(/)

(/rss/)

Stimaţi prieteni! Vă invităm să vă expuneţi opiniile pe site despre publicaţiile noastre, dar şi

despre evenimentele locale, naţionale şi internaţionale. Cele mai interesante şi originale vor fi

publicate şi în varianta print a ziarului CUVÂNTUL.

29 Noiembrie 2012, 15:03:35

Dumitru Matcovschi: ”Viaţa este oluptă, cea mai grea din toate”

None

Dumitru Matcovschi s-a născut la 20 octombrie 1939, la Vadul-Raşcov, judeţul Soroca.

În 1961 absolveşte Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea Istorie şi Filologie. Încă

fi ind student începe să colaboreze la presa periodică din Chişinău. Lucrează la ziarele

“Moldova socialistă” , “Cultura” . Ca publicist s-a manifestat îndeosebi în anii 80-90 ai

secolu lu i trecut, când a fost redactor-şef al revistei “Basarabia” .

Tot în acea perioadă Dumitru Matcovschi devine unul din liderii Mişcării de Eliberare

Naţională din Moldova. La 17 mai 1989 este strivit de un autobuz. După accident, care se

presupune că ar fi fost organizat, suportă peste douăzeci de intervenţi i ch irurgicale.

Activitate literară: În 1963 debutează cu p lacheta de versuri "Maci în rouă" . De-a

lungul anilor editează peste 50 de cărţi de poezie, proză, dramaturgie, publicist ică.

Volumul de versuri "Descântece de alb şi negru", imediat după apariţie, în 1969, este

interzis de cenzura soviet ică.

Crit ica literară internaţională îl consideră drept unul din cei mai mari poeţi ai

Republicii Moldova. Operele maestru lu i Dumitru Matcovschi sunt traduse în limbile rusă

şi l ituaniană. Piesele domniei sale au fost puse în scenă în diferite teatre din R.Moldova,

Federaţia Rusă, au fost apreciate cu premii la diverse concursuri.

Compozitorii Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Eugen Doga, Mihai Dolgan,

Mircea Oţel, Constantin Rusnac au pus pe note mai multe din versurile poetu lu i, care în

scurt t imp au devenit şlagăre.

Dumitru Matcovschi este membru t itu lar al Academiei de Şt iinţe a Moldovei. Laureat al

Premiulu i Naţional al R.Moldova (2011), cavaler al Ordinulu i Republicii, altor dist incţi i de

stat din R.Moldova, dar şi al Ordinulu i „Meritu l cu ltural” , în gradul de mare ofiţer

(România).

ACTI V NR. 7

(/img/pdfs/ACTIV-759-antidiscr-rom-

TIPAR.pdf)

OBI ECTI V EUROPEAN, NR. 4

(/img/pdfs/RO-Obiectiv-European-4.pdf)

OBI ECTI V EUROPEAN, NR. 3

Despre noi (/about/) Abonare (/abonare/) Publicitate (/publicitate/) Cărţi publicate de P.P. Cuvântul (/books/) Date de contact (/contacts/)

10

Cetăţean de Onoare al municip iu lu i Chişinău şi al raionulu i Şoldăneşt i . L iceul din

comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poartă numele scriitoru lu i Dumitru

Matcovschi, iar casa în care s-a născut a fost transformată în casă-muzeu. Din 2011, în

luna octombrie, la Vadul-Raşcov se organizează Fest ivalu l Internaţional de Poezie şi

Cântec „Acasă la Dumitru Matcovschi” . În cadrul acestu i fest ival, la 20 octombrie 2012,

cuplu l Dumitru şi Alexandrina Matcovschi au sărbătorit la Vadul-Raşcov nunta de aur.

1. Maestre Dumitru Matcovschi! Ce subînţelegeţi Dvs. prin noţiunea "acasă"?

- Locşorul sfânt, cel mai sfânt, altarul, unicul.

2. Cine v-a predat primele lecţi i care V-au marcat caracteru l şi viitoru l?

- Natura, dincolo de ea omul nu există, omul de la munte şi cel de la câmpie sunt totalmente

diferiţi. Natura zic şi tot la casa mea de acasă mă gândesc. Iar viitorul, dincolo de societate, e o iluzie,

hai să nu facem apelul la pustiul mort. Familia, şcoala vin mai târziu, ce ţi-e scris – în frunte ţi-e pus,

are un temei vorba veche.

3. Ce şt iţi despre părinţi i şi buneii Dvs., locu l şi rolu l lor în viaţa comunităţi i natale?

- Ştiu totul, mai întâi îmi cunosc arborele genealogic; şi bunicii, răzbunicii mei, şi părinţii au fost

oameni ca toţi oamenii, ceea ce nu e deloc puţin. Rudele mele, pe ambele linii, Luca şi Matcovschi,

preoţi au fost, mai târziu ruptaşi, care, citez: „au păstrat cu semeţie datina şi cultura clanului

preoţesc, omenia şi capacitatea neostoită de a sări într-ajutorul aproapelui”.

4. Ce lucruri Vă amintesc cel mai des de casa părintească?

- Nu pot răspunde concret, casa părintească e singulară, e un tot întreg, nu există „lucruri”

importante şi ne-importante, este o insulă de lumină casa mea de acasă, oază, cea mai veche şi mai

aproape de toate, omul din oameni până la trecerea în neagra veşnicie nu pleacă în lume, părăsindu-

şi casa părintească pe veci. Din păcate cosmopolitismul şi globalizarea au făcut şi mai fac încă din om

neom, în antichitate, încă, la romani, dar şi la greci, nişte rătăciţi de neam se vedeau „cetăţeni ai

universului”, a fost, după mine, o blasfemie acest cosmopolitism timpuriu, cum e şi globalizarea de

azi. Umblă romii şi se bucură prin Europa ca ruşii, „biruitorii”, din cântecul „широка страна моя

родная»”.

Nu-i de bună.

Omenirea, ca să ajungă la familie, neam, ţară a avut de înfruntat mari piedici, oamenii de-a lungul

secolelor de multe ori au fost nevoiţi să-şi braveze moartea, viaţa este decând este o luptă, cea mai

grea din toate, şi acum să revenim iarăşi la turmă?

Să nu mai avem datini, ar însemna.

Să nu mai avem locşor sfânt.

Să nu mai avem nici un Dumnezeu.

Să ne fie bine peste tot.

Nu sunt omul care se acomodează unde îl prinde vremea. Casa mea de acasă e la vad, la Nistru, la

mărgioară. Totul îmi aminteşte de ea.

Şi limba pe care o vorbesc, şi pâinea pe care o doresc întotdeauna de la mama, şi icoana la care,

copil, mă închinam; rupt din sfânta realitate, omul se va transforma până la urmă în gânganie bipedă.

Casa de acasă dintotdeauna mi-a fost aidoma axei morale.

5. Cum apreciaţi sch imbările care au loc la başt ină în u lt imele decenii?

- Nu le apreciez, le neg, le deneg, nu poate fi vorba de nici o schimbare spre bine, copământenii

mei ca şi cum ar fi azi străini la ei acasă, nu mai există, mi-e teamă, lucruri sfinte, nu mai există legi

omeneşti în ţărişoară, dar şi în lume, animale bolnave acolo şi aici, peste tot, răul devine şi mai rău

văzând cu ochii, neamul Kain încă nu s-a trecut, frate pe frate ameninţă, nu vom uita că acest Kain,

fiul drept al Evei şi al lui Adam a fost, copil nelegitim adică, din flori, or în Republica Moldova copiii

din flori partide politice au, pretind cel mai înalt post, ba chiar unul a şi fost de acum preşedinte al

Republicii, să nu ne facem niznai. Lume pe dos lumea nouă.

Cum să apreciez debandada?

Ca pe o debandadă.

Democraţia noastră nu are nimic în comun cu democraţia.

6. Dacă ar fi cazul de înveşnicit cumva, în istoria localităţi i natale, unele personalităţi

din partea loculu i, cine, credeţi , ar merita neapărat această onoare?

- Nu pot şi nici nu vreau să fac trimitere la nume concrete, omul pământului, basarabeanul de la

mărgioară, merită scaunul de cinste, atâtea poveri a îndurat omul nostru, atâtea regimuri, şi-au bătut

joc de bunul simţ toată hledia generalului bastard şi nu doar, răul cel mare vine, la noi, în Basarabia,

de la primul preşedinte, în nici-un caz nu am avut dreptul să-l aburcăm în vârful vârfului, s-a

înconjurat cu politicieni, cu infami, cu bezbojnici, Basarabia nu a avut parte de conducători buni,

nici chiar de luptători nu am avut parte, noi, năpăstuiţii de dor, din nimic nu puteau răsări martiri,

eroi naţionali, un preşedinte bun, cred, ar fi însemnat mult, din păcate, de unde nu-i...

7. La şcoală şi la facultate aţi fost printre act ivişt i sau disidenţi?

(/img/pdfs/Obiectiv-EU-nr3-rom-web_1.pdf)

URMĂRI ŢI -NE PE FACEBOOK

PARTENERI I CUVÂNTULUI

(http://www.api.md/)

(http://consiliuldepresa.md/)

(http://estcurier.api.md/)

(http://stirilocale.md)

UTI L

Curs valutar BNM29.08.2014

USD 13,9626 Lei

EUR 18,3977 Lei

RUB 0,3803 Lei

RON 4,1770 Lei

» Convertor valutar rapid

oferit de

Fii primul dintre prietenii tăi care

urmăreşti activităţile Ziarul

Cuvântul.

Urmăreşte

Puţin înnorat

4 m/s, 754 mm cl.mr. 36

% umeditatea

Seară

+15

Noaptea

+12

Dimineața

+17

Ziua

+24

(http://w w w .gismeteo.md/ro/city/daily/14493/)

Rezina +23 °C

Vineri, 29 Sîmbăta, 30 august

3 m/s

755

68 %

2 m/s

756

79 %

1 m/s

756

65 %

3 m/s

755

37 %

Gismeteo (http://w w w .gismeteo.ro)

- Activist n-am fost niciodată. Ce înseamnă disident azi? Atunci deschideai abea gura şi nu mai

existai. Au existat caractere şi capete plecate, slugi la dârloagă, atât. Puţine, foarte puţine caractere în

această lume fără nume, eu am fost şi am rămas robul cuvântului, al adevărului mai bine zis, am

crezut şi cred că aceasta e menirea creatorului de frumos, am căutat cuvântul ce exprimă adevărul.

Nu susţin că întotdeauna l-am găsit, nu susţin că nu am păcate, pete pe mâini însă nu am, nici pe

conştiinţă, deşi.... tot ce-i omenesc nu mi-e străin, iar a greşi e omeneşte.

8. Ce calităţi trebuie să posede un om ca să devină prietenul Dvs.?

- Să fie om.

- Să nu mi se vâre în suflet.

- Să nu fie certat cu morala.

- Să nu umble cu capul plecat şi cu mâna întinsă.

- Să nu atenteze la valorile naţionale.

- Să creadă ca şi mine, că „numele adevărat al nebuniei lui Eminescu adevărul e”.

- Să nu stoarcă profit din unionism, românism.

- Să nu-şi asume niciodată merite străine.

- Să nu vândă gogoşi.

- Să mă înţeleagă şi când plâng, şi când mă bucur.

9. Consideraţi că v-aţi realizat în viaţă?

- Nu m-am realizat. Nu am avut condiţii de muncă, în primul rând, în definitiv, ce înseamnă a te

realiza? Am o familie bună, soţia mi-a salvat viaţa, când a trecut peste mine autobuzul Struţului dacă

nu era Alexandrina, doctorii n-ar mai fi făcut minuni, ea a ştiut ce medicamente mi se administrează,

când şi cine o face, or medicina noastră are personalităţi, puţine încă, are însă şi oameni

întâmplători... Nu vorbim de rău azi.

10. Cine şi cum v-a ajutat să Vă at ingeţi scopurile?

- Au fost oameni între oameni, nu voi face liste, ai casei m-au ajutat, oamenii mei dragi, dar la

început, au existat nişte poeţi, hai să le spunem aşa, ei m-au invitat la redacţie, mi-au propus

omeneşte să fiu concomitent şi student, dar şi „lucrător literar” la „Moldova socialistă”, zic de Pavel

Boţu şi de Petru Darienco, a venit apoi Victor Teleucă, am mai avut colegi de redacţie cu suflet de

pâine caldă Mihail Gh. Cibotaru, Anatol Ciocanu, Anatol Gujel, Tudor Ţopa, Dumitru Coval, toţi au

fost până a o întâlni pe Alexandrina, până în 1962...

11. Vă mai leagă ceva de satu l natal?

- Casa de acasă. A devenit muzeu. Şcoala din sat, liceul teoretic îmi poartă numele, sora Valentina

mai locuieşte în sat, la vad, eu rămân cel care am fost întotdeauna, nu dau Mărgioare pe nicio

metropolă, pe nici un Paris, pe nici un Bucureşti, am fost şi am rămas om al pământului, aici eu cred

în oameni şi în zei, aici mă plouă stelele cu şoapte, aici eu râd şi plâng cu toţi ai mei...

Cât mai există vadul, comuna de la mărgioară, exist şi eu. Rătăcit în lumea mare, omul e nimeni în

fond. Unul din mulţi.

12. Cu ce lucruri se mândreşte îndeosebi poetu l, dramaturgul şi publicistu l Dumitru

Matcovschi?

- Am scris câteva poeme care vor să rămână, „Basarabia”, cântecul de exemplu, dar şi „Bucuraţi-

vă”, dar şi „Cu numele tău”, dar şi „Impostorii”, dar şi „Îngerii roşii”, dincolo de timp şi spaţiu,

poezia însă ar putea nici să nu existe, or, noi venim dintr-o societate bolnavă, noi ne-am născut şi ne-

am maturizat sub ocupaţie, am fost şi nu am fost cetăţeni, urmaşi răstrănepoţi ai Bătrânilor voievozi?

Piesele mele s-au montat atunci, când au fost scrise, cred că şi când nu voi mai fi se vor monta,

dramaturgia rămâne cea mai perfectă artă, eu am avut multe premiere, poate chiar cele mai multe

dintre toţi dramaturgii basarabeni, am trăit în teatru clipe veşnice, spectacole cu piesele mele au

ocupat locuri de frunte la tot felul de festivaluri, concursuri, chiar şi în fostul imperiu sovietic. Fac

trimitere la „Pomul vieţii”, montat la Tambov, în 1981. Fac trimitere la „Cântec de leagăn pentru

bunici”, am trimis piesa, manuscrisul, tradus cuvânt în cuvânt, la Moscova, la un concurs unional şi a

fost menţionată cu premiul întâi, abea după mi-au cerut-o teatrele noastre, a fost prima mea piesă, o

aventură în fond, am vrut să ştiu ce pot şi ce nu pot.

13. Care-i cea mai mare dorinţă neîmplinită a Dvs.?

- Multe sunt dorinţele. Întâi şi întâi nu m-am realizat pe deplin.

Nu am fost în stare să-mi înalţ o casă cu un pom în prag, am trăit cu iluzia, m-am poticnit, s-a

întâmplat, am făcut şi un compromis, tânăr eram, la cătănie, nu sufeream hainele de culoare haki,

gândeam în imagini, scriam versuri în coloană, dar şi la manevre, soldăţia nu era de mine, nici eu de

ea şi am vrut să vin mai repede acasă, şi am venit...

14. Două decenii nu mai contenesc discuţi i le controversate în juru l denumirii l imbii

oficiale, a istoriei R.Moldova. Cine, credeţi , ar putea şi ar trebui să pună punct în aceste

dispute?

- Suntem bolnavi de cea mai crâncenă boală, boala comunismului, aşteptăm îndurare de la

neîndurători, ce popor din lume nu mai ştie, ca noi, de unde vine, ce limbă vorbeşte? Nici

preşedintele Republicii Moldova nu e preşedinte, nici parlamentul parlament. Oameni de strânsură,

cea mai mare calitate a omului, după mine curajul e, ai noştri, aleşii poporului, nu sunt, pur şi simplu,

capabili să rezolve probleme de viaţă şi de moarte.

Cele două veacuri de Siberie, de străinime, de jap şi de jnap, de ocnă şi de dogmă ne-au prefăcut în

oameni de ghips, de ceară, de piatră, ne temem de frică, nu suntem mândri de trecutul nostru glorios,

vinovaţi sunt aşadar şi cei trei preşedinţi, dar şi legislativul poartă vină, au ajuns deputaţi oameni

întâmplători, cum să voteze ce limbă vorbeşte mutul care toată viaţa a tăcut cu capul în jos?

Preşedintele Republicii Moldova bine ar fi să consulte specialiştii în materie, Academia întâi şi

întâi, or, Academia, dacă nu mă înşel, s-a pronunţat în câteva rânduri pe marginea limbii noastre

literare, de ce nu ţinem cont de spusele ei?

Limba noastră este cea care a fost dintotdeauna, română.

Există graiul moldovenesc al limbii române, atât.

În Basarabia locuiesc şi minorităţi de tot felul, dar aceasta nu înseamnă că istoria noastră, a

băştinaşilor, trebuie să fie istoria lor.

Şi nici limba noastră cea română alta decât este nu poate fi, mi-e scârbă de atâta lingvistică

parlamentară, ba chiar şi de atâta integrare europeană mi-e lehamete... Uniune Europeană ca şi cum

altă Uniune Sovietică ar fi, aceleaşi legi, aceeaşi limbă autoritară, care nu e limba maternă a tuturor

popoarelor europene, dictatura pe scurt convine popoarelor mari, cât să ne mai zbatem ca peştele pe

uscat rezolvând probleme fără tâlc?

15. Care sunt princip iile de viaţă ale cetăţeanulu i şi omului de cu ltură Dumitru

Matcovschi, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Eu nu pot minţi.

Dar niciodată nu pot.

Sunt credul, ceea ce nu-i de-a buna.

Eu nu mă pot acomoda unde mă duce vremea.

Am convingeri, nu cedez uşor, poate chiar niciodată.

Şi categoric mai sunt uneori.

Nu mă pot folosi de toate drepturile mele.

Cetăţean de Onoare al Chişinăului sunt, locuiesc însă la porţile oraşului, la etajul al nouălea, dacă

edilii oraşului se fac morţi în păpşoi, de ce să le aduc eu aminte?

Azi nu se mai gândeşte nimeni la omul de alături.

Strâmbii nu pot fi îndreptaţi.

În ţara orbilor cum să nu fii şi tu orb?

Ţ in şi de literatură durerile mele azi.

De douăzeci de ani în Basarabia se editează maculatură.

Nu mai este poezia poezie, nu mai este poetul poet.

Încerc să mă dau la fund, să nu public, dar mi-e greu, tare greu.

16. Colegii, prietenii V-au trădat vreodată?

- De multe ori.

Azi... icoană e banul.

Ce fel de prietenie cu bani?

Şi slava boală e.

Şi prietenii mei oameni sunt, cu ambiţii, vremea romanticilor a trecut, toţi sunt practici, unii şi-au

riscat viaţa luptând cu omul negru, alţii au cules rodul acelei lupte, revoluţia noastră în definitiv nu a

schimbat nimic din concepţia turmei. Au fost atunci profitori, sunt şi azi profitori, au fost atunci

denunţători, sunt şi azi pârâtori, nu cerceta aceste legi, spunea G. Coşbuc...

17. Aţi avut în viaţă multe momente de care nu Vă p lace să Vă amintiţi?

- Ceva mai sus am amintit de unul, compromisul de când eram la cătănie.

Ocolesc aceste momente.

Noaptea, pe târziu, îmi trag plapoma peste cap şi mă întorc la ele, la acele momente, să le trăiesc

din nou de acum.

Şi numai atât.

Şi vremea parcă nu trece, dar nici nu vine.

18. Aţi făcut în viaţă şi polit ică?

- Nu, omul adevărului nu face politică.

Politica nu ţine de adevăr.

Politica este o pacoste.

Care poezie cu politică?

Iar dacă totuşi am făcut, înseamnă că m-am poticnit.

Poetului îi şade bine în opoziţie.

Am încercat să fiu poet.

Încerc şi azi.

Oricum, n-am fost, nu sunt poet de curte, nici de duzină.

Cu mâna întinsă, la palat, n-am umblat.

Şi mă mândresc, mă bucur.

Am cititorii mei, pentru ei scriu.

Am partea mea de dor, Basarabia.

19. Ce apreciaţi şi ce nu Vă p lace în polit ica promovată de autorităţi le de la Chişinău

din u lt imele decenii?

- Nu răspund la întrebare, autorităţile de la Chişinău sunt marionete, n-au făcut politică, au

minţit, au prostit sufletul bun la toate, s-au complăcut în fotolii, scriu memuare azi, o carte, două,

trei, se încumetă să mai creadă că şi aici vor excela, se vor afirma ca memorialişti, după ce s-au

afirmat ca preşedinţi, secretari de partid.

Nu avem bărbaţi, din păcate.

Ne-au condus nouăzeci de ani nişte rataţi.

Nişte vicleni.

Care autorităţi, de unde autorităţi?

20. Cine, credeţi , ar putea scoate Moldova din actuala mocirlă polit ică, economică şi

socială?

- Un tânăr, bine şcolit, un caracter, un basarabean de naţionalitate, la Mărgioară, nu vom uita,

înainte-vreme au locuit căpitanii de plai, ei au ţinut piept hoardelor barbare, un basarabean de viţă,

sper, până la urmă tot se va naşte. Să nu cerşească milă nici de la hoardă, şi nici de la fraţi, or, cum să

uite basarabeanul că moşia noastră, palma de pământ dintre Nistru şi Prut „dădăori a fost mireasă, a

treia – friptă şi arsă?”

Furată Basarabia, trădată mereu.

Şi în istorie, şi azi.

21. Credeţi în viitoru l ţării cu numele Republica Moldova?

- Aşi vrea să cred. Deocamdată însă greu de tot ne ducem povara. Basarabia, cu forţele proprii, nu

se va putea apăra. România, din păcate, nu mai este România, iar vecinii de la Răsărit nu vor ceda

Transnistria, Bugeacul nu mai e al nostru, al băştinaşilor, vina e doar a lor, a parlamentarilor aşa zişi,

dintre toate fostele republici sovietice, noi şi Gruzia suntem cei mai pătimiţi, acolo republici

autonome, la noi republici autonome.

Mi s-a lehămetit de atâta rezolvare paşnică a conflictelor, cum să te împaci cu canalia?

22. Care circumstanţe au jucat rolu l hotărâtor în formarea familiei Matcovschi?

- Nu ştiu ce o fi însemnând circumstanţă, pe vremea studenţiei mele familia se forma din...

dragoste, azi banul e şi iubire, nu, mai bine să nu coborâm în amintire.

23. În momentele grele pe cine V-aţi bizu it şi cine V-a ajutat?

- Soţia a fost şi este îngerul meu păzitor. Şi mama întotdeauna a ştiut cum să-mi aline durerile, să

mă înţeleagă. Mama nu mai este, soţia prin câte a trecut...

24. Cum preferaţi să petreceţi t impul liber?

- Nu am timp liber. Dacă nu scriu, mă gândesc, privesc televizorul, atât, mai citesc şi presa

periodică, răsfoiesc şi cărţile de poezie, în deosebi poezia tânără mă înteresează, altfel se scrie azi

decât în tinereţele mele, altă vreme, altă gândire, dar şi sentimentele ca şi cum nu ar mai fi

sentimente. Puţini poeţi mai scriu azi cu un colţişor de inimioară. E bine? E rău?

25. Cine, în opinia Dvs., Vă cunoaşte cel mai bine?

- Soţia, în afară de ea, nimeni.

26. În casa familiei Matcovschi care bucate şi băuturi sunt preferate?

- Nu există preferinţe. Mâncăm ce avem, apă de la robinet nu folosim aproape deloc, dimineaţa

soţia pregăteşte cafeaua, la masa de scris uiţi că eşti flămând.

27. Câţi ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca să intre în categoria statelor

civilizate?

- Nu fac prognoze. S-ar putea întâmpla să nu intre niciodată. Dacă nu ne vom uni cu Ţara, marea

civilizaţie ne va ocoli.

28. Una din problemele-cheie ale Moldovei este soluţionarea diferendulu i transnistrean.

Cât de real, în opinia Dvs., este acest obiect iv?

- Diferendul niciodată nu va fi soluţionat. Să nu uităm că România a fost întotdeauna o ţară

înconjurată de români. Republica autonomă Moldovenească anume creată a fost pentru a momi

Basarabia, cred că fraţii noştri de peste Nistru ne vor înţelege, nu-i putem lăsa la îndemâna lui Ivan al

lui Ivan, dar nici să cedăm Basarabia monstrului de la Răsărit nu vreau.

29. Ce aţi mai vrea să transmiteţi neapărat consătenilor, dar şi tuturor cit itorilor

CUVÂNTUL-ui din regiunea Orhei?

- Aşi vrea să-i rog să ţină la neamul lor, să ţină foc în vatră, să nu le creadă veniţilor de aiurea care

se jură că fraţi ne sunt, basarabeanul a fost dintotdeauna moldovean la Nistru şi român la Prut, limba

noastră a fost şi este limba română, ţara noastră, Patria noastră, a fost şi este România, să dăm aşadar

mână cu mână, să nu ne uităm pe sub sprâncene unii la alţii, să fim ce-am fost odată, dar poate chiar

şi mai mult, întoarcerea la origini să ne fie sfântă, fiul Isus în limba noastră primul cuvânt – ma-ma –

a rostit, să vorbim limba mamei, să cinstim datina străbună, să credem într-un Dumnezeu, nu în

bezbojnici.

30. Poetu l, înţelegem, este amărât de independenţa noastră?

- Mai mult, dezamăgit sunt, dezolat chiar, în această clipă. Dincolo de actul de independenţă, n-

am realizat nimic. Am ajuns cea mai săracă ţară din Europa, este mimată independenţa noastră, nu

vom uita că parlamentul a votat-o de frică, or, Piaţa Marii Adunări Naţionale fremăta, aştepta votul,

de n-ar fi votat-o, mulţimea ar fi năvălit în sală. Nu vom uita iarăşi că independenţa una cu libertatea

e, nicăieri şi niciodată libertatea nu se capătă fără sânge, s-a vărsat destul sânge şi la noi, dar cine a

câştigat? Politrucii, secretarii comitetului central, Basarabia ca şi cum ocina lor personală, monstrul

fizic şi moral aici şi acum triumfă, Mărgioara a devenit peste noapte de nerecunoscut, blestemat să

fie orişice exod!

În anii 1991-93 s-ar fi putut face unirea.

Este şi vina României că nu s-a făcut.

Versurile mele, de altfel scrise în anul 1987, actuale şi azi rămân:

Trecută prin foc şi prin sabie,

furată, trădată mereu,

eşti floare de dor, Basarabie;

eşti lacrima neamului meu.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

Foto de T .Iaşcenco şi din arhiva personală a familiei Matcovschi

APROPO [2] (/RUBRI CA/12) CHESTI ONARUL CUVÂNTULUI [1](/RUBRI CA/16)

CONCURS [1] (/RUBRI CA/29)

LINK Academylink-academy.com

Şansa ta pentru joburi bine plătite Locuri limitate, înscrie-te!

Plugin social Facebook

Postează şi pe Facebook

Postezi ca Vasile Diacon (Nu este vorba despre tine?) Comentează

Adaugă un comentariu...

10

( 46 | 0)

( 27 | 0)

( 63 | 0)

( 60 | 0)

( 136 | 0)

(/article/4834/) 28.08.2014

Convoi umanitar rusesc în

Ucraina: minciuni şi realităţi

(/article/4834/)

Preşedintele ucrainean susţine că s-a reuşit să se

evite provocările în timpul aflării pe teritoriul ...

Citeşte (/article/4834/)

28.08.2014 Lucrurile mari nu pot fi realizate de

oameni necărturari (/article/4833/)

Pe 27 august curent Primăria Chişinău a

organizat la Biblioteca Municipală

“B.P.Haşdeu”, pentru ...

Citeşte (/article/4833/)

(/article/4808/) 21.08.2014

Mafia terenurilor din Capitală

(/article/4808/)

Mai multe scheme de

acaparare a terenurilor publice funcţionează de

ani buni în diverse localităţi ...

Citeşte (/article/4808/)

21.08.2014 Unde nu-i demnitate, înfloreşte

pupcurismul (/article/4807/)

Mai multă lume consideră că anume faţărnicia,

iresponsabilitatea şi pupcurismul au dus la

destrămarea URSS ...

Citeşte (/article/4807/)

31.07.2014 De unde prosperare cu ruşii?

(/article/4785/)

Societatea moldovenească, manipulată de mass-

media rusească şi spoturile publicitare ale lui

Dodon aproape pe toate ...

Citeşte (/article/4785/)

( 26 | 0)

( 52 | 1)

( 122 | 0)

( 147 | 0)

( 278 | 0)

28.08.2014 Ce ştiţi despre principalele deziderate

proclamate de Marea Adunare Naţională din 27

august 1989 şi cum acestea au fost traduse

(/article/4832/)

Eleonora Graur, preşe-dinta raionului Rezina:

Printre principalele deziderate proclamate de

Marea Adunare Naţională din 27 ...

Citeşte (/article/4832/)

21.08.2014 Ce cunoaşteţi despre elita intelectuală

şi economică a localităţii Dvs. de până la

ocuparea Basarabiei de URSS şi destinul ei de

(/article/4805/)

Ion Perciun, s. Pripiceni-Răzeşi: Intelectualii şi o

parte din gospodarii din satul nostru s-au

refugiat ...

Citeşte (/article/4805/)

(/article/4731/) 17.07.2014

Provocare ori încercare de

legiferare a corupţiei?

(/article/4731/)

La finele săptămânii trecute ministrul sănătăţii

Adrian Usatâi a ieşit în mass-media cu ...

Citeşte (/article/4731/)

26.06.2014 "Toţi cei care încalcă legea trebuie să

fie sancţionaţi" (/article/4649/)

Alianţa pentru Integrare Europeană din

R.Moldova a câştigat alegerile parlamentare din

2010, fiind ...

Citeşte (/article/4649/)

24.04.2014 Cine are nevoie de o mass-media

liberă, neangajată? (/article/4443/)

În ajunul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei – 3

mai, reporterii CUVÂNTUL-ui au solicitat c ...

Citeşte (/article/4443/)

( 23 | 0)

( 47 | 0)

( 152 | 0)

( 158 | 0)

( 162 | 0)

28.08.2014 Mugurii inspiraţiei (/article/4851/)

Ion Perciun Doina Basarabiei Nu vreau, Doamne,

avuţie, Vreau dreptate ca să fie. Vreau a ...

Citeşte (/article/4851/)

(/article/4804/) 21.08.2014

Faptele şi şansele primarului

Dorel Iurcu (/article/4804/)

Al treilea an consecutiv, de Sf.

Ilie, la Horodişte, raionul Rezina se sărbătoreşte

ziua satului ...

Citeşte (/article/4804/)

(/article/4675/) 03.07.2014

2059 de zile fără accidente de

producţie (/article/4675/)

Încheierea oficială a Lunii de

Sănătate şi Securitate, desfăşurată tradiţional de

compania "Lafarge Ciment (Moldova ...

Citeşte (/article/4675/)

19.06.2014 Susţinem propunerea dlui Daniil

Melnic (/article/4629/)

Am citit în CUVÂNTUL că Daniil Melnic,

consăteanul nostru, l-a propus pe Mihai M ...

Citeşte (/article/4629/)

(/article/4624/) 19.06.2014

Urmaşilor - în memorie!

(/article/4624/)

În preajma aniversării a 73-a

din ziua primelor deportări ale basarabenilor, la

Mândreşti, la ...

Citeşte (/article/4624/)

( 20 | 0)

( 48 | 0)

( 30 | 3)

( 22 | 1)

EVENI MENTE [15] (/RUBRI CA/5)

28.08.2014 Cântec de duminică (/article/4850/)

Veşnicia s-a născut la sat, spunea Lucian Blaga.

Acesta este un adevăr incontestabil. Şi oare ...

Citeşte (/article/4850/)

(/article/4849/) 28.08.2014

Programul "Compact" va

reabilita noi porţiuni de

drumuri locale

(/article/4849/)

Programul "Compact" al Guvernului SUA va

reabilita încă 7 km de drumuri naţionale şi locale

...

Citeşte (/article/4849/)

28.08.2014 Milioane pentru reparaţia drumurilor

locale (/article/4848/)

Oamenii din satul Cobâlea, Şoldăneşti vor scăpa

de noroiul şi gropile de pe strada ...

Citeşte (/article/4848/)

28.08.2014 După 22 de ani la Jora-de-Sus şi-a

redeschis uşile căminul de cultură

(/article/4847/)

Căminul de cultură din Jora-de-Sus şi-a

redeschis uşile după o pauză de 22 de ani ...

Citeşte (/article/4847/)

28.08.2014 Ploaia şi vântul au smuls mai multe

acoperişuri (/article/4846/)

Ploaia multaşteptată de locuitorii satului

Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, însoţită de

( 18 | 0)

( 21 | 0)

( 120 | 0)

( 405 | 0)

SOCI AL [2] (/RUBRI CA/14)

(/article/4836/) 28.08.2014

Relevanţă, inovare şi calitate -

priorităţi pentru prezent şi

viitor (/article/4836/)

Un învăţământ preuniversitar

de calitate presupune

asigurarea accesului la

educaţie şi a şanselor egale ...

Citeşte (/article/4836/)

28.08.2014 Toţi în stare să facă faţă cerinţelor,

dar rezultatele sunt diferite (/article/4835/)

Potrivit specialiştilor de la Direcţia Învăţământ

Şoldăneşti, rezultatele din anul curent la BAC nu

...

Citeşte (/article/4835/)

25.07.2014 Cine stă prost cu matematica?

(/article/4765/)

Galina Platon, directoarea LT "Ioan Sârbu" din

Ignăţei ne-a transmis că la instituţia pe ...

Citeşte (/article/4765/)

(/article/4733/) 17.07.2014

BAC-ul 2014: rezultate

şocante (/article/4733/)

Doar 10% din absolvenţii LT

“Ion Creangă” din s. Cuizăuca au susţinut

examenele de BAC ...

Citeşte (/article/4733/)

( 26 | 0)

un vânt năprasnic ...

Citeşte (/article/4846/)

( 222 | 0)

(/article/4704/) 10.07.2014

Nicolae Dabija - stareţul

mănăstirii spirituale a

neamului (/article/4704/)

Dacă redacţia săptămânalului „Literatura şi

Arta” este comparată cu o mănăstire spirituală,

atunci această ...

Citeşte (/article/4704/)

(http://www.top20.md/?d=www.cuvintul.md)

Redacţia (mailto:cuvintul@gmail.com) Despre noi (/about/) Abonare (/abonare/) Cărţi editate de P.P. Cuvântul (/books/) Date de contact (/contacts/) Publicitate(/publicitate/)