Elemente de Fantastic in Creația Populara Orala

8/17/2019 Elemente de Fantastic in Creația Populara Orala

1/16

Elemente deElemente de

fantastic înfantastic încreațiacreația

populară oralăpopulară orală


2/16

Problema izvoarelor Problema izvoarelor fantasticului înfantasticului în crea iaț crea iaț

popular popular ăă româneascromâneascăă este far este far ăă îndoiala una din cele maiîndoiala una din cele maicomplicate. Datorit complicate. Datorit ăă

determinandeterminanț ț elor geografice,elor geografice,arta popular arta popular ăă româneascromâneascăă aasuferit de-a lungul timpuluisuferit de-a lungul timpului

cele mai diverse influencele mai diverse influenț ț e caree careau inteau inter r ferat cu fondul local ferat cu fondul local"unde tradi "unde tradi ț ț ia preistorica s-aia preistorica s-amenmenț ț inut neatinsinut neatinsăă pâna ast pâna ast ăă zi zi ” ”


3/16

Avem de-a face cu un tip de crea Avem de-a face cu un tip de creaț ț ie popular ie popular ăă înîncare s-au produs influencare s-au produs influenț ț ee ș și s-au pi s-au păăstratstrat

elemente str elemente str ăăveci. !u putem vorbi despre artaveci. !u putem vorbi despre artanoastr noastr ăă popular popular ăă ca despre ceva strictca despre ceva strictetnografic.etnografic.


4/16

!u e o cultură popularăîncisă, în genul

culturilor din Africa sauceania. Pe fondul

culturii straveci apar oserie de influenț e carenu ramân fara ecou#mitologia orientului,mitologia orientului,

fabulosul biblic, fabulosul biblic,elemente ale civilizatiilorelemente ale civilizatiilor

migratoaremigratoare.


5/16

Apar în cultura populară animale fantastice. $nii cercetători le

consideră ca fiind de origine scitică. %ntre ele se remarcă balaurul ,considerat un motiv cu circulaț ie mult mai largă. &alaurul acesta era

un steag de luptă al dacilor pe timpul lui Decebal. Pârvan atribuieacestui " balaur" origini prescitice,as'ro-babiloniene sau itito-

aramaice. &alaurul getic nu a fost obiect de cult și nu a facut parteniciodată din religia geto-dacilor


6/16

(onstrul as'ro-babilonian ramânea pentru zona aceasta

străin, inoperant în sensul simbolisticii originare, darsocat cu siguran ăț imaginaț ia. Abia în evul mediu însă,creaturile terifiante ale anticităț ii orientale vor tulbura

cu adevarat imaginaț ia creatorului popular, creând

mon ștrii înspăimântatori din basme.


7/16

)rebuie să remarcăm apoi fabulosul pe care îl aduce &iblia în zonele cre știnate. (iracolele &ibliei veneau

în prelungirea mitologiei. *finț ii și legendele sunt pentru o contrapunere la spaimele diabolice în faț acărora au fost cautate noi mi+loace de apărare# reț ete

vra+itore ști, arta magiei.


8/16

De fapt, cre De fapt, cre ș știnismul, cu toate miracolele sale nu atinismul, cu toate miracolele sale nu a f f ăăcut decât scut decât săă ordoneze un aos imagistic.ordoneze un aos imagistic.

%nc %ncăărcatura fantasticrcatura fantasticăă se scurge din lucruri spre ose scurge din lucruri spre o for for ț ț a superioara care, adi a superioara care, adi ț ț ionându-ionându- ș și toatei toateatributele fantastice, înceteaz atributele fantastice, înceteaz ăă sa mai fiesa mai fie

fantastic fantastic

ăă . .


9/16

istă o mare

diversitate deapari ț ii fantastice în

lumea folcloricăromânească. Pe de o parte în basm, iar pe

de altă parte îndatini și credinț e.


10/16

$ria șii sunt ființ esupranaturale. i au populatodată lumea "când se băteau

munț ii în capete", dar audisparut. După unele legendeei au murit de foame. După

altele într-o luptă cu

divinitatea. $nele legende spuncă au murit toț i, altele ca un

numar mic au rămas în via ăț . Dintr-o dată, ceea ce era doarlegendă devine probabilitate.

iinț ele uria șe ascunse înadâncul codrilor pot oricând

reveni în lumea noastră.


11/16

/apcaunul este o specie fantastică creată deliteratura populară

românească șinecunoscută altor

mitologii. /ăpcaunulreprezintă bestialul dinom, rama șitele condisiei

sale animalice. imanâncă pe oricine, nunumai pe cei cu pacate.


12/16

0norogul e un animal fantastic rezultat prin

scimbarea identităț iiunui animal real 1calul2în arma alăturarii unuicorn. ste un animal cu

trupul alb, cu ocistralucitori, alba ștrii și cu

un corn în mi+locul

frunț ii. Apare în parabole, în pictura unor

biserici.


13/16

Dintre reprezentările încare intervine pasărea, în

folclorul românesc, un roldeosebit îl are pa+ura. !unumai datorită

dimensiunilor o trecemîntre persona+ele

fantastice, ci și datorită funcț iilor pe care le

îndepline ște.a se aliazăeroului, ducându-l de pe

un tarâm pe altul pe

aripile sale.


14/16

antasticul are cu siguranantasticul are cu siguran ăț ăț un caracter relativ., pentru cun caracter relativ., pentru căă

este rezultatul unui raport permanent între ceea ceeste rezultatul unui raport permanent între ceea ce ș știmtim ș șiiceea ce ramâne nedescifrat, confuz. /ând fantasticul vineceea ce ramâne nedescifrat, confuz. /ând fantasticul vinedin refuzul naturii de a ni se dezvdin refuzul naturii de a ni se dezvăălui, ne imaginam clui, ne imaginam căă acelacel

necunoscut trebuie sa fie într-un fel anume.necunoscut trebuie sa fie într-un fel anume.


15/16

Astazi, fantezia e stimulat Astazi, fantezia e stimulat ăă de incredibil de incredibil aa dezvoltare adezvoltare a ș știintiinț ț ei. /osmosul aduce acum în planul cunoaei. /osmosul aduce acum în planul cunoa ș șteriiteriinelini nelini ș ștea unor depart tea unor depart ăări colosale.%n fari colosale.%n faț ț a uriaa uria ș șelorelor

distandistanț ț e, monstruosul traditional pare palid.e, monstruosul traditional pare palid.


16/16

Prezentarea a fostrealizată de (urea

(arinela i ș

3evin a /ristinaț gr.45 /!(

Documents

Elemente de Fantastic in Creația Populara Orala