Eficienta culturilor de porumb modificat genetic tip “Bt”

8/8/2019 Eficienta culturilor de porumb modificat genetic tip Bt

1/11

1

Eficienta culturilor de porumb modificat genetic tip BT

CUPRINS:

1. Prezentare general.paginile 1-2

2.Ostrinia nubibalis...paginile 2-4

3.Combaterea duntorilor...pagina 4

4.Beneficii economice..paginile 5-9

5.Previziuni....paginile 9-10

6.Concluzii...pagina 10

7.Bibliografie..pagina 10

Capitolul I Prezentare generala

Porumbul BT este un organism modificat genetic. Un organism modificat genetic este o plantsau un animal care au fost modificate genetic prin adugarea unei cantitati reduse de materialgenetic de la un alt organism, cu ajutorul tehnologiilor moleculare. In acest moment, organismelemodificate genetic aflate pe piat au primit caracteristici genetice pentru a rezista la duntori, la

pesticide sau au calitati morfologice imbunttite. Exemple de culturi cu organisme modificategenetic sunt cele ale porumbului BT, cartofilor BT, soia RR, porumbului RR sau porumbuluiLL.

Pentru a transforma o plant intr-o plant tip organism modificat genetic, gena care produce otrstur genetic de interes este identificat si separat de restul materialului genetic, de la unorganism donator. Majoritatea organismelor au mii de gene, iar o singur gen reprezint doar ofractiune infim din alctuirea genetic a unui organism.

Un organism donator poate fi o bacterie, o ciuperc sau chiar o alt plant. In cazul porumbuluiBT, organismul donator este o bacterie care trieste in sol, pe nume Bacillus thuringiensis, iar

gena care este extras produce o protein care ucide larvele din familia Lepidoptera, inparticular, cele ale speciilor Vanessa atalanta si Ostrinia nubibalis. Aceasta protein este numitendotoxina delta Bt. Cultivatorii utilizeaz porumbul Bt ca pe o alternativ la insecticide pentrucontrolul acestor duntori.

Endotoxina delta BT


2/11

2

Endotoxina delta BT a fost selectat deoarece este extrem de eficient in controlarea inmultiriilarvelor din familia Lepidoptera. In aceast stare de larv, acesti daunatori produc cele mai mari pagube. Proteina este foarte selectiv, neafectand in general insectele din alte ordine (precumcrbusii, mustele, albinele sau viespile). Din acest motiv, organismele modificate genetic carecontin gena BT sunt compatibile cu programele de control biologic, deoarece nu afecteaz alte

specii. Endotoxina BT este considerat sigur pentru oameni, alte mamifere, pesti, psri sipentru mediul inconjurator tocmai datorit actiunii sale selective. BT a fost disponibil sub formaunor insecticide inc din anii 1960. Aceste produse au un excelent record de sigurant si pot fiutilizate pe multe culturi, inclusiv pan in ziua recoltarii.

Pentru a ucide o insect, o parte din planta care contine proteina BT (nu neaprat toate prtile plantei contin proteina in proportii egale) trebuie ingerat. In doar cateva minute, proteina selipeste de peretii intestinelor si insecta nu se mai poate hrni. In cateva ore, peretii intestinelorcedeaz, iar bacteriile invadeaz cavitatea corpului. Insecta moare de septicemie, deoarecebacteriile se multiplic in sange. Totusi, sensibilitatea la proteina BT difer chiar intre speciilefamiliei Lepidoptera.

Modificarile genetice

Difer porumbul BT doar in ceea ce priveste faptul c posed codul genetic pentru producereaproteinei BT? Nu tocmai. Pentru a aduga o trstura unei plante, gena trebuie inserat impreuncu un fragment de material genetic aditional. Acest material genetic aditional include o secventgenetic activatoare care, partial, determin modul in care aceast nou trstur actioneaz incadrul plantei. De exemplu, activatorul poate determina ca proteina s apar in anumite portiuniale plantei sau numai pentru o anumit perioad de timp. Exist o gen marker care permitecultivatorilor de plante s determine cu usurint care plante au fost transformate. Ierbicidele siactivatorii pentru tolerant la antibiotice sunt utilizate de obicei pentru identificarea plantelor

transformate. Pot exista si o plasmid [1] sau o secvent vectorial, care permit multiplicarearapid a genei urmrite intr-o bacterie gazd, inainte de introducerea in planta respectiv.

Capitolul II Ostrinia Nubibalis

Descoperit pentru prima oar in America de Nord, in apropiere de Boston, Massachusetts in 1917,

Sfredelitorul porumbului, O strinia nubilalis, s-a rspandit pan la Muntii Stancosi, atat in Canada, cat si

in Statele Unite, precum si in statele din zona golfului Mexic. Sfredelitorul porumbului se crede c

provine din Europa, unde este foarte rspandit. Se mai intalneste, de asemenea, in nordul Africii.

Populatia intalnit in America de Nord se crede c a rezultat din incrucisarea mai multor insecte provenite

din zone diferite ale Europei. Din acest motiv in America de Nord se gsesc dou rase.


3/11

3

Imag.1: Larve de Ostrinia nubibalis pregatite s eclozeze

Numrul generatiilor care apar in decursul unui singur an variaz de la una la patru, cu o singurgeneratie in statele nordice New England si Minnesota si in zona de nord a Canadei, in timp ce inVirginia si alte state sudice se intalnesc trei sau patru generatii. In multe regiuni, numrulgeneratiilor anuale variaz in functie de climat. Sfredelitorul porumbului ierneaz sub form delarv, faza de pup si cea adult avand loc la inceputul primaverii. Diapauza[2] are loc, aparent,datorit expunerii larvelor din ultima faz de dezvoltare la zilele lungi, dar exist si ocomponent genetic. Zborurile adultilor si depunerea oulor au loc de obicei in perioada iunie-iulie si august-septembrie in regiunile cu dou generatii anuale. In zonele sudice cu trei generatii,zborurile adultilor si depunerea oulor au loc de obicei in lunile mai, iunie si august. In regiunilecu patru generatii anuale, adultii sunt activi in lunile aprilie, iunie, iulie si august-septembrie.

Oule sunt depuse in fascicule asimetrice intr-un numar de 15 pan la 20. Oule au forma oval,turtit, o culoare alb-glbuie, de obicei cu o nuant fluorescent. Oule isi schimb culoareadevenind intunecate cu o nuant portocalie sau bej odat cu varsta. In mod normal, oule suntdepuse pe partea inferioar a frunzelor, fiind grupate in mod asemntor cu icrele pestilor. Oule

au aproximativ 1 mm in diametru si 0,75 mm ltime. Temperatura necesar dezvoltrii ouloreste de aproximativ 15C. Larvele eclozeaz in aproximativ patru pan la nou zile de ladepunerea oulor.

Imag.2: Larva de Ostrinia nubibalis matur


4/11

4

Sfredelitorul porumbului foloseste o mare varietate de plante gazde, fiind atras cu precadere de

ctre ierbaceele robuste cu o tulpin suficient de mare pentru a permite larvei s ptrund.

Totusi, rasele din zonele vestice se hrnesc in principal cu porumb. Alte plante in afara

porumbului tind s fie infestate numai dac se gsesc din abundent inainte ca porumbul s

fie disponibil, sau tarziu ctre sfarsitul sezonului agricol, atunci cand porumbul imbtranit devine

inactractiv pentru depunerea oulor; Phaseolus lunatus, piperul si cartofii sunt afectate in

principal. In Carolina de Nord, de exemplu, cartofii sunt mai atractivi decat porumbul, atunci

cand apar primele insect adulte si in consecint sunt mai afectati. Alte culturi sunt atacate

cateodat, printre ele gsindu-se hrisca, hameiul, ovzul, meiul, soia si unele flori precum

ochiul-boului, daliile, gladiolele, nalbele si carciumresele. Sunt afectate si unele plante

slbatice, precum Echinochloa crus-galli, familia Asteraceae, scaietii ( Xanthium), mcrisul

(Rumex),Datura stramonium, Panicum virgatum, familiaAmaranthaceae, familia Polygonaceae

si altele.

Imag.3: Mascul adult de Ostrinia nubibalis

Ostrinia nubibalis este principalul duntor al porumbului, iar inainte ca insecticidele moderne s fie

disponibile aceast insect afecta serios productia de porumb. Tinerele larve se hrnesc cu mtasea

porumbului, invelisul si teaca frunzelor, de asemenea guresc petiolul si mnanc polenul care este

colectat in spatele tecii frunzelor. Uneori se hrnesc cu mtasea, boabele porumbului, stiuletele sau intr

in tulpin. Larvele mature au tendinta s scobeasc in tulpin, iar cateodat la baza stiuletelui sau in

stiulete ori in boabe. Perioada de hrnire a larvelor mature este considerat ca fiind cea in care porumbul

este cel mai afectat, dar tunelurile spate de ctre larvele tinere pot avea ca rezultat distrugerea mtsii.

Prezenta a una sau dou larve intr-o tulpin de porumb este tolerabil, dar prezenta oricrei larve in

stiuletele porumbului este considerat intolerabil de ctre majoritatea cultivatorilor, find si principala lor

ingrijorare. Sfredelitorul porumbului este considerat cel mai important duntor in zona de nord a Statelor

Unite, iar a doua generatie de insecte este principala surs a distrugerii stiuletelui. Tulpinele de porumb

afectate grav de sfredelitor sufer o depunere granular, care afecteaz capacitatea masinilor de recoltat,

uzandu-le piesele prematur. Tunelurile spate de ctre larve permit, de asemenea, unor specii de ciuperci

s afecteze porumbul.


5/11

5

Capitolul III - Combaterea duntorilor

Porumbul BT are potentiatul de a imbunatati in mod dramatic controlul populatiilor de duntori,in special Ostrinia nubibalis, comparativ cu optiunea clasic a utilizarii insecticidelor.Insecticidele chimice, dac sunt utilizate la timp, furnizeaz un control de 60-95% pentru primageneratie de larve si de 40-80% pentru a doua generatie. Comparativ, porumbul BT controleaz99% din prima generatie de larve de Ostrinia nubibalis. Totusi, nivelul de control al Ostrinianubibalis din generatiile tarzii difer chiar intre culturile tip BT. De exemplu, hibrizii BT11 siMON 810 ofer un nivel mai ridicat de protectie fat de BT 176. Acest lucru se intampldeoarece hibridul BT 176 produce proteina numai in tesuturile verzi si in polen, in timp cehibrizii BT11 si MON810 produc proteina Bt in intreaga plant. Deoarece dup eclozare unelelarve colonizeaz initial stiuletii, pentru a se hrni cu mtasea porumbului, aceste larve pot

supravietui hibridului BT 176 si pot spa ulterior in tulpina porumbului.

Tehnologia BT este totusi una nou, iar datele privind performantele economice provenite dincercetri si studii entomologice sunt limitate. Exist ins cateva studii care au comparat porumbul BT cu optiunile clasice. Acestea au nscut o serie de intrebri legate de beneficiile porumbului BT si dac aceste beneficii merit sau nu costurile ridicate cu achizitionareasemintelor.

Un astfel de studiu a reusit s vin cu o formul matematic precis de calcul a performantelorporumbului BT.

Dac pB reprezint proportia de indivizi ai speciei Vanessa atalanta care sunt ucisi ca rezultat alconcentratiei, d, exprimat ca fiind numrul de granule de polen de porumb BT MON810 pe

Pb=-4.121+1.095

Iar dac pM reprezint porportia de indivizi ai speciei O strinia nubibalis care sunt ucisi carezultat al concentratiei, d, exprimat ca fiind numarul de granule de polen de porumb BT

MON810 pe

Pm=-3.898+1.095

Capitolul IV Beneficii economice

O analiz economic a infestrii istorice cu sfredelitorul porumbului ofer cateva indicii privind potentialele beneficii ale porumbului BT. Urmtoarea analiz examineaz performantelecomparative a patru metode de strategii manageriale: fr nicio interventie, folosind insecticide ,


6/11

6

folosirea porumbului BT176 si folosirea hibrizilor BT11 sau MON810. Veniturile nete pentrufiecare strategie managerial sunt calculate prin scderea costurilor manageriale din beneficiileasteptate.

Beneficiile asteptate se bazeaz pe urmtoarele presupuneri:

y Hibrizii BT11 si MON810 furnizeaz un control mediu de 96% a populatiei de Ostrinianubibalis;

y Porumbul BT 176 ofer un control de 96% a primei generatii de Ostrinia nubibalis si de75% a celei de-a doua generatii;

y Insecticidele furnizeaz un control de 80% a primei generatii si respectiv de 67% a celeide-a doua generatii de Ostrinia nubibalis.

y Pierderile fizice sunt in medie de 5,5% pentru prima generatie de larve si respectiv de2,8% pentru a doua generatie.

y Productia de porumb medie la nivel national in SUA este de aproximativ 3075kg/acru[3].

y

Preturile medii s-au situat la 0,09$ per kg intre anii 1991-1995.y Hibrizii BT nu au exemplare necorespunzatoare (pierderi din recolta).y Productia ridicat de porumb nu afecteaz preturile porumbului.

Neglijarea sfredelitorului porumbului cost in medie cultivatorul american intre $6,57 per acru pentru prima generatie si $12,90 per acru pentru a doua generatie. O strategie impotrivaduntorilor, bazat pe utilizarea insecticidelor a adus un profit de $0,38 per acru pentru primageneratie de Ostrinia nubibalis si respectiv de $4,07 per acru pentru a doua generatie. PorumbulBT, in schimb, ofer un beneficiu economic de $2,79 per acru pentru prima generatie deduntori. Porumbul BT 176 si BT11/MON810 aduc un profit de $5,74 si $8,72 per acru, pentru

prima si respectiv a doua generatie de sfredelitori.

Analiza daunelor istorice provocate de ctre sfredelitorul porumbului in Minnesota a oferitrezultate similare. Protectia estimat oferit de ctre porumbul BT a fost de $5,61 si $11,63pentru prima si respectiv pentru a doua generatie de sfredelitori. Beneficiile proiectate, totalizand$17,24 per acru, depsesc in mod semnificativ pretul mediu pentru porumbul BT de $7 pan la$10 per acru. Atat proiectiile la nivel national, cat si cele pentru statul Minnesota sugereazfaptul c porumbul BT ofer un beneficiu economic solid, conform presupunerilor de mai sus.

Sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, este insecta care afecteaz cel mai mult productia deporumb in Statele Unite si Canada. Pierderile rezultate de pe urma sfredelitorului porumbului si amsurilor de combatere a acestui duntor depsesc suma de un miliard de dolari SUA anual. Deexemplu, pierderile datorate unei infestari izbucnite in anul 1995 numai in statul Minnesota audepsit 285 milioane $. Un studiu recent pe parcursul a patru ani in Iowa indic pierderi medii deaproximativ 325 kilograme per acru, atat pentru prima, cat si pentru a doua generatie desfredelitorul porumbului, cu pierderi totale de aproximativ 625 de kilograme per acru.


7/11

7

In pofida pierderilor datorate Ostrinia nubibalis, multi cultivator sunt ezitanti la utilizareametodelor curente de management pentru acest duntor. Istoric, aceasta ezitare provine datoritcatorva factori:

y Distrugerileprovocate de larve sunt ascunse,

y Infestrile masive sunt imposibil de prognozat,

y Explorarea culturilor de mai multe ori in fiecare var necesit timp si indemnare,

y Insecticidele sunt scumpe si ridicprobleme legate de sntate si mediul inconjurtor,

y Beneficiile controlului populatiei de Ostrinia nubibalis sunt incerte.

Urmtorul tabel include date privind perfomantele economice ale porumbului BT.

Valoarea proiectat ($ per acru) a protectiei culturilor furnizat de porumbul BT in sudul statului Minnesota intimpul izbucnirii infestrii cu Ostrinia nubibalis ( K. Ostlie, B. Potter, D. Sreenivasam).

Pretul porumbului($/kilogram)

Nivelul de infestare

Productia prognozat (kilograme per acru)

2500 3000 3500 4000 4500

0,136 Endemic[4] $8.74* $11.22 $12.23 $14.96 $16.77

Masiv $42.74 $47.88 $59.83 $68.37 $76.91

0,12 Endemic $7.71 $9.90 $10.79 $13.20 $14.20

Masiv $37.71 $42.25 $52.79 $60.33 $67.87

0,104 Endemic $7.15 $8.58 $10.01 $11.44 $12.87

Masiv $32.68 $39.21 $45.79 $52.29 $58.82

0,088 Endemic $6.05 $7.26 $8.47 $9.68 $10.89

Masiv $27.65 $33.18 $38.17 $44.25 $49.77

0,072Endemic $4.95 $5.94 $6.93 $7.92 $8.91


8/11

8

Masiv $22.62 $27.15 $31.67 $37.20 $40.72

*Protectia oferit de diversii hibrizi de porum BT difer, deoarece toleranta fiecrui hibrid la infestarea cu Ostrinia nubibalis este

diferit.

O exceptie geografic, unde predominao atitudine de neglijare a sfredelitorului porumbului,este cea aflat in statele cu culturi intens irigate, precum Texas, vestul Kansasului, estulColorado-ului si Nebraska. Aceste culturi sunt ins atent monitorizate pentru prezentaduntorilor si sunt tratate in mod frecvent cu insecticide.

Porumbul BT ofer o nou metod de management pentru productorii de porumb. Ciba Seeds(acum Novartis Seeds) si Mycogen Seeds au fabricat primii hibrizi de porumb BT in anul 1996.

Cateva companii agricole au incorporat aceast tehnologie in cadrul hibrizilor comercializati.Disponibilitatea porumbului BT va creste exponential pe msur ce si alte companii obtininregistrarea unor hibrizi de porumb BT.

Agentia americana de mediu(US Environmental Protection Agency) a aprobat abia dupa 20 de

ani de studii pe animale si pe oameni utilizarea porumbului BT. Proteina BT este considerata

sigura pentru oameni, animale domestice, pesti sau animale salbatice si nu are impact negativ

asupra mediului inconjurator.

Sfredelitorul porumbului nu este singura insecta care ataca porumbul. Porumbul BT

folosit astazi nu are practic niciun efect asupra afidelor, familiei Tetranychidae, Agrotis

ipsilon, Striacosta albicosta sau asupra insectelor care traiesc in sol precum Diabroticavirgifera virgifera, familia Elateridae, familia Scarabaeidae etc. Viitorii hibrizi de porumb

BT ar putea contine noi proteine Bt sau alte toxine noi pentru a controla mai multe

specii de daunatori.

Exista totusi o serie de impacturi indirecte ale porumbului BT asupra altor daunatori. Deexemplu, porumbul BT nu are niciun efect asupra activitatii insectelor din familiaTetranychidae. Totusi o reducere a folosirii insecticidelor pe baza de piretroizi de sintezaimpotriva sfredelitorului porumbului ar putea readuce invaziile insectelor din familiaTetranychidae. Desi acest lucru poate fi surprinzator, este perfect logic tinand cont de faptul cainamicii naturali ai familiei Tetranychidae nu sunt afectati de catre porumbul BT. Dimpotriva,daunatori minori pot deveni o problema grava, precum Richia albicosta in vestul Kansasului,estul Colorado-ului si Nebraska. Incepand cu folosirea pe scara larga a insecticidelor foliare,aceasta insecta a fost un daunator minor al porumbului. Aceasta situatie s-ar putea schimba,odata cu reducerea utilizarii insecticidelor foliare, intrucat insecta nu este afectata de catreporumbul BT.

Multe studii au aratat faptul ca proteinele BT sunt extreme de selective in uciderea larvelordaunatorilor. Porumbul BT nu afecteaza insectele precum albinele, paianjenii, viespile


9/11

9

parazitoide sau gargaritele. Totusi pot avea loc efecte indirecte asupra inamicilor naturali aisfredelitorului porumbului. Odata cu scaderea populatiei de Ostrinia nubibalis, anumiti pradatori,paraziti si agenti patogeni ai acestei specii pot inregistra un declin.

Populatia de Ostrinia nubibalis fluctueaza de la an la an si de la zona la zona. Similar, productia

de porumb si preturile de pe piata agricola sunt volatile. Aceasta variabilitate ridica uneleprobleme privind beneficiile porumbului BT. De exemplu, riscul investitiilor in porumbul BT afost analizat pentru zona sudica a statului Minnesota intr-o perioada de opt ani, intre 1988-1995.Aceasta perioada include trei invazii masive ale Ostrinia nubibalis si cinci ani endemici (invaziimoderate). Beneficiul mediu pentru aceasta perioada, $17,24 per acru, a fost foarte aproape deestimarea nationala pentru porumbul BT, dar profiturile au variat considerabil intre anii endemicisi cei cu invazii masive (Vezi tabelul de mai sus). In timpul anilor endemici, protectia oferita decatre porumbul BT abia a acoperit pretul pentru seminte, situat intre $7 si $10 per acru. In timpulinvaziilor masive, beneficiile au depasit de patru sau cinci ori costul aditional al semintelor ($28pana la $50 per acru). Asadar, nu pot fi asteptate beneficii economice in fiecare an sau pentrufiecare camp cultivat. Porumbul BT ofera un beneficiu economic numai atunci cand are loc o

invazie masiva de sfredelitori. Din nefericire, nu exista nicio metoda de predictie a acestorinvazii.

Datele in privinta porumbului BT sunt disponibile de la sectiile agricole din cadruluniversitatilor, precum si de la companiile producatoare de seminte, care desfasoara studii infiecare stat care cultiva porumb. Asa cum a fost mentionat anterior, rezultatele depind de tipulhibridului de porumb BT si de nivelul de infestare cu sfredelitorul porumbului.

Exista beneficiiindirecte datorate porumbului BT?

Porumbul BT reduce populatia de sfredelitorul porumbului si, in functie de raspandirea sa intr-o

regiune, influenteaza populatia locala de sfredelitori. De exemplu, daca 50% din suprafata este plantata cu porumb BT, atunci populatia de sfredelitori din zona se reduce cu 50%. Teoretic,aceasta reducere ar trebui sa aiba loc mai mult in apropierea culturilor cu porumb BT. Culturilede porumb normal aflate in apropiere de porumbul BT ar putea inregistra o scadere a atacurilordin partea Ostrinia nubibalis. Ostrinia nubibalis nu face insa vreo diferenta intre porumbul BT sicel normal, astfel ca intreaga suprafata cultivata cu porumb beneficiaza de o scadere a populatieide daunatori.

Capitolul V Previziuni

Poate Ostrinia nubibalissa dezvolte rezistentala porumbul BT?

Sfredelitorul porumbului ar putea detine potentialul de a deveni rezistent la proteinele BT.Insectele sunt cunoscute pentru abilitatea acestora de a deveni rezistente la anumite insecticide.Rezistenta apare, de obicei, atunci cand sunt utilizate insecticidele in mod repetat, la concentratiiridicate. Mai mult de 500 de specii de insecte au dezvoltat rezistenta la insecticide. Un exemplurecent este acela al Diabrotica virgifera virgifera, care a devenit imuna la insecticidul Penncap-Min Nebraska.


10/11

10

Multi factori pot contribui la aparitia rezistentei. In cazul sfredelitorului porumbului, acestifactori includ mortalitatea ridicata in timpul sezonului agricol si posibila aparitie a uneia saudoua generatii in plus pe an. Studii recente de laborator desfasurate in Minnesota, Kansas siDelaware au confirmat faptul ca sfredelitorul porumbului poate dezvolta o rezistenta moderata laproteinele BT. Aceste exemplare rezistente ale sfredelitorului porumbului necesita o cantitate de

30 pana la 60 de ori mai mare de toxina BT pentru uciderea a 50% din populatia de larve,comparativ cu exemplarele care nu au aceasta rezistenta. Acest nivel de rezistenta a aparut instudiile de laborator, dupa expunerea la toxina BT a sapte pana la noua generatii de sfredelitori.Desi aceste rezultate confirma potentialul genetic al sfredelitorului porumbului de a dezvoltarezistenta, studiile de laborator nu inseamna ca aceasta rezistenta va apare si in conditiileexistente pe campurile cultivate.

Capitolul VI Concluzii

Utilizarea porumbului BT aduce o serie de avantaje economice, dar in randurile consumatorilorexista foarte multa neincredere. Nu se cunosc efectele pe termen lung ale consumului de porumb

BT la oameni sau la animale, cel putin nu dintr-un studiu independent. Toate studiile au fostrealizate de catre companiile producatoare ale acestor hibrizi modificati genetic.Alte studii recente, precum Areawide Suppression of European Corn Borer with Bt MaizeReaps Savings to Non-Bt Maize Growers, realizat sub conducerea lui W.D. Hutchinsonridica unele semne de intrebare privind eficienta economica a cultivarii porumbului BT, fata deculturile normale. Asta in conditiile in care acesti hibrizi tip BT sunt destul de costisitori.

Mic dictionar:

[1] plasmida= formatiune de acid dezoxiribonucleic prezenta in citoplasma celulelor, largfolosita in ingineria genetica.[2] diapauza= sistare sezoniera a functiilor vitale la insecte, pentru a supravietui unor conditiinefavorabile de existenta.

[3] acru=unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 0,4047 hectare.[4] endemic=care are cauze locale, specifice unei anumite regiuni; care are caracter permanent nanumite locuri.

Capitolul VII - Bibliografie

1. Areawide Suppression of European Corn Borer with Bt Maize Reaps Savings

to Non-Bt Maize GrowersW. D. Hutchison, E. C. Burkness, P. D. Mitchell, R. D. Moon, T. W. Leslie, S. J. Fleischer,

M. Abrahamson, K. L. Hamilton, K. L. Steffey, M. E. Gray, R. L. Hellmich, L. V. Kaster, T. E.

Hunt, R. J. Wright, K. Pecinovsky, T. L. Rabaey, B. R. Flood, E. S. Raun

2. Bt-Corn: What it is and how it worksRic Bessin, University of Kentucky, College of Agriculture

3. Bt Corn and European Corn Borer

F. Witkowski, J.L. Wedberg, K.L. Steffey, P.E. Sloderbeck, B.D. Siegfried, M.E. Rice, C.D.

Pilcher, D.W. Onstad, C.E. Mason, L.C. Lewis, D.A. Landis, A.J. Keaster, F. Huang, R.A.

Higgins, M.J. Haas, M.E. Gray, K.L. Giles, J.E. Foster, P.M. Davis, D.D. Calvin, L.L.


11/11

11

Buschman, P.C. Bolin, B.D. Barry, D.A. Andow & D.N. Alstad.

Documents

Eficienta culturilor de porumb modificat genetic tip “Bt”