EGEA CASELORDecizia Cur(ii Constituţionale referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglem entarea situaţiei juridice a unor imobile cu

destinaţie de locuinţe, trecute în proprietatea statului/luată în dezbatere, marţi, la Camera Deputaţilor, a suscitat discuţii aprige şj contradictorii. .Cei mai mulţi dintre deputaţii înscrişi la cuvînt au propus adoptarea unor noi texte care să com pleteze legea menţionata, in ciuda apelurilor insistente ale

-preşedintelui de şedinţă, Ioan Gavra, de a se referi strict, la decizia Curţii Constituţionale. In fond, deputaţii trebuie să se pronunţe - conform regulamentului- asupra deciziei Curţii, în acest moment neexistînd posibilitatea introducerii unor noi amendamente lâ legea amintită. Există, în schimb, alternativa depunerii unor noi iniţiative legislative, care sâ completeze legea. Unii vorbitori au observat cliiar - analizînd decizia - imperfecţiuni ale Regulamentului Camerei şi ale Constituţiei. Discuţii contradictorii â suscitat şi procedura de votare, în cele din urmă âdoptîndu-se formula votului nominaL Deputaţii aparţinînd grupurilor parlamentare ale PNŢCD, PER, UDN1R şi PL '93 nu au participat la vot, întrucît Curtea Constituţională nu a ţinut cont de multe din observaţiile făcute pe marginea legii. ■ ' • . . * ■ . y .

Cu 193 de voturi pentru şi 13 împotrivă (73 de deputaţi nu şi-au exprimat votul), Camera D eputaţilor a acceptat varianta Curţii Constituţionale.

h Agenda/2Roza vuiturilor 13

|w Viaţa politică/4 | t Artă - cultură/5 iju Administraţia locală/6 'Bf Publicitate/7-11

} Sport/12 t Femeia/13 f Economia/14 | Eveniment/15

Ultima oră/16 •

/ ' Â \

Hj ANUL VII NR. 1486 ISSN 1220-3203

MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1995

16 PAGINI 300 LEI

Vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab la m oderat din sector S. Temp. max. 17/20 grade. Izolat ceaţă dimineaţa. ' ;

Ieri, la ora 12, la Ciuj-Napoca se în registrau 15 grade, iar presiunea atmosferică eră de 738 min i lg ' (Meteorolog de serviciu Pavai C.) / ; .

Preliminarii la un text considerat incendiar

Des! încă iu Dă aram)sjssri Stsip jriiife îsiiare. 1 ': GlrsiîSiiîi! .de' ’lHlraliifiraî® Cai l!as”

Vaier CHIOREANU

U n nou scandal căruia se încearcă a i se da sem nificaţii politice este pe cale să izbucnească la Ciuj-Napoca. Este vorba despre botărîrea Primăriei de a amplasa o placă pe

zidul căminului "Avram Iancu” în amintirea întîmplărilor petrecute în primăvara anului 1946. Ideea a aparţinut grupului "Generaţia Studenţilor Cluj '46”, a lcă tu it din partic ipan ţi d irec ţi la evenimentele respective. Dar cum acest grup nu dispunea de banii necesari confecţionării şi amplasării plăcii, conducerea Primăriei, a preluat această sarcină. Pe fondul unor divergenţe mâi vechi cu Primăria, conducerea U niversităţii "Babeş-Bolyai” (căreia îi aparţine clădirea In cauză) a precizat că o asemenea hotărîre nu poate fi luată de P rim ărie, la care aceasta a răspuns că faţa exterioară a zidului este de domeniu public, gestionat de autorităţile municipale. '

între timp, grupul "G eneraţia Studenţilor Cluj ’46” , avîri- du-1 în frunte pe I.P.S.. Bartolomeu Anania (care, la vremea respectivă, era-unul dintre conducătorii studenţilor aflaţi în grevă academică), a propus ca pe faţa plăcii sâ fie gravat următorul text: "Asupra acestui cămin studenţesc s-a, abătut urgia "străinilor de Beam şi ţară” în noaptea de 28-29 mai 1946 şi de aici a pornit greva de protest a studenţirnii clujene împotriva şovinismului revizionist nnguresc. şi a comunismului ateu”. Se pâre câ textul, agreat de Primărie, nu a fosţ pe placul conducerii U niversităţii; care a transmis prin unul din membrii grupului "Generaţia Studenţilor Cluj ’46” că nu este de dorit ca expresia "şovinismul revizionist unguresc" sâ apară pe placă. In aceste condiţii, I.P.S. Bartolomeu. Anania a declarat că nu' se mai poate implica în această acţiune, care tinde să devină o problemă cu puternice conotaţii politice.

Cum s-a ajuns la această situaţie neplăcut'ă (cel puţin)? Două tabere, potrivnice de mai mult timp, doresc să-şi impună punctul de vedere, fiecare afirmînd despre cealaltă că denaturează sensul evenimentelor din 1946. Conducerea Universităţii pare a crede.' despre Primărie că este pe cale a folosi textul de pe placă pentru a demonstra că pretenţiile maghiarilor din Transilvania sînt, nu exagerate, ci total neîntemeiate, ei avînd dîntotdeauna nu numai drepturile fireşti ale tuturor locuitorilor, ci şi pe acela de a-i molesta pe români. Iar conducerea Primăriei, la rîndul ei, crede despre conducerea Universităţii că, după ce s-a împotrivit, din motive politice, amplasării plăcii pe zidul căminului "Avram Iancu” , încearcă să implice scrierea unui text care să respecte adevărul istoric. în această luptă nedeclarată, Primăria mizează pe faptul că grupul "Generaţia Studenţilor Cluj ’46" este cel mai îndreptăţit w hotărască asupra textului, în timp ce conducerea Universităţii pare a crede că Jextul trebuie scris de catedra de istorie, aflată în ■ubordinea Rectoratului. în fond este vorba despre orientări cu totul diferite ale celor două instituţii şi despre sensul pe care ele îl acordă noţiunilor de europenism şi naţionalism.

Nu se poate uita însă faptul câ, dincolo de conotaţiile politice "împrumutate evenimentului”, cei mai în drept să hotărască sînt nembrii grupului "G eneraţia Studenţilor Cluj ’46” , care.au participat direct la evenimentele astfel reamintite. în sprijinul acestui argument de bun simţ, publicăm în pagina a patra a ziarului eu text scris de fostul studenhValeriu Anania,în 1976 şi publicat î» SUA, urmînd ca foarte curînd să reproducem un memoriu adresat de acelaşi fost student al anilor 1946 şi conducător al grevei studenţeşti, adresat Senatului SUA. Amîndouă aceste texte au fost publicate în volumul "Pro memoria. Acţiunea catolicismului în . România interbelică”, publicat de Valeriu Anania în România, ia anul 1993. m

HSEESHaBS^

Ieri, la Curtea de Apel Cluj a avut loc judecarea apelurilor declarate de inculpatul Iqan Stoica, ex-patronul

' "jocului de întrajutorare Caritas” şi de către Parchetu l de pe lîngâ Tribunalul Cluj. în urma procesului intentat de Prim ăria municipiului

. Ciuj-Napoca, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Ioan Stoica la 6 ani închisoare. Am bele părţi au fost nemulţumite de sentinţa pronunţată în cauză. Inculpatul Ioan Stoica şi

.. Parchetul au considerat hotărîrea judecătorească ca neîntemeiată şi nelegală.

- La ora 8,00 a fost adus în sala de , dezbateri încadrat de doi poliţişti inculpatul Ioân Stoica, fără cătuşe. La proces a fost p rezen t un "num eros” public ,'fo rm at din 10 "curioşi” şi ,15 gazetari. înaintea^ în iep iirii .p rocesu lu i a v o c a ţi , apărării; d-nii Aurel Eodorean şi Teofil Tripon, şi d-na Hejfoa Stoica au d iscu ta t cîteva m inute cu inculpatul Ioan Stoica în legătură cu modul în care trebuie să fie apărat în acest proces num it de S toica "P rocesu l v ie ţii m ele” . Pentru p r e s ă ,■ din boxa. acu za ţilo r,- incu lpatu l Ioan S toica a afirm at.

”N-am să declar niciodată indiferent de ce se va îp tîm pla cu m ine, falimentul firmei "Caritas”. Jocul poate continua, numai cu punerea mea în libertate. Am fost arestat în 24 august 1994, la ora 17,05, cu 3 zile înainte de a fi primit la Guvern. Nu am fost lăsat să lucrez, pentru a continua c ircu itu l "C aritas” . M inisterul d.e Finanţe trebuie să înapoieze im pozitul şi T. V .A .-ul luate ilegal pe sumele depuse de participanţii- la "jocu l de întrajutorare Caritas”. Chitanţele mai au încă valabilitate. Am încredere în justiţie. Există o speranţă. Nici nu există viaţă fără speranţă”. <

Completul de judecată, format din dl V iorel Burzo-preşedinte, d-na Adriana Meseşan şi dl Petru Enghiş- au in tra t în sală Ia ora 9,00. Gu

^aprobarea insţanţei judeeâtoreşti şi \ a incnlpatuhH, procesul a fost filmat.' La proces s-au prezentat în instanţă numaiavocaţii apărării. Procurorul A urel Botezan în p ledoaria sa a

’ susţinut apelul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj şi a cerut să se desfiin ţeze sentinţa dată de. V a s ile M O L D O V A N. (continuare în pag. a 16-a)

La U niversitatea Babeş~Bolyai

Primii căzuţi, la admitere pă'strea'ză şansa

de ă deveni studentiDacă aţi avut neşansa sâ'cădeţi I

aproape de lin ie la exam enul de .adm itere în tr-una din facultăţile Universităţii "Babeş-Bolyai” lăsaţi triste ţea la o parte şi adresâţi-vâ Decanatului. Teoretic puteţi încă deveni 's tu d en ţi. ^ Po triv it- reg lem en tărilo r In vigoare anul acesta, orice student Ia o facultate particu la ră care a prom ovat examenul de adm itere la "Babeş- Bolyai” aţe' dreptul sâ fie înscris într-un an corespunzător pregătirii

GDI - în p r e m ie r i la O B u f-^ a p o c a'ri «-a deschis la C iuj-N apoca prim ul sem inar av înd ca tem ă Zoologia fabricării pîinii şi finanţarea afacerilor” la care participă silişti din sectorul privat din domeniu. Organizator ACDI - Agricultural operative Dcvclopmept International cu sprijinul Camerei de Comerţ, ^Wrie şi Agricultură Cluj. Programul pentru dezvoltarea sectorului privat 'domeniul prelucrării produselor agricolc - din care face parte acest Seminar cu durata de 4 zile, celelalte două, în 1996 - este susţinut touâ organizaţii americane cu capital privat, non-profit, cu participarea tătară a unor specialişti din SUA. Asistenţai în cadrul programului este ^iti La încheierea ciclului de 3 seminarii, unii participanţi selecţionaţi :cotttinu^prcgâtirea îri SUA.

sale. Intrînd direct într-un an supe­rior, maxim anul III, el va elibera în anul I un loc care va fi repartizat prim ului căzu t la adm itere. V erificarea cunoştinţelor foştilor studenţi la particular se va derula pînă în data de 10 octombrie, cînd şe va şti precis cîte locuri rămîn să fie completate în anul I.

Rectorul Andrei Marga confirma că procedura de mai sus va fi respectată, dar avertizează asupra unui prea mare optimism. “Studenţii la facu ltă ţi particu lare care au promovat examenul de admitere la noi sînt foarte puţini. Rămîne de văzut cîţi se vor mai identifica pînă în 2 octombrie, data limită pînă la care ei pot depune dosarele cu cerere dc înscriere într-un an superior.

în anul universitar 199i - 1 996, transferul studenţilor de la facultăţile particulare la ”Babeş-Bolyai nu este posibil. în cazul studenţilor care vor să se transfere de la stat, hoţărîrea o ia Consiliul fiecărei facultăţi. La Ştiinţe Economice, transferurile sînt posibile doar la "fără frecvcnţâ",

— - (C .C .)

U.D.M.R. REACŢIONEAZĂ PRUDENT LAEXTINDEREA

SĂPĂTURILOR ÎN PIATÂ UNIRII• -® "Lupoaica "va fl In centrul unui parc

. ; ' arheologic subteran' • - •■ '^ .E x t in d e re a s ă p ă t u r i l o r arheologice în Piaţa Unirii, cu un nou tronson situat chiar în faţa statuii lui Matei Corvin, a provocat o prim ă reacţie rezervată a U.D.M.R., caTe a menţionat fosă câ deciz ia luată va afecta iniţiativa de r e c o n c i l i e r e româno-ungară.

O r g a n iz a ţ i a judeţeană a U.D.M.R. va lua o ,botărîre p riv ind e v e n t u^a 1 e l e acţiuni de protestdupă ce v a 'afla dacă M uzeul-are aprobările legale pentru extindere.Parlam entarii U .D .M .R : au fost înştiinţaţi, ieri dimineaţă, să ceară informaţii.de la Guvern.- "Săpăturile acestea recente sînt făcute la in iţia tiva p rim aru lu i Gheorghe Funar, ca un răspuns la iniţiativa preşedintelui Ton Iliescu

de reconciliere româno-ungară”, a declarat ieri secretarul U.D.M.R. Chij, Palffy Zoltân, numărul unu-în organizaţie în lipsa-preşedintelui Molnos: "întreaga lume poate vedea' care este voinţa politică penţru reconciliere, acum cînd preşedintele

C a iu s CHIOREAN (continuare în pag. a 16-a)

TELEFONIA c m p a a i DIN ROMÂNIA

TelemobilORICÂND înseamnă DISPONIBILITATE ORIUNDE Înseamnă MOBILITATE.

NU OfUCUM înseamnă CALITATE

- O « a m * la rg* d * ta U fo a n a m obil*

M e i h a e d p w i r a in c o n ţ in u * c n ş t m

C o n e c ta m la r e ţ e a tn 2 4 d * o r*

A c c e s d i r e c t la in t e r n a ţ io n a l , x'

A p e lu ri!* p r im it* s u n t g r a tu i t a

Telefon de buzunar

A g e tţia Telem obil Clnj N apoea , P -ţa Ş tefan ce l H a n ar.3 -5 , J

Tel: (064) 19 7 8 0 5 ; F a r (0 6 4 )1 9 78 05

A D E V A R U L A G E N D A miercuri, 27 septembrie 1995 (T )

© Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Calistrat; Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul; Calendarul greco- catolic: Ss. Calistrat şi părtaşii lui,

m (s IV ); Sf. V icenţiu de Paul (+1660); Calendarul catolic: S f

-V incenţiudePaul, pr. ■• Mîine: Calendarul ortodox:

' + Cuv. H ariton M ărturisitorul; Calendarul greco-catolic: Sf. H ariton M ărt., cuv (+ 350); Calendarul catolic: Sf. Venceslau, m ; Sf. Lorenzo-Ruizo şi însoţ.

»PREFECTURA,CONSIIUL JUDEŢEAN: 19-6<-l6

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 1 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMARIACÎMPIATURzrij 640-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ?l11-15-10

•POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ- NAPOCA: 13-49-76

i POUŢIA DEJ: 21-21-21 1 POIJŢIA TURDA: 31-21-21 Y POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POUŢIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA-

11-24-71SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 r INTERNAŢIONAL: 971

•INTERURBAN: 991 , INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 REGIAAUTONOMĂDE

•TERMOFICARE DISPECERAT: 11-87-48

•REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL, DISPECERAT: 11-63-02 S.C. "SALPREST" SA - DISPECERAT: 19-55-22 V COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORTRE7JDUURI: 11-10-12 int 132 . ■ -

gTRANSPORTjO^R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii. ? \ trenuri accelerate, rapide şi intercity' •BAIAMARE A'IUMARE|prinDq)el5,05 •BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,43 ’

•BRAŞOV (prin Dej): 0.28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4^5; 9^3; 14,17;(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00

BUDAPESTA: 0,28; 16,14;GALAŢI (prin PIoieşti-Buzâu): 9,33 < IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;

•ORADEA: 2,45 •,16,43;21,00 SATU MARE: 4,04 SIBIU: 15,30SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,195

22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

■ 11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv :P lecări din C luj-N apoca: ' 8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv ,Sîmbătă:P lecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei'.Telefon-TAROM Cluj: 19.49.87

HCURSEfSAUTOCURSE INTERJUDEŢENE '

din Autogara II•Quj-Napoca - Sibiu:’5,45; 14,00. >

Quj-Napoca -Tîrgu Mureş: 6,30,14,00.. •Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00 •Quj-Napoca - Abrud:6,00; 14,15. •Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circuli

duminica); 12,30; 14,30; 18,30. Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 .' Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida). , v

•Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30, 16,00 ^

•Quj-Napoca - Aiud: 12,00. " •Quj-Napoca - Alba-lulia: 13,00.

Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă vineri, sîmbătă, duminică, luni). :

•Quj-Napoca - Brad: 16,00. •Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15.

Quj-Napoca:-Mediaş: 14,30. •Quj-Napoca - Reghin: 16,30. - •Cluj-Napoca - Ţîmăveni: 15,15. ; •Cluj-Napoca -Tîrgu Upuş: 15,25. •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15.' ' •Quj-Napoca-Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00 (prin Tioc). ;•Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor).’ ' v ■ •Quj-Napoca - Turda 5,30, '6,30, 6,50,

7,20-, 8,15; 9,30; 10,30; 11,30, 12,30;13.20.14.00.14.30; 15,00,15,30; 16,00;17.00.18.00; 18,30; 19,00,20,00; 21,00; 22,30. ;

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE: INTERNAŢIONALEdin Autogara I I : ' . •'

0 Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Quj-Napoca in zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şl Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi sîmbâtă la ora 11,00 0 Clnj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din CInJ-Napbca în zina de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc tnzina de Joi ora 11.

INFORMAŢII . A u togara 1 :14-24-26 , ; A u togara II: 13-44-88 '

M x’NIPI.CS RAIMO ‘' M icrcuri, 27 septembrie5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; .5-55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct;. 8.30 în treruperea em isiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Over­dose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii "Invitaţi în studio*’; 17.05... “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Great­est Hits; 22.05 G reatest Hits;23.05 Music by night Program informativ BBC Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21.00. Ştiri Uniplus Radio; 7.00; §.00; 12.05; f3.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.

 RadioSonic'S S ' FM «», 7 MHz

Miercuri, 27 septembrie6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Geta Todoruţ); 9,00-11,00 Emisiune în limba -maghiară “Clujule, te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, informaţii rutiere, spoit, meteo, agenda zilei) preţurile pieţei, "Cunoaşte-mă”, psihologia copilului (Pasztor Krisztina);11.00-13,00 Super Sonic (Dj Dreams); 13,00-14,00 Cîntă ceteraş, pe strună (muzică populară) (Calin Stânescu); 14,00- 16,00 Black macic hours (Daniel Boroştean); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-18,00 Ce trebuie să ştim ... ca sâ nu greşim (emisiune informativă) (Cozmin Guşă);18.00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Mircea Tătar);20.00-21,00 CD Sonic (Călin Andrei); 21,00-23,00 Emisiune în . limba m aghiari “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi clujene, sport) (Torok F. Laszlo); 23,00-24,00 Non stop dancihg. ....

b ib l iq iEQI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor2): sala"Gh. Lazăr" (numai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica înebis.

■ B ib lio teca ''judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - înebis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - înebis. SALA DE LECTURĂ (str., M. Kogălni­ceanu nr.7), ORAR: luni - joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminică - .închis.. MEDIA- TECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri: 9-14,45; sîmbătă:9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12,45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; jqi -10-13; vineri închis.

■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19;'.; marţi, joi, vineri: 9 ,-1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis - * •

■ Biblioteca "H eltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 1 0 -1 8 ; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 -9). Orar: marţi: 18- 19;joi 19-20.'

■ Biblioteca Centrului Cultu- ralF rancez (strada Kogălniceanu 12- 14).,Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18;, vineri: I0 -I6 ; sîmbătă şi duminică închis. .... ,

■ Biblioteca "V aleriu Bologa" a U niversită ţii de ':Medicjnă ,'şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, şîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis : ,;

■ M uzeul Naţio nai de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri -'duminică 10. - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni înebis. V■ ■ M nzeul E tn o g ra fic . al

T ra n s ilv a n ie i (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică:. închis -

■ Muzeul memorial“Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

■.M uzeulZoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. ' ■ - ....

■ Parcul etnografie "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis,

Farmacii cu serviciu perma­nent: • Ş'

Fannacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05. F arm acia-' "Vadocom ", str. Marinescu nr. 7, tel. 19.64.62

Garda de noapte: Farmacia nr. 5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon: 11.13.63, orar 20-8

<1

P r o g r a m u L t e l e v iz iu n i l o r p r in c a b lumuzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film; 13,20 A l - reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 -

M iercuri, 27 septembrie 1995 a^c ' documentar, seriale, post meridian,8.00 Program pentru tineret; 8,30 reportaje, film, telqumd, muzic^ 21,00

Seriale-RT4; 11,15 Seriale-RT4; Ghe^fiertinte 14,45 Seriale C5 şi RT4; 16,00 E -VOX;23,05Limafieibinte-Tele7 abc. bogată. Mă însor şi-i fee felul -RT4;18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Di­verse - preluare - MediaPro; 21,15 Care-i drumul spre casă - PR07; 0,05 Martorul ocular - SAT 1.

.ANTENA 1 :18.00 Ştiri, reportaje, interviuri;

18,10 D ance club; 18.30 Lumina că lăuzitoare; 19,30 In luptă cu abuzurile şi corupţia; 20,00 Din lumea afacerilor; 20,15 Desene animate;20,30 Capcana periculoasă; 21,30 Observator; 22,30 Un om furios (B 48); 0,20 Sărutul tarantulei (B48).

M iercuri, 27 septembrie 1995 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Oraşul atomic-film codat; 19,30 Ştiri şi actualităţi; 2030 Preluare Starfilm; 21,00 Fabricat în Los Angeles - film codat. ■ i • .

S.C.TV CABLU s x l

P O R T A LEXPORT • IMPORT S.R.L.

' M iercuri, 27 septembrie 1995 PORTAL 1 V7,45 Buletin informativ; 8,00 Car­

toon Network 9,30 Buletin informativ, 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,00 A l - Reportaje, documentare; 11,50 Buletin informativ; 12,00 O vară de neu ita t - RTL2; 13,40 A l- Teleshopping, seriale; 15,05 Buletin inform ativ;, 15,15 Show - Casa Castagna-G5; 16,30 Dădaca - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 A l- O bservator-Ş tiri; 19,30 B uletin informativ; 19,45 A l - Reportaje, teleshopping, muzică; 21,00 Buletin informativ; 21,15 El este legea - RTL 2; 23,00 Ora hotărîrilor - RTL 2.:

PORTAL 2, 9,45 Buletin informativ; 10,00 A l,

- Film; 11,30 A l- D ivertism ent,

M iercuri, 27 septembrie 1995 TVC10,00 Cannon - SAT1;11,30

Zîm biţi,vărog-RIL2; 12,OOOvară de neuitat - RTL2; 14,00 Remington Stelle - PR07; 15,00 Dispreţul - RT4; 15,55 Felicita-RT4; 16,40 Alarmă nucleară Ia silozul 7 - RAI DUE;, 19,00 Preţul unei vieţi - RT4; 20,10 E xploziv m agazin - RTL'; 20,55 Întîlnire în întuneric - IT A I; 21,40 Cum să te căsătoreşti cu un miliardar - ITAI; 2035 Doamnelor şi domnilor, noapte bună ! - RT4.. TVC +

14,40 Deschiderea emisiei; 14,45 M ozart; 16,15 Dance club; 17,00 Oglinzi paralele; 17,30 Din lumea afacerilor; 17,50 Dincolo de realitate; 18,20 Dance club; 18,40 Lumina călăuzitoare; 19,30 C a p c a n a 1 periculoasă; 20,30 Observator; 21,35 Răzbunătoţţi din oraşul Kansas; 22,55 M edalion “The D oorş” ; 23,30 închiderea emisiei, ' v,

A n u n ţ im portant, Comitetul Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj,

convoacă adunarea generală pentru ziua de 2 octombrie 1995.orele 16, în sala de şedinţe din Piaţă Unirii nr. 1, cu următoarea ordine de zi: ' - - : " . '■ ''

1. Înmînarea unor insigne comemorative cadrelor medicale care au fost alături de noi, în tragica zi de 21 Decembrie 1989 şi următoarele zile. ‘ j -V,'' '.

2. Alegerea comitetului asociaţiei.■ 3.Diverse. ' : : . ■

C o m ite tu l A s o c ia ţ ie i

P l ă c i n t ă

c u d o v l e a c. _ De ce aveţi nevoie: 500 g făină albă, 2,500 kg dovleac, 225'g zahăr tos,-50 g zahăr pudră, 150 g untură, 50 g unt, 100 ml u lei, 2 ouă, scorţişoară, vanilie, sare. : .

Mod de pregătire: Din făină, apa şi ou se face o cocă. Dovleacul curaţat se dă prin râzătoare şi se pune într-o tavă la copt După coacere se amestecă cu zahăr tos, vanilie şi scorţişoară şi se lasă să se răcorească. Coca se împarte în opt părţi egale. D in fiecare se întinde cîte o foaie. Feliile se ung cu unt şi untură, apoi se presară dovleacul copt şi se împăturesc din nou în patru. Bucăţile de plăcintă, unse cu gălbenuş deasupra se pun în tăvi utise cu ulei şi se coc 1/2 oră. Se presară cu zahăr pudră.

REPUBLICA, P isica n eag ră a ta c ă - Hong Kong - prem ieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) 25-28 sept. ‘ V ICTO RIA -T e ren te - regele bălţilor -România (11; 13; 15; 17; 19) *ARTA - R enovare * M ĂRĂŞTI - sala A S u p erp o liţis te le 2 - Hong Kong ('13; 15-;>17; 19) - sala B - F ă ră team ă--In d ia (13,30; 16; J 8,30) «FAVORIT - F ă râ ieş ire - SUA (11; 13; 15; 17;.19). :

TU R D A -FO X - C asper - SUA- prem ieră ‘ TINERETULUI - în fru n ta rea - India - premieră.

C ÎM P IA . T U R Z II MUNCITORESC - Congo - SUA - Premieră: Verdict sub ameninţare- SUA - premieră,

D E J- ARTA - C ongo - SUA.- prem icră; N um ele de 'c o d : răzb u n are - SUÂ -premieră.

GHERLA - Pacea - Richie Rich- SUA-premieră;Şpecialistul - SUA; Scenariul ucigaş -SUA - premieră.

P O L IC L IN IC AIN T E R S E R V IS A NMr. Pnscnl) nr.5. cari. fîlioirphini

INTERNI- • CARDIOIXXÎIE NEUROIXX5IE ♦ PSIHIATRIE END OCRIN OIjO GIE • REUMATOIjOGIE • ECOGRAHE*ALERGOLOGIE DERM ATOIjOGIE • ' CH IRU RG IE • O RTO PED IE O .R .L • O F rA IJV IO U X ;iE GINECOIXXîIE* ONOOlXXîIE PEDIATRIE • UROIjOGIF, A CUPUNCTUIiA - . lA IiO IiA T O R . (Biochimic ■■ B acteriologic ; Im unologic - Parazitologic T este SIDA)Z lim C , inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1Medic de gardă: orele 2 1 - 7

Rezervare, consultaţii lâ tel. 41.41.63

ALIANŢA ANT1SUICID- sufletu l nostru la d ispoziţia dum neavoastră. T elefonu l de noapte, te lefonu l de’ suflet

V41.41.63 - între orele 21-07. y

spectatoiMiercuri, 27 septembrie P ro g ram u l 1: 7 ,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima ori9.20 FiIm serial: ”Santa Bar. bara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 V ideocaseta muzicali’ 1030 Videolexicon; ll^OFilaî serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10-100] audiţii;, 14,00 Actualităţi; 14,10 T V R Iaşi; 15,05 TVR Cluj. Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin internaţional; 17,00 Alfa şi Om ega; 17,45 De la lume adunate...; 18,15 Desene animate; 18,45 Cupa campionilor europeni la baschet feminin: ACRO Bucureşti - Kozacika Kazalib19.30 Film serial: ”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităti; 20^0 Film artistic: ”Dr.Quinn ; 21,15 Fotbal: Juventus Torino - Steaua Bucureşti L.C.; 23^0 Actua\ităŞ) 23,40 Confluenţe; 0,10 Îhtîlmiea de la miezul nopţii; 0,50 Jazz-%

Program ul 2 :7 ,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene anim ate; 12,00 G ong!; 12,30

; Concertul corului ”Preludh”;13.00 Ala-bala-portocala; 13,50 Film artistic: "Secretul lui Bnict Lee”; 15,25 De lingua latina; 15,55 Desene anim ate; 16^0 Film serial: "Pasiuni secrete’17.05 Mini-eco; 17,45 Film sen- al: "Iubiri amăgitoare” ; 18351 Emisiune în lim ba maghiara20.00 Pro memoria; 2030 Tuiis club; 21„00 TVM . Mesageţ21.30 Tradiţii; 22,00 Film serial "Santa Barbara” ; 22,45 Un secol de cinema; 0,15 M uzica e viaţa mea!; 0,45. Documentar CFI

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Onor la tri­color: emisiune de informare şi educaţie ostăşească; Cîntec transilvan: solistul Petre Petruşe: C am era de gardă: Asistenţa medicală rurală în judeţul Cluj; Radiografii în actualitate: Talent şi exigenţă la Fîntîna Dansului d in K o ln ..

' Joi, 28 septembrie P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oii9.20 Film serial. Santa Barbara”;10.05 Limbi străine: germana italiană; 11,05 Film serial: ‘luliii amăgitoare”; 12,40 Desene ani­mate; 13,10-1001 audiţii; 14,00 A ctualită ti; 14,10 TVR lasi;15.05 TVR Quj-Napoca; 15# Fotbal: Petrolul Ploieşti -Rapid

. Viena, în C.C.; 17,50 Mileniu®: 18,25 Desene animate;. 18,50 T ragerile Super Loto 5/40 şi Multiplă Expres; 19,00 Medici® pen tn tţo ţi; 19,30 Film serial “F ata şi băieţii"; 20,05 Actualităţi; 20,50 Film serial “V alea Păpuşilor” ; 21,4® Reflecţii rutiere; 21,55 Studio»! economic; 22,35 Interpreţi ai m uzicii populare; 22,53 Simpozion; 23,40 Actualităţi; 0,00 Film serial: “Poldark”.

Program ul 2:7,00 La priiria oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene ani­mate; 12,00 Refrene muzicala 13,15 Confluenţe; 13,45 Riţnwf1 m uzicale; 14,00 ActualitiK 14,10 Magazin social; 14,5‘ Limbi străine: germană - italiană-

p 15,55 Desene animate; 16, Film serial: “Pasiuni secrete -17.00 Ceaiul de Ia ora 5; 19,(fi Em isiune în limba german*-20.00 Tradiţii; 20^0 Cultural» lume; 21,00 TVM. Mesager21.30 Sfinx; 22,00 Film artist^ “Sub sem nul iubirii” ; 23,3' Stadion; 0,30 Concert noctui»

TVR CLUJ-NAPOCA: 15/ Jurnal - actualităţi; Repet* transilvane: istorie şi culturăp4 meleaguri sâlăjene; Civiliza!1* ochiului: Âvangardele la încer de secol XX. Influenţa lui Pi Mondrian în limbajele artişti^ contem porane; MemoriJ Amintirea lui Emil Racoviţi * Quj. . ,

Redacţia nu îşi asu? responsabilitatea în legătură eventualele modificări mlervar în programul anunţaL

miercuri, 27 septembrie 1995 ROZA VÎNTURILOR A D E V A R U L Ide Cluj H

Moldova: "Adversarii i-au ales unghiul de tragere"

( ^ ( " Ţ a r a ” - n r . 4 l / 1 9 9 S j ^ )

jj, deci, că şi modesta noastră , publică a intrat în gura lumii. luca Caragiale care, fiind un isnt notoriu al vrem ii, ilerna marele public cu icoperirile celor mai intime ţlc ale culiselor politice”, ar ,js, probabil, despre realitatea liră de astăzi că este doldora "informaţii de senzaţie, ţesute jbservaţii veninoase”. Atenţia liouâ să fie sensibilizată de ple despre transfugi. Cel mai oscut dintre ei pare a fi Ion muie, purtătorul de cuvînt al mulul m inistru, care acum

zile şi-a blam at şeful şi, (jtînd de ocazie, a confirmat că ml nostru a avut dreptate cînd tris că serviciul de presă al «tivului, în special, şi emul, “în ansam blu, îş i păşesc atribuţiile legale, intre timp, cele două grupări ile, după o prudentă campanie tatonare, şi-au ales unghiul de •igere. Punctul pe i va fi pus, sigur, de congresele Partidului naşterii şi C oncilierii şi

mina zilei recent, mi s-a părut un document de interes public. El ne dem onstrează' încă o dată, că pericolul restauraţiei coloniale mai p lanează încă deasupra Basarabiei. Dacă e să,dăm crezare p latform ei agrariene, fam ilia strămoşilor noştri este mai mare decît se ştia pîoă acum. Potrivit documentului în cauză, neamul nostru se trage nu numai din.daci şi români, ci şi din slavi. Autorii p latform ei, aceşti ocnaşi ai erudiţiei şi patinatori pe luciul istoriei naţionale, dovedesc o îngrijorătoare lipsă de prudenţă cînd scriu că PDAM nu este o formaţiune de orientare exclusiv ceseistă . Nu de alta , dar protectorii dinspre răsărit, pe care adeseori îi dă de sminteală simţul umorului, ar putea să se supere, în acest caz agrarienii riscă să rămînă fără asul care îi îndeamnă acum să-şi pună capul în joc. O ricum , lectura p latform ei ideologice a Partidului Democrat Agrar este folositoare: în parte am uză, în parte rem ontează.

ÎMdului Democrat Agrar. Cu Oricine o citeşte se poate consola jte acestea, de puţine z ile cu g îndul că ex is tă o vădită iversarii şi-au scos atuurile din discrepanţă imposibil de depăşit iicci, Nu mai încape îndoială între tezele acestui document şi preşedintele M ircea Snegur, capacitatea PDAM-ului de a le ::o fîgura de reform ist, d e ’ transpune în fapt. triot luminat, de occidental ş i. Remarcînd perfecta continui-

european. P artidu l de tate de Ia discursul comunist de ranămînt, d im potrivă, s e 1 ieri Ia cel agrarian de azi, trebuie {cază în ipostaza de promotor să recunoaştem că prestaţia stîngii loderaţiei, de sprijin itor a l are, totuşi, culoare şi vigoare. Din . Jitiilor ‘ şi ob işnu in ţelor toată avalanşa de întîmplări, care plantate în ultimii 40-50 de ani. mai' de care mai captivante, pe are rost acum să discernem mine personal m-a frapat cel mai imurile politice âle celor două m ult s tilu l în ca re PDAM cţiuni, să apreciem c ît de încearcă a cu rta O poziţia . P. îitente le sînt argumentele. Ş i1 L ucinsk i, D. M oţpan şi A.

Sangheli sînt cei care caută să cîştige dacă nu favoarea, cel puţin nealin ierea form aţiun ilo r parlamentare potrivnice puterii actuale. D acă a ajuns prim ul nostru ministru să spună că nu îşi închipuie v ia ţa p o litică fără opoziţie, putem constata că lupta

nmai pentru că ele poartă ■natul conjuncturii. Nu trinele -şi eşafodajele alogice vor tranşa în cele din i rezultatul ostilităţilor. Am fflndinea că potenţialul com­

it află în afara taberelor ce işmânesc acum, chiar poate *olo de terenul unde se feoară actuala partidă politică, 'tinda acestui fapt platform a ilogică a Partidului Democrat Pir (PDAM), care a văzut lu-

din lre PD A M 1 şi in s titu ţia prezidenţială se anunţă extrem de înverşunată. In această situaţie Opoziţia este forţa care îi ştrînge acum în spate. !

Rusia încearcă să adopte o nouă strategie în Balcani

folosindu-se de Bulgaria( R e u t e r ) | P .

Bulgaria, altădată unul dintre cei mai putern ici alia ţi europeni ai Kremlinului, este din nou în atenţia guvernului rus, pe măsură ce Rusia' încearcă să-şi refacă influenţa dim inuată în B alcani, apreciază analişti şi diplomaţi. Dar numeroşi bulgari sînt îngrijoraţi că ţara lor este atrasă din nou în acel gen de relaţie de subordonare care în perioada comunistă i-a adus porecla de ”cea de-a 16-a republică sovietică”.

Kraşen Stanciov, analisţ/politic s-a declarat u im it de valul de

. indignare dezlănţuit în măss-media din Bulgaria de propunerea Rusiei. "M izînd pe sentim entalism şi so lidarita tea slavă,' em isarii Moscovei par să fi pierdut noţiunea tim pului” , sublinia z iarul "Kontinent” în cadrul unui editorial, făcînd re fe rire la perioada de dominaţie sovietică asupra Europei răsăritene. C otidianul adaugă că , Moscova consideră Sofia o staţie de tranzit în drum ul către realizarea ambiţiilor sale în Balcani.

Diplomaţii occidentali acreditaţi la Sofia împărtăşesc această opinie. ”După eşecu l lo r p riv ind influenţarea politicii Occidentului în fosta Iugoslavie, Rusia încearcă, să adopte o nouă strategie. în Balcani, iar Bulgaria are de jucat un ro l cheie pe acest plan . Din nefericire , deşi cele dotiă ţări ar putea realiza mari progrese dacă ar colabora ele, sînt împiedicate de o serie de reminiscenţe ale trecutului”, declara un d ip lom at, adăugind: "Rusia nu s-a obişnuit cu ideea că nu poate d ec ît să convingă şi să negocieze şi nu să dicteze, aşa cum; făcea înainte”. Recent, Jelio Jelev, ) preşedintele Bulgariei, a reacţionat vehem ent la un avertism ent al Rusiei, conform căruia extinderea NATO asupra Europei răsăritene ar putea determina declanşarea unui al treilea război mondial. Jelio Jelev, care a sprijinit de asemene^ în mod public efectuarea raidurilor de către NATO asupra sîrbilor bosniaci, a declarat că B ulgaria este un stat suveran şi îşi rezervă dreptul de a adera la O rganizaţia T ratatu lu i N ord-A tlan tic , în pofida

ameninţărilor Rusiei.în cadrul unei recente vizite lâ

Sofia, V iktor C ernom îrdin, premierul Rusiei şi Andrei Kozîrev, ministrul rus de externe, au afirmat opoziţia Rusiei faţă de extinderea NATO. Aflat în vacanţă în Bulgaria, expansivul V ladim ir Jirinovski a declarat că Rusia ar trebui să creeze, un nou pact defensiv în Europa de

ie s t pentru a ech ilib ra lărg irea NATO. Partidul Socialist Bulgar (PSB), de guvernămînt, alcătuit în m ajorita te din foşti com unişti, întreţine în mod tradiţional relaţii s trînse cu M oscova. Cu toate acestea, el consideră noul statut de asocia t al B ulgariei la U niunea Europeană ca piatra de tem elie a politicii sale externe. Premierul Jan. Videnov, un tehnocrat care şi-a făcut stud iile la M oscova, a început d ispută ’ cu R usia din cauza întreprinderii mixte privind stocurile de gaze naturale, "Topenergy”. Jan Videnov, care a efectuat o vizită lă Moscova, pentru a purta tratative cu V ik to r C ernom îrdin, doreşte ca guvernul său să-şi menţină controlul asupra întreprinderii care va furniza gaze naturale în regiunea Balcanilor. E l a cerut-celor doi acţionari ai "Topenergy”, puternicul ”Gazprom” din R usia şi "B ulgargas” , întreprinderea de stat, care deţine m onopolul asupra re ţe le i de distribuţie a gazelor naturale din Bulgaria, să întocmească un plan de afaceri. Bulgaria depinde de Rusia pentru acoperirea necesarului de gaze naturale şi petrol. Rusia este, de asemenea, singurul furnizor de Combustibil pentru centrala nucleară, de producţib sovietică, de la Kozlodui, care realizează aproape 40 la sută din producţia de energie e lec trică a B ulgariei. A ceastă dependenţă puternică de Moscova în ceea ce priveşte strategia energetică va continua să limiteze libertatea de mişcare ă guvernului de la Sofia pe plan internaţional, declară unii diplom aţi. ”F ie că sîntem sau nu de acord, dacă ar dori, Rusia ar putea reduce pesie noapte^ Bulgaria la tăcere”, adaugă unul dintre diplomaţi.

S e n a t u l a m e r ic a n a p r o b ă r e d u c e r e a

c h e l t u i e l i l o r d e s t i n a t e a ju to r u lu i e x te r n

C f R e u t e r ) P >Senatul Statelor Unite a aprobat

recent o reducere a ajutorului extern pe care urmează să îl acorde anul următor, continuînd astfel tendinţa care durează de zece ani şi în legă­tură cu care reprezentanţii Partidului Democrat avertizează că ar putea slăbi înfluenţa economică a Statelor Unite la nivel mondial.

Dupâ două zile de dezbateri, care, po triv it senatorilor, s-au deru lat surprinzător de rapid şi pe un ton temperat, Senatul s-a pronunţat cu 91 de voturi pentru în ,fav o area adoptării unui ajutor extern de 12,4 miliarde pentru anul viitor, cu 2,4 m iliarde mai puţin faţă de suma solicitată de Bill Clinton, dar cu 440 milioane de dolari mai mult faţă de suma aprobată de Camera Reprezen­tanţilor. Legislatorii ambelor camere vor încerca să realizeze o variantă de pompromis, iar Casa A lbă va folosi acest interval.de timp pentru eliminarea unor prevederi contro-; versate din cadrul documentului.

Pînă în prezent, principalii desti-' natari ai ajutorului acordat de Statele .Unite în ultimii ani au fost Israelul (3 miliarde de dolari) şi'Egiptul (2,1 miliarde de dolari), sume prevăzute în urma Acordurilor de pace privind Orientul mijlociu. Proiectul prevede . prelungirea cu un an a „Acordului , privind facilitarea procesu lu i de pace în Orientul Mijlociu”, prin care se preconizează acordârea unui ajutor Organizaţiei pentru Eliberareâ. Palestinei. Se prevede acordarea de echipam ent m ilita r Io rdan ie i în valoare de 100 milioane de dolari.

D eşi A dm inistraţia dezaprobă reducerile drastice ale cheltuielilor la acest qapitol, ea a negociat cu Senatul şu nu a ameninţat că se va opune proiectului prin veto.

Patrick Leahy, democrat din statul Vermont şi reprezentant de frunte al acestui partid în subcomisia pentru activităţi externe, a precizat că redu­cerile drastice ar putea determ ina pierderea de către Statele U nite a influenţei lor economice în favoareâ Japoniei sau a altor puteri economi­ce mondiale. „Dacă vom continua în această manieră, peste doar cîţiva ani nu vor mai exista fonduri pentru a pune în aplicare politica externă, ci numai pentru a purta-războaie” , ' a declarat el în cadrul Senatului.

Obstacolele din calea aprobării proiectului de lege au fost eliminate după ce conservatorul republican din Carolina de Nord,'Jesse Helms, şi-a retras propunerea vizînd reorga- . nizarea'D epartam entului de S tat,

im punînd închiderea mai multor . agenţii în scopul reducerii cheltu­

ielilor cu trei miliarde de dolari. Cu toate acestea, Jesse Helms nu a. promis că va renunţa la opoziţia sa faţă de numirile diplomatice, folosite de el ca metodă de constrîngere.

Senatorii democraţi declară că încă mai speră ca, în cadrul unei : şedinţe comune cu membrii Camerei : Reprezentanţilor, să înlăture unul ' dintre cele mai controversate aspecte ale documentului - o prevedere care condiţionează acordarea ajutorului . promis Rusiei de refuzul acesteia de a furniza Iranului tehnologie m ilitară. Sam Nunn, democrat de . G eorgia, fostu l şe f a l Forţelor Armate, a declarat că această vînzare • de tehnologie a fost m otivată d e '. dificultăţile economice în care se, află fosta Uniune Sovietică, şi nu de ; do rin ţa de a pune-la d ispoziţia ; Iranulu i arm am ent nuclear. E l a. cerut Congresului „să specifice în - m od c la r că ne opunem acestor - livrări de armament, că acest fapt va atrage după sine impunerea unor sancţiuni, dar nu şi reducerea totală a ajutorului economic” .

■Senatul a acceptat câ SUÂ să renunţe-tem porar la interzicerea liv rării de echipam ent m ilitar P ak istanu lu i, aplicaiă din 1990 s da to rită p reocupărilor legate de dezvoltarea tehnologiei militare. ; A cest lucru va perm ite v în ia rea către o-terţă ţară şi ram bursarea con travalo rii a 28 de avioane de ■luptă F-16, cumpărate de Pakistan, dar pe care nu le-a putut primi; >.

Senatul • s-a pronunţat, d e - asemenea, în favoarea instituirii de sancţiuni împotriva Birm aniei, în cazul în care în această ţară nu vor fi respectate drepturile omului şi

-libertăţile politice.Mai multe fonduri, printre care

Fondul pentru Sprijin Economic ş i . Fondul de Dezvoltare pentru Africa vor fuziona, urmînd să dispună de ’ 2,1 miliarde de dolari. .

Pentru ţările din fosta U niune; Sovietică se prevede o sumă de 705 ; m ilioane de. do lari, cu 83 de.; milioane de dolari mai puţin decît soliei taseB ill Clinton, dar cu 125 ' m ilioane de dolari în plus faţă de c ifra propusă de Camera^ Reprezentanţilor, ,

Senatul a adoptat o poziţie apro­piată de cea a Casei Albe, atenuînd condiţiile prevăzute în acest docu­m ent, cu. p r iv ire - la . fondurile acordate de Statele U nite pentru centralele nucleare nord-coreerie. '

la szlo K o v a c s d e s p r e s i tu a ţ ia m in o rită ţilo r* d in ta r i le v e c in e

(M T I ) i d

•cuvîntarea pe care o,va ţine la cea de-a •sesiune a Adunării Generale ONU m inistrul & de externe L aszlo K ovacs, va p rezen ta

guvernului ţării sale în cele mai importante *feme internaţionale,punînd accentul pe cele 'privesc în mod nemijlocit U ngaria, cum ar G ^mplu, criza iugoslavă. E l intenţionează, de ^nea, să abordeze problem a reform ei ONU. •interviul acordat la 24 septem brie, agenţiei

Laszlo K ovacs a a ră ta t că în c a d ru l 'im ului v iz ite i sale la N ew Y ork va avea •tvederi cu secretarul general şi p reşedintele

sesiuni a A dunării G enerale a ONU, cu vor fi abordate relaţiile dintre .ONU şi

£ El sc va întîlni, de asmenea, cu miniştri de* peste zece ţări, inclusiv unele îndepărtate

1 cjc prezentînd o im portanţă deosebită pentru Din accastă ultim ă categorie fac parte şi ţări im plicate în c o n flic tu l iu g o slav

Ministrul ungar de externe apreciază că situaţia acestor minorităţi se va îmbunătăţi numai ’ cînd se va atenua neîncrederea reciprocă -

(Iugoslav ia , C roaţia , B osn ia), ca şi S lovenia. Cu a c e e a ş i o caz ie va av ea c o n v o rb ir i cu R ich a rd H olbrooke, ad junct a l secretarului de stat a l SUA p e n tru p ro b lem e E u rope i de e s t , ca re conduce delegaţia ţării sale la tratativele pentru reglementarea situaţiei din fosta Iugoslavie, ca şi cu H ans van den B ro ek , m em bru a l C o m isie i U n iu n ii E u ropene , responsabilu l pentru re la ţii externe.

în legătură cu scrioărea adresată de episcopul de , O radea, Laszlo Tokes,Consiliului Reprezentanţilor

a l U niunii Dem ocrate a M aghiarilor din Rom ânia, în c a re e p isc o p u l îş i e x p rim ă , p r in tre a lte le , dezacordul său cu Laszlo Kovacs, carc consideră că fa ţă de 'R om ânia nu po t fi ap lica te m ăsu ri du re , m inistru l de externe ungar a dcclarat agenţiei M TI că U ngaria, nefiind o mare putere, îşi poate realiza aspiraţiile sale în relaţiile cu alte state exclusiv pe calea tratativelor, iar situaţia m aghiarilor din afara g ran iţelo r sale sc poate îm bunătăţi num ai pe baza

dialogului. Noi nu avem posibilitatea să ne impunem V oinţa p rin fo r ţă ş i, de re g u lă ,'d u p ă cum a ra tă experianţa, presiunea nu duce la nim ic. în perioada 1990-1994, guvernul ungar a încercat să îm bună­tăţească situaţia maghiarilor din afara graniţelor ţării respingînd contactele la cel mai înalt nivel şi apelînd la declaraţii dure,dar nu a obţinut astfel nici un fel de rezultate. Sînt convins, a declarat Laszlo Kovacs, că situaţia m inorităţilor m aghiare se va' îm bunătăţi doar atunci cînd se vor dim inua tem erile reciproce şi ideile preconcepute, cînd se va atenua neîncrederea reciprocă. Iar acest lucru va putea fi realizat nu doar prin acorduri, ci creînd un sistem care să transforme treptat întregul mode de gîndire. E l a adăugat că tonul du r m ai curînd a r turna gaz p este fo c , făc înd pe naţionaliştii români să adopte un ton şi mai grosolan ca pînă acum. Ia r o asem enea situaţie încordată ar putea duce la adoptarea unor măsuri care să restrîngă tot mai m ult drepturile etnicilor maghiari, a afirmat

m in is tru l de externe ungar.. în con tinuare , Laszlo K ovacs a m enţionat câ

Ungaria dispune de posibilitatea de a exam ina la diferite foruri internaţionale măsurile care lezează drepturile m aghiarilor de dincolo de graniţe şi că ea v a so lic ita o rgan iza ţiilo r in ternaţionale să-i aco rd e sp f ijin p en tru a fi re sp ec ta te no rm ele europene., Noi însă vom putea solicita un asemenea sprijin numai dacă vom dovedi că avem un comportament european în relaţiile noastre bilaterale. Consider că o solu ţionare sigură şi de durată a problem ei asigurării drep turilo r m inorităţilor naţionale, ca şi so lu ţionarea ce lo rla lte problem e ale regiunii noastre o va putea aducea doar integrarea euro- a tlan tică . Ia r in s taurarea unor re la ţii b ilaterale bazate pe normele europene poate favoriza crearea unor relaţii conforme cu aceste norme şi într-o ţară sau alta , luată separat.

V •'50-1 -V afvio •>ilnt - tci.I k I PS .Jw inm q - AUH- ş 'w hu lunr.e; NL.yftoifKti qoliî rro/1 I « .!*>liT5T!Ă"]o<Tvi ;(*><)! ;W .£l|

wv:r> • '.H ,' ' , . , -.Y'-C' --■■*.. .V. rZ.mrJ)Vh~

A D E V A R U L .de Cluj VIATA P O L IT IC Ă miercuri, 27 septembrie 1995

G E N E R A Ţ IA C L U J ' 4 6

Îmbătrînim, Visarioane, şi încă nu’ am scris istoria Clujului nostru de acum treizeci de ani, din acel Mai universitar cînd de abia ne întorse- serăm din surghiun recuceream bucuria unei/Transilvanii româneşti ale cărei adevăruri, încă neasuprite, erau şi alte noastre. Nu a mai fost de atunci o mai puternică şi mai sinceră iluminare a sufletului nostru naţional; nici o măi generoasă zvîcnire a rădăcinilor dacice, năprasnic şi superb odraslite pe fruntea unei generaţii de studenţi pecîf de tînără,. pe atît de matură. ■

Ungurii Ardealului eraii şi pe atunci tot atît de şovini şi.foloseau

.aceleaşi tertipuri diplomatice, bătînd văzduhul cu picioarele, ca nişte gîndaci răsturnaţi. Nădăjduind că pe masa Conferinţei de Pace de la Paris >- vor putea să arunce m ărturia

' mizeriei lor, de minoritate asuprită, - şi.să redobîudească măcar ce le dăduse hapca de lâ ,Viena, se organizau.în a-şi,atrage ei înşişi. , asupririle, provocînd ceea ce putea fi mai sensibil în dem nitatea românească: studenţimea. Rănile noastre erau încă vii, încă răscolit era Mănăşturul, încă proaspătă era : amintirea protopopului Munteanu, celui ars de viu în piaţa publică, încă înfierbînta.te erau m iile noastre academice" în a răscum păra umilinţele vlădicăi Colan şi în a şterge scuipatul unguresc pe pe

- obrazul episcopului Hossu. "-Prin graniţa deschisă de istov,

Budapesta pompase mai multe sute de_ agenţi la Dermata şi CFR şi avusese grijă să-i înzestreze cu carnete roşii de partid, spre a-i pune la adăpost de eventuala reacţie a unor foruri tutelare care tocm ai prindeau cheag şi nu ar fi avut interes să-şi denunţe aderenţii. Provocările au început întîi de-a joaca, apoi s-au zbîrlit. îţi aminteşti

-de Bimbo şi de scaunele .lui răstumate-n berării ? îţi aminteşti de Kali şi de urletele ei nocturne ?

Pînă cînd ne-am trez it şi am înţeles ce vor ungurii: sâ ne supere.Şi ne-am hotărît,toţi ca unul, sâ ne supărăm fără să-i facem victime.

Atunci s-au supărat ei, şi în acea sinistră noapte de 28 spre 29 Mai au

tă'bărît, înarmaţi, pe căminul Avram Iancu şj l-au devastat banditeşte sfărîmînd totul pe întuneric :”Vrem sînge de valah!”. Ca prin minune au scăpat studenţii cu viaţă, baricadaţi defensiv la etaj. .

Ce-a urinat, cunoşti: ‘acea faim oasă grevă academ ică, de aproape trei săptămîni, deschisă la 1 Iunie, ora 10 şi jum ăta te dim ineaţa, cea mai lungă şi mai dem nă din istoria grevelor studenţeşti, în cursul căreia nu s-a dat o palmă şi nu s-a spart un geam, dar prin care s-a rostit, mai mult ca oricînd, cumpăna sîngelui nostru daco-roman.

Eram şi pe atunci tot a tît de îm părţiţi, în rom âni şi evrei, ortodocşi şi uniţi, seniori şi balici, liberali şi ţărănişti, bogaţi şi săraci, mai ales săraci, devastaţi de război şi de inflaţie. Dar am găsit tăria să ne ţinem laolaltă, toţi, sute şi mii, protestînd puternic şi dom neşte, ştiind că la Paris vor ajunge nu p lănu ite le dosare ungureşti, ci expresia dem nităţii noastre naţionale. Cu noi âu fost, solidare, Universitatea din laşi, Politehnica din Timişoara ş ixea din Braşov. '

Doar două categorii nu au fost cu noit flecare pentru motive proprii: legionarii; pe de lături şi dedesubt; comuniştii, pe faţă şi^mpotrivă-ne/. Cei ce n-au aviit puterea ne-au invidiat în taiiiâ. Cei ce au avut-o ne-au. prigonii, ca pe nişte stigmatizaţi, ani de-a rîndul, ne-au hăituit, ne-au fugărit prin munţi şî ne- au pus îri Cîrcă osîride. Le-am îndurat, aşa cum învăţaserăm, fără să facem victime, ştiind că ungurismul şovin rămînea acclaşi şi acelaşi, chiar pe durata

lungă - a linei politici înmănuşate, de candoarea celor ce se apleacă peste colacul viperei si-i cîntă “melc, melc, codobelc...” - ■ '> ' S-ar putea ca generaţia noastră să mai' aibă un cuvînt de spus, chiar şi acum, cînd puternicii se trezesc. Şi dacă-1 vom spune, o vom face nu pentru că ei ar dori-o, ci pentru că noi am început a ni- 1 rosti cu mult înaintea lor, acum treizeci de ani, şi peste ei.

V a le r iu A N A N IA “Credinţa - TheFaith (Detroit), Nr. 6 (Iunie) 1976

Convenţia Democratică Gherla*

se reorganizează .Apropiata campanie electorală şe

face sim ţită şi în oraşul Gherla. Partidele îşi ţin obişnuitele şedinţe de alegeri, febra pregătirilor pentru a legerile locale de anul viitor sim ţindu-se la to t pasul. După Conferinţa organizaţiei orăşeneşti G herla a PDSR, zile le trecute a urm at şedinţa de organizare-a Convenţiei Democratice locale - " cum a fost denum ită de în suşi, preşedintele ei, domnul profesor Radu Orza.

De fapt am asistat la o şedinţă de lucru, care a analizat activitatea din acest an şi a stab ilit v iitoarele structuri angajate pentru alegerile locale de anul viitor. Totodată, s-a anunţat program ul în tîln irilor în vederea colaborării iuterpartinice. Ca o noutate, alături de PNŢCD şi PNL, din C onvenţie fac parte şi membrii filialei locale a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici. -

Tot-în cadrul acestei şedinţe cu carac ter organizatoric, s-au făcut a legeri în b iroul de conducere a

Convenţiei Democratice locale, în funcţia de preşedinte fiind ales p rofesorul Radu Orza, iar ca vicepreşedinte a fost ales proaspătul preşedinte al filialei locale a PNL, domnul inginer Vasile Dorolţi. în ultim ii doi ani, Convenţia Democratică şi-a cîştigat un loc în peisajul politic al urbei de pe Someş, num ărul m em brilor înscrişi ridicîndu-se la peste 500.

Din discuţiile purtate la şedinţa C onvenţiei D em ocraţice locale Gherla s-au desprins şi o serie de preocupări pe linia intensificării pregătirilor pentru buna derulare a întregii campanii electorale în oraş şi comunele vecine, avînd în vedere că la a legerile precedente reprezentantul convenţiei a ocupat locul al doilea, Ia doar cîteva voturi m inus faţă de prim arul ales. în prezent, scopul p rincipal al Convenţiei Democratice locale este reorganizarea structurilor angajate pentru alegerile de anul viitor.

S Z .C s.

D a p ă d ifu za re a p e p o s t a c e n a c lu lu i ”T o tu ş i Iu b ire a ”

P a r l a m e n t u l e s t e v in o v a t p e n t r u ce s e î n t îm p l ă î n T e le v iz iu n e '

- C O M U N I C A T -Responsabilitatea privind înlocuirea,

programului anunţat (Medalion Joe' C ocker) cu spectacolul "Totuşi Iubirea” realizat de vicepreşedintele PSM , A drian Păunescu, aparţine directorului general al SRTV: domnul. Dumitru Popa. O vină, diminuată corespunzător aparţine directorului Dumitru Moroşanu care a acceptat modificarea programului, precum şi realizatoarei M arioara Miirărescu care, din spectacolul de la Ţebea, a acceptat să facă o selecţie care vine în flagrantă contradicţie cu obligaţiile sale profesionale impuse de spiritul Legii 41/1994 (echidistantă faţă de partidele politice). ^

A stfel de atitudini partizane ale unor salariaţi ai SRTV pe postul naţional de televiziune sînt prezente în cvasito ta lita tea program elor difuzate, cu precădere în cadrul emi­siunilor realizate îâ Departamentele de Politică şi Informaţii conduse de domnii Ionel Cristea şi Paul Şoloc, (serv..C orespondenţi locali, red.

E m isiun ilo r Inform ative, red. Emisiuni economice, red. Emisiuni pentru sate, red. sociala).

Pentru curmarea acestor stări de lucruri, cu efecte extrem de nocive

.1 asupra evoluţiei democraţiei în ţara noastră, se impune ca, în cel mai scurt timp posibil, în Societatea Română de Televiziune să fie aplicate prevederile Legii 41/1994 şi, în primul rînd, să fie num it un nou consiliu de adm i­nistraţie. Orice s-ar spune, domnul D um itru Popa este fosţu l şef al D epartam entului Inform aţii al Guvernului şi nu poate avea decît o atitudine obedientă faţă de cei care l-au instalat la conducerea Televiziunii.

Revine Parlamentului României, fiecărui parlam entar în parte, indiferentele culoarea sa politică, datoria şi răspunderea- de a interveni, prin aplicarea legii, pentru a se face ordine în Teleyiziunea Naţională.

S jn d ic a tu l L ib e r d in RTV D u m itru IU G A , ••

p r e ş e d in te

Ca o rezolvare şi a învăţămîntului pentru minori)

Rectorul Marga propune liberalizarea admiterii

: Ho

R ectorul U niversită ţii Babeş Bolyai este de părere că trebuie', păstrat, în parte, dreptul minorităţilor de a da examen de adm itere în facultăţi în limba maternă, dar câ o rezolvare după modelul european a prob,lemei stă în libera lizarea completă.a admiterii.

C onsiderînd sistem ul actual "greoi şi costisitor”, Andrei Marga propune ca admiterea să fie bazată pe rezultatele de la bacalaureat şi din

' liceu la fel ca în majoritatea |j, europene. "Există riscul ca început, unele licee să umfle e lev ilo r, dar, dupâ doi-trej sistemul se reglează”, afirmă Kf exprimîndu-şi speranţa câ în trt. admiterea va fl liberalizată.

Pînă la adoptarea noului siste; admitere,rectorul Marga aprtc câ la specialităţile în care aspc de fineţe lingvistică are pon, trebuie lăsată deSchisă posibilii candidatuluMeja susţine exan, limba maternă. El răspunde unei întrebări care - preo( com unitatea academică, îtaj apariţiei normelor metodologic M inisterului, de aplicare al învăţămîntului.

- U .D.M .R. con testă ftidei capitolul din Legea învăţâmîu care nu prevede dreptul elevii, a da admitere în lim ba în cai studiat: la- liceu, tem îndu.s părinţii.maghiari vor prefera în d rep te , copiii c ă tre lit româneşti.' în acest an, M iii: Învăţăm întulu i a aprobai adm itarea să fie "dată în lţ maternă.

C a iu s CHIOR**4®

k

<E«f

P.M. locuintt

P.N.L. a dat publicităţii un proiect de iniţiativă prin care promite că va rezolva problema locuinţelor, în caz că va aj-unge la guvernare după alegeri.

Propunînd constituirea unui Fond

N aţional pentru locuirile, m odalita te adoptată pe internaţional”, P.N.L. dezvăluie din sloganurile campaniei eleeti d in 1996. "Este o iniţiaţi^11 p artidu lu i p c care vrem ia în suşească 'ş i Conve D em ocratică şi să o folosii campania electoralâ”, afirmă A Ionescu, .preşedintele P.N.L.C

” S înt convins că vom rezi prob lem a locuinţelor dacs ajunge la guvernare”, mai si st Ionescu, specialist în constni decanul Facultăţii de profil dii(

P.N.L. apreciază drept ”poz dar insuficientă” hotar Guvernului privind constnicţi locuinţe pentru tineret.

(CC

S ţ f v m ' ţ ' i c M s i a c i t i ţ i i t l i n f i o »

E piscopu l dc O rad ea , "preşedinte de onoare corespon­dent al UDMR", se găseşte într- o cfcrvcsccnţă "creatoare”. Zilele trecute s-a dcclarat episcop al unei .c o m u n ită ţi re fo rm a te denumite "Insula Speranţelor” dc la Budapesta. Actul comportă semnificaţii multiple. Depinde din cc parte îl priveşti. Sînt două p o s ib il ită ţi . O ri In su la Speranţelor a fost anexată dc E parh ia R efo rm a tă P ia tra Craiului, ori Eparhia s-a unit cu

com unitatea budapestană.D upă să v îr ş ire a a c tu lu i de

descălecare pe Insula Speranţei a purces la-exercitarea funcţie i de "preşedinte de onoare corespon­d e n t” a U D M R . A d v e rsa r neîmpăcat al normalizării relaţiilor rom âno-ungare în afara regulilor imaginate şi de el dictate, sfinţia sa a trim is o scrisoare-avertism ent miniparla-mentului UDMR aflat în

■ sesiune la Gheorgheni. Scrisoarea este o confecţie de duzină. N ici m ăca r in c r im in a rea ac tu a lu lu i guvern ungar nu este o noutate. Tokes, liderul extremei dreapta din U D M R , are de în c h e ia t n iş te . co n tu ri cu c o a li ţia so c ia lis to - liberală. Orice licărire de speranţă a împăcării îl exasperează, îl umple ’ de teamă. Teama tuturor acclora ale căror eariere politice, extrem dc profitabile, depind dc îm păcarea celor doua popoare. Aversiunea lor faţă de o asem enea eventualitate este o stare firească/ Acţiunca lui T o k cs co n tra v in e in te re s e lo r am belo r s ta te , in te g ră r ii lo r în structurile curo-atlanticc. Ea nu ţin e co n t (ş i n ic i nu v re a ) dc a v e r t is m e n tu l că în N A T O nu p o a te fi p r im ită n ic i o ţa ră cu

povara diferendelor ei cu vecinii. Tokes aţîţă spiritele la menţinerea acestor diferende. Ura lui împotriva ro m â n ilo r dev in e o arm ă care lo v e ş te şi în in te re se le fundam entale ale Ungariei.

Acţiunea lui Tokes loveşte şi în interesele UDMR. Dacă UDMR va da ascultare îndemnului lui Tokes să in te rv in ă pe lîngă guvernu l ungar ca acesta să exercite presiuni a su p ra g u v ern u lu i rom ân , va determina accentuarea izolării, cu consecinţe imprevizibile. Scrisoa­rea deschisă a episcopului poate deveni o sursă de inspiraţie pentru extrem iştii rom âni. Convingerea noastră este că m anipulările lui Tokes au şi o asemenea motivaţie. . Provocările reprezintă o piesă de p re ţ în. a rs e n a lu l s f in ţie i sale. Acceptarea poruncii cu privire la instituirea stării generale de criză în învăţăm înt va împinge UDMR în tr -o av en tu ră cu co n sec in ţe incalculabifc pentru ca. "îndemnul” - la realizarea unui sistem indepen­dent maghiar, întemeiat pe cea mai largă autonom ie,ca unică soluţie "p en tru com un ita tea naţională , maghiară” nu reprezintă o poziţie partizană a lui Tokes. El dezvăluie

nu deosebiri de fond; de strategie, ci numai de tactică. Raţionamente- tacţice se află şi la baza ncdiscutării c e lo r .cup rin se în sc r iso a re la. sesiunea Consiliului Reprezentan­ţilo r U nionali de la G heorgheni, m ai a les a "teze lo r” care critică po litica ex ternă prea* "îngădu i­toare" a guvernului ungar faţă de români.

Nemulţumit, probabil, că "teme­le de casă’’ cuprinse în epistola sa nu au fost tratate cu atenţia cuvcni- tă la G heorgheni, preşedintele de onoare corespondent al UDMR nu â scăpat ocazia compensării accstei " im p o lite ţi” . U rm înd îndem nul "dacă voi nu mă vreţi...", duminică 24 septembrie, s-a descins la un fo­rum cetăţenesc organizat în oraşul Nagykanizsa din Ungaria. Urmînd resentimentele sale aproape atavice faţă de guvernul socialisto-liberal, a proferat observaţii usturătoare la ad resa a c e s tu ia ( dc im ag in ea României înfăţişate de sfinţia sa, nu vorbim, poate vor avea alfii cîte ccva de spus.) Din "spiciul” său nu au lip s i t v o rbe ap ro ap e de anatemizarea guvernanţilor ungari, potrivit cărora condu-ccrea ungară p ro m o v ează o p o li tic ă dc s ta t

îngustă, nu şi una naţională în problema m inorităţii tnaghiare; cu rom ânii ea s-a dep lasa t în d ire c ţia u n o r co m p ro m isu ri inadmisibile şi false, acceptînd tr im ite re a de e x p e rţi p e n tru s tu d ie rea a p lic ă r i i L eg ii învăţăm întului, atrăgînd atenţia conducătorilor ungari că poziţia UDMR în problema învăţămîn­tului nu poate constutui subiect de negocieri. Critica lui Tokes, potrivit căreia guvernul condus de Gyula Horn nu aplică presiuni d ip lo m a tic e în ap ă ra re a minorităţii maghiare, a prim it o replică ferm ă şi operativă din partea m in is tru lu i de ex terne ungar Laszlo K o v acs,'a fla t la Ncw-York, calificînd aserţiunile lu i T okcs ca in a c c c p tă b ile . Guvernul ungar va promova şi în v ii to r p o litic a tra ta tiv e lo r , a. ncgocicrilor,-unica calc de urmat în p ro b lem a s p r ij in ir i i m in o r i tă ţ ilo r m a g h ia re , în domeniul detensionării relaţiilor externe, a integrării Ungariei în structurile curoatlantice. Pc cînd şi o replică oficială românească?

G .FA R C A Ş

iCom unici

în ceea ce priveşte artied N icolae Soucup înfiinţez* filială PNL-C publicat în dvs. în data de 23.09.195 1( pentru corecta informare ţj opin iei publice cluje" specificăm următoarele:

1. Partidul Naţional Lifcer - Câmpeanu a fost înfiinţ»1 ju d e ţu l Cluj încă din 6 i^1 1995. Preşedintele ales al fiii»1, acestu i partid este dl f'c M ircea Arman. Aşadar, partid înfiinţat încă acum luni nu poate fi "reînfiinţat * de, a lta parte, liderii Pt1' Q uintus ar trebui să gîndeaspă de unde îşi vorP cheltuielile pentru sediu şi*1 apoi să facă considera!'*' asupra importanţei unui sau altul.

2. în ceeace-1 priveşte!* consilier Nicolae Soucup, este membru al PNL-C \a^‘ acum>cîteva săptămîni f1 deţine, deocamdată, nici u1 de funcţii de conducere structura acestui partid. ■,

B iroul p e rm an en t a l P ^ -C â m p e a n ^

P re ş e d in te profj M ircea ARMAN,

a

miercuri, 27 septembrie 1995 A R T Ă ■ CU LTU R AA D E V A R U Lde CUiJ___|

inore  ^ a n c :XM"Cădere liberă

cu profunde reverberaţii flalitatea trăită intens, fin

al stărilor sufleteşti şi jjrilor vieţii supus sub lentila ;i, împingînd percepţia pînă ,ija faptelor subîn ţelese, 1 prolegomenele narative,

relata raporturile umane, ale parabole ale puterii şi ului, iată pe scurt portretul jrului Grigore Zanc. itorul

^ Itre liberă", Editura "D acia", icare.urmeaZă " C a re u l de ',1a aceeaşi editură, volumul 985 şi Volumul II în 1990. iamîl’!'r"Câdere’ libe ră " , de

ocup în cronica de faţă, a lîn ediţia a Il-a (Ediţie non- lir) cu o prefaţă semnată de intui c r i tic 'lite ra r Petru i,laEditura "Dacia" (1995).

i, nanul se deschide cu un citat a Bruyere, care de fap t ieşte în ţelesul acţiun ii ului pe în treg ' parcursul arini lui. R om ancierul mă cu îndrăzneală, avînd în (faptul că rom anul a fost

!<§itîntîia dată în anii de tristă ie, schisma intelectualului- st care se -'zbate în tre Me de conştiinţă şi realitatea intre îndoială şi faptă, între na şi adevăr. -ia se desfăşoară pe două

derulate cinematografic, în cu dialoguri interioare, în

:laţiile pentru obţinerea unui lîmjămînt funcţionează pînă "■I piramidei, o demascare a ;!iei pe care autorul o face

Ir "fa cele d in ' urmă, ''•rula acceptat s-o aranjeze umna B ă rd a ţu : "O fac Hine, aşa să ştii”, a ţinut să- mizeze. "Fă-o pentru cei doi l-am ru g ă t, d o a r nu v re i 'tăia C aracăl, unde a fost izată".îtomatic, pentru vremurile

acelea, este . pasajul, în care personajul p rinc ipal al cărţii, C rem ene, este lăsat pe jum ătate nebărbierit, cînd secretara a anunţat că vine la bărbier "Şeful". Frizerul scoate, ca un fachir, din sertare, spray-uri şi pudre ce nu se găseau în com erţul socia list pentru â fi la dispoziţia "şefului" şi la îndemîna lui. ” Ce faci, m eştere, te joci de- a ra su l? "V ine ş e lu l!" , m i-a

r â s p u n s a u t o r i t a r . S p e ra că o să m ă r id ic , o să fug , o sâ mă e v a p o r e z . V ă z în d u ^ m ă n e d u m e r it , a in s is ta t , p u ţin mai îngăduitor: " T re b u ie să plecaţi!" Era de neînţeles pentru fr ize r că acest intelectual-acti- vist, romantic şi reformator nu a "sărit ca ars" la a u z u l 'c ă vine şeful. De fapt, şeful nu era altul d ec ît prim - secretaru l, al cărui angajat era umilul Cremene.

P rozatorul . iese din zodia romanului politic şi plonjează în cel social, o ferind rea lis t condiţia ingrată .a intelectualului intrat în

' angrenajul (mecanismul) partidului autoritar. . ,>

Relatarea retroactivă cu întîmplări din practica studenţească şi apariţia

• unei "a lte p iese la d o sa ru l p e r ­sonal" declanşează acea broderie m acabră,-care ne u rm ărea toată viaţa, datorită lozincii "a titu d in e d uşm ănoasă ş i o s tilă fa ţă de rea lită ţile socialiste." :

Aşa cum spuneam -.m ai sus, rom anul se desfăşo a ră .p ex două planuri, unul ra l ~ fr im în tâ r ii ' personajelor pentru a-şi'găsi locul potrivit în angrenajul bine pus la punct al partidu lu i au to ritar, şi celălalt plan al dragostei, unde, de fapt apare într-un "con de um bră", de lumini şi umbre, Camelia Gabor, un fel de Emma a l visurilor femi­nine: "N -a i u ita t-o d ra g u le , îi spuse Cam elia, fiind am eţită , lui C iu rdăreanu , confundîndu-1, nu p u tea i să u iţ i n ic i la c u r ile de

«acum ulare ; d o a r aco lo m -ai îm b ră ţişa t p rim a o a ră" .

Dacă în partea a doua Camelia ne aminteşte de Flaubert, prima parte, datorită fişelor comportamentale cu ton autoreflexiv, ne duce cu gîndul la superbele romane ale lui Gib. I. M ihăescu. în rom anul "Cădere liberă" G rigore Zanc ai înglobat aspiraţiile intelectualului frustat de speranţe. Al. F lo r in Ţ EN E

P R E M I I P E N T R U \

C R E A T O R I D E

P R O Z A S C U R T Ă

După cum am mai anunţat, în organizarea Inspectoratului.pentru Cultură Cluj, B iblio tecii judeţene "Octavian G oga", Inspectoratului Şcolar Judeţean,'Centrului Creaţiei Populare Cluj şi Primăriei comunei Triteni, la finele săptămînii trecute s-âu desfăşurat Ia Cluj-Napoca şi Triteni, manifestări dedicate omului şi scriitorului Pavel Dan. Simpozionul de vineri, 22 septembrie, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" a fost urmat, duminică, 24 septembrie, de atribuirea numelui lui Pavel Dan Şcolii generale din Triteni (jud. Cluj). în acelaşi cadru a fost evocată personalitatea prozatorului şi au fost acordate premiile primei ediţii a'concursului de creaţie literară "Pavel Dan", în domeniul prozei scurte.

Prem iul I a revenit lui Nicolae Fulga din Slatina; Prem iul II - Lucian Pop; P rem iu l II I - Nicolae F au r - ambii din Cluj-Napoca; M enţiuni: Milena Ciorobea - Deva, Nicolae Peiniceanu - Timişoara, Grigore Bumb- Sibiu, Ştefan Izvoranu - Zalău. Au mai fost acordate premii din partea revistelor^ "S teaua". - lui Ion Nete din Miercurea Ciuc şi "T rib u n a" - lui I.C. Petrisan din Timişoara.

M . B O C U

Caiet haikuUn pliant îm păturit în trei, ca un triptic - iată formula eleganta1 de

prezentare, sugestivă şi prin structura sa , a primului număr - pe septembrie 1995 - din caiet H aikâ, publicaţie miniaturală a Societăţii Române de Haiku, Cercul de creaţie din Cluj-Napoca. Delicata poezie de sorginte niponă îşi găseşte aici adăpost asemeni unei picături de rouă pe-o frunză de frăguţă. Un "scurt istoric". înştiinţează cititorii (şi de ce nu, posibilii alţi aderenţi) că, sub egida Societăţii române de haiku, şi la Cluj-Napoca a luat fiinţa un cenaclu de creaţie la începutul anului 1992, avîndu-i ca promotori pe cîţiva distinşi poeţi, Aurel Rău, Virgjl Bulat, Augustin Pop, M ircea Petean, Horia Bădescu, Valentin Taşcu, Vasile Igna, Olimpia Brendea - Deşliu. Revista "Steaua" a găzduit primele întruniri şi'a publicat cele dintîi haiku-uri ale membrilor cenaclului. De altfel, cuvîntul-înainte al noii publicaţii îi aparţine poetului-Aurel Rău, preşedintele cenaclului. Iată o frumoasă definiţie a domniei sale: Haiku-ul "s^ scrie cum s-ar face o brăţară dintr-o floare de păpădie". Cîteva asemenea "brăţări" ne oferă Ana Marinoiu, Teofil Voinescu şi Livia Bucurescu. Ar putea fi citate în întregime, haiku-ul fiind cea mai scurtă poezie, tresărirea de pleoapă a unei poezii. Iată un exemplu cuprinzînd elemente specifice, şemnat Ana M arinoiu: "In frunza palm ei/ o buburuză dezleagă/viclene răscruci". Palmele noastre vor găzdui cu toată căldura şi viitoarele apariţii ale unei publicaţii de dimensiuni făcute să încapă într-o palmă.

V ' , : • (D .R.) .

E x p o z iţ ia d e fo to g r a f ie

• • rr

Primăria m unicipiului Cluj-Napoca, Asociaţia de prietenie a oraşelor înftăţite Cluj-Napoca - Koln şi Liceul de arte plastice "Romul Ladea" din Cluj-Napoca invită p e toţi ceijnteresaţi la vernisajul expoziţiei de fotografie " I m a g i n i d in K o l n " , ceva avea loc în Sala de sticlă a Primăriei, str. Moţilor nr. 1-3, vineri, 29 septembrie a.c., la ora 14,00. Expoziţia va rămîne deschisă în intervalul 29 septembrie - 15 octombrie a.c.

J U R N A L\nmiL

S-a scris a tît de m ult desp re prezenţa Iui Eminescu la Viena, încît grija istoricului lite rar nu este, de acum încolo, aceea de a mai aduce noi contribuţii (aproape im posibil de aflat), ci de a ntu spori confuzia existentă în legătură cu un aspect sau altu l al şederii lui Em inescu în c a p i t a 1 a imperială.

Se ştie câ, în toamna anului 1869, Emines­cu devine stu­dent al Univer­sităţii vieneze, urm înd cursu­rile în calitate de . “ausseror- d e n t l i c h e r H ârer” , docu­mentele arătînd că a.fost înscris în semestrele de iarnă ale anilor universitari 1869- 1870 şi 1871-1872, re spec tiv în semestrul de vară al anului J872. Aşa cum scria G. Călinescu, în anii aceia, “Viena era pentru Eminescu- o am plificare a C ernău ţilo r, cu deosebire că în locul unei societăţi germanizante, aduse din toate părţile imperiului, avea de-a face acolo cu o germanitaîe autentică şi amabilă.. Prutul se transformase în Dunăre şi Volksgartenul în Prater. (V iaţa lui M ihai Eminescu, 1966, p;121). în cei trei ani petrecu ţi la V iena, Eminescu a schim bat v reo şap te ' gazde, situate pe Porzellangasse 9, W ieden - S chaum burgergasse, R adetzkistrasse, D ianagasse 8, A dam sgasseŞ, G ârtnergasse 5 şi Kollergasse 3. Perioada studenţiei vieneze a fost extrem de fe r tilă pentru Eminescu. Cursurile audiate la Universitate'şi lecturile asidue îi deschid cele mai variate domenii ale cunoaşterii. Frecventează muzeele şi galeriile de p ictură, în so ţit de p ictorul E pam inonda B ucevsk i, precum şi teatrul (Burgtheater-ul), unde merge îm preună cu Ioan Slavici, aflat şi el la studii, de care îl va lega o strînsă prietenie şi pe câre Em inescu îl num ea, iro n i- zîndu-i tandru gra iu l a rde lean , “frakie gye gyncolo” ! P o e tu l participă intens la activitatea celor două societăţi s tuden ţeşti: “Societatea studenţească ştiinţifică- socială R om ânia” şi “S ocietatea literară şi ştiinţifică a românilor din Viena”, care, la 8 aprilie 1871 se vor unifica'sub denum irea “R om ânia Jună”, după m azziniana.“ G iovine Italia” . în 1870, cînd se împlineau 400 de ani de la în tem eierea, mănăstirii Putna, Eminescu susţine,

cu energie şi entuziasm, organizarea unei serb4ţrnaţionale la mormîntul lui Ştefan cel Mare, simultan cu, desfăşu rarea unui congres al studenţilor români de pretutindeni, care să impună “o singură direcţiune a sp iritu lu i” românesc; Perioada vieneză este foart? stimulativă şi sub aspectul creaţiei poetice. De aici îşi trimite el poeziile la faimoasa revistă Convorbiri literare; unde vor apărea V enere si mad o n ă . E pigonii,

M ortua est, înger de pază, Noaptea, etc. Tot din perioada vieneză datează rom anul S ărm anu l Dionis si începutul tradu­cerii C riticii ra ţi­unii pure a lui Kant.' Peste ani, această perioadă va fi evocată, cu duioşie, dar şi cu accente: ironice, în cunos­cuta “ep isto lă în versuri” că tre : prietenul şi colegul lui de şcoalâ ' şi u n i v e r s i t a t e ,

A lexandru Chibici - Râvneanu: “Unde-i vremea aurită,/Oare cînd ■ s-â fi înturs/ Cînd 1-aceeaşi şcoală, naltă/ Vizitam acelaşi curs?// Prin ferestre uliţernici/ Noi pîndeam la madam M aier/ Şi priveam-cum M am zell’R ezi/ Şi cu Sepi joacă_. staie^(...)// Cu evlavie cumplită/

'înghiţeam pe regii libiei,/.Unde sînt. acele vrem uri?/ Te întreb, amice Chibici?.” După opinia lui Augustin Z.N. Pop, la Viena s-ar fi întîlnit poetul cu Veronica Micle, sosită aici ca să se tămăduiască de o eczemă supărătoare, de c a re m edicii m oldoveni n-o putuseră curarisi” (M ă rtu r ii. Em inescu - V eronica M ic le , 1-96.7j p. 32) şi care îl cunoştea pe Eminescu din versurile publicate îh C o n v o rb ir i li te ra re (“M-am gîndit cu drag la tine pînă nu te-am cunoscut/T e ştiam numai din nume...”). în vara anului 1872, poetul se întoarce în ţară, plecînd, în toam na acelu iaşi an, Ia Universitatea din Berlin. Eminescu revede V iena după 12 ani, în noiembrie 1883, cînd, grav fcolnav, ' revine a ici penjru a se interna la sanatoriu l dr. O bersteiner, de la Ober Dobling. Este însoţit de acelaşi statornic prieten Chibici. în 1884 este vizitat la sanatoriu de către T. M aiorescu. P.P. Carp, Th. Rosetti ş.a. După ce boala i se atenuează, Em inescu pleacă, în ziua de 26 februarie 1884 spre Italia, părăsind pentru totdeauna Viena, oraşul care, aşa cum afirm a T udor Arghezi, “i-a dat geniului naţional românesc un.

"" pupitru ^Universitatea şi bibliotecile ei, în persoana lui Mihai Eminescu, Făt-Frumosul cîntecelor noastre”.

Episodul următor: Nuracomania.Ilie R A D U -N A N D R A

T e a t r u I d e s t a t d i n T u r d a î n t r e d o u ă s t a g i u n iistituţia teatrală diii Turda se 'in momentul de faţă mai '“ape de stagiunea c a r e "

să înceapă decît de cea ’H încheiat şi la care doresc

refer în prima parte a ■i articol. Aşadar stagiunea

’J-l995 s-a finalizat cu 7 ^■ere, prezentate în 65 "tentaţii, în faţa spectatorilor îdrda, Alba Iulia, Cîmpia ii. Luduş, Iernut, Aiud, Blaj,

^ Premierele au constat în 'ftctacolc de teatru şi 2 de

Stagiunea a fost deschisă spectacolul-m onolog

^ ‘«ol imaginar sau Molierc răsu flare de Philippe;

^.pregătit dc actorul turdean ^•Botar.la Lyon, în regia 'tcoei. boâstre ' com une

Beatrice Audry. Cu acest spectacol in terpre tu l, a o b ţinu t un succes evident la Gala Tînărului Actor de la Costineşti, în vara anului 1994, prezentat în prem ieră pe ţară. Au urm at ce le la lte p rem iere cu următoarele piese de teatru: Stâpînul tăcerii de Horia Gîrbea, în regia lui Matei Varodi de la Teatrul Dramatic "Al. Davila" din Piteşti; Şi la anul tot cu tine de B. Slade, a cărui regie este semnată de artistul poporului A natol P înzaru de la T eatru l Naţional "V.Alecsandri" din oraşul B ălţi - repub lica Moldova; inspectorul de po liţie de J.B. priestley; în fine piesa pentru copii Albă ca Zăpada de Eugen Apostol, după fraţii Grimm. .Ultimele două. spectacole au fost regizate cu succes de actorul iurdean M ircea Cosma, ;

care este şi interpretul Inspectorului. Cele două spectacole de poezie se intitulează: Vreme trece... şi Lumina din sufle t, iub irea - colaje din versurile şi proza lui Eminescu şi, respectiv, Blaga,-precum şi regia semnate de actriţa turdeancă Maria Voronca.Teatrul de stat din-Turda îşi desfăşoară activitatea în lipsa unui regizor propriu, motiv pentru care există această diversitate de colaborări regizorşle, fără îndoială, benefice pentru colectivul artistic de aici. în stagiunea trecută a debutat la Turda, în calitate de scenograf, tînărul, dar foarte cunoscutul pictor clujean Călin Anton. Stagiunea de

-care ne-am d esp ărţit constitu ie .mom entul tea tra l cînd colectivul turdean trebu ie - 'sâ suporte despărţirea de*-im portantul:său

scenograf Gheorghe Matei, membru ăl U niunii A rtiştilo r P lastici d in ' România. T recerea inexorabilă ă tim pului constitu ie cauza unei frum oase d esp ă rţir i. • de un colaborator prin pensionarea acestuia, cînd sănătatea şi talentull-au a ju ta t să răm înă la cote spirituale şi profesionale înalte.

S tagiunea 1995-1996 se va deschide în a doua jumătate a'lunii octom brie cu com edia O noapte furtunoasă de I.L. caragiale, în regia tînărului nostru colaborator Marius O lteanu, cadru . un iversitar la A cadem ia de T eatru din T îrgu Mureş şi scenografia aceluiaşi pictor . clujean Călin Anton. Concomitent

..vor fi reluate spectacolele Şi Ja anul tot cu tin e şi Inspectorul de poliţie, iar im ediat dupâ premieră-actorul

Mircca Cosma va începe pregătirea spectacolulu i -pen tru cop ii Cenuşăreasa, în calitate de regizor.

Se mai au deocamdată în vedere cîteva p rem iere-cu o p iesă de Goldoni, cu Idolul şi Ion Anapoda de G.M. Z am firescu, în că un spectacol pentru copii (p robab il Morcoveaţâ de M.I. Casimcea, după rom anul om onim scris de Ju les Renard), prccutn.şi două spectacole de poezie. Premiera cu revizorul de Gogol se amînă, deocam dată, din lipsa unui num ăr su fic ien t de interpreţi bărbaţi..

D oresc să m ai p rec izez câ în această stagiune teatrală colectivul instituţiei va prezenta spectacolele sale la sediu, într-o ylădire evident înfrumuseţată în exterior şi al cărei subsol a fost eliberat de- sutele de tone

de apă şi năifiol adunate de-a 'lungul cîtorva decenii, lucrări Oâpitale şi curente care vor con­tinua, sper, în stagiunile următoare; că pentru prezentarea spectacolelor în alte localităţi deplasările se vor efectua cu un autobuz nou pe care Teatrul de Stat din Turda îl are, în lunga sa existenţă, pînă mai de curînd fiind proprietaru l unor au tovehico le vechi, care în p rea lab il fuseseră scoase din inventarul altor instituţii, aceste realizări deosebit de importante se datoresc unei mai profunde atenţii acordate Teatrului turdean de către Consiliţil Judeţean şi Prefectura judeţului nostru, prin mijlocirea, nepărtinitoare a'Inspectoratului -Judeţean pentru Cultură.-. M ircea Ioan CASIMGEA - ; :

"< -S

A D E V A R U L A D M IN IS T R A Ţ IA LO C A LA miercuri, 27 septembrie 1995 (6

O nouă "politie ” civilizatoare (II)/• Continuă discuţia o<rtomnul. inginer Tiberiu M arţian, şeful serviciului control gospodărie

..comunală, serviciu apărut recent prjn noua organigram ă a Consiliului local al municipiului Ciuj-Napoca şi care este menit să ne obişnuiâscş, mai de voie, mai de nevoie să respectăm oraşul., I.: Dacă ar (1 sâ alcă tu iţi un top al a b a te r ilo r de Ia lege constatate pe teren, care a r fi pe prim ele locuri?

-R.: Aşa cum vă spuneam, greu­tăţi mari avem la organizarea de şantier, mai exact la neorgani^area acestora, apoi nerespectarea auto-i rizajiilor de spargere, parcări pe spaţiile verzi, creşterea animalelor în zonă centrală sau apropiată ei, depozitarea de materiale pe dome­niul public, schimbarea destinaţiei spaţiului verde sau a locurilor de joacă. -

Cîteva exemplificări pen­

tru aceste 'abateri ne pu te ţi da?Ri: Sînt m ulte, dar am să mă

opresc asupra cîtorva:, SC Cons a executat branşament de apă,-dar nu- a mai refăcut asfaltul, autorizaţia este expirată, le-ram dat totuşi un termen - şi dacă nu se încadrează în el, ur­mează amenda. -Tot aşaj pe strada Maramureşului nr. 57, pentru neres- pecjarea termenului s-a ap licat o amendă de 250.000 lei, aici, la doi paşi de Primărie, ”Prod - C ons” , care execută lucrări pentru ARDAF, pregătea beton în mijlocul carosabi- x lului, a urmat o amendă de 500.000 lei (cu diminuare de 50 la sută pen­tru plata amenzii în 48 de ore), tot pentru neorganizare de şantier a fost amendată firma SC Prota SRL (cu 500.000 Iei). în ceea ce p riveşte creşterea animalelor, există o mai veche hotărîre - din 1979 - care interzice creşterea acestora în aşa- zisul ”inel roşu” - zona centrală şi partea lim itrofă a cartie re lo r din

zona centrală. Şi totuşi, pe str. JC. Marx, intersecţie cu str. Callatis, există o adevărată microfermă. Pro­prietarul a fost sancţionat pentru creşterea animalelor în zonă inter­zisă; pentru nerespectarea condiţiilor igienice şi eliminare de noxe, cu o- amendă de 750.000 lei, dar menţi­onez că nu este prima amendă care se aplică proprietarului, apoi am avut o adevărată "gospodărie” muta­tă pe m alurile Someşului, pe str. Oaşului, SC Libertatea a depozitat m ateria le , fiind am endată c i 100.000 lei.

î.: Ce ne p u te ţi spune despre A p a rcă rile pe spaţiile verzi?

R.: Ştiu că parcările sînt o proble- ’ mă, dar asta nu justifică parcarea autovehiculelor pe spaţii verzi. Am început acţiunea de verificare în cartierul Grigorescu şi, spre surprin­derea noastră, aproape toate asocia­ţiile de locatari au fost amendate, avem 12-14 procese verbale, vizînd

căm 15 la sută din-cartier (str. Mirăslău nr.2, bl. B2, Fîntînele. 63-65, bl. B9, Donath 109 etc. singurul bloc care a "scăpat” a fost Bl de pe strada Donath nr. 101, pentru că nu avea spaţiu ' verde). Acest control trebuie să fie un avertisment, am dat un termen de 30 de zile pentru rezolvarea problemei, altfel vom fi nevoiţi să recurgem la amenzi repetate.

Şi dacă tot am ajuns la cartiere, aş vrea să sem nalez 'abaterile firmei "Privai” care depozitează gunoi pe terenul din apropierea hanului "C olina” , nu respectă graficul de ridicare a reziduurilor m enajere, m aşinile cu care transportă nu sînt dotate cu plasă, aşa că am amendat, prin cumul, toate aceste abateri. Nu este adm isib il ca o firm ă care desfăşoară o ac tiv ita te de gospodărie com unală să nu1 respecte prevederile legale.

Posta * Posta • Posta,. .,» j . » -•în im obilele cu locuinţe

proprietate de stat şi proprietate a persoanelor fizice, precum şi în cazul asociaţiilor de locatari care au ca membri numai proprietari persoane fizice, adunarea generală a asociaţiei locatarilor poate hotărî constituirea, distinct de fondul de rulment, a unui fond pentru execu­tarea lucrărilor, care potrivit legii, revin proprietarilor. Acest fond se constituie pînă la limita maximă aprobată de adunarea generală, prin contribuţia lupară a membrilor, proprietari persoane fizice, propor­ţional cu cota parte ce o deţin în indiviziune asupra părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună ale clădirii. Repartizarea cheltuielilor se face proporţional cu suprafaţa locativă deţinută în exclusivitate de fiecare membru al asociaţiei pentru; cheltuielile efectuate cu lucrările de refacere a tapetelor, zugrăveli­lor, vopsitorre Ia pereţi^i tavane, vopsitorie la tîmplărie, curăţirea jgheaburilor, burlanelor, inclusiv a teraselor şi luminatoarelor.

•D eţinătoriTsuprafeţelor de locuit care primesc alte persoane în locuinţa Tor sînt obligate să contribuie şi pentru acestea la plata cheltuielilor comune^însă numai dacă durata prim irii depăşeşte 15 zile (ziua considcrîndu-se 24 de ore neîn trerupte) în cadru l aceleiaşi luni caracteristice.

•Persoanele câre . lipsesc temporar din imobil una sau mai multe luni calendaristice şi carc, pe timpul absenţei îşi păstrează, potrivit legii, dreptul de fblosinţă asupra suprafeţei locative pe care o deţin, pot "fi scutite, în lunile respective numai de plata cheltuielilor aferente consumului de apă, taxei de canalizare, ridicării gunoaielor menajere (cu excepţia procurării recipicnţilor de colectare a gunoaielor), v idan jării, consumului dc energie electrică pentru iluminatul păîţilor comune, pentru funcţionarea instalaţiei de preparare a apei calde, pentru funcţionarea hidroforului, pentru funcţionarea crematoriului, plăţii energiei electrice consumate de ascensor, combustibilului necesar preparării apei calde şi consumului de gaze repartizat dupâ numărul de persoane. Scutirea dc plata cheltuielilor enumerate se poate acorda numai la cererea scrisă, adresată dc cel în cauză, din timp, comitetului asociaţiei locatarilor.

•Un^»din atribuţiile adunării generale sc referă Ia stabilirea modului de folosire a mijloacelor băneşti, sumele pînă la care comitetul asociaţici poate angaja cheltuieli în numele asociaţiei.

am încercat sâ răspundem la întrebările adresate dc cititorii noştri - Ioan Bolba şi Alexandru Ntculcscu)..-;* —

Spaţiile verzi mai au nevoie de bani!Chiar dacă privirea noastră mai e

critică uneori, Regia autonom ă a domeniului public a desfăşurat o activ itate susţinu tă : pen tru întreţinerea parcurilor pub lice , a zonelor verzi, a locurilor de joacâ pentru copii, a lacurilor şi a bazelor de agrement din m unicipiul C luj- Napocâ. Acest efort s-a concretizat în 670 milioane lei pentru lucrări de întreţinere spaţii verzi şi dotări ur­bane. , v ;

- în acest an s-au p lan ta t 2118 arbori, 9867 arbuşti, 58700 fire gard viuj 809630 răsaduri flo ri. La

acestea se adaugă materialul livrat ' în această primăvară asociaţiilor de locatari: 1500 arbori, 8650 arbuşti, 28710 fire gard viu.

•Tot în cursul acestui an au fost create .7 noi zone verzi (Calea Dorobanţilor, Bulevardul Eroilor - scuar III, str. Dacia, Piaţa Cipariu, Calea Baciului, str.'A. Vlahuţă, str, Albac) şi au fost puse în circulaţie

.21 de zone, practic compromise (str. B râşov, str. C raiova, Caracal, Traian, Calea Bucureşti, str. Liviu R ebreanu, zonele verzi din vecinătateacom plexelor Mercur,

Hermes şi Fortuna). De asemenea, au fost executate lucrări complexe

In parcurile Ştefan cel m are, Agârbiceanu, Fraternităţii, 14 iulie, Aurel Vlaicu, Fabricii, Gheorgheni - micro III. Activităţile din parcuri şi zonele verzi însumează suma de 1153 milioane lei.• R egia dom eniului public este

p regătită să planteze în această toamnă 800.000 răsaduri flori, 740 arbori şi 35.000 fire gard viu. Toate ar fi bune şi frumoase, dacă nu ar fi probleme financiare, regia fiind în incapacitate de plată. Acest aspect a fost discutat în şedinţa Consiliului local al municipiului Ciuj-Napoca şi chiar dacă discuţiile nil au adus o soluţie, ea va trebui să fie găsită pentru că încetarea ac tiv ită ţii în această direcţie, ar duce nemijlocit la - degradarea aspectulu i municipiului.

I.A.T.I.C. iN ACTIVITATEccSnsuÂ

• dialog cu domnul ing. Livin Neag, directorul Regiei antoiou de transport urban de călători Ciuj-Napoca <

I .: în recen ta şe d in ţă a C onsiliu lu i m un ic ipal, una din p rob lem e s-a re fe r it la s ta d iu l p reg ă tir ii pen tru sezonul rece a RATUC şi nu în tîm plător...

R.: La fel ca în fiecare an, apro­pierea de sezonul rece face ca prin­cipală preocupare a RATUC să fie pregătirea spaţiilor şi parcului rece pentru sezonul rece şi asta datorită importanţei pe care o are această . acţiune atît în desfăşurarea transpor­tului cît şi în întreţinere. Programul prezentat în şedinţa Consiliului lo­cal, program ce a fost analizat şi în consiliul de administraţie, cu toate problemele pe care le cuprinde, noi îl urmărim săptămîrial. Capitole mai importante ale acestui program se referă la pregătirea şi amenajarea spaţiilor pentru întreţinere şi repara­ţii ale mijloacelor de transport în comun, precum şi a dispeceratelor, chioşcurilor şi altor spaţii care con­tribuie la desfăşurarea activităţii, în ceea ce priveşte spaţiile pentriLÎntre- ţinere şi reparaţii realizăm lucrări de reparaţii izo laţii, uşi - geam uri, revizia centralelor termice care de­servesc cu agent termic şi apă caldă aceste spaţii. O atenţie deosebită se acordă pregătirii platform elor de parcare a mijloacelor de transport, cu revizia şi repararea, verificarea tuturor instalaţiilor, pregătirea utila­je lo r şi anexelor care deservesc aceste platforme.

I.: în acest program este prinsă ţi pregătirea mijloacelor de trans­port, aspect cel mai bine sesizat de p u b licu l c ă lă to r . Ce ne p u te ţi spune re fe rito r la această?

R.: P regătirea m ijloacelor d e ' transport pentru sezonul rece este unul din capitolele importante ale acestui program dat fiind faptul că de realizarea lui beneficiază publicul călător. Pregătirea autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor pentru exploatare corespunzătoare pe timp de iarnă este în curs de realizare; efectuîndu-se în cadrul reviziilor tehnice sezoniere o serie de lucrări

cum ar fi etanşarea geamurilor, i v e r if ic a t şi pus în funcţia sistemele de încălzire, s-au verifi bateriile de acumulatori şi de pornire, s-au completat sistem de răc ire cu antigel.

I.: A re vreo semnificaţie p« R A T U C d a ta de 15 septcnbi;

R.: B ineînţeles, începereaaii şcolar înseamnă pentru noi creşti capacităţii de transport. încă ij septembrie am crescut numărul i toacelor de transport, mai cu sa la orele de v îrf aş aminti că odairj începerea şcolilor am pus în ei] tare 96 de autobuze, 74 troici şi 16 tramvaie, din luna s-a prelungit programul liniei 30 în treg in tervalu l zilei, ceeact avea, sperăm , o apreciere pozi! din p a r te a pub licu lu i călător, continuare-, sîn t în atenţianoas unele solicitări ale publicului caii care v o r fi rezolvate în funcţie posibilităţile noastre şi de dispooi litâ ţile tehn ice în ceea ce prive înscrierea în reţeaua municipiul Sînt ,în atenţia noastră unele tra: (32 bara t şi altele) şi urmeazăa discuta în comisia de sistematiz|« a c irc u la ţie i , care vor avea m o d ific ă ri legate de lucrările modernizare în municipiu, mă re la Calea Mănăştur, lucrări derepa ţii a liniei de tramvai în zona Cal' ria, nodul A. Vlaicu - Cehoslovaci neţi ne adaptăm traseele gramul de derulare a acestor lucii

Parcul Ştefan cel Mare. A u rămas în funcţie instalaţiile terenului de joacă. Sem ne bune... :

C r u c e a d e p e G e tă ţu ieAşa cum âu a ră t^ discuţiile din cadrul şedinţei de

analiză a stadiului lucrărilo r pentru realizarea monumentului şi încadrarea lucrărilor în graficele stabilite; s-a ajuns la o fază avansată de execuţie. După cum a precizat domnul primar Gheorghe Funar, partea metalică este aproape gata - prin strădania constructorului, Fortur - CUG -, iar în săptămînă

aceasta vor începe lucrările de învelire a Crucii ti tablă de inox'. între timp se lucrează şi la amenajare* căilor de acces spre inonument*pe dealul Cetăţuiâ - de către ŞC “T ransilvania” şi va începe placare) soclului de piatră cu granit. . ' -

Se_fac eforturi ca im punătorul monument - 26 ® înălţime - să fie finalizat pînă la 1 Decembrie IWÎ-

• Premierul Nicolae Văcăroiu a solicitat prefecţilor şi consiliilor locale să sprijine acţiunea de com­batere a corupţiei şi evaziunii fiscale; în cadrul teleconferinţei cu prefecţii judeţelor şi munici­piului Bucureşti, ce a avut.loc săptămînă trecută la Palatul Victo­ria, primul ministru a subliniat necesitatea stopării acestor feno­mene, prin sancţiuni dure, mer- gînd pînă la întocmirea de dosare penale în cazuri deosebite; acţiu­nea de verificare, ce va continua pînă la sfîrşitul anului, se va des­făşura în pundtele de vamă, unităţi de alimentaţie publică şi comerţ; primul ministru a declarat câ va avea loc totodată un control de fond la toate so c ie tă ţile comerciale, pentru veri fi carpa

respectării prevederilor legal.e, adăugind că se remarcă o tendinţă a unor societăţi de a evita achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi către furnizori.

• Avînd în vedere ritmul modest înregistrat în perioada 1990 - 1995 în aplicarea legii fondului funciar prin eliberarea a numai 50,9 la sută din totalul titlurilor dc proprietate, experţii estimează că procesul de reîmprospătare ar mai putea dura încă 5 ani; în schimb, circa 96 la sută din suprafaţă a fost pusă în posesia proprietarilor îndreptăţiţi prin lege, iar numărul de persoane împroprie­tărite reprezintă 91 la sută din totalul celor îndreptăţiţi. R itmul-scăzut înregistrat la eliberarea titlurilor de proprietate este cauzat.de activitatea defectuoasă a comisiilor locale si

judeţene de îm proprietărire, apreciază specialişti din agricultură; într-o serie de judeţe (Tulcea, Galaţi, Constanţa) au fost eliberate titluri de proprietate în proporţie de peste 70 la sutâ din total.

„ • C otid ianul ungar “M agyar Nemzet” din 16 septembrie a.c., a publicat un ihterviu acordat de Suto A ndras,'în care preşedin te le de onoare a U niunii M ondiale a Ungurilor face aprecieri cu privire la noua Lege a învâţămîntului din Rom ânia; în cuprinsul acestu i, interviu se.afirmă, între altele, că “R avagiile acestei legi nu pot fi oprite nici de către grupuri de in telectuali, nici de platform e, asociaţii, nici de către deputaţi sau senatori” şi că “întreaga maghiarime din Rom ânia trebuie să se

îm potrivească fo rţe lo r care periclitează existenţa colectivităţii etnice” - precizează corespondentul “R om pres” la B udapesta, Sorin Petrescu.

• Senatul a adoptat articolul 254 din Codul Penal referitor la luarea de m ită, mai exact Ia fapta funcţionarului care, direct sau indi­rect pretinde astfel de foloase sau nu le respinge, în scopul de a nu îndeplini ori a înţîrzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri; fapta am intită se pedepseşte cuînchisoare de la 3 lâ 12 ani şi interzicerea unor drepturi; în cazul în care fapta a fost sâvîrşitâ de. un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la

15 an i şi interzicerea t*01 drepturi.

• M inisterul sănătăţii > wP” a te n ţ ie i Guvernului cîte'* recom andări privind zoock holeră: dotarea comunităţilor^’ Delta Dunării cu instalaţii ccnt»1* de p re lu c ra rea apei, doU j inspectoratelor de Poliţie Sâni#1* şi M edicină Preventivă Tolcc1' G a la ţi şi Brăila cu nijlo,£f proprii de transport rapid pe «P1, precum şi dotarea inspcctora^ am in ti te cu mijloace & comunicare rapidă-radiotelcfo®1’ bugetarea judeţelor amplas>l£ F c u rsu l te rm inal al Duo*1' ' '1 fonduri băneşti speciale pt1®1 m a te ria le de dezinfectai *

.tratam ent, de informareî» ^ de transport terestru. *

1 1 m i e r c u r i , 2 7 s e p t e m b r i e 1 9 9 5 PUBLICITATE A D E V A R U Lde Cluj

E ACADEMIA CULTURAL ARTISTICA "UNIVERSAL MNEMOSYNA” Cluj-Napoca INSTITUTUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT "PHOENIX"

cu durata de 2-3 ani, cu acordul0101 MINISTERULUI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI, anunţâ:

ipMITERE 7n data de 29.09.1995^ jarmătoarele secţii: f

Gestiunea finanţeleşicontabilitateafirm ei. cu d u ra ta 2+1 ani, ■locuri. >■ ■Gestiunea reclamei şi a publicităţii, cu du ra ta 2+1 ani, 4 5

j Secretariat, c u d u ra ta 2 ani, 4 5 locuri .iBMoteconomie, cu d u ra ta 3 ani, 4 5 locuri : ;j Traductologie, cu du ra ta 3 ani. 4 5 locuri

scrierile, lasediul instituţiei îh perioada 2 5 .0 9 -2 8 .0 9 .1 9 9 5 , •parele 9-17. ; ; '

Informaţii suplim entare la secre taria tu l instituţiei din Cluj-Napoca, s tr. Deva nr.1 -7; tel. 0 6 4 / 1 9 2 8 0 1 / 1 8 1 . "

(2 4 2 5 7 7 .7 8 ] ■ '

pci

nbramreştdiii'!isqiili:i|eihcuiil

S C A T L A S S AC lu j-N a p o ca , s t r .A u r e l V la ic u n r .1 8 2

Oferă la vînzare prin licitaţie publică organizată la sediul societăţii, începînd din data de 28.09.1995 în fiecare joi, Ia ora 10,00 : ■

m i j l o a c e f i x e a m o r t i z a t e

ş i n e a m o r t i z a t e .Listele complete se găsesc la ' sediul

societăţii: ■ \ ; rbiroul tehnic - şi pot fi consultate în

Secare joi, între orele 8 ,00 - 10,00. Informoţii se po l obţine Io te lefon:

142788 in i. 139 (242654)

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă st£ ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse: ,

■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achjziţionate'din export■ LICITAŢII1 CONCURSURI pentru'ocuparea unor

posturi'vacante;■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI1 EXECUŢIE LUCRĂRI OE SPECIALITATE * OFERTE DIVERSE SERVICII

a ş te p tă m 2/LVKJ, în c e p în d d e LII IVI fi p în ă VIN ERI, în t r e o r e le & - 1 0 , la

se d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 6 . In fo rm a ţii la TELEFONUL 1 9 7 8 0 4

■■ ■ J ' ' 'PRO M PTITU DINE , C A L IT A T E f i _

R A P ID IT A T E s în t a t r ib u te le• s e r v ic i i lo r n o a s tr e .

■VĂ A Ş T E P T Ă M î

S o c i e t a t e m i x t ă R o m â n o - G e r m a n ă

caută A G E N T C O M E R C I A L . .în regim de comision.

Dorim EXPERIENŢĂ, GAUTĂŢI COMUNICATIVE. SPIRIT ORGANIZATORIC, posesor de AUTOTURISM:

- Expediaţi curriculum vitae, scrisoare de motivare şi o poză recentă la CP 257, 4800 - Baia Mare.

(2 4 0 3 0 0 )

SCC SOMEŞ BALASTIERE SAC l u j - N a p o c a

S t r .0 r ă ş t i e in r .2 /A , T e l. 0 6 4 -1 4 5 3 1 5

organizează concurs de selecţie a m a n a g e ru lu i în data de 30 oct. 1995ora 10,00 la sediul unităţii.

Ofertele se primesc pînă la data de 25 oct. 1995 la secretariatul societăţii, CF. Legii 66/ 1994; '(242646)

Sucursala Hidroconstrucţia Ardeal

Tarniţa judeţul Clujv i n d e p r i n l i c i t a ţ i e d o u ă a u t o t u r i s m e

- s i a n u m e :

O A u t o t u r i s m D a c i a B r e a k 1 3 1 0

n r . c i r c u l a ţ i e 3 1 - C J - 3 8 7

O A u t o t u r i s m D a c i a B r e a k 1 3 1 0 c u n r .

c i r c u l a ţ i e 3 1 - C J - 7 1 0 .

Licit aţia se organizează în ziua de m a rţi 3 octom brie 1995 la sediul Sucursalei din Tarniţa. -

Preturile de începere a licitaţiei sînt:• pentru primul autoturism

" = 1.084.000 Ici• pentru al doilea =1 .547 .000 lei.

: Informaţii suplimentare se pot solicita lă telefon la sediul Sucursalei telefon 117356

sau 116941 interior 124 mecanizare.' , ^ ' (242653)

C o n s i l I u i l o c a l a l m u n i c i p i u l u i

C l u j - N a p o c a

C O M U N I C A TConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca organizează în data de 12.10.1995, ora 10,00, licitaţie publică cu strigare a terenuluisituat în str. Nădăşel nr.4A, în suprafaţă de 7.100 mp în vederea amenajării unei platforme de-colectare, prelucrare şi- valorificare a materialelor refolosibile'şi terenul situat la intersectia str. Dunării cu str. Şiretului, în suprafaţă de 4.500 mp în vederea amenajării unei pieţe agroalimentare.

Documentele licitaţiei şi alte informaţii se pot obţine de la sediul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor.nr.l-3, cam. 37, începînd cu data' de 28.09.1995.

s c P R I N Ţ C O M P U T E R S S R IVă oferă

: la cele mai avantajoase preţuri

• computere 4 8 6• imprimantă HP, EPSON

Telefon: 432680"• 1240281 )

.NOU...NOU...NOU..‘.NOU...NOU.

A MITSUBISHIE L E C T R O N IC V IS U A L S Y S T E M S

are plăcerea de a anunţa pe cei interesaţi că dispune acum şi în România de un stoc

cuprinzând toată gama deC O N S U M A B I L E

J . (inclusiv hârtie termosensibilă specială) pentru videoprinterele MITSUBISHI alb-negru şi color.

Toţi utilizatorii sistemelor electronice vizuale *şi ai produselor electonice de larg consum marca

. - MITSUBISHIpot beneficia de service post*gâranţie şi întreţinere '

prin intermediul C E N T R U L U I S E R V I C E

deschis de firma noastră.' Pentru detalii suplimentare ' r

contactaţi biroul nostru de informare din Bucureşti,' Str. Speranţei nr. 21, Sector 2 •

TeUFax: 01-323 61 16; 01-615 37 38; (762877)

Pierdut în data de 25 septembrie în oraşul

Gherla geantă diplomat cu acte importante.

O f e r r e c o m p e n s ă

m a r e ! !

M A U n m MOHAMED EMAD '

T e l e f o n 1 6 5 . 8 7 5 , 1 9 4 . 2 4 7 , 1 9 4 . 6 8 5 .

(242656,7)1 ...^±nzr

ADEVĂRUL de Cluj P U B L I C IT A T E miercuri, 2 7 septembrie 1 9 9 5 / Q & )

Cluj-Napocaanunţă concursîn data de 10.10.1995 ora 10,00

pentru ocuparea postului de In g in e r 'te h n o lo g . C ondiţii: --vîrsta: maxim 35 de ani -studii: facultatea de industrie alimentară,

specialitatea industrii fermentative '-cunoştinţe de limbă engleză şi germană [scris şi vorbit].

Cererile, însoţite de curriculum vitae, se depun pînă la data de 9 .1 0 .19 9 5 .

INFORMAŢII SUPLIMENTARE TELEFON145088 INT. 22 SAU 19.

II ' III IIIIIWI UIMII III....... ................. ( { ' f ,9 R f l 4 }

P 1III

C o n siliu l l o e a l

a l iB iu n ie ip îu lu i ■ j CSusj-tJap&ea j | C O M U N I G A T !I - Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca j | organizează în data de 1 1 .1 0 .1 9 9 5 ora | I 10,00, licitaţie publică a terenului situat în | I str. ,S. Albini nr,10 în suprafaţă de 1 .2 0 0 J ţ mp şi str. S. Albini nr.12 în suprafaţă de j | 1.209 mp în vederea completării prin | j construire a funcţiunilor existente. JI Documentele' licitaţiei şi alte informaţii se |I pot obţine de la sediul Consiliului local al | J niuricipiului Cluj-Napoca str. Moţilor nr. 1 -3, jI cam. 37, începînd cu data de 2 8 .0 9 .1 9 9 5 . g

CONCURSConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca

anunţă concurs pe data de 0 9 .1 0 .1 9 9 5 , ora 9,00, pentru ocuparea postului:

DIRECŢIA PRIVATIZARE - RELAŢII ECONOMICE ’

- director - 1 post - studii superioare- 8 ani în specialitate

[inginer său economist).Cei interesaţi vpr depune dosarul la-

serviciul salarizare - personal pînă la data de 05 .10 .1995 , de unde se obţine şi bibliografia pentru concurs. . •

D osarul va cuprinde:- cerere de înscriere la concurs;- copie după actul de studii; ' '- declaraţie scrisă din care să rezulte că nu a

suferit condamnări şi nu este în cercetare penală;

- adeverinţă medicală;- curriculum vitae;- recomandare de la ultimul loc de muncă. In form a fii s u p l im e n ta r e la t e le fo n 1 9 6 0 3 0 , in t. 1 2 0 .

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?

Adresa ţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. ~

CALITATE, PR O M PTITU DINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16-la sediul redacţiei, str. Napoca nr, 16.

SG fiUTREX S A C l u jc u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a ,

C a l e a B a c i u l u i n r . 2 - 3

Achiziţionează porumb recolta 1995, la preţul de 185 lei/kg la STAS, loco beneficiar. V-y .-'/y"; -s v

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

1 8 . 6 9 . 7 7 s a u 1 8 . 7 7 . 8 7 ./ (241330)

" î ţ SG IflTSfl Cluj 2 (Dacia Service]a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s :

- s e c r e ta r ă d a c ti lo g r a făv . - c u c u n o ş t in ţe d e l im b ă e n g le z ă

- în g r ij i to a r e - c u p r o g r a m d e 4 o re . ~

C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a d e 0 5 .1 0 .1 9 9 5 ,

o r a l O l a s e d u l s o c i e t ă ţ i i d i n s t r . D o r o b a n ţ i l o r n r .

1 2 0 . ' ■ ’ ■; - ; "

C e r e r i l e s c d e p u n p î n ă î n d a t a d e 0 4 .1 0 .1 9 9 5 .

R e l a ţ i i l a t e l e f o a n e l e : 1 4 6 2 3 7 ; 1 5 2 0 2 5 . (2 4 1 3 2 7 )

Spitalul Clinic de Copii Cluja n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s : 1

O A s i s t e n t e m e d i c a l e

O S u r o r i m e d i c a l e .

C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a d e 0 5 o c t . 1 9 9 5 .

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n : 1 9 5 2 1 2 . (2 4 1 3 2 9 )

, HOTEL RESTAURANT

BELTA SRLdin str. Giordano Bruno nr. 3-5, tel. 132507

Pune la dispoziţie 30 locuri pentru cazare

şi mîncare "MENIU PENSIUNE”la preţul to tal 150.000 lei pe lună.

Angtyăm 2 bucătărese. 12 4 2 6 6 0 )

Ferm a Pomicola. STELVTA '

9 'a n g a j e a z â m u n c i t o r i s e z o n i e r i p e n t r u

r e c o l t a r e a m e r e l o r . .

I n f o r m a ţ i i : C l u j - N a p o c a . s t r . ' O d o b e ş t i

n r . 3 5 . t e l e f o n : 1 3 0 4 7 9 . o r e l e 7 - 1 7 .

SC ELMET SA Cluj-Napocas tr . F a b r ic i i n r ., 1 1 8

a n g a j e a z ă e c o n o m i s t p e n t r u a c t i v i t a t c de

C F I , c u o v c c h i m c î n s p c c i a l i t a t c d c 3 a n i .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 1 4 1 0 2 7 /1 6 3 ,(242659)

SC CORAL SA Turda’ s tr . R e p u b l ic i i n r .1 5 , J u d . C lu j

O rg a n iz e a z ă l a d a l a d e 2 .1 0 .1 9 9 5 , o r a 1 2

L i c i t a t i e

p e n t r u c o n t r a c t a r e a lu c r ă r i i d e h i d r o i z o l a ţ i e la |

l a b o r a to r u l n r .2 B IG P - ţ a 1 D e c e m b r i e 1 9 1 8 n r . 3 4 j

3 6 . \ . - \

Relaţii suplimentare Ia sediul societăţii sau telefon 3 11 044 . (242652)

TELEZ3 MEX s .r .lANGAJEAZA VÎNZĂTORI SPECIALITATEA PIESE SI COMPONENTE ELECTRONICE J

(EXPERIENŢA DEPANARE, O P E R A R E CALCULATOR)

INFORMAŢII LA TEL. 425103,161216

S t a ţ i u n e a d e c e r c e t a r e ş i p r o d u c ţ i e p o m i c o l ă C lu j

v in d e s tr u g u r i p e n t r u v in la p r e ţ u l d e 5 0 0 lei/kg + T V A ş i m u s t la p r e ţ u l d e 1 0 0 0 le i / l + T V A .

I n fo r m a ţ i i la te le fo n 1 3 0 3 8 8 . (2 4 1 3 3 1 )

I F I E S T Aâ n g a j e a z a

-vînzătoare | - operatori pe calculator' (| cu cunoştinţe de contabilitate| Vîrsta maximă 35 ani.| Solicităm Curriculum vitae şi recomandare de !a| | ultimul Ioc de muncă. || Concursul va avea loc luni 2 oct. 1995 jV orele 15 ,00 . La m agazinul FIESTA de pe I

*■ _ _ wmmm J

CASA DE AMANETO feritu îm p r u m u t! Cam ision m in im /

'________ str.Napoca itr.29,

orar: y - n |tel. 1 9 9 8 2 9

c a s a d e a m a n e ^str.Paul Chinezu 4

A v e ţ i n e v o ie d e ban i? D o r i ţ i d i s c r e ţ ie ?

O r a r 9 - 1 7 . wiţj

computere4 8 6 D L C /4 0 « 6 3 9 â 4 8 6 0 X 2 / 6 6 * 8 7 9 $4 8 6 D X 4 /1 0 0 • 9 5 9 $ 2 T e l / f a ş : 4 3 2 6 8 0 bS.C. PRINŢ COMPUTEfl5

S.R.L >

miercuri, 27 septembrie 1995 PUBLICITATEI t 0i

i s î n t■V -

p e n t r u a v ă l u a

Numai pînă la 30 Septembrie mai puteţi intra în posesia Cuponului Nominativ de Privatizare. Acesta şi/sau carnetul cu certificate de proprietate vă oferă posibilitatea de a obţine în-mod gratuit acţiuniJa societăţile comerciale destinate privatizării în masă sau la Fondurile Proprietăţii Private.în perioada 1 octombrie-31 decembrie puteţi solicita acţiuni la societatea comercială dorită, adică puteţi subscrie. în perioada 1 ianuarie-1 martie 1996 veţi primi acţiunile, căpătînd astfel calitatea de acţionar.

P s o g m iH i l d a ^ j L V & t a z a r e x n s*&*$a.

&acpjitMHitMiJtt pc*-*ţl‘ ’

c r ţ ic c la Socjrat'^xir.i^In orudflry*ast ţ £rv»sBA f i la &?cr«^^sa*x£tt3 5.rţi<?uai. ;

Irrtre c&rolo C.0-3-IA.ÎÎ9, 3^»•Stut 650 «9 60) 650 <67 « j *

•320 5? 30" CEO 52 44i 650 «0 25m

NAŢIUNEAInseamnA

ACŢIUNE

■<: . V \

10056(629)

iocietate C o m e rc ia lă

fIN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I .

oferă posibilitatea ■ srsoanelor fizice să lsstească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI SIGURE

oferă *10 % dobîndă ună la investiţiile în lei. Investiţie minimă 5 milioane lei.

viaţii Ia tel. 146290.

» C um păr acţiuni Ursus 27000 B anca T ra n s ilv a n ia 29000. TeL 19-04-05 (566703)

VINZARI CUMPĂRĂRI

rizâri, c u m p ă r ă r i , •imburi, î n c h i r i e r i laş* mai avantajoase

p r e t u r i . 1 8 - 0 3 - 0 9 .

tfe 9 - 2 2 , z i l n i c .

• Vind punct alimentar cu dozator stradal bere-suc. TeL 16-62- 96. (566658)

• Vînd SRL si tonetă. TeL 12- 84-11.(566721)

• Vînd casă 4 camere cu spaţiu comercial pe sţr. Cloşca nr. 11 sau schimb cu 2 camere + diferenţă. (566795)

• Vînd spaţiu comercial în construcţie 165; 330 mp. TeL :11-16- 33(566826) . _ '

• Cumpăr vitrină frigorifică, casă de marcat, cîntar electronic. Tel 16-00-23 orele 15-22. (576823)

• Vînd navete PVC de 24 pentru sticle de 250 ml. Tel 13-64-10. (576909) .

• Vînd teren pentru cabană în zona Someşului Rece. Informaţii Ia tel 17-72-07. (566340)

• Vînd 21 ari arabili, la periferie parţia l îngrădit. T el 14-67-43. (576783) ^ ,

• Vînd teren construcţii 530 mp, în Mănăştur.-Str. Cîmpului nr. 103. (576808) . - ,

ipâr te ren pentra

cţii, garson ieră ş i

Jtament. Tel. 142-907.

’ 'îmi nn dozator TEC 5 *iţl maşină dc îngheţată;* în garanţie. Tel. 063/21- ’înlrt orele 9-12. (566742)

Agenţie imobiliară. Tel. 13-'(566665)

Vînd a c ţiu n i B anca ^tania 31500 Ici, Banca Wclix 6500 Ici. Tel. 19-04-^702)

• V înd ap a rtam en t una cam eră 42 mp finisat Grădini M ănăştur Calea M ănăştu r 91 bL D9 ap. 33 et. 3. (558654)

♦ Vînd garsonieră confort l m ărit finisat imediat ocupabiL Str. Dîmboviţei nr. 87 bL D l 8 ap. 118 etaj 4, vizibil orele 10-20. (566677)

• Vînd casă teren 10 a ri str. O vidiu 32, posibil am en a ja t producţie (576788)

* Vînd apartam ent 2 camcrc cu sau l i r ă mobilă, în cartier CrigorcsciL Tel 18-36-52 sau 14- 60-28. (576827)

• C u m p ă r u rg e n t ' apartam ent 2 cam ere confort, etaj 1-3. Tel 18-09-91 (576983)

~ Vind apartament camere confort I et. V două balcoane.

Informaţii str. Mănăştur nr. 99 b l G3 sc. II ap. 39 după orele 18. (558267) ;1 • Vînd locuinţă 3 camere în vilă,

curte, grădină în Andrei Mureşanu poziţie excelentă. Tel. 15-05-76. (558470)

• Cumpăr apartament 1, 2 camere sau închiriez pe 1 an. TeL

• 14-44-94. (558514)• Vînd apartament 2 camere

confort mărit bun pentru privatizare. 24 milioane negociabil, zona Pata TeL 15-37-23 orele 16-21. (558545)

» Vînd apartament 4 camere str. Ciocîrlieinr. 1 bL CIO ap. 27 sc. 3 e t 3 finisat piaţa Mărăşti. (558597)

• Vînd apartament cu o cameră , str Maramureşului 36 e t 1 ap. 33. (558633)

• Vînd apartament 2 camere bL A JC Calea Floreşti, în faza de finisare. Tel. 14-93-17 orele 17-19. (566508) . '

,• Casă de vînzare cu 500 mp teren str. George Pop de Băsesti nr.15. Tel. zilnic 19-81-27 sau 17-25- 18 dupăora 18. (566580)

• Vînd garsonieră confort.I str. Porţile de Fier nr. 8 bL B9 et. 3 ap.16, zona Calvaria. Informaţii între orele 18-21. (566608)

• Vînd construcţie apţoape terminată P+l de 400 mp + 800 mp de teren aferent, pe Calea Turzii şi apartam ent 4 cam ere pentru

fretentiosi în Zorilor, preţ avantajos, e l 12-43-35 orele 18-20. (566620)

• Vînd apartament 3 camere finisat zona Diana. TeL 15-45-96; ocupabil (566690)

• Vînd apartament 3 camere ultracentral finisat Str. Pata nr. 1115 ap. 22 între orele 18-21. (566706)

• Vînd apartament cu 3 camere, telefon, Grigorescu. TeL 19-60-91 (566714)

. • Vînd apartament 3 camere str. Pata.: Tel. 15-67-19 (566723)

• Vînd apartament 3 camere zonă bună. TeL 15-22-62 (566729)

• Vînd 2 camere. Tel. 19-18-72 (566730) ..

• Vînd teren de cabană la Someşul Rece, storcător de struguri, damigene 50-25-10 kg, maşină de cusut electrică, rusească, butoaie de plastic 100-60 kg, televizor alb negru. Tel. 14-9947. (566733)

' • Vînd apartament cu 2 camere' "parter bun şi. pentru privatizare. Vizibil zilnic între orele 18-20 TeL12-43-03. (566737) ^

*• Vînd urgent teren pentru cabană zona Mărisel Colonie. Tel12-9193a (566743)

• Cumpăr garsonieră etaj I sauII zona Pata-Năsăud sau Gheorgheni. TeL 14-70-16(566755)

• Vînd apartament 2 camere CQnfort str, Mănăştur nr. 101 bL G4 ap. 41 e t II (zona Calvaria) (566761)

• V înd (închiriez) im obil ultracentral pentru spaţiu comercial birouri, depozit T e l i3-42-82 sau 15-27-77 orele 16-20.(566763)

• Vînd apartament două camere cu in trări separa te în cartie r Grigorescu. Tel 18-71-03. (566765)

• Vînd garsonieră Mărăşti Cen­tral TeL 12-86-18 (566771)'

• Vînd apartament cu 2 camere în Zorilor. TeL 12-90-42; 12-38-52(566773)

• Vînd urgent apartament 2 camere ultrafinisat str. Pata, preţ 34 milioane negociabiL TeL 15-22-85 (566780} -

• Vind/închiriez imobil mare în Cluj str. Fabricii de Spirt nr. 1 TeL 061/71-54-31.(566793)

• Vînd apartament 3 camere co n fo rt 2 în G heorgheni. Strl Alvema nr. 63 e t 2 âp. 10, te l 13- 23-56. (566797)

• Vînd apartament 3 camere finisat Str. Fabricii nr. 2 bl. Y3 sc. 3 e t 1 ap. 76. TeL 15-37-64. (566799)

• De vînzare garsonieră confort2 în c a r t ie ru l, G heorgheni str. Crizantemelor nr. 17 ap. 52 (566807)

• Vînd apartament două camere ultracentral (bloc turn, str. Cuza Vodă) confort m ărit Tel. 12-30-7313-71-04 z iln ic o rele 18-21.(566810) a

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat zona Calvaria, str. Calea Floreşti nr. 4 ap. 22. Tel. 17-61-39(566811) .

• Vînd garsonieră în Mănâştur. T el 15-74-25 (566814)

• Vînd apartament în Vatra D ornei^cu 4 cam ere, 2 băi, 2 balcoane, garaj. T el. 030/37-38-96 (566824)

•’ Vînd 2 camere Gheorgheni.

Str. Alvema nr. 63 ăp. 39 orele 17- 19. (566832)4; • Vînd apartament 3 camere etaj2 Piaţa Mărăşti. Tel 069/43-13-45. (576324-)

• Cumpăr urgent garsonieră confort I în Mănăştur. Ofer 10-11 ' milioane. Tel 16-72-43 după ora 16. (576849)

• Vînd apartament 4 camere etaj1 cartier G rigorescu , p en tru pretenţioşi, telefon, TV cablu, garaj,' ocupabil imediat Tel 43-80-03 între orele 941.(576880)

• Vînd vilă nouă 7 camere cartier A. Mureşanu. Str. V. Pârvau nr. 13. (576890)' ; .

- • Vînd apartament 2 camere confort I decomandate, cu parchet, telefon TV cablu, pivniţă, et. X, imediat ocupabil, zona Calvaria, 22 milioane. Tel42-51-12 după ora 16. (576893) -

»' Cumpăr apartament 3 camere, central, numai cu garaj. Tel 18-03- 09(576907)

• Vînd apartament 2 camere. Telefon 16-90-03. (576914)

• V înd 4 cam ere pen tru pretenţioşi Str. Mănăştur nr. 107, BL G 7, ap. 21.(576915) . .

• Vînd garsonieră. Str. Detunata . nr. 7, e t 5, ap. 91. (576918), • Vînd urgnet 3 camere. Str. Clăbucet nr. 11, ap. 98, orele 17-19. (576920)

• Vînd apartament 3 camere finisat cu 3 balcoane în Mărăşti cen­tral Str. Fabricii nr. 3, BL 136, ap. 37. (576953)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti vad com ercial bun, str. Dîmboviţei nr. 20, ap. 42. Relaţii după ora 14. (576954)

• Vînd sau schimb garsonieră cu- apartament 2 camere. Str. Bucureşti nr. 29, Bl. A, ap. 9, orele 15-18. (576955)

• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, zona Pata. Tel 15-67-89. (576961)

• Vînd apartament Tel 16-81-45. (576964)

. • Vînd apartament cu 2 camere, confort II. Tel 14-92-90. (576979)

• Vînd garsonieră în cartierul Grig6rescu. Tel 18-53-21. (576980)

• Vînd apartament 3 camere confort 2, str. Mehedinţi, preţ 17 milioane Tel 19-27-17 sau 18-27-15. (576981) . :

• Vînd garsoniera. Tel 19-82-04. (576991) - - .

• Vînd casă cu anexe şi grădină urnre în Valea Fînaţelor, VW Gplf diesel, Dacia 1300 din 1989, Dacia 1410 din 1992 si miere de slbine Tel13-68-27. (576993) . '

Vînd talon Ford Sierra 2,3 an 8 8 d iesel cu c a r te de- identitate. TeL 24-18-28 Gherla. (558563) - ;•

• C um păr D ada 1300. Ofer' 2 ,6 milioane şi D ada 1310. TeL13-51-64(566617)

* Vînd WV Je tta an de fabricaţie 87, vam a plătită, preţ foarte convenabil Calea Floreşti 6 ap. 125. (566628) .

♦ V înd y id eo rcco rd e r Panasonic, sigilat; telescoapc maşini: Mercedes V\V, Opel + filtre a e r şi ulei, segmenţi VW, Audi, disc am breaj Lada, curea transm isie VW', Audi, noL TeL14-14-40.(566806)

* Vind dubă DAF 3, 5 tone diesel, an 1988. Tel 31-24-47 sau 31-13-84. (576834)

• C um păr D ada 1300. Ofer 2, 5 iftilioane. Tel 16-91-20. (576855)

* Vînd Audi 80 'cc 86 uşor avariat faţă sau cum păr piese Audi 80 cc faţă. Vînd Dacia B reak 1988.. Informaţii tel 14- 38-11.(576889) '

• Vînd Dacia 1410 lovită, cu tal­on Tel. 18-36-96. (558575)

• V înd pui dog germ an, instalaţie gaz pentru Dacia, garaj sub bloc, piese VW Passat 88, maşină in jectat mase plasticc cu două coloane. TeL 15-71-26 sau 14-38-90. (558617) .

A D E V Ă R U LcBe Ciul PUBLICITATE miercuri, 27 septembrie 1995

Un cadou pentru în tre p rin z ă to ri !!

în septembrie la un pret special I

HOMEFAX HF 131

PRET 350 $

COPIATOR EP70, MODEL 19947 eopii/min, contunabil* pentru 25.000 copii

LASER PRINTER $P 10006 ppm, 300 dpi! 1 MB RAM

PRET 780 $

MINOLTA R O M A N IA SRL

Filiala Cluj . '

- Str. Deva nr.1-7

Tel: 064/19.93.22

Fax .064/19.90.36 • ' '

* toate preturile au includ T.V.A.M IN O L T A

(762859)

• Vînd Opel Kadet 87 stare . foarte bună. Preţ 4000 DM. Tel. 12- 84-31. (558627)

' • Vînd motor diesel" Peugeot / 205.Tel 14-78-55.(566468)

• Vînd BMW 316 an'1987. Tel. 18-52-31 şi 12-39-79 (566572)

. • Vînd Dacia Berak XI-93, p re ţ« 7,5 milioane. Str. Gr: Alexandrescu .. nr. 28 ap. 65 ora 17-19. (566634)

• Vînd Audi 80 înmatriculat an. de fabricaţie 1984. TeL 19-01-26 .

zilnic între orele 20-22. (566636) ,• Vînd BMW 528 i. Tel: 42-06-

07.(566653). • Cum păr m aşină

neînmatriculabilă în stare bună. T el 16-62-83 seara (566674)

• Vînd miciobus VW 2000 cmc... Tel. 18-23-81 ora 8-11; 18-21

(566717) :, • . Vînd Renault 18 break ’84 .

înmatriculat, stare foarte bună. Tel. 16-91-27. (566741). '

• Vînd VW Golf înmatriculat cu carte, pret 1700DM. Tel. 15-52-85 (566749)'

• Cumpăr remorcă rusească înmatriculată. Tel. 15-58-74; 19-16- 84(566754)

• Vînd VW Passat sau talon. Informaţii te l 16-57-31 (566757)

• Vînd motor Mercedes Cobra ' 2300 cmc benzină. Tel. 15-58-73

după ora 20. (566762)• Vînd Alfa Romeo Giulieta

1600 cmc cu talon şi carte şi ■ importante piese de schimb preţ 2500 DM, negociabil Tel 1746-58. (566764)

• Vînd Mitsubishi Cordio, Sport, . neînmatricualt, stare perfectă,, din 1985, 2500. DM. Tel. 16-98-24 (566779)

• Vînd Mitsubishi Galant GLSI 2000 cmc, gri m etalizat, 3 ani vechime, singur proprietar, ABS, uşi închidere, centralizată, geamuri electrice, aer condiţionat, p re ţ

. informativ 14. 500 DM. Tel. 42-00-,' 48; 18-29-51 dimineaţa. (566786)' •

• Cumpăr talon Mercedes 116 pe benzină cu VT si CI; . vînd 2 Citroen CX combi. fe l. 059/4141-

.44(566790) ■

• Vînd VW Jetta, vama. plătită, benzină 1600 cmc. Tel 12-33-09 ora 18-22. (566802) ; . '

• Vînd motor piese F ia t Regata. Tel. 13-90-75 (566803) . '

• Vînd Oltcit Special 650 CC 1982; 56000 Km. Tel. 41-11 -90. (566821) • ' . . , :

• Vînd Mercedes+taion. T el 14- 25-15 (566829) .

• Vînd Ford Sierra în stare foarte bună. Tel 15-92-13 (566831)

• Cumpăr Trabanty Fiat 850. Telefon 15-76-18 (566834)

• Vînd Opel Omega 2 ,3 TD/87. Tel 41-09-06. (566835)

• • Cumpăr Dacia 93-94. Tel 17- 44-14.(576763)

• V înd O pel K ade tt 84, înmatriculat stare bună. Tel 15-95- 44.(576782)

' • Cumpăr autocamion 8 tbne în stare bună, marca Roman. Tel 1542- 45(576792). • Vînd Dacia 1310 Break, an fabricaţie 1989. Informaţii str. Gen. V. Milea nr. 49 (fosta Dostoievski) sau la t e l '17-37-12-după ora 20.

'(576819)• Vînd ieftin autoturism VW

Passat flex de tăiat, chei tubulare- trusă. Tel 14-98-27 sau 19-77-84. (576833) .

• VîndRenaultl8 '82, Mercedes 200 ’78, A udi80 ’81, .neînmatriculate, pireţ avantajos. Tel 15-28-64.(576856) .

• Vînd orice piese Mazda 626 benzină din ’83, Tel 18-54-93. (576864)/

• Vînd Dacia 1310, stare foarte bună Str. Brâncuşi (Gheorgheni) n r/ 8.6, zilnic între orele 8, 30-20. (576867)

• _Vînd Dacia 1300 din 1980, preţ 3:400. 000 negociabil. Telefon 14-70-07 după ora 14. (576869)

• Vînd Mercedes 100MB din 1988, preţ 20. 000 DM. Tel 15-09- 81.(576883) ........... ; '

• Cumpăr cutie viteză Talbot 1510. Tel 15-62-62. (576891)

• Vînd Lada 1200. Tel 11-36- 56.(576892)

• Vînd talon Mazda 626 model 81-82 Tel 42-03-81. (576905)

• Vînd piese Mazda 626 model 84-87 Tel 42-03-81. (576906)

• Vînd Skoda S100 în perfectă stare de funcţionare. Tel 17-90-73, (576910) -

• Vînd portbagaj special Skoda Favorit sau Fonnan. Tel 19-16-21. (576922) _ ;

• Vînd caroserie Dacia papuc sau cumpăr talon. Lazea Marius, tel 15-89-85.(576924)

- , • ■ Vînd 2 autoturisme Audi, la. p re t convenabil, te l 19-88-70. (576978) - '

• Vînd televizor color nou Grundig şi Daewoo. TeL 4146- 43 între orele 9-17. (566711)

• Vînd combină fiigorifică. TeL 15-47-66.(566746)

• Vînd dulap, cărucior, Roent­gen dentar. Tel. 14-15-07 ora 18-20 (566768) ■

• Vînd aparat vidat şi. lipit-

r igi; caut de închiriat apartament parter. T el 18-76-83; 16-62-83

(566774) .• Vînd tractor U445DT. Tel 12-

72-74(566822)• Vînd 2 boi de 3 ani. Com.

' Pânticeu sat D îrja nr. 80, fam.Cozma Vasile (576925)

• Vînd pui ciobănesc german negri.. Tel. 25-10-70; 25-16-74. (566626)' • V înd ho l M adrigal şi

sufragerie. T el 18-98-14. (566(535)• • Vînd 10 plăci polistiren

r sime 6 cm, cherestea brad (postă cm) uscată. Tel. 19-28-'79

'(566705)• Vînd cărucior copil. Tel., 12-

84-11 (566720)• Vînd haină lungă de piele

pentru damă, moda ’70. T el 1149- 99(566722)

• Vînd rafturi Billy de bibliotecă • tip etajeră pentru expunere. T el 14- 08-61 (566728)

. • Vînd 18 bucăţi placă beton lung 3 m lat 60 cm, masă de birou. Dîmbul Rotund str. Transilvaniei nr. 38.(566732). .

• Vînd faianţă roz în degrade 11 cutii şi 10 cutii albastră. T el 11-26- 43 după orele 10. (566744) -

• Vînd cursuri Drept tipărite şi bicicletă semicursă. Tel. 18-93-96 (566766)

• Vînd mobilier. Pret convenabil Tel .13-21-61 (566775) ' . ^

• Vînd urgent w i şi ferestre bloc obiecte sanitare, la preţ rezonabil Tel. 12-30-73 zilnic între orele 18- 20. (566809)' ' • Vînd birou. Tel 13-71-37.

; (576897) • /

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ A

^ ^ ^ Ţ c m m ^ a p a r t a m e n ^ o u a camere, telefon, parchet, garaj, calea Floreşti cu casă sau teren în Cluj. Tel 12-36-63. (558631)- • Schim b 3 cam ere cu garsonieră + diferenţă după ora 15 str. Muncitorilor nr. 1 sc 3A e t 4 ap. 33 (566736) .

• Schimb apartament 3 camere confort 1 cu 2 camere + diferenţă Mănăştur Str. Primăverii nr. 26 bl. D4 ap. 12 la parter, ocupabil imediat Vizibil toată ziua. (566772)

• Schimb apartament 4 camere, în G rigorescu, cu 2 cam ere + garsonieră. Tel 18-54-93 după ora 17. (576865)

Î N C H I R I E R I

""""•“" T â u r T Î Sspaţiu com ercial -Tel 42-00-24.(576853)

• Dau în chirie locuinţă lux şi spâtiu comercial. Tel 19-03-84.(576854) . - '

’• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat lux, cartier Zorilor. Tel 12-02-59 (566671)

• Dau în ch irie casă în Grigorescu pe mai mulţi ani. Plata anticipat 2 -3 ,ani. Tel. 18-76-83. (566675)

• Dau în chirie apartament 3 camere nemobilat, cu telefon. Tel. 18-06-83 (566708)

• Dau în chirie apartament 3 camere, telefon, frigider. Informaţii tel. 12-83-31 între orele 10-19 (566745) .

• Dau în chirie apartament două' camere mobilat, pe valută. Tel. 43-, 33-34 după amiaza. (566756)

• ,)V înd videore'corder Universum. Dau în chirie garaj G rigorescu. Tel 064/18-43-45. (576903)

., •' Dau chirie cameră. Tel 16-89- 79. (576949) •, Dau în chirie apartament Pata.

Tel 16-02-20; după masă 14-79-24. (576968) •

• Dau în chirie garsonieră" mobilată, cartierul Zorilor, plata anticipat-6-10 luni. Tel . 12-04-33. (576982) '

• Dau în chirie garsonieră. Telefon 12-18-41. (576992) -

• Licenţiaţi, căutăm d e în c li^ apartament 2 camere, plata lunar. f. 18-18-25.(576921)

• Doi s tu d en ţi, cănij, garsonieră de închiriat, p la t a % .Telefon 14-06-05 între o r e le 10-]; (576958)

• Două studente, c ă u tă m gazdj • Tel 14-16-75. (576969)

• Student, caut g a rso n ie ii j închiriat Tel 19-04-05. (576970)

• Student grec s e r io s , c,,. pentru închiriat apartament 2 cat*, sau garsonieră, m o b i l a t sa nemobilat, cu telefoa P refer Zotifc Mănăştur, zona Horea. T e le fo n ij 99-40 orele 8-10 şi 17-20. (576$}?

d i v e r s e

• S tudent g rec cau t de în c h ir ia t a p a r ta m e n t cu 2 camere, telefon. TeL 12-04-64 între orele 18-20. (566611)

» Familie tineri căsătoriţi c ău tă m lo cu in ţă , . zona M ănăştur, Grigorescu. TeL 17- 20-66 orele 10-18 (566784)

• Student grec cau tă de în c h ir ia t a p a r ta m e n t cn 3 cam ere, m obilat, cu telefon, zona Zorilor, C en tra Tel. 12-04- 16.(566828)

• Studentă grecoaică, caută de închiriat apartam en t cu 2 camere mobilat, cu telefon, zona Z orilor Centru. TcL 12-04-16. (566830)

• Student grec, caut de în c h ir ia t a p a r ta m e n t cu 2 camere sau garsonieră mobilată cu telefon. Tel 12-76-15; 17-64- 82 orele 18-21. (576812)

.♦ Caut pentru închiriat casă 3 cameres central, curte, acces maşini Tel 13-70-16. (576832)

• Persoane serioase, dorim să în ch iriem a p a r ta m e n t 2 cam ere sau g a rso n ie ră . Informaţii la tel 16-81-46 între orele 17-20. (576885)

• Student, caut garsonieră de în c h ir ia t. Tel 12-05-35. (576926)

• C au t de în c h ir ia t a p a rta m e n t 2 ’ cam e re sau garsonieră m obilate, p la ta şi anticipat Tei 19-14-64 sau 16- 07-79. (576962)

• Executăm d e ra tiz ă r i- Tel17-11-88(566565)— ----------------—— — — 4 ;

_ * A ngajăm b a r m a n j i ) ospătar(e) la bar Select. Relaţii B-dul Eroilor nr. 32, S C Flctii ' SRL ora 15-16 (566683)

îl- « Societate C o m e rc ia ] j .r oferă posibilitatea persoaneloi B fizice să învestească p e b a z id i con tract în afaceri. S e - oferii, 12% dobîndă p e l u n ă |;investiţie în leL R elaţii la . t e l 14 08-28. (566713)

• SC “P ro insta l G an g a je ază de u r g e n ţ i instalatori apă-gaz, p a r c h e t » ^ zug rav i, fa ian ţa r i, tîm p lir i dulgheri, z idari I n f o r m a ţ i i , teL 16-60-20 sau la s e d iu l fi® J din str. Padin nr. 20 a p . 2 9 3d» m orele 13-17. (566752)

>6

« Angajez c o n fe c ţ io r a TeL 19-1684 orele 8-15. (5 6 6 ;

• Angajez tînăr, p o s e s o r i “ ca rn e t de co n d u cere , peiln an aprovizionare. TeL 16-241; Bl după ora 20. (566800)

• Transport martă J t . 'l e i i n 00-90. (558455)

• Barul “La Pod” , c a le a Floteş n r . 2 angajează fete. R e la ţii lli ® (558573)

• Angajăm taxim etrist T e l li 49-16(566739) :

♦ SC C rizantem a d e Ai ® angajează urgent vînzătoare. Oaşi 61, joi orele 8-10 teL 13-15-2 (566789)

• Angajăm ospătar. S tr. Osc nr. 11 (566796)

Societate c o m e rc ii angajează şofer posesor a u to te i':M proprietate. Tel 15-89-47 d u p ă nas (576726)- • Angajez vînzător la tonţii Informaţii Calea Mănăştur n r . 85. J 51, după orele 18. (576874). • Caut muncitori hidroizelai '■ Tel 17-29-74. (576879)

• Execut lucrări fa ian ta iv . Telefon 17-96-66. (576895)

J 1

Vind maşină spalat automatica cu garanţe, germană. T el 13-08-04. (566180)

• .Vînd televizor alb negru şi frig ider Fram. Tel. 17-51-42. (566591) ,

• Cumpăr boyler electric de volum minim. Tel. 43-80-40 (566731)

• Vînd colţar sufragerie, aspira­tor Panasonic nou, frigider Arctic 240L, robot bucătărie Philips şi maşină de spălat. Tel 17-30-56 (566748) . . . . :

• Vînd calculator 486 SLC 1,4 milioane negociabil TeL 14-59-03 (566794) .

• Vînd calculator 286 EGÂ-col- or. Tel 12-17-11. (576775)

• Vînd saltea Relaxa, chiuvetă inox dublă, asp irator H itachi, bicicletă copii, maşină scris Olym- pia, hotă electrică. Tel 13-78-60. (576822) ' :

Vînd te lev izor color, magnetofon, boxe, pick-up,' cort Tel 15-90-93.(576898)

• Vînd amplificator Sony. Telefon 13-56-14. (576973) -.

• Vînd dulap nou, maşină injectat mase plastice, cactus, plantă de apartam ent. Tel. 12-84-01. (566734). , ' • , f

’ * C aut casă sau vilă de închiriat ca spaţiu producţie; birouri, locuinţă. Tei. 17-00-46. (566818)

• Caut de închinat spaţiu pentru birou sau apartament 1-1. camere zonă ultra centrală. Tel 11-84-92 între orele 9-17. (566643)

• Caut spaţiu comercial central doar 5-10 mp eventual asociere la spaţiu existent. Tel. 18-33-52. (566787)

• Caut pentru închiriat spaţiu comercial central Tel 19-28-10 între orele 10-12; 17-19. (576720)

• Primesc în gazdă fete. TeL 12-99-09 după ora 15. (566740)

• Dau chirie apartam ent 3 camerc garaj Grădini. Tel 16- 96-00. (576787)

, ♦ Dau j n chirie apartam ent 2 camere mobilat, cu telefon, în M ă n ă ş tu r , p la ta in v a lu tă anticipat. Reiaţii m iercuri între o rele 17-20 la te l 17-45-91. (576902),

• Dau în chilie apartam ent 4 camere+ garaj, M ărăşti Vînd văniţă dus roz. Tel 42-01-04. (576927)

•. Dau în chine apartament două camere semimobilat în cartierul Zorilor. T el 13-73-58 după ora 16 (558582)

• Caut garsonieră de închiriat mobilată cu telefon si frigider. T el 15-54-02.(558515) ' ' - ' • Familie serioasă caută de închiriat garsonieră sau apartament în Grigorescu sau Plopilor. Tel. 18- 04-60. (558527)

• Caut locuinţă de închiriat Pre­fer nem obilată. Tel. 16-62-96. (558667) <

• Dăm în chirie spaţiu comercial în’piaţa Cipariu (150 mp). Informaţii la te i 15-28-88, zilnic între orele 8-16. (576853)

• Studentă româncă caut să închiriez garsonieră sau apartament 2 cam ere, plata în lei sau echivalentul în valută. T el 12-93-41 (566619)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel 19-58-17(566663)

• 2 studente căutăm pentru închiriat apartam ent 2 cam ere. Oferim 130. 000 lei plata lunar. Tel 13-51-38 orele 16-20(566718) \ .

• Caut de închiriat apartament cu 2 camere. Tel. 15-98-15 dimineaţa (566827) . '

■ Caut chirie. Tel 154947. (576858)• ' Două fete, caută chirie o

cameră sau garsonieră. Tel 17-12-32. (576876) .

• Doi studenţi serioşi, caută de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. Tel 42-04-50 între orele 16- 20.(576878)

• Caut urgent de închiriat garsonieră sau apartament 1 cameră. Ofer 100.'000 lei. Tel 1343-08.. (576882) . . . ;

&

!itli

w

■ • ConsumCoop Ic lo d -v i iW prin licitaţie 5 bucăţi m a ş i n i i c u su r defecte. L idaţia v a avu loc lă sediul f i rm e i î n sep tem brie 1995, o r a Îl (566812),

' • Asociaţia de lo c a t a r i & Fabricii nr. 3, Bl. B 6 , cauţi firm e particulare sau d e stt1 p e n tru licitarea l u c r ă r i i dt izo la ţie a - a c o p c r i ş ulti imobilului Relaţii tel 14-4041; 19-52-55; 15-85-22 (576877)

• SC Agromec.SA Ta{*> com una Jag a , ju d . Cluj; oreanizeaza la sediul so d e t it j licitaţie publică în da ta f ie p 09. 1995, orele 10, p e n tn v în zarea de utilaje agricol* tr a c to a re U650M, p in g jn PP4M, alte utilaje. L ic ita ţia * va . rep e ta în f le c a re jnl In fo rm a ţii s u p l im e n ta re I» sediul sodetăţiL (576896)

Societatea Agncola vaitoŞ' organizează în daţa de 9 octotr.!^ 1®5, la sediul său din B e rc i# 1

jud. Cluj licitaţie pentm v î n / bucătărie furajeră, gropi s i lo z , cî^ basculă transformator ş i r d(< electrică; alte bunuri. (566725)

" • - Solicit urgent îm pru jĂGaranţie imobiliară. TeL 16-67®(566738)

• Meditez m atem atică, l i 43-7641(566825)

• Meditez engleza, m ate trS ^ str. Bucureşti 64 ap. 25. (558490)

m

oat.f(

:ă % i %

11) miercuri, 27 septembrie 1995

10.];

ieri 70) 5,camei t sa îonlo 'ouresîj

L Tel

in(eLelaîlct

ciula

lâ |; e l U

Lţâ3Cltrpiuia:fuse} înfJ

Studentă, meditez matematică ijtajos. T el 12-20-87. (558593)> Meditez chimie. Tel 16-80*79.

Tîn evidentă contabilă pe cal- >r. Tel 16-31-65. (558662) Meditez franceză. T e l 19-89-

(366719)• Meditatii germană. Tel 13-17-(576800)' :• Un evidentă contabilă pe cal­ator. Tel 12-39-13 sau 16-54-30. #16)

Meditez programare şi operare calculator. Tel 11-98-97.

$59)Studentă, meditez avantajos

ta română si franceza începători.13-10-81. (576971) N _• C au t persoană serioasă

pjire copil 1 an. Informaţii str. jobanţilor nr. 98 b l 27 sc. 1. ailia M oldovan, după ora 17

JI51)Caut menajeră tînără. Telefon

•70-18. (576950)

T oţi credincioşi greco- itolici, d in c a r t ie r u l

. rigorescu, s în t in v i ta ţ i «ninică, 01. X 95, o ra 11 la S£

! itorghie, ce se va oficia pe locul îfoarei Biserici dc pe B-dul 1 ecem brie (C ru cea d e pe mantă) dnpă care se vo r face omanicări deoseb it de nportante. Relaţii suplimentare teL 18-10-67. dnpă orele 18.

566788)

Familie tînătă cn nn copil, igrijesc p erso an ă în v î r s tă '

contra locuinţă. Informaţii la tel ' “ ’f 19-92-13 în tre o re le 19-21.

'(576945) -

OBS561

Floies

el li

IM

Cbşc

reiate

înţai

P I E R D E R I

sorit •. Fierdut tişă de calcul pe ■eiitn anele V eres Alexandru cu nr. 24IŞ2176. O deciar nulă. (566715) *

• Pierdut legitimaţie de serviciu numele Turcu Liliana O declar ii (566819)

k * Pierdut carnet de student pe : imunele G liga Florin Valentin. îl

jetonul (566838)S-a pierdut, în cartierul Andrei

ireşanu, căţea seter irlandez cui, mele Cota. Recompensă. Telefon

5^-77-92.(576884)Almăşan Bela pierdut contract

căinţă. îl declar nu l (576901)• Pierdut căţeluşe albă cu pată

fenie pe cap, spate dreapta şi dâcina cozii, talie mijlocie. Ofer Mnpensă. Tel 12-02-17. (576928)

• M ala ta A drian p ie rdu t îtimaţie de serviciu SC Tehnofrig

jpjjli 10 declar nulă. (576965)• B olboacă L iviu p ierdu t

jtimaţie de serviciu SC Tehnofrigw ii# 0 declar nulă. (576966)

• SC Delroti SRL pierdut Ştiinţare agent plătitor TVA. O «Iar nulă. (576974)

Pierdut carte de identitate nr. trjiKfft*0375164 .0 declar nulă. (576976) inii fiVCJ

a S ii

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

aisi»1

I deulniWl;

col*guria*j||l

îl»

a !**

m**cî^ni"

iuţii #_>Td

XI

• Cu nemărginită durere înimţăm trecerea în nefiin ţă, la (4 ani, a celui carc a fost soţ, toi, socrn si bunic, M ARIŞ GAVRILĂ. Inm orm întarea va ivea loc joi, 28 septembrie, o ra12, în sat B oju. F am ilia Wurcrată. (566707)

’ Dnpă o lungă suferinţă, cn huită resem nare şi nădejdea învierii s-a stins din v ia ţă , la frsta de 69 ani, iubita noastră *®ţie, m am ă, so a c ră , s o ră , tuscră şi bun ică R E V E SZ VICTORIA. Înm orm întarea va ivea loc în d a ta d c 28 "ptembHc, ora 12, dc ia Capela ■Vouă M ăn ăştu r. Pe u ltiran l Innn pled însoţită dc dragostea fanror celor care te-au iu b it familia îndurerată. (566776)

“ S-a stins ca o lum inare «înd nn m arc gol în sufletele •Mstre şi m u ltă t r is te ţe , iŞTEFAN GAGIII, în v îrstă de J5 'a n i, p en sio n a r C FR ., Inmormîntarea va av ea loc jafercuri, 27. 09. 95, o ra 11, de* Capela Centrală a (jin itiru lu i CentraL Soţia Ileana şi familia hdoUatâ. (566792)

• .C n a d în c ă d u re re anun ţăm în ce ta rca d in v iaţă, după o lungă suferinţă a celui ca re a fost soţ, tati, socrn şi bunic, FĂRAGAU AUGUSTIN d in F'eiurdenU .înm orm întarea v a avea Ioc joi, 28 septembrie, o ra 13, de Ia Capela Veche â C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . 'S o ţia J e n ia , co p iii ş i nepoa te le . Dumnezeu să-l odihnească în pace. (566836)

• Cu inimile zdrobite de d n re r e a n u n ţă m ’ d is p a r iţ ia d in t re n o i, d n p ă o g re a suferin ţă, ă ta tă lu i, bunicului n o s tru d ra g , FARAGAU AUGUSTIN, în v îrstă de 71 ani. C o p iii V ic to r ia , G u şti cu fam iliile F îe-i ţă r în a uşoară. (566837)

• Cu adîncă: dnrere în suflet anunţăm încetarea din v iaţă a celui care afost soţ, ta tă şi bunic, FAUR IJV IU , în vîrstă de 62 anL Înm orm întarea va avea loc joi, 28 septem brie, o ra 13, de la domiciliul din comuna Feleacu. Familia îndurerată. (576868)

■ ■ • C u d n re r e în su f le t anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă , bunic şi străbunic, M O ROCOŞ IOAN. Vei răm îne veşnic în inim ile noastre. Cît vom trăi, mormîntul î ţ i v a fi u d a t cu la c r im ile noastre. Să-ţi fie ţarina uşoară şi somnul lin. Înm orm întarea va avea loc în da ta de 27. 09 îri Someşeni, str. M orii n r. 26, o ra 13. Copiii Petru , Naşu şi M aria cu familiile. (576919)

• S-a stins lum ina vieţii noastre, SERGIU, ni l-a luat nefiinţa m orţii, călătorind u-1 în veşnicie. D u re rea no astră de nestins o strigăm îngenunchiaţi lîngă copilul nostru drag, ce a p ie r i t la n u m a i 29 d e an i, lă s în d u -n e d e a ic i în a in te singuri, pustii şi în lăcrim aţi De acu m z îm b e tu l său fru m o s devine o am intire ce va fi o rană de n e v in d e c a t a su f le te lo r noastre. Să-ţi fie somnul lin şi odihna îm păcată, Dumnezeu să te ocrotească lîngă Sine, fiindcă a i fost bun, a i fost tînăr, a i iubit oam enii şi v ia ţa . R ăm ăşiţele păraînteşti ale fiului nostrn vo r li duse pe ultimul d ram astăzi, 27 septembrie, orele 14, de Ia Capela Cim itirului C entral din C luj.- Ai g r i jă , D oam ne,- de SERGIU a l nostru! Părinţii tă i sărm ani, Amelia şi M ircea Pop- O aco i (576935)

• D ragul nostru MIRCEA nn m ai este cu noi, el ce me-a fost sprijin, cel ce s-a devotat familiei cn nem ăsurată iubire ş i . sacrificii Plîn£ sufletele noastre şi plouă cn cenuşa tristeţii O ră margini, căci M IRCEA nu mai este.' F lo ri p roaspete pu rtînd roua lacrim ilor pe m orm întul tău rece. Răm îi cu bine tu , ce ai fost atît de bun şi bBnd şi iubitor de viaţă. Dumnezeu să te aibă în paza Sa. Rămăşiţele pă inîntcşti ale d ragului nostru fin, unchi iubitor v o r fi înhum ate de Ia C ap e la N onă a C im itiru lu i M ănăştur, astăzi,'27 septembrie, o ra 12. M am a Cornelia Zeicu şi familia Ioan Beleiu. (576942)

Vestea m orţii celui'care ne-â fost scump şi d rag coleg, M IRCEA ZEICU, ne-a umplut inimile de durere. L-am simţit m e reu a p ro a p e de su fle tu l n o s tru , i-a m s im ţit m ereu sprijinul, ne-am adăpat mereu la bogăţia sa de in fo rm aţii, de c u ltn ră ş i d e u m o r. "A fost pentru m ulţi d in tre noi nn men­to r spiritual, un etalon în munca cn cartea, o carte în sine. Dragă prie tene, p u ru r i neuitat, vom p u r ta m e re n în a m in tire neasem uita ta prietenie, harul tău de a iubi oamenii şi de-a Ii iub it. A dio, p rie ten u l nostrn drag, om agiu şi regretu l nostru să-ţi însoţească odihna veşnică şi Dumnezeu să-l mîngSe pe cei d ra g i ţie . B ib io te c a rii d in B ib lio tec ile , Ju d e ţe a n ă , M u n ic ip a le , O ră şe n e ş ti . şi C om unale d in ju d e ţu l C lu i. (566726)

PUBLICITATE A D E V Ă R U Lde CBmj

• Sîntem ală tn ri de fajnilia R aţiu în clipele grele p rin care trec. Asociaţia locatari Titulescu 38(566712)

• Prietenele şi prietenii din PNŢ-CI) îm părtăşesc durerea d o am n e i R od ica C ec lan , la trecerea în eternitate a mamei sale. (566724)

• C u nesfîrş ită tr is te ţe a n u n ţă m n e d re a p ta şi p rem atura dispariţie a celui mai b u n p r ie te n ş i fo s t coleg , M IR C E A Z E IC U , lum inos exem plu de abnegaţie, cinste, p e rs o n a li ta te p ro fe s io n a lă , dăru it de Dumnezeu cu harul c u v în tu lu i ş i a l c rea ţie i. C o n d o lean ţe fam ilie in em în g îia te . S ă-i fie ţă r în a uşoară. Asociaţia bibliotecarilor d in B ib lio tec ile P ublice d in jndeţ. (566727) ,

• O u p ro fu n d ă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a celui ca re a fost soţ, ta tă şi fiu, B IN G H E R T M IH A I.în h u m a re a v a av ea lo c în Apahida Ia casa părintească, ora 13. Familia îndurerată. (566785)

* • P ro fu n d în d u re ra t , c o lec tiv u l F a c u ltă ţi i de G eografie, anunţă trecerea în n e f iin ţă a d r . ing . IO A N CRIŞAN, om de înaltă ţinută m orală şi deosebită competenţă p ro fe s io n a lă . ŞcoalaRomânească de Pedologie pierde pe unul dintre cei m ai de seamă s lu j i to r i a i să i. S incere co n d o lea n ţe fam ilie i g re u încercate. (566750)

• Suntem alături de familia g re u în c e rc a tă p r in tra g ic a d ispariţie a lui SERGIU PO P C IA C O I, m ă r tu ris in d u -n e în treag a n o astră compasiune. Familia IJrsuţiu. (566759)

• î n aceste tragice momente, su n te m a lă tu r i de fam ilia îndurera tă a prietenului nostru d ra g SERG IU C IA CO I POP. Nimic nu va fi ca înainte. Rămas b u n prie ten drag , veşnic cu noi. H o r ia , A d i, Chridiu, T u d o r. (566760)

• Condoleanţe familiei Nan. A so c ia ţia de lo c a ta r i s tr . Dîmboviţei nr. 20. (566770)

* Sincere condoleanţe naşei n o a s tre V ic to r iţa A lb iter Ia pierderea mamei dragL Familiile Cozma şi Man. (566778)

• Sîntem alături de familia în d u re ra tă , la despărţirea de fo s tu l n o s tru coleg , IF R IM M IH A I. Sincere condoleanţe. Salariaţii de Ia SC Sada SA Cluj. (566791)

♦ Cu adîncă durere, pios omagiu celui care a fost bunul nostru prieten GAGHI ŞTEFAN plecat dintre noL Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul curat' ş i b u n , i a r I len e i s in ce ră com pasiune. Fam . B uduroin- Cluj şi Los Angeles (566808)

• învăluiţi în am intiri de n e u ita t ch ip u r ile d ra g i a le tinerilo r şi m inunaţilor colegi şi p r ie te n i , SE R G IU P O P şi M IR C E A Z E IC U v o r t r ă i mereu în inimile noastre prin tot ceea ce au creat şi ne-au dăruit. C uvintele,'oricare a r fi ele, nn p o t e x p rim a c o n s te rn a re a , du rerea şi tristeţea din sufletele n o a s tre şi sîn tem a lă tn r i de îndoliatele familii asigurîndu-le de întreaga noastră compasiune. F am ilia Szegedi A lexandru . (566813)

' • îm părtăşim m area durere p ric in u ită de d ispariţia celni c a re a fost P O P C IA C O I SERG IU ,'iubitul nostru unchi, verişor şi nep o t Suntem alături de părin ţii îndoliaţL Familiile Raţiu, I-asIo şi Lazăr. (566817)

.* Sîntem ală tn ri de tine, L eană, Ia p ierderea tatălui tău d rag . . Vecinii Deszo şi Popiţă. (566820) ,

• Suntem alături de colega noastră Sanda Silaşi, în aceste m om ente g rele p ric inu ite de pierderea mamei d rag i Sincere condo lean ţe . C olegii de la P rim ă ria m unicipiului C ln j- Napoca. (566833)

• Un ultim omagiu celui c a re a fost d r. C R ISTE A ŞTEFA N . î l vom p ă s tra în am intire. Condoleanţe familiei în d o lia te . C olectivu lL a b o ra to ru lu i de an a lize medicale a l Spitalului Clinic de întreprinderi Clujana. (576866)

• Suntem alături de dragii noştri naşi, Vasile şi M onica Raţiu, în aceste clipe dureroase pric inu ite ,de p ierderea fiicei d ra g i. F in ii A ni şi F lo rin . (576873)

• Cu neţărm urită durere ne despărţim de cel mai bun şLdrag prieten, MIRCEA ZEICU, suflet nobil şi generos. Dispariţia lui fulgerătoare lasă un gol imens în sufletele noastre. Condoleanţe familiei îndurerate. Fam, Ionel AndraşonL (576886)

• Un ultim omagiu vărului M IR C E A ZEIC U . S incere condoleanţe familieL Familiile T urean A. din Cluj şi Turcan L din Viişoara. (576904) ;

. . • Suntem alături de colegul nostrn ec. Revesz Alexandru în aceste clipe tr is te p r in c a re trece, la dispari ţa scumpei sale m am e. S incere condoleanţe. Colectivul Serviciului F lnandar- C o n tab il, SC R em aru l “ 16 Februarie”. (576908)

• Familia Mullcr este alături de voi, M ircea şi Amelia dragă, în cumplita încercare ce V-a fost hărăzită p rin pierderea mucului v o s tru fiu ,' v ă ru l n o s trn , SER G IU C IA C O I PO P. (576911)

• Suntem alături de dragii n o ş tr i f r a te şi cu m n a tă , Îm p ărtă ş in d u -Ie d u re re a Ia p ie rd e re a un icu lu i lo r fin , n ep o tu l n o s tru SERG IU CIACOI POP. Familia G acoi Pojj Nicolae. (576912) V

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost BINGHERT M IH A I. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul L a b o ra to ru lu i de su d u ră - Termorom SA. (576917)

• Dragii mei MIRCEA şi SERGIU, 3 rog pe Dumnezeu să vă dea somn lin peste tinereţea v o a s tră , s f îrş ită cu m p lit şi irev e rs ib il Am răm as cu un zîm bet- m ai p u ţin ş i v ă îmbrăţişez umbrele înlăcrimate. R ăm as bun, prieteni, restu l e tăcere. Cornel Udrea. (576931)

• Nedrept, absurd şi trag ic m oartea a cules d in g răd ina vieţii doi oameni minunaţi, pe M IRCEA ZEICU şi SERGIU POP-CEACOI, colegi şi prieteni exemplari, pe care mem oria şi inima mea îi va păstra pentrn totdeauna. O filă s-a cernit în calendar, o lacrim ă a îngheţat Dumnezeu să fie cu voi, dragi prieteni, în tru veşnicie! Florin Zabarescu. (576932)

* Ne despărţim, încercaţi de o profundă durere dc MRCEA Z E IC U şi SERG IU P O P - C IA C O I, g a ze ta ri d ev o ta ţi m ese rie i cu to a tă f iin ţa ş i conştiinţa, colegii şi p rietenii n o ş tri c a re au scris u ltim ul reportaj al vieţii în cumplitul ac­cident care le-a curm at nemilos şi nedrept existenţa. Sîntem cu in im ile-îndo lia te şi sufletele p lîn se , a lă tu r i de fam iliile năpraznic încercate. Nn vă vom uita, MIRCEA şi SERGIU Să-l od ihnească D um nezeu! O ceremonie funebră va avea loc a ii, 27 septembrie, ora 10,30, la S tudioul de R adio C lu j, s tr . D onath n r. 160, unde v o r fl depuse co rpu rile ' neînsufleţite ale celor care-au fost MIRCEA Z E IC U şi SERG IU PO P- CIACOI. Colectivul Studioului de Radio Cluj. (576933)

* De azi înain te, vocea lui M IR C E A Z E IC U n u v a m ai răsuna în e te r aşa cum o ştiam, caldă, vibrantă, inconfundabilă, în zeci şi zeci de tran sm is ii sp o r tiv e şi a l te em isiu n i radiofonice. A plecat pe ultimul d ru m , îm p re u n ă cu b unu l nostrn coleg şi prieten, SERGIU PO P-C IA C O I. D im preună în v ia ţă , îm p re u n ă ' în m o a r te . D urerea familiilo r îndoliate este şi suferinţa noastră. Dumnezeu să vă aiba în g rija sa! Divizia Sport, Studioul de R adio Q uj. (576934)

• D ragă M IRCEA ZEICU, ai fost cel m ai bun prieten al co p ilu lu i n o s t rn . S erg iu . îm preună aţi îm părţit bucurii şi tr is te ţi, îm preună a ţ i p leca t, în f ră ţi ţ i p e n tru to td e u n a în moarte. Ne rugăm şi pentru tine ca p e n trn c o p ilu l n o s tru . D um nezeu să teodihnească! Fain. M ircea Pop- GacoL (576936)

• Dacă ai putea acum să ştii, cît te-am iubit, SERGIU scump, cît ne bucurau reuşitele tale şi ne umplea de lum ină tinereţea ta fru m o asă . Ne Iaş i în tr-o nem ărginită tristeţe, cu' glasul tă u în au z , g în d in d u -n e înlăcrim aţi că Dumnezeu îţi va o rînd ui cu dragoste nem ăsurată odihnă senină şi binecuvîutată. Rămîi cn bine, d ar, toate florile lu m ii n u a ju n g p e n tru proaspătul tău m orm în t Veşnic în d u re ra ţi, M ariu s , C la ra şi nepoata Manucla Ijţiu . (576937)

• G reu ne încearcă viaţa şi ne în lăc rim ează acu m , cînd dragul nostrn nepot, SERGIU nn m a i este , c în d to am n a veşniciei l-a smuls de lîngă n o i Amintirea ta o vom păstra vie p e n trn to td e a u n a ş i vom fi m ereu n econso la ţi R ăm îi cu bine nepot iub it Dumnezeu să te a ibă în pază! Fam ilia Silvian Nedesca (576938)

- ♦ SERGI U LE, tu m i-ai d ă ru i t p u te re şi v ia ţa nouă mereu, bă trîn e ţd o r mele a i fost surîs şi prim ăvară, tu vlăstar de m îndric şi alinare. Dumnezeu este bun, să te aibă alături de El, fiindcă şi tu ,la rîndul tău ai fost b u n şi nevinovat.^ P în ă la plecarea mea m ă voi ruga să dorm i în pace!B unica Io an a Nedesca (576939)

■ • CSt de nedreaptă a fost viaţa cu dragul nostrn verişor, SER G IU P O P -C IA C O I, d isp ă ru t d in tre ce i d ra g i la num ai 29 dc anL T risteţea cea m ai neagră nc copleşeşte acum. Dumnezeu să fie veşnic cu tine! A ngela V ercş cu fam ilia .(576940)

• SERGIU, nepot iubit, Iaşi în urm a ta o nespusă durere, pe c a re tim p u l n -o v a ş te rg e n ic iodată . F lo a re a d ragoste i noastre va fi în veci nescuturată şi candela inim ii v a a rde cu lacrim i Dumnezeu să fie cu tine, în m area m ilă a Sa. M ătuşa NaStasia,unchiuI Gheorghe Pop.(576941)

* S in ce re c o n d o lea n ţe prietenului M arcel C rişan , Ia p ierderea ta tă lu i drag . V ictor Nan. (576956)

* Sîntem ală tn ri de tine, M arcel, în momentele grele p rin ca re trec i, d a to ra te p ierderii tatălui drag. M ircea M ihălţan şi părin ţii (576957)

• Un ultim om agiu fostului nostru coleg, SERGIU O A C O I- POP care va răm îne m ereu în a m in tire a n o a s t ră . S incere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii dc liceu. (576967)

• Bunul şi scumpul nostrn ta tă , socru şi bunic, CRIŞAN ION nn mai este p r in tre noL G eta , T ra ia n , A n d re i, Ştefi. (576972)

• Un ultim om agiu celui care a fost naşul nostru IFRIM M IH A I. Sincere condoleanţe. Finii Costin din Gilău. (576975)

• N aşu le M ircea şi naşă Amelia, nepoata voastră Angela cu familia ei nn an cuvinte să exprime durerea şi disperarea Ia a f la re a , tr is te i veşti-p lecarea pentru totdeauna a fiului vostru, vărul nostru SERGIU CIACOI POP. (576913)

' • Naşa M ărioara Naghi, cu adîncă durere îşi ia răm as bun de Ia iubitu l ei fin, SERGIU C IA C O I PO P şi este cn to t sufle tu l a lă tu r i de fra te le şi cumnata dragă. (576984)

• C u nem ărgină durere familia Ciacoi M iron se desparte de nepotul lo r d rag , SERGIU CIACOI POP şi este alături de îndoliata familiei şi îndureraţii p ă rin ţi (576985)

• Verişorii A drian şi Călin B îlc cn n em ă rg in ită d u re re dep lîng tr a g ic a d isp a riţie a scum pulu i lo r v ă r , SERGIU P O P şi su n t cu to t sufletu l a lă tu r i de fam ilia îndo lia tă .(576986)

• Verişorii L iana şi Gynri Weiss plîng şi suferă alături de g reu încercata familie în urm a dispariţiei fulgerătoare a prea iubitului lo r fiu, SERGIU POP.(576987)

• Verişorii M ia şi M arian Dobre sunt cu tot sufletul alături de fam ilia îndoliată în u rm a tragicei despărţiri de fiul lo r SE R G IU C IA C O I PO P.(576988) '

* Chicu şi T udor sărută pentru ultima oară pe iubitul lor nep o t SERGIU CIACOI POP şi sunt cu to t sufletul a lături de scumpul lo r fra te şi cumnată, atît de greu încercaţi (576989)

• Cu profundă dnrere ne d esp ă rţim de iu b ita no astră so ra , CUBLEŞA N M A RIA. Dumnezeu să o' odihnească în lace . C ondo lean ţe fam ilieL h’raţii Valeriu şi Vasile M iron cu familiile. (576994)

• Absolvenţii Şcolii Medii Tehnice de comerţ băieţi Cluj, promoţia 1953 sunt alături de familia colegului şr prietenului Ciacoi Pop . Mircea în aceste momente grele ia a fla rea cutrem urătoarei vesti pricinuite de pierderea unicului fiu, POP SERGIU, trecut în nefiinţă urm are a unui; trag ic acciden t - Dumnezeu să-l odihnească în pace.; S incere condoleanţe fam iliei j îndoliate. (576923) ; . ■. ■ ;

* Au trecut 6 luni cumplite de cînd cel ce-a fost lumina vieţii noastre- DAN ANDREI GIURGIU, fiu, soţ ^i tată de neînlocnit a pierit în tragicul ac­cident de la Baloieţti Slujba de pomenire va avea Ioc în ziua de vineri 29 septembrie orele 9 Ia biserica Bob din Cluj Napoca. Odibneascăse în pace. Familia. (558558)

* O m agiem cu aceeaşi sinceră durere trecerea la cele veşnice a scum pilo r n oştri p ă r in ţi , PETR U şi MARIA MIRON (SfNI I l I ) din Rediu, îu u rm ă cn 51 respectiv 13 anL Odihnească-se în pace. Copiii Io a n şi V asile cn familiile. (566396)

• .Se împlinesc 6 săptămîni de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit iubita noastră mamă şi fiică d r . M A RTA LIZ ET A . V eşnic n em în g îia ţi C ă lin , Bogdan şi Nona. (566648)

* Azi, 27 septem brie, se împlinesc 4 an i de cînd moartea fulgerătoare a smuls' dintre noi pc d ragu l nostrn fin, frate şi un ch i, p ro f . A U R EL TOŞA (RELU). Ne mîngîie speranţa revederiL Familia Toşa (566783)

- • U n u ltim o m ag ia la îm p lin ir e a , unu l a n de despărţirea de colegul nostrn MARŢIAN AUGUSrnN. Colegii de la G az m etan şi ing. Timoce VioreL (576888)

A D E V A R U L f O l t i j j S PO R T miercuri, 27 septembrie

Caleidoscop fotbalisticT r e i c l u j e n i î n B r a z i l i aAzi, miercuri 27 septembrie,

la Belo Horizonte are loc partida amicală BRAZILIA ROMÂNIA. Un test pentru echipa de tineret a "Ţârii cafe­lei” în vederea calificării pentru J.O. de la Atlanta - 1996. Iată şi lotuj tricolorilor, care sub conducerea antrenorilor Gheor- gbe Staicu, a părăsit pe calea aerului Bucureştiul, via Roma: Blid şi David - portari; Zegrean, Glâvan, L. Cotorâ, V. Popa, Sălăgean, Săsărman - fundaşi; Zotincă, Zanc, M aier, Vase, Iftodi - m ijlocaşi; C. Barbu, Butoiu, Kovacs - ajacanji. Deci trei clujeni - Sălăgean, Zanc şi Maier ,în ... —^B razilia. Reîntoarcerea urmează să aibă loc vineri seara. Un meci pe care nimeni nu l-a dorit dar pe care, federaţia . l-a onorat cu complezentă. Rămîne de văzut cum se vor resimţi cei ”16'’ care au efectuat deplasarea - după lunga călătorie cu avionul şi partida disputată în condiţiile schimbării fuselor prare - la revenirea la echipele lor de club unde urm ează să susţină duminică, 1 octombrie, partidele din cadrul etapei a 8-a.

S e le c ţ ie la ”U "■ Cu gîndul la.”ziua de mîi- ne”, F.C. ”U” organizează se­lecţie pentru copiii născuţi în anii 1984 şi 1985. Selecţia va avea loc săptămînă viitoare, în zilele de 2, 3, ^ şi 5 octombrie, după-următorul program:- • luni: 2 şi m iercuri 4

octombrie,- laC orele 8,30 respectiv, 15,30, la Baza C.U.G. (cartierul Gheorgheni);

• în zilele de marţi 3 şi joi 5 octombrie, to t la orele 8,30 respectiv 15,30, în Parcul sportiv ”Iuliu Haţieganu”;

Copiii vor avea asupra lor echipament de picior. Sperăm că invitaţia va fi onorată de cît mai mulţi copii dornici de-a pătrunde şi învăţa- a lfabetul fotbalului la un ciub cu o tradi­ţie veche de 76 de ani, de-a ajunge să poarte tricourile cu însemnul ”U”;

(r.v.c.)

Sub patronajul primăriei şi primarului Gheorghe Funar

42»la c u ltu r is m u lu i rA in â n « » c. în urmă cu 30 de ani, în 1965, în

vechea Sală a Armatei a avut loc prim ul concurs naţional de culturism. Sîmbătă 23 şi duminică 24 septem brie, în sala Casei de cu ltu ră a studenţilor, sub egida primăriei municipiului Ciuj-Napoca şi a dom nului prim ar Gheorghe Funar, a avut loc ediţia jubiliară cu numărul 30 a finalei campionatului naţional de culturism la seniori, senioare şi perechi. întrecerea a constitu it o adevărată gală a cultu rism ulu i rom ânesc prin prezenţa a 90 de sportivi şi sportive din ţară, reprezentînd 45 de cluburi şi asociaţii sportive de pe întreg cuprinsul patriei. De asem enea, în trecerea - un adevărat show, aplaudat la scenă deschisă de sala arhiplină de spectatori - a constituit un test în vederea campionatelor europene ce vor avea loc în luna mai 1996, gazdă fiind România.

Sîmbătâ au avut loc preliminariile iar duminică finalele pe categorii de greutate. întrecerea pentru întîietate

sălii:Vă prezentăm , în continuare,

ordinea primelor trei locuri după disputarea finalelor: Femei, 52 kg: Irina Muntean (Farul Constanţa), Cătălina Pop (A urul Baia Mare), Diana Văgăun („Spiru H aret” B ucureşti); 57 kg: M onica Sas (Aurul), Carolina Tofalvi (Hercule O dorheiul Secuiesc), . Luminiţa Mureşan (Delta Cluj-Năpoca); +57 kg: Felicia Popa (Rapid ANEFS B ucureşti), G abriela Vlădeanu (Farul); -F lorina D umitrescu (Oltchim Rm. Vîlcea); B ărbaţi, 65 kg: Costel Torcea (Rovine Craiova), Petru Moja (Phoenix Baia Mare), Boris Ivanov (SANAB Brăila); 70 kg: Mircea Mureşan (Aurul), Viorel Guguian (METROREX Bucureşti), Laurenţiu Stroe (SANAB); 75 kg: Dănuţ F lo rie i (CFR Iaşi), Ivan Chiosa (CSU-Forest Sibiu), Virgil

Române de culturism, care Ia 44 de ani cîştigă pe merit titlul de campion al ţârii dovedind o excelentă pregătire fizică, tehnică şi tactică), Constantin Raşcă (Buftea), Oetavian Hart (Unio Satu Mare); 90 kg: Petru Ciorbă (CFR Iaşi), C ristian Rus (B istriţa ), ' Sorin Tretea (Electromotor Timişoara); +90 kg: Săndel Mîndruţă (Viitorul Buzău), Constantin Bebeselea (CSU-Forest), Petrişor Popa (Rapid-ANEFS). Iată

-şi prim ele trei locuri la perechi: Felicia şi Petrişor Popa (soţ şi soţie - Rapid-A N EFS), M onica Sas şi

.M ircea M ureşan (A urul), Irina Muntean şi Costfel Torcea (Farul - CSU Forest). Concursul open a fost cîştigat de'Felicia Popa, respectiv Petru Ciorbă.

Medaliaţii cu aur, argint şi bronz au fost prem iaţi cu diferite sume (to ta lu l p rem iilo r însum înd 18 m ilioane lei). . P rem ierea-

___________ -

B uruiană (CSS 5 B ucureşti); laaceastă categorie V asile Fărcaş ' c îş tigă to ru lu i la open m asculin , (Astra Cluj) a ocupat,locul patru, Petru C iorbă, a fost făcută de dl foarte valoros pentru prim a sa prim ar G heorghe ,Funar. O

a fost deosebit de atractivă, finala participare la un campionat naţional, sub lin iere şi pentru m ultipla desfăşurindu-se pe durata a patru ore cu reale şanse de a ţîşni.spre vîrful campioană naţională şi europeană la şi jumătate, răstimp în care dl primar piram idei; 80 kg: C ristian karate, clujeanca Eva Kerekes, care G heorghe Funar a fost prezent,- -M ihăilescu (Farul - nim eni altu l ^ a făcut premierile la categoria +90 împletindu-şi aplauzele cu cele ale decît preşedinte le Federaţiei kg, mom ent subliniat cu aplauze

pentru statura scundă a campioanei şi cele herculeane ale laureaţilor categoriei amintite. *: Nu putem încheia aceste însem nări fără a ev iden ţia contribuţia sponsorilor la reuşita finalelor, în frunte cu P rim ăria municipiului Ciuj-Napoca, unităţi ca N atural-P lus D ej, A naconda, Feleacul, Sticla Turda, Napolact, N apochim , FLIP, - C oca-C ola,

T ehnofrig , A rgos şi a lte le , Ol subliniere pentru m odul deoselit cum s-au ach itat de sarc in ile de o rganizare â fina le lo r p e adresj domnilor Dumitru Neag (antren: la Alfa) şi Radu Şerban (preşedinţii A. S. Astra). , •

Victor ROMAN

Printre buturi"Am cîştigat în faţa liderului,cu o

echipă dărîmată"a c îş tiga t sîm bătă în faţa

liderului - Dinamo, devenind astfel, alături de Farul Constanţa şi Castor Griviţa, lider al campionatului naţio­nal de rugby după şase etape. O postură care onorează echipa clujea­nă dar, în acelaşi timp, o şi obligă: ’

E relativ uşor să ajungi în vîrful ; piramidei, dar este mult mai greu să te şi menţii. Nu cerem dom nului' Ştefan Ionescu şi elevilor lui titlul naţional, pentru că ştim că acest lucru este aproape imposibil şi asta nu datorită valorii lotului clujean, ci din anumite cauze nu tocmai orto­doxe. Nereferim strict la maniera de arbitraj a cavalerilor fluierului, în mod ciudat, aproape toţi cu buletin de... Bucureşti.

După terminarea partidei ”U” - D inamo am încercat să smulgem

cîteva cuvinte celor doi antrenori. -Domnului Ştefan Ionescu am reuşit, dînsul fiind foarte comunicativ cu presa. în schimb antrenorului dina- moviştilor, domnul Mircea Paras- chiv, un exaltat care s-a dat în spec­tacol pe toată durata partidei, nu am reuşit.

Ştefan Ionescu: ”A fost un meci de angajament în proporţie de 100 %, latura spectaculară fiind în multe ^perioade neglijată. Arbitrajul a fost şi de această dată dubios şi a favori­zat altercaţiile din finalul partidei. Cred că superioritatea noastră în margini ne-a dat cîştig de cauză. Sînt mulţumit că am reuşit victoria, deşi avem o echipă dărîm ată, decimată de accidentări. Nu putem vorbi de titlu, dar am demonstrat că nu sîntem o echipă oarecare”.

C. BARA

DIVIZIA C DE FOTBAL ,C ÎN D D O I SE CEARTĂ... T U R D E A N A D E V IN E LIDER!

O etapă dominată de derbyurile de la G herla şi Someşenj, soldată, prin jocul rezultatelor, cu apariţia pe primul loc a nou promovatei Turdeana. Olimpia şi Clasament seniori: CONSAUR şi-au împărţit punctele, în timp ce militarii . 1. Turdeana din Someşeni au cedat în faţa Cimentului. Cum Turdea- 2. CONSAUR na a obţinut a cincea victorie, consecutivă, surpriza s- 3. Cimentul a produs şi echipa a preluat conducerea în clasament. 4. Olimpia Alte două partide au luat sfîrşit cu rezultate neprevăzute:

. Condor cîştigă în faţa lui Clujana, după un meci dra­matic, cu trei lovituri de la 11 metri, iar Metalurgistul obţine victoria chiar pe terenul DROMEX-ului, care nu a mai pierdut, acasă, din turul campionatului trecut.

Rezultatele etapei: Olimpia Gherlă - CONSAUR-

ultimele două locuri Turdeana 1 şi Minerul Aghireş 0 puncte.

Ciuj-Napoca 0-0 (3-1), ASA V icto ria Someşeni r Cimentfil Turda 2-3 (1-2), Condor C iuj-N apoca - Clujana Ciuj-Napoca 3-2 (1-5), Arieşul Cp. Turzii - CFR II C iuj-N apoca 3-0 (1 -4), T urdeana Turda - Romhills M otorul C iuj-N apoca 1-0 (1 -4), ASA Electroceramica Turda - Constructorul Ciuj-Napoca 2-1 (4-0), DROMEX Ciuj-Napoca - Metalurgistul Ciuj- Napoca 1-2 (0-3), Minerul Aghireş - Minerul Ocna Dej 2-0 (1-4). în paranteză sînt trecute rezultatele înregistrate între echipele de juniori.

în clasamentul echipelor de juniori: în frunte Clujana 18, CFR If 16,' ASA Electro 15, Cimentul 14... iar pe

5. ASA Victoria6. Condor7. ClujanaS. DROMEX.9. Minerul Aghireş

' 10. Metalurgistul

0 1 2 0 1 1 2 1 1 2 1 2

1 1 /ASA Electro12. Arieşul13. Romhills14. C onstructorul'15. Minerul Ocna Dej

•16. CFR II

6 3 6 3 6 3 6 3 6 3 6 2 6 0 6 0 6 0

8-4 11-1 10-5 14-113-714-9 10-7 10-79-77-88-610-10 8 6-13 2 4-15 2 4-13 1 2-27 0

151413111010101010109

6 0 0Etapa viitoare (vineri 29 septembrie); CONSAUR

- ASA Victoria; Cimentul - Condor, Clujana - Arieşul, CFR II - Turdeana, Romhills Motorul ~ Constructorul, Minerul Aghireş - ASA Electroceramica, Metalurgistul- Olimpia, Minerul O. Dej - DROMEX. * '

Eugen HANG

Arbitrul internaţional Radu Timoc cîştigă “europenele” de la Viena!

f4 * , ^ *

Născut în 4 octombrie 1944 în Cluj. Arbitru internaţional de polo din anul 1974. A oficiat la Campionatele Europene din 1981 - Split; 1983 - Roma, 1987 - Strasbourg - Franţa, 1989 - Bonn, 1991 - Atena, la Cam pionatele M ondiale din 1978 - R.F.G., 1986 - Spania; 1990 - A ustralia; la Jo c u r ile O lim pice din 1980 - M oscova, 1992 - Barcelona, precum şi, an de an, în turneele finale ale cupelor europene. Cu toate că ne cunoaştem de decenii, interlocutorul meif s-a dovedit un adevărat maestru al eschivelor cînd a fost vorba de un interviu, deşi-1 pîndesc încă din 1992, după J.O. de la Barcelona. Inevitabilul s-a produs, după o furtunoasă analiză de birou federal, disecată fiind comportarea echipei naţionale de polo la recentele C.E. de la Viena, Deci dialog, ”în exclusivitate” pentru ”Adevărul de Cluj”.

- S tim ate R adu T im oc, alese fe lic ită ri p e n tru e x tra o rd in a ra veste că ai fost desem nat şi anun ţa t personal de dl Alphonse

Comisie tehnică a campionatelor - care face atît notarea cît şi delegările . - comisie compusă din 9 membri din tot atîtea ţări, din care, din păcate, nu face parte nici un reprezentant al României. Aşa că-ţi dai seama, ce

A ngella , p re şe d in te le L ig ii înseam nă să fii în com petiţie cuE uropene de N a ta ţie , d re p t cel mai bun a rb itru al Campionatelor europene de Ia Viena. Cum se face un asemenea clasament şi cum te sim ţi în fru n tea lui?

- Vezi, dacă prin anii ’7 4 -’80 apariţia mea - drept cel mai tînăr arbitru la finalele competiţiilor de mare anvergură - era privită ca o curiozitate, acum, cînd, culmea, am ajuns decan de vîrstă, adunînd în jur de 500 de partide internaţionale la activ, făcînd parte dintr-un cvartet ce ”face legea” la Jocurile olimpice, Campionatele mondiale şi europene, greu te mai poate flata ceva, iar cu onorurile te obişnyieşti. Ferească D um nezeu, n-aş vrea să se interpreteze cele spuse,drept lipsă de modestie, dar Bucuria mea, pentru că este reală, nu se leagă a tît de " titlu l” de cel mai bun arbitru al europenelor; c ît de aprecierea acestor arb itra je de către toate participantele. Acum nu se zice Timoc, ci ne-a arbitrat Timoc din România... în privinţa criteriilor şe stabileşte dificultatea meciului, apare un coeficient care se înmulţeşte cu notele celor din comisie - după care o banală îm părţire dă verdictul. Totul se leagă şi depinde de această

arbitrii din ţările respective, atît la capitolul notări cît şi să primeşti o delegare la fazele finale a le întrecerii. Eu am venit, totuşi, pe prim ul loc cu 370,’5 p, urm at de: suedezul T. Fsasstard (367,5 p) şi olandezul P. Bookelman (362,5 p).

- E ste o p e rfo rm a n ţa * de excepţie, m ai ales de o rd in p e r­sonal.- La po lu l o p u s„ ech ipa României creditată cu m ari şanse pen tru locurile 1-8, a venit pe 11. Cum explici? , -

- Doamne ce lovitură a fost pentru" m ica lume a polo-ului românesc. După poziţia a 13-a la "mondialele” de la Roma din 1994 atît ne-a mai trebuit. E greu de dat un verdict, dar

Maradona - de altfel un mare supor­ter a celor de la Canotieri - cine sînt şi că voi arbitra finala, l-au părăsit năvălind pe mine pentru .autografe. Cea mai neplăcută amintire va răni- ne ratarea finalei J.O. de la Mosco­va, tragerea la sorţi, dintr-o urnă « num ele a tre i arbitrii fiindu-mi nefavorabilă, "’p

- Spune-m i ai avu t tim p ', s« in te re su l, sâ mai ap a ră arbiţri rom ân i de valoare?

- Categoric, i-aş numi doar pe "ia- temaţionalii” clujeni Vasile Burdfl şi Radu Nechita, primul un arbitri de renume şi Consacrat, al doilea H rea l ta len t în plină-afirm are. Pe amîndoi i-am ajutat să se lanseze, fiind şi acum alături de ei cu toi ce-mi stă în putinţă.- - C e se în tîm p lă cu polo-il c lu jean ? Pe vrem ea Voinţei Ini A rpad S arkad i şi C laudiu Rusii un cuplu de legendă, fiind printrţ s p o r tu r i le ce, aduceau elogii

st

U n d e r b y r a t a tconsiderată capul de afiş al etapei. Din păcate, jucătorii gherleni au

Meciul dintre Olimpia Gherla şi deziluzionat evoluînd din nou sub CONSAUR Chij-Napoca a suscitat tm « * * multă amăr^iunemare interes .în oraşul de pe valea m nndul suportenlor. ■ _ X Someşului Mic,, După evoluţiile . Amasistat Uunjoc cu... scmtei, plA

care a contribuit şi un arbitraj pe măsu- Tă... De fapt, numai fotbal nu s-a jucat pe gazonul frumosului stadion de la niarginea pafcuhii ghertean. S-au dictat nu mai pu{in de trei eliminări - doi. jucători de la gazde, unul de la oaspeţi

consemnat chiar şi incidente între jucătorii Olimpiei şi arbitrul de centru C. Pintea (Turda), temperate însă repede de organizatori. Ne aşteptam la mai mult din partea ambeloT echipe avînd în vedere poziţiile fruntaşe peaumcsuiuj iviic.L/uua cvuiuiuic , ---- .... * , , ■ v *---- ------ „ ----- s ---- . — r* r . . .u u . « « « r vWl.„v uuuuifv p

neconvingătoare din săptămînile de scene penibile, scorul de (W cu c a r e a u fost o impArţite o Sumedenie de care le deţin în clasament. Mareletrecute suporterii gherleni aşteptau M terminat partida reflectînd fidel fcaitonaşe galbene, am asistat la zeci de derby a fost ratat dintoate punctele demult de la această partidă-derby, J001*1 încîIcit al amb€lor ^rp iaţii, la faujturi inutile, întrerupe^de joc. An\ vedere. SZEKELY Csaba

că au fost greşeli mari -,şi în pregă- C lu ju lu i. Acum a ajuns în A2.- Sînt veşti bune. Şi-au dat mîni

două d istinse personalităţi: d-n> prof. Iu lia Băluţiu, directoarei DJTS, şi dl Mircea Nicorici, p reşed in te le ARDAF, decişi si scoată polo-ul clujean la suprafaţă Priceperea, competenţa, intuiţia şi forţa materială implicate de dînşii în această întreprindere am convingerea că vor propulsa, cît de curînd, eu zic în maximum 3 anii echipa C.S.M.'ARDAF în cupelt europene.

- Aşa să fie. Deocamdată, prii polo, ambasadorii României şi ini’ plicit al Clujului este Rada Timoe Şi nu unul oarecare, ci unul strir lucit care vorbeşte cinci limbi; I cîştigat "europenele” de la Vie»! şi se p regăteşte sâ repete isprăvi la J .O . de la A tlanta. I-o dorii* d in suflet.

Mircea Ion RADU

tire şi în tactica meciurilor cu ruşii şi, mai ales, cu bulgarii - asta nu suportă comentarii. Noi trebuia să cîştigăm un singur m eci,- cel cu bulgarii - şi eram calificaţi în 1-8 şi implicit la J.O. Am făcut însă 4-4, aşa că urm ează p reca lif ică ri, calificări,,etc, etc...

- Dintr-o carieră strălucită, care are în fa(ă încă 7 ani pentru a mai creşte în renume, dc cc îţi face mai m ultă p lăcere să-ţi am in teş ti şi d e s ig u r, ce ţi-a lă sa t un gust am ar? .

- Dintr-un sac de amintiri plăcute, aleg finala Cupei Cupelor, din 1987, dintre Canotieri Napoli şi lug Du­brovnik, înaintea căreia, fiind la antrenam entul fo tbaliştilo r de l'a N apoli, ce lebru l M aradona m -a onorat cu prezenţa, făcînd un cuplu în faţa unei mulţimi de fotoreporteri. Aceştia şi fanii din jur, aflînd de la

Op . <*V" :" - *

13) miercuri, 27 septembrie 1995 FEMEIA A D E V A R U L .de Ciul I

Raportul N a ţio n a l p riv in d tatutul Fem eii în R om ânia , în âioada 1980-1994, a urmat liniile

1 isate p rin d irectivele Seereta- 1 jtului General al celei de-a patra -•■'‘toiferinţe M o n d ia le a su p ra

tmeilor: lupta pentru egalitate, :voltare şi pace. în perioada

lalizată, potrivit R aportului, în omânia au existat’imele realizări sensul îm bunătăţirii statutului

j (meii şi egalităţii ei în drepturi cu irbatul: s-acridicat nivelul ei de - Jucaţiei, â sporit ocu p area şi irticiparea femeilor la conducere :c. Dar, de asemenea, au existat şi iziuni g re ş ite în re a liz a re a galităţii, ce au dus la promovări rtificiale, nereprezen ta tive , la tăderea natalităţii.Participarea femeii la funcţii de

onducere a scăzut (4 la sută din 'arlam ent, în 1990), după ce ijunsese la valori sem nificative 34,4 la sută (ţin M area Adunare Naţională , în 198 7 ), în să

'/reprezentarea era fo rm a lă şi Astructura pe^sexe p la n if ic a tă . iDezorganizarea . m işc ă rii centralizate ’ a fe if te ilo r şi «conturarea încă suficientă a uneia wi, .‘p r in o rg a n iz a ţi i longuvernam entale, aduc irejudicii a c ţiu n ii lo r de manciparc. Drepturile fem eilor, Ieşi recunoscute legal de mult timp prin C onstituţie; C odul M uncii, !odul Fam iliei), nu au o aplicare • itală în practică, iar în plus ar mai rebui completate cu unele măsuri n caracter social sau norm ativ meserii, conducere). Sărăcia este b fenomen general a l perioadelor ' fc criză, dar sînt tot mai numeroase alegoriile de femei care ajung sub ragul de sărăcie (ex: femeile cap Ic familie şi şomer, pensionarele, nactivele e tc ) . P a r tic ip a re a femeilor la procesul de producţie ♦5-46 la sută din forţa de muncă) ste mult superioară, proporţional implicării lor în decizia politicii economice (de aproxim ativ 10 la sută) deşi, la.nivel individual, ele demonstrează a fi active în calitate de patron (27 la sută) sau lucrător pe cont p ro p riu (59 la su tă ) - categorii specifice econom iei de piaţă. E g a lita te a în accesu L la

e d u c a ţ ie , s ă n ă ta te şi o cupare cu n o aş te e le m e n te sp ec ific e fostelo r ţă ri socia liste (n ivel de educaţie înalt, natalitate ridicată în m od fo r ţa t, m o r ta l ita te m are , atragere pe piaţa muncii şi ocupare accelerată, inclusiv ia vîrste fertile şi în m e se rii c o n s id e ra te necaracteristice femeilor), dar este dificil realizată în condiţiile actuale, ale crizei. V iolenţa contra femeii este destul de puţin recunoscută ş i de a ceea 'e s t e co n s id e ra tă n e c a ra c te r is tic ă , d a r e lem en te necivilizate (violul, bătaia şi altele) se manifestă, mai ales în condiţiile eco n o m ice g re le , d ep res iv e şi nesigure.

M ăsurile prioritare propuse în R ap o rt p e n tru re a liz a re a obiectivului egalităţii reale între, sexe privesc: asigurarea ocupării adecvate a fem eilor; lupta pentru stoparea şi reducerea şom ajului feminin; susţinerea învăţămîntului şi culturii; modificarea concepţiei d e sp re ro lu l fe m e ii , ca şi a pregătirii ei pentru a face posibilă şi e fec tivă ega lita tea în tre sexe (prin 'educaţie în familie şi şcoală e tc ) ; p o li t ic a so c ia lă a c tiv a , sp ec ifică m ai a le s ca te g o riilo r d e favo riza te (femei singîire cu cop ii în în g r ij ire ) ; p rom ovarea fe m e ilo r în fu n c ţ ii în a lte de conducere şi decizie, corespunzător c a p a c i tă ţ i lo r şi d o rin ţe i lo r; c o n ş tie n t iz a re a şi fa c i l i ta re a organizării m işcărilor feministe, a o rganism elor neguvem am entale (ONG-uri); dezvoltarea sistemului in fo rm aţional - statistic existent p r in c o m p le ta re a 4lu i ' cu un subsistem sp ec ia l pen tru fem ei (tipu l bazelor de date ale ONU); co n c e p e re a unu i o rgan g u v e rn a m e n ta l la n iv e l în a lt (agenţie, secretariat de stat, minis­te r ) p e n tru 'su s ţin e re a şi d ir e c ţio n a re a m a i u n ita ră a po litic ilo r re fe ritoare la statu tu l fem eii fară artificialism normativ si centralism excesiv. .

Pagina rcali/ată dc Monica TRIPON

i* .

$

I n a t e n ţ i a . . .

m ă m i c i l o r

G rădiniţa "H appy K ids” inaugurează la 1 octom brie deschiderea cursurilor de engleză- am ericană, după cele mai moderne metode, şi pentru copiii care au depăşit vîrstă preşcolară (7-0 ani). Programul de educaţie pentru sănătate p rom ovat de grădiniţă deja de 3^ ani îşi deschide astfel porţile şi pentru: cei "puţin mai mari” .

Informaţii suplimentare puteţi obţine Ia tel. 11-64-48.

Soţia lui Papandreu, în centrul ' unor puternice polemici

Potrivit AFP, Dimitra, epatanta ' soţia a primului ministru grec, Andreas Papandreu, se află de duminică trecută în centrul unei v io len te polem ici ca urm are a ambiţiilor sale politice şi a rolului pe care îl joacă pe lîngă soţul său,

‘în vîrstă de 76 ani, şi a cărui sănă­tate este slăbită din cauza bolii. Pe zi ce trece - scrie agenţia citată - intenţiile lui ”Mimi” (numele de alint al acestei blonde de 40 de ani, fostă stewardesă) sînt din ce în ce mai mult puse în cauză atît de d reap ta , c ît şi de PASOK, p a rtidu l socialist la putere în Grecia.: Unele ziare populare nu ez ită chiar sâ”dea lovituri sub centură. Astfel "Avriani” (social- populist) a publicat timp de patru z ilefo tografii nud ale Dimitrei, făcute înainte de întîlnirea acesteia cu prim ul m inistru. Num ită în postul de director de cabinet al lui A. Papandreu în urmă cu doi ani, cu p rile ju l revenirii la putere a socialiştilor, Dimitra a lăsat recent să se înţeleagă că vizează un loc- de deputat cu prilejul alegerilor legislative din 1997. Semnele de întrebare cu privire la viitorul rol alimentează toate zvonurile, iar presa îi vede amprenta peste tot: de exemplu, cu prilejul recentei rem anieri m in is teria le san cu ocazia pregătirilor pentru cea de-a 1900-a , an iversare -a Apocalipsei lui Ioan, organizată săptămînă trecută la Pathos sub eg ida patriarhu lu i ecum enic1 Bartolomeu I, liderul spiritual al ortodocşilor. "Dimitra vrea să-şi facă apariţia la Pathos”, "Show

ortodox al Dimitrei” - sînt numaj^ două din titlurile cu care ziarele şi-au multiplicattirajele, acuzînd- o pe D im itra că îş i creează o imagine de credincioasă pentru a cîştigă cît mai multe voturi într- o ţară în care Biserica se bucură de o influenţă uriaşă. ~

Luîndu-i apărarea în faţa atacu­rilor pe care le-a apreciat drept "laşe şi ruşinoase”, A. Papandreu a ţinut să dezmintă acuzaţiile de "coguvernare” cu soţia sa cu pri­lejul unei conferinţe de presă. A recunoscut totuşi că soţia sa are înclinaţii pentru politică, sublini­ind că el s-a angajat să o susţină în cazul în care s-ar hotărî să se prezinte la alegeri. . .

Abandonînd rezerva de ca re ' dăduse dovadă în urma căsătoriei sale cu Papandreu, în iulie 1989, la capătul unei relaţii de peste un. an, "Mimi” şi-a sporit în ultimele zile apariţiile în public, mai ales în faţa camerelor de luat vederi, cu prilejul procesiunilor desfăşu­rate în locurile sfinte din Grecia. S-ă abţinut totuşi, pînă acum, să participe la dezbateri politice, cu excepţia unui virulent rechizitoriu pe care l-a lansat împotriva "im­perialismului catolic” în Balcani, cu ocazia ultim ului congres al PASOK din aprilie 1994.

r în opinia unuia dintre apropiaţii săi, regizorul Andreas Voutsinas, citat de, AFP, intrarea ei în politică este ”mai mult decît sigură’*. "Dimitra va trebui să se bucure de azil parlamentar dupâ dispariţia soţului ei, altfel se va termina cu ea”, declara el recent unui ziar din Atena.

"DOLCE VITA" NOUL PARFUM LANSAT DE CHRISTIAN DIOR

Christian D ior Parfums a lansat recen t noul său parfum num it "D olce V ita” pe o p ia ţă cu mari mize şi mari riscuri, unde nouă din zece noi produse de obicei eşuează. Dar răsplata este m are pentru cei c îţiva care reuşesc să rez is te pe această piaţa saturată , cu vînzări anuale în valoare de 8 m iliarde dolari, şi sâ se menţină în eşalonul de v îrf dominat de Chanel No. 5 - scrie R euter în tr;u n com entariu dedicat acestui eveniment. '

Dior-face ca noul să parfum să se d istingă de ce le la lte sute de parfumuri lansate în fiecare an dînd acestui nou amestec de arome florale ' şi de lemn un nume care va evoca în mod inev itab il Roma an ilo r ’50 zugrăv ită în film ul lui Federico Fellini, ”La Dolce Vita”: "Dacă vor pu tea 'face v înzări de peste 150 m ilioane de franci (29 m ilioane dolari) în primul sau în al doilea an, probabil că v a .f i un succes” , a_ afirmat analistul Cedric Magnelia de la firma de investiţii CS First Boston din Londra, citat de Reuter. r LVM H, conglom eratu l de produse de lux care este proprietarul firmei Christian Dior, a cunoscut atît succesul_cît şi eşecul cu lansările parfumurilor în ultimii ani. Parfumul său ”Dune", de o subtilă dulceaţă," produs de asem enea de Christian Dior, se află pe locul al cincilea în ' v înzările g lobale„dar am eţitorul ”C’est la vie” dp Christian Lacroix, tot o parte a im periului LVMH, a dispărut în uitare la scurt timp după lansarea sa, în 1990. Christian Dior produce şi două ape de colonie pentru bărbaţi care se bucură de ' mare succes, "Fahrenheit” şi ”Eau Sauvage", şi continuă să .vîndă parfumuri clasice, ca ”Miss Dior” şi

D iorissim o”, un parfum uşor care este deosebit de popular în Asia.

După cum menţionează Reuter, Christian Dior Parfumes a cheltuit în ju r de 40 de milioane de dolari în 1990 pentru a lansa "Poison”. Trei ani mai tîrziu a fost lansată o versiu­ne mai slabă , "T endre Poison” . Lansarea lui "Dolce Vita” intervine la mai puţin de trei luni de la prezen­tarea noului parfum "Poem e” de- Lancome, o secţiune a celuilalt rnag-^ nat francez al parfumurilor, L’Oreal. Lancome produce şi parfumuI” Tre- sor”, un parfum dulce care se situea­ză pe locul al doilea în vînzările mondiale după Chanel No. 5.

Industria parfum urilor, cîndva dom eniul unui număr restrîns de case franceze, între care Guerlain - recent achiziţionată de LVMH - şi Chanel, aflată încă în proprietate privată, a evoluat fantastic în ultimii ani. Relativ noii sosiţi din Statele ' U nite, cum sîn t E stee Lauder şi Revlon, care pun mai mult accentul pe valorificarea pe piaţă şi mai puţin , pe exclusivitate, au acaparat în anii ’70,o mare parte a pieţei americane ce aparţinuse pînă atunci francezilor şi au devenit serioşi concurenţi pe pHan m ondial. : Com paniile de produse chimice, atrase de marjele de profit tentante de minimum 15 la sută ale industriei parfumurilor, le-au urmat exemplul. HoechstownS B alenciaga şi Sanofi, filiala gigantului petrolifer Elf Aquitaine,

. sînt proprietare ale parfumurilor "L’Air du Temps” de Nina Ricci şi "Opium” de Yves Saint Laurent. Giganţii din industria detergenţilor Unilever şi Procter and Gamble au profitat de uriaşele lor reţele de. distribuţie pentru a se lansa şi pe accastă piaţă.

a i ® O b lig a ţi i p e n tr u b ă r b a ţ i

Femeile din Partidul Social Dcmocrat (PSD) din (îermania au cerut adoptarea unei Jcgi cure să impună participarea bărbaţilur la sarcinile racuajcre dintr-uu cămin, informează ROMl’HKS carc citea/ă AI-T. “Este nedrept ca femeile să-ţi consacre Sn medie 35 dc «re pe săplăniinu pentru nicinuj, iar bărbaţii aninai.19,5 ore", a jirnlrstiil în s iu ru l "ili/d’" dep u ta ta PSU, Vila Scfimitlf, însărcinată cu egalitatea ţansclur. Ka cere, <le asemenea, ca în Dreptul familiei să ile trecută o <lisp<i/i|ic ce Tusele in ' ignare fu fusta lt.DC>; "(Tei «lui partcucri participă la iugrijirea ţi educaţia copiilor, precum şi la sarcinile m enajere” . Astfel, a estimat deputata germană, "bădăranii'’ nu vur mai putea să sc fu fi left.

«tec 4tccc c e ti vtteU- eC&sţ Sccte- 99

• a firm ă d -n a M a ria J u c a n , o fe m e ie c e lu cre a ză în p a n ific a ţie d e 2 3 d e a n i *

-V ă co n sid e ra ţi o fem eie împlinită profesional?

- Da. Poate n-am ştiut să cer Bai mult, dar mi-c bine. Fac ceea cc-mi placc şi ştiu, sau îmi place ceea ce fac. Zilnic, producem Pentru populaţia Clujului, 25-28 tone de pîine. Săptâinînal, livrăm10 tone dc pîine pentru Armata s IV-a Transilvania, unde am

După absolvirea Liceului M ihai Viteazul din Turda, intervievata noastră de astăzi a optat pentru Facultatea de Industrie Alimentară din Galaţi, din simplul motiv că fabrica de pîine din Tundă căuta absolvenţi cu care să încheie contracte pentru a-şi asigura, în perspectivă, specialişti După absolvirea facultăţii, contractul n-a mai fost valabil, repartiţia şi-a luat-o în Bucureşti şi, din 1976, a venit la Cluj. Apoi, profesia a devenit o preocupare de prim interes. Astăzi, la 46 de ani, după 23 de ani de muncă în domeniul panificaţiei, Maria Jucan este inginer-şef la S.C.”Napopan”, una din primele două societăţi din panificaţie care s-au privatizat, în anul 1993, prin metoda MEBO. în ultimele 3 luni am ajuns cu producţia de morărit la nivelul de vîrf al anului 1989. \

cîştigat licitaţia. Profitul societăţii pe anul 1994 a trecut de un miliard de lei.

- M a jo r ita te a s a la r ia ţi lo r d- v o a s tră s în t fem ei.' Cum se lucrează cu femeile?

- Foarte bine. Eu una afirm câ se lucrează mai bine cu femeile decît cu bărbaţii, sînt mai conştiincioase.

- Pc d -v o a s tră p e rso n a l v-a m a rc a t, p ro fe s io n a l, fa p tu l că sîn teţi femeie?

- N-am resim ţit niciodată acest lucru. Pc urm ă, cu funcţiile de conducere sînt obişnuită din perioada de dinaintea lui 1989. La acea vrem e am avut funcţii de conducere la Fabrica din Baciu, am

fost şefa producţiei şi inginer-şef la fosta Î.M.P.F.. - C înd a fost mai g reu , înainte sau acum ?

- Uşor nu a fost nici înainte, dar acum este mai greu, volum ul de muncă este cu m ult mai mare. Probabil şi > din cauză că la “Napopan” sîntem mai puţini.

- Am văzut fabrica care acum se cheam ă N apopan în a in te dc 1989. Acum este de nerccunoscut, pe dinăuntru şi în exterior. C ît aţi investit pen tru m odern izare?

- în total, am alocat anual cîte 200 de milioane de lei. în sfîrş it, am reuşit să punem lucrurile la punct, să asigurăm condiţii c iv ilizate Ia' locul de muncă. Am construit chiaro sală de tratamente şi. recuperare pentru personalul nostru , care dispune şi de 0 saună. Avem două cadre universitare specializate în

cultură fiz ică şi sport care , sub supravegherea m edicului nostru, acordă consultaţii.

- Soţul d -voastră este d irec to r al societăţii şi coleg în consiliul de adm in is tra ţie a l societăţii. Cum este să lucrezi îm preună cu soţul?

- Este şi b ine şi rău. B ine, că tragem îm preună în rezo lvarea multor probleme, rău pentru că apar, din punct de vedere profesional, divergenţe care trebuie conciliate, însă, cum am reuşit împreună, pot spune că am colaborat şi colaborăm bine.

- Fiind în familie doi specialişti în păn iT icaţie , sp re cc vă în d ru m aţi copilu l?

- Băiatul nostru este în clasa a XI- a la Liceul Bariţiu. Este-hotârît, în concordanţă cu no i, p ă rin ţii, să urm eze industria a lim entară , la Galaţi, unde am absolvit atît eu c ît '

şi soţul ţneu.- După rezu lta te le societăţii

N ap o p an , c a re m erge fo a rte b in e , s -a r p u te a sp u n e câ o duceţi şi d-voastră la feL Aveţi acasă o m enajeră?

Nici pomeneală. Locuim 'în M ănăştur, în tr-un apartam ent obişnuit, mobilat înainte de 1980, şi lucrez acasă ca orice femeie salariată. Poate cbiar mai mult; avînd în vedere că sîmbăta sînt la fabrică, iar despre concedii nu poate fi vorba. De altfel, nici nu cred că, din două salarii, s-a putut agonisi a tît de m ult înc ît sâ construieşti o locuinţă tip vilă. Vreau, însă, sâ vă spun că mă simt bine în casa mea, m-am obişnuit în M ănăştur şi-m i place unde locuiesc.

A consemnat ’ Maria SÂNGEORZAN

A D E V A R U Lde Cilii E C O N O M IA miercuri, 27 septembrie 1995E 2 B T

83,3 la sută dintre clujeni

şi-au ridicat cupoaneleîn întreg judeţu l, ieri, erau

distribuite 485.8$>8 cupoane (83,3 la sută din total), 82,6 la sută în urban şi 84,5 la sută în rural, procentul situîndu-se sub media pe ţară.• De la secretariatul judeţean pentru aplicarea Legii 55 am aflat care sînt problemele ivite în perioada distribuirii cupoanelor: ,

• a existat un număr de 14.500 de • persoane îndreptăţite să primească cuponul, ale căror d a te ' de

' identificare au necesitat trecerea pe liste suplimentare din cauza âmisiunii de pe liste, neconcordanţe faţă de datele din buletin etc: Soluţionarea acestor cazuri necesită timp din cauza circuitului care trebuie respectat : verificări la Serviciul evidenţa populaţiei al

. Inspectoratului judeţean de Poliţie - Centrul de Calcul Electronic -_ Centrul de Imprimare Bucureşti - Direcţia de Poştă - centrele de distribuire. Dintre acestea; au fost soluţionate 4.300 de cazuri. ,

• 14.000 de persoane au folosit cel puţin un carnet cu certificate de proprietate în privatizarea unei societăţi comerciale şi au prezentat neclarităţi ale datelor lor de identificare. Acestea nu au dreptu}, la cupon, conform Legii 55 din 1995 şi â Normelor Metodologice de distribuire a cupoanelor: Urmare a corespondenţei avute cu PAS-urile a 31 de societăţi com erciale din judeţ arondate la FPP 1 Banat-

. Crişana, au fost recepţionate la Secretariatul judeţean situaţiile . clarificate. Un număr mare de persoane s-au regăsit pe aceste liste,

y.

în această situaţie, unii şi-au ridicat * cuponul în mod ilegal, iar acum se

prezintă Ia sediul Secretariatului judeţean pentru a solicita anularea şi returnarea cuponului.'

în teleconferin ţa d in . 22 septembrie 1995 a Regiei Autonome de Poştă şi D irecţiile regionale, a fost precizată Hotărîrea Consiliului de A dm inistraţie al A..N.P. B ucureşti referitoare Ia situa ţia persoanelor care se găsesc în unităţile militare, în detenţie, spitale de bătrîni şi de handicapaţi, care nu au pe cine împuternici pentru-a-şi rid ica cuponul. A cestea vor fi centralizate la nivel naţional de către forurile tutelare (M .I., M .Âp.N., I.S.H .), avizate de către C entrul N aţional de In form atică din Ministerul Industriilor, cupoanele urmînd a fi distribuite prin Direcţiile judeţene de poştă, după încheierea acţiun ii de d is tribu ire ’ (30 septem brie). D acă se constată tipărirea unora dintre acestea, se vor retrage de la centrele de distribuire ş r se vor' p reda .la M ini steru l Industriilor.' Direcţia de poştă a luat măsuri de distribuire a cupoanelor la centrele de d is tribu ire în o rar p re lung it, astfel:. în mediul urban, de Ia 8 la 15, în 'm ediu l rural, de la 8 la 2 0 . în z ile le de sîm bătă şi dum in ică, distribuirea s-a făcut şi prin factorii poştali la domiciliul clienţilor. Cu toate acestea, un num ăr m are de persoane nu au fa s t găsite la domiciliu, fiind plecaţi din localitate, la ţară' sau din ţară. Sînt şi persoane care nu doresc să prim ească

’ cuponul.

Banca Transilvania se extinde

Asigurările de viaţă cn acumulare de capital

Asigurările mixte de viaţă cu' acumulare de capital sînt un tip de asigurări de viaţă, pe~care SC ^Asigurare de viaţă Felix ” SA le oferă clienţilor, alături de alte forme de asigurare, prezentate la cerere. Această asigurare este de două tipuri: asigurare de viaţă cu acumulare de capital şi asigurare de viaţă suplim entară cu acumulare de capital pentru cazul decesului cauzat de accidente.

A ceste asigurări se încheie pentru valori preferate de client, suma asigurată fiind nelimitată, pe o durată minimă de 5 ani. V îrsta maximă a asiguratu lu i poate merge pînă la 65 de ani. Prim ele dc asigurare po t fl plătite, fie dintr-o dată (primă unică), fie eşalonat, în rate. La finele anului, sumei asigurate prin contract li se adaugă

. dobînda bancară, valoarea sumei asigurate sporind cu acest excedent. în plus, firma oferă asiguraţilor, un excedent provenit dintr-o cotă de 90% din profitul anual al firm ei, care , de asem enea, se adaugă sumei asigurate, mărind-o corespun­zător. Dacă pînă la expirarea termenului dc asigurare nu s-a produs nici unul din riscurile asigurate, asiguratul încasează integral suma asigurată şi excedentele aferente ei. în cazul în care arc loc dccesul asiguratului, succesorii legali ai

acestuia primesc integral suma asigurată şi excedentele aferente acesteia. în cazul în care decesul

- are loc din cauza unui accident, succesorii primesc dublul sumei respective. A v înd în vedere procesul inflaţionist prin care trece ţara ; sum a asigurată se poate m odifică, adaptîndu-se cerinţelor clientului, majorarea ratei ducînd la majorarea sumei asigurate pe care clientul o va prim i la scadenţă. P o liţa de asigbrare începe să-şi producă efectele încă de la încheierea ei, ad ică de la data plăţii prim ei prime.

De asem enea, după cum nc informează dl director general adjunct V iorel LĂCĂTUŞ, în prezent se negociază cu băncile pentru ca această po liţă de asigurare să poată fi considerată gaj pentru acordarea creditelor bancare către populaţie, aşa cum se procedează şi tn ţă rile occidentale. •

D eşi această societate e s te - nouă (fiind operativă din 1 septem brie a .c .) a re deschise sucursale pe teritoriul întregii ţări, poliţele de asigurare putîn- ’ du-se încheia atît la sucursalele sale, cît şi Ia sucursalele ARDAF sau Ia sed iile B ăncii "D acia Felix” Cluj, Turda, Dej, Huedin şi Cîmpia Turzii.

Diana ANDRAŞONI

Banca Transilvania, a doua bancă particulară cu sediul central în Cluj, a avut de la înfiinţare şi pînă acum o evoluţie sigură. Intr-o conferinţă de presă, preşedintele consiliului de administraţie al băncii, dl Iosif Pop a prezentat dinamica principalilor indicatori. .Banca a început, în februarie 1994, cu ,un capital subscris de 2 miliarde (capital vărsat un miliard). La finale anului trecut, capitalul subscris şi vărsat era de 4,3 miliarde lei. După prima subscripţie (închisă) a urmat o a doua, în aprilie 1995, care a cuprins 750.000 de ac ţiun i, în valoare to tală de 15 miliarde de lei.în răstimp de o lună şi jum ătate au fost subscrise toate ac ţiun ile ,, astfe l îne îţ Banca T ransilvania a m ai so lic ita t la CNVM o suplimentare de 800.000 de ac ţiun i, cu două preţuri de preemţiune de care au beneficiat toţi. acţionarii vechi şi o ofertă publică de 22 do lari SUA ac ţiu n ea^ în prezent banca are 588 de acţionari,

■’fsjnînînd la ideea de început: nici unul dintre acţionari să nu deţină mai m ult de 5 la sută din totalul acţiunilor (la subscriere, iar nu la capitalul vărsat). 78 la sută dintre acţionari sînt autohtoni, ceilalţi fiind din d iverse .'ţă ri, preponderent occidentale.

Banca a început cu o unitate în C luj-N apoca, iar acum are în. funcţiune sucursale în Bucureşti, Oradea, Braşov, Ploieşti, Zalău şi o

agenţie în cartierul Mănăştur. Sînt în curs de amenajare sucursale ale băncii şi la Arad, Timişoara, Baia- Mare, Sibiu, Buzău.

Personalul băncii a crescut la 35 de persoane la cen tru l Băncii Transilvania şi 125 pe sucursale.

Au fost extinse re la ţiile de cooperare cu bănci din ţară şi străinătate. Din ţară sînt agreate 18 bănci, iar din afară 32-de bănci din Europa şi A m erica de Nord. De notat că pe alte continente-banca lucrează prin bănci germ ane sau americane. Clienţii băncii au depăşit cifra de 12.000, 96 la sută dintre clienţii persoane fizice fiind firme private. Obiectivul declarat al băncii este, de fapt, susţinerea sectorului privat, creînd condiţii avantajoase de credit pentru PAS-uri.

Aria investiţiilor pe termen mediu a fost, de asem enea, extinsă, ponderea investiţiilo r pe termen mediu şi lung tinzînd spre 10 la sută.

în limita legală a 20 la sută, banca participă în alte societăţi: societate de asigurare-reasigurare SAR. societatea de valori mobiliare Strim, un post de radio pe Feleac.

Demnă de re ţinu t a fo s t şi afirmaţia preşedintelui Băncii con­form căre ia T ransilvan ia nu are credite neperform ante, ponderea creditelor întîrziate fiind de doar 2,4 la sută, faţă de optimul de 5 procente pe plan mondial.

S . C . ” B R O K E R ” S . A .

Cu sediul în, Cluj-Napoca, str. Universităţii, 2, telefon 192508, societate de valori mobiliare cu- un cap ita l social j de peste li000.000.000 lei şi cu sucursale în municipiile: Alba-Iulia, Arad, B aia-M are, B istriţa , B raşov, Bucureşti, Deva, Oradea, Ploieşti, Tîrgu-Mureş, Satu-Mare, Sibiu, Zalău. ; ,■. * Cumpără şi vinde acţiuni şi

certificate de acţionar; .*■ A sigură preschim barea

carnetelor cu certifica te de proprietate în condiţiile cele mai

bune oferite,.în, cadru l m arii privatizări;

* întocm eşte prospectul de emisiune pentru societăţile care doresc să se capitaleze;

* Asigură plasarea titlurilor pentru o fe rte le publice prin sucursalele p roprii şi prin sindicatul realizaţîn acest scop;

* Formează şi administrează portofolii individuale de valori mobiliare ale clienţilor; \

* întocm eşte docum entaţia necesară societăţilor comerciale doritoare pentru a fi admise la cota Bursei.

Cronica nemulţumituluiA s o c i a ţ i a " R u r a l E c o - T o u r s

A g r o - M o n t a n ” a t r i m i s

o s c r i s o a r e d e s c h i s ă A g e n ţ i e i

d e P r o t e c ţ i e a M e d i u l u i"Asociaţia noastră, "Rural Eco-

Tours A gro-M ontan" este cu personalitate juridică şi a fost creată pentru a sprijini iniţiativa privată prin facilităţile oferite de Ordonanţa 62/24 august 1994, aprobată prin Legea 145/31 decem brie 1994, precum şi ordinul nr. 20 din 4 aprilie 1995. în acest sens, sîntem total nedum eriţi pentru fap tu l că-atît O rdonanţa c ît ş i legea fiind publicate şi cunoscute, solicitarea în reg istra tă cu nr.2151 din 15.06.1995, nu a prim it răspuns (ch iar şi negativ) din partea inspectorilor care s-au deplasat la faţa locului. Cu toate câ timp de cinci ani foarte mulţi întreprinzători care au vrut să desfăşoare activităţi agroturistice în ferme şi pensiuni au fost lipsiţi de facilităţile legii, acum această lege existînd, s-ar părea câ rid ică noi bariere birocratice (în cazul de faţă din partea agenţiei pe care o conduceţi) care face imposibilă aplicarea ei.

Motivul plecării unor angajaţi în concediu sau bunul plac al unora sau al a ltora care sîn t abilitaţi,

blochează pur şi simplu o iniţiativă legislativă care a fost aşteptată de mii de gospodari pentru a putea începe ac tiv ita tea . La m otivul invocat"că nu există precedent", îmi permit să atrag atenţia că, în mod logic, precedentul trebuie creat de cineva. Cu regret vă amintim că într-un sta t de drept legea este aceeaşi pentru toată lumea, iar un răspuns nu poate depăşi 90 de zile, timp în care oamenii sînt plimbaţi pe drumuri din motive care ne sînt străine. Ne permitem să ne întrebăm, şi sa vă întrebăm totodată, care vor fi efectele acestui stil de muncă atunci cînd un gospodar, de exemplu din comuna Beliş, va trebui să bată drum urile spre Cluj, timp de trei luni, pentru a primi un astfel de aviz, fărâ de care dosarul nu poate fi înaintat nici Comisiei de privatizare a C onsiliului judeţean şi nici Ministerului Turismului în vederea obţinerii autorizării de funcţionare.

Scrisoarea, rem isă presei, este semnata de prof. Rada Geomoleann şi este adresată directorului Agenţiei pentrn Protecţia Medinlni Cluj

La RENEL continuă lucrărileîn acest an au fost realizate,' la

F.R.E. Cluj, lucrări de modernizare a reţelelor electrice de consum gene­ral şi ilum inat public: Au fost m odernizate reţelele de ilum inat public de pe străzile Avram lancu, Horea, Paris, P-ţa Gării şi au fost executate lucrări de repara ţii şi întreţinere a iluminatului public din cauza stării avansate.de uzură a unor echipamente ale instalaţiilor care au funcţionat eronat. Reţelele de cable de pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca sînt în permanenţă afectate de lucrările de săpături executate în" condiţii necorespunzătoare, ceea ce conduce la întreruperi ale furnizării energiei electrice pe zone mari de

ca rtie r , aşa cum a fo s t în jt| septembrie în zonele O b s e r ^ Republicii, Gheorgheni, Măiij,^ şi Grigorescu. în perioada urmato,, s în t p lan ificate lucrări 4 îmbunătăţire a iluminatului puţ,];, pe C alea M ănăştur şi în z«le| periferice ale municipiului. Af0s executată verificarea punctelor con tro l pen tru- preveijrt funcţionării eronate a acestora. F)ţ| Cluj, prin acţiunile sale, doreş|c, îm bunătăţească continuitate alim entării cu energie electrici consumatorilor, la nivelul ceritic|t acestora, fiind receptivă la sesiz^ consum atorilor, conform prep,,, aprecieri.

Cupoanele şi certificatele vor putea fi plasate

şi după 31 decembrie 1995

lei tu i a jir le [OH m ta zin •ba ii< ido ica iar!

în baza Legii 55, cele cinci FPP- uri se transformă în societăţi de investiţii financiare. Posesori de titlu ri de p riva tizare (cupoane, carnete întregi, certificare separate) vo r putea face plasam ente, cu începere chiar de la 1 octom brie a .c ., la aceste societăţi. în C luj- Napoca nu există un FPP, dar FPP 1 Banat-Crişana are o filială în oraş. C onducerea acestei filia le ne-a asigurat că la FPP 1 investirea titlurilor este fără riscuri deoarece există siguranţa unui cîştig anual

rezu lta t din m edia d iv id e tlj; obţinute de FPP 1 de la socielifl comerciale unde deţinesau va dijj pachete de acţiun i. T o t prii' avantaje a fost menţionată asij unei reprezentări calificaţi i1 adunările generale ale acţionai şi în adm inistrarea societâiili comerciale. Acţiunile FPP 1 tn cotate la bursă şi vo r p u tea li, t

. uşurinţă, transformate în bani,ii riscul de faliment este, practic, ii d a to rită d iversită ţii investiţiile proprii.

:nu:lortoa

tfitiţIarers;âcŞiilîine.pciis<înic

Societăţile de valori mobiliare aa început să IncrenSe vînd şi se cumpără acţiuni

Dacia Felix, Apulum, Ursus, Bursa Transilvană si Banca Transilvani)

în data de 26 septembrie, la SVM Strim, de pe B-dul Eroilor nr.38, se cereau acţiuni la Banca Transilvania (29.000 le i), B anca D acia Felix (5000 le i), U rsus (27.000 Iei), carnete cu certificate de proprietate (5000 lei). Ordinele de vînzare erau pentru acţiuni la: Banca Transilvania (31.500 le i), B anca D acia Felix . (6.500_lei), Ursus (33 .000 le i),

Apulum (35.000 Iei), carnete cu certificate de proprietate (15.004Iei] şi Bursa Transilvană (95.000 lei) P recizăm valorile nom inale il ac ţiun ilo r: Banca - Tran s il vait20.000 Iei, Banca Dacia Felix 5W lei, U rsus 1000, Apulum 10.0W| carnete cu certificate de propriets'25 .000 le i şi Bursa Transilvai100.000 lei ■

Certificatele de acţionar vor fi eliberate exclusiv

pe numele titularilorG uvernul Rom âniei a s tab ilit

vineri, 22 septembrie, procedura de plasare a cupoanelor şi carnetelor cu certifica te de p roprieta te . C ertifica te le de ac ţionar vo r fi e libera te exclusiv pe num ele titularilor de cupoane şi vor fi pre­date personal acestora, cu excepţia cazurilor special prevăzute de acest act normativ. Astfel, poate fi obţinut m andat pentru rid icarea certificatelor de acţionar, în baza unei procuri speciale în cazul bo lnavilo r ne transportab ili, bătrînilor care nu se pot deplasa, succesorilo r asupra căro ra s-a in s titu it tu tela sau curatela . De asem enea, în cazul persoanelor a fla te în deten ţie , m ilita rilo r în term en, ce tă ţen ilo r in ternaţi în cămine sau alte instituţii similare sau pentru persoanele care în perioada dc certificare a calităţii de acţionar sînt plecate din ţară. în toate aceste situaţii, procura va fi autentificată

sau certificată de notarul pul!i(< sec re ta rii consiliilo r locale com unelor şi oraşelor în carc o* funcţionează birouri dc noH[j publici sau de către conducător11 instituţiilor publice amintite mai*1 (com andanţii locului de detest11’ d irec to ru l căminului-spil*^ conducătorul instituţiei în intere**' căreia se efectuează deplasare^

Conform acestui act normili'' sînt interzise operaţiunile de schi®' a titlurilor dc privatizare în nuu^ si contul cetăţenilor îndreptăţiţi1 către alte persoane juridice decît fi prevăzute la art. 18 din Legea pe!-1 accelerarea privatizării, precujtff co nstitu irea oricăror sociel^ comerciale sau asociaţii non-pK^ care au inclusă, în ob iec tu l^ activitate, această operaţiune.

- Pagină realizată de Maria SÂNGEORZAN

J

I n

S

|5) miercuri, 27 septembrie 1995

f

i M t î U C A M VO&zli

Mo”

bea noastră a devenit peste un "Las Vegas” în miniatură, nebunia "C ăritasu lu i” cu

uri mari şi rapide, au apărut Je săli de jocuri mecanice sau ionice cu aparate care mai de nai sofisticate. Pătim aşii ilor de noroci petrec zile şi nopţi îinouri, restaurante, baruri şi baruri, în fata miraculoaselor de "făcut bani”. în acest ”El

de ocazie, pokeru l ican are cea mai mare audienţă lartea jucătorilor. El a prins în o mulţime de lume "pestriţă” ,

inuiţii "casei”, clienţi adică, ai or de joc, cuprind "pokerişti” toate mediile sociale, începînd

Î|a copiii străzii, cerşe to ri, îtişti”, studenţi, elevi, bişniţari Ia "patroni” şi chiar...profesori

rersitari. Bogaţi sau săraci, cine ;â o dată poker şi a cîştigat, o ■ şi a doua oară, pentru că, în il în carejOmul c îştigă ceva, ine dornic de mai mult. poate şi pierde toată bruma de liseală strînsâ cu atîta trudă o întreagă. în faţa tabloului elec- ic ale aparatului de joc, ;ristul pasionat de acest joc aculos” preocupat şi atent ca un Iar silitor”, aşteaptă cu sufletul iră să prindă o "qintă royftla” un "careu de aşi”. Am a fla t,- ce am spart "tăcerea”, ca în .

t"paradis” norocoşii au cîştigat

i

i i

milioane de lei, iar alţi pătimaşi ai acestui joc au pierdut bani grei sau şi-au lăsat gaj b iju terii sau alte lucruri scumpe. Aparatele electro­nice de tip "American Poker 11” sînt mai "deştepte”...decît jucătorii şi nu prea ştiu să piardă! F raierii sînt curăţaţi zilnic de sute de mii de lei. Banii intră în buzunarul fericitului "întreprinzător” patron care a avut inspiraţia ca în localul său să pună măcar două-trei maşini de "făcut bani. "O bişnuiţii casei” vin, beau cîte un pahar cu tărie şi cîte o cafea, dupâ care se lasă furaţi de poker ore întregi. Pierd, dar...nu se lasă. Cine cîştigă? Patronii. .

Ei nu fură, cîştigă "cinstit” şi fără ' mari investiţii anual, milioane de lei. Scot bani din prostia împătimiţilor acestui joc de noroc. Şi totuşi... peste tot în baruri, cafenele , la aceste jocuri este m are aglom eraţie,, înghesuială. Consumatorii îşi~beau tăria sau cafeaua în "du lce le” c linchet al apara te lo r de "făcut bani”. .Pokeriştii asudă muncind şi visînd la cîştiguri mari. Statul n-are bani, cetăţeanul nici atît. Ne punem firesc întrebarea, de unde au aceşti pătimaşi ai jocurilor de noroc sute d^jnii de lei zilnic. Cine ştie... să ne spună şi nouă! Dar... pînă vom afla, va trece multă apă pe Someş, prin burgul nostru.

Vasile MOLDOVAN

iIrrvvt i r »

I I[1

Un pokerist "anonim "... viitor milionar la jocul de noroc 'American Poker". ^ s ™ .Foto: Teodor BRAZDĂU

L e g e a e x e c u t ă r i i p e d e p s e l o r

G r e v a f o a m e i / r

ffW■'"A ■

mîn penitenciare se petrec multe lucruri^ unele purtînd o amprentă

dramatică. Condamnaţi disperaţi, prinşi în totfelul de încurcături, nu găsesc' o altă rezolvare decît să renunţe la dreptul de hrană. A nu te hrăni înseamnă de fapt acceptarea momentului plecării în altă lume. Cînd condamnaţii adoptă această poziţie, crează o anumită stare de tensiune în penitenciare; şi condamnaţii nu răitiîn în expectativă. Cazurile nu sînt deloc rare şi de aceea s-a instituit o reglementare juridică specială. Astfel, în art. 113 din lege se învederează: cînd.un condamnat refuză să prim ească hrană, comandantul penitenciarului este obligat să-l cheme de îndată, pentru ca, acesta să arate cauzele care l-au determinat sâ refuze hrana. Dacă sînt mai m ulţi condam naţi în aceeaşi situaţie, ei vor fi chem aţi individual. Comandantul explică condamnatului urmările dăunătoare la care se expune, arătîndu-i m ijloacele legale de care poate uza 'pen tru rezolvarea nemulţumirilor pe care le are.-Dacă condamnatul îşi menţine hotărîrea, comandantul, în 24 de ore, îi va lua o declaraţie scrisă din câre sâ rezulte motivele care l-au determinat să refuze hrana. Cînd condamnatul refuză sau este în imposibilitate să dea declaraţie scrisă, comandantul împreună cu medicul penitenciarului încheie un proces verbal în care .se consemnează această situaţie. De asemenea, se raportează de îndată la Direcţia generală a penitenciarelor. Declaraţia sau procesul verbal se înaintează organului de urmărire penală, în cazul.în care condamnatul se află în curs de urmărire, iar în celelalte cazuri procurorului însărcinat cu supravegherea locului de deţinere. Ziua începerii refuzului de hrană se consideră din momentul în care condamnatul a declarat scris aceasta sau s-a încheiat proces verbal. Condamnaţii care refuză sâ primească hrană sînt izolaţi de ceilalţi, în camere anume destinate, cu respectarea regulilor de separaţie. La mutarea în aceste camere li se face percheziţie amănunţită, li se ridică toate alimentele,' articolele de fumat şi lucrurile de prisos care se predau spre păstrare ofiţerului sau subofiţerului de serviciu! în momentul în care iau această hotărîre, condamnaţii nu mai au dreptul’să primească hrană, cărţi, ziare, reviste, ţigări, bani pentru cumpărături şi pierd dreptul de a primi sau trimite corespondenţă pînă la încetarea refuzului. După 48 de ore de la refuzul de a prim i hrană, deţinutul este alim entat artificial de trei ori pe zi. Alimentaţia artificială se efectuează de medicul penitenciarului. în cazul încetării refuzului de htană, condamnatului i se ia o declaraţie ori se încheie un proces verbal. Odată cu încheierea acestui act, condamnatul este mutat în camera de deţinere în raport de categoria din care face parte, ori este internat la infirmerie sau spital. Viaţa în penitenciar nu-i deloc uşoară, cum sînt tentaţi unii sâ creadă. ' ' ,1

Jurist Ion GHERCIOIU

H o ţ u l d e . . . î r o c E o c î r eDupă Revoluţia din Decembrie

’89 s-a înm ulţit numărul proprietarilor de terenuri agricole. Peste noapte au apărut adevăraţi: fermieri, care s-au trezit cu zeci de hectare de păm înt m oştenite din moşi - Strămoşi, Omul avid de avere s-a apucat de treabă, dar cînd nu ai bani şi mijloace de transport, sau cel puţin.,:un tractor, ce să faci?

Groza Petru, dulgher de meserie, în v îrs tă de 33 de ăni din oraşul Gherla, într-o seară şi-a însuşit pe nedrept un tractor aparţinînd SC "Agricola” SA din localitate, parcat. în loc public, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, tractor pe care l-a condus.pe drum urile publice fără a poseda perm is de

conducere: A tîta s-a to t plim bat, pînă cînd furtul â ajuns la... urechile poliţiştilor locali.

Fapta lui se numeşţe( furt calificat în paguba avutului public, la care se m ai adaugă şi conducerea pe d rum urile ' publice 'a unui

; autovehicul fără a poseda'pennis de conducere. Pentru aceste infracţiuni- fiind şi recidivist - a fost condus- de această dată fără tractor » la Penitenciar.

Mecanizarea agriculturii cîştigă - tot mai mult teren şi la noi. Oamenii cinstiţi îşi'cumpărâ tractoare direct din fabrică, dar unii - aşa cum vedeţi şi mai sus - îşi însuşesc lucrurile, altora. Si astă nu e conform legii...

SZ.Cs.

SM reg lem entă riv în dom eniul condiţiilor tehnice pentru autovehiculeîn b a ia O rdinelor nr.158/388 al

M in is te ru lu i T ran sp o rtu rilo r şi Ordinului n r.l65/389 al Ministerului de In terne din M onitorul O ficial nr. 166 din 01.07,1994, em ise pe baza evenimentelor rutiere cauzate de co n d iţii tehn ice necorespun­zătoare , au fo s t m odificate , în temeiul Art. 8 lit. a din H.G. nr. 594/ 1991 i condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de către-autovehicule şi rem orcile acestora care circulă pe drumurile publice, prin Revizuirea n r.l p riv ind inspecţia tehnică period ică a au toveh icu le lo r şi rem orcilor acestora (RNTR-1) şi s-a efectuat alinierea la Regulamen­tu l n r.70 em is d e 'C o m u n ita tea E conom ică. E uropeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite.' P en tru ca un au toveh icu l sâ corespundă, din punct de vedere tehnic , trebu ie , în p lus fa ţă de con d iţiile de pînă acum , să aibă prevăzute: (ex tras din RNTR -1 ) ”4.4. Automobilele cu masa totală m axim ă au to riza tă mai m are de 3500 kg sau lungimea mai mare de 7,00 m , jn c lu siv -au to trenu rile , trebuie echipate la partea din spate cu p lăci de iden tificare dreptun­g h iu la re , com puse din elem ente reflectorizante de culoare galbenă ş i/ fluorescente de culoare roşiei care să le facă mai uşor de recunoscut, a tît ziua, c ît şi noaptea, conform Regulam entului 70 ECE - O.N.U,

4 .5 . M aşin ile au topropu lsa te pentru lucrări şi ansamblurile for­m ate d in trac to r şi una sau două , remorci agricole sau maşini agricole tractate trebuie echipate la partea din spate cu o p lacă de iden tificare triunghiulară, compusă din elemente

reflectorizante şi fluorescente di? culoare roşie, care să le facă mai uşor de recunoscut, atît ziua, cît şi . noaptea, conform Regulamentului 69 ECE-O.N.U. i

4 .6 Vehic,uleie a căro r lăţim e . depăşeşte 2,5 m, autom obilele speciale trebuie marcate pe suprafeţe anterioare şi posterioare, cît măi aproape de contururile exterioare laterale, cu dungi alternante aibe şi roşii compuse: din elem ente reflectorizan te sau fluorescente, descendente că tre ex terio ru l vehiculului, conform Regulamen­tu lu i 70 ECE -»O .N.U , Pentru vehiculele cuprinse în paragraful de mai sus aflate în circulaţie, aceste prevederi se aplică începînd cu data de 01.07.1995, în vederea evitării nep lăcerilo r, facem un apel p artic ip an ţilo r: la tra fic sau deţinătorilor de autovehicule care trebuie echipate în acest mod să ia toate măsurile necesare pentru a se evita sancţionarea contravenţională a conducătorilo r auto şi/sau a' rev izo rilo r tehn ici din unităţi, precum şi ev itarea rid icării certificatelor de înmatriculare pînă la-ech iparea corespunzătoare a : acestor autovehicule. Pînă în prezent singura firmă autorizată de Registrul. Auto Român să realizeze astfel de plăci reflectorizante este S.C. "Vesta Investment” S.R.L. din Bucureşti, str. C alea B ucureştilo r N r .l , cu reprezentanţa la Cluj-Napoca S.C. ”M.N.L.” S.R.L., str. Taberei nr.4.

Lt. Rus SORIN Compartimentul

Educaţie Rutieră Serviciul ^- Poliţiei Rutiere Cluj'

C a r o s a b i l i După 80 de metri

de cădere liberă printre copaciNu este vorba despre doborirea unui record Guinness, deşi aşa ar părea

la prima vedere. Esţe vorba despre "finişul” unui grav accident rutier! Luni, la orele patru ale dimineţii, pe drumul judeţean 107 P, Mariş Octavian de 27 de ani, din Mărişel conducea autoturismul ARO, înmatriculat cu numărul CJ-02-KTC. Alături de el, în maşină, alte cinci persoane. Probabil şi din spirit de bravură, acesta calcă pedala de acceleraţie mult prea tare' faţă de condiţiile de drum. Oboseala (era doar ora 4 a.m.') a avut probabil- şi ea un cuvînt de spus. Astfel că într-o curbă uşoară la dreapta, Mariş O ctavian pierde controlul volanului, după care urm ează o cădere în prăpastia din stînga drumului, de mai bine de 80 de metri printre copaci. Dacă se poate spune aşa, deşi ar părea poate deplasat, călătorii au scăpat destul de ieftin, cu toate că unul din cei şase ocupanţi ai ARO-ului a decedat pe loc. Putea fl însă şi mai râu. .Cel care a decedat se numeşte Roşu Vasile de 21 de ani. Celelalte persoane (Mariş Octavian, Roşu Mihai de 21 de ani, Miclea Angela de 16 ani, Rus Adriana de 16 ani şi Lăpuste Leontin de 20 de ani) au scăpat cu legiuni uşoare! '

C .B A R A

Foştii s p io n i d o r e s c s ă v in ă în s p r i j in u l s e r v ic i i lo r s e c r e t e d in B u lg a r ia (li)•Interviu acordat de generalul în rezervă Vlado Todorov cotidianului bulgar ”24 ceasa” n r .147/1995 • ' -

R.: Doriţi să colaboraţi cu d iferite organe de tal privind problem ele securită ţii naţionale şi >> vă implicaţi în p reg ă tirea uno r acte norm a- jive. Se p are câ nu vă îm păcaţi cu ideea de a 15 înlăturat din m unca pe ca re a ţi d esfăşu ra t-o?

• Există peste 1100 de p ersoane , agen ţi dc informaţii aflaţi în rezervă. M ulţi dintre ci sîn t specialişti buni în domeniul politicii externe şi a l wcurităţii naţionale. Este nejustificat din toate jwctclc dc vedere să nu fie folosite calităţile lor. wim ca prin propunerile făcute să descopcrim “şui nostru în lupta îm potriva crim inalită ţii, a spionajului unor servicii secretc străine în ţa ra noastră.

în prezent, aceşti spioni acţionează nestingherit11 Bulgaria. A so c ia ţia n o as tră vă p ropune o elaborare cu Serviciul N aţional de Sccuritatc

(SNS) şi conducerii M inisterul A facerilor Interne.lt.: I)c ce accsto ra şi nu Serviciului naţional de

in form aţii? Doar sîn teţi agenţi de inform aţii, nu?,- Niciodată nu am afirmat că nu vom colabora cu

Serviciul naţional dc informaţii. Dar putem veni în ajutorul SNS pentru că m ulţi mem bri ai asociaţiei noastre, precum şi sim patizanţii ei, în actuala lor activitate au contacte cu cetăţeni străini. Se presupune că tocmai în aceste cercuri existentă spioni şi servirii secrete carc acţionează împotriva Bulgariei. Este firesc ca această inform aţie să intereseze SNS. ' ’

R.: C o n cre t, cum d o r i ţi să-i sp ijin iţi?- A cest lucru îl vom spune doar conducerii SNS.R.: C um apreciaţi ideea cabinetului de a crea pe

l în g ă g u v e rn u n c e n t r u d e in f o rm a ţ i i ş i co n tra in fo rm a tii?

- Experienţa arată că serviciile secrete trebuie să

desfăşoare activitatea pc lîngă puterea executivă., Informaţia trebuis să meargă direct Ia guvern pentru

a sc lua h o tă r îr i ju s te , .C rearea unu i cen tru -d e informaţii şi de analiză, în situaţia în carc scrviciile sccrcte vor rămîne acolo unde sînt în prezent, este o variantă de compromis. înţeleg faptul că o altă soluţie ar fi afectat relaţiile dintre instituţii. Personal, sînt însă pesim ist privind rezultatele.

R .: De ce? -- Toate serviciile secretc îş i păstrează în secret

sursele de informaţii, pentru că din informaţia însăşi se poate ajunge la sursă. D in acest m otiv serviciul respectiv va prefera să nu ofere centrului informaţia dobîndită. în cazul în care informaţia este oferită, pînă ajunge la consum ator, ca poate fi dc ncrccunoscut f iind p re lucrată şi in te rp re ta tă în m od sub iectiv . Există şi un alt motiv, l-aş numi psihologic, datorită

căru ia acest c cn tn n a u va fi deoseb it de util. F iecare şe f de serviciu doreşte ca e l însuşi să raporteze şefulu i superio r despre in fo rm aţia obţinută de subalternii săi! A ceasta pentru a se şti a cui este contribuţia.'

R .:N u daţi im presia că vă deranjează faima p ro astă dobîndită în ultim ii an i de D irecţia I?

- Nu avem de ce. Această faimă a fost c reată ' a rtific ia l, în trucît este ncccsară unor ccrcuri. A soc ia ţia doreşte să dem onstreze că această d irec ţie şi conducerea ci au ac ţio n a t pen tru interesele Bulgariei.

R.: Puteţi susţine că Direcţia I nu a executat condam nări la m oarte com andate d in ra ţiun i po litice? ,

- N iciodată.

mşmM&mMjnL__ 5J

U LTIM A O R Ă miercuri, 27 septembrie :i 995 \16

Deşi încă după gratii Ioan Stoica promite reluarea circuitului

de "întrajutorare Caritas'(u rm are din pag. 1) ■

Tribunalul Cluj, considerînd că ’ inculpatul Stoica nu a p rim it ' pedeapsa maximă pentru faptele

comise. Avocaţii Aurel Fodorean şi Teofil Tripon an atacat hotărîrea judecătorească, susţinînd că aceasta a fost neîntemeiată şi.nclegală, şi au cerut achitarea lui Stoica şi punerea lui libertate. în finalul procesului s-a dat cuvîntul inculpatului care a ' spus, printre altele, în apărarea sa: ”Acest dosar este un ”mamut cu

‘picioarele de lut”. El a izvorît din dosarul "C aritas”. A cest proces trebuiâ să fie judecat împreună cu dosarul "C aritas”. Nu s-a putut

judeca aşa. Nu mă simt vinovat cu '> nimic, am conştiinţa îm păcată. Trebuia să fiu lăsat liber pentru a continua jocul. în bilanţul contabil pe anul 1993 am avut în contul meu

peste 80 de miliarde de lei pe care i-am lăsat în circuit. D espre "C aritas” v o i scrie eu o carte. Circuitul l-am făcut pentru oameni Donaţiile de la "Caritas” au apărut la cererea unor cetăţeni al oraşului nostru. Pentru înfrumuseţarea lui şi pentru sprijinul unor instituţii de binefacere.

...Dacă există.dreptate în această ‘ţară, dum neavoastră care mă judecaţi sînteţi chemaţi să o faceţi cu Codul Penal, dosarul şi convingerea pe care o aveţi, veţi da o hotărîre care să facă dreptate şi să mă pună în libertate” . Preşedintele completului de judecată a anunţat la sfîrşitul dezbaterii, că pronunţarea sentinţei la acest proces de "răsunet” a ex-patronului Ioan Stoica seamînă pe data de marţi 3 octombrie a.c. la Curtea de Apel Cluj.

/ / ’- p r u d e ^

- s ă p ă t o r i l o r . î n P i a f a U m I f I I• ^Lupoaica” va fl în centrul unui parc

arheologie subteran *(urm are din pag. 1)

se află în Statele Unite”.Ieri la prînz, filma deja în Piaţa

Unirii o echipă olandeză despre care Palffy spunea că "n-am chemat-o noi” . . . ." ,

Noul sondaj început în P iaţa Unirii va da indicii asupra subsolului zonei unde urmează a fi amplasată statuia "Lupa Capitolina”.' Dacă vor fi găsite vestigii romane importante, arheologii vor căuta un alt loc potriv it pentru statuie. Intenţia este ca "Lupoaica să fie aşezată pe locul sondat acum-, în centrul unui viitor parc arheologic

subteran care să conserve ruinele romane aflate în perimetrul întregii Pieţe a Unirii.

Directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Gheorghe Lazarovici declară că sondajul- a p rim it aprobările tuturor forurilor legale. Nu există o hotărîre a Consiliului local pentru amplasarea "Lupoaicei” în Piaţa U nirii, urm înd ca după avizul dat de arheologi, proiectul să fie supus dezbaterii Consiliului.

Lucrările arheologice la sondaj trebuie încheiate în cel mult două luni în ţimp de iarnă săpăturile fiindoprite. Cajus CHIOREAN

Un nou candidat la Preşedinţia României

Dr. Octavian Gheorghe Plaşa, di­rector general al C entrului de inovare d in Tîrgu M ureş, şi-a declarat intenţia de a candida la funcţia de preşedinte al României la viitoarele alegeri.

"Ţinînd scama de faptul că mai multe institu ţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, organizaţii şi agenţi econom ici, persoane aparţinînd cclor mai largi categorii sociale din întreaga ţară mi-au oferit sprijinul lor, în cazul în care aş candida la funcţia de preşedinte al

Rom âniei, am decis sâ răspund acestor doleanţe prin intenţia de a candida, ca independent. Este momentul stopării, a precizat el, a oricăror m anevre de inducere în eroare a poporului român. Trebuie găsită calea pentru adevăr, so lidarita te um ană, cred in ţă şi demnitate naţională, sens în care am purtat deja discuţii cu o seamă de personalităţi ale ştiinţei, cu cetăţeni din oraşele şi satele judeţelor Dolj, Vîlcea, Caraş-Severin”.

(R om pres)

Miss Tubino 1995Duminică seara, la discoteca SUN

din Grigorescu a avut loc un elegant cocteil oferit dc firma italiană Caffe Tubino. Invitaţii au fost p lăcu t surprinşi de buna organizare a spectacolului, pauzele primei ediţii , a concursului Miss Tubino fiind relaxante în compania membrilor trupei Bum. Printre alţi oaspeţi de seamă, invitaţi, figurlnd prin tre surprizele serii, s-au numărat şi cei

de la “Pasărea C olibri” - M ircea V intilâ, M ircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vladi Cnejevici. Felicitări sponsorilor, felicitări Dianei Zbîrcea, prima “Ragazza Im agine Tubino J995”, care îşi va petrece o frnmoasă săptăm înă în Ita lia , fe lic ită ri frum oaselor fete, concurente într-o atmosferă bine întreţinută de gazdele italiene. O P

Protest al Uniunii Ziariştilor

Avînd în vedere vizarea directă şi discriminatorie a ziariştilor, în dezbaterea unor modificări aduse de Senat şi Camera Deputaţilor la Codul Penal, cu înăsprirea unor pedepse prevăzute Ia articolele 205,206 şi -239, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România protestează energic, considerînd că, prin aceste măsuri, este periclitat^ serios libertatea p resei, cucerirea incontestabilă a Revoluţiei din Decembrie 1989. . ^

Avînd în vedere prevederea constituţională, potrivit căreia toţi cetăţenii României sînt egali în faţa legii, nu cerem altceva decît tratament egal cu toate celelalte categorii profesionale, .considerînd că presa profesionistă din ţara noastră şi-a demonstrat din plin maturitatea şi probitatea, pentru a nu fi supusă unui astfel

,<le tratam ent în josito r şi diferenţiat. Solicităm, deci, Curţii Constituţionale şi Preşedintelui României examinarea cu maximă atenţie a acestei ten tative de încălcare a libe rtă ţii noastre, cerînd eliminarea din articolele de lege amintite a referirilor di­rect la presă sau, în caz contrar, includerea tuturor categoriilor p ro fesio n a le ,. • _ inclusiv a parlamentarilor, în rînd cu noi, la

ceea ce g-ar putea considera sau numi delict de presă. Precizăm că orice diferenţiere care-s-ar pro­duce în ace s t plan ar fi fost de natură să-i favorizeze pe unii în detrim entul altora^ aducînd prejudicii ireparabile unei prese libere, abia scăpată de cenzura dictaturii comuniste.

Condamnînd Ia rîndul nostru delictele de presă, comise atît de unii ziarişti sau pseudo-ziarişti, ca şi de a lte categorii profesionale , şi apreciind că pedepsirea lor trebuie făcută cu maximă fermitate, potrivit legilorJ în v igoare, cerem să nu se confunde întreaga presă cu cîteva cazuri izolate, beneficiind astfel de egalita te cu to ţi ce ila lţi, cetăţeni ai ţă rii şi m ai ales, dreptul de a ne putea exercita profesiunea în deplină libertate, fără a f i inhibaţi şi ameninţaţi de noile prevederi discriminatorii.

R eam intim că presa din România nu dispune de nici un fel de m ăşuri de p ro tecţie , că unica noastră libertate este cea dată tuturor de Constituţia ţării şi că ne supunem Codului Penal Întocmai ca toji ceilalţi. De ce, atunci, o asemenea discriminare şi în folosul cui?

Comitetul Director al U.Z.P.

P L ' 9 3 A P Ă R Ă P R E S APrevederile articolelor 205 şi 206

din Codul Penal, în opinia liderilor PL;93 , rep rezin tă "o încălcare flagrantă a libertăţii presei” şi, im­p lic it, ”a d rep tu rilo r om ului” , urmînd ca, "sub masca democraţiei”, să se reîn troneze "un soi de stat poliţienesc", a afirm at D aniela Crăsnaru, preşedintele Consiliului Naţional al partidului la conferinţa de presă săptămînală.

în acelaşi plan este p lasat şi pro iectu l de lege cu 'p riv ire lâ «părarea decretului de stat. Prevederile acestui act normativ, aflat în dezbaterea senatorilor, vor institui o "poliţie politică fără nici un fel de limite” , este ”un spionaj al statului asupra în treprinderilo r particulare din această ţară”, sînt ’’o

a lin ie re” a leg isla ţie i la cea din. "republicile fostei Uniuni Sovietice, inclusiv din R usia” , ceea ce, în viziunea P L '9 3 , ” este. eu to tu l inadm isib il”, a decla ra t Dinu Zamfirescu membru al Comitetului

■ Director. :Aşa cum a făcut-o şi la

precedentele întîlniri cn ziariştii, Dinu Zamfirescu a.prezentat două noi proiecte de lege ce urmează a fi înain tate Parlam entului: Legea siguranţei naţionale şi Legea de organizare a guvernului, Prim a din tre acestea are m enirea, în viziunea P L '9 3 , de a c larifică legislaţia în domepiu, iar cea de a doua de a ’ în lătura "supradim ensionarea aparatu lu i adm inistra ţie i” şi să în lătu re "conflictu l de com petenţe"'întrei diversele organe ale administraţiei.

PB condamnă, inlheifiadad i n ; s e p t e m b r i e 1 9 9 1 V-

într-o declaraţie făcută în numele PD şi susţinută marţi în plenul Ga- m erei D eputaţilo r cu ocazia împlinirii a patru ani de la mineriada din septem brie 1991, deputatul Traian Băsescu a afirm at că evenim entele de atunci au reprezentat ”o acţiune care trebuie (...) pedepsită exemplar, cbiar dacă prin tre cei responsabili de organizarea ei se află preşedintele de atunci şi de astăzi al României, dl Ion Iliescu, sau directorul SRI de atunci şi de astăzi, d l-V irg il Măgureanu, Sau şeful departamen­tului poliţiei de atunci şi de astăzi, George Dânescu, sau domnii Vasile Ionel ori Bârlădeanu”. Vorbitorul a deplîns lov itu ra de forţă antiguvernamen-talâ, care s-a produs

într-un moment în care guvernul Roman era angajat în "luarea unor măsuri decisive; care ar fi făcut ireversibil procesul demo-cratic” şi ar fi declanşat "vaste acţiuni pentru extinderea proprietăţii private în economie”.

El a acuzat, totodată forţele care au iniţiat şi au condus mineriada că se opun şi astăzi democratizării ţării, exemplifîcînd cu modificările aduse Codului Penal şi preconizata Lege a secretului de stat. în încheierea Declaraţiei PD-se arată câ sensul comemorării mineriadei din 1991 este dat de "reafirm area voinţei noastre de a îm piedica repetarea unui astfel de eveniment, dăunător intereselor fundamentale ale naţiunii

Vizita de lucru a preşedintelui României în SUA

C orespondentul d ip lom atic al R om pres tra n sm ite : în vederea întîlnirii cu preşedintele Statelor Unite a le A m ericii, dl W illiam Clinton, dl Ion Iliescu, preşedintele României, a sosit luni, la amiază, la W ashington. Din ech ipa care îl însoţeşte, fac parte d-nii Teodor M eleşcanu şi F lorin G eorgescu, miniştri de stat, experţi în diferite domenii, ziarişti. •

O cerem onie m ilitară a marcat ' începerea momentelor cuprinse în programul oficial al vizitei şefului statului român în capitala federală. . La Cimitirul Naţional Arlington, a avut loc depunerea unei coroane de flori la M orm întul Eroului Necunoscut. în faţa obeliscului de marmură, dedicat eroilor din primul război m ondial, a p lăc ilo r albe

m enite să a m in tea scă de «Ham ericani c ă z u ţi pe fro^ deschise dupâ catastrofa de Ijp Harbour, în războaiele dia | şi C oreea, e ra u . aliniti, conformitate cu protocolul^ drapelul naţional, steaguri 4^ ale diferitelor unităţi. Întîmpitl generalul Robert Foley, con)î(( militar al D istrictului Wasligg, preşedintele României s-a ]gC| în faţa M orm în tu lu i î I(1,

•Necunoscut. A u fost trasej] salve de tun, în semn de salut ş statului nostru a oferit generai, Foley stema României

Au fost intonate imnurile ale celor două ţări.

Preşedintele Iliescu a depu. buchet de flori la mormîntul tost preşedinte american John Kcj,

' froşedintolo lllm ts : j; /.despre convorbirile.: sirşsfiS executivului amerlei

După întîlnirea cu preşedintele SUA, B ill C linton, şeful statului român, Ion iliescu, a relevat că, în cursul convorb irilo r, a fost m enţionată determ inarea clară a Rom âniei p riv ind in tegrarea în structurile europene şi euro-atlantice şi preferin ţa noastră de a vedea dezvoltîndu-se în acest cadru, relaţiile speciale cu Statele Unite.

Am sublin iat in te resu l nostru pentru rolul deosebit pe care îl joacă şi trebuie să-l joace Statele Unite în zona noastră pentru stab ilita te , pentru securitate egală. Am aprepiat abordarea pe care A dm inistraţia americană o are în această privinţă, inclusiv iniţiativa Parteneriatului pentru Pace, în general în abordlîea

n ed isc rim ina to rie a proV; intrării în NATO - a ţă rilo r | noastră, a mai a r ă ta t preştj Iliescu. D isc u ţia a foşti deschisă, fo a r te am ica li exprim at d o r in ţa com uni \ vedea d ezv o ltîn d u -se reljj: parteneriat şi d e prietenii România şi SUA, a continui! statului român.

Am re ite ra t in v i ta ţ ia preşedintelui C lin to n deiii România, a spus preşedinteleli Adâugînd câ 1996 este an efa atît pentru noi, c ît şi pentniSli Unite, el a ţin u t să menţioiei există de am bele părţi dorii|a continua d ialogul, care s-a foarte util şi fertil pentru ambdt

Programul Radio Cluj pentru perioada 27- ^ sepiemlM ie rc u ri, 27 se p te m b rie :

6.00 Bună dim ineaţa. Ş tiri, actualită ţi şi m uzică. Revista presei transilvane.- D ialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în lim ba maghiară.10.00 B uletin de ştiri. 10,05 Agenda culturală a zilei. 10,29 Radiocircuit. 11,00 B u le tin d e ştiri. 11,05 Music Shop. 12,00 R adiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv magazin. 12,50 Press­ing. : 13,00 R adiojurnal. Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 O oră pentru toată lumea. Ştiri, actualităţi şi muzică. în di-, rect cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal. 19,15 La dispoziţia dvs. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.

Jo i , 28 sep tem b rie : 6,00. Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. R evista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. A stăzi despre ieri. 8,00 Em isiunea în lim ba maghiară.10.00 B uletin de ştiri. 10,05 Agenda culturală a zilei. f0,29 Radiocircuit. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 M usic shop. D ivertism ent m uzical. Toate genurile pentru toate gusturile.12.00 Radiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv m agazin. 13,00

R adiojurnal. 'Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisii» în limba maghiară. 18,OOOora pentru toa tă lum ea. Ştiri, actualităţi şi muzică. în directei co respondenţii. . « ‘ 19,011 Radiojurnal. 19 ,30 Emisiuw partidelor parlam entare. 20,00 Din grădina cu f lo r i millt Muzică populară la cerere! 21“ Buletin de ştiri.

V ineri, 29 sep tem b rie : iflBună dimineaţa. Ştiri, actualii» > şi muzică. R ev is ta pre»

/transilvane. Dialogul;'1' dimineţii. De lă corespondai noştri. Astăzi despre ieri Em isiunea în lim ba maghiai10.00 B uletin de ştiri. 10,0! Agenda culturală a zilei. ICfl Radiocircuit. 11,00 Buletin^ ştiri. 11,05 ‘M usic shop D ivertism ent m uzical. To«l( genurile pentru toa te gusturile12.00 Radiojurnal 12,15-13,0» E xclusiv : m agazin . 13,0® R adio jurnal. • " Microfon»' ascultătorului. 16,00 Emiliun** în limba maghiară. 18,00 O c:' pentru toată lumea. Ştin> actualităţi şi muzică, tn directe* co respondenţii. 19,0® Radiojurnal. 19,15 Un milion prieteni. Telefoane în direct:^ la prieteni - pentru prieteni. 20,$ Top 20 '+ 2M. Topul transilvi' al muzicii uşoare. 21,55 dulcii* de ştiri:

Autorizată prin S.C. rr. 123/1991, judecătoria |Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului ] Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 B / 11991 din 22 .0 3 .ig g i cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Responsabil de număr: Maria SÂNGEORZAN

I , REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariat-redactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.8$ Secretariat dercdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.5

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 193642,193097