B. P. HASDEU.

FRAGMENTEPENTRU

ISTORIA LIMBEI ROMANE

ELEMENTE DACICEI

a- la u a-.TOONOST-SCRIPTUM DESPRE D. C1HAC §I APENDICE DESPRE D. EMILE PICOT.

Penetration of the secrets of linguistic structureand growth, discovery of correspondences which lieout of the reach of careless and uninstructed eyes,rejection of deceptive resemblances which have nohistorical foundation these are the most impor-tant part of the linguistic student's work.

A petrunde secretele structure tici crescent lien-bilor, a descoperi corespundinid acolo uncle n'osurprinde un oc/au nreesator neinalat , a res-pinge asemgnarile infelatdre lipsite do toadacesta este parlea sea mai importantd fn opera

WHITNEY, Study of language, VI.

Pretul : 3 fraud.

BUCURESCI

NOVA TYPOGRAPHIE A.LABORATORILORt ROMANI

19 STRADA ACADEMIEI. 19.

1876.

a

-tz

fiistoricd,

r t.4

=

linguistuluT.

:7%

B. P. HASDEU.

FRAGMENTEPENTRU

ISTORIA LIMBEI ROMANE

ELEMENTE DACICEI

a- IT ± tr

CU POST- SCRIPTUM DESPRE D. CIHAC §I APENDICE DESPRE D. EXILE PICOT.

Penetration of the secrets of linguistic structureand growth, discovery of correspondences which lieout of the reach of careless and uninstructed oyes,rejection of deceptive resemblances which have nohistorical foundation these are the most impor-tant part of the linguistic student's work.

A petrunde secretele structures bi move.Wier, a descoperi corespundinia acolo uncle n'osurprinde ten ochru neEestitor ysi neinvqat , a res-pinge asementirile infelatore lipsite de basil (storied,acesta este partea cea mai aorta. in opera

WHITNEY, Study of language, VI.

BUCURESCI

NOIJA TYPOGRAPHIE A LABORATORILORU ROMANI

19 STRADA ACADEMIEI. 19.

1876.bit

supitas

lirn-

linguistutur.

3

IN MEMORIA

celor trei mars linguisti, rdpiti sciintel in cursul anului 1875 :

ENRIC EWALD,

WILHELM CORSSEN,

HERMANN EBEL ,

maviu de devatiune ,

FRAGMENTE PENTRU ISTORIA LIMBEI ROMANE

GHIUJIstoria cuvintuluT «ghluj) se pOte urmitri pe trel trepte, earl ne vor

urea succesivamente din ce in ce maT sus in anticitate :1. In limbile neo-tracice, dintre earl it conserva cea cea al-

banesit;

2. In limbile tracice vechl, uncle it vom gisi In dialectele traco-lidic§i traco-macedonic;

3. In limba sanscrith.Un interesant epizod din istoria eghiujului) formoza cuvintul chojma).Ca justificare a metodel, va servi post-scriptum despre d. Cihac.

§ 1.

aGHILTD) IN LIMBILE NEO-TRACICE.

Dad nu me in§el, din tote dialectele romane (gbiuj7. se mat nudenumai in Moldova.

Este o vorba eminamente poperana.Ast-fel o doing, 4ice :

Na pacatul! ce *JiffPe comic laugh' Vas !Fats, mare, mq batranCerend fete! mar din sin !«Fugi la liana, ghtuj batran,cNull dart nici un mar din sin, etc.

(1) Poesii populare, ed. 2, p. 326.

remand §i

I

2 HASDEt

In opereta lul Alexandri «Cra Tu-nova §trengarul Leona§ exclama desprebgtranul ispravnic :

ISTORIA LIMBED ROMANS

§i earl insemnezg cstrii-mop, cre-strg,-mo§, i cpre-re-strg-mop, literalmente : cal treilea bunic), cal patrulea bunk, §i cal cin-cilea bunic). 8

Cuvintul albanes fiind de-mult cunoscut, Waft emis piing aci asupraafinitgtilor sale vr'o trel sail patru opiniuul diferite.

Xylander it Lund% cu vorba bascicg, gusua cnepot. 6Camarda, presupunend cl ghtiu2 ar fi o formic mulatg din glut, o apropig

de grecul Team; (CUmnatb. 7Ilustrul Ascoli, al cgruia nume trebue rostit cu veneratiune chiar a-

tuna egad nu impgrtg§im pgrerile sale, vede forma completg a albanesu-lul ghiu2 in pluralul se> ghimere-te, de uncle conchide cft ar fi un impru-mut din latinul socer (socru), italianesce steers, prin trepte intermediaresosero §i .2usere. 8

Derivatiunea este forte ingeniOsit, ca tot ce emanit din puternicul ge-nill de combinatiune al lul Ascoli; dar nu se impact cu fonologia cumorfologia limber albanese.

Nu se impact cu fonologia, cad in vorbe primite din limbs latin sonuls trece la Albanesi tot-d'a-una in .2, nicT o data in ghi : csaeculum}

scribere ecruen , ccrista) kreed, < desiderare A de-,sdruem, , cpiscis) peek etc. 9, Inuit din csocero, ar fi e§it ricer, celmult pier, precum din (socius) a edit eok §i ar fi putut sg deft prin asi-milatiune consonanticit -prOgreSivg so.2, dar aid intr'un cas planer.

Nu se Impact cu morfologia, cad pluralul ghiurre-te nu probezg dis-paritiunea unuT r in singularul ghiq, de vreme ce o multime de cuvintealbanese, in tema cgrora n'a existat nicl o (lath vre-un r, SST formezg plu-ralul for absolutamente in acela§1 mod : korb (corvus) korbere-te, pro-fit (rporlt-tic) profitere-te, unki, (avunculus) unkiere-te §i allele 10,fgrg ca sg fie permis cur -va de a presupune la singular korber, sail de aurca pe grecul Epocoltic in irporivip, precum se incercase Bopp. 11

(5) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, part. 2, p. 113, part. 3, p. 24.(6) Xylander, Die Sprache der Albanesen, Frankf. a. M., 1835, in-8, p. 301.(7) Camarda, Saggio di grammatologia albanese, Livorno, 1864, in-8, p. 72.(0) Ascoli, Sprachwissenschaftliche Fragmente, In Kuhn, Beitraege, t. 5, p. 92.(9) Aliklosich, Die romanischen Elemente im Albanischen, Wien, 1871, in-4, p. 85(10) Hahn, part. 2, p. 36.(") Bopp, Ueber das Albanesische, Berlin, 1855, in-4, v. 57.

pad-ghiuls,

§i

ekul, =

4 HASDE1J

Ascoli, ca §i Xylander i Camarda, a fost indus in er6re prin nescireacuvintului roman ghiuj.

E cu neputinta ca Romanic, in limba carora fiintezA alAturi ghiuj §isocru, pe Mind Albanesil nu ail decal pe sl fi tras ambele acestecuvinte pe aceia§1 tale din prototipul latin csocem

E cu nep utintA, pe de altili parte, ca Moldovenil sa fi imprumutat peghiuj toemal din Epir, pe dad nu fate luat de acolo nicl chlar Romaniadin Macedonia, precum nice vecinil Serbi §i Bulgari.

E cu neputinta, cu t6te acestea, de a nega perfecta identitate a alba-nesului ghiu§ en romanul

Ast-fel ne simtim condu§1 vrend-nevrend la lumin6sa conclusiune, for-mulate sint acum vr'o jumatate de secol de catra Kopitar 12 §i intAritg,apol de Miklosich 13, cumca :

Particularitcitile comune limbilor albanesd bsi remand, intru cat nu seprin elemente latine, slavice cool altele, apartin sorgintei tracice,

din care Albanesii adelpat prin dialectal traco-epirotic, er Romdniiprin dialectal traco-dacic.

Luand acesta drept punct de plecare, sa ne inceream a desfA§ura bio-grafia qhfujului.)

§ 2.

ISTORIA LIMBO_ ROMANE 5

Se gltesce la isvdedCu ghioci §i viorele,Nu ca aste targoveteCe se dart hojma cu hunt,Twat Mull& a for feteV5zdogi Mute de brume...'

Hojma insemndzil, moldovenesce «tot-da-una).

Finalul ma din hoj-ma este un sufix pe care'l intitimpinam de asemeneain alte doh adverbe romane forte vechl : avalo-ma §i avido-ma.

A§a in Cantemir : cslova avidoma potrivind) 16, or in mitropolitulDosofteiil : «cu de-avaloma giudet it suirft.) 17

Asti* poporul dice avalma 18 in loc de avaloma , precum se diceainca in secolul XVII, cela-ce ne face a conchide ca §i hojma este o con-tractiune mai no din hojoma, ast-fel ca cele trel adverbeavidoma, ava-loma §i hojoma se potrivesc prin duplul sufix -o-ma.

Prin semnificatiune, adverbul hojoma ctot-d' a-una) se raportAghittj «bltra,n» intocmal ca in sanscrita adverbul sand, in Vede sanatd«tot-d'a-una», Ultra sanas «Mtrda), sail ca in latina adverbul sempertot-d' a -una » cats senex cbAtran) . 19

In ce mod Ins ne vom explica Ore relatiunea fonetica intre ghiuj §ihoj- din hoj-o-ma?

Un exemplu absolutamente analog de trecerea luT Ai in h in provin-cialismul moldovenesc, e verbal desghioc, care se pronunta de asemeneadehoc, dihoc. 20

(18) Negruzzi, Scrierile, ed. Socec, t. 3, p. 51.(") Chronica Romano-moldo-vlachilor, Jail, 1836, In 8, t. 2, p. 151.(17) Synaxar, Iafi, 1683, in f., la nov. 23.(18) Pontbrlant, Die. roman- p. 58 :.avalma, en commun, en partage, en asso-

ciation,. Printr'o erore, pote de tipar, d-sa pane accentul pe ultima silabX, pe *Id trebue ac-centati silaba a doua. Tot acolo, p. 19, avidoma este scris aidomea, explicAndu-se prin a-semenea.,

(") Donaldson, Varronianus. London, 1860, in-8, p. 390 : 'with regard to sem-per, al-=though the m would be explained by the following p, the correlative nu-per novi-per would,lead us to seek for the root in the Sanscrit sand, always, which is connected with senior,csenex, Lith. senis, senas. Thus we have in the Teutonic languages, 0. H. G. sin, always, also,simbal, simbales, simplum, Goth. sinteins sempiternus etc. Cf. Kuhn, Zeits , t. 2,p. 129, 463.

(20) Mao, Diet. d'itymologie daco- romane, p. 109.

. .

Writ

.

6 HASDEtI

Este o proportiune perfecta :(des)ghloc : (de)hoc : : ghiuj hojma.

U din ghluj a crescut la o in hoj- prin compensatiune pentru perdereaunul sunet.

Tot aka In unele localitatl din Albania femeescul °Hue' cbuniegg sepronunta Yoe 21, trecend drag u in o pentru a compensa perderea luT g.

Moldovenescul dehoc find o coruptiune din desghloc, urmeza ca gi ho-joma fusese preces de o forma mai veche ghiujam,a.

Avem dark pe de o parte la Romani pe ghiuj cu derivatul sett ghiujoma,er pe de alta la Albanesi pe ghiuq §i gate.

Initialul ghiu, de era -ce'l constatam la posteritatea Tracilor de pe am-bele laturl ale Dunarii, in Epir ca i 'n Dacia, existase deja in vechealimba tracica; dar mai remane nedecisa cestiunea finalulul.

A putut fi ca in albanesulA putut fi j, ca in romanul ghiuj §i hoj-ma.In fine, a putut sa fie un al treilea sunet mai primitiv, din care sit se

fi desvoltat j la Romani §i la Albanesi.Acosta din urma ipotesg, este cea mai probabila, fiindca dialectele traco-

dacic §3i traco-epirotic s'ail format fie-care pe cate o tale separata.In adevar, prototipul tracic comun, din care all provenit albanesul ghiu*:

i romanul ghiuj, n'a fost nicl gla ups, nicl ghiuj, ci °Mug-.

§ 3.aGHTUJ IN LIMBILE TRACICE ITCHY.

Dud ce tracismul unel vorbe se constata prin co-existinta el in grain-rile roman §i albanes §i prin lipsa'T tot-o-data in diferitele limbi cu earl,mat mult sail mai putin, fuseserg, in contact din timp in timp locuitoriiDaciel §i al Epirulul, este o fericire exceptionala dud acest resultat severifica apoi pe neateptate prin monumentele anticitatil.

Scriitoril veal greet i latini ne -all %sett din diversele dialecte tra-cice peste tot vr'o suta de cuvinte, Ultra earl se mai pot adauga, ca fan-tang, mat putin certa, vr'o suta de numl proprie un ink numar de in-scriptiunl traco-asiatice puse pe citlea de descifrare.

lath; tot ce stg, actualmente in acesta privintg, la dispositiunea lingui-

(") Hahn, op. cit., Lex. p. 18.

'

:

ghiq.

gi

ISTORIA LIME! ROMANE 7

StRiUT, o

cu cele

provisiune, negre§it, forte mica, mai ales egad o comparg cine-va150,000 cuvinte ce ne-an Amos dela Elini, dar totu§1 un mate-

rial de ajuns pentru ca 0, nu maT fie Tertat nim6nu1 de a dice, precumnu Incetda, de a striga uniT din lene de a cerceta : limba traticg e ne-cunoscutg.

Intre cele-l'alte WI de putine, (rani nantes in gurgite vasto, gidujulnostru, ca prin minune, a Rapt el din naufragitt.

Hesyehius, celebrul lexicograf elfin din secolul IV dupg Crist, carene-a pastrat un tesaur de vorbe grece negrece de prin feluritil autorTvechl In cea mai mare parte perduti, ne da intr'un loc nominativul plural :prod. zdurnot 22, adecg la nominativ singular : 7671c. cdcmroc, (bunk).

Sciindu-se cg, la Elini u se pronunta ca iic 23, eta dar un cuvint forteantic ghiug-a-s, avend Intoemal acela§1 inteles cu albanesul ghlui §i curomanul °ay..

Moritz Schmidt 24 i Fritzsche 25 afiliazit pe acest ghiug-a-s cu vorbacling, din dialectul ionic %mike, bunio.

E mai curios ca le identifieg de asemenea Fick, derivandu-le prinsemnificatiunea de (veghetor) din radicala ario-europea sku; tic ca, e maicurios, der el limo, in acela§1 scriere §i afar pe aceTaT paging, pro-bOzg el la Greci k trece in g numal In veeingtate cu licuidele 1, r §i n,dintre earl nicY una nu figurkg, In iirrqc. 26

Benfey, fgrg a confunda pe maims cu 767/s, trage pe eel de 'ntgitt,in acceptiune de cerescut2., din radicala ario-europeg pi. 27

Ori-cum sg fie, %maw; nu se reduce la acela§1 tulping cu yaps, alOrin initial y, nesupus aci la nicT o inflaintg din partea sonurilor In-vecinate, nu p6te, dupg fonologia ding, sg proving, din sk sati din p.

§i din sku, §i din pi, p6te totuT 0, derive, dupg fonologia celticg,vorba cog «bailie» pe care Whitley Stokes a constatat'o Intr'un dialect

(") Hesych., ed. M. Schmidt, t. 1, p. 448.(") earth's, Griech. Etymologie, ed. 3, p. 381. Cf. Rapp, Physiologic der Sprache,

Stuttgart, 1836, in-8, t. 1, p. 225.(2') In Hesych., c. 1.(25) Fritzsche, De reduplication green, in Curtins, Studien zur griech, Gramm., t. 6,

p. 284.(26) Fick, Anlaut g im Griechischen, in Benfey, Orient and Occident, t. 3, p. 297.

Cf. idem, Vergleichendes Worterbuch, ed. 3, p. 307.(") Benfey, Griechisches Wurzellexikon, t. 2, p. 167. Cf. ibid. p. 374.

.

§i

i

. .

.

.

HASDE171

celto-cimric 28 §i al caril final g corespunde finalulul grec k din Itoxims,internal ca in numele ccucului) celto-cimricul cog corespunde grecululx6x(De). 29

Elinta xot6otg i celticul cog formozit darn un grup a-parte.Cat se atinge de ghiug-a-s dunk>, care se gasesce unicamente in

Hesychius, de nicniri nu urmozn sni fi fost o vorbit grOca.

Chiar dad n'am pe albanesul ghius pe romanul ghiuj, tot Inca,prin insne clasicitatea ding), ne-ar fi lesne a demonstra tracismul lulghiug-a-s.

Ca nume personal, acest cuvint ne intimpinn in scriitoril greci numalin privinta Lipor i a Macedonilor.

Li4if era un popor tracic din Asia-mica, cfratf §i consAngeni cu MisiT>dupa marturia lul Erodot 30, deli vorbiail un dialect propriti, in care sailfost furi§at maT multe elemente semitice. 31

Despre impoporarea 'Laden a Macedoniel, pe de alts parte, ne vor-besce forte lamurit Strabone. 32

principesa macal9nn , fila regelul Aminta, se chinma Forbi 33, Oreel mai puternic rege al Li4ilor, fundatorul dinastieT mermnadice cu §Optesecoll inainte de Crist, se licea rtypic. 34

Un alt Irons, de asemenea Lid, era considerat in anticitate on inven-tator al picture. 36

In de§ert vets cnuta intro Greet acest nume personal barbatesc §ifemeesc.

Insue Fick, deli confundase substantivul T6ric din Hesychius cu grecul7.1-41)%;, totue reminisce ca acela§T cuvint, ea name propriti, apartineexclusivaniente ninth tracice. 36

(56) Stokes, Miscellanea cornica, In Kuhn, Beitraege, t. 5, p. 447.(5°) Violet, Les origins indo-europeennes, t. 1, p 490.(60) Herod., I, 171... ipbv "apxarov,TotiMoaorat ply xat AuSotat tars= 4.); xaatrtrotat

Swim tot KapaE. sbv Tap AD8bv xat TO') Moabv Agyouat &Nat Kapbc acaeXcosooc.(") Cf. Lagarde, Gesammelte Abhandlungen, Leipzig, 1866, in 8, p. 270.(") Strab., ed. Didot, p. 275, fragm. Vatic. 11 : utzsixo Ss c v x6pco =kip 'Fast-

pcOtc7)9 Ttvec 'IXXopubv, Tb Se iastatov BoruaEot xat Opeptec.(") Herod., V, 21, VIII, 136.(34) Ibid., I. passim.(65) Plin., Hist. nat., VII, 17.(66) Fick, Lunt makedonischen Dialekte, In Kuhn, Zeits , t. 22, p. 226.

8

five §i

'

it

-

xat

. ,

0

ISTORIA LIMBEI ROMANE 9

Blau a observat de mult c ifyrriq sung, cam albanesce, dar n'a reu§its'1 explice. 37

Regele lidic se numb, Ghiuj §i principesa macedonic Ghiujd tot a§aprecum la vechil Romani se intrebuinta numile personale Atta, care in-semna cmo§n6g), §i Veturia, care insemna (baba), said precum la pgrintilnostri oral atatia Tatini §i Tatine.

Ghiug-a-s dunk) este darn in Hesychius o gloss lidic said macedo-nick una din dog, 6r nici deem elina.

0 probg suplementark despre ac6sta , ne-o d chiar Erodot Weanpasagiti, peste care at trecut en vederea tots aces ce wail ocupat de a co-lectiona vorbele tracice de prin scriitorif antics.

El dice :cLgngg, monument se afig o mare bang, pe care LidiT, c1ictnd c curge

ttot-da-una, o numese ghiug-aie.) 38Pealed fart 'n fart textul lui Erodot cu glosa din Hesychius, pasagiul

de mai sus insemn6zg :

cBalta fiind considerate ca eterna, Liclif o numesc Bunied) .A§a darn ghiuga cbunic) ne apare in patru antice dialecte tracice :

lidic, macedonic, epirotic §i

§ 4.

«ROMA.) iN LIMBA TRACICA.

In § I constataram identitatea romginului ghiuj cu albanesulIn § II, ne-am incredintat adverbul nostru hojma, contras din

hojoma, derive dintr'o forma, mai veche ghiujoma.In § III, am vgclut c prototipul romanului ghiuj i al albanesului

ghiug este tracicul ghiuga.Ore n'ar fi legitim de a conchide de aci §i pentru al nostru hojma un

prototip tracic ghiugama?

Sufixul secundar ma scrag in familia linguistic ario-europeg a radicanumile la grad superlativ. 39

(87) Blau, Das Albanesische, In Zeitschrift der deutschen morgenlaend. Gesellschaft,t. 17, p. 661.

('s) Herod., I, 93 Xim Se gxezac soli criyaroc p.sTakii, rip Xemat AuSot cievaovItaXenat Si Orli roical.

(3°) Cf. Weihrieb, De gradibus comparationis, Gissae, 1869, in-8, passim. Schleicher,Compend. § 235.

.

dacic.

ghfus.cit;

slam.

.

10 HASDEU

Ast-fel din ghiuga

ISTORIA LIMBET ROMANE

Pe hag& forma tracica, adjectival& ghlugama cata dar sg, admitem oforma tracicit adverbial& ghiugamd.

Lungul d final din adverbul ghiugamd s'ar referi dare scurtul a fi-nal din adjectivul ghiugama Intocmal ca In sanscrita lungul d final dinadverbul sand ctot-d'a-una, catrA scurtul a final din adjectivul sana

.

Chiar flat ac6sta tusk lungul d final este unul din mijlecele de for-matiune cele mai obicinuite In adverbele sanscrite : adhunc cacume, purdcodini6rA), mudhd

12 HASDEt

la Slays, derivit cu o certitudine matematicit din una §i acela0 radicalAprimitive dhu!

Tot aka traciculul initial ghiu 1-ar pate corespunde restul familiesario-europee vre-un sunet cu totul stritin in aparintii.

Unde ore sit se afle deslegarea acestut problem ?Cu limba romftnit nu ne putem orienta, cad initialul ghi este la not in

genere fOrte rar in vorbe vechi ne-latine, car' mai all nevoe de a fi studiatede acs incolo, Or in cele latine el results, ca §i la Rabaul, din grupul gl,precum in ghicqd, italienesce ghiaccio, din latinul cglacies), constituindo particularitate a foneticel romance.

Oath, s t recurgem dart la albanesul

Liam urmittOrele chid cuvinte :Albanesul ghiume sonny, armenul qhfm, celto-cimricul kiln, afgani-

cul khub, persianul khdb, balugicul whdv, zendicul qafna, grecul hiupnos,sanscritul svapna, de unde apol cu conservarea iniialului s : litvanulsdpnas, islandesul svefn, danesul soon, latinul somnus, slavicul sand etc.,earl tote se reduc la ario-europeul svapna.

Albanesul ghia2tet §esse , grecul hex, celto-cimricul chwech, afganicul,spag §i qpaj, zendicul aquas prin metatesft din raks, sanscritul sla-vicul qesti, germanul sechs etc., tote din prototipul ario-europeil soaks.

Albanesul ghialpd cunt), grecul halip cu strftmutarea aspiratiunil ingoticul salib in salben, germanul modern salben, tote indicand o

compositiune ario- europeft sa-lip a con-ungere).

Albanesul ghiarptin §i ghiarpdr c§Orpe), armenul qharb, grecul her-peton, latinul serpens, sanscritul sarpa, tote din radicala ario-europeA

Albanesul ghiak

ISTORIA LIMBEI ROMANE 13

Sit se observe ca u din a in ghiume din svapna se datoresce anume ac-tiunil labializatere a lui v, ca §i 'n armenul giant, celto-cimriculafganicul kW) etc., care u la randulti sell a labializat apoi in forma al-banes1 pe nasala eel urmozg, fgcend ghiume din ghiune.

In nest mod fonologia ne autorisit pe deplin de a cguta pe traciculghiuga sub o forma primordial' svaga.

In limba sanscrit ario-europeul g trece regularmente in j, pronuutatca al nostru g de 'naintea vocalelor e §i i.

Din ario-europeul svaga, de uncle tracicul ghiuga, ne putem a§tepta la

sanscritul svaja.In adever, svaja pentru sex bgrbgtesc, svajd pentru eel femeesc , ne

intamping in monumentele sanscrite, incepend cu 1500 sail chiar cu 2000

de ani inainte de Crist 43, on semnificatiunea de

14 HASDEt

Sanscritul sva- corespunde elinuluT atp6g, 6c, i6g, latinuluT suus, slavicu-

lui svot, zendiculul hva si qa, persianuluT khvad, balugiculul vath etc.Din radicala ario-europeit gan, afar de sanscritul janitar (ngscgtor),

jdtis (nem) si altele, provin de asemenea grecul livos (nem), TeYertjp (nits-ator), 76veltc (origine), precum si latinul genus, genitor, yens, gener,a mai in§ira t6te ramificatiunile for si lasand la o parte numer6selevorbe corespundinti persice, slavice, germanice si celtice.

Ario-europeul svaga, de undo sanscritul svaja (ma, si traciculghlugatbunic), este literalmente csua-gens) sail csuum- genus).

E instructiv ca radicala pronominalg, sva a mai intrat de asemenea inalte dog numi relative la familia, dintre earl unele forme all degenerat fo-neticesce in cursul timpulul mai mult chiar cleat romanul ghiuj sail al-banesul ghiu.2 din sva -gap .

Ast-fel ario-europeul nume pentru (sorb sva-star devine in limba san-scrita svasar, in zendica qanhar, in armona qhoir, in osetica kb', incelto-cimrica chwaer, conservandu-se totql mat bine in slavicul sestra,goticul svistar, latinul soror etc.

In acelag mod ario-europeul nume pentru csocru) sva-cura ne apare insanscritul cvcvura, persianul khusur si khus, celto-cimricul chwegr, la-tinul sorer, grecul hekiuros, goticul svaihra, slavicul svekrii, albanesulvlehdr cu sva trecut in ve ca §i 'n armenul vet **se) din soaks etc.

Ori-cat de schi what la fatg, al nostru ghluj tot Inca remain° mat apr6-pe de prototipul sell svaga, deck oseticul kho de svastar sail persianulkhus de svagura!

Aci este locul de a stabili o distinctiune.Svastar §i svacura silt dog compositiuni cu sva comune tuturor lim-

bilor ario-europee.Svaga, din contra, ne intampina numal in acel grup linguistic, cling

i s'ar pate da numele de c indo-perso-tracio.Exists insg calificatiuni analoge de inrudire, a cgrora sfera e §i mat

restring.Asa, de exemplu, numal Slavic §i Litvanil §I-ag format din sva pe

svatii crudg, 48, pe care nu '1 all nicT chiar Germanil, deli este ge-neralmente recunoscuta antica unitate Leto-slavo-germanicg.

(48) miklosich, Lex, palaeoslov., p 824.

fart

ISTORIA LIMBET ROMANS 15

Care sit fie Ore conclusiunea ce s'ar putt trage din acest fenomen?Diferinta de vrasta a cuvintelor.Svastar §i svacura se nascusera pe mind tots Ario- europeiT forma un

singer corp, nedesmembrat Inca prin separatiunl succesive.Deja dupa trunchiarea acelui corp In don ramure, cea europe% §i cea

asiatica, se va fi nascut in acosta, din urrna, cuvintul svaga.In fine, cu mult §i mai tar4ia, dupa ce ramura europea, se desfacuse in

mal multe crengi, s'a nascut la Leto -slave vorba natl.&

§ 6.

Film; (batran, §i anoitoc cvechitt».

Identitatea intre romanul ghiuj cmo§n6g,, albanesul Oral cbunic),vechlul tracic TOpic cbunic} §i sanscritul svaja crud' find °data de-monstrata, volt( atinge aci doh cuvinte grece cart, prin ademenirea asem6-narif exteriore, ar puts s amagOsca, pe cei putin deprin§I cu metdda.lin-guistica.

Grecesce igyetoc insemn6za batran), , cu digamma i6Tenos, adicaga-gav-ya-s, forma, reduplicata dintr'o twat gay.

Orf-care ar fi darn originea lui iirtoc, el nu se mite reduce la prototi-pul ario- europell svaga.

Tot la (Ired un fabulos rege, sub care s'ar fi intamplat deluviul, senumb, §i fiind-ca acOsta, catastrofa va fi avut loe, dupa traditiune,cu vr'o mie de ant inainte de prima olimpiada 49, epitetul de c'076itoc(luau ogygian' se aplica in genera la ceva (forte vechlu, §i mai alesfOrte extraordinar,, Or profundul intunerec se 4icea c'erriE71 v6E (nOpte o-

gygiana., 56

Asupra numelui 127601; s'atl emis mai multe opiniuni.Windischmann 51 i. Pott 62 it identifica, cu sanscritul ogha tpotop,,

de uncle eighaja tnascutul potopuluf).

(4°) PIA Inchon's gi Hellanicus ap. Euseb., Praepar. Evang., X, 10. Cf. ibid. X, 12.(50) Fritzsche, Z. c. binnesce forte bine a ast-fel trebni citita In Hesychius gloms :

voe, care alt-fel gamine(") Windischmann, Ursagen der arischen Riker, in Abhandl. d. I. Cl. d. bayr. Akad.,

t. 7, part. 1, p. 6.(02) Pott in Kuhn, Zeits., t. 5, p. 262.

Tuixinezplicabil i.

1276r1c,

16 HASDEU

Sonne vede In '646771; o reduplicatiune din radicala by, pe care o afiamin f)y-p6-c c umed ) sad curgdor 53

Lenormand it lege cu numirile a fel de fel de divinitatf de natura malmult sail mai putin caposit). 54

T6te aceste etimologie, earl se isbesc de o potriva de dificultati fonetice,coincida a recun6sce luT Aim; o semnificatiune deluviana).

Aka darn prin sens, ca §i prin forma, sintem trig departe de prototi-pul ario- europeil svaga.

§ 7.

CONCLUSIUNEA.

Compositiunea sva-ga, insemnand enomuld met), s'a pastrat in do6limbs antice : sanscrita §i tracica. 55

In sanscrita, sub forma svaja, acest cuvint se aplica in genere la crucial,anyysv*.

In tracica, sub forma ghiuga, el a capatat intelesul mai special dez bunic ) csor evirqc, mal desvoltandu-se de aci adjectivul ghiugama etern'§i adverbul ghiugamci ctot- d'a ) .

Dela Traci, fall mo§tenit Albanesil §i Romanii.Albanesif, sub forma ghiu2, lasat pang, asta4.1 semnificatiunea de

(bunic).Romanic, sub forma ghiuj, MO care s'a conservat §i adverbul adjec-

tival hoj-ma, fall redus cu incetul la sensul ironic de cmopeg).In istoria cghfujulul) nostril se manifests Inca o data cele do6 marl

legs din vieta tuturor limbilor : s c a d e r e a fonetice §i sett d e r e alogics.

Dintr'un prototip dissilabic, mai remane o biota glebe, in cars nu maigamed absolutamente nice unul din sonurile cele originare ale cuvintului :vocale §i consOne, totul s'a schimbat!

Pang i acolo unde ti se pare a svaga se mai asomantt cu ghiuj, a-deca in sonul g, Intalnirea e tot ce 'Ate fi mai inchipuit, cad romanul grepresinta aci pe primitivul s, pe cand primitivul g e inlocuit prin roma-nul j.

Sonne, slid., t. 15, p. 110.(55) Lenormand, Les premieres civilisations, Paris, 1874, in-8, t. 2, p. 338.(55) Donald). (Lagarde), Arica, Halae, 1851, in-8, p. 64, Ii ggsesce o urine: On limba

wake, dar pntin signet.

(53)

T -ail

ISTORIA LIMBEI ROMAINE 17

Nu mail putin a suferit sensul cuvintului.Din venerabilul representante al familia intregl, csva-gap, endm de

annul meal ) cum s'ar dice romanesce, mar stit de 'naintea nostril, o ridicultpociturA, de care ig bat jot fare milA dolna dela Vas lulu §i farsa luTMi llo.

cE trist de a cugeta observA un eminent linguist american cAasemnificatiunea vorbelor se modifies mar tot-d'a-una spre 56

Un singur i acelag cuvint a devenit la Eng last knight a cavalenla Germans knecht (slugs), din earl forma pennant se pronuntit ccneht),pe and cea englesa, se dice malt). 57

Scaderea logieA, ca i scaderea foneticA, este efectul deset §i indelun-gatel frecaff a vorbelor, earl se tocesc prin us, ca o monetA ce trece necon-tenit din mama, in mama, pans ce ajunge atat de §tOrsil, 'Meat abia i semai cunosc efigia i legenda.

Mal malt Inca! sosesce un timp, °and desfiguratul instrument de trans-actiune, fie cuvint, fie ban, despare cu total din pinta.

§ 8.

POST-SCRIPTUM DESPRE D. CIHAC.

Departe de a m6 fall, regret de a fi eel de 'ntaiil care am intreprinslimpedirea elementulul dacic al limber romAne.

Am fost impins la acOsta nu de ambitiunea de a deschide o cale noun;ci de necesitatea de a imple o veche lacuna, de care se isbfail pe randtoff aces ce vomit sA intelega, inceputurile nationalitAtil romane.

Aruncandu-m6 pe o tale atat de nestrAbAtutA, a trebuit armezen acea decisiune de a nu m6 teme chiar sa retacesc, pe care mareleGrimm o numesce curagiul erorii. 58

Ca precautiune ins6 contra acestui pericol, m'am silit a nu m6 abate

(55) Marsh, Lectures on the english language, New-York, 1862, in-8, p 255.Cf Tobler,Versuch eines Systems der Etymologie, in Ste inthal u. Lazarus, Zeitschr. f. Voelkerpsy-chologie, t. 1, p. 368: (vide Beispiele vorkommen, wo ein nrspruenglich etwas Gutes oder E-

.., dies bezeichnendes Wort im Lauf der Zeit zur Bezeichnung eines Schlechten, Gemeinen he-crabsank, fuer das Umgekehrte fast keine, eine wenig erfreuliche, jedenfalls fuer die Philo-

csophie der Geschichte beachtenswerthe Erscheinung.,(57) Whitney, La vie du langage, Paris, 1875, in-8, p. 33.(55) Grimm): Gesch. d. deutschen Sprache, Leipzig, 1848, in-8, p. VIII : 'Wer nichts,wagt

gewinnt nichts, and man darf mitten enter dem greifen nach der neuen frucht anch den mutdes fehlens haben.. 2

reit A

sa in6

.

-

§i

18 HASDEt

dela preceptele celor mai seven maestri aT filologiel comparative de astA4i :

Pott, Benfey, Ascoli, Kuhn, °ratio , Corssen, Schleicher, Ebel, MaxMuller, Garnett, Johannes Schmidt, Diez, Miklosich etc.

Dascalif nu lipsit!MI-am impus din capul loculul urmatorele tose conditiunl de metodit,

pe earl le vein exemplifica prin studiul de fats :I. Bibliografia cuvintulu 1. A aduna despre fie-care termin pus

lu desbatere tot ce s'a scris asuprt'T, analisand opiniunile altora mainainte de a propane pe a mea propria. Ast-fel maT sus am petrecut Inrevista parerile luT Xylander, Camarda §i Ascoli despre albanesulale luT Fick, Benfey, Fritzsche, Schmidt §i Blau despre anticul ibils etc.

II. L iter atur a cy vintulu T. A oferi despre acceptiunea sail formafie-cArii vorbe romane texturl de prin monumentele n6stre literare dindiverse timpuri. Asa slut poesia poporana, Alexandri , Millo §i Stamatedespre ghiuj, Negruzzi despre hojma, Cantemir despre avidoma, Dosofteludespre avaloma etc.

III. Cr onolo gi a cuvintulu I. A nu recurge la sanscrita 'naintede a fi restabilit, prin comparatiunea variantelor dialectice sail din limbscongenere, aspectul cel maT vechit fonetic §i logic al termenulul roman.Bung Ora, al nostru ghiuj cbatran, §i albanesul ghiui cbunic numalprin intermediul prototipulul comun ghiuga cbunic, pot fi alaturate cusanscrisul svaja cm(%) .

IV. Fonetica cuvintulu T. A pOzi legile de corespundinta sonuri-lor din limb g, in limbs, silindu-m6 a nu scapa din vedere In vorba supusacercetAril nici unul din elementele sale constitutive, fie el cat de mic Inaparinta. Albanesul ghiu, de exempla, corespunde sanscritulul sva, drub,Iced nu'T corespund grecul x i T, ast-fel xenthac, TiieLoc, 'Shim; etc. nu

pot fi identice cu albanesul akin §i cu sanscritul svaja.V. Paralelismul cuvintulu i. A sprijini ort-ce schimbare spo-

radica sail putin evidinte, fie in forma mini termin, fie in semnificatiunealuT, prin alte casurl perfectamente analoge, luate din aceTaT limbs inprivinta fonetismulul, er in privinta transitiunii logice din ort-ce alt grait.A§a reducerea lul ghi la h in hojma III afil analogia tot la Moldoveni indehoc din desghioc, pe dad intelesul de hojma ctot-d' a-una) din ghiujcbOtran» se justifica prin sanscritul sand ,ttot-d'a-una) fats cu sanscri-tul sans «Mtran).

mi-ail

cg,

.1

akin,

ISTORIA LIMBEI ROMANE 19

VI. Migratiunile cuvIntulutInfine,atuncicandvorbaromanii,exists tot-o-data in una sail in mai multe limbs eterogene, a nu decidea-priori tine dela tine o va fi imprumutat, ci a cumpani mai 'Jai , prinlinguistica ajutata de istoria, drepturile fie-cul asupra cuvintulul In ce-stiune. SA presupunem, de pilda, ca al nostru ghIuj s'ar afla in limbamaghiara. In acest cas ar trebui sit incepem prin a constata ca : 1. it allde asemenea Albanesil, cart fost nicl °data in contact au Unguril;2. 11 gasim deja in Hesychius cu patru sail cincl secoll inainte de apari-tiunea Ungurilor in Europa; de unde ar resulta a-posteriori, ca nu Roma-nil fall imprumutat dela Ungurl, ci vice-versa.

Aceste §6se conditiunl esentiale data nu inlittura cu desavar§ire, Inca'ingreuoza forte mult posibilitatea eroril.

§i medicul cel mal bun, procedend dupa tote indicatiunile sciintel, p6tess om6re pe un client, dar vindeca mete.

Ac6sta este metoda ce m'a condus In partea linguistica din tomul In-tall al (Istorief critice a Romani §i In mai multe studie filologice,publicate apol in (Columna lul Traian) din 1873-74 cu menirea de aantra succesivamente in tomurile urmatore ale operel aril am consacratrestul vietel.

Lucrarea mea puteam preved6 dela inceput trebula sa pro-vice o crancena resistinta prin noutatea ideel §i mai ales prin mul-timea muncel.

A consulta o seta de fantane pentru etimologia unul singur cuvint,este a rescula asupra,' I pe totl acel ce fac linguistica cu pitting osten61ft.

Genialul orientalist Radian Angelo de Gubernatis dice cu indignatiuneWean loc :

(Uprinta, ota trasura caracteristica a timpulul nostru ; cela-ce nu sep6te sci firs truda, se da afar!., 59

Acosta, ctrasura caracteristica a timpulul nostru), uprinta orat31uprinici, a inteles'o f6rte bine in Romania un grup de diletanti, av6nddrept organ o revista ce se publics sub titlul de c Convorbiri literare,.

Dela prima el aparitiune §i pang, asta-41, cu o consecinta demna de ocausa, mai buns, ac6sta Ma a reu§it a nu sc6te la lumina un singurstudio in care sit se %tali:Asa, sciinta cu metoda.

(59) Gubernatis, Letture sopra la mitologia vedica, Firenze, 1874, in-16, p. 2.

Si

n'an

fast o,

§i

20 HASDEt

titre modul men de a lucra §i intre modul de a lucra al (Convorbiri-Ion exists o deosebire atat de pronuntata, un antagonism atat de radical,incat de vr'o patru ani in §ir organul d -luI T. Maiorescu se simte dator a

combate cu onl-ce prat pe tote terenurile aprOpe in fie-care num6r.

Luptatorul pe care mi'l opune de asta data este d. A. Cihac.D-sa lint era cunoscut mar de'nainte printr'o carte forte meritOria, pu-

blicata frantuzesce pe la 1870, in care intrunise elementele latine aleUmbel romane, alaturandu-le cu cele-l'alte graiuri romance §i ale pop6-relor invecinate.

Deja de pe atunci se paean constata totu§i de6 *ate fundamentalein apucaturile d-luT Cihac : pre -mult dogmatism §i pro-putina familiari-tate cu legile fonologice.

Pe de o parte, d-sa afirma pretutindeni §i nu demonstra nicairi; pe dealta, nu se sfiea din cand in dad a recurge la nesce accidente foneticeinexplicabile.

Cela-ce l'a scapat atunci in maioritatea casurilor, este extrema puritatede conservatiune a elementelor latine in limba romans, ast-fel ea mar a-desea nu se cere nisi o demonstratiune; de cote -ort ins/ d. Cihac a datpeste un cuvint mar grell, s'a poticnit.

_ Ca modelurl despre acesta, no pot servi pururea §i nolan.Pe purure d. Cihac 11 deriva din bas-lating perpetualis, extension de

perpetuus, contracts en peruale-peruare-purure). 60Ar fi trebuit sa ne arate in limba romans macar o singura analogic a-

proximativa de o asemenea contractiune cu schimbarea accentulul, cu per-derea consOnelor t i p §i cu trecerea lui e in u.

Originea noianului e §i mar ciudata.D. Cihac dice :«Nolan, mer, (icon, abime, gouffre, profondeur immense; du latin o-

eceanus (wxermq), avec proth6se d'un n et syncope du c, pout -dre a cause

(de sa prononciation gutturale oceanus-oean-near). 61

Patru eresie in patru linie !1. Nolan nu insemnkg I mare n sail (ocean), ci numal cabis);2. Nu se da ilia un exemplu in limba romans despre adausul

de 'naintea vocalel la inceputul cuvintulul;

(GO) Mae, Diet. d'etymol. daco-romane, p. 224.01) Ibid., p. 180.

11

MY n

ml

ISTORIA LIMBEI ROMANE 21

3. Niel un exemplu, de asemenea, despre perderea lul c intre vocale;4. In fine, latinul c a fost tot-d'a-una gutural, er nu exceptionalmente

fn oceanus.

Etimologiele de acest calibre sint destul de numerdse in cartea d-luiCihac.

Nu avem decat a indica pe lunec din lubrico «avec syncope de b etchangement de r onto 62 , magurit peut-6tre du latin macula tube) 63,

sdrumic din «ex-de-micare) 64, mistrei din moestus (quasi le triste) 66,reigursc din raucire printr'un intermediu imaginar ravicucire 66, stric«du latin striga silloni 67, undid «du latin utensilia transpose en u-(neltia avec syncope de si" 68, diked din lividus printr'o forma inchipuitalivicidus «transpose en vilkidus) 69 etc. etc., tote acestea fara nits odemonstratiune, en aerul autoritar al oracolului dela Dodona dud ig ro-stra sentintele dept frematul frunclelor.

Eta tine apare acum in «Convorbiri) dela 1 decembre 1875 cu un ar-ticol intitulat : «Cate-va cercetari etimologice ale d -luI Hasdeu).

Critica d-sale se raporta la cele trey studie ale mele : «Originile agri-culture) la Romani), «Originile vinicultures la Romani) §i «Originile 'A-stonier la Romani), publicate in «Columna lui Traian) din 1874.

D. Cihac nu m6 combate nicairi, nu rumpe nicairi lantul argumenta-tiunii mele, nicairi nu'mT arata imposibilitatea neprobabilitatea vre-uneia din derivatiuni.

D-sa se marginesce a reproduce inteo prescurtare necorecta etimologielemele, propunend apoi In local for fora demonstratiune pe ale sale pro-prie, earl tote tali pare r6ti a o spune pacatu.ese contra principielorcolor mai elementare ale filologiel comparative, en nemic mai pe jos de no-ian din «oceanus) sail purure din «perpetualis).

Nefiind nicl macar atins, n'am contra cui sit me ap6r.Tot ce void face, este de a indica, nu aril, condoleanta, excentricitatile

(") Cihac, Dict. d'etyntol. daco-romane, p. 149.(68) Ib., 152.(") lb., 462.(66) lb., 163.(66) Ib., 226.(67) lb., 265.(68) lb., 299.(69) lb., 312.

1

sail

22 HASDEt

la earl impinge pe noul mail adversar dela c Convorbirl) lipsa de metodg.

D. Cihac manifest o predilectiune specials, de a trage mAT tote dinlimba maghiara.

Al nostru teirim, care in basmele poporane ocurge adesea in expresiu-nea as merge pe alte tgrimurf) in sons de cane paminturT), i se pare afi maghiarul terem salg, mare', nesciind ca in§ig Unguril all lust acesttermin architectonic dela GreeT : T6pep.vov cast), de unde §i la SlavTMem turn', rusesce terem odaig ) . 70

Nu maT adaug, sub raportul semnificatiunil, cs, Romanil imbla ,gincase), Or nu cpe case), dupg cum ar resulta din etimologia d -luT Cihac.

A nostra, traistd, in cgrtile vechl taistra, bung Or in evangeliarul dinAlba-Iulia din 1648 71, la Macedo-romani trastur,, o vorbg pe care de-la noT all imprufnutat'o Rutenil §i Polonil, ins6 numal de nrin provincieleinvecinate cu Moldova, derivg dupg d. Cihac dela maghiarul tarisnya,pronuntat toripio, fibril, sit bine-voescit a ne explica minunata trecere a fi-nalului nio In tra i WA a ne lgmuri asupra strabaterif acestul cuvint inMacedonia §i in tote dialectele albanese pang 'n Italia meridionalg 72,pe uncle numal doll din intamplare s'a putut zgri vre-o data rate ofatl de Ungur.

Vorba mist% poporang clod

ISTORIA LIMBEI ROMANE 23

Ar fi trebuit sit scie tot-o-data ce chiar la Magi' Tad cuvintul N (dull)n'are niCl o semnificatiune mita, dr ceTa -ce numim noT

24 HASDEU

vecul de mijloc, sositl in valea Dunaril, tend li s'a oferit ocasiunea de aface din not cunoscinta cu viile, el trebuTati sit Imprumute terminologiarespective dela pop6re indigene.

Slavic remag la nord, in patria for romans maT de 'nainte, nu intele-gean bine cuvintul grozde (strum, nicI chiar atuncl dad it gaga incartile slavo-eclesiastice scrise la sud : «uniT tic ca grozdie se chlamitmere), observe cu naivitate un lexicograf rus din secolul XVI. 75

Pe al nostru malaid, d. Cihac it deriva, din verbul slavic mlieti camacina), asigurandu-ne d cRomanil all putut forma forte bine malaiddin elemente slave), dar fait a justifica printr'o umbra de proba pe acestexpeditiv (fate bine>, care nu explicit nidT transitiunea 'ogled dela «amacina) la o cereals ce cresce cnemacinatb, nict transitiunea foneticedela 'mile la ,malaid,, uncle vocalele sint tractate ca in linguisticabaronulul Merin.

Vorba nOstra ademenesc se trage, dupe d. Cihac, din slavicul manitiea amagi) prin prepositiunea latina ad.

Am ruga pe d-sa a ne convinge ce Romani! nu perdusera Inca pe d dinlatinul ad in momentul dad s'all intalnit pentru prima Ora en Slavil.

Pe Woad cstomac, , d. Cihac o confundit cu rasa sail rand (floraece se fac la nuel) 76, clod vorbe fern nicT o legaturaposibila, una cu alta.

Pe Writ, d-sa o derive din slavicul cnegru), 4icend cu satis-factiune d cregulele fonetice sint forte corecte in acesta derivatia), darWit a ne spune ce sit facem cu albanesul sorrel `Writ', in privinta cannatrebula demonstrat ca initialul s a putut proveni din slavicul ci, §i farsa ne spune tot-o-data ce st facem cu sufixul slavic nu din °Wind, caren'a dispitrut la noT dupa, r, adecit in casurT absolutamente analoge, inclorna, barna, pernd, etc., Or In cuvinte ne-slavice : erne, turn, tornel,horn §i allele.

Ore acesta se °Hama ce eregulele fonetice sint forte corecte) 7

Un profesor de filologia siavid, dela universitatea din Petersburg ,intr'un studig publicat maT d6-una-41 in

ISTORIA LIMBEI ROMANE 25

Romania), atragend asupra modestelor male scrierl atentiunea speciali-stilor. "

Orl-cat de magulitore ar fi pentru mine ac6sta distinctiune din parteaunul judecator atat de competinte, sum silit cu durere de a o respinge,simtindu-mt de o ignoranta absoluta in privinta mai multor vorbe sla-vice, pe earl le cundsce numal §i numal d. Cihac.

D-sa afirma c Polonil all In credintele for poporane pe 4.1nele numitewila sat wyla.

Eta n'am sciut'o §i persist a n'o sci.Ca neologism, acest cuvint s'a putut introduce in literatura moderns

polona prin vre-o traducere sail imitatiune a baladelor serbe; insa In mi-tologia polona, nationals el nu exists.

Wita se aflL in scriitoril polonl veal numaT in sens de

26 HASDEO

Ca sit ajunga la acOsta tinta, d-sa nu se sfiesce nici chiar a se cola-4ice cu sine Insu§1.

Ast-fel d. Cihac declare acum ca la Romani nu se constata nemic dinclimbs necunoscutg traeo-dacieg) , deli tot d. Cihac pe la 1870 admiteaposibilitatea restabiliril elementelor tracice in graiul nostru prin compara-

tiunea cu eel albanes.82Ast-fel drill d-sa dice ea : de vreme ce SerbiT §i Bulgaril all vorba

stejer cparul ariel) §i de vreme ce cparul arieT este sail era mid inaintetot-d'a-una de stejar), urmeza ca noT am luat pe stejar dela Slag.

D. Cihac nu observe, cg, tocmal dupe, rationamentul d-sale, ar trebui sgconchidem, din contra, ca SlaviT facut cparul, din stejarul romanesc.

Un alt exemplu de contradictiune : fiind -cft diaconul Coresi are inpsaltirea sa cuvintul agru camp', d. Cihac exclama ca era Grec §i tra-ducea din limba slavica.

Results Ore de aci ca trebuia sa intrebuiuteze cuvinte latine?In formula matematicg, acOsta logics se reduce la : Grec±Slav=

Latin.Inventiunea vorbelor polone wyla, wila, dolow, dolow §i dolowa, nu

cum-va sa fie de asemenea din partea d-luT Cihac un sacrificial de admi-siune la c ?

Pentru a nu pane la Minnie& onestitatea sciintifica a antagonistuluTnostru, preferim a'l crede victima unor nenorocite alucinatiunl.

Fiindcg francesul frontage vine din (forma) in care se %mail branze-turile, d. Cihac vede pretutindenT o procedure etimologica identica, deri-vand nu numaT pe urda din chardaiD, dar Inca pe breinza din germanulbrente puting,a. §i pe jintila din bohemul zing (Or de cal,, sub cuvintel asemenT lucrurl c se trag In tote limbile dela unelta in care sail cu carese fact.

Respundem ca :1. ,Tote limbile, d -luI Cihac se reduc la francesul fromage;2. FrancesiT aveail (forma) inainte de a aye fromage, pe rand Roma-

nil ail brdnzd §i jinti cT fora sa fi avut vre-o data pe cbrente, §i pe czinb;3. Niel chiar la Germanl din c brente» nu s'a nascut vre-un nume de

bran*

(") d'etym. data roman, pref. p. VIII.

ST -at'[

.

'STOMA LIMBEI ROMANE 27

4. Niel char Bohemil n'ar fi putut scOte jintita din zine, de brit -ce nuexists in limbile slavice nicl un sufix ti a, Na sail ci a, ci numal ita.

Trecem la etimologiele turcesci.

Pe al nostru badu (clam mai bAtran) d. Cihac 11 gasesce in mai totecuvintele (turanico-thtare) cute se incep cu b : bakli (maitre), bass (t6te),

monsieur) etc., Writ cart mai adauga pe bade, pe btichiran §i altele.Cu acesta vivaditate de a alerga prin vocabulare dupg, litera b, d-sa

n'ar fi trebuit sg, scape din vedere pe bet (cloban) in cea mai vechelimbg egiptena de pe piramide. 83

Din nenorocire pentru adversarul meld, linguistics nu se mai face a-sta41 prin adunaturg, de acrofone, f r limpelirea legaturel reciproce a vor-belor in tote elementele for constitutive.

D. Cihac staruesce in proveninta otomang a dobanulaIl rugam sg, ne dea un singur cuvint turc, un singur-singur el,

care sit fie intrebuintat in t 6 t e provinciele din Dacia luT Traian.Nu exista, nicl unu 1.

D. Cihac are deplina dreptate c al nostru ravac, dupa cum se. chiamLun fel de (must) in Moldova, ksi serbul ravak tfagur, deriva, din turculravak amid could); dar nicl acesta n'a sciut s'o probeze.

Ravacul ni-a venit dela Turd nu pentru c se gasesce in dictionarullul Bianchi §i Kieffer, del ar fi putut Turcil al lea dela noT sail delaSerb!, limba otomana fiind introgg, un mixtum-compositum de elementele cele

mai eterogene; ci este turceso flindai are sorgintea bite() vorba araba 84,care nu avea de unde sit strabata panel la Dunare decat prin intermediulOtomanilor.

Chlar acolo darn unde d. Cihac ghicesce, totu§1 sintem snit/ a consta-ta lipsa'T de metoda.

Pe a nostr bola, d-sa o trage din turcul djull sail dull (cergg, de cab,ca pose ea ci dj din limba turc nu tree nicl o data la Ro-

mani in

Pe tuleiu (trunchit), pentru placerea de a'l deriva cu ort -ce pret din

(88) Brugsch, Hieroglyph. Worterbuch, t. 2, p. 441 : (bet, pasteur, berger. Altes and sehrseltenes Wort,.

(") Freytag ap. Vullers, Lexicon persico-latitsum, t. 2, p. 13, v. ravak.

base

sit'T §i

t.fara

28 HASDE

turcesce, d. Cihac it preface de'ntaill in cpona>>, apol it compaxa cu tur-cul (tile, plume d'oiseau).

AcOsta este o purl, mistificatiune, cad :1. Tuleiti nu insemnoza,

ISTORIA LIMBEI ROMANE 29

tspiritul propria de asociare sit se fi manifestat cu siguranta in pers6-«nele ce o compun; mai bine sit nu facem de loc academie cu sectiuniledor, cu §edintele solemn, cu discursurile de receptiune , cu buletinurilepentru elaborate, decal sit le facem tote acestea flirt maturitatea sciin-

ctific ce singurl le dA ratiune de a 1)87tmT permit sit '1 completei:cpecitt a se aventura nepreparat in eariera f6rte dificilg, a linguisticel

«ario-europee generale, dupg, cum o face d. Cihac in articolul sell. de ad-cmisiune la Convorbiri, maT bine 0, petrecg, ca maT 'nainte pe terenul eel(mull mai comod al filologiel curat romance, comparand filed pericol pebarbii cu cbarba) §i pe nas cu «nasus».»

Dar §i atunci sit se fer6sett de a atribui lul Diez eresia c 'n limba ro-Wing, «/ nu se moil, inaintea unel vocale», mergend cu indrasn6la chlarpang a city pagina 222, tom I, editiunea 3 din cap-d'opera ilustrululromanist dela Bonn, uncle nu se afla nicl o curiositate de ac6stg, natural

D. Cihac iml va ingAdui de a'T mai da vr'o cite -va csfaturl prietenesel),dupg, cum s'ar exprime Convorbirile, §i anume :

1. Dad, nu cunosee Smug destul de bine o limb 6re-care, sg, nu seintemeieze in privintal pe nesce dietionare earl nu eitozA texturl deprin scriitorT, cad altmintrea va nemeri peste ce-va §i maT cludat dectitpretinsele sale polonisme : wila, wyla, dolow, dolow §i dolowa;

2. SA se familiariseze cu vechile tipAriture roman, earl il reman pAnAacum cu totul necunoscute, pentru ca asfel sit nu'§I maT inchipuoscl, bung,erg, cg, agru se gasesce numal in traducerea cea pocitg a lul Coresi, peeg,nd l'ar puto afla §i 'n Noul Testament din 1648, scris forte romg,nesee :

asAmAnatg, Este impgrAtia cerTurelor grAuntulal de mu§tarlu, carele'l la

omul §i'l samIng in aerul ;3. Sg, se desvete, eel putin Cu. incetul, de a tot afirma nici o cer-

cetare, une -orT chlar fail gandire prealabilg, qicend de pilda, cu aerul decea maT perfect, sigurantA, cumeg, finalul n nu trece la Romani in m, pedud sonorul buclum iT strigg de departe cg, se pogOrg, drept din strIbu-nul bucin.

Acuma, drept conclusiune, a§ dori sg, caracterisez printr'o singurg trA-

surA felul de critic al d -luT Cihac in articlul sett din Convorbiri.

(87) Maioreseu, Critice, p. 339.

.

t.

faro

30 HASDE'J

Cantemir, vorbind despre mitologia romans, dice cg, tura se numesceccervinum caput, adecg un cap de cerb.

Ada este in propriul text al lul Cantemir, reprodus forte exact dupddots manuscripte de ctrl Societatea Academia.

In traductiunea germane, executata dept acest text in secolul treed,std, de asemenea cap de cerb : cHirschkopf).

In traductiunea romans inse, fAcutg dupd cea nemteseg, nu dupd original,

§i publicatd, in Ia§I la 1851, s'a pus (cap de boil» in loe de (cap de cerb,.El bine, d. Cihac se prom*, in fav6rea acestel pipaite erorl a traduce-

torulul de a doa mama, fard sg'l pese de textul original al lul Cantemir sailmacar de traductiunea cea directd, ba Ina pune pe «boil) cu litere marl,ca i cand ar voi sg, simboliseze prin tipar volumul animalulul !

Acest specimen de or iticg resuma ca intr'o prism pe noul colaboratordela Convorbiri.

Etimologiele mele, pe carl d. Cihac, WA a le desbate, s'a mtrginit apune alaturl on ale sale proprie, all remas tote in piclOre, intocmal cacerbul luT Cantemir fat cu ccapul de bOti) al adversarulul met.

Din totalitatea acelor etimologie, ne interest, aci numal cuvintele d a -ci ce, carl sunt anume urm,tOrele 16 :

1. stejar; 882. maldtu; 893. gordin; 904. duldit i doled; 915. mosoc; 92

6. tura; 937. clord; 948. 'tele; 95

(88) A mea Istoria critics a Romeinidor, t. 2, p. 67.(89) Columna luf Traian, 1874, p. 52. Despre formatinnea posteriori a crivintulni (ma-

maliga, din 9malaIn5 prin reduplicatimma prime silabe, cf. analogie romance la D fez, Ge-mination, in Reefer, Zeitschr. f. d. Wissenschaft d. Sprache, t. 3, p. 398.

(80) Columna, 1874, p. 90-1.(91) Ib. p. 173-4.(") Ib. p. 174-5.(93) lb. p. 175-6.(84) Ib. p. 176.(95) lb.

ISTORIA LIMBEI ROMANE 31

9. &ban; 9610. baciu; 97

1 1 . urda; 9812. brdnza ; 9913. traista; 10014. ademenesc;101

15. ranzel."2DM din aceste cuvinte, brdnza §i urea, ati fost recunoscute ca dacice

fg,rg, indoialg,) deja de Writ marele slavist Schafarik. 103In fine :16. stand este tracic prin 'manta de tstatiune pentru ol) §i 'n parte

prin sufixul na, primitiv na, pe clad Slavic cei afar din peninsula bal-canica posed acela§1 cuvint numal cu intelesul general de c statiune) §icu sufixul n-, primitiv na 104; altmintrea, radicala ario europeu1 sta aprodus un num& atat de mare de derivate secundare i tertiare, bleat eleadesea se confunda unele cu altele chlar fall a fi intr'o inrudire direct t.

Card cele 15 numere se mai adaugg, altele 8, pe earl d. Cihac nicinu le mentionezit :

16. zcirna cnegra) , dacicul diorna tnegru) in numele botanic pro-diorna telebor negru, la Dioscorid i 'n numele local Dierna §i Zerna,actualmente (Coma). 106

17. ortoman cvoinic), albanesul urt cintelept» , vechlul persic arta(mare, i cvitOz, , celto-irlandesul art nobil ) , grecul &pc cdrept» etc.,dintre earl mai ales zendicul arethamant a drept) , or ca nume propritiArtamenes. 106

(") Columna,1874, p. 103-4.(97) lb. p. 104-5.(98) lb. p. 105. Clad cele Oise acolo, mai adaug din Camarda, op. cit. 223, pe udos =bran -

zit) in dialectal albanes din Sicilia.(99) Ib. 105-6.(100) Ib. 116.(1°1) Ib. 102.(102) lb. 107.(109) Slowanske starozitnosti, Praha, 1837, in-8, p. 380 : awe slowanczine nektera slowa

cnepocbybne ze starogetickeho gazyka poszla, gako bujtar (opilio inferior), urda (caseus se-ecundarius), brinza (caseus friatus), bara (stagnum), brzjej (syrtis), 'zegy (scurrilitas) a g..

(10;) Column, 1874, p. 105.(100) Istoria critics, ed. 2, t. 1, p. 271-4.(1°6) Ibid. p. 261-3.

32 HASDEU

18. jilt .(rinlet) , deminutiv din jil crig», sciticul sills trig» in Pli-nit 107

19. argea camera suteranft la plural argele; cimmericul airrEAXa(camera suterana' la Strabone ; tracicul dcpiaoc c§6rece P, literalmentecsuteran), la Stefan Bizantinul; apTEVAcc baiA) in dialectal macedonic laSuidas etc. 108

20. codru ( padure muntosA), in dialectul romkuo-istrian cmunte), al-banesul kodre (munte», armnul gadar, dupe pronunciatiunea veche ka-tar cMOVilit). 109

21. brad, albanesul bred (brad', armnul pardi (plop), leticul pride(brad» etc. 119

22. Mai (date( poporan', zendicul daina «lege) i ccantec), lit-vanul daina ccAntec poporan,. 111

23. mole < culbec 2' zendicul mitraka (culbec>, celto-cimricul mel-c'hueden culbec . 112

Mal sint altele vr'o cate-va pe earl le vein supune uneT noue analise,§i mai este un num& destul de insemnat de acelea ce vor forma pentrumine obiectul ulteriorelor cercetarl, precum mot, rata', magi, cujba, va-trcl etc.

Catra cele 23 cuvinte de mai sus , ale carora dacism mi se parea fi demonstrat, pang, la probe contraria, cu tot rig6rea metodel lin-guistice comparative, se mai adauga astqf do6 :

24. ghluj cmopi5g);25. hojnaa tot-d' a-una .Cat despre adversarul melt, 1-am cedat, pentru a'l mai imblgqi, tot

ce a fost mai dulce in etimologiele mele : ravac

38':

APENDICEJRESPUNSUL MEU D-LUi EMILE PICOT.

Qui s'y frotte, s'y pique.

Convorbirile literare dela 1 noembre publics pe paginele 3318/4 332 «ra-portul d-lui Paul Meyer asupra progresului filologiei romane), despre care redac-tiunea clisei fol declare in not cal traduce «cu cea mai mare fidelitate §i farl niciun comentar», er in cap ne spun ca acea paging, face parte dintr'un memoria, pre-sintat Societatil Linguistice din Londra asupra «progreselor realisate de studiele«filologice la natiunile de ginte latina, earl vorbesc limb romanice».

Nu putem sci, tine se va fi insarcinat cu cele-l'alte «natiuni de ginte latina»,acelea cars dupA opiniunea Convorbirilor nu vorbesc «limbi romanice»; darceia ce scim, este a raportul eel In miniature despre Romania n'a e§it de loc dinpena d-lui Paul Meyer, «membru al Societatii de limbistica §i profesor la Scda deCharte din Paris} , §i nici ca a fort macar controlat de dinsul , ci reproduce pur §isimplu, ba Inca intre guillemete, o notita comunicata de d. Emile Picot.

Ar fi fost darn mai corect din partea Convorbirilor de a pune ca titlu : «Eaportul d-lui Emile Picot asupra progresului filologiei romane).

D. Picot imi acorda acolo §i mie urmat6rea mentiune :

cOri-cat de rapede trebue sti fig, acesta revisti, nu putem trece cu vederea peste Istoria=critics a Rointinilor de d. B. P. Hasderi Acesta carte, care dovedesce multe cercetgri in di-cferite directii, tented adesea gi despre limbisticii; test autorul, cu totul contra titlului seil,este adesea lipsit de critics gi de prude*. Limba dad, spre exemplu, nu are secrete pentru

ed-sa; cu tote acestea nu are nici macar grija sii determine grupa de idiome in care se cu-(vine a fi clasata. Avea ea ore afinitati particulare cu limbile germanice, en limbile slave`sell en cele celtice? Puntul acesta nu e nici macar atins in cartes d-lui Hasdeil, in care tote4 cestiunile sint resolvate mai inainte de a fi tratate.x.

Pasagiul de mai sus cuprinde in cinci §iruri doe contradiethmi si trot uitari.Prima contradictiune : dad cartea mea dovedesce multe cercetari In diferite

directil», dupe cum o recun6sce insufi d. Picot, atunci in ce mod «tote cestiunilesint resolvate inainte de a fi tratate», de vreme ce de se trateza prin amulte cer-

cetari in diferite directii)?A doua contradictiune : dad «nu se determine nici macar grupa de idiome in

care se cuvine a fi clasata limba dad), precum pretinde d. Picot, acesta probeza

a ea nu me grebes( a «resolva tote cestiunile,inainte de a le fi tratat 1).

Prima uitare : d. Picot se intr6ba, daca limba lucid «avea afinitAti particulare

cu limbile germanice, cu limbile slavice sari cu cele celtice), Holed cu desavar-

) fire la o parte grupul eranic sail indo-persic, tocrnai acela cu care eel mai multiIfilologi moderni, nail' mai bine, altii mai WI, afiliaza tote limbile tracice, precum :

t Lassen, Ueber die alten kleinasiatischen Sprachen, in Zeitschrift der deut-schen morgenlandischen Gesellschaft, t. 10, p. 364-387;

:

..

,

. .. . '

.

' :

..

1

34 HASDEtLagarde, Einige Bemerkungen fiber erelnische Sprachen ausserhalb Erdn's,

in Gesammelte Abhandlungen, p. 266-295;Gosche, De ariana linguae armeniacae indole, p. 20 sqq.;Renan, Histoire des langues semitiques, p. 52;Tomaschek, Ueber Brumalia and Rosalia, in Sitzungsberichte der wiener

Akademie, t. 50, p. 358;Schweizer, Arica, in Kuhn, Zeitschrift, t. 1, p. 476;Nordtmann, Ueber die altphrygische Sprache, in Sitzungsberichte d. k. bayr.

Akad., 1862, t. 1, p. 12-38;Justi, Handbuch der Zendsprache, p. 16, 17, 21, 62, 65, 78 etc.;Blau, Das Albanesische, in Zeitschr. d. d. m. Ges., t. 17, p. 652 sqq.;Ellis, The armenian origin of the Etruscans, p. 5 sqq.; etc.A doua uitare : afare, de grupul eranic, d. Picot scapa din vedere di mai existsgrupul greco-italic, cu care de asemenea o sera de filologi, incepend dela

Rask §i Eichhoff pane la Schleicher, ar voi se hirudesce pe vechff Traci.A treia uitare afirmand ca adeterminarea grupei de idiome in care se cuvine

a fi clasate limba dad nu e nici macar atinsa in cartea d-lui Hasdeep, d. Picotaratl c'a citit acesta carte numal pe sarite, cad alt-fel ar fi gasit chiar in tomul Ipe pagina 251 dupa prima editiune, pe pagina 240 dupe, editiunea II, o indica-tiune forte limpede a afinitatilor eranice ale Dacilor.

Nu'i mai vorbesc despre articlul met (Studio gramaticale asupra Umbel Da-cilor*, publicat in Column luf Traian din 1874, No. 6, under 'nand ca punct deplecare caracteristica limbilor tracice acute de Miklosich (Denkschriften der wie-ner Akademie, t. 12, p. 7) §i de Schuchardt (Der Vokalismus des Vulgdrlateins,t. 3, p. 49), ea ajung la conclusiunea ca : (Tracii nu puteati fi nici Greci, nici(Latini, nici Celti, nici Germani, nici Slavi, nici Litvani, ci apartineat annum(ramurei eranice sari indo- persicei.

Dupa ce am constatat cele do6 contradictiuni §i trei uiteri ale d-lui Picot, sene Intrebam scum : ore scie d-sa romanesce ?

Singura'I opera filologica este o bro§ure publicata mai an sub titlul de «Docu-ments pour servir a l'etude des dialectes roumains».

In acea bro§ura d-sa inventeza, un dialect banaten.Die inventezei, cad deosebirea cea fundamentalA a acestui pretins dialect con-

sista In ortografia cu care '1 Imbrue d. Picot, scriind 'e cu codita in loc de ct, s cuaccent in loc de ce sat ci, §i altele de aceia§1 nature.

Dupa d. Picot, urmatorea doing, bunl-Ora, este in dialectal banaten

Domne, ce nul'i face,ming, Domne, lemn de tuft,Sg mg taie mandra 'nSi; mg dud 'n qeilgtere,St and in 'n

'

§i

:

NITA,

11.-m4,

beritigere.,..

FILOLOGIA D-LIII PICOT 35

Daca nu crede cine-va in banatismul acestei clothe, n'are decat s'o vecla Inbro§ura d-lui Picot la pagina 42, uncle o §1 traduce.

cum o traduce !

«F6,-me, D6mne, ce m6'i face» incurca atat de eel pe d. Picot, Meat d-sa it_explica pe paginele 42 §i 43 in trei felurI, din earl nici until nu nemeresce.

D'antaitFais-moi, Seigneur, ce que je desire,Apoi in nota :«Mote, mot : ce qui me fait, ce qui m'importe...'In fine :cFais -moi, Seigneur, ce qui me tient au caur...,OrI-care Roman ar fi putut sa '1 spunk ca idiotismul «fa eel face» insemneza

in on -ce dialect din Dacia WI Traian, fil in dialectul banaten, fil in dialectulbucurescen, fil in dialectul dela Tirchilesci, carat §i limpede : cfais ce qui bon tesemble», intocmal precum «da eel vrea sa pica : «donne ce qui bon te semble»,§i prin urmare versul :

DOmne, ce marl face...

trebui tradus :

(Fais-moi, Seigneur, tout ce que to voudras...'

nici-de-cum :.«fais-moi tout ce que je veux...)Reproducend §i traducend, d. Picot face din card in cand un soiA de «critica).A§a, de exemplu, pe pag. 53, la versurile in dialectul beinalen :

Secerai eat secerai,De la-o vreme me llsai,Vgdui soreMaicele cn prig venind,Dar la mine n'are tine...

d-sa observa in ;Iota : «Il manque ici un vers, en sorte que tine n'a point de«rime et que le sens general est assez obscur».

«Obscuritatea sensului general» in aceste versuri exists numaI pentru d. Picot,dupa cum ar fi obscur un text chinesesc cat de u§or pentru on -tine nu e familiarcu limba mandarinilor; tot numai pentru d. Picot lipsesce rima la cuvintul eine,hind nu s'a priceput de a imps ti ultimul vers in :

Dar la mineN'are cine...

In aceia§i doll* d-sa vede lipsa de rims, in versul :

Vine-o mica', turturici,

care erti§i trebui desp6r4it in :

Si

:

da».

-

A

er j-1,1

1

,.. PS

' unwind, $: '; .

, I

;

.Fa -ma,

36HASDEt

Vine-o micaTurturich'...

D. Picot me acusa ca pentru mine «limba, dace, nu are secrete'; et din parte'miregret, din contra, ca pentru d. Picot are secrete pans §i limba Latina.

Ast-fel in visa bro§ura despre dialectul bandy,' ne intampina la pag. 5 urma-torul pasagit :

«... si dans les environs de Ver§et, les Roumains disent, comme les Serbes, non, pour deal-=gner une cloche, si dans les autres regions du Banat et dans la contree de gores, on dit ha-(rang (magy. harang memo sens), les Moldo-Valaques n'en out pas moins garde le latin(klopot....)

In vechea limba slavica klopot insemneza «sunet» (Miklosich, Lex.palaeoslov.p. 290), de uncle al nostru clopot pate sa, derive sub raportul semnificatiunii in-tocmai ca francesul sonnette «clopotel» din latinul sonus «sunet».

Pe de alts parte Diez (Etimol. Worterb. 2, II, p. 251) §1 Scheler (Diet. d'e-tymologie franc. 2, p. 96) banuiesc inrudirea clopotulut cu germanul klopfen,ceia-ce s'ar pare cu atat mai probabilf cu cat «limba, de clopot) se chiamanemtesceklopfel sau kloppel.

Punctul care me face a preferi origineaslavica a cuvintului, este identitatea abso-luta a formei, pe cand derivatiunea germanica lass fora explicatiune finalul ot.

German sail slavic, ors -cum ar fi, numal latin clopotul nu este.«Le latin klopot), eta o necontestabill descoperire a d-lui Picot !i tot* d-sa, in acel§i bro§ura la pagina 2, nu se sfiesce a critica pe nemuri-

torul Diez, pe care, pate dupa dialectul banat6n, it preface in Dietz : «Dietz, qui,«lors de la premiere edition de sa grammaire, etait assez mal informs de ce qui«concernait les Roumains et ne s'est que tres-imparfaitement corrige depuis)!

Fads cu osanda asvarlita unel ilustratiuni de 'naintea carii 41 pled, fruntea tofffilologii contimpurani, efi unul me mai pot plange 6re de diatriba d-lui Picot ceacu doe contradictiuni §i trel uitari in cinci *trial?

Din nenorocire pentru mine, d-sa nu condamna alts -data atat de fall de milspartea, cea linguistics din «Istoria critica».

Nu mai departe decat tot in anul 1875, in Revue d'anthropologie sous la di-rection de 111. P. Broca, t. 4, No. 3, p. 387, eta ce clicea d. Picot :

sM, Kuhn a ete amens a compares le mot valaque et ses congeneres au Pcip6oepoq des.Grace et a le rapprocher du sanscrit mlec'c'ha; ce mot aurait ete employe par les Allemands(pour designer tour ceux qui n'entendaient pas leur langue. Un erudit roumain, qui a en-strepris one vaste publication historique, M. Hasdeu, renouvelle contre cette etymologie les(critiques deja formulees par M. Curtius et propose une explication nouvelle. M. Hasdeu ad-met en principe que les Slaves ont do emprunter aux Allemands le nom de valaque, pnisque

ales peuples latins ont ete en contact avec les Germain longtemps avant d'entrer en rela-(tons avec les Slaves. Cola pose, it cherche l'explication de ce mot dans les idiomes germa-sniques, on la racine val et ses derives ont lz sens de (domination, puissance,. Il rapproche(de cette racine le Valr at le Valland des Scandinaves, le Valhes et le Valholant du mo-cyen- hant- allemand, at croit y trouver la solution du probleme. Les Romaine s'appelaient re-

Y-

.

.

FILOLOGIA. D-LUI EMILE PICOT 37

arum domini; qu'y aurait-il d'etonnant a ce que les Germains, qni sentaient de loin la gran-deur de Rome, aient donne a ses enfants le nom de forts, de pnissants ? Appliquee aux Ro-

'mains, cette designation se serait etendue successivement a tons les peuples transform&.par Influence romaine, et Vlachus serait devenu synonyme de Romanus..

Viand acestea, d. Picot citeza :a) Despre pretinsa opiniune a lui Kuhn :.«Zeitschrift fur vergleichende Sprach-

forschung, t. II, Berlin, 1852, In 8°, pp. 252 et 260';b) Despre pretinsa opiniune a lui Curtius «Griechische Etymologie, Leipzig,

1869, in 8, p. 540».Ambele citatiuni sint luate pe de 'ntregul din a mea «Istoria criticti»; dar toe-

mai aci s'a pace& d. Picot!La mine «Zeitschrift» a lui Kuhn se aduce in not acolo uncle : «unii

«Inchipuit ca Vlach ar pute fi o simple modificatiune din 2nlec'c'ha, insemnand«din puntul de vedere al Germanilor pe tog acei ce nu vorbiati nemtesce», §i etaca d. Picot s'a grabit a conchide ca derivatiunea lui Vlach din ntlec'c'ha ar fifost Sella de Kuhn.

Er6re ! Acesta derivatiune s'a propus in revista lut Kuhn, fuse nu de catraKuhn, ci de colaboratorit set Leo §i Stenzler.

Cap-d'opera lui Curtius, pe de alts parte, este citata la mine acolo unde Oic ca.«de vreme ce Teutonil prefacura pe boemul Vltava in Moldau, propensiunea lim-abet germane se pare a fi d'a schimba pe vl in ml , dr nu vice-versa», §i eta ad. Picot s'a grabit a conchide ca derivatiunea lui Vlach din ntlec'c'ha ar fi fostcombatuta de Curtius.

Er6re ! In cartea intrega a celebrului profesor dela Leipzig nu &tweed de loccuvintul Vlach.

A scamota citatiunile altora, tied macar a le tntelege, acesta me scutesce d'amai vorbi despre d. Picot!

Nu me pot stapani totu§i d'a nu mentions Inca ce-va din cele multe.In acela.§1 articol din Revue d'anthropologie, pe pag. 386 , d. Picot reproduce

in note, din Leiiconul Paleoslavic al lui Miklosich urmat6rele, : «Vlach , vocabu-glum uti videtur celticum, quod a Celtis ad Germanos et ab his ad Slavos migra-fait», §i le comenteza in text prin : «un nom donne par les Slaves et les Germains«aux Celtis et, par extension, a thus les peuples qu'ils confondirent avec les

Cu alte cuvinte, Miklosich dice ce, Vlach a trecut dela Celti catra Germani §iSlavi, er d. Picot traduce pe dos : dela Germani Slavi catra Celti !

Sciind atat de bine romanesce §i latinesce, fiind atat de forte in literatura lin-guistica, §i totu§i criticand,

Dignus, dignus es intrareIn Convorbiri literate!

:

§i-aa

§i

.

r

38

Alesandri I. 2.Anonymus Seine 23.Asco li 3. 4.

Baronzi 24.Beanies 10.Benfey 7.Blau 9. 12. 34.Bobiatynski 25.Bopp 3. 13.Brugsch 27.Budilovicz 25.

Camarda 3. 4. 31.Cankof 13.lanterair 5. 30.Cihac 5. 20-32.Curtins 5. 7. 37.

Diez 29. 30. 36.Donaldson 5.DosofteT mitr. 5.Dozen 28.

Ellis 34.End licher 23.Ensebius 15.

Fick 7. 8.Freytag 27.Fritz/mho 7. 15.

Gosche 34.Grassmann 13.Grimm 17.Gubernatis 19.

Roman :

a, pronume demonstr. 10.ademenesc 24. 31.agru 26. 29.argon 32.avuloma 5.avidoma 5.azugli 32.

beau 27. 31.bade 27.bldlran 27.b6rnl 24.brad 32.brinzli 26. 31.brazdg 29.buclum 29.

cloban 27. 31.clod 22.clog 24. 36.

INDICE BIBLIOGRAFIC.

Hahn 3. 6. 19.Hellanicus 15.Herodotus 8. 9.Hesychius 7.Hoofer 90.

Ipolyi 23.Justi 34.

Kopitar 4.Kovachich 23.Kozlowski 25.Kuhn 5. 8. 12. 15. 34. 37.

Lagarde 8. 16. 34.Lassen,93.Lazarus 17.Lenormand 16.Leo 37.

Maciejowski 25.Maiorescu T. 20. 29.Marsh 17.Melchisedec episc. 32.Miklosich 3. 4. 14. 22.28. 36. 37.Mills 2.Mordtmann 34.Millienhof 32.

Negruzzi C. 3-5.Noul-Testament din 1648. 21. 29

Ostrorog 25.

Pauli 12.Picot 33-37.

INDICE LEXIC.

dorm"' 24.depot 86.codru 32.cnjbl 32,

dehoc 5. 6. 18.desghloc 5. 6. 18.doTnii 32.

dolc5 30.dub 11./Mit 25. 30.

Prim 11.

ghTattl 12.ghTuj 1. 2. 4.6. 8. 9. 11. 13-16. 32.gordin 23 30.

hojma 1. 4-6. 9-11. 16. 32,horn 24.

Tele 22. 30.Yoirn5 24.

Pictet 8.Philochorus 15.Plinins 8.Pontbriant 5.Pott 15.

Rada 22.Rapp 7.Renan 34.

Sacharor 24.Schafarik 31.Scheler 36.Schleicher 9.Schweizer 34.Schnchardt 34.Sonne 16.Stomata 2.Steinthal 17.Stenzler 37.Stier 12.Strabo 8.

Tobler 17.Tomaschek 34.

Venelin 28.Villiers 27.

Weihr,ch 9.Windischmann 13. 15.Whitley Stokes 8.Whitney 17.

Xylander 3. 4.

jilt 32.jintit5 26. 27.

lehuzi 22.lele 22.lens 22.lesne 22.lune° 21.

mlgurl 21.malaYn 24. 30.mgmillig5, 30.male 32.mistret 21.mosoc 28. 30.mot 92.

noTan 20. 21. 28.

ortoman 31.

Demi 24.pnrure 20, 21.

1

Is

rfign§esc 2 1.

rand 24.rand 24. 31.roll 32.ravac 27. 28. 32,

sdrumec 21.socrn 4.staid 31.stejar 26. 30.stria 21.snag. 23.

taistrl 22.tlrim 22. 28.Tatin 9.Tatina 9.toll 27.bird 24.traistil 22. 23. 31.trastur 22.tulelu 27. 28.turd 23. 30.turn 24.

undid 21.unlit 23. 26. 31..

diced 21.rata 32.

drill 31.

Albanesbred 32.detfirnem 3.ghTak 12.ghTalpfi 12.ghlarpfir 12.ghiarpfin 12.ghTattii 12.ghiuml 12. 13.ghTut 2. 4. 6-8. 12-13.ghTutil 2. 6. 9.loll 6.katreghin§ 2.kodro 32.korb 3.kretth 3.pesfiglifut 3.peek 3.profit 3.tekul 3.tkruem 3.8ok 3.sorry 24.tttrghlut 2.treghlu§ 2.udos 31.=Id 3.urt 31.fleshly 14.

Latin §i romanic.ad 24.Atta 9.

avunculue 3.fromage 26.goner 14.genitor 14.gens 14.genus 14.

it. ghiaccio 12.glacies 12.firkins 21.lubrico 21.macula 21.micare 21.moestus 21.oceanns 20.perpetualis 20. 21.

fr. ripe 23.it. rasps 23.

raucire 21.sanguis 12.semper 5.sonex 5.serpens 12.sex 12.soccussocer 3. 14.

it. socero 3.somnus 12.sonns 36.

fr. sonnetto 38.soror 14.striga 21.suns 14.utensilia 21.Vet uria 9.

Grec :

Faeirpco 12.

apse 31.

T6ckowq 3.

Item; 15. 18.limn; 14.7svet7ip 14.

igvoc 14.ixop6q 14.gi 12.ioq 14.ipicesav 12.

xoximq 7. 8. 18.xthci.4 8.

6; 14.

TCPCP*14 3.acp6; 14.

tgpspov 22.67p6; 16.

39

iinvoc 12.

Tyin-ric 15. 16. 18.cL161cog 15.

euxeav6; 20.

Slavic :

brazda 23.pol. brytan 25.pol. chart 25.

&rand 24.lit. daina 32.pol. farbotrop 25.pol. gonczy 25.

grozde 23. 24.pol. jamnik 25.

klopotA 36.pol. kundel 25.pol. lowy 26.

muniti 24.bulg. mitt 13.

mileti 24.rue. moslka 28.

bulg. not 13.let. pried° 32.

sorb. ravak 27.litv. sipnas 12.

gest! 12.sestra 14.

serb. serer 26.strugati 23.seal 12.svat0 14. 15.evoked 14.svoT 14.

rus. terom 22.trIetne 22.

serb. vila 25. 28.pol. wily 25.

Vlachfi 37.boh. Vltawa 37.pol. wyzel 25.pol. wzIamnik 25.bob. zing 26. 27.

sorb. zvon 36.

Germanic :

brente 26.klopfen 36.klopfel 36.klippel 36.knecht 17.

engl. knight 17.Moldau 37.

engl. mops 28.raspon 23.salben 12.salbon 12.sechs 12.

den. seen 12.svaihra 14.

:

.

I

.

40

isl. svilfn 12.arida:* 14.

Celtic :art 91.chwaer 14.chwech 12.chwegr 14.cog 7. 8.cog 8.hail 12. 13.melc'hueden 32.

Sanscrit :adVinit 11.figha 15.iighaja 15.8jas 13.ja 13.jan 13.janitor 14.jatis 14.pull 11.mudha 11.mlec'c'ha 37.cvacura 14.sana 5. 11. 18.sane, 5. 11. 18.somata 5.sarpa 12.sahas 12.eva 13. 14.evaja 13-16. 18.evaja 13.evasar 14.svapna 12.tat 12.

Perak :arta 81.

z. arethamaut 31.Artamenes 31.khlb 12.

afg. khab 12. 13,oss. kilo 14.

khnsnr 14.khan 14.khvad 14.

z. khtvas 12.z. hva 14.z. qa 14.z. qafna 12.z. qanhar 14.

bal. whiff 12.bal. oath 14.

z. daena 32.z. milralca 32.

afg tpag 12.afg. tpaj 12

Armdn :

uj 13.gadar 32.katar 32.qharb 12.Olin 12. 13.qhoir 14.pardi 32.vetz 14.

Tech lu trade :

timer. acpiEXXa. 32.

apyiloc 32.

ap16AXot 32.

ibnc 7-11.riv1rl c 8.

Fuicti.71 8. 9.Dierna 31.prodiorna 31.

suit. sills 32.Zerna 31.

Turc :bakti 27.bat 27.bati 27.qut-tini 28.dull 27.djull 27.ravak 27.Vial 28.Mil% 28.

Maghiar

csusza 22.harang 36.hordd 23.label 22.141 22. 23.tarisnya 22.terem 22.turkos 23.tfinthirek 23.

`'arse :

base. guano 3.buriat. chuteng 11.egipt. bet 27.

,

1'

4

z .

.

.

.

3

.

I

.1 t

1

OPEBELED LUI

13_ 1=):ETRICICTI-1---1.A.SIDETCY

Vita §i scrierile lui Luca Stroici; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.2. Filosofia portretului lui Tepq; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.3. Analise literare externe : Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow,

etc.; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.4. Micuta; o nuvell satirica; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.5. Ion voila cel Cumplit; cu un portret 10 gravure; Bucuresci, 1865,

in 8, pagine 246. Putine exemplare mai sunt de vinclare la autor.Pretul 6 fraud.

6. Schylock, Gobseck Noise; studio literar; Bucuresci, 1866, in 8.7. Talmud; studiti filosofic; Bucuresci, 1866, in 8°.8. Industria nationals fats cn principiul concurentei; studio politico-

economic; Bucuresci, 1866, in 8°.9. Razvan-voda, drama istorica in 5 acte in versuri; Bucuresci, 1869, in 8.

Editiunea III.Istoria tolerantei religiose in Romania : protestanti, catolici, ma-

hometani, lipoveni §i judani; editiunea 2, Bucuresci, 1865, in 8°.Pretul 2 franci; pe hartia velina 3 franci.

Satirul, liar umoristic; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuise.Archiva isterica a Romania; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomuri

marl. De vinpre la Socek. Deposit la ministerul de Instruc-tiune Publica.

Poesil, Bucuresci, 1873, in 8.storia critics a Romanilor; tomul 1 -ti, a 2-a editiune. Tomul II sub

press,. In-4 mare in 2 colone fail linie. Pretul tomului 1-24 franci.Deposit la autor.

. Principle de filologia comparative. Curs tinut la Facultatea de literedin Bucuresci. All e§it numai patru lectiuni, pag. 108. 4 fraud.Pe chartia velina 6 franci. La autor.

I, 1.

§i

§i

0

10.

1.

-)..

3.1.

;

COLUMNA LUI TRAIANPRETIIL ABONAPIENTIILUI :

Pentru Romania : 20 lei noi. Pentru strainetate : 30 lei noi set 15 fiorini.

Abonamentul se face nunica pe an.

La redactiunea Revistel se p6te gasi o colectiune completa pe anii 1870-74,

coprimynd scrieri originale de D-nii V. Alexandri, A. Odobescu, A. Papadopol-

Calimah, Dr. Davila, Dr. Z. PetrescU, Dr. V. Vladescu, Gr. G. Tocilescu, V. Mania,

C. Esarcu, G. Misail etc.

Colectiunea pe fie-care an 30 lei nol.

Redactiunea §i Administratinnea se alla in Bueuresd,Strada lioniana No. 17.

A e§it de sub press opera d-lui B. P. Hasdeil :

ISTORIA CRITICAA

ROMANILORTom 1, editiunea II, revecelutei si forte adausd.

Patru-deci c6le de tipar in 4 mare cu cicero fir link.PRETIUL 24 LEI NOI

Deposit la autor, Strada Romani No. 17.

.

1.

.