7
6. Cinetică enzimatica Notiuni de cinetica generala Cinetica enzimatica Influenta pH-ului asupra activitatii enzimatice Influenta temperaturii asupra activitatii enzimatice Influenta cantitatii de enzima asupra activitatii enzimatice Influenta concentratiei substratului asupra activitatii enzimatice. Ecuatia Michaelis – Menten. Cinetica Michaelis-Menten Fig.13 – Variaţia vitezei de reacţie, funcţie de concentraţia substatului

Enzime 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Enzime 2.

Citation preview

Page 1: Enzime 2

6. Cinetică enzimatica

Notiuni de cinetica generala

Cinetica enzimatica

Influenta pH-ului asupra activitatii enzimatice

Influenta temperaturii asupra activitatii

enzimatice

Influenta cantitatii de enzima asupra activitatii

enzimatice

Influenta concentratiei substratului asupra

activitatii enzimatice. Ecuatia Michaelis –

Menten.

Cinetica Michaelis-Menten

Fig.13 – Variaţia vitezei de reacţie, funcţie de concentraţia substatului

Ecuatia Lineweaver-Burk

Page 2: Enzime 2

Fig.14 – Reprezentarea grafică a ecuaţiei Lineweaver-Burk. Intersecţia cu axa X este data de -1/Km, intersecţia cu axa Y este data de 1/Vmax

Inhibitia activitatii enzimelor

Fig.13 – Efectul unui inhibitor competitiv asupra vitezei de reacţie reprezentat în coordonate V0 şi S0 (a) şi în coordonate reciproce 1/V0 şi 1/S. Viteza maximă atinsă de enzimă este aceeaşi indiferent de prezenţa inhibitorului competitiv; valoarea lui Km creşte modificând aparent afinitatea enzimei pentru substrat.

Page 3: Enzime 2

Fig.14 – Efectul unui inhibitor necompetitiv asupra vitezei de reactie reprezentat in coordonate V0 si S0 (a) si in coordonate reciproce 1/V0 si 1/S. Valoarea lui Km este nemodificata, inhibitorul avand structura diferita de a substratului. Viteza maxima atinsa de enzima este mai mica ca urmare a numarului mai mic de molecule de enzima active.

Cinetică sinusoidală

Fig.15 – Reprezentarea grafică a vitezei de reactie V0 funcţie de concentraţia substratului [S], a unei enzime ce prezintă cintică sinusoidală. Curba punctată prezintă comparativ aspectul hiperbolic caracteristic enzimelor ce respectă cinetica Michaelis-Menten [7].

7. Reglarea activităţii enzimatice

7.1 Reglarea alosterica

Page 4: Enzime 2

7.1.1 Structura enzimelor alosterice

Fig.17 – Structura enzimelor alosterice, alcătuite din monomeri ce îşi pot modifica afinitatea pentru substrat funcţie de forma pe care o adoptă la un moment dat: forma T cu afinitate scăzută, forma R cu afinitate crescută pentru substrat. Modificarea de formă este dictată de prezenţa/absenţa modulatorilor [12] .

7.1.2 Functionarea enzimelor alosterice

Page 5: Enzime 2

Fig.18 – Model secvenţial, în care monomerii pot adopta configuraţii în întregime T sau R sau configuraţii hibride TR. Modulatorii pozitivi induc tranziţia TR doar monomerului vecin ducând la apariţia formei mixte TR. Aceasta leagă la unitarea R, ce are afinitate crescută, substratul, ceea ce induce tranziţia T R următorului monomer. Modificarea se transmite progresiv tuturor monomerilor [12].

7.1.3. Factorice influenteaza activitatea enzimelor

alosterice

7.2 Reglarea covalenta

Enz.-ser-OH Enz.-ser-O-PO32-

fosfataza

Pi H2O

Mg2+

ATP ADP

Mg2+

kinaza

Page 6: Enzime 2

7.3 Reglarea prin activarea pro-enzimelor

Fig.21 Tripsinogenul este secretat in forma inactiva in pancreas. In intestin are loc activarea la tripsina sub actiunea enterokinazei. Activarea se

Page 7: Enzime 2

realizeaza prin indepartarea unui fragment oligopeptidic care mascheaza centrul activ. Fragmentul oligopeptidic este situat, de regula, la capatul N terminal si indepartare lui duce la expunerea centrului activ al enzimei [...].

7.4 Reglarea prin Inductie/represie