privind securitatea şi sănătatea în legătură cu proiectarea şi construcția utilajului.
Standarde de muncă
documente de referință care prezintă succesiunea de operații, descrierea postului, elemente de timp şi securitate;
reflectă bunele practici şi sunt afişate la locul de muncă.
asigură aplicarea standardelor ergonomice în proiectarea locului de muncă