Gripa

Gripa este o viroză respiratorie cu fenomene de afectare generală, cu apariție sporadică, epidemică sau chiar pandemică. Există trei tipuri principale de gripă: tipul A, cel mai patogen, implicat in pandemii, tipul B ce dă îmbolnăvirile locale și tipul C, cel mai slab patogen.

Sursa de infecție este omul bolnav cu forme inaparente sau grave. Calea de transmitere este aerogenă: contact direct, prin picăturile lui Pflűge. Receptivitatea este generală, imunitatea postinfecțioasă și după vaccinare (scurtă de 6 luni după administrare) este specifică de tip și variantă antigenică.

1. Sursă de agenți patogeni

Agentii patogeni (virusuri, microbi, paraziti) sunt prezenti, in mediul inconjurator, permanent, si sunt responsabili de aparitia bolilor infectioase. Solul contine milioane de bacterii pe centimetru cub, sporii fungilor sunt in aerul pe care il respiram, iar microorganismele sunt depozitate pe fiecare suprafata pe care o atingem, in activitatile zilnice. Este important de retinut ca doar acele microorganisme care pot duce la declansarea unor afectiuni, la nivelul organismului uman, poarta numele de agenti patogeni. Acestia sunt specializati in infectarea tesuturilor umane, unde se si reproduc, ducand la aparitia simptomelor de boala. Febra, starea de oboseala si toate celelalte semne date de infectie sunt  raspunsul imun al organismului, in incercarea sa de a riposta la actiunea agentilor patogeni. Maladiile infectioase pot sa apara sporadic (numai la unii indivizi, al caror sistem imunitar este slabit), epidemic (sunt afectate mai multe persoane, intr-un timp si un spatiu geografic bine delimitate), sau ca pandemii (sunt afectate foarte multe persoane, din mai multe spatii geografice, pe termen nedefinit). In istoria umanitatii, nenumarate epidemii/pandemii au avut consecinte dramatice: “Moartea neagra” (ciuma bubonica), provocata de o bacterie – Yersinia pestis – in secolul al XIV-lea, a afectat Asia si Europa, o treime din populatia celor doua continente gasindu-si sfarsitul, sase epidemii de holera, in secolul al XIX-lea, au fost devastatoare pentru populatia tuturor continentelor, in secolul al XX-lea, trei pandemii de gripa, dintre care “gripa spaniola” din 1918, a fost cea mai periculoasa, ucigand, in mai putin de jumatate de an, peste 20 de milioane de oameni.

2. Modurile și căile de transmitere

Transmiterea este respiratorie, de la o persoana la alta, prin picaturile de saliva eliminate prin  tuse, stranut, vorbire. Contagiozitatea este de 1-2 zile inainte si 4-5 zile dupa debutul bolii. Bolnavii cu forme atipice de boala sunt de asemenea contagiosi. Rezervorul de virus pot fi si unele animale, pentru tipul A de virus. Varful incidentei este situat in perioada noiembrie-martie.

3. Caracteristicile agentului patogen

Incubație scurtă,1-3 zile.

Debut brutal:frisoane, febră 39-40 °C, mialgii (zdrobire musculară), cefalee/ debuturi apoplectice, la tineri, cu lipotimii, colaps sau exitus (moartea) în primele 24-48 ore.

Evoluția este dominată de simptome generale toxice nu de catarul respirator: febra crescuta, facies și conjunctive injectate, cefalee frontală și suborbitară, dureri ale globilor oculari la mișcare și

apăsare, lombalgii, hiperestezie cutanată, somnolență sau agitație, laringo-traheită cu tuse uscată, răgușeală.

Se pot asocia: vărsături, diaree, epistaxis, tahipnee (la vârstnici ca element de risc).

Complicații: laringita, bronșiolita, pneumonia, meningoencefalita. În sarcină, mortalitatea prin gripă e dublă are efect teratogen în primele trei luni.

4. Metode de prevenire și combatere

Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea aglomerațiilor. Măsuri speciale: vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice (diabet, ciroză), inf HIV cei ce fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul II și III de sarcină. Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie sau noiembrie.

Asigurarea obligatorie a repausului la pat (gripa pe picioare poate fi letală); camere bine aerisite, fără supraîncălzire și aglomerări (risc de suprainfecție microbiană); evitarea contactului cu alte persoane (risc în dublu sens); persoanele active se izoleaza la domiciliu din motive epidemiologice. Alimentație bogată, adaptată stării bolnavului (hidrozaharat);aport caloric și hidric suficient ținând cont de febră și transpirație;dezinfecția și igiena mucoaselor: ochi, nas, gât; mpachetări hipotermizante, mai ales la sugari (risc convulsivant) și bătrâni. Mici îngrijiri cotidiene: transpirația (ștergerea cu prosop uscat, cu alcool mentolat, lenjerie schimbată), combaterea tusei, decongestionante nazale (nu se administrează sub 2 ani); sprijin pentru defecare, urinare; se interzice aspirina la copii sub 17 ani-risc de Sindrom Reye; supravegherea permanentă pentru a surprinde complicațiile: convulsii, deshidratare, senzația de sufocare, tahipnee, tahicardie sau complicații microbiene supraadăugate.