EPURAREA APELOR
CUPRINS:
Epurarea apelorIntroducere Epurarea apelor uzate Epurarea uzate
cu coninut de metale apelor Procedee catalitice tip redox Epurarea
apelor fenolice Metode moderne de epurare a epelor reziduale
Sisteme cu membrane folosite n tehnologia epurrii apei uzate
Bioreactoare cu membrane exterioare in epurarea apelor uzate:
Epurarea teriar Metode fizice de epurare avansat: Metode
fizico-chimice de epurare avansat: Metode biologice de epurare
avansat: Eliminarea fosforului: Recuperarea metalelor (grele):
Statii de epurare a apelor uzate Pr incipiul constructiv al unei
staii de epurare a apelor uzate - Treapta primar - Treapta secundar
- Treapta teriar Procesul biologic de epurare al apei uzate
menajere in statiile ORM Date tehnice Tehnologia de epurare a
apelor uzate Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in
container MBR - Treapta de epurare mecanica - Treapta de epurare
biologica - Treapta de tratare a namolului - Sistemul de
automatizare si control al statiei de epurare Dedurizrea apei
Ozmoza inversa Sistem de osmoza inversa cu sase stagii de filtrare:
Filtru de apa cu Osmoza Inversa Deuteriul i apa cu coninut sczut n
deuterium - Apa cu coninut sczut n deuteriu. - Cum putem reduce
concentraia de deuteriu din organism Echilibrul primordial poate fi
atins prin reinventarea naturii.
INTRODUCERECalitatea apelor este cel mai mult afectat de
deversarea de ctre om de ape uzate. Prin urmare, principala msur
practic de protecie a calitii apelor de suprafa este s epurm apele
uzate. Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care
se face prin sisteme de canalizare. ele sunt mai simple la poluani
industriali, dar foarte vaste i complicate n cazul canalizrii
localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-menajere
de la un foarte mare numr de surse - toate chiuvetele, WC-urile,
cadele de du sau baie etc. Se mai adaug canalele ce preiau apele
pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staia de epurare,
de unde apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru. n
final vom vedea o serie de reglementri n domeniu, pentru a nelege
mai bine problema epurrii apelor.
EPURAREA APELOR UZATE
Poluarea apelor precum i epuizarea lor prin consum abuziv risip
devin fenomene dominante n periclitarea surselor de ap n rile
avansate, semnalndu-se din ce n ce mai multe zone de pe glob n care
apa lipsete fiind compromis din punct de vedere calitativ. Apa se
ncarc cu materii poluante, devenind uzat prin utilizarea ei de ctre
om, n cele mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor
meteorice (ploaie, zpad) cu produse ale activitii umane, care se
gsesc n aer i pe sol. ntruct domeniile de folosire a apei mbrac
cele mai diverse forme (ap potabil, alimentarea cu ap a industriei,
alimentarea cu ap a agriculturii, piscicultur, scopuri urbanistice
i de agrement), posibilitile de poluare ale acesteia sunt foarte
mari. Evitarea polurii surselor de ap i eliminarea efectelor
acesteia constituie, n prezent, o preocupare de prim ordin a celor
care lucreaz n domeniul alimentrilor cu ap. Cantitile cele mai mari
de ape uzate provin din unitile industriale conform tabelului 1.
Astfel, pentru obinerea unei tone de hrtie rezult circa 100-200 m 3
ape uzate; pentru o ton de cauciuc 150 m3; prin prelucrarea unei
tone de fructe rezult circa 10-20 m3 ap uzat. Dar i apa uzat care
provine din consumul casnic (ap menajer) este n cantitate destul de
mare. Astfel, pentru un cartier neindustrializat din Bucureti s-a
nregistrat un debit de circa 0,35m3/locuitor/zi. n a doilea caz,
apele meteorice dizolv n timpul ploii diverse gaze toxice din aer
(oxizi de sulf, azot, amoniac etc.) sau se ncarc cu pulberi ce
conin oxizi metalici, gudroane sau alte substane.
Industria Metalurgie feroas Siderurgie Cocserie Construcii de
maini Metalurgie neferoas De la Pb, Cu, Zn, Ca, Ni etc. Chimie
anorganic Clor, sod, acizi, colorani, pesticide Chimie organic
Cauciuc Polimeri Detergeni Prelucrare petrol
Principalele substane poluante evacuate n ap Suspensii minerale
crbune, cenu, cianuri, fenoli, ape acide Fenoli, cianuri, amoniu
Cianuri, fenoli, petrol, ape alcaline Suspensii minerale, uleiuri,
cianuri, acizi, metale grele, fluor Acizi, baze, metale grele
Fenoli Fenoli, acizi, mercur Acizi, detergeni Petrol, fenoli,
crezoli mercaptani, acizi, sulfuri, sruri minerale
Diverse Topitorie, esturi Ape alcaline, carburani Vscoz Acizi,
baze, sulfuri, sruri Celuloz, hrtie, mobil Suspensii, fbre, sulfai,
fenoli, sruri Alimentar (spirt, zahr, amidon, lapte, Suspensii,
alcaloizi vegetali, microorganisme, carne, pete) parazii etc.
Procesele de epurare sunt asemntoare cu cele care au loc n timpul
autoepurrii, difereniindu-se prin faptul c sunt dirijate de ctre
om, desfurndu-se cu o vitez mult mai mare. Instalaiile de epurare
sunt realizate tocmai n acest scop, de a intensifica i favoriza
procesele care se desfoar n decursul autoepurrii. Epurarea apelor
uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin care impuritile
de natur chimic (mineral i organic) sa bacteriologic, coninute n
apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste ape
s nu mai duneze receptorului n care se evacueaz i s nu mai
pericliteze folosirea apelor acestuia. Epurarea apelor uzate
cuprinde dou mari grupe de operaii succesive: reinerea i/sau
transformarea substanelor nocive n produi nenocivi prelucrarea
substanelor rezultate sub diverse forme (nmoluri, emulsii, spume
etc.) din prima operaie. Avnd n vedere volumul mare de ape
industriale uzate impurificate cu substane chimice, precum i
rspndirea agenilor poluani prin intermediul acestor ape combaterea
i limitarea polurii se realizeaz prin epurarea acestor ape nainte
de evacuare n emisar urmrindu-se recuperarea produselor utile pe
car ele conin. n funcie de natura poluantului, se utilizeaz metode
specifice de epurare a apelor, prin care se urmrete nivelul
impurificatorilor sub limitele care s nu afecteze calitatea
efluentului natural.
Tehnologia tratrii apelor reziduale este mprit n trei categorii:
1. tratarea primar cuprinde sedimentare, separare gravitaional
pentru uleiurile nedizolvate n apele reziduale i striparea cu aburi
pentru ndeprtarea compuilor ru mirositori; 2. tratarea secundar are
drept scop ndeprtarea uleiurilor nedizolvate sau a materialului
organic; 3. tratarea terial utilizeaz bazine de reinere sau filtre.
Tehnologiile principale pentru controlul reziduurilor i al apelor
reziduale inplant i la captul conductei includ: - striparea apelor
sulfuroase pentru a reduce concentraia de sulf i amoniac; -
eliminarea apei ntr-un singur ciclu (fr recirculare), utiliznd
condensatoare de suprafa sau sisteme de recirculare cu turnuri de
rcire ap/iei; - eliminarea apei de rcire prin utilizarea sistemelor
cu ciclu umed i uscat; - separatoare masice ulei/ap; - oxidarea
biologic; - filtrarea prin mediu dublu; - tratarea balastului.
Pentru rafinrii se vor aduga n plus: - turnul de rcire pentru
eliminarea apei de rcire ntr-un singur ciclu; - tratarea i
recircularea purjrii de la turnul de rcire; - reutilizarea
efluenilor tratai; - absorbia cu crbune activ; - bazine de pstrare
pentru apele uzate.
Epurarea apelor uzate cu coninut de metalePrecipitarea dirijat n
trepte, la pH controlat n mediu reductor, se aplic n cazul apelor
cu coninut mare i variat de metale grele (Fe, Cr, Ni, Co, Mn, Mo,
V, Zn, Cu, Cd, Hg) realizndu-se o epurare a apelor (i o recuperare
a metalelor coninute) mai mare de 98-99%. Recuperarea metalelor
grele din ape reziduale se mai poate realiza cu ajutorul unor
microorganisme capabile s le acumuleze sau absoarb. Acest procedeu
are la baz mecanisme de legare fizico-chimic, reacii de absorbie
specifice metalelor care sunt influenate de pH, concentraia
metalului n biomas sau a biomasei fa de cantitatea luat n lucru.
Aciunea de transfer ntre microorganisme i metale are la baz reacii
de tipul : volatilizarea prin formarea combinaiilor insolubile i
formarea de combinaii organometalice; transformarea n combinaii
insolubile i formarea de sedimente; acumularea metalelor prin
absorbia pe suprafaa celulelor.
Acest procedeu se folosete i n industria pielriei.
Procedee catalitice tip redoxAceste procedee constau n oxidarea
impurificatorilor n prezena unor catalizatori de tip sruri ale
metalelor cu valen variabil (Fe, Mn, Ni, Co,Mo, Cu) sau oxizi
metalici depui pe suport, folosind ca oxidant aerul i asigurndu-se,
prin barbotare, o contractare eficient ntre catalizator oxigen
poluant. Metoda se aplic tuturor poluanilor organici din ap,
servind la epurarea apelor toxice rezultate de la fabricarea
pesticidelor, coloranilor, medicamentelor etc. Reaciile de
distrugere catalitic a poluanilor din ape sunt rapide, decurg la
temperatur i presiune normal, asigur un grad de epurare avansat
99%, necesit volume mici de utilaj i consum redus de reactivi,
combustibili, energie, ceea ce determin micorarea cheltuielilor de
epurare i a costului produsului de la care provin aceste ape.
Epurarea apelor fenolicen prezent se procedeaz la extracia
fenolului prin dizolvare selectiv n hidrocarburi aromatice,
diizopropil eter etc., sau se aplic procedee de epurare biologic,
mai lente dect cele catalitice i care necesit volum mare de
investiii i consumuri energetice ridicate. Dac se urmrete
recuperarea fenolului din ape reziduale de la fabricarea fenolului
se poate realiza o epurare n trepte, n primul rnd prin extracia
fenolului dintrun amestec rezultat intermediar i din care nu poate
fi separat prin distilare cu soluie NaOH de concentraie 10-14% sub
form de fenolat de sodiu, urmat de descompunerea acestuia cu acid
sulfonic, cnd se recupereaz fenolul, rezultnd i o faz apoas ce
conine sulfat de sodiu i antreneaz cantiti mici de fenol.
Distrugerea fenolului din apa rezidual sulfatic n care concentraia
fenol e mai mic de 20 ppm se face n continuare, prin epurare
biologic.
MTODE MODERNE DE EPURARE A APELOR REZIDUALE
Sunt fundamentate pe rezultatele cercetrii tiinifice din domeniu
i cuprind: - intensificarea proceselor electrochimice de epurare a
apelor reziduale, de inii malelor grele i de substane organice
toxice prin sedimentarea lor n scopul utilizrii ulterioare a apei
pentru uz tehnic; - epurarea i condiionarea apelor de suprafa ce
conin substane antropogene i utilizarea lor n scopuri tehnologice i
n calitate de ap potabil; - elaborarea i tilizarea coagulanilor, a
sorbenilor carbono-minerali i a catalizatorilor metalici din deeuri
industriale i ape reziduale prin metode chimico-termice,
autocatalitice i prin regenerare electrochimic. Sisteme cu membrane
folosite n tehnologia epurrii apei uzate Una dintre cele mai
revoluionare tehnologii de epurare pentru apele uzate o constituie
utilizarea sistemelor cu membrane. Sistemele cu membrane au fost
dezvoltate pentru a epura apa uzat la o calitate foarte bun cu
impact minim asupra mediului nconjurtor. Folosirea membranelor
pentru filtrare, care funcioneaz ca un element de separare solid
lichid, este foarte compact i permite obinerea unui efluent de o
calitate superioar. Aplicaiile sunt multiple i anume: epurarea apei
uzate menajere, epurarea apei uzate industriale i staii de epurare
compacte mici pentru gospodrii. Sistemele de separare cu membrane
ndeprteaz nu numai substanele n suspensie dar i substanele greu
degradabile cum ar fi detergenii avnd avantajul timpului mai mare
de reinere a nmolului. Mai mult, nutrienii ca azotul i fosforul pot
fi eliminai, ceea ce permite refolosirea apei epurate. Acest sistem
de filtrare cu membrane ndeprteaz fr probleme germenii , bazndu-se
numai pe un proces fizic, fr splarea chimic a membranei. Avantajele
ecologice i economice ale sistemului ofer noi posibiliti multor
utilizatori de a produce ap curat, fr germeni n cazul epurrii apei
uzate menajere, a aplicaiilor industriale i de asemenea ofer o
soluie descentralizat pentru gospodriile private. Bioreactoare cu
membrane exterioare in epurarea apelor uzate: In epurarea apelor
uzate, un bioreactor cu membrane (MBR) este o combinatie intre un
proces de epurare cu namol activat si un proces de epurare cu
membrane (de obicei ultra filtrare, UF), utilizate pentru separarea
biomasei de apa epurata biologic. In astfel de procese, in esenta,
sunt doua metode diferite de configurare a membranei relevante
pentru industrie: - Membrane externe (numite si curgere
transversala sau flux secundar MBR); - Membrane submersate.
In cazul bioreactoarelor cu membrane submersate, membranele sunt
direct scufundate in bioreactor. Forta motrice pentru filtrare,
presiunea transmembrana (TMP), este generata pe suprafata filtrata
de diferenta de presiune dintre presiunea in interiorul membranei
si presiunea hidrostatica in rezervor (vacuum). In curgerea
transversala, namolul activat este pompat in membranele exterioare.
Modulele de membrana sunt, de obicei, aranjate in bucle de
filtrare, cand viteza de curgere transversala este ridicata de o
alta pompa. Fluidul filtrat de obicei iese din sistem fara pompare.
Comparata cu alte statii de epurare, tehnologia MBR are urmatoarele
avantaje: - 100% retinere a suspensiilor solide; - Efluent de
calitate foarte buna, care poate fi re-utilizat sau care poate fi
usor tratat in continuare (RO, AC); - Varsta namolului ridicata
creaza conditii mai bune pentru micro-organisme specializate; -
Proces cu stabilitate crescuta; - Amprenta redusa. Aceasta lucrare
prezinta unele studii de caz de la statiile de epurare,
concentrandu-se in principal pe doua subiecte: epurarea eficienta a
apei in aplicatii industriale si filtrare, precum si re-utilizarea
apei din efluentii rezultati din statiile de epurare a apelor uzate
industriale.
Epurarea teriarDezvoltarea industrial din ultimele decenii, la
nivel mondial, a dus la creterea ncrcrii apelor uzate cu substane
poluante greu de reinut prin tehnologiile clasice.
Romnia a fost declarat de Uniunea European drept zon sensibil i
cu att mai mult se impune un grad de epurare avansat a apelor uzate
oreneti. O nou tehnologie de reinere din apele uzate a compuilor
azotului i fosforului (n special), precum i a altor impurificatori
a cror structur chimic i
biologic nu permite ca acetia s fie reinui i eliminai ntr-o
staie de epurare obinuit, este epurarea teriar.
Metode fizice de epurare avansat:
1 Microfiltrarea (micrositarea): Microfiltrarea sau micrositarea
const n trecerea apelor uzate epurate prin procedee
mecano-biologice printr-o sit deas, alctuit dintr-o pnz de oel
inoxidabil, sau din mas plastic cu ochiuri extrem de fine, cu
interspaii microscopice. n timpul procesului de filtrare sunt
reinute pe site particulele rmase n apa epurat dup decantoarele
secundare i ale cror particule sunt mai mici dect cele ale
ochiurilor. 2 Filtrarea prin mase granulare: Filtrarea prin pmnt de
diatomee, prin nisip, sau prin nisip i antracit este folosit cu
bune rezultate pentru epurarea teriar a apelor uzate. Prin aceste
instalaii i n mod deosebit prin filtrele rapide de nisip, s-a
asigurat reducerea materiilor solide n stare de suspensie i a
CBO5-ului, n paralel cu eliminarea fosforului i a azotului. 3
Sisteme cu membrane pentru epurarea apelor uzate: Procesul cuprinde
folosirea unor membrane imersate direct n bazinele tehnologice,
acest lucru ducnd la scderea cheltuielilor de investiie i
exploatare. Membranele imersate au o structur de fire tubulare,
acestea funcioneaz sub o depresiune slab atrgnd apa curat spre
interiorul firelor, lsnd n reactor masa biologic i poluanii. Cu
ajutorul acestor tehnologii de epurare se reduce semnificativ
ncrcarea apelor uzate n CBO5, CCO, amoniu, nitrogen i fosfor.
Metode fizico-chimice de epurare avansat:
Metodele fizico-chimice utilizate n epurarea avansat a apelor
uzate sunt: coagularea chimic, adsorbia, spumarea, electrodializa,
osmoza invers, distilarea, nghearea, schimbul ionic, extracia cu
solveni, oxidarea chimic i electrochimic. 1 Coagularea chimic:
Materiile coloidale i n suspensie foarte fin, pot fi ndeprtate
din apa uzat numai dac sunt fcute sedimentabile, prin adugare de
coagulani. 2 Adsorbia: Adsorbia este fenomenul de fixare i de
acumulare a moleculelor unui gaz sau ale unui lichid (adsorbat) pe
suprafaa unui corp solid (adsorbant). Substanele reinute de
adsorbant pot fi puse n libertate prin nclzire sau prin extracie,
adsorbantul recptndu-i aproape integral proprietile i poate fi
folosit din nou pentru adsorbie.
Metode biologice de epurare avansat:
Epurarea biologic avansat a apelor uzate se impune atunci cnd
prin procedeele clasice nu pot fi separate acele substane i
elemente chimice, care prin coninutul lor, pot accentua poluarea
emisarilor, fcndu-i improprii pentru alimentrile cu ap, pentru
creterea petiilor sau pentru zonele de agrement. Procedeele prin
care se pot separa substanele poluante din apele reziduale sunt:
striparea cu aer; irigarea cu ape uzate; iazurile de stabilizare;
filtrele biologice; biofiltrele; bazinele cu nmol activ; bazinele
de denitrificare i bazinele de nitrificare. 1 Nitrificarea:
Nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului ( NH4+ -N) n
nitrit i apoi n nitrat, cu ajutorul a dou grupe de bacterii:
nitrosomonas i nitrobacteriile. Aceste bacterii au o dezvoltare
lent i se numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare). 2
Denitrificarea: In cadrul proceselor de denitrificare, substanele
anorganice i combinaiile oxidate ale azotului sunt transformate cu
ajutorul bacteriilor heterotrofe, n azot gazos liber. Pentru
descompunerea substanelor pe baz de carbon, bacteriile extrag
oxigenul legat chimic i nu oxigenul liber dizolvat, din combinaiile
azotului cu hidrogenul i se impune crearea unor condiii de mediu
anoxice. 3 Striparea cu aer: Striparea cu aer const n introducerea
de bule de aer n apa uzat, prin care poluanii volatili prezeni trec
din faza apoas lichid n faza apoas gazoas, fiind transportai astfel
n atmosfer. Procesul se aplic pentru eliminarea sulfurilor, a
compuilor organici nepolari cu mas molecular mic i mai ales a
azotului amoniacal. 4 Irigarea cu ape uzate:
Irigarea cu ape uzate a terenurilor agricole poate conduce la
ndeprtarea substanelor poluante coninute n apele uzate. n timpul
trecerii apelor uzate prin sol au loc procese de mineralizare a
substanelor organice evideniate prin reducerea semnificativ a
indicatorilor: CBO5, CCO, N organic i azotul total. 5 Iazuri de
stabilizare: Iazurile de stabilizare sunt construcii utilizate cu
bune rezultate pentru epurarea teriar, folosindu-se efectul algelor
de a asimila substanele nutritive, azotul i fosforul n special,
ndeprtndu-le din ap. Plantele superioare care se dezvolt n aceste
iazuri au nevoie de mari cantiti de fertilizani. 6 Bazine cu nmol
activ i filtre biologice: Aceste instalaii sunt practicate ndeosebi
pentru ndeprtarea din apele uzate a fosforului. Creterea numrului
de micro-organisme din nmolul activ are la baz fosforul, ca fiind
substan nutritiv esenial. 7 Barbotare (stripping): Procesul este
folosit pentru a recupera gaze volatile, precum NH4, hidrogen
sulphide, hidrogen cianide, din apele uzate prin suflarea de aer.
Dar gazele emise n atmosfer pot polua aerul: NH+4 > NH3 + H+ 8
Schimbul de ioni pentru recuperarea nutrienilor: Schimbul de ioni
este un proces n care ionii de pe suprafaa unui solid sunt schimbai
cu ioni similar ncrcai n soluia cu care solidul este n contact.
Schimbul de ioni are ca scop s se recupereze ionii nedorii din ape
uzate. Cationii (ioni pozitivi) sunt schimbai pentru hidrogen sau
sodiu, ca de exemplu nlturarea ionilor de calciu (Ca2+) ce cauzeaz
duritatea apei. Anionii (ionii negativi) se folosesc pentru ionii
de hidroxid sau cloride.
Eliminarea fosforului:
Pe cale biologic, eliminarea fosforului se realizeaz n dou
trepte: prin efectul bacteriilor anaerobe i a celor aerobe. n
treapta anaerob, bacteriile facultativ anaerobe heterotrofe,
transform substanele organice uor de descompus n acizi organici
care servesc ca substrat pentru alte micro-organisme. Bacteriile
capabile s acumuleze fosfai asimileaz aceast substan i produc apoi
substanele de rezerv. n treapta aerob, fosfatul din ap este preluat
de micro-organisme i acumulat n special de ctre bacteriile capabile
s acumuleze fosforul sub form de polifosfai.Fosforul poate fi
recuperat i prin precipitare chimic sau schimb de ioni.
Precipitarea chimic a compuilor de fosfor se face folosind sulfat
de aluminiu (Al2(SO4)3, 18H20), hidroxid de calciu (Ca(OH)2) sau
clorat de fier (FeCl3), dar trebuie examinat fiecare situaie
separat.
Recuperarea metalelor (grele):
Metalele grele sunt vtmtoare n ecosisteme. Scoaterea lor prin
procedee mecanice are o eficien de 30%-70%, nu poate fi folosit
tratarea biologic, aceste substane fiind inhibitori. Pentru
recuperare se pot folosi metodele: precipitarea chimic, extracie si
osmoza reversibil, care sunt ns metode costisitoare, necesitnd un
cost mare aceste metode fiind eficiente doar la cantiti mici de ape
uzate.
STATII DE EPURARE A APELOR UZATE
Principiul constructiv al unei staii de epurare a apelor
uzateDei difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare
parte a staiilor de epurare a apelor uzate oreneti au o schem
constructiv apropiat. Exist i unele realizate pe vertical, tip
turn, dar majoritatea sunt pe orizontal. Ocup relativ mult teren,
dar o parte din instalaii se pot realiza n subteran, cu spaii verzi
deasupra. Distingem o treapta primar, mecanic; o treapt secundar,
biologic; i la unele staii (deocamdat nu la toate!) o treapta
teriar - biologic, mecanic sau chimic.
Treapta primar const din mai multe elemente succesive:- Grtarele
rein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn,
textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu
spaii tot mai dese ntre lamele. Curarea materiilor reinute se face
mecanic. Ele se gestioneaz ca i gunoiul menajer, lund drumul rampei
de gunoi sau incineratorului... - Sitele au rol identic grtarelor,
dar au ochiuri dese, reinnd solide cu diametru mai mic. -
Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigur
depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului i pietriului fin i
altor particule ce au trecut de site dar care nu se menin n ape
linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz
mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu
cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conine multe
impuriti organice. - Decantoarele primare sunt longitudinale sau
circulare i asigur staionarea apei timp mai ndelungat, astfel c se
depun i suspensiile fine. Se pot aduga n ape i diverse substane
chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se
interpun i filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la
suprafa (grsimi, substane petroliere etc.) se rein i nltur
("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteaz i nltur din
bazin (de exemplu cu lame racloare susinute de pod rulant) i se
trimite la metantancuri.
Treapta secundar const i ea din mai multe etape:- Aerotancurile
sunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine
microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce
continuu aer pentru a accelera procesele biochimice. - Decantoarele
secundare sunt bazine n care se sedimenteaz materialele de
suspensie formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest
nmol este trimis la
metantancuri iar gazele (ce conin mult metan) se folosesc ca i
combustibil de exemplu la centrala termic.
Treapta teriar nu exist la toate staiile de epurare. Ea are de
regul rolul de a nltura compui n exces (de exemplu nutrieni- azot i
fosfor) i a asigura dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare).
Aceast treapt poate fi biologic, mecanic sau chimic sau combinat,
utiliznd tehnologii clasice precum filtrarea sau unele mai speciale
cum este adsorbia pe crbune activat, precipitarea chimic etc.
Eliminarea azotului n exces se face biologic, prin nitrificare
(transformarea amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de
denitrificare, ce transform azotatul n azot ce se degaj n atmosfer.
Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologic, sau chimic.n
urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie s aib o calitate
acceptabil, care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate.
Dac emisarul nu poate asigura diluie puternic, apele epurate
trebuie s fie foarte curate. Ideal e s aib o calitate care s le fac
s nu mai merite numite "ape uzate" dar n practic rar ntlnim aa o
situaie fericit. Pe de o parte tehnologiile de epurare se mbuntesc,
dar pe de alt parte ajung n apele fecaloid-menajere tot mai multe
substane care nu ar trebui s fie i pe care staiile de epurare nu le
pot nltura din ape. n final apa epurat este restituit n emisar - de
regul rul de unde fusese prelevat amonte de ora. Ea conine evident
nc urme de poluant, de aceea este avantajos ca debitul emisarului s
fie mare pentru a asigura diluie adecvat. Alte soluii propun
utilizarea pentru irigaii a apelor uzate dup tratamentul secundar,
deoarece au un coninut ridicat de nutrieni. Acest procedeu e
aplicabil dac acele ape nu conin toxice specifice peste limitele
admise i produsele agricole rezultate nu se consum direct. n acest
caz nu mai este necesar treapta a III-a i nu se mai introduc ape n
emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv
pentru calitate, deoarece apele epurate nu sunt niciodat cu adevrat
de calitate apropiat celor naturale nepoluate antropic). Se
experimenteaz i utilizarea apelor uzate ca surs de ap potabil,
desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. Nmolul
din decantoarele primare i secundare este introdus n turnuri de
fermentaie, numite metantancuri. De obicei sunt rezervoare de beton
armat de mari dimensiuni, unde se asigur temperatur relativ
ridicat, constant, i condiii anaerobe, n care bacteriile fermenteaz
nmolul i descompun substanele organice pn la substane anorganice,
rezultnd un nmol bogat n nutrieni i gaze care, coninnd mult metan,
se utilizeaz ca i combustibil.
Procesul biologic de epurare al apei uzate menajere in statiile
ORM
Sistemul ORM universal cu debit constant pentru comuniti de pn
la 35 PE echivalent se compune dintr-un rezervor cilindric realizat
din P.A.F.S., mprit n 4 compartimente funcionale, fiecare realiznd
cte o etap a procesului de epurare:
Compartimentul 1: acumulare, separare grosier, egalizare i
distribuire a debitului; Compartimentul 2 i 3: oxidare biologic i
nitrificare; Compartimentul 4: sedimentare final i recircularea
nmolului;
Acestea sunt desprite de diafragme impermeabile din P.A.F.S.,
prevzute cu orificii de comunicare prin care apa uzat circul
dintr-un compartiment n altul. Compartimentul nr. 1: n afar de
preluarea apei uzate are i alte funciuni importante:
realizeaz separarea mecanic a materialelor nebiodegradabile din
apa uzat, ce vor fi eliminate prin vidanjare la intervale mari de
timp (1 - 2 ani) din acelai compartiment;
egalizeaz debitul de intrare n sistem prin eliminarea vrfurilor
de sarcin i amestecarea apelor puternic uzate cu unele mai puin
ncrcate; pompeaz apa care trebuie tratat, lsnd s nainteze
cantitatea strict necesar de ap uzat, proporional cu capacitatea
staiei de epurare.
Aceast ultim funcie este fundamental pentru eficiena epurrii:
pentru instalaiile de dimensiuni mici, calibrarea corect a
debitului la intrarea n sistem (realizabil doar printr-un
echipament de pompare) constituie condiia necesar i care trebuie
respectat pentru o funcionare corect. Astfel, n compartiment este
prezent o pomp submersibil cu rotor vortex retras, pentru ape
uzate, protejat de un grtar i care alimenteaz un regulator special
de debit (brevet european ORM), care are funcia de a introduce o
cantitate predeterminat de ap uzat n urmtoarele compartimente de
oxidare biologic i recirculare a nmolului excendentar.
Compartimentele nr. 2 i 3 n acestea, apele uzate provenite din
compartimentul precedent sunt supuse unei aerri intense i
prelungite, ntr-un contact permament cu nmolul activ (colonii de
bacterii care se hrnesc cu materia organic prezent n apa uzat),
produs n prealabil de sistem. n timpul staionrii apelor uzate n
aceste compartimente are loc oxidarea total a masei organice i
nitrificarea compuilor amoniacali prezeni, cu o scdere lent i
progresiv a masei de nmoluri active. La intervale mari (1 - 2 ani),
o parte a acestor nmoluri n exces trebuie eliminat din sistem prin
vidanjare. Altfel dect n cazul foselor septice sau rezervoarelor
tip Imhoff, amestecul extras din staia de epurare este inodor i va
avea o concentraie relativ mic de substan solid, astfel c operaia
nu va provoca bti de cap i nu va prezenta nici una dintre
neplcerile care nsoesc n mod normal astfel de intervenii. Aerarea
biomasei se realizeaz prin intermediul introducerii de aer
comprimat produs de o suflant cu membran, caracterizat att prin
dimensiunile mici i consumul mic de electricitate, ct i printr-un
nivel al zgomotului practic imperceptibil chiar i pe timpul nopii.
Dizolvarea oxigenului n ap este asigurat de difuzorii poroi,
studiai i omologai special pentru aceast dimensiune de rezervor.
Difuzorii au o dubl funcionalitate, aceea de aerare cu bule fine i
de meninere n suspensie a masei de nmol. La ieirea din
compartiment, lichidul va fi format dintr-un amestec de ap epurat
aerat i nmol biologic. Compartimentul nr. 4 Acest compartiment are
funcia de decantor final al instalaiei de epurare, zon n care
nmolul gsete ambientul linitit, neturbulent unde s sedimenteze
gravitaional, elibernd apa epurat, adecvat pentru a fi deversat n
emisar. Nmolul sedimentat este recirculat spre compartimentul 2 cu
scopul asigurrii continuitii procesului biologic. Din
compartimentul 3, printr-o fant aflat la baza diafragmei, amestecul
aerat ajunge
ntr-un semicilindru aflat n compartimentul de decantare final
(compartimentul nr. 4) care are funcia de linitire, necesar pentru
a limita turbulena amestecului ap - nmol i pentru eliminarea
oxigenului nedizolvat (care obstrucioneaz procesul de decantare).
Amestecul este apoi dirijat ctre radierul rezervorului, n
apropierea unui deflector nclinat, care mrete viteza de decantare.
n aceast zon are loc procesul de sedimentare gravitaional. Datorit
regimului hidraulic impus, apa rezultat este dirijat ctre traseul
de evacuare i apoi ctre racordul de refulare. Recircularea nmolului
biologic se produce printr-un sistem special air-lift, care ridic
nmolul sedimentat pe radierul deflectorului. Air-lift-ul instalat n
rezervor, brevetat i realizat n exclusivitate de ORM, n afar de
faptul c ridic amestecul apnmol, crete nivelul oxigenului dizolvat
cu 3-4 mg/l, readucndu-l deja perfect reactivat n compartimentul de
aerare. Aerul comprimat necesar pentru funcionarea air-lift-ului
este furnizat de aceeai suflant folosit la oxidare.
Date tehnice
Staiile compacte de epurare ORM de capaciti ntre 3-35 L.E. conin
un singur rezervor compartimentat, fiecare compartiment realiznd o
anumit etap a procesului de epurare.
Dimensiunile bazinelor, depind de marimea statiei de epurare.
Pentru fiecare statie de epurare se recomanda o cladire
tehnologica, a carei dimensiuni va depinde de nivelul de dotare a
statiei de epurare, respectiv nivelul de dotare a cladirii. In
cladire vor fi amplasate echipamentul de pre-epurare, suflantele,
unitatea chimica, tabloul de comanda si control, etc.
Tehnologia de epurare a apelor uzate
Statia de epurare a apelor uzate este propusa pentru epurarea
apelor uzate comunale sau municipale, fara a contine ape uzate
industriale sau agricole. Epurarea apelor uzate consta dintr-un
sistem cu doua trepte mecano-biologic, urmata de precipitarea
chimica a fosforului. Epurarea biologica se bazeaza pe activare de
durata, denitrificare frontala, nitrificare si stabilizarea aeroba
finala a namolului. Pre-epurarea mecanica consta din sita automata
cu transportor elicoidal. Treapta biologica consta din doua bazine
de denitrificare, doua bazine de nitrificare, doua decantoare
secundare si doua bazine de stocare si stabilizare a namolului.
Reziduurile solide din statia de epurare sunt generate de cosul de
retinere din statia de pompare, sita cilindrica fina si namolul in
exces din bazinul de stocare a namolului. Produsul final al statiei
de epurare este apa conventional curata, care va fi evacuata
intr-un emisar.
1. Statia de pompare Statia de pompare este necesara pentru
pomparea apelor uzate influente din reteaua de canalizare in statia
de epurare. Reteaua de canalizare este amplasat de obicei la cca.
2,5 m sub cota terenului. Dupa statia de pompare, apa va curge mai
departe pana la evacuarea in emisar. Statia de pompare contine un
cos de retinere din otel inoxidabil, destinat pentru retinerea
reziduurilor solide mai mairi de 20 - 25 mm (bucati de lemn, carpe,
etc). Cosul de retinere are rolul de protejare a pompelor
submersibile, fiindca corpurile solide pot cauza deteriorarea
pompelor sau la distrugerea completa ale acestora. Materialul
retinut formeaza reziduurile solide din statia de pompare, care vor
fi colecate si depozitate impreuna cu materialul retinut de treapta
de pre-epurare mecanica. In statia de pompare vor fi montate 3
pompe submersibile, din care 2 vor functiona alternativ, a treia
pompa va fi de rezerva. Pompele sunt dimensionate la 50% din
debitul maxim orar, in cazul in care pompa functionala nu va face
fata la debit, va porni si a doua pompa. In statia de pompare este
amplasat debitmetrul inductiv, care va masura cantitatea de apa
influenta in statia de epurare. Debitmetrul memoreaza debitul mediu
orar, debitul mediu zilnic, si poate stoca date statistice pana la
90 de zile, necesare functionarea si controlul statiei de
epurare.
2. Pre-epurarea mecanica Pre-epurarea mecanica a apelor uzate
influente se va realiza cu ajutorul sitei automate cu transportor
elicoidal, care va retine suspensiile mai mari de 3 mm din apa
uzata. Materialul retinut este considerat ca si deseuri periculoase
din cauza concentratiei ridicate de material organic, pentru care
dispunerea reziduurilor se va face conform prescriptiilor de
siguranta. Daca se defecteaza sita cu transportor elicoidal, apa va
curge prin canalul de ocolire, unde va fi amplasat un gratar cu
curatare manuala. Pornirea si oprirea sitei cu transportor
elicoidal se va face automat, in functie de nivelul de apa din
canal. Evacuarea reziduurilor din sita se va face automat, cu
ajutorul transportorului elicoidal, prin cotul de evacuare intr-un
container cu volumul de 125 l.
3. Bazinul de denitrificare - BDN Bazinul de denitrificare este
destinata reducerii azotului biologic din apa uzata. Azotul organic
este convertit in azotati si azotiti, dupa care in azot gazos, care
se
va degaja in atmosfera. Bazinul de denitrificare are un rol
important si in reducerea carbonului din apa uzata, care cauzeaza
reducerea concentratiei substratului biodegradabil. Aici este
montat un agitator submersibil pentru asigurarea unui amestec
permanent al apei din bazin. Agitatorul este oprit pe timp de
iarna, moment in care cand se pornesc aeratoarele. Aerul la
aeratoare va fi furnizat de aceeasi suflante ca si pentru bazinele
de nitrificare. Cantitatea de aer furnizata de suflante este
distribuita egal intre bazinele de denitrificare si bazinele de
nitrificare pe perioada de iarna, cand temperatura apei este sub 12
C.
4. Bazinul de nitrificare - BN Bazinul de nitrificare este
destinata reducerii carbonului organic din apele uzate, care
conduce la reducerea valorilor pentru CBO5 si CCOCr. Bazinul are
rolul si de transformare al azotului amoniacal in azot si nitrati.
Aeratoarele cu bule fine AS - ASE sunt distribuite uniform pe
fundul bazinului, pentru a asigurare o distributie corespunzatoare
a aerului in bazin. Aerul va fi furnizat de catre 2 suflante in
functiune, si una de rezerva, care va fi folosit pentru amestecarea
si stabilizarea aeroba a namolului in exces din bazinul de stocare.
Fiecare tub de aerare poate fi manipulat seprat, fiecare tub fiind
dotat cu robinet de inchidere. Fiecare tub de aerare poate fi
extras din bazin, fara a fi nevoie de golirea bazinului sau oprirea
intregului sistem. Scoaterea tuburilor de aerare se va face manual
de catre 2 persoane, fara a fi nevoie de un dispozitiv de ridicare.
Bazinul de nitrificare contine si o pompa submersibila de namol,
pentru recircularea interna a apei, din bazinul de nitrificare, in
bazinul de denitrificare, pentru reducerea azotului si a poluarii
organice din apa uzata.
5. Decantorul secundar Ambele decantoare secundare au forma
dreptunghiulara, de tip Dortmund, si servesc pentru separarea
mixturii de namol activat de apa epurata. Lichidul cu namol activat
curge prin structura de degazeificare colectiva (amplasat in
bazinul de nitrificare) in cilindrul de linistire din decantorul
secundar si ajunge la fundul decantorului. Sedimentarea se va
produce in partea conica a decantorului secundar. Apa epurata va
curge in sistemul de colectare submersibil si prin colectorul de
evacuare la iesirea din statia de epurare. Ambele decantoare
secundare sunt dotate cu pompe submersibile pentru namolul in
exces. Pompele sunt amplasate in partea conica a decantorului si
are rolul de a recircula amestecul de namol activat-apa intre
decantorul secundar si treapta biologica a statiei de epurare.
Aceeasi pompa este folosita si pentru evacuarea namolului in exces
in bazinul de stocare si stabilizare a namolului. O alta componenta
a statiei de epurare este instalatia de evacuare a namolului
plutitor de la suprafata decantorului. Acest dispozitiv este un
colector submersibil, cu drenarea periodica a namolului.
6. Bazinul de stocare a namolului Bazinul de stocare a namolului
este destinata stocarii, stabilizarii si ingrosarii namolului in
exces. Concentratia de substanta uscata din bazinul de stocare va
fi de cca. 2%. Sistemul de aerare cu bule fine AS - ASE are rolul
de a amesteca si a mentine omogen namolul din bazin. Aeratoarele
furnizeaza si aerul necesar pentru stabilizarea aeroba a namolului.
Bazinul este proiectat pentru un timp de retentie de 35 de zile.
Bazinul este prevazut si si cu o pompa submersibila, pentru
evacuarea apei din bazin, pentru cresterea concentratiei de
substanta uscata. Rezultatul acestui proces este namolul in exces
stabilizat, care va fi evacuat periodic. Namolul evacuat va fi
stocat, utilizat in agricultura sau transportat pentru
neutralizare
Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in container
MBR
Treapta de epurare mecanica Apa uzata menajera este colectata
intr-o statie de pompare notata SPau si apoi pompata intr-un modul
compact de tratare mecanica compus din gratar fin cu tambur rotativ
si deznisipator-separator de grasimi. Evacuarea nisipului se face
automat intr-un container instalat la marginea modulului.
Deasemenea grasimile sunt colectate intr-un container pubela .
Reziduurile solide si suspensiile grosiere sunt evacuate prin
intermediul unui transportor intr-un sistem etans cu sac montat
intr-un container standard, evacuarea din statie facandu-se
periodic. Modulul functioneaza complet automatizat functie de
senzorii de nivel montati in cuva de inox. Treapta de epurare
biologica Apa pre-epurata este colectata intr-un bazin de
omogenizare debite si concentratii si apoi este pompata automatizat
in modulul de epurare biologica. Rolul bazinului de omogenizare
este de a egaliza debitele, precum si de a omogeniza apa uzata
astfel incat aceasta sa aiba caracteristici fizico-chimice
uniforme. Timpul de retentie mediu calculat este de circa 1-3 ore,
suficient pentru atenuarea varfurilor de debit. Bazinul de
stocare-omogenizare va fi dotat cu un mixer submersibil cu ax
orizontal care are rolul de a mentine apa uzata cu structura
omogena, fara a avea depuneri sau materie in suspensie la suprafata
apei. Mixerul submersibil va avea functionare continua pentru
asigurarea omogenizarii apei uzate pre-epurata mecanic. Apa uzata,
continand substante organice usor biodegradabile (CBO) este pompata
in reactorul biologic de epurare, cu ajutorul
unor electropompe submersibile, care functioneaza corelat cu
senzorul de nivel montat in bazin. Procesul de epurare in
totalitate, are ca scop degradarea completa a compusilor organici
si reducerea substantiala a azotului si fosforului. Intreg sistemul
este construit in 1 sau 1+1 containere cu radierul plat si partea
superioara acoperita cu gratare pietonale scara de acces si mana
curenta. Procesul de epurare biologica cu namol activat tip MBR se
desfasoara in conditii strict aerobe in 3 faze succesive. Aerul
necesar procesului este furnizat prin intermediul suflantelor
montate in cabina de adapostire a statiei de epurare, de asemenea
tip container. Pe perioada fazei de aerare se creste raportul F/M
(scazut in prealabil), marindu-se deci incarcarea organica a
namolului, fapt care imbunatateste procesul de nitrificare
(formarea NO3 - azotatilor din NH4 - amoniu) si procesul de
stabilizare a namolului. In conditii anoxice, in absenta oxigenului
dizolvat, azotatii (NO3-N) formati anterior sau care au ramas inca
in sistem sunt redusi , adica sunt transformati (redusi) in azot
gazos care trece in atmosfera. Procesele au loc in paralel cu
degradarea substantelor organice usor biodegradabile (CBO).
Procesul se numeste denitrificare. Pentru separarea namolului
biologic de apa epurata in sistemul integrat MBR, se utilizeaza
module cu membrane cu microfiltrare, imersate direct in reactorul
de proces cu namol activat (bioreactor). Membranele sunt asamblate
sub forma modulara (cateodata acestea sunt denumite casete)
coborate pe ghidaje direct in bioreactor. Modulele sunt compuse din
membrane, suport pentru membrane, racorduri de admisie si de
evacuare si suport al structurii in ansamblu. Membranele sunt
supuse la vacuum (< 50 kPa) care aspira apa (permeatul) prin
membrane, retinand solidele in modul. Pentru a mentine TSS in
interiorul bioreactorului si pentru a curata membranele exterioare,
se introduce aer comprimat printr-un distribuitor aflat la baza
modulului cu membrana. Datorita bulelor de aer care se ridica la
suprafata, se realizeaza curatarea suprafetei membranei; aerul
asigura de asemenea oxigenul care ajuta la mentinerea conditiilor
aerobe. Aerarea in bazin se face cu sisteme de aerare cu bule fine
prin tuburi cu membrana. Sistemul de aerare este repartizat pe
radierul bazinului in 2-4 grupuri. Acest tip de separare apa/namol
este utilizat cu scopul obtinerii unei eficiente ridicate privind
calitatea apei epurate si de asemenea pentru a obtine un namol
biologic usor deshidratabil. Functionarea modulului de epurare
biologica tip MBR este complet automatizata controlata de un
calculator de proces. Procesele de denitrificare si nitrificare au
loc la intervale presetate prin calculatorul de proces. Alimentarea
cu aer este controlata si reglata printr-un sistem de masurare
analogica a oxigenului dizolvat din bazin cu limite minim/maxim,
presetate in calculatorul de proces. Nivelul apei in bazin si modul
de evacuare a apei uzate catre emisar sunt deasemenea controlate de
calculatorul de proces. Pentru reducerea fosforului, se va realiza
dozare de coagulant (clorura ferica sau alt coagulant, ex.: PAX) ce
asigura
precipitarea fosforului, prin intermediul instalatiei de dozare
prevazuta in containerul tehnic. Inainte de evacuare in emisar, apa
epurata este dezinfectata printr-un sistem de dezinfectie cu
ultraviolete (UV) sau hiploclorit in functie de solicitare.
Instalatia de dozare cu ultraviolete este prevazuta cu camera de
linistire inainte de trecere in camerele de dezinfectie
propriu-zisa, cu sistem de curatare automata a lampilor si este
amplasata in containerul tehnic. Functionarea este automata
corelata cu calculatorul de proces al intregului sistem. Treapta de
tratare a namolului Prin intermediul unei electropompe submersibile
namolul activat in exces (stabilizat) este pompat intr-o unitate de
deshidratare cu saci filtranti. Inainte de instalatia de
deshidratare, namolul trece printr-un mixer static unde se amesteca
cu polimerul dozat prin instalatia de preparare si dozare a
polimerului. Amestecul namol-polimer este introdus in filtrul cu
saci sub presiune prin intermediul unui compresor. Sacii cu namol
deshidratat sunt indepartati manual cu un carucior mobil furnizat
impreuna cu instalatia. Concentratia in suspensii solide a
namolului deshidratat este de circa 20-25 %. Temporar sacii sunt
depozitati pe platforma betonata urmand a fi evacuati din statie in
baza unui grafic de evacuare a deseurilor. Namolul deshidratat
poate fi utilizat ca ingrasamant pe camp, dupa ce in prealabil se
testeaza compatibilitatea lui cu solul aferent. Sistemul de
automatizare si control al statiei de epurare Statia de epurare
este dotata cu sistem de automatizare completa, avand prevazut un
sistem de monitorizare al statiei cu PLC, (calculator de proces
industrial) montat pe tabloul de comanda si control. Toate
componentele principale ale statie de epurare pot fi vizualizate
prin programul de automatizare, inclusiv starea de functionare. In
caz de avarie aceasta este semnalata pe panou, dar si acustic sau
cu semnalizare optica, cu posibilitatea de transmitare a datelor la
distanta (standard). Toate utilajele statiei de epurare in
container tip MBR au prevazute in panoul electric de automatizare
si control protectii electrice, termice si de umiditate pentru
evitarea defectiunilor si sporirea duratei de viata a
echipamentelor. Pentru acei utilizatori care nu sunt familiarizati
cu operarea PLC, furnizam pe panoul electric si o schema mimetica a
statiei de epurare in container tip MBR. Toate echipamentele
statiei de epurare in container tip MBR sunt reprezentate grafic,
cu LEDuri de stare si butoane pentru operarea in regim manual. La
cerere, este asigurata transmisia de date la distanta si prin modul
BMC. Acesta da posibilitatea beneficiarului de a urmari si controla
aplicatia la distanta, de la un calculator PC instalat intr-o alta
cladire (administrativa, de birouri, etc.) impreuna cu alte sisteme
instalate in incinta (sistem de incalzire, monitorizare
supraveghere incinta, iluminat, etc.).
DEDURIZAREA APEIDedurizarea apei se face cu ajutorul unei staii
de dedurizare, frecvent numit dedurizator. Acesta conine o coloan
de rin schimbatoare de ioni(cationit), mici sfere polimerice care
atrag din ap ionii pozitivi(cationi), n principal ionii de calciu
(Ca) i de magneziu (Mg) i elibereaz n acelai timp sodiu(Na). Cnd
capacitatea de reinere a rinii se epuizeaz, mai precis spus ajunge
la o valoare prestabilit, valva de comand declaneaz procedura de
regenerare, adic eliminarea cationilor reinui i rencrcarea ei cu
sodiu. Acest proces se realizeaz prin splarea rinii cu o soluie
salin (saramur). n funcie de cantitatea de rin procedura poate dura
ntre 30 i 120 minute.
Ozmoza inversa
Fenomenul de osmoza se produce cand doua solutii apoase de
concentratii diferite sunt situate in doua celule despartite
printr-o membrana semi-permeabila. In mod natural apa pura
difuzeaza prin membrana semi-permeabila din celula cu concentratie
mai mica in celula cu concentratie mai mare, avand tendinta de
egalizare a concentratiilor in ambele celule si deci, de stabilire
a echilibrului.
Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adica
prin osmoza inversa, apa pura va trece prin membrana
semi-permeabila din solutia concentrata in cea diluata, in final
obtinandu-se apa pura. Acest lucru se va realiza prin aplicarea
unei forte asupra coloanei cu solutie concentrata care va invinge
presiunea osmotica si va determina trecerea apei in celula cu
solutie diluata. Filtrarea pe principiul osmozei inverse se
realizeaza prin intermediul unor module compuse dintr-un vas sub
presiune in care se introduc membranele filtrante. Pentru
realizarea procesului este necesara o sursa de presiune de minimum
3 bari. Sistemele cu osmoza inversa pentru uz casnic se bazeaza pe
un proces ce se desfasoara in mai multe trepte de filtrare a apei
pentru a furniza in final o apa potabila de cea mai buna cOsmoza
Inversa Este cea mai buna si mai eficienta solutie de purificare a
apei. Elimina elementele toxice si compusii cancerigeni din apa.
Procedeul de osmoza se bazeaza pe fenomenul ce se produce cand doua
solutii apoase cu concentratii diferite de ioni sunt situate in
doua celule despartite printr-o membrana semipermeabila. In mod
normal, datorita fortelor de difuzie, are loc un transfer de
molecule de apa dinspre solutia cu concentratie mai scazuta de ioni
spre solutia cu concentratie mai ridicata de ioni, avand tendinta
de egalizare a concentratiilor in ambele celule . Membrana
semipermeabila permite doar difuzia moleculelor de apa spre solutia
mai concentrata, nu insa si pe cea a materiilor dizolvate din
solutia mai concentrata spre solutia cu concentratie mai scazuta.
Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adica
prin osmoza inversa, apa pura va trece prin membrana semipermeabila
din solutia concentrata in cea diluata. Materiile organice si
anorganice dizolvate in apa, precum si microorganismele prezente in
ea au dimensiuni moleculare mult mai mari decit porii ultrafini ai
membranei semipermeabile si nu pot difuza spre partea cu apa
filtrata. Tratarea apei prin osmoza inversa nu implica tratare
chimica si conduce la eliminarea peste 99% din impuritatile
organice si anorganice dizolvate in apa si peste 99% din
impuritatile biologice (bacterii si virusi) din apa.
Caracteristici:
Debite standard de pana la 20 l/h (pentru debite mai mari
contactati departamentul tehnic) Unitati compacte montate pe rame
din inox Folosesc cea mai noua generatie de mebrane sub presiune
Capacitate ridicata de retinere a sarurilor din apa (pana la 97%)
Randament, in functie de calitatea apei, pana la 75%
Sistem de osmoza inversa cu sase stagii de filtrare:1. Primul
stagiu: - Filtru de sedimente preliminar (5 microni)- realizeaza
eliminarea mecanica a impuritatilor mai mari de 5 microni: nisip,
mal, rugina, etc. 2. Stagiul doi - Filtru cu carbune activ -
reduce: polenul, microorganismele, clorul, mirosul si culoarea
apei, imbunatateste gustul. 3. Stagiul trei: - Cartus de sedimente
(1 micron) - realizeaza, eliminarea impuritatilor mai mari de 1
micron si a prafului de carbune ce poate trecein apa provenind de
la stagiul 2. 4. Stagiul patru: - Membrana semipermeabila - elimina
elementele de contaminare (organice si anorganice ), nitrati,
nitriti si alte saruri si substante dizolvate, metale grele,
elemente radioactive, bacterii si virusi. 5. Stagiul cinci: -
Filtru final cu carbune activ - elimina gazele din apa,
imbunatateste gustul si mirosul. 6. Stagiul sase (optional): -
Cartus cu minerale in-line - care are rolul de a remineraliza apa
cu calciu si magneziu in cantitatile admisibile pentru apa
potabila. 7. Stagiul sapte: - Optional - Lampa UV Sistemul de
osmoza inversa cu sase stagii de filtrare elimina: - Clor> 97 %;
- Elemente radioactive > 90 %; - Calciu si magneziu (duritatea
apei) > 96 %; - Combustibili lichizi > 98 %; - Nitriti si
Nitrati > 83 %; - Hidrocarburi aromate > 98 %; - Metale grele
(ex. plumb, mercur etc.) > 97 %; - Bacterii > 99%
Filtru de apa cu Osmoza Inversa
Date tehnice - Statie de osmoza inversa model RO 102 PPresiune
minima a apei de intrare Capacitate de furnizare a apei filtrate
Inaltime Lungime Latime Inaltime rezervor presurizat Diametru
rezervor presurizat 1.5 bari ~10-12 litri/ora 500 mm 380 mm 400 mm
400 mm 260 mm
Etape de filtrare: - Filtru sedimente de 5 microni indeparteaza
din apa mizeria, rugina, etc. - Pompa booster - Carbunele activat -
elimina/reduce substantele organice si clorul din apa si alti
contaminanti nocivi pentru organismul uman. - Filtru sedimente de 1
micron. - Membrana de osmoza inversa elimina 95-98% din saruri si
substantele dizolvate, inclusiv bacterii si virusuri, colectand
astfel apa pura. - Postfiltru din carbune activat pentru a retine
eventualele urme de substante chimice, gust, miros din apa. - Apa
tratata este stocata intr-un rezervor presurizat de unde este
directionata catre consum atunci cand este nevoie. Apa obtinuta
prin osmoza inversa este o apa pura, demineralizata, deionizata si
aproape sterila. inportant Statiile de osmoza inversa casnice (RO
102, RO 102P, RO 102UV si RO 102PUV) sunt echipate cu o valva
diferentiala care opreste automat procesul de tratare a apei in
momentul in care rezervorul presurizat este plin. De asemenea,
statiile de osmoza inversa sunt livrate cu KIT complet de instalare
! si cu un ROBINET separat pentru furnizarea apei osmozate !
Deuteriul i apa cu coninut sczut n deuteriumPentru a putea
nelege, e nevoie de puin cunoastere Deuteriul este unul din
izotopii hidrogenului. Nucleul celor mai muli atomi de hidrogen din
natur conine un proton (simbol chimic: 1H), ns nucleul atomului de
hidrogen mai poate conine i un proton i un neutron sau un proton i
doi neutroni. n primul caz, acesta se numete deuteriu (simbol
chimic: 2H sau D), iar n al doilea tritiu (simbol chimic: 3H sau
T). Coninutul de deuteriu al apelor superficiale din zona noastr
climatic este de 150 ppm (pri per milion), cu o fluctuaie minim; al
precipitaiilor din zona ecuatorial, de 155 ppm; iar al apelor din
partea nordic a Canadei, din interiorul continentului, de 135-140
ppm. Cantitatea de deuteriu din ap variaz n funcie de latitudine,
dar i de altitudine (are o valoare de 150 ppm la nivelul mrii i de
circa 130 ppm la o nlime de 2.000 de metri). Cantitatea de deuteriu
msurat n ap este direct proporional cu coninutul de deuteriu al
organismelor care triesc aici. Concentraia de deuteriu din
organismul unui adult este de circa 120-140 ppm. Cu toate c nu pare
mult, dac comparm aceast cantitate cu masa altor elemente vitale,
se observ c deuteriul este prezent n corp ntr-o cantitate de ase
ori mai mare dect calciul i de zece ori mai mare dect magneziul. O
serie de experimente au demonstrat c apa cu coninut sczut n
deuteriu poate fi folosit cu rezultate deosebite i fr nici un efect
toxic. n plus, are influen asupra diviziunii celulare. Cu ct
concentraia de deuteriu din ap este mai mic, cu att va fi mai lent
procesul de diviziune celular, ceea ce nseamn c mbtrnirea
organismului va fi ncetinit. De asemenea, n cazul unei diviziuni
celulare rapide, cresc i ansele apariiei defectelor de diviziune.
Apa cu coninut sczut n deuteriu. n anii 60, n Uniunea Sovietic,
oamenii de tiin au studiat n paralel dou populaii ale cror membri
ajungeau la vrste extrem de naintate i erau foarte sntoi.
Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, erau foarte mult
diferite, ns cele dou populaii aveau ceva in comun: beau ap de
ghear. Apa de ghear este pur, fiind format cu mii i mii de ani n
urma, cu un procent redus de deuteriu, dovedindu-se a avea i caliti
biologice deosebite. La copii i tineri, cantitatea de gaze dizolvat
n organism este de patru ori mai mic dect la o persoan n vrst. De
fapt, pe masur ce noi mbtrnim, apa mbtrnete i ea i reine din ce n
ce mai multe reziduuri sub forma de gaze. Daca reuim s nlocuim apa
poluat din interiorul organismului (poluata prin informaie
structural, izotopic, entropic) cu o ap nepoluat, atunci vom reui s
dm o nou via i o nou tineree organismului. Apa cu coninut redus n
deuteriu este una dintre apele care fac lucrul acesta.
Cum putem reduce concentraia de deuteriu din organism Exist dou
ci majore: 1. Consumul de legume i fructe proaspete, de alimente
vegetariene n general, care sunt bogate n ap cu coninut redus n
deuteriu, spre deosebire de carne i de produsele din carne care,
din contr, sporesc cantitatea de deuteriu. 2. Consumul direct de ap
cu coninut redus n deuteriu. Cele dou ci de reducere a deuteriului
din organism, prin alimentaie vegetarian i prin administrare de ap
cu coninut reudus n deuteriu, sunt complementare, deci nu se exclud
una pe cealalta, ci se completeaza ntr-un mod fericit. Ce este
QLARIVIA Qlarivia, apa imaculat, are un coninut redus de deuteriu i
este un rezultat al cercetrilor din domeniul separrilor izotopice
desfaurate de-a lungul anilor de ctre un colectiv de specialiti .
Vei regsi n Qlarivia apa purificat, ce a folosit tehnologia pentru
ca tu s beneficiezi de un produs de calitate, care te va ajuta s i
menii starea de bine. n memoria naturii, apa este pur, neatins,
mereu tnr, datorita coninutului redus de deuteriu, n forma ei
originar. Echilibrul primordial poate fi atins prin reinventarea
naturii. Pentru creterea calitii vieii tale, specialitii notri au
creat Qlarivia, apa cu un coninut de deuteriu de peste 5 ori mai
mic dect cel al apei obinuite.
