Zevedei Barbu

Drum si destin printrehusarii istoriei

O naratiune bio-culturald

hrtroducere, postfalX gi traducere deMichael Finkenthal

ffiTrttutM.t

201.6

Cuprins

Introducere..... ......5

Parteal.... ...'1.4LausStultitiae.. .....36EugiEuropa... ......47DepartedeRomAnia.... ....91,

Parteall... .:.... ..106

SussexUniversity ...131

Postfafd ......L95

ANEXA. .....223Desprelimiteleautotranscendenlei .. ....225

IMAGINI , . ..235

Partea I

Un cocolog de cam cinci kilograme, cu doi ochi,doud urechi, o gurd si un nas, m-am niscut intr-ono4pte friguroasi a lui ianuarielgL(,intr-un pat cald.Mai tArziu mi s-a spus cd mama, Ana, a ndscut fdricomplicafii, ugor, eu fiind al cincilea copil. Cum inacea searH cele noui luni de sarcini se apropiau desfArgit, mama s-a culcat devreme, iar dup5 o vremetata a intrat in dormitor cu pocalul siu de cvas. Ochiilui albagtrii o priveau cu tandrefe, dar se putea citi inei gi o oarecare ingrijorare: moasa satului intArzia. lncele din urmil a ajuns tocmai la momentul potrivit gidupd ce a luat cdldarea cu apd fierbinte de pe sobadin bucitdrie gi a addugat apa rece, mi-a fXcut primabaie din via!5. Tata a aruncat cAliva buEteni in sobigi a iegit din dormitor. Pufin mai tArziu, la plecare,moa$a i-a spus in trecere: ,,Biiatul e zdravln gifrumos; n-ai auzit nici urmd de plAns, nu-i aga? N-ascAncit nici micar afunci cAnd l-am scHldat in covatacu apH fierbinte." Mi grdbesc si adaug cd avea literal-mente dreptate: din acel moment gi pAnd la vArsta dedoi ani gi jumdtate n-am scos niciun cuv6nt. Apoi aminceput deodatd sd vorbesc pronunfAnd cuvintele inmodul cel mai clar. Dupi ce a condus-o pe moaqi inintuneric pAnX la poartS, iata a trimis-o pe sora mea,Iuliana care avea de acum '1.4 ani, in camera alitu-ratd si o ajute pe mama; apoi, intinz6nd mAna inspre

t4

Drum gi destin printre husarii istoriei

raftul care se afla deasuPra unui duldpior voPsit inculori vii, megterit cu mulfi ani in urmi de tatdl siu,a dat jos un calendar vechi greco-ortodox Eu dupi cel-a consultat cu bdgare de seamd, a inscris pe ultimapaginE in ceaslovul familiei, la capdtul unei liste denume careincepea cu Iuliana gi se termina cu Romuel,,,Zevedei, ndscut pe 28 ianuarie la ora 8:15, seara". infelul acesta, mi-a conferit o pozilie oarecum central5,nepotrivitd mie, cea a biblicului Zevedeu, tatdl luiIacov gi Ioan, apostolii lui Isus. De atunci 9i pAniastdzi, la vArsta de gaptezeci gi opt de ani implinifi,n-am intAlnit pe nimeni care s5 poarte acest nume. Sifi fost rrn blestem, sd-mi fi adus noroc? Greu de sPus;poate cd ambele.

Locul naqterii mele in Transilvania, la poaleleCarpafilor, aparlinuse inainte de Primul RdzboiMondial Austro-Ungariei. Numele satului era Reciu,un rrtlme care, desigur, sugereazi ,;ecele" sauricoarea montand, dar o asemenea interpretare filo-logic5 e probabil gregitH, avAnd in vedere ci pe acestemeleagrrri s-au perindat de-a lungul anilor unguri,sagi, slavoni gi multe alte populalii din a cdror limbiar putea sd provind acest nume.2 Casa in care m-amnlsctrt, cunoscutd in familie sub numele de ,,Casaveche", fusese construitd din lemn de bunicul meu,Andrei Barbu, la poalele unei ulile pietruite carecobora. in pantd. De la ferestrele din fald se vedea poartamererr deschisd a cimitirului de peste drum. Casa,care a\zea in total doar frei camere, era inconjuratd de

2. intr-adevdr, numele mai vechi al comunei situate in jude{ulAlbafusese R-ecea, dar exist[ qi un nume german al satului, Rdtsch, 9iunul rnaghiar, Szebenr6cse (n.t.).

Zevedei Barbu

o gradine in care doi ciregi mari incadrau o potecutecare conducea inspre poarte; in spatele ei, se afla ogurd mare, cu intrarea in mijloc. induntru, la stAng+se afla grajdul gi in dreapta o magazie pentru ,rr,"It"gi alte lucruri folosite in gospodirie. Nu departe dequr5" firconjurati de o livadi de pomi fructifeii, prunLperi, meri si caiqi, se afla bucitdria. Toate, in paralelcu strada care cobora inspre ulifa principal5, numitdqi strada ,,de sus", care ducea inspre bisericl. Acolo,pe cea mai frumoasa u1if5 de sat romAnesc pe caremi-o amintesc din anii copiliriei mele, se inil(au casemari din piatrd,, cu gridini gi livezi incipitoare. incasa din dreapta noastrd locuia o bdtrAnicd cu fiul ei,doud personaje misterioase: lirani aparent lipsili deorice bunuri vizibile duceau o viald de sihagtrii, curaliqi foarte ticuti. Pulin mai jos, pe aceeasi parte a striziilocuia intr-o casi cu perefi de cirimidi, impreuni cufiica sa, cantorul bisericii noastre. Vizavi de ei, stdteaun vecin care citea mereu ziarul pe banca de piatrilipitd de casa Iui. Mai fircolo, la capdtul strizii ibcuianagul meu, un om vAnjos pe care i:rsi tata il consi-dera un prostdnac deoarece, zicea el,,,vorbeste multqi zice pufin". Cum la noi nu se punea mare pre! peasemenea inrudiri, i-am intAlrrit personal pe nagul qina$a mea doar o datd in viala la botez.

Cu excepfia vorbitului, cregteam gi mi dezvoltamrepede gi asta probabil din doui motive: fiind cel maitAndr dintre copii, aveam mereu de la cine sd invl!qi, mai mult, sora mea Iuliana era la vArsta cAndinstinctele ei materne incepeau si se manifeste. Darmai mult dec6t orice m-au influenfa! cred lucrurigi evenimente legate de ceea ce se petrecea tr afara

Drum qi destin printre husarii istoriei

casei: cum rXzboiul a inceput la doar qase luni dupdnasterea mea, tata impreuni cu mai mulfi vecini aufost recrutafi gi astfel viala satului nostru a devenitdeodati destul de agitatd. Lucruri iegite din comunau inceput sd se fac[ resim]ite, intr-atAt ircAt amamintiri clare ale unor evenimente petrecute cAndaveam doar trei ani sau trei qi jumdtate. imi inchipuici pentru mulfi asemenea afirmafii aduc mai degrabdaDichtung decAt aWahrheit, mai mult a ficfiune decAta f.apt, dar si nu uitdm ci eu sunt arhitectuf qi, inacelagi timp, depozitarul materialelor de construcfieale acestor amintiri. imi amintesc, spre exemplu, onoapte de vard (august) a anului L91.6, cind luminaprodusi de artileria gerrnand,, aflat6, doar la vreo20 de km de noi, strdpungea din cAnd in cAnd intu-nericul noptii. imi amintesc cX a doua zi diminealane-am regdsit cu tofii intr-o c5rulI care urrna sd netransporte undeva irrtr-o pldure, in afara perico-lului gi mi-i amintesc pe Simion gi pe diaconul nostruintrAnd impreund cu notarul in ogradd qi vorbind cumama. Nu gtiu ce i-au spus, dar noi n-am mai plecat.Dopd cAteva zile, soldafii germani au inkat in satgi eu ii observam ir vreme ce ei ficeau de gardi infala casei noastre. Am indriznit si-l ating chiar peHermann care pdzea casele din jur si care mai apoi aintrat de cAteva ori gi in casa noastrd. $tiu chiar gi dece imi amintesc de el: intr-o dimineali insoritS, dupice m-a vdntt in fala casei gi a constatat cd am pirulprea lung, s-a repezit pAnd la cartierul lor general gis-a intors cu o magini de funs gi, cu un zAmbet larg pef.ald, s-a apucat sd mi tundI de irdati. Spre noroculmeu am fugit Ei cum eram iute de picior, am sc[pat.Am rdmas totuqi cu o experienli traumatic[; ce-i

17

Zevedei Barbu

drept, mai pulin traumatici decAt aceea avutd cAndam ucis paslrea pe care fratele meu, Silvestru, o lineaintr-o colivie ca si mi rdzb:unpentru nu mai Etiu cenemullumire pe care mi-o provocase.

Din fericire, ins4 nu toate experienfele mele dinacei ani au avut un caracter traumatic. Unele, precumparticipirile la slujbele duminicale, mi-au ldsat chiarimpresia unor evenimente ,,celeste". Cisufa noastride lemn era situatH la capitul strizii care ducea, dupiun urcu$ sinuos, la intrarea principali a unei vechibiserici, construite cu mai bine de trei sute de ani inurmi. De indati ce am inceput si umblu qi mi s-apermis sd ies singur din curte, am petrecu! mai alesin lunile de vard, ceasuri intregi pe treptele de piatrdcare duceau la gradina plini de floriinmijlocul ceromse firtrezlreau pietre funerare, dintre care prima dindreapta era a bunicului Andrei. Fapful cd am crescutlAngi bisericS, in umbra silciilor din cimitirul dinspatele ei, a avut fi:l anii copildriei, fdri indoial5, omare influenli asupra mea. Desigur, aceastd obser-va{ie este mai mult sentimentald decAt de naturH purreligioasd. in primul rAnd, fiindcd urcatul celor glsetrepte de ciment imi plrea o adevdratl avenfurd.Spre disperarea mamei, foloseam treptele de piatrdude drept suport pentru a modela din lut diversefigurine: flori sau pisiri, turnuri de biserici sau chiarfefe umane. Imi amintesc o dupd amiazd in care, depe aceste trepte, am zdrit un soldat care-mi zAmbeaurcAnd ulila trspre bisericd; nu l-am recunoscut petatil meu, care venea acasi de pe fronful italian,pentru o scurti permisie.

18

Sussex University

La Congresul Internaliona1 de Sociologie deIa Evian (L957) l-am intAlnit printre al1ii, pe AsaBriggs, in acel moment profesor la Leeds, care mi-acomunicat cd era pe cale sd treacd la nou infiinlataSussex University, una din cele gapte noi universi-tdti care urmau sd-qi deschidi por{ile in anul univer-sitar 1960-196'J,. Prcfesorul Briggs mi-a explicat cdnoua institufie avea misiunea de a revigora sistemuluniversitar britanic prin altoirea metodelor atAt dereugite ale tradifiei Oxbridge cu o structuri educati-onal-administrativi moderni: futoratul va fi practicatca metodi de invdfdmAnt la scard largd., departamen-tele vor fi inlocuite in unele cantri cu unitdli mai mariqi mai diverse (schools), studenfii vor avea mai multeopliuni in ceea ce privegte domeniile de studii qi uncuvAnt de spus in determinarea curriculumului caredetermind acordarea titlurilor universitare; Pe scurtera vorba de a crea un nou tip de student, profilatpentru studii interdisciplinare. CunoscAnd activitdlilemele de la Glasgow, Briggs m-a indemnat c5lduros sdconsider un transfer Ia Sussex.InL962 profesorul AsaBriggs a fost numit Decan al $colii de Studii Euro-penei Patrick Corbe$ pe care-l intAlnisem cu doi aniin urmd la un seminar interdisciplinar la Geneva,devenise intre timp gi el profesor la Sussex Univer-sity; am ficut tot posibilul si atrag atentia celor doi

131

Zevedei Barbu

asupra candidaturii mele, gi eforfurile au dat roade. Cuo enoflne bucurie am primit scrisoarea care me Eu:runtac5, incepAnd cu luna septembrie 1953, eram numitconferenfiar la Scoala de Studii Sociale. La venirea meala Susser; universitatea avea doar treizeci de cadredidactice si cam o suti de studenfi; prin urmare, pot sdmd consider un membru fondator aI ei.

in decursul primului meu semestru la nouauniversitate, gAndurile mele au fost dominate de unfel de Schwindel der Freiheit (amefeali adusd de senti-mentul libertifii). in jur, nimic nu pdrea organizat sidefinit cu precizie, cel mai pulin stabilit fiind statutulmeu in plan profesional gi funclia mea. Treceammereu de la un departament la alful, de la sociologiela psihologie sociald gi de la filosofie la qtiinle politice;migram Ei de la o,,$coald" la alta: studii sociale, apoistudii engleze gi europene. Am ajuns la un momentdat gi la School of African and Educational Studies. Mddeplasam fizic dintr-o cl5dire intr-alt+ dintr-un birouin altul pAni c6nd, in cele din urm5, m-am stabilitin clddirea Lrstitutului de Arti, a doua construclie(aproape) terminati in acel moment. Am petrecutore intregi aqteptAndu-l pe decan in speranta c5-miva spune unde sI merg qi ce anume sd fac: intrebd-rile mele ajungeau la o inimd cald5" dar o minteoarecum confuzd. intrebdrilor mele, Patrick Corbettle rdspundea cu vocea lui de bas: ,,Eu credeam cd aivenit aici sd predai filosofie gi fir aceasti calitate estibine-venif dar - si acesta este un dar de o importanfdcapitalH - ifi voi fi foarte recunoscdtor dacl mH veiajuta fir procesul de intervievare qi de selecfie a noilormembri ai departamentului." Ceea ce am si fdcut de

Drum gi destin printre husarii istoriei

mai multe ori chiar; de fiecare dati insi rdmAneamamAndoi uimili sd constatim cd lectorii 9i confe-renfiarii tineri nu numai cd nu erau deloc pregdtilipentru studii interdisciplinare, dar gi in disciplinelein care erau aparent specialigti, erau adesea incapa-bili si depiqeascd pozitivismul logic gi filosofia luiWittgenstein. CAnd am intrebat odatd un candidatdespre pozllia lui Hegel fa!6 de Kant, mi-a rdspunszdmbind, deloc jenat: ,,cine se mai intereseazd' astdzide asemenea lucruri?". Fdrd sd mX priveascS, Corbetta mormiit ,,!i-am spus, tr:u-i aqa?" .

Primul curs pe care l-am predat Ia Sussex unuigrup de qapte studenli care veneau de la departamen-tele de sfudii politice, economice, istorie Ei englez[ afost intitulat ,,Migcdri sociale Ei revolufii: o interpretaresociald Ei psihotogici". in cel de-al doilea semestru,acesta s-a transformat intr-unul de studii comPara-tive ale revolufiilor in general, ceea ce va deveni intimp una din specialitilile mele Ia Sussex University.ln anul urmdtor, dupd ce am condus cAteva semi-narii de psihologie social5, am fost solicitat de citredecanul de la Studii Americane qi Engleze sd. lin uncurs despre ,,Max Weber qi conceptul de societatemoderni" qi un altul despre ,,Sociologia teatrului",ambele pentru un grup mai mare de studenfi care-gipregiteau licenfa. $i acestea au devenit cursuricentrale gi foarte populare in cadrul $colii de StudiiUmaniste. Ele au rezolvat problema definirii uneidiscipline noi, sociologia, in cadrul studiilor degtiinle sociale, domeniu care lipsea in universiti-file britanice, poate cu exceplialtfi London School ofEconomics. Urmdtorii doi ani i-am petrecut ajutAndu-l

t33

Zevedei Barbu

pe decan sd creeze infrastrucfura necesari: mai cuseamd, alegerea cadrelor didactice gi stabilirea unuicurriculum pentru studiile de sociologie. Educaliauniversitard britanicd intra intr-o noud eri: sociologias-a dovedit a fi cel mai popular domeniu de studii laSussex 91, practic, in toate universitdfile nouinfiinfate.Mulfi antropologi, istorici qi specialigti in geografieau sdrit in barca sociologiei, fapt care era pe cAt deincurajator, pe atAt de ingrijoritor in acelaqi timp.in ciuda deschiderii gi a eforturilor noastre, aveamimpresia cd va fi imposibil si stabilim un programcoerent cu un grup profesoral tAnir, care se dovedeaa fi foarte eterogen. Spre sfArgitul celui de-al treileaan (1966), noul subiect de studii a debutat cu multsucces, cel pufin in mod formal. Au mai trecut doi-treiani p6ni cAnd intreg sistemul a devenit suficient deinchegat pentru a ne lansa gi in domeniul studiilorposfuniversitare.

Ag exagera dacd ag spune cd aceastd evolufie aclarificat pozilia mea gi a redus starea de tensiunein care triiam in acegti ani de inceput. Fiind primauniversitate creatd dup6 rdzboi, ea a devenit cu repe-ziciune o institufie extrem de competitivi. In decursulultimilor cinci ani petreculi acolo, Sussex s-a trans-format intr-un fel de Mecca a tuturor noilor univer-sitdli gi foarte mulfi cercetdtori talentafi gi extrem deambiliogi s-au grupat acolo. Cum guvemele britanicede dupi rdzboi nu au acordat prioritate invdfimAn-fului superior, corpul didactic universitar era mereufrustrat gi intr-o neincetati tensiune. Doar o infimiminoritate ajungea la posturile cele mai inalte, majori-tatea celor care predau se pensionau, in cele din urm5,

t34

t,

Drum gi destin printre husarii istoriei

indiferent de meritele lor Etiinfifice, doar cu titlul delector. TotuEi, Sussex a reugit nu doar si adune cadredidactice de bund calitate, dar Ei si recruteze studenfifoarte buni. Cum Oxford gi Cambridge erau univer-sitdli relativ mici gi deschise in majoritate doar bdrba-

filor, laraera plini de tineri extrem de talentafi, printrecare foarte multe femei, in ciutarea unor institufii decalitate in care si urmeze studii superioare. Univer-sitatea Susse>r, in primii zece ani ai existenlei sale, afost poreclitd ,,Oxfordul de pe malu1 mdrii". Compa-ralia era doar parfial exactS,fiindcd Oxford aduceamai degrabi a mAnistire retrasH Ei liniEtitd, in timpce Sussex semdna cu stup de albine. Toati lumea, darmai cu seamd tinerii, erau mAnali de ambilii nemir-ginite gi fiecare voia sI ocuPe locul celuilal! o gedinlda universitarilor dddea impresia unei sesiuni intr-unparlament sud-american. Oamenii vorbeau in acelaEitimp, se contraziceau mereu qi toate reuniunile seterminau fird a se putea ajunge la vreo decizie defi-nitivd; chiar qi cei care aveau un fizic robust iegeaude la aceste intruniri livizi qi cu privirile r6tdcite.Mai tArziu, cAnd studenfii gi-au cAqtigat dreptul dea participa la consiliile profesorale, lucrurile s-auagravat gi mai mult. Pe scurt, eram un om fericit dacddupd patru ore de deliberdri pe o temd Precum ,,cefel de capel[ ar fi de construit in campusul univer-sitar?", vice-rectorul, Lordul John Fulton, incheiadiscufia spunAnd, pentru a nu gtiu cAta oar5, ,,dacdvoi agtepta si ajungefi Ia o concluzie, nu voi reuqisd fac nimic pentru aceasti universitate". O vreme acondus institufia prin decrete gi am apreciat intr-atAtaceastd formd de dictaturd incAt le-am spus studen-

lilor cH, infazeleincipiente ale oricdrei comunitdli sau

135