Upload
gilea-stefan
View
708
Download
44
Embed Size (px)
Citation preview
DrumuriCurs 8
VIZIBILITATEA IN PLAN
Generalitati
- pentru ca circulatia sa se desfasoare in siguranta,
fara accidente este necesar sa se asigure
conditii optime de vizibilitate pe tot parcursul
drumului, in special in portiunile mai dificile
ale traseului: curbe cu raze mici si incrucisari
de drumuri
Vizibilitatea in curba
- pentru vehiculele care circula in curbe trebuie
asigurata vizibilitatea spre interiorul curbei
pentru a evita ciocnirea cu un obstacol care se
afla pe carosabil sau cu un alt autovehicul
Vizibilitatea la incrucisari de drumuri
- la incrucisari trebuie create conditii de vizibilitate
astfel incat conducatorii vehiculelor sa se vada
reciproc de la o anumita distanta, pentru a
putea frana si opri
Vizibilitatea in curbe
- La stabilirea distantei se iau in considerare
diferite situatii ce pot apare in circulatia rutiera
precum si posibilitatile de prevenire:
- - prin oprire
- - prin ocolire
- - prin depasire
In schemele de calcul pentru determinarea
distantei de vizibilitate, traseele se
considera rectilinii.
Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix
1.Prin oprire
Df=s1+df+s0
unde: -s1- spatiul parcurs in timpul perceptie-reactie;
- df – distanta de franare propriuzisa
- s0 – spatiu de siguranta
2.Prin ocolire
D0=3.6*v=V – distanta minima pana la obstacol
Timpul consumat pentru parcurgerea distantei de
ocolire este de aproximativ 2.5 secunde si este
constant(nu depinde de viteza)
Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix
3.Prin depasire
Dd=2(s1+s2)+VA+l
unde: -s1- spatiu necesar deliberarii, inainte de
efectuarea depasirii, si un spatiu de linistire,
dupa depasire
-s2 – 2 distante de ocolire, una de trecere pe
banda alaturata si una de revenire
-l – lungimea obstacolului
-VA – o lungime de siguranta de o parte si de
alta a obstacolului
Distante minime de vizibilitate
CazDistanţa de vizibilitate
minimă
Viteza de proiectare V km/h
120 100 80 60 50 40 30 25
1.
In curbe la drumuri cu
doua sau mai multe
benzi de circulatie
alaturate
460 280 230 140 110 70 60 50
2.
In curbe la drumuri cu
benzi de circulatie
separate
230 140 115 70 55 35 30 25
3. Pentru depasire 500 400 325 250 200 150 125 100
Determinarea campului de vizibilitate
Inaltimea soferului ~1.2m
d’-distanta libera laterala
-curba de vizibilitate
-camp de vizibilitate
DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL
1.Elementele profilului longitudinal al drumului
Profilul longitudinal (profilul in lung)
- reprezinta proiectia desfasurata pe un plan vertical
atat a axei drumului cat si a traseului.
linia rosie (linia proiectului) – proiectia axei
drumului
linia neagra (linia terenului) – proiectia terenului
palier – portiuni ci linia rosie orizontala
declivitati (rampe sau pante) – portiuni inclinate
ale liniei rosii
Elementele profilului longitudinal
Linie rosie
Racordare convexaRacordare concavaLinie neagra
Palier Rampa Panta
0%150,00
3.5 %
168,255.2 %
142.20
Elementele profilului longitudinal al drumului
pas de proiectare – distanta dintre 2 schimbari
consecutive a declivitatii
cote proiect – cotele punctelor de pe linia rosie
cote teren – cotele punctelor de linia neagra
cote de executie – diferenta dintre cota teren si
cota proiect
Elementele profilului longitudinal al drumului
Cote de executie in ax
a) pozitive b)negative
Cota teren
Cota proiect
Cota teren
Cota proiect
Criterii de proiectare ale liniei rosii
linia rosie trebuie sa asigure circulatia
vehiculelor in conditii de siguranta si confort
fiind subordonata in acelasi timp conditiilor
topografice, geotehnice, hidrologice si climatice
ce caracterizeaza regiunea respectiva
proiectarea liniei rosii se face pe baza unor
criterii ce trebuie avute in vedere si a unor
norme de proiectare
Criterii de proiectare ale liniei rosii
1.Declivitati
-se recomanda folosirea unor declivitati mici pe
lungimi cat mai mari
-declivitatile maxime se stabilesc in functie de
viteza de proiectare
Declivitati maxime (STAS 863-85)Viteza de
proiectare
120 100 80 60 50 40 30 25
Declivitati
longitudinale in
aliniament
5 5 6 6.5 7 7 7.5 8
Criterii de proiectare ale liniei rosii
1.Declivitati
-la stabilirea declivitatilor trebuie tinut seama si de
natura imbracamintii
9% - la betonul asfaltic cu agregat marunt rugos
6% - la betoane asfaltice cu agregat mare
5.5% - la betoane asfaltice cu agregat marunt
4.5% - la mortare asfaltice
Declivitatile maxime pot fi adoptate in sectoarele in
aliniament si eventual in curbele cu raza mare.
Criterii de proiectare ale liniei rosii
1.Declivitati
Reducerea declivitatilor in curbe
Valorile minime ale pasului de proiectare
Raza curbei(m) 70 50 45-40 35-30 35-20
Reducerea declivitatii
maxime,%
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
Viteza de proiectare 120 100 80 60 50 40 30 25
Pasul minim de
proiectare
250 150 100 80 60 50 50 50
Criterii de proiectare ale liniei rosii
2.Lucrari minime de terasamente
-o linie rosie cat mai apropiata de linia terenului si
paralela cu ea
-se recomanda proiectarea liniei rosii intr-un usor
rambleu de 0.5-1.0 m.
-lucrarile minime de terasamente conduc la
cheltuieli de investitie reduse
Criterii de proiectare ale liniei rosii
2.Lucrari minime de terasamente
Rambleele de inaltime mica au numeroare avantaje:
asigura scurgerea apelor de pe platforma
drumului;
sunt expuse soarelui si vantului ramanand uscate
nu se inzapezesc
patul caii este unul verificat
Criterii de proiectare ale liniei rosii
3.Compensarea terasamentelor
-succesiune de ramblee si deblee
- se poate urmari o compensare longitudinala a
terasamentelor, o echilibrare a volumelor de
sapatura si umplutura
Compensarea longitudinala a terasamentelor
U
S
US
U
Criterii de proiectare ale liniei rosii
4.Scugerea apelor
-pe sectoare de drum in debleu, evacuarea apei se
face prin santuri. Pentru a asigura scurgerea
apelor linia rosie trebuie sa aiba o panta de
min.0.5% si sa nu creeze depresiuni
-scurgerea apelor trebuie prevazuta si pe portiunile
de rambleu cand terenul natural are panta
dirijata transversal caii
Criterii de proiectare ale liniei rosii
5.Puncte de cota obligata
-pasajele de cale ferata, incrucisari cu alte drumuri,
poduri, podete etc.
-la pasajele la nivel, cota liniei rosii este cota sinei
- la pasajele denivelate se tine cont de gabaritul de
cale ferata (5.5,.....6.4m)
-in dreptul podurilor linia rosie trebuie sa asigure
NAE+inaltimea libera de sub pod+inaltimea de
constructie a suprastructurii podului.
-la podete tubulare, deasupra tubului min. 0.5m
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarea verticală
In profil longitudinal, in punctele de schimbarea
declivităţilor, se introduc curbe, de regulă circulare,
dispuse simetric faţă de acestea.
Racordarea verticala:
- convexa - centrul curbei de racordare sub
nivelul racordarii
- concava - centrul curbei de racordare
deasupra nivelului racordarii
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
Tangenta si bisectoarea se determina cu ajutorul
valorilor declivitatilor d1 si d2 deoarece unghiurile
nu sunt masurate direct.
RACORDAREA DECLIVITATILORElementele curbelor de racordare
unghiurile au valori mici:
(+) – declivitati sens contrar
(-) – declititati de acelasi sens
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
Notand = m,
exprimand declivitatile in procente.
Din lungimea tangentei T, rezulta bisectoarea B:
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
Ordonatele punctelor intermediare, din triunghiul
OAP:
Valorile y si B se măsoară pe verticală, iar valorile
x si T, pe orizontala. Aproximatia este posibila
datorita inclinarilor foarte mici ale liniei rosii.
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
Lungimea curbei de racordare verticala nu se
calculeaza – se considera egala cu lungimea traseului
stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre
punctele Ti si Te
Stabilirea razelor de racordare – conditii de confort,
vizibilitate
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de
la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea
un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens
opus pe acceasi banda de circulatie.
Campul de vizibilitate – determinat de razele
vizuale, tangente la suprafata drumului.
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:
K – inaltimea ochiului conducatorului auti;
h – inaltimea obstacolului;
AB – raza vizuala = D; (in realitate D = A’B’)
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:
Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0:
Respectiv, K=1,35m:
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave
v
vD cos
vD sin
h
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave
Determinarea razei minime de racordare –
asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de
confort si de forma (frântură).
Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara
de vizibilitate:
- unghiul de divergenta verticala,
Racordarea declivitatilor
Raze minime pentru racordari verticale
Tipul racordarii Viteza de proiectare
120 100 80 60 50 40 30 25
Racordari convexe la
drumuri cu 2 sau mai
multe benzi de
circulatie alaturate
- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500
Racordari convexe la
drumuri cu benzi
separate
12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300
Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300