1

EDUCAŢIE INCLUZIVĂ E – educaţie pentru toţi D – drepturi egale U – unicitatea persoanei C – compensare A – adaptare curriculară Ţ – terapii specifice I – integrare E – egalizarea şanselor I – individualizarea instruirii N – normalizare C – cerinţe educative speciale L – lucrul în echipă U – urmărirea progresului Z – zdrobirea segregării I – interesul superior al copilului V – variabilitatea materialelor didactice Ă – accesibilitate

a

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 2

SCURTĂ MONOGRAFIE a Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tg.Jiu

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu-Jiu, judeţul Gorj, este aşezat în partea de Nord a Municipiului Târgu-Jiu, Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, nr. 365 bis. Având în vedere necesitatea şcolarizării copiilor cu deficienţe de intelect, la propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, autorităţile judeţului a luat hotărârea înfiinţării a unei şcoli pentru copii cu deficienţe de intelect. Astfel, s-au alocat fondurile necesare, a fost întocmită documentaţia tehnică, s-a stabilit amplasamentul pentru construcţia şcolii: în zona cartierului Vădeni, în apropierea Casei de Copii, care în acea vreme funcţiona în casa Cornea Brăiloiu. În anul 1973 au început lucrările de construcţie a localurilor Şcolii Speciale şi Casei de Copii. Lucrările de construcţie s-au desfăşurat normal, astfel încât la data de 1 septembrie 1974 localul şcolii a fost în linii generale terminat, cu excepţia reţelei de canalizare, care a durat până la 1 decembrie 1974. Consiliul Municipal Târgu-Jiu, actuala Primărie, a emis decizia de înfiinţare a şcolii începând cu 1 septembrie 1974, fiind numit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, în funcţia de director Vîlceanu Constantin, profesor defectolog. A fost depuse eforturi considerabile pentru dotarea unităţii cu mobilier şi material didactic. Începând cu anul şcolar 1975/1976, şcoala a fost încadrată cu personal didactic titular – tineri absolvenţi de liceu pedagogic (învăţători) şi absolvenţi de învăţământ superior (psihologie, pedagogie, limba română). Pentru cazarea elevilor, s-a construit un căminul şi pentru servirea mesei cantina, care au fost dotate cu mobilierul şi echipamentul necesar. A fost încadrat personal de specialitate, cadre sanitare, supraveghetori de noapte, personal pentru blocul alimentar.

3

Până în anul 1996, toţi absolvenţii claselor a VIII-a au urmat cursuri profesionale la unităţile speciale arondate : băieţii la Şcoala Profesională Bistriţa-Costeşti, judeţul Vâlcea, unde s-au calificat în meseriile: dulgher, zidar, sculptor în lemn, tinichigiu auto, muncitor zootehnic, iar fetele la Şuici , judeţul Argeş - în meseriile croitoreasă şi ţesătoare. Începând cu anul şcolar 1996/1997 - absolvenţii claselor a VIII-a au fost orientaţi către şcolile profesionale din judeţ, ţinându-se seama de domiciliul elevilor şi de opţiunea părinţilor. Rezultatele nu au fost cele scontate mulţi elevi au abandonat şcoala, deoarece nu făceau faţă programei şcolare, sau erau fost marginalizaţi de ceilalţi elevi şi chiar de cadrele didactice, şcolile respective nefiind pregătite să integreze elevi cu cerinţe educative speciale. La data de 1 septembrie 1999, conform Ordinului nr. 4217 al Ministerului Educaţiei Naţionale a fost aprobat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al Învăţământului Special. În conformitate cu prevederile articolului 109 denumirea unităţii de învăţământ s-a schimbat din Şcoala Ajutătoare Târgu Jiu în Şcoală Specială Târgu Jiu. Conform noului Regulament de organizare, termenul de ,,handicap” a fost înlocuit cu termenul de ,,dizabilitate „ sau cu cel de „nevoi speciale”, copii sunt evaluaţi de Comisia de Expertiză Complexă, aceasta preluând atribuţiile Comisiei de Diagnostic şi Triaj. Conform Hotărârii de Guvern nr. 261/1999, începând cu data de 1 septembrie 2000, cantina şi internatul Şcolii Speciale Târgu-Jiu au fost preluate de Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care a înfiinţat Centrul Special de Plasament Târgu-Jiu. Începând cu această dată, s-a schimbat şi orientarea şcolară a copiilor cu nevoi speciale, în sensul că spre şcolile speciale se sunt orientaţi copiii cu deficienţe severe şi profunde, iar cei cu deficienţe uşoare şi moderate sunt orientaţi spre şcolile de masă, acestea devenind şcoli incluzive. Absolvenţii claselor a VIII-a din cadrul şcolii, nu au mai fost orientaţi în totalitate spre şcolile profesionale din judeţ, deoarece a luat fiinţă, pentru prima dată, începând cu 1 septembrie 2003, două clase de şcoală de arte şi meserii cu profil mecanic pentru băieţi şi turism şi alimentaţie pentru fete. Urmarea a acestui fapt, activitatea se desfăşoară pe patru niveluri de învăţământ : preşcolar, primar, gimnazial şi SAM. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1251/2005,începând cu datade1 septembrie 2005, Şcoala Specială Târgu-Jiu îşi schimbă denumirea şi devine Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu-Jiu. În sprijinul elevilor integraţi în şcolile din învăţământul de masă, în prezent, şcoala are un număr de 26 posturi de cadre didactice de sprijin, care lucrează cu copii cu dificultăţi de învăţare, în diferite şcoli din judeţ.

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 4

Procesul instructiv educativ se desfăşoară în bune condiţii, fiind sprijinit de comunitatea locală, Consiliul Judeţean Gorj, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Gorj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj şi de organizaţii nonguvernamentale, cum ar fi :,,Project Rachel” cu sediul în Marea Britanie, ,,Holly Trinity Church” din oraşul Cheltenham tot din Marea Britanie, ,,Child Rescue Internaţional” cu sediul la Sibiu, fundaţii şi asociaţii locale şi naţionale, agenţi economici, instituţii de artă şi cultură, mass-media, etc. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu-Jiu, a desfăşurat de-a lungul anilor şi desfăşoară şi în prezent, activităţi de parteneriat cu şcolile speciale din Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Balş - judeţul Olt, Şcoala Specială Băbeni - judeţul Vâlcea, Şcoala Specială „Sfântu Mina” Craiova, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Alexandria şi Şcoala Specială Roşiorii de Vede, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Buzău, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Beclean şi altele. Pe lângă activitatea didactică, elevii şcolii noastre au fost şi sunt implicaţi în activităţi sportive, organizate cu ocazia diferitelor evenimente din viaţa ţării, obţinând premii importante. În cadrul concursului sportiv ,,Special Olimpycs”, în fiecare an au obţinut locul I şi II la tenis de masă şi atletism, locul I la Campionatul European de tenis de masă în Olanda prin eleva, acum profesoară de educaţie fizică, Răşcoş Cătălina. În ceea ce priveşte baza materială actuală, şcoala dispune de 2 clădiri, în care îşi desfăşoară activitatea pe 4 niveluri de învăţământ un număr de 176 elevi: preprimar, primar, gimnazial şi Ş.A.M cu 21 de clase şi 2 săli pentru grădiniţă, o frumoasă bază sportivă, 9 cabinete de specialitate dotate cu cele necesare pentru Terapia tulburărilor de limbaj, 4 ateliere în care activitatea cu elevii se desfăşoară pe profiluri : mecanic, alimentaţie publică, 3 săli de sport, o bibliotecă, o sală de cultură fizică medicală, un cabinet de informatică, 2 săli de club, o spaţioasă sală de şedinţe şi activităţi cu elevii, 2 cancelarii profesori, birou secretariat, contabilitate, asistenţă socială, sală pentru Comisia Internă de Evaluare Continuă, 2 magazii. Toate spaţiile de învăţământ au fost dotate cu mobilier nou pentru elevi, cu calculatoare, o cameră video pentru activităţile cu elevii, un retroproiector, televizoare color racordate la reţeaua de televiziune prin cablu, casetofoane pentru fiecare cabinet de specialitate, ş.a. Activitatea desfăşurată în cadrul şcolii, a fost apreciată de comunitatea locală, de conducerea Consiliului Judeţean Gorj, Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. Rezultatele bune se datorează eforturilor întregului personal: didactic, didactic auxiliar şi nedidactic al şcolii.

Autor, Căpşună Ramona

5

MISIUNEA ŞCOLII „Dezvoltarea fiecărui elev la potenţialul său maxim” OFERTA EDUCAŢIONALĂ pentru anul şcolar 2009/2010 CURRICULUM

• Pentru învăţământ special – preşcolar, primar, gimnazial • Pentru învăţământul normal adaptat - ŞAM nivel I de calificare

profesională • Pentru învăţământul normal - ŞAM nivel II de calificare profesională • Diferenţiat şi individualizat - servicii educaţionale

o cadre didactice de sprijin; o învăţământ la domiciliu; o învăţământ la patul de spital

SERVICII EDUCAŢIONALE

1.Pentru copiii / elevii cu grade / tipuri de dizabilităţi asigurăm: • servicii de educaţie specială şi specializată; • servicii de compensare prin terapia tulburărilor de limbaj; • servicii de terapie specifică pentru copiii cu deficienţă senzorială ; • servicii de cultură fizică medicală şi kinetoterapie ; • servicii de terapie educaţională complexă şi integrată; • servicii de psihoterapie individuală şi colectivă ; • servicii de evaluare psihopedagogică • servicii de terapie ocupaţională şi profesionalizare ; • servicii de asistenţă educaţională şi terapie recuperatorie ; • servicii de asistenţă socială; • servicii de asistenţă educaţională şi terapie recuperatorie, la domiciliu; • servicii de asistenţă educaţională şi terapie recuperatorie, la patul de spital; • programe cultural – artistice sportive pe bază de convenţi/ parteneriate.

2.Pentru cadrele didactice asigurăm: • Servicii de informare, consiliere şi documentare.

3.Pentru părinţi • Informarea şi consilierea acestora privind modalităţile de recuperare /

reabilitare ale copiilor în funcţie de potenţialul bio-psiho-social al fiecăruia. 4.Pentru studenţi

• Resursele umane şi materiale în vederea realizării practicii pedagogice.

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 6

ARGHEZIANA

În fiecare an, de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, lumea literara românească aniversează naşterea unuia dintre cei mai mari poeţi români, Tudor Arghezi. Deşi născut la Bucureşti, Tudor Arghezi este descendentul unor oameni simpli, ţărani gorjeni, din Copăcioasa-Cărbuneşti, care au părăsit aceste locuri sărace pentru a-şi căuta norocul pe alte meleaguri. Admirator al celor care întotdeauna au constituit “talpa ţării”,T. Arghezi va mărturisi cu mândrie că este urmaşul unui lung şir de ţărani, neştiutori de carte, chiar în poezia ce deschide primul volum de versuri ,intitulat modest “Cuvinte potrivite”. “Ca să schimbăm, acum, întâia oară Sapa-n condei si brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani, Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite” Paşii poetului au trecut prin aceste locuri ale strămoşilor săi olteni, într-un moment dramatic al existenţei sale. Ca urmare a pamfletului intitulat “BAROANE”, scris în 1943 împotriva ambasadorului Germaniei la Bucureşti, T. Arghezi va fi închis în lagărul de la Târgu-Jiu. Într-o activitate de peste şaptezeci de ani, T. Arghezi a dominat lirica românească a acestui veac printr-o creaţie artistică nu numai de mare cuprindere, ci şi de o tulburătoare profunzime. Marea sa poezie s-a născut din dramatica dorinţă de a afla adevărurile vieţii şi rosturile omului pe pământ. Un segment important al creaţiei sale îl constituie poezia închinată copiilor (volumele Prisaca, Din abecedar, Ţara piticilor, Drumul cu poveşti), care ne dezvăluie un poet plin de gingăşie şi candoare. “De cum s-a ivit lumina, A ieşit din stup albina Să mai vadă, izma-creaţă A-nflorit de dimineaţă? A găsit toată grădina Înflorită, şi verbina, Şi s-a-ntors, după povaţă Cu o proba de dulceaţă.” Într-o poezie scrisă spre sfârşitul vieţii, poetul declara deschis: “Foaie verde leuştean M-a făcut muica oltean Si cobzare spune drept Muica m-a făcut deştept” Considerăm ca alături de Constantin Brâncuşi, Tudor Arghezi se înscrie în marile spirite ale culturii universale şi este unul din geniile zămislite de acest pământ străvechi. Prof. Ileana Mihalcea

7

Brâncuşi - Ambasador al Gorjului în lume

“Am plecat şi eu de mic copil la pricopseală prin lume. Nu mi-am

pierdut legătura şi nici nu mi-am scos rădăcinile-pentru a umbla năuc, pe tot globul…

A profitat, pe urmă, şi arta mea !” “ŞI M-AM SALVAT CA OM !“ ( Brâncuşi C ) S-a născut la Hobiţa în 1876, jud. Gorj, într-o familie numeroasă .

A plecat de mic să-şi câştige existenţa întâi la Tg-Jiu apoi la Craiova. În 1898 termină cursurile Şcolii de Meserii din Craiova, plecă la Bucureşti şi se înscrie la Şcoala Naţională de Arte Frumoase. În această perioadă realizează opere în gips, lemn, piatră , bronz : capete de copii, portrete, păsări, animale.

Pleacă pe jos … cu scurte pauze la Budapesta, Viena, iar la München a frecventat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase. Ajunge la Paris în 1904 unde îşi începe activitatea ca practicant în atelierul lui Rodin. Nu rămâne prea mult într-un loc , pleacă , deoarece “ Nimic nu poate creşte la umbra unui arbore mare .“ Îşi începe activitatea de sculptor, rupându-se de tradiţia clasică, în căutarea unui drum propriu.

Ansamblul monumental de la Tg-Jiu, ridicat în cinstea eroilor morţi în primul război mondial, exprimă sentimentul cosmic al lui Brâncuşi pentru cele patru elemente fundamentale ale lumii: Apa – începutul lumii – pornirea de la râul Jiu Pământ - “ MASA TĂCERII ” Foc - triumful asupra morţii – “ POARTA SĂRUTULUI “ Aer-avântul “COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT “ DRUM SPRE CER” .

Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, el a îmbogăţit muzeele lumii şi cerul ce se bolteşte deasupra pământului, cu opere ce prevestesc arta viitorului. S-a născut la Hobiţa în 1876 şi nu va muri niciodată !

Activitatea a fost coordonată de prof. Bârzan Doina, prof. Ghibu Angela, prof. Budulan Maria, bibliotecar Ţacu Mihaela.

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 8

PEŞTERA MUIERILOR Splendidul monument al naturii, Peştera Muierilor, este situat în Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judeţul Gorj, fiind aşezată la intrarea în Cheile râului Galbenul. Legenda spune că numele provine de la faptul că în timpurile vechi, bântuite de războaie, pe când bărbaţii plecau la luptă împotriva celor care le călcau ţara, femeile şi copiii se ascundeau în această peşteră, transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori. Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor în urma infiltrării apei râului Galbenul, însumează o lungime de aproape 3600 m şi sunt dispuse pe patru niveluri de carstificare. Nivelul inferior, subîmpărţit în două sectoare, prezintă importanţă ştiinţifică şi este inaccesibil turiştilor. Etajul superior se compune dintr-o galerie orizontală, electrificată şi amenajată pentru vizitare. Pătrunzând pe partea de nord, ajungem, după 20 m, într-o zonă în care abundă stalactitele, care căptuşesc plafonul alcătuind, o masă compactă de ţurţuri. Sub tavanul împodobit se ridică o maiestuoasă formaţiune de stalagmite ale cărei reliefuri par veritabile tuburi de orgă. Urmărim galeria principală prin care lumina becurilor profilează un sanctuar. La picioarele noastre se ridică din podea o formaţiune asemănătoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de Domul Mic. În stânga, sub feeria proiectată a reflectoarelor, apare Sala Altarului. Extaziaţi de arcadele susţinute de edoanele ce îmbina plafonul ridicat cu podeaua, vedem: Vălul Muierii, Amvonul şi Candelabrul Mare. Ne minunăm de imaginea Stâncii însângerate în care scurgerile oxidului de fier i-au dat acesteia dantelării de o fineţe şi o culoare inegalabile. Mai sus, vedem o galerie de lilieci ce pendulează în cupola de 17m înălţime, emiţând un sunet asemenea unui clopot de argint, sunet care este ritmat de picăturile de apă.. Revenind la galeria principală, electrificată, ni se oferă varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit sunete asemănătoare unei orgi electrice. La câţiva metri, într-o sală înaltă, se afla reconstituit scheletul unui urs din epoca paleolitică. La câţiva paşi, podeaua este presărată de numeroase bazinete, uneori pline cu apă, mai ales primăvara. Această zonă poartă numele de Bazinele Mari. Plafonul coboară din ce în ce mai ameninţător, sub un metru deasupra podelei, încât lumina becurilor profilează o lume ireală de umbre, de basm. Mai departe, într-o sală spaţioasă, se vede o formaţiune de stalagmite îmbrăcată parcă într-o mantie orientală, cu fes pe cap, ce aminteşte de un turc, dând numele acestei săli de Sala Turcului. Aici există stalagmite uriaşe, domuri, concreţiuni cu forme enorme, motiv pentru care au fost numite: Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare, etc.

Păşind cu atenţie dalele de piatră şi urcând scara metalică, se pătrunde în Sala Minunilor. Are o boltă ridicată ce ascunde o infinitate de forme, mărimi, o multitudine de figuri ciudate, coloane ce te fac să crezi că ai pătruns într-o lume ireală. Ne strecurăm printr-o galerie îngustă, ca apoi sa ne ridicăm şi

9

să admirăm Vălul Muierii, o draperie de calcite, falduri fără egal, preludiul frumuseţilor naturale din Sala Perlelor. Ajungând la ultima scară metalică, te abaţi în sala Musteriana, unde arheologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultură , dovezi ale trăirii permanente a omului, aici, cu multe mii de ani înaintea erei noastre. După ce ieşi la lumina zilei şi inspiri aerul curat al peisajului montan ascultând clipocitul cristalin al făuritorului acestui tezaur de o rară frumuseţe, râul Galbenul, pleci stăruindu-ţi în minte frumuseţea arhitecturii naturale a Peşterii Muierilor. Prof. Mihalcea Ileana

„Copilul ajunge pentru părinţii săi după educaţia

pe care o capătă: răsplată sau pedeapsă.” (Petit Senn)

În sprijinul părinţilor……

Comunicând , împărtăşind impresii, abordând probleme şi stabilind relaţii cu cei din jur, viaţa devine mai bogată, mai veselă, mai frumoasă.

Cu cât un om comunică mai uşor cu ceilalţi cu atât este mai apreciat şi se integrează mai uşor în grupul social, stabileşte legături şi interacţiuni cu cei din jur. Din lipsă de comunicare mulţi sunt marginalizaţi.

Pornind de la această premisă, şi impulsionaţi de dorinţa de a împărtăşi din experienţa noastră, am dorit să-i implicăm în demersul nostru terapeutic pe părinţii copiilor cu tulburări de limbaj, în scopul continuării activităţilor de recuperare din cadrul cabinetului logopedic. Am căutat cu responsabilitate modalitatea cea mai eficientă de colaborare cu familiile acestor copii, astfel, ne-am unit într-o echipă şi am elaborat un Program de educare a părinţilor.

Sub motto-ul “Fiecare copil pe care-l educăm / Este un om pe care-l câştigăm”, întâlnirea echipei de proiect de luni, 23 martie 2009, începe şirul activităţilor propuse în cadrul acestui program de consiliere a familiei.

Ce poate fi mai frumos decât să fi părtaş la bucuria de a afla răspunsurile mult aşteptate, de a găsi calea mult căutată, de a merge alături de cei ai căror copii au nevoie de ajutorul nostru, al specialiştilor pentru a cunoaşte taina comunicării ? Profesor T.T.L: Sanda Simona

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 10

FAMILIA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI „ Copiii au mai multă nevoie de modele decât de critici.” ( J.Joubert )

Câteva moduri de a construi o relaţie pozitivă în familia în care există un copil cu dizabilităţi: - povestiţi-le rudelor şi celor care vă vizitează despre ceea ce poate să facă persoana cu dizabilităţi si despre progresele lor; - la discuţiile cu specialiştii, invitaţi-l şi pe celălalt părinte şi încurajaţi-l să le pună întrebări, să le ceară sfaturi; - din programul de timp liber, persoana cu dizabilităţi face parte integrantă; - nu-i privaţi pe ceilalţi membri ai familiei de aceste activităţi pe motiv că aveţi o persoană cu dizabilităţi; - impuneţi o disciplină; - învăţaţi-l pe fiecare să facă ceva pentru persoana cu dizabilităţi; - dacă unul din membrii familiei refuză să facă acest lucru, nu îl pedepsiţi distructiv; - nu folosiţi abuzul fizic (bătaia); - nu sufocaţi din prea multă dragoste şi compasiune persoana cu dizabilităţi; - nu comparaţi în permanenţă capacitatea copilului obişnuit cu cea a copilului cu dizabilităţi. Prof. Psiholog Pătrăşcoiu Adriana

CSEI TG-JIU în comunitatea eTwinning La patru ani de la lansarea eTwinning în România, a venit timpul ca şi Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tg-Jiu să intre în această comunitate. eTwinning face parte din Programul de învăţare pe parcursul întregii vieţi al Comisiei europene, program ce vizează desfăşurarea de parteneriate online cu şcoli din alte ţări. Parteneriatele iniţiate vor fi atestate printr-un certificat eTwinning, iar la finalul proiectului vă puteţi depune candidatura pentru a participa la selecţia naţională pentru un Certificat de Calitate. Le recomand colegilor să acceseze site-ul www.eTwinning.ro, unde vor găsi informaţii despre proiect şi îi încurajez să se înscrie pentru a iniţia parteneriate. Pentru cei care doresc să-şi creeze cont pe platforma www.etwinning.net/register , la datele despre şcoală bifează şcoala de provenienţă şi înscrierea se efectuează imediat. Detalii: adelavladoiu@yahoo.com Prof. psihopedagog, Adela Vlădoiu

11

ÎMPREUNĂ LA SIMPOZIONUL CULTURAL ARTISTIC,, SĂPTĂMÂNA

ÎNGERILOR’’

Elevi de la Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Tg- Jiu au participat la manifestarea cultural-spirituală ,,Săptămâna Îngerilor” în zilele de 01. 11. 2008 şi 02. 11. 2008 organizată de Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu’’ în colaborare cu Asociaţia CDS- Studio Dance România şi Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,,Constantin Brăiloiu’’. Am răspuns astfel invitaţiei oferite de conducerea Teatrului la continuarea realizării de acţiuni şi activităţi comune cu caracter educativ, pentru elevii din şcoala noastră . Domnul director al CSEI Tg-Jiu Nicu Baiu împreună cu domnul director al Complexului de Servicii Comunitare pentru elevii cu CES, Eugen Ciocoiu, au creat condiţiile necesare pentru ca elevii să poată participa la această acţiune însoţiţi de cadrele didactice de sprijin, Stochiţoiu Iuliana, Bistreanu Cornelia şi instructori de educaţie, chiar dacă sfârşitul de săptămână presupune un program bine stabilit, cu activităţi variate în şcoală şi cu plecarea celor mai mulţi elevi în familie. Una dintre cele mai mari nevoi ale copiilor este aceea de a li se vorbi, de a fi îmbrăţişaţi, de a comunica cu ceilalţi. Îmbrăţişările îngerilor din prima seară de spectacol au sporit prietenia, iubirea şi comunicarea inimilor acestor copii, au condus spre inspiraţie, creativitate artistică, sensibilitate şi rafinament estetic. Miracolul iubirii dintre oameni a invadat sufletele tuturor când rând pe rând îngerul compasiunii, cel al răbdării, îngerul păcii şi îngerul păzitor au transmis cel mai simplu mesaj: ,, Descoperă îngerul din tine!’’. Piesa de teatru : ,,Deja-Vu” jucată de elevi de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,, Constantin Brăiloiu’’ în regia domnului profesor Ion Alexandrescu, expoziţiile de pictură realizate de elevi de la Palatul Copiilor, filmul documentar ,,Experienţe cu Îngeri ‘’şi maniera de desfăşurare a întregului spectacol, au sporit dorinţa şi curajul elevilor de la C.S.E.I. de a urca pe scenă şi de a fi parte integrantă din această manifestare. Astfel elevul Logăscu Ion din clasa a VI a B a recitat poezia “Îngerul meu”, eleva Cristescu Corina din clasa a XII-a A a prezentat un scurt eseu: ,,De-aş fi o rază din sufletul unui înger’’, iar ceilalţi elevi au participat cu desene despre îngeraşi, la finalul simpozionului fiind premiaţi graţie domnului Daniel Guţă organizator din partea CDS Studio Dance România. ,,Fii un înger pentru ceilalţi’’ este un mesaj pe cât de simplu pe atât de atotcuprinzător ca o alternativă la ceea ce mai doare încă în această lume, mesaj ce a pătruns adânc în sufletele noastre şi care ne îndeamnă să-l urmăm . Înv. CDS Iuliana Stochiţoiu

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 12

BIBLIOTECA , UN MOD DE A FI

„ … nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor…” Miron Costin Biblioteca Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Jiu funcţionează într-un spaţiu modern ,în cadrul unei şcoli pentru copii cu nevoi speciale. De-a lungul timpului spaţiul bibliotecii a suferit mai multe transformări, ajungând astăzi ca acest spaţiu să-ţi confere linişte , să te simţi ca întru-un mediu securizant, unde informaţia de orice fel îşi găseşte un loc special . Sufletul unei biblioteci este cartea scrisă de om sau de Dumnezeu , prin intermediul omului. Dacă o lume a putut fi creată în 6 zile, o bibliotecă se naşte neîncetat, de-a lungul mileniilor. Intrăm în bibliotecă de parcă am intra în desişul unei păduri. Ce rătăcire poate fi mai frumoasă? Întâlnim un regat al visului, o mână întinsă spre cel în sufletească nevoie, un pahar de apă vie ce-l aşteaptă pe cel însetat, o fereastră spre eternitate. Fondul bibliotecii este format din unităţi bibliografice de statut enciclopedic, încercând să satisfacă nevoia de informaţie a tuturor utilizatorilor. Există utilizatori care intră în bibliotecă pentru a răsfoi o carte, există utilizatori care solicită lămuriri despre autor, titlu, temă şi există utilizatori care pătrund cu sfială pentru că – şi doresc un moment de linişte, un moment doar al lor, o clipă lipsită de griji cotidiene, un miros proaspăt de hârtie tipărită. Nu de puţine ori ni se întâmplă să retrăim cu nostalgie momente din copilărie, ni se întâmplă să atingem cartea ca pe un obiect de mare preţ, ne este teamă ca personajele să nu fie deranjate, ca visul să nu se risipească. În lumea mirifică a bibliotecii am încercat împreună cu cadrele didactice să-i atragem pe elevii şcolii . Am iniţiat activităţi unde aceştia încurajaţi cu multă răbdare şi multă dragoste , să-şi descopere aptitudinile, să descopere lucrul în echipă, să socializeze. Dintre cele mai importante activităţi la care elevii şcolii şi-au adus contribuţia amintesc : “ Brâncuşi – ambasador al Gorjului în lume” “Târgu Jiu – 600 de ani de atestare documentară” “ Poveste despre Unire” “ Unirea, naţiunea a făcut-o ! ” “Aşa-i românul !” “ Unde se regăseşte Europa ? “ Datini, obiceiuri şi superstiţii”

Protocolul pentru parteneriat educaţional „Un gând bun pentru un suflet nevinovat,, cu Grupul Şcolar Industrial Turceni şi Consiliul Local al Oraşului Turceni – Gorj Dacă ar trebui să fac o încheiere a ceea ce reprezintă biblioteca aş spune că este modul nostru firesc de a fi ,este spaţiul unde putem călătorii oriunde fără bilet, spaţiul unei lumi mirifice, spaţiul unde lumea poate fi descoperită şi unde mii de voci ale personajelor se vor ascultate. Să ne lăsăm furaţi de multitudinea de lucruri pe care le ascunde biblioteca şi să mulţumim celor care au pus o parte din sufletul lor în cuvintele unei cărţi.

Bibliotecar Ţacu Mihaela

13

““VVrreeaauu ssăă ccââşşttiigg!! DDaarr ddaaccăă nnuu vvooii ccââşşttiiggaa,, vreau să fiu brav în încercarea mea.”

Mişcarea Special Olympics a apărut la începutul anului 1968, din iniţiativa lui Eunice Kennedy Shriver, moment care marchează începutul mişcării Special Olympics pentru sportivii cu nevoi speciale. Misiunea mişcării Special Olympics este de a oferi antrenamente şi competiţii sportive pe tot parcursul anului intr-o varietate de sporturi olimpice pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale, oferindu-le oportunităţi constante de a-şi dezvolta condiţia fizica, de a-şi demonstra curajul şi bucuria de a participa şi mai ales de a-şi demonstra abilităţile în ciuda dizabilităţilor. Special Olympics îşi propune prin programele pe care le dezvoltă integrarea socială prin sport a persoanelor cu nevoi speciale. 1 . Special Olympics oferă persoanelor cu nevoi speciale şansa de a-şi descoperi şi dezvolta potenţialul şi calităţile sportive prin intermediul programelor de pregătire şi a competiţiilor sportive. 2 . Sportivii Special Olympics au astfel ocazia de a deveni membri activi ai familiei şi comunităţii din care fac parte. 3 . Special Olympics constituie o experienţa care insufla energie, sănătate, încredere în şine şi bucuria de a trăi.

Elevii Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tg-Jiu au avut onoarea de a se prezenta la această competiţie fiind însoţiţi de profesorii Elena Dospina şi Ovidiu Pătraşcu. La această competiţie elevii au obţinut următoarele rezultate:

- Ilinca Marinela - locul I :- 50 m. viteză; - săritura în lungime de pe loc; - Tatu Oana - locul I la 50 m. viteză; - locul I la săritura în lungime de pe loc; - Simidreanu Liviu - locul I la 50 m. viteză; - locul I la săritura în lungime de pe loc; - Ciobanu Constantin- locul II la 50 m. viteză; - locul III la săritura în lungime de pe loc. Experienţa celor 4 zile de concurs de la Constanţa i-a responsabilizat pe aceşti elevi, le-a creat momente de bucurie la urcarea pe podiumul de premiere, având în faţă personalităţi de marcă ce au participat la această competiţie.

Prof. Elena Dospina Prof. Ovidiu Pătraşcu

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 14

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR Vineri, 27.03.2009, s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor Tg-Jiu faza judeţeană a Concursului Naţional de Dans „Împreună pentru viitor”. Acest concurs se adresa unităţilor de învăţământ preuniversitar care desfăşoară activităţi în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară. Concursul a constat în confruntarea echipelor mixte alcătuite din elevii voluntari de la liceele înscrise în SNAC şi elevii beneficiari ai CSEI Tg-Jiu, echipa fiind formată din jumătate elevi voluntari – jumătate elevi beneficiari. Secţiunile la care au participat elevii au fost: dans tradiţional şi dans modern.

În urma evoluţiilor echipelor, juriul, al cărui preşedinte a fost D-na Dir. Mihai Natalia de la C.J.R.A.E., a stabilit următorul clasament: la dans modern: - pe locul I s-a clasat C.N. „E. Teodoroiu” – coord. Prof. Manciu Ana, împreună cu elevii pregătiţi de prof. Budulan Maria de la CSEI Tg-Jiu; - pe locul II L.P.S. – coord. Popescu Elena. De la CSEI Tg-Jiu elevii au fost pregătiţi de înv. Marcu Dana şi Sgondea Simona. la dans tradiţional: - pe locul I s-a clasat C.N. „M. Viteazul” – coord. Munteanu Roxana, echipa fiind pregătită de prof. Tiutiu Maria. De la CSEI elevii au fost pregătiţi de înv. Giurma Constantantina. În sală au fost prezenţi elevi de la liceele implicate care şi-au susţinut echipele, Coordonator Judeţean SNAC – Insp. Silvia Paşcu, Directorul C.S.E.I. Tg-Jiu – prof. Nicu Baiu, Coordonator local – prof. Elena Dospina. prof. Elena Dospina, prof. Maria Budulan

FESTIVALUL NAŢIONAL AL ŞANSELOR TALE

În perioada 8.12-13.12.2008, în cadrul Festivalului Naţional al Şanselor Tale, ediţia a IX-a, program inclus în Planul de acţiune al MECT şi coordonat la nivel judeţean de CCD şi ISJ Gorj, elevii cu dificultăţi de învăţare integraţi în învăţământul de masă, împreună cu colectivele de elevi de la Liceul cu Program Sportiv sub coordonarea cadrelor didactice de sprijin Constantinidis Corina şi Bistreanu Cornelia, au primit vizita unor elevi de la CSEI Tg-Jiu, îndrumaţi de cadrele didactice Tănăsoiu Monica şi Marcu Daniela.

La această activitate, elevii din cele două instituţii de învăţământ s-au cunoscut, s-au legat prietenii, s-au sprijinit în activitate, s-au jucat şi s-au distrat.

15

Prin contactul elevilor din şcoala incluzivă cu cei care au dizabilităţi se poate realiza dezideratul final al educaţiei incluzive, acela de a integra în societate persoanele cu deficienţe. Astfel, cresc şi şansele ca ei, pe măsură ce se maturizează, să se apropie mai mult, să se accepte, să se valorizeze reciproc, iar gradul de segregare şi respingere între persoanele valide şi cele care prezintă o formă sau alta de dizabilitate să scadă semnificativ. Prof. C.D.S: Bistreanu Cornelia , Constantinidis Corina

„Vine, Vine, Primăvara! ”

O nouă primăvară, cea din anul 2009, a fost întâmpinată cu o serbare de poezie, dans şi cântec, rază de lumina în inimile tuturor femeilor. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă a organizat o serbare cu ocazia zilei de 8 Martie, la care au fost invitaţi: cadre didactice, elevi ai şcolii, preşcolari şi cadre didactice de la grădiniţa “Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, elevi şi cadre didactice de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Bumbeşti Jiu. Elevii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din municipiul Târgu Jiu au pregătit sub îndrumarea mai multor cadre didactice, un spectacol intitulat „Vine, Vine, Primăvara”. Pe rând, de la cei mai mici la cei mai mari, copiii au dansat, au cântat, şi au fost actori. Momentele spectacolului: Sceneta muzicală – “Ghiocelul supărăcios”, “Dansul Ghioceilor”, “Dansul Căluşarilor”, Montaj artistic – “Sărbătoarea primăverii”, “Dans cu pompoane”, Dans popular – “Jiencele” au fost prezentate cu multă măiestrie. Elevii s-au pregătit mult, au învăţat să danseze, au făcut repetiţii.

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 16

Programul artistic s-a încheiat cu piesa de teatru „Turtiţa Fermecată” susţinută de trupa de teatru de păpuşi „Arlechino”. Entuziasmaţi, elevii, cadrele didactice şi părinţii au urmărit împreună şi au aplaudat, încântaţi, evoluţia actorilor, cadre didactice ale Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Jiu.

Prof C.S.E.I. Tg-Jiu, Muscaliuc Dorina

Oportunităţi profesionale

Încep acest articol din dorinţa de a vă împărtăşi câteva impresii dobândite în urma participării mele la o activitate de formare profesională care s-a desfăşurat în Anglia, la Scarborough, în această toamnă, numărându-mă printre cei 39 de câştigători ai unei burse de formare continuă în cadrul programului sectorial Comenius 2.2, secţiunea Mobilităţi individuale. Instituţia organizatoare Anglolang Academy of English ne-a propus, mie şi celorlalţi participanţi din Franţa şi Bulgaria, o activitate interactivă, pe o tema foarte complexă şi des menţionată în zilele noastre: “Dezvoltarea competenţei interculturale în context European”. Societatea în care trăim se confruntă cu probleme de şomaj , de sărăcie, de excludere, de tensiuni şi violenţă. Şcoala românească nu este permisivă, nu cultivă elevilor dorinţa de a-i lăsa şi îndruma să înveţe ci impune ce să se înveţe. Profilul nostru cultural trece printr-un proces de schimbare, parcurge un drum anevoios şi, mai grav, nu ştim unde să ne îndreptăm, ce dorim să devenim. Treptat, înlăturăm valorile culturale vechi dar nu suntem pregătiţi pt. a prelua altele noi. Personal, am participat la acest curs pentru a reuşi să adopt modelul unui profesor European, să înlătur din practica pedagogică acele dogme şi cutume învechite în care se târăşte sistemul de învăţământ românesc. Dacă voi reuşi să-mi modelez un profil cultural diferit de cel vechi dar asemănător cu cel European, consider că am parcurs o treaptă din ierarhia multiculturală. Avem, toţi, o cultură asemănătoare, aceea a sfârşitului secolului XX; avem, în acelaşi timp, culturi diferite: cele care ţin de religiile noastre, de ţările noastre, de grupul nostru etnic, de valorile

17

politice, sociale, de familiile noastre. Suntem apropiaţi şi îndepărtaţi în acelaşi timp, asemănători şi diferiţi şi avem, cu toţii, un potenţial valoric egal. Măsurarea diferenţelor din perspective educaţionale ar presupune evidenţierea problemelor cu care se confruntă sistemul educativ şi implicit cel social din România. Interculturalitatea nu se manifestă doar în cadrul culturilor diferite, dar şi între grupuri, între familii, între persoane. Instituţia orgnizatoare - ANGLOLANG ACADEMY OF ENGLISH - a negociat cu grupul persoanelor participante dezbaterea unor sarcini interculturale, s-au organizat ateliere de limbă şi cultură având ca temă probleme de lingvistică, cele mai bune practici, în cadrul unor întâlniri interculturale, norme culturale care se impun în momentul în care relaţionăm cu o altă naţiune, explorarea diferenţelor culturale. Am preluat informaţii legate de organizaţiile care se ocupă de reintegrarea şomerilor şi a celor defavorizaţi social în cadrul comunităţii locale. Am participat la o vizită de studiu la MAJESTY’S COURT SERVICE, (Curtea Magistraţilor) prilej cu care am descoperit structura sistemului juridic din Anglia şi am asistat la judecarea a patru cazuri diferite: doua de natură penală şi două civile. O experienţă interesantă încă de la intrarea în acea instituţie unde se pătrunde doar pe bază de invitaţie - cum a fost cazul nostru - sau dacă eşti parte implicată activ în acel proces . Nu este cazul să amintesc normele şi sistemele de securitate, fiindu-ne reţinute pe perioada vizitei telefoanele mobile şi camerele de filmat. Mă poartă un gând nostalgic la sălile noastre de tribunal şi la sistemul nostru juridic. Dar poate guvernanţii nu ne vor uita din nou şi vor căuta mijloace şi soluţii pentru înlăturarea divergenţelor culturale: condiţia socială a cadrului didactic din România, condiţiile de studiu oferite studenţilor şi elevilor, calitatea sistemului de învăţământ românesc, ofertele de pe piaţa muncii din Europa comparativ cu cea autohtonă, dar acesta este un alt subiect. Nu în ultimul rând aşi dori să impulsionez cât mai multe cadre didactice să acceseze programele puse la dispoziţie de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin intermediul Agenţiei Naţionale de Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, amintind totodată sprijinul financiar al Agenţiei Naţionale care a făcut posibilă această minunată experienţă profesională. Şi dacă tot am amintit de diferenţele culturale, v-aş propune un scurt test la care am răspuns şi eu la rândul meu, în Anglia: Company culture Răspundeţi DA/NU la următoarele întrebări referitoare la locul de muncă şi daţi cât mai multe exemple:

1. Oamenii se îmbracă formal ? 2. Trebuie să ia prânzul cu toţii în acelaşi loc? 3. Oamenii folosesc primul nume? 4. Există acolo o mare schimbare a personalului? 5. Sunt oamenii consultaţi despre politica companiei? 6. Există acolo bune relaţii de colaborare cu compartimentul management? 7. Angajaţii socializează în afara locului de muncă? 8. Deciziile sunt luate rapid? 9. Oamenii lucrează în echipă? 10. Angajaţii respecta timpul de lucru? 11. Oamenii glumesc la locul de muncă? Institutor: Roşianu Diana

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 18

Postul - urcuş spre Înviere

Se apropie Paştele, cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii

şi, bineînţeles, cea mai aşteptată. Farmecul deosebit al '’Paştelui" este dat atât de semnificaţia religioasă cât şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale - cozonac, pască, miel -, slujba de sâmbătă seara cu luarea Luminii. Oamenii de pretutindeni, altminteri atât de îndepărtaţi unii de alţii prin aşezare geografică, naţie, rasă, limbă, cultură şi tradiţii, devin un tot unitar în această perioadă şi împărtăşesc taina Învierii Domnului. În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşti prin ,,Postul Paştelui" numit şi Postul Mare cel mai lung post din calendarul creştin-ortodox, care durează 7 săptămâni. Postul nu înseamnă numai alimentaţie fără carne, brânză, ouă ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate şi răbdare.

Perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciţii pentru a fi mai buni, mai înţelepţi, mai blânzi, să privească mai mult la ei şi mai puţin la cei din jur. Postul cel adevărat este îndepărtarea de răutate, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământ mincinos. Sfântul Vasile cel Mare spune: ,,Postul cel adevărat constă în reţinerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptăţii, iartă aproapelui tău vătămările...” Prin post ne purificăm trupeşte dar mai ales sufleteşte pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos, parcurgând împreună cu EL Dealul Golgotei, dar şi participând activ la bucuria Învierii Lui Hristos a Înviat şi a biruit pentru El şi pentru Noi. El , Dătătorul de lumină ne călăuzeşte la Lumină. Fie ca Hristos, Cel ce-a biruit moartea , să reverse asupra noastră viaţă, sănătate sufletească şi trupească, pace, belşug şi spor în toate. HRISTOS A ÎNVIAT ! Prof. Ed: Lăbău Ioana

19

Obiceiuri din Postul Mare Săptămâna Albă se termină cu Duminica Lăsatului de Sec care, cândva, era o adevărată sărbătoare familială şi chiar comunitară, încă din preziua acestei duminici, femeile pregăteau bucate pentru masa nocturnă la care participau toţi membrii familiei şi invitaţii acesteia: vecini, rude, prieteni. În Duminica Lăsatului de Sec fetele si flăcăii rămaşi necăsătoriţi erau luaţi în derâdere în cadrul unui obicei numit strigările de peste sat. Flăcăii se adunau în cete, se urcau pe înălţimile satului de unde slobozeau roţi mari din paie aprinse şi-i satirizau, prin strigături sub forma de dialog, pe cei rămaşi necăsătoriţi. În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătorea Ziua lui Sân - Toader, sfânt care a fost canonizat de către biserica ortodoxă datorită faptelor sale dar pe care tradiţia populară îl ţine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. Sân - Toader şi caii ce-l însoţeau rupeau, conform tradiţiei, lanţul lui Sânt - Ion pentru a lăsa drum liber anotimpului călduros. Ei păzeau Soarele pentru a evita fuga acestuia către miază - noapte şi pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veşnică. În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate şi căutau rădăcini de iarba mare . Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leşia rezultată se spălau pe cap în credinţa că le va creşte părul mare şi frumos. După spălarea capului, în timp ce se pieptănau, fiecare zicea: "Toadere , Sân - Toadere,/Dă cosiţa fetelor cât coada iepelor/Şi chica pruncilor cât coama cailor". Prof. Ghibu Angela

TERRA- MAMA NOASTRA Pământul, numit şi Terra, este a treia planetă a Sistemului Solar pe care noi, oamenii, animalele şi plantele, trăim. Până acum un timp, Pământul nu însemna prea mult pentru mine, dar aflând ce importanţă are el pentru viaţa noastră, îl iubesc ca pe o a doua mamă. Pământul este important pentru mine din mai multe motive: pe stratul de sol trăiesc şi locuiesc respirând aerul atmosferic ce lipseşte pe celelalte planete, mă hrănesc din marea varietate de hrană, beau din apa ce acoperă trei pătrimi din suprafaţa acestuia şi sunt încălzită de razele calde ale Soarelui. Aceste condiţii de trai pot fi întâlnite doar pe Pământ. Pe celelalte planete acestea lipsesc cu desăvârşire sau sunt sub o altă formă. Cu toate că oamenii sunt conştienţi de importanţa Terrei, ei, încetul cu încetul, o distrug prin poluare. Distrugând-o pe ,,mama noastră”, treptat ajungem să ne distrugem pe noi înşine. Ajutaţi-ne, oameni mari, să avem o viaţă sănătoasă! Lăsaţi-ne să ne bucurăm de frumuseţea pădurilor, ciripitul păsărelelor, susurul izvoarelor, aerul curat şi alte bogăţii ale pământului! Nu distrugeţi cu bună ştiinţă viaţa! Vrem să trăim pe planeta noastră ca în braţele calde ale mamei!

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 20

Cine salută primul ? ● Băieţii salută primii fetele; bărbaţii salută primii femeile; copiii şi persoanele mai tinere salută persoanele mai în vârstă. ● Când intrăm într-o încăpere, îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo. ● Când ne alăturăm unui grup, salutăm primii. După ce salutăm, nu întrerupem discuţia în care sunt antrenaţi membrii grupului. ● Întotdeauna salută cel care merge pe cel care stă pe loc, cel care se află într-o maşină pe cel care este pieton. Cum salutăm ?

● Întotdeauna salutul trebuie să fie însoţit de un zâmbet. ●Când salutăm trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat. Nu salutăm o persoana stând cu spatele către ea sau privind în pământ ori spre cer. ●Nu salutăm ţinând mâinile în buzunare si nici cu gura plină. ●Băieţii trebuie să-si scoată căciula de pe cap , când salută. ●Nu salutăm grăbit şi cu aerul că suntem foarte preocupaţi de ceva. ●Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu formulele :,,Salut!’’ sau ,,Bună!’’. ● Oamenii mari obişnuiesc să-si dea mâna atunci când se întâlnesc şi se salută. Copiii, însă, nu trebuie să întindă primii mâna unei persoane adulte. Dar, dacă un adult va întinde mâna, trebuie să-i răspundeţi întinzând la rândul vostru mâna.

Între copii, salutul poate fi însoţit de gestul întinderii mâinii. Când şi cum răspundem la salut ? ● Când suntem salutaţi, totdeauna răspundem la salut. ● Răspunsul la salut se face cu bunăvoinţă, cu respect, fără a ţine mâinile în buzunare. ● Când răspundem la salut ne uitam în ochii persoanei salutate. ● Dacă cineva ne atrage atenţia : ,,Te-am salutat ieri, dar nu mi-ai răspuns la salut !’’ ne cerem scuze politicos, spunând ,,Te rog să mă scuzi, dar nu te-am observat’’.

21

ŞTIAŢI CĂ…?

• …o furnică poate ridica până la de 50 de ori greutatea proprie; • …coada păsării paradisului este de 5 ori mai lungă decât corpul său; • …firul de păianjen este atât de subţire şi uşor încât un fir de lungimea Ecuatorului(40076 km)

ar cântări doar circa 455 de grame; • …broasca ţestoasă este un animal care n-a suferit schimbări morfologice de peste 200

milioane de ani; • …nu există două girafe identice? Desenul de pe gâtul girafelor este unic în felul său, aşa cum

este amprenta digitală la om; • …un om adult respiră în medie de 18 ori pe minut, iar un nou născut de 50 de ori; • …inima unei balene are greutatea de o tonă; • …ursul alb poate rezista la temperaturi de -80de grade Celsius; • …un elefant bea într-o zi 120 l de apă; • …fără să bea apă, cămilele pot rezista până la 25 de zile şi că în 10 minute pot bea 100 litri de

apă. Să mai şi râdem !!!

* Gigel se plângea insistent tatălui său că învăţătoarea îl persecută la matematică. Exasperat, tatăl se hotărăşte s-o întrebe pe doamna învăţătoare ce se întâmplă. - Este adevărat că-mi persecutaţi copilul? întreba iritat tatăl. - Prin urmare, aşa crede el ?se mira învăţătoarea. O să vă convingeţi imediat de adevărata situaţie, spuse învăţătoarea şi se adresa lui Gigel; - Spune, te rog, cât fac 18 plus 17? -Tată…,vezi, iar începe!

*În timp ce un tată face baie celor doi copii ai săi, unul din ei remarca: - Ştii, tăticule, tu ne speli la fel de bine ca şi mama, dar ea ne scoate hainele înainte de a ne băga în cadă!

* - Spune-mi, Gigel, ce note ai luat astăzi?

- Nu mi-ai spus tu, tăticule, că în timpul mesei nu se vorbeşte?!

* - Tata m-a învăţat: să dai întotdeauna mai mult decât primeşti! Zise un băiat. - Excelentă dovadă de politeţe, remarcă prietenul său. Ce meserie are tatăl tău? - Boxer…!

* - Domnule doctor, cât costă extracţia unui dinte? - 50 de lei. - Atunci, vă rog, doar să mi-l zgâlţâiţi…!

* - Dacă am 10 caramele şi îţi dau ţie două, câte caramele îmi rămân şi cum se numeşte ce fac? - Vă rămân 8, iar ce faceţi se numeşte zgârcenie!

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 22

Prietenii curăţeniei Cinci căţei Apa, peria şi săpunul, Căţeluşa mea, Fetiţa, Numai trei, dar parca-s unul A făcut cinci puişori ; Spală-ntâi perechile : Parcă sunt cinci ghemotoace Ochii şi urechile, De catifea, în culori Spală corpul jumătate, Când afară este soare Şi pe faţă şi pe spate. Ies cu mine la plimbare Bucuroasă, periuţa In grădină, printre flori, Spală dinţii, huţa, huţa ! Printre pomii roditori, Dar când soarele se culcă, Iute fug la mama lor.

Stopul Toţi copiii pot să vadă Stopul de la colţ de stradă: Are ochii-n trei culori Şi-i atent la trecători: Ochiul roşu spune : Stai ! Ochiul galben spune: “Hai, ai răbdare, fată mică ,, Ochiul verde vrea să zică ‘’Treci acuma, fără frică !’’

Pietonul Tata, unchiul şi bunica,

Sora, fratele, mămica

Sau un trecător străin,

Ce-a pornit pe jos la drum

Pieton se cheamă-acum.

Din casă dac-ai ieşit

Ca să fii asigurat

Că se-ntoarce sănătos,

De unde-a plecat pe jos

Trebuie de mic să vadă

Cum se circulă pe stradă.

Prof. Psihopedagog : Ţăpurin Adriana

23

Ajutaţi-mă să colorez,

să decupez după contur

şi să lipesc fiecare colţ!

Revistă şcolară | Nr.1 | 2009 24

Ajutaţi iepuraşul să ajungă la frăţiorul său!

Uniţi cifrele în ordine crescătoare! Uniţi literele în ordine alfabetică!

Pagină realizată de înv. Sgondea Simona şi înv. Marcu Daniela