1

Elaborarea referatelor la

Pieţe financiare şi potențialul lor de finanțare – master

1. Alegerea subiectului referatului

Premise: Este normal ca fiecare masterand sa aibă o preferinţă pentru o anumită temă a referatului. Această preferinţă este determinată de experienţa anilor de studiu, de studiile personale ale fiecăruia dintre studenţii la master, de posibilitatea de documentare şi/sau de sfaturile şi recomandările colegilor.

Subiectul referatului poate fi preluat din lista de mai jos sau poate fi aleasă o temă, din cursul sau capitolul preferat din fișa disciplinei Pieţe financiare şi potenţialul lor de finanţare.

Lista de teme pentru referate:

1. Model economic pentru circuitul resurselor, bunurilor şi serviciilor în economie.

2. Transfer între piaţa financiară şi economia reală. Piaţa primară și piaţa secundară de capital.

3. Activele financiare, piaţa bancară şi piaţa de capital.Deosebiri și asemănări. 4. Structura funcţională a pieţei române de capital. Instituţii.Instrumente.

Mecanisme. 5. Piaţa de capital eficientă. Definiţii și exemplificări. 6. Piaţa financiară în România. Structură instituţională. 7. Piaţa financiară în România. Instrumente de credit. 8. Piaţa financiară în România.Titluri tranzacţionate la Bursa de Valori București 9. Structura pieţei de capital în Uniunea Europeană. Autorităţi ale pieţei

financiare europene ca urmare a măsurilor anti-criză. 10. Elaborarea uni prospect de emisiune pentru majorare de capital prin ofertă

publică la BVB. 11. Privatizare versus liberă iniţiativă pe piaţa română de capital. Analiza SWOT. 12. Globalizarea – fenomen ireversibil. 13. Analiza comparativă a indicatorilor pieţelor de capital din România, Ungaria şi

Bulgaria. 14. Caracteristici ale acţiunilor din categoria I a BVBucurești.Studiu de caz. 15. Condiţii de listare pentru acţiuni la bursa din București.Exemplificare.

2

16. Obligaţiuni emise pe piaţa română de capital. Analiza unei emisiuni. Valoare, maturitate, cupon etc.

17. Strategie de vot în adunarea generală a acţionarilor la o societate cu vot cumulativ pentru alegerea consiliului de administraţie și pentru repartizarea dividendelor.

18. Finanţarea unei companii prin emisiune de acţiuni. Aplicaţii. 19. Finanţarea unei firme prin emisiune de obligaţiuni. Aplicaţii. 20. Titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor în 2011. Valoare, cupon,

scadenţă. 21. Ratingul suveran. Analiza ultimilor trei ani a evoluţiilor ratingului pentru 5 ţări

europene incuzând România ale celor trei societăţi de rating. 22. Istoricul ratingului suveran pentru România. Comentarii și analiză comparativă. 23. Titluri de stat. Analiza investiţională în titluri de stat.Studiu de caz. 24. Ratingul. Analiza de rating corporativ. Studiu de caz. 25. Ratingul. Scala de rating Moody s pentru credit suveran.Studiu de caz pentru

România. 26. Rating.Analiza ratingului suveran pentru România al companiei S&P. 27. Analiza ratingului Fitch pentru obligaţiuni de stat al României. 28. Analiza comparativă a ofertelor de depozit bancar la 5 bănci din Arad. 29. Analiza comparativă a ofertelor pentru credit de consum la 3 bănci din Arad. 30. Evaluarea fundamentală a 3 acţiuni listate la categoria I a BVB. 31. Elaboraţi un ghid de investiţie financiară, evidenţiind situaţiile în care ca

urmare a evaluării, se fac investiţii sau vânzări de acţiuni, obligaţiuni, futures, sau opţiuni.

32. Realizaţi o analiză SWOT comparativă a investiţiilor în titluri cu venit fix şi acţiuni.

33. Realizaţi o analiză SWOT comparativă a investiţiilor în contracte futures şi opţiuni.

34. Simularea unei investiţii financiare de portofoliu și determinarea rentabilităţii estimate și realizate.

35. Modelul Markowitz medie varianţă. Determinarea riscului și a rentabilităţii estimate pentru 5 acţiuni cotate la BVB.

36. Deviaţia standard și coeficientul de variaţie. Studiu asupra unui eșantion format din 10 acţiuni listate BVB.

37. Analiza unui portofoliu format din 3 acţiuni selecţionate dintr-un coș de 10 acţiuni. Rata de rentabilitate și riscul portofoliului în funcţie de coeficientul de corelaţie.

38. Rentabilitatea estimată şi deviaţia standard a unui portofoliu format din două acţiuni A şi B pentru factori de corelaţie şi proporţii diferite.

39. Setul fezabil și frontiera eficientă pentru un portofoliu format din 2 acţiuni.

3

40. CAPM. Dreapta pieţei de capital.Studiu de caz. 41. Linia caracteristică a acţiunii. Determinarea coeficientului beta. Exemplificare

pe 3 acţiuni. 42. Dreapta de piaţă a acţiunii.Exemplificare pentru trei acţiuni pe o piaţă cu rata

fără risc și rentabilitatea pieţei definite. 43. Determinarea coeficientului beta pentru un numar de 5 acţiuni cotate la BVB. 44. Impactul inflaţiei asupra dreptei de piaţă a acţiunii. Studiu de caz. 45. Influenţa gradului de aversiune la risc a investitorilor asupra dreptei de piaţă a

acţiunii.Studiu de caz. 46. Impactul modificării beta și a riscului de ţară asupra dreptei de piaţă a

acţiunii.Studiu de caz 47. Studiu comparativ al unui portofoliu de 3 acţiuni cotate la BVB prin metode

TMP şi TPMP 48. Analiza indicatorilor de rentabilitate şi risc pentru un număr de 10 acţiuni

cotate la BVB în condiţiile unei distribuţii asimetrice a rentabilităţii şi o rată obiectiv de 10%.

49. Demonstrarea econometrică a relaţiilor TPMP: Ps+Pi = 1; Ri+Rs = R-MAR; vi+vs=var+(R-MAR)2

50. Analiza asimetriei distribuţiei rentabilităţii unui set de 3 acţiuni cotate la BVB 51. Determinarea Ratei de Potenţial Superior (RPS) pentru 3fonduri de investiţii

din România 52. Analiza unui set de 5 acţiuni cotate la BVB utilizând rata Sharpe. 53. Analiza unui set de 5 acţiuni cotate la BVB utilizând rata Sortiono.

54. Analiza unui set de 5 acţiuni cotate la BVB utilizând indicatorul Jensen. 55. Analiza unui set de 5 acţiuni cotate la BVB utilizând rata Treynor. 56. Analiza unui portofoliu de 5 acţiuni utilizând rata de potenţial superior în

comparaţie cu Rata Sortino. 57. Selecţia de portofoliu utilizând indicatorul OMEGA 58. Comparaţie între selecţia de portofoliu Omega cu cea bazată pe rata Pedersen

Satchell 59. Analiza unui portofoliu de 5 acţiuni prin rate de evaluare a performanțelor

TMP şi TPMP. 60. Fonduri de investiţii. Analiza cotaţiilor titlurilor de participare la un fond

deschis de investiţii din România. 61. Fonduri de investiţii.Valoarea unitară a activului net. Studiu de caz. 62. Managementul de portofoliu. Managementul activ și managementul pasiv. 63. Titluri de participare la organisme de plasament colectiv.Emisiune.

răscumpărare. Studiu de caz. 64. Analiza comparativă între două fonduri deschise din România. 65. Fonduri închise de investiţii. Cazul SIF-urilor în România.

4

66. Acţiunile SIF-urilor. Determinarea primelor sau a discounturilor pentru cursul lor în ultimii trei ani.

67. Firme de intermediere pe piaţa de capital. SSIF-uri. Studiu de caz. Termen: Aceasta etapă trebuie parcursă în prima lună a semestrului universitar.

Până la finalul celei de a 2-a luni ar trebui să fiţi hotărâţi asupra subiectului pe

care îl veţi aborda în referat. Subiectul referatului trebuie apoi studiat din punct

de vedere teoretic. Asta ne conduce la următorul pas.

2.Etapa de informare-documentare

Odată aleasă tema, urmează studiul celor mai importante cărţi, articole site-uri de internet cu referire la subiectul pe care îl veţi aborda. Sursele bibliografice conțin în mod obligatoriu cursul postat pe site-ul www.exonline.ro , dar în plus studenții la master trebuie să investigheze la biblioteca universităţii, şi la alte biblioteci cum ar fi Biblioteca Judeţeana Arad sau biblioteca personală şi pe internet. Acest studiu trebuie să vă dea o imagine exactă asupra nivelului ştiinţific al domeniului pe care l-aţi ales, trebuie să vă asigure baza teoretică pentru a putea rezolva aplicaţia practică pe care o veţi analiza în lucrare.

Observaţie: Notaţi cu atenţie toate sursele bibliografice, autorii, titlul lucrărilor sau ale cărţilor, editura sau site-ul, anul apariţiei, paginile la care se găsesc subiectele studiate.

Termen: Această etapă este continuă pe toata perioada elaborării lucrării: începe odată cu etapa de alegere a temei lucrării şi se finalizează odată cu etapa de redactare a lucrării.

3.Conceperea referatului

Din acest moment începe etapa în care creativitatea masterandului este cea mai importantă resursă. Pe baza analizei teoretice, a noţiunilor, deprinderilor, cunoştinţelor acumulate de-a lungul semestrului, masterandul trebuie să înceapă procesul de creaţie. Adică trebuie să aplice noţiunile, cunoştinţele, formulele, teoremele învățate pentru a analiza, a previziona, a rezolva, sau a decide asupra unei probleme din aria de cunoaştere a temei alese.

Acum trebuie definită aplicaţia practică din domeniul ales şi pe care referatul o rezolvă. Este momentul în care se culeg date de pe internet, de la bănci, de la bursă, din legislaţie, din reviste, cărţi, sau din alte surse, care să asigure o veridicitate a modelelor economice care sunt aplicate în lucrare. Pe

5

baza acestor date se poate verifica modelul economic sau financiar analizat şi soluţiile alese pot fi evaluate.

Din acest moment masterandul va avea o imagine de ansamblu asupra referatului, “big picture” cum spun americanii. Această conceptualizare îl ajută pe masterand să abordeze mai uşor etapele următoare.

4. Alegerea titlului

Din acest moment referatul este în mare parte definit. Masterandul are în acest moment imaginea exactă a tematicii şi a aplicaţiei practice care vor face subiectul lucrării.

Titlul lucrării trebuie astfel ales încât să oglindească tema lucrării şi subiectul aplicaţiei practice. Trebuie să fie concis dar să descrie exact conţinutul lucrării. Trebuie să evidenţieze domeniul din care face parte lucrarea dar să arate şi particularitatea aplicaţiei pe care lucrarea o rezolvă. Exemplele pot fi luate chiar din lista de la punctul 1, sau pot fi creația masterandului.

7.Partea aplicativă

Cea mai importantă parte a lucrării este aplicaţia practică. Este contribuţia creativă a masterandului la referat. Aplicaţia practică poate analiza econometrică, o relaţie economică sau financiară, poate previziona o evoluţie macroeconomică, sau poate fi o analiză ex-post a unor fenomene economice sau financiare. Poate fi un studiu de caz, sau chiar o teorie nouă. Ce este însă important este ca această parte a lucrării să fie originală, adică să nu fie un „copy - paste” al unor afirmaţii sau citate din cărţi, articole sau documentaţii de pe internet, ci să demonstreze preocuparea masterandului pentru tema aleasă şi să reliefeze contribuţia proprie.

Pot fi citate ”copy-paste” care să susțină afirmațiile personale sau să fie într-o succesiune logică de construcție a firului disertației.

6.Structura lucrării

Pentru un referat se propune o structură clasică cu următoarele capitole:

Cuprinsul

Introducere („executive summary”)

Prezentarea temei alese, locul , rolul, resursele, rezultatele din domeniul ştiinţific al aplicaţiei practice.

Aplicaţia practică. Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei.

Concluzii

6

Bibliografie

Anexe

Cuprinsul

Conţine titlurile capitolelor şi subcapitolelor precum şi paginile la care se găsesc acestea. Capitolele trebuie numerotate cu cifre dar în acelaşi timp fiecare capitol şi subcapitol trebuie intitulat corespunzător conţinutului lui. Exemplu:

III.2 Evaluarea contractelor futures……………………………………... ..................3

III.2.1 .Relaţia dintre preţurile futures şi preţurile spot estimate………..4

Ipoteza estimărilor („Expectation Hypothesis”)……………............4

Revers normal.(„Normal Backwardation”) ……………………….……5

III.2.2.Relaţia între preţurile futures şi preţurile spot curente……..….....7

III.3. Evaluarea opţiunilor…………………………………………………..........................11

Introducerea

Este o prezentare utilizând 1-2 pagini a temei referatului, a mijloacelor folosite în lucrare, a structurii lucrării, a aplicaţiei ce va fi analizată şi a rezultatelor preconizate a se obţine. În terminologia engleză acest capitol se denumeşte “executive summary” şi cuprinde o sinteză a lucrării. Ea poate fi precedată de un ”rezumat” de maximum ½ pagini și de asemenea rezumatul poate cuprinde la final și ”cuvinte cheie” ce descriu cel mai bine conținutul referatului. Prezentarea teoriei corespunzătoare temei alese, locul , rolul, resursele,

rezultatele obţinute în domeniul aplicaţiei practice alese

Acesta este primul capitol consistent al lucrării. Trebuie să sintetizeze câteva elemente de teorie corespunzătoare temei alese pe cuprinsul a maximum 7-9 pagini. Dacă e nevoie, această parte a lucrării poate fi constituită din 2-3 capitole şi atâtea subcapitole cât sunt necesare pentru fiecare din capitole.

7

Aplicaţia practică. Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei.

Este cel mai important capitol al lucrării şi cuprinde prezentarea temei, şi soluţiile propuse pentru rezolvarea acesteia. Acest capitol poate avea 5-7 pagini. Poate fi prezentat utilizând ecuații, grafice, tabele, figuri sau chiar imagini. Acest capitol trebuie să fie marcat de personalitatea masterandului, şi prezentarea lui de asemenea. Studiu de caz, sau analiză ex-post sau o previziune ex-ante, aplicaţia practică trebuie să reliefeze contribuţia proprie a masterandului. Concluzii

Finalul lucrării este rezervat concluziilor ce pot fi trase din analiza aplicaţiei practice sau a studiului de caz. Acest capitol poate fi concentrat pe 1-2 pagini. Concluziile trebuie să fie pertinente, să rezulte ca urmare a analizei din capitolul anterior, să oglindească exact munca masterandului. Concluziile pot fi generale cu privire la domeniul ştiinţific abordat sau particulare cu privire la rezultatele aplicaţiei practice.

Bibliografia

Conţine autorii, cărţile sau articolele , editura şi anul în care au fost publicate sursele de informaţie utilizate începând cu faza de informare documentare şi până la redactarea lucrării. Exemplu:

1. *** www.bnr.ro 2. Gradu Mihaela, Tranzacţii bursiere - Editura Economică, 1995 3. Herbei M. - Operaţiuni de bursă. Evaluarea bursieră a agenţilor economici,

Timişoara, Editura Mirton, 1994 4. Nitu Adrian - Burse de Mărfuri şi Valori –Instrumente şi tranzacţii bursiere -

Tribuna Economică, 2002 5. Popa Ioan, Bursa vol I,II Ed.Adevărul ,1993, 1994

Anexe

Sunt utilizate în cazul în care tabele, figuri, grafice sau imagini sunt utilizate în cuprinsul lucrării sau se face referire la ele fără a putea fi intercalate în textul lucrării şi în acest caz sunt plasate în anexele finale.

8

5.Redactarea lucrării

Lucrarea nu trebuie să se întindă pe mai mult de 20 pagini dar trebuie să conțină minimum 10 pagini sau 4.000 de cuvinte. Redactarea trebuie să utilizeze editoare cum ar fi editorul Microsoft Office Word, să fie îngrijită şi să respecte o regulă strictă care poate fi de forma următoare:

Textul : Font Times New Roman 12 ppt. Justify, Line spacing Single max 20

pagini

Pagina : A4, Aliniere: 2,5 cm (top – bottom), 2,5 cm (left – right) Header : 2 cm, Gutter: 2 cm

Titlu: Times New Roman 16 ppt, Bold, Center

Heading 1: Times New Roman 14 ppt, Bold, Left align

Heading 2: Times New Roman 13 ppt, Bold, Left align

Heading 3: Times New Roman 12 ppt, Bold , Left align

Exemplu:

Titlu: FONDURI DE HEDGING.

Evaluarea performanţelor fondurilor de investiţii

pe piaţa de capital din România

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

2 Definiţii. Caracteristici. Clasificare

2.1 Piaţa de capital Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizeză

transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital – investitorii – către cei care au

nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) şi prin

intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare).

2.1.1 Fondurile de investiţii

Fondurile de investiţii fac plasamente pe piaţa de capital, în titluri primare, valori

mobiliare de tipul acţiunilor şi obligaţiunilor, activitatea acestora cuprinzând două direcţii

9

distincte: pe de-o parte colectează fonduri de pe piaţa de capital, stabilind o relaţie directă cu

investitorii individuali care pot astfel fie să investească fie să se retragă apoi din investiţie, iar pe

de cealaltă parte fondurile colectate sunt apoi investite pe piaţa de capital pentru a genera profit.

2.1.2 Fondurile de hedging

O traducere consacrată pentru "hedge-fund" nu este. Mai există "fonduri speculative" sau

"fonduri de investiţii cu risc ridicat". În anumite publicaţii acestea au fost traduse ca „fonduri de

acoperire a riscului”. Pe parcursul lucrării voi face referire la aceste fonduri folosind in special

termenii de „fonduri de hedging” sau „fonduri hedge”, precum şi cei menţionaţi mai sus.

2.1.3 Fondurile de fonduri de hedging

Din cauză că investiţia într-un singur fond de

hedging este riscantă, au apărut fondurile de fonduri de

hedging. Acestea sunt fonduri comune care îşi

distribuie capitalul la mai multe fonduri de hedging, în

general în jur de 15-25 de fonduri de hedging diferite.

Datorită analizei şi expertizei, investitorii ar

trebui să aibă de-a face doar cu fonduri de hedging

redutabile.

Cel mai mare dezavantaj este costul, deoarece

aceste grupuri de fonduri sunt create pe o structură cu

taxe duble.

Un risc în general subestimat este posibilitatea ca diversificarea să fie prea mare.

Multe studii au fost realizate, dar punctul cel mai bun s-a considerat a fi în jurul a 8 până la 15

fonduri de hedging.

”Inventatorul acestor fonduri private de investiţii este Alfred Winslow Jones” (Gary

Duncan, 2006)*

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

3 Bibliografie 1. * Gary Duncan - "ECB warns on hedge fund risk"- The Times, 2006-06-02.

Retrieved on 2007-05-01.

Observaţii:

1.*Urmăriți modalitatea de citare a articolului din The Times şi apoi cum trebuie prezentat la bibliografie.

2.**Pentru prima pagină a lucrării se utilizează forma prezentată la pagina următoare.

Fig. 2-1 Fonduri de fonduri de hedging

10

**Model pentru prima pagină

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” din ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea...............................................

REFERAT LA

FINANŢAREA OPERATORILOR ECONOMICI

FONDURI DE HEDGING.

Evaluarea performanţelor fondurilor de investiţii

pe piaţa de capital din România

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Conf.univ.dr.Niţu Adrian

MASTERAND:

Nume Prenume

ARAD

– 2013 –

11

8.Tipărirea referatului

După ce a fost redactat referatul trebuie tipărit. Pentru a face economie de hârtie propun ca tipărirea să fie făcută faţă-verso. Editoarele moderne au această facilitate la tipărire. De asemenea în această etapă studenţii trebuie să fie foarte atenţi la alegerea imprimantei, la modalitatea de tipar, alb negru sau color – în cazul când sunt figuri sau imagini color – la hârtia aleasă, etc.

Este recomandabil ca o primă tipărire să fie făcută de probă iar această primă variantă a lucrării să fie supusă verificării atât de către masterand cât şi de către asistent.

9.Predarea lucrării pentru verificare

La începutul semestrului şeful de an predă asistentului lista cu masteranzii și temele alese. În această etapă finală masterandul predă lucrarea spre verificare asistentului. Această predare pentru verificare poate să reprezinte varianta tipărită a lucrării sau cea digitală care poate fi transmisă prin e-mail, CD-uri sau stick-uri de memorie externă. Înainte de transmiterea lucrării asistentului pentru verificare, masterandul trebuie să parcurgă încă o dată textul, să verifice succesiunea capitolelor, figurile, tabelele, numerotarea paginilor, referinţele bibliografice, etc. Asistentul va analiza lucrarea şi va transmite recomandări finale absolventului pe care acesta trebuie să le includă sau să le excludă din lucrare sau acesta trebuie să restructureze unele capitole, să adaoge tabele sau grafice etc. Acest proces are loc la primul seminar din luna ianuarie. Lucrarea se tipăreşte la final în două exemplare. Un exemplar se predă asistentului pentru verificare finală iar al doilea rămâne masterandului.

10.Verificări finale.

După ce varianta finală a fost tipărită, profesorul va verifica referatele în

ultima săptămână a semestrului cu ajutorul tabelului nominal pregătit la

începutul semestrului. Referatele vor fi apoi susținute în cadrul examenului oral

din sesiunea de examene de fiecare student, conform programării examenelor.

Modul de redactare, conținutul lucrării precum și prezentarea referatului

sunt apreciate în cadrul notei finale conform criteriilor de evaluare a referatelor

prezentate mai jos.

12

11. Criteriile de evaluare a referatelor

I. Evaluarea conţinutului lucrării 70

1. Titlul lucrării 7 1.1. se înscrie în tematica cursului 3 1.2. este temă de referat propusă 2 1.3. este formulat clar şi concis 2 2. Structura şi stilul lucrării 18 2.1. structura (introducere, cuprins, concluzii, bibliografie) 10 2.2. stilul (redactare, logica derulării, expresivitatea ilustraţiilor grafice) 5 2.3. rezumatul (max. ½ pagină) 1 2.4. cuvinte cheie 2 3. Conţinutul teoretic 10 3.1. reflectarea conceptelor, teoriilor, noţiunilor; folosirea corectă a acestora 7 3.2. utilizarea bibliografiei (este legată strict de subiect, grad de prelucrare, citarea corectă a surselor, actualitatea surselor folosite etc.)

3

4. Partea aplicativă 35 4.1. complexitatea aplicației practice(mono/pluri/interdisciplinară) 10 4.2. alegerea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor folosite; corectitudinea şi oportunitatea acestora

5

4.3. profunzimea analizei şi pertinenţa concluziilor 5 4.4. originalitatea aplicației practice; noutatea şi aplicabilitatea acestuia 5 4.5. creativitatea; inovarea 10

II. Evaluarea susţinerii 30

5. Siguranţa şi persuasiunea expunerii 15

5.1. stăpânirea temei (expunere liberă sau citirea unui rezumat/slide) 5 5.2. concizia şi logica expunerii; capacitatea de sinteză 5

5.3. folosirea materialelor expozitive şi expresivitatea acestora 5

6. Claritatea şi siguranţa răspunsurilor la întrebări 15

TOTAL 100

13

În final aveți un exemplu de lucrare și modul de abordare a unei teme pentru referatul la Potențialul de finanțare al pieței de capital: Observație: acesta este un model, vă rog să nu-l copiați pentru referat.

„Analiza cantitativă a riscului de ţară”

Intensificarea tranzacţiilor comerciale şi financiare internaţionale au făcut din

analiza riscului de ţară un element important în luarea deciziei de alocare a capitalului în

spaţiu internaţional. Acest studiu de caz defineşte riscul de ţară şi oferă câteva interpretări

teoretice de bază ale acestui indicator. În plus, prezintă un model simplificat de analiză a

riscului de ţară ce foloseşte liste de control şi un sistem de ponderare a indicatorilor pe

baza regresiei multiple. Obiectivele acestui studiu de caz vizează aplicarea modelului

prezentat pe baza unor date colectate din diferite surse, calcularea indicatorului sintetic de

risc de ţară şi interpretarea rezultatelor.

1. Aspecte teoretice

În general, riscurile asociate finanţării internaţionale au în vedere bonitatea sau

solvabilitatea unui potenţial debitor. Riscul de ţară măsoară abilitatea unei ţări de furniza

companiilor private rezidente sau nerezidente precum şi entităţilor guvernamentale valuta

necesară derulării activităţii acestora. Această abilitate se referă pe de o parte la

convertibilitatea monedei naţionale într-o altă monedă şi pe de altă parte are în vedere

riscul de transfer de profituri şi plăţi în afară (aferente unor credite externe sau contracte

comerciale). Un risc de ţară ridicat se traduce prin reducerea semnificativă a capacităţii

filialelor companiilor străine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpăra de la băncile

comerciale sau de la autoritatea monetară valuta necesară îndeplinirii obligaţiilor faţă de

partenerii comerciali, creditorii sau investitorii străini. O componentă aparte a riscului de

ţară (riscul suveran) măsoară capacitatea unei ţări de a-şi plăti serviciul datoriei externe.

Riscul de ţară, adesea şi în mod eronat, este confundat cu riscul politic sau cu riscul

suveran.

Riscul de ţară afectează o mare varietate de tranzacţii şi active, ce include

împrumuturi externe, operaţiuni în valută, plăţile internaţionale, creditele de export, plăţi

de dividende sau repatrieri de capital către investitorii străini. Riscul de ţară se referă

numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piaţă străină şi

niciodată nu afectează pasivele acestei companii.

Riscurile asociate unui împrumut extern sunt riscul de ţară, riscul de transfer, riscul

politic şi riscul suveran. Riscul suveran are în vedere creditele guvernamentale externe sau

cele garantate guvernamental. Riscul suveran se referă atât la lipsa de voinţă în

14

îndeplinirea obligaţiilor asumate de un guvern faţă de o instituţie financiară externă

(repudierea datoriei externe) cât şi la incapacitatea de îndeplinire a acestora (caz în care

se solicită renegocierea sau reeşalonarea datoriei externe şi a serviciului aferent acestuia).

Riscul politic măsoară pierderea care ar putea să apară datorită instabilităţii politice,

exproprierilor, naţionalizărilor, confiscărilor, revoluţiei sau războiului. Riscul de ţară

asociat investiţiilor străine directe acordă o importanţă fundamentală mediului politic, de

a cărui capacitate de a rezolva crizele economice potenţiale depinde finalitatea

operaţiunii.

2. Modele de evaluare. Interpretarea rezultatelor.

Riscul de ţară poate fi generat de o multitudine de fenomene economice, politice

sau sociale. Analiza riscului de ţară vizează analiza acestor fenomene prin prisma

efectelor generate de acestea asupra capacităţii de onorare a obligaţiilor asumate faţă de

entităţi străine. Există o mare varietate de interpretări teoretice şi modele de analiză a

riscului de ţară, dar nu există încă un consens în ceea ce priveşte cea mai bună metodă de

analiză. Rezultatele analizelor empirice sau cantitative ale riscului de ţară depind în mare

măsură de modele utilizate, de calitatea informaţiilor utilizate, de modul de interpretare al

rezultatelor. Cea mai mare parte a modelelor de analiză au în vedere dezechilibrele

potenţiale ale balanţei de plăţi externe şi a modului cum sunt finanţate acestea.

Printre indicatorii de risc de ţară utilizaţi de diferite metode de analiză putem

menţiona: produsul intern brut / locuitor (PIB / loc., ponderea sectorului privat în PIB (

P/PIB), ponderea agriculturii în PIB, ritmul de creştere al producţiei industriale,

dimensiunea economiei subterane, deficitul bugetar (B) ca procent din PIB, subvenţii în

economie, accesibilitatea pieţei de consum pt. străini, indicele preţurilor de consum,

indicele preţurilor de producţie, rata inflaţiei, , viteza de circulaţie a monedei, ritmul de

creştere al masei monetare, rata medie a dobânzii, multiplicatorul masei monetare, rata

de economisire, rata de creditare în economie, credite neperformante economie, volumul

tranzacţiilor bursiere, reforma sistemului bancar, controlul asupra operaţiunilor bancare,

dotarea cu resurse naturale, dependenţa de importul de combustibil şi energie,

accesibilitatea formelor de relief, calitatea infrastructurii şi a serviciilor oferite, volumul

total al exporturilor, volumul total al importurilor, soldul balanţei comerciale, ponderea

exportului ţării în exportul europei, ponderea exportului în PNB (sau PIB), datoria externă

brută, datoria externă netă, ponderea datoriei externe în PIB, ponderea datoriei externe în

exporturile totale, stabilitatea cursului de schimb valutar, regimul valutar şi al

schimburilor cu străinătatea, forma de guvernare, structura guvernului, orientarea politica

a guvernului, stabilitatea guvernului, atitudinea guvernului fata de investiţiile străine,

sistemul partidelor politice, ideologia partidelor politice, competiţia politica între partide,

15

politica generala a guvernului, stabilitatea politicii guvernului, liderii politici, forţa si

influenta opoziţiei, corupţia, volatilitatea electoratului, gradul general de implicare

politica, sprijinul popular acordat puterii etc.

3. Aplicaţie practică

Aplicarea diferitelor modele sau analize empirice a riscului de ţară trebuie să

asigure comparabilitatea datelor obţinute cu privire la diferite pieţe externe. Ratingul de

risc de ţară poate să se bazeze pe un istoric al datelor referitoare la un grup de ţări sau pe

proiecţii pe termen scurt, mediu şi lung a evoluţiei acestora. Cea mai mare parte a

informaţiilor cu privire la o ţară anume pot fi găsite în surse publicate, de cele mai multe

ori publicate însă cu o anumită întârziere.

Modelul de analiză propus constă în gruparea unui număr de indicatori sub forma

unei liste de control, indicatorii fiind ponderaţi în funcţie de efectul pe care l-ar avea

producerea evenimentului pe care îl descriu asupra capacităţii ţării de a-şi onora

obligaţiile internaţionale. Ponderarea se poate face pe baza experienţei acumulate, pe

baza unor modele econometrice de calcul (ce utilizează de regresia multiplă sau corelaţiile

între indicatori) sau pe baza unor analize statistice (analiza pe bază de ranguri). Valoarea

observată a fiecărei variabile statistice este ajustată cu ponderea stabilită pentru fiecare

indicator, obţinându-se astfel un indicator sintetic de risc de ţară. Pe baza acestui

indicator calculat pentru un grup de ţări se pot realiza scenarii sau hărţi de risc ce pot

contribui la o mai bună fundamentare a deciziei de alocare a capitalului de către creditori

sau investitori internaţionali.

Mai jos este prezentat un exemplu de calcul al indicatorului de risc de ţară:

Indicatorii Ponderea

(a) Ţara (b)

(a) x (b)

Creşterea PIB % 5 % 0.05 0.25 PIB / loc. 10 % 30.00 3.00 Inflaţia % - 5 % 0.15 -0.75 Rezerve / Importuri 10 % 75.00 7.50 Cont curent / PIB 15 % -15.00 2.25 Serviciul DE / DE - 10 % 0.25 -2.25 DE / PIB - 15 % 0.30 -5.25 Stabilitatea CSV 5 % 2 1 Regimul de schimb 10 % 4 0.4 Stabilitatea politică 15 % 0.50 7.50

Ratingul de ţară: 3.15

16

Modelul de analiză bazat pe liste de control este un model relativ simplu de utilizat,

fiind criticat însă pentru faptul că adesea analiştii aleg discreţionar variabilele de analiză a

riscului de ţară sau ponderile stabilite pentru fiecare dintre acestea, fapt ce influenţează

obiectivitatea analizei. Algoritmul de analiză a riscului de ţară după această metodă

presupune parcurgerea următoarelor etape: selectarea variabilelor, stabilirea sistemului de

ponderare, observarea indicatorilor (este indicat ca valorile observate să fie verificate din

mai multe surse), calcularea indicatorului sintetic de risc de ţară şi interpretarea

rezultatelor.

Pe baza analizei de risc de ţară se pot construi o serie de scenarii cu privire la

evoluţia viitoare a climatului general de afaceri dintr-o ţară sau la posibilele crize care pot

să apară. Acest indicator este important, de asemenea, în determinarea coeficientului de

actualizare utilizat în calculul actuarial la determinarea VAN. Indicatorul de risc de ţară a

fost introdus mai regent şi în determinarea eficienţei unui portofoliu internaţional,

modelele de analiză (CAPM, ATM) fiind adaptate în acest sens.

Cerinţe:

Presupunând că lucraţi într-o agenţie internaţională de rating, vi se cere să aplicaţi

modelul de mai sus pe grupul ţărilor din Uniunea Europeană (3 ţări la alegere), pentru

aceasta trebuind să realizaţi următoarele:

1. Să culegeţi informaţiile şi datele statistice necesare (cele din tabelul de mai sus)

cu privire la grupul de ţări menţionat utilizând rapoartele instituţiilor financiare

internaţionale (FMI, OECD, UN, OMC);

2. Estimarea cu ajutorul funcţiei de regresie sau corelaţiei multiple a ponderilor

alocate fiecărui indicator;

3. Calculaţi un indicator de risc de ţară şi realizaţi un clasament pentru ţările

analizate;

4. Comparaţi rezultatele obţinute de dumneavoastră cu cele publicate de

Institutional Investor, Euromoney, Political Risk Service, Moody’s, Standard &

Poor’s, Banker’s Magazine.

5. Analizaţi senzitivitatea indicatorului calculat de dumneavoastră la o posibilă

îmbunătăţire a situaţiei contului curent al unei ţări analizate cu 25 % şi o

reducere cu 20 % a serviciului datoriei externe;

6. Comparaţi rezultatul individual obţinut pentru fiecare ţară cu rating-ul asociat

Uniunii Europene (şi calculat pe baza aceluiaşi set de indicatori).