Upload
albu-mihai-alin
View
10
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
11
CURS 3
METODOLOGIA DE COTAREMETODOLOGIA DE COTARE
ALCĂTUIREA SCHIŢEIALCĂTUIREA SCHIŢEI
REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE
REPREZENTAREA RUPTURILORREPREZENTAREA RUPTURILOR
HAŞURARE ÎN DESENUL TEHNICHAŞURARE ÎN DESENUL TEHNIC
22
CURS 3
METODOLOGIA DE COTAREMETODOLOGIA DE COTARE
Înainte de a începe operaţia de cotare a unei piese se recomandă:
să se studieze prevederile standardelor în vigoare referitoare la cotare;
să se cunoască rolul funcţional al piesei din ansamblul din care face parte şi să se identifice elementele cu rol funcţional;
să se realizeze un studiu al piesei din punct de vedere al formelor geometrice simple care alcătuiesc (interioare şi exterioare);
să se intuiască posibilităţile de realizare a piesei în anumite condiţii existente.
33
CURS 3La înscrierea cotelor pe desen este necesar să se respecte o serie
de reguli:cotele se înscriu pe proiecţia în care elementul cotat prezintă cele mai
multe detalii de formă şi poziţie, de regulă această proiecţie este vederea principală;
prin cotare trebuie să se urmărească definirea ca dimensiuni a fiecărei forme geometrice din care este alcătuită piesa;
cotele se înscriu din interior către exterior, pentru a evita intersecţia liniilor de cotă şi a liniilor ajutătoare;
pe proiecţiile reprezentate combinat, jumătate vedere, jumătate secţiune, cotele referitoare la formele geometrice exterioare se reprezintă pe partea de vedere, iar cele referitoare la formele geometrice interioare se reprezintă pe partea de secţiune;
nu se recomandă cotarea elementelor pe proiecţia în care acestea sunt reprezentate cu linie întreruptă adică nu se văd pe direcţia de proiectare respectivă;
lanţurile de cotă de regulă nu se închid;nu se recomandă înscrierea unei cote între o suprafaţă plană şi o
suprafaţă cilindrică sau sferică;direcţiile liniilor de cotă nu trebuie să coincidă cu cele ale liniilor de
haşură sau ale liniilor de contur.
44
CURS 3
La sfârşitul operaţiei de cotare, fiecare cotă înscrisă trebuie să poată fi înscrisă între una dintre cele trei categorii de cote:
cote de formă sunt cotele care determină dimensiunile formelor geometrice simple din care este alcătuită piesa;
cote de poziţie sunt cotele care determină poziţia reciprocă a formelor geometrice din care este alcătuită piesa;
cote de gabarit sunt cotele care determină dimensiunile paralelipipedului în care se poate înscrie piesa.
Urmărind această metodologie de cotare se previne:înscrierea întâmplătoare a cotelor;apariţia cotării incomplete;apariţia supracotărilor.
55
CURS 3
ALCĂTUIREA SCHIŢEIALCĂTUIREA SCHIŢEI
Schiţa este desenul executat cu mâna liberă, în limita aproximaţiei vizuale, păstrând proporţia elementelor geometrice, întocmită pe baza unor reguli de reprezentare grafică.
STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI
ETAPA DE EXECUETAPA DE EXECUŢŢIE GRAFICĂ A SCHIIE GRAFICĂ A SCHIŢŢEIEI
66
CURS 3
STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI:STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI:
identificarea piesei,
studiul tehnologic al piesei,
analiza formelor geometrice ale piesei,
stabilirea poziţiei de reprezentare,
stabilirea numărului necesar de proiecţii
77
CURS 3
ETAPA DE EXECUŢIE GRAFICĂ A SCHIŢEI
alegerea formatului, trasarea indicatorului şi trasarea dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecţiilor cu linie subţire la distanţele x, y, determinate cu ajutorul relaţiilor:
,503
hl20ay10
,803
lL30bx20
unde L, l, h sunt dimensiunile de gabarit ale piesei aproximate vizual;
99
CURS 3
trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice ce compun piesa cu linie punct subţire, în toate proiecţiile depăşind cu 2 – 3 mm2 – 3 mm conturul proiecţiei, adică dreptunghiul de încadrare;
trasarea conturului exterior concomitent în toate proiecţiile, respectând corespondenţa între proiecţii, a elementelor geometrice din care se compune piesa, cu linie continuă subţire;
după ce s-a stabilit traseul de secţionare cu linie subţire, a filetelor, racordărilor, muchiilor reale şi fictive, se trasează conturul interior şi se şterg liniile de delimitare a proiecţiilor;
cotarea schiţei constă în:- măsurarea dimensiunilor piesei;- înscrierea pe desen a cotelor de poziţie, apoi a celor de
formă, precum şi înscrierea simbolurilor;haşurarea suprafeţelor după secţionare;îngroşarea liniilor de contur exterior şi interior;înscrierea stării suprafeţelor, a toleranţelor de dimensiuni, a
toleranţelor de formă şi poziţie, a condiţiilor tehnice;completarea indicatorului;verificarea schiţei.
1010
CURS 3
REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE
Secţiunea este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a obiectului după intersectarea acestuia cu o suprafaţă fictivă de secţionare şi îndepărtarea imaginară a părţii obiectului aflată între ochiul observatorului şi suprafaţa respectivă.
1111
CURS 3
După modul de reprezentareDupă modul de reprezentare
secţiune propriu-zisăsecţiune propriu-zisă, dacă se reprezintă numai figura rezultată prin intersectarea obiectului cu suprafaţa de secţionare
1212
CURS 3
secţiune cu vederesecţiune cu vedere, dacă se reprezintă atât secţiunea propriu-zisă cât şi în vedere, partea obiectului aflată în spatele suprafeţei de secţionare
1313
CURS 3
După poziţia suprafeţei de secţionare faţă După poziţia suprafeţei de secţionare faţă de planul orizontal de proiecţiede planul orizontal de proiecţie
secţiune orizontalăsecţiune orizontală, dacă suprafaţa de secţionare este paralelă cu planul orizontal de proiecţie
1414
CURS 3
secţiune verticalăsecţiune verticală, dacă suprafaţa de secţionare este perpendiculară pe planul orizontal de proiecţie
1515
CURS 3
secţiune înclinatăsecţiune înclinată, dacă suprafaţa de secţionare are o poziţie înclinată faţă de unul din planele de proiecţie
1616
CURS 3
După forma suprafeţei de secţionareDupă forma suprafeţei de secţionare
secţiune plană, dacă suprafaţa de secţionare este un plan
1717
CURS 3
secţiune frântăsecţiune frântă, dacă suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90
1818
CURS 3
secţiune în treptesecţiune în trepte, dacă suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane paralele
1919
CURS 3
secţiune cilindricăsecţiune cilindrică, dacă suprafaţa de secţionare este cilindrică, iar secţiunea este desfăşurată pe unul din planele de proiecţie
2020
CURS 3
După proporţia în care se face secţionarea După proporţia în care se face secţionarea obiectuluiobiectului
secţiune completăsecţiune completă, dacă în proiecţia respectivă obiectul este reprezentat în întregime în secţiune
2121
CURS 3
secţiune parţialăsecţiune parţială, dacă în proiecţia respectivă numai o parte a obiectului este reprezentată în secţiune, separată de restul obiectului printr-o linie de ruptură
2222
CURS 3
REGULI DE REPREZENTARE A TRASEULUI DE SECŢIONARE ŞI A SECŢIUNILOR
Traseul de secţionareTraseul de secţionare reprezintă urma suprafeţei de secţionare pe planul de proiecţie şi se reprezintă prin line-punct subţire, având la capetele traseului şi în locurile de schimbare a direcţiei segmente de dreaptă trasate cu linie continuă groasă.
Segmentele de linie continuă groasă nu trebuie să intersecteze liniile de contur .
2424
CURS 3
Suprafeţele rezultate prin secţionare se haşurează.Niturile, ştifturile, şuruburile, piuliţele, arborii, osiile, penele, Niturile, ştifturile, şuruburile, piuliţele, arborii, osiile, penele,
tijele, spiţele roţilortijele, spiţele roţilor, etc., în secţiune longitudinală, se reprezintă în vedere se reprezintă în vedere şi nu în secţiune, chiar dacă suprafaţa de secţionare trece prin eleşi nu în secţiune, chiar dacă suprafaţa de secţionare trece prin ele, configuraţia lor interioară putând fi reprezentată prin rupturi.
NervurileNervurile şi tableletablele se reprezintă în secţiune numai în cazul secţiunilor transversale prin acestea.
În cazul unor secţiuni propriu-zise printr-un alezajalezaj sau printr-o adâncitură cilindricăadâncitură cilindrică, conicăconică sau sfericăsferică, se reprezintă în vedere şi muchiile şi teşiturile alezajului sau adânciturii aflate în spatele suprafeţei de secţionare.
Secţiunile frânteSecţiunile frânte se proiectează pe un plan de proiecţie orizontal, vertical sau lateral, după caz.
Porţiunea rezultată prin secţionarea piesei cu partea înclinată a suprafeţei de secţionare se reprezintă rabătut pe un plan paralel cu planul de proiecţie, cu excepţia cazurilor când partea înclinată este cuprinsă între două plane orizontale, verticale sau laterale ale acestei suprafeţe; în aceste cazuri, porţiunea respectivă se reprezintă fără a se rabate.
2626
CURS 3
Nu se admite reprezentarea rotită a secţiunilor suprapuse, deplasate sau intercalate.
Direcţia de proiecţie se reprezintă prin câte o săgeată o săgeată perpendiculară pe segmentul de capăt al traseuluiperpendiculară pe segmentul de capăt al traseului de secţionare şi sprijinită pe acesta, astfel încât segmentul de capăt să depăşească cu 2…3 mm2…3 mm vârful săgeţii respective.
Simbolurile literale utilizate pentru notarea direcţiilor de proiecţie şi a proiecţiilor corespunzătoare sunt litere majuscule ale alfabetului latin, având dimensiunea nominală de 1,5…2 ori1,5…2 ori dimensiunea nominală a scrierii folosite pentru inscripţionarea cotelor pe desenul respectiv.
Literele se scriu paralel cu baza formatului, atât deasupra sau lângă linia săgeţii care indică direcţia de proiecţie, cât şi deasupra proiecţiei corespunzătoare.
Fiecare traseu distinct de secţionare se notează de-a lungul său cu aceeaşi literă care poate fi înscrisă şi în locurile de schimbare a direcţiei.
2727
CURS 3
Pentru proiecţiile rotiteproiecţiile rotite se foloseşte simbolul
iar pentru secţiunile desfăşuratesecţiunile desfăşurate, simbolul
2828
CURS 3
REPREZENTAREA RUPTURILORREPREZENTAREA RUPTURILOR
Ruptura este reprezentarea pe un plan a obiectului în proiecţie ortogonală, după îndepărtarea unei părţi din acesta separând această parte de restul obiectului printr-o suprafaţă neregulată, denumită suprafaţă de ruptură, care poate fi perpendiculară pe planul de proiecţie sau paralelă cu acesta.
Ruptura se face în scopul reducerii spaţiului ocupat pe hârtia de desen, de reprezentarea pieselor lungi dar cu secţiune conicitate sau înclinare constantă.
3030
CURS 3
Rupturile prezintă în cazul secţiunilor parţiale, avantajul reprezentării unor părţi ale piesei acoperite de partea îndepărtată imaginar.
3131
CURS 3
REGULI DE REPREZENTARE A RUPTURILORREGULI DE REPREZENTARE A RUPTURILOR
Conform prescripţiilor cuprinse în SR ISO 105, linia de ruptură nu trebuie să coincidă cu o muchie sau cu o linie de contur
3232
CURS 3
Linia de ruptură se trasează cu mâna liberă, cu linie continuă subţire ondulată, tip C, pentru rupturile executate în piese din orice material, cu excepţia lemnului.
Pentru rupturile executate în piese din lemn de orice esenţă, linia de ruptură se trasează cu linie continuă subţire în zigzag, tip D.
3333
CURS 3
Haşurile utilizate în desenul industrial pentru scoaterea în evidenţă a secţiunilor efectuate în piese reprezentate separat sau în ansamblu sunt stabilite prin STAS 104-80.
Modul de haşurare şi notarea grafică convenţională ale diferitelor materiale sunt:
HAŞURARE ÎN DESENUL TEHNICHAŞURARE ÎN DESENUL TEHNIC
3535
CURS 3
Haşurarea secţiunilor în piese metalice se execută cu linii continue subţiri, echidistante, înclinate la 45, într-un sens sau altul faţă de axa de simetrie sau de o linie de contur a secţiunii
3636
CURS 3
Secţiunile aceleaşi piese reprezentate pe aceeaşi planşă se haşurează identic atât ca distanţă cât şi ca orientare a liniilor de haşură. Distanţa dintre liniile de haşură se alege între limitele 0,5…6 mm, atât în funcţie de mărimea suprafeţei de haşurat, cât şi de posibilitatea de a haşura distinct secţiunile pieselor învecinate în cazul desenului de ansamblu
3737
CURS 3
În cazul secţiunilor a căror suprafaţă pe desen este mare, haşurarea se admite a se limita numai la o fâşie în lungul conturului
3838
CURS 3
Dacă din secţionare rezultă suprafeţe a căror lăţime pe desen nu depăşeşte 2 mm acestea se vor înnegri complet, iar în cazul a două secţiuni înnegrite, în contact, între acestea se va lăsa un spaţiu liber numit lumină
3939
CURS 3
Atunci când o parte importantă din linia de contur este înclinată la 45 faţă de linia de contur sau de axa faţă de care se face haşurarea, haşurile se pot trasa înclinate la 30 sau la 60 faţă de axă sau linia de contur
4040
CURS 3
Liniile de haşură, la secţiunile în trepte, la zona de schimbare a planului de secţionare, se recomandă a se reprezenta decalate între ele.