Droj Bianca - Proiect TEDS.doc

8/16/2019 Droj Bianca - Proiect TEDS.doc

1/16

DISCIPLINA: TEHNOLOGII SI ECHIPAMENTE DE DEPOLUARE A SOLULUIANUL IV – INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECT DE SEMESTRU

Tema: Proiectarea tehnoloiei !e !e"ol#are a #n#i $it a%ectat !e "ol#are c# metale rele& "ro'enite in #rma acti'itatii in!#$triei metal#rice( Ca"acitatea !e tratare: )*(+++ t,an

St#!ent: Dro- .ianca AmaliaGr#"a: /01)


2/16

1. Introducere

Solul este cea mai importantă componentă de la suprafaţa scoarţeiterestre care alături de apă şi aer alcătuiesc mediului înconjurător. Solul permitecreşterea plantelor, influenţează circuitul apei în natura şi implicit climatul nostru.Fără prezenţa solului existenţa organismelor pe pământ ar fi fost imposiilă.Solul se formează în funcţie de tipul rocii, relief, climă, apa din sol, organisme,timp şi su influenţa omului.

!eprezintă principalul mijloc de producţie în agricultură, care estenereproducti" şi inextensiil, de aceea el treuie gospodărit cu mare grijă,asigurarea maximei sale rodnicii constituind preocuparea de ază a fiecărei ţări,a tuturor specialiştilor din domeniu.

Solul este cel mai important mediu pentru toate ecosistemele terestre,furnizând nutrienţi pentru creşterea plantelor, esenţiali în degradarea şitransportul iomasei. #n rol important al solului este i acela de tampon naturalșcontrolând transportul elementelor c$imice i sustan elor în atmosferă,ș ț$idrosferă i iotă.ș

%ste un mediu $eterogen foarte complex ce se compune din două faze&• solidă 'matricea solului(• fluidă 'apa şi aerul din sol(

Funcţia economică a solului, de asigurare a securităţii şi siguranţeialimentare se extinde în prezent şi la producerea de materie "egetală pentruoţinerea de iocomustiil, energie necon"enţională curată pentru mediu.

)lte două funcţii cu semnificaţie majoră ale solului, care işi amplificăimportanţa în raport cu sc$imările climatice gloale, sunt reprezentate deconser"area apei şi sec$estrarea caronului su formă de materie organică.

*entru om solul, prin natura lui prezinta particularitati pe cat de deoseitede ale celorlalti factori de mediu inconjurator, pe atat de importante pentruiosfera. +a suport si mediu de "iata pentru plante, solul, prin continutul lui in$umus, realizeaza principalele legaturi in lanturile trofice ale ciclului iologic alelementelor, de la sinteza materiei organice pana la produsele mineralizariiacestuia. Solul este intim implicat in toate procesele iogeoc$imice ciclice carecontriuie la intretinerea si asigurarea existentei "ietii pe pamant.

%"oluţia ci"ilizaţiei impune tot mai pregnant o altă dimensiune majoră a

solului şi anume cea etică, referitoare la respectarea drepturilor la supra"ieţuirepentru generaţiile "iitoare, deoarece populaţia, actuală extrem de numeroasă,exercită o remarcailă presiune de exploatare.

. -escrierea poluantilor si efectul lor asupra mediului


3/16

)tât compoziţia cât şi tipul solului au un rol important în retenţia metalelor grele. Solurile de o granulaţie grosiră prezintă o afinitate scăzută de adsorţiepentru metalele grele în comparaţie cu cele cu o granulaţie fină.

etalele grele sunt componente nati"e ale scoarţei terestre în concentraţiidiferite în toate ecosistemele.

/ona poluată se întinde pe o suprafaţă de cca. 0.222 $a, distanţele dealeiere ajungând la aproximati" 12 3m amonte şi 2 3m a"al.

#/I4) 5%+6%, din 10, refăcută şi modernizată prin anii 1789:17;1 şicare a"ea la ază te$nologia oţinerii cuprului de con"ertizor prin metoda topiriiconcentratului cupros pe cuptor cu "atră. *rin con"ertizarea matei, rezultată dintopirea concentratului cupros, se oţinea& cupru negru de con"crtizor, zgura, dincare se recuperează prin flotaţie cupru, şi gaze cu conţinut de S2, care sefoloseau la faricarea acidului sulfuric.

• *rocesul de flotaţie impune o măcinare a"ansată a minereului,

concentratele pentru uzinele metalurgice se prezentau su formă depuleri de sulfuri metalice şi steril.• -escărcarea în depozite şi transportul cu diferite mecanisme între fazele

procesului te$nologic, până la instalaţia de topire propriu:zisă au făcut ca în atmosferă să apară puleri de concentrate, în special cele dedimensiunea micronilor, c$iar şi atunci când umiditatea acestora este de12 < 1 =, care s:au depus mai apoi la suprafata solului.

• !esursele secundare 'materii prime auxiliare, "ar, dolomită, calcar, etc.(erau ac$izitionate de regulă în stare uscată, ridicând aceleaşi proleme dedegajări în atmosferă.

• >e$nologia folosită pentru extragerea cuprului era prin topire în cuptor cu

"atră a concentratelor cuproase crude şi prăjite, urmată de con"ertizareamatelor oţinute. -in procesul te$nologic au rezultat gaze, care a"eau undeit de ?2.222 4m? @ ora şi conţineau praf 1,8 g @ m? şi S2 2,8:1,8=.Aazele cu conţinutul de mai sus erau eşapate direct în atmosferă,constituind sursa de poluare.

• Ba con"ertizarea matelor rezulta cupru de con"ertizor şi gaze cu un deitde 8222 4m? @ $, ce conţineu 12 < 2 g @ m? praf şi S2 ? < ?,8=, c$iar

în urma desprăfuirii uscate în cicloane şi electrofiltre 'randament scăzut(,această instalaţie constituind a doua sursă de poluare, fiind e"acuatedirect în atmosferă.

)ceste gaze ar treui utilizate şi "alorificate prin instalaţia de acid sulfuric, dar din practica industrială s:a constatat că doar 8 < 12= din deitul de gaze rezultatla con"ertizare a putut fi recuperat 'treuie să aiă un conţinut de S2 de peste0=(, restul fiind e"acuat în atmosferă. -e menţionat că te$nologia folosită la#zina "ec$e era o te$nologie poluantă prin proiectare.


4/16

#/I4) 4C#), realizată în anii 1798:1797, a folosit metoda de oţinere acuprului de con"ertizor prin te$nologia de topire în suspensie cu aer imogăţit înoxigen, în cuptor de pro"enienţă finlandeză.

)nalizele realizate asupra zonei poluate e"iden iază modificări însemnate înț

unită ile de sol ale sta ionarelor studiate& acidificări, con inuturi scăzute i mediiț ț ț șde $umus iar granulometric 'fizic( o preponderen ă a frac iunii lor grosiere condi iiț ț țce pot fa"oriza moilitatea i acti"itatea metalelor grele acumulate.ș

Pbmg/kg

Cdmg/kg

Cumg/kg

Znmg/kg

?1? ?,9 ?;8 8279,8 2,708 18;,8 90?8? ,1 172,8 8?,8

1;2,8 1,208 111 11;8;? ?,2 00;,8 8;,8

Domenii de variatie)2+&3432/ +&514/&*6 )))4112&3 614302&3

Valorile me!ii ale metalelor rele m,7 $ol4 %orme totale 8+4*+ cm9 );

Plumbul (Pb)- se men ine în forme totale la ni"elul unei poluări ridicate iț șexcesi"e în orizonturile superficiale '2:12 cm i 12:2 cm( cu "alori ce depă escș șsistematic "alorile pragului de inter"en ie.ț

Interpretare grafica comparati"a a "alorilor *:ului în forme totale o inutețcu cele pre"azute de Crdinul .).*.*.. 8;@177 D1E


5/16

*rin ni"elul ridicat de contaminare a solului cu plum acest element esteexcesi" reprezentat, persistă tot în cantită i foarte ridicate de aceea rămânețmetalul de referin ă în monitorizarea prezentă i "iitoare a acestor soluri.ț ș

*lumul '*( este frec"ent întâlnit printre poluanţi şi poate generaintoxicaţii mai ales cronice : saturnism, din cauza fenomenului de ioacumulare.

+unoscute sunt cele din Beipzig sau din Franţa din zona 5osgilor, cu sute deintoxicaţi. -e asemenea este suspectat pentru efecte cancerigene. )nual pe pământ se extrag peste , 8 milioane de tone de plum.In atmosfera, plumul ajunge in special odată cu gazele de eşapament ale

automoilelor dotate cu motoare cu enzina.-in atmosfera plumul ajunge in sol, ape. In apa de ploaie s:au

determinat concentraţii de 02 mg de *.* din sol este asorit de plante, in special de rădăcini, * din atmosfera

poate ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge laconcentraţii destul de importante.

amiferele ieri"ore reţin 1= din plumul consumat.

Cmul preia plumul atât prin respiraţie, dar mai ales prin alimente.'??2 mg@zi(.

Cadmiul (Cd)-prezintă concentra ii ale formelor totale preponderent situateț între cele normale '1 mg@3g sol( i cele ale pragului de alertă '? mg@3g sol(.ș

Interpretare grafică comparati"ă a "alorilor +d:lui în forme totale o inute cuțcele pre"ăzute de Crdinul .).*.*.. 8;@177 D1E

)re o puternica acţiune toxică asupra organismelor "ii.+d pătrunde in organism prin $rană şi prin suprafaţa corpului şi se

acumulează selecti" in diferite ţesuturi, unde se leagă parţial de moleculeleproteice.


6/16

%ste cunoscut, că cadmiul lipseşte in organism la naştere, dar se acumuleazăcu "ârsta la persoanele, care conform genului lor de acti"itate profesională nusunt supuse influenţei lui, atingând maximul la "ârsta medie 2:?2 ani. +onţinutultotal de cadmiu in organism este legat de pătrunderea lui din $rană, apă si altesurse ale mediului amiant.

+admiul se acumulează preponderent in rinic$i si in cantităţi mai mici in ficatsi alte organe.

-octorul american arrol a depistat dependenţa directă intre conţinutulcadmiului in atmosferă si frec"enţa mortalităţii din cauza patologiilor cardio:"asculare. -eoarece cadmiul se acumulează in organe si posedă o perioadădestul de lungă de semieliminare '12 :?2 ani(, folosirea cantitătilor neinsemnatede peşte imiat cu cadmiu intr:o perioadă mare de timp poate duce la unele saualte forme de intoxicare cu cadmiu. )ceasta la rândul ei atentionează că ficatul sialte organe ale peştilor nu sunt une pentru consum.

+admiul este un alt metal greu care pătrunde in apă, afectând peştii si astfel

si oamenii care:l consumă.

Cuprul (Cu)-de ine în forme totale aproape toate "alorile concentra iilor înț țsuorizontul superficial '2:12 cm( peste cele ale pragului de inter"en ie.ț

Inter"retare ra%ic< com"arati'< a 'alorilor C#4l#i =n %orme totale o> in#tețc# cele "re'


7/16

Interpretare grafică comparati"ă a "alorilor /n:lui în forme totale o inute cuțcele pre"ăzute de Crdinul .).*.*.. 8;@177 D1E

)ceste doua metale, cuprul si zincul, sunt de importanţă "itală pentrucreşterea si dez"oltarea normală a omului, animalelor si plantelor. In acelaşi timpin legatură cu intensificarea poluării mediului amiant conţinutul acestor metaleeste limitat in produsele alimentare si apă. +B) pentru zinc "ariază de la 8,2mg@3g pentru produsele lactate si 02,2 mg@3g pentru peşte si carne. +B) pentrucupru oscilează de la 2,8 mg@3g pentru produsele lactate si 12,2 mg@3g in peştesi legume.

%xistă ipoteza ca intoxicarea cronică cu zinc si cupru poate pro"ocadez"oltarea $ipertoniei, aterosclerozei si olilor de inimă.Sunt date, careconfirmă ca afectarea organică a ficatului cu incălcarea structurii morfologice aorganului 'ciroza ficatului, cancerul primar al ficatului( duce la sc$imări mult maipronunţate ale spectrului microelementelor sângelui si in special a cuprului,zincului, plumului -inamica acestor metale in ecosistemele ac"atice este oreflectare a impactului antropic, de aceea diapazonul lor este destul de mare. +uregret si in muşc$ii peştilor conţinutul acestor metale deseori nu corespundecerinţelor stailite pentru produse piscicole.

)naliza ni"elului de încărcare:contaminare cu metale grele '*, +d, +u, /n( în forme totale arată, după 12 ani de la încetarea acti"ită ii poluatorului,țmen inerea unor stări ridicate de contaminare cu aceste elemente, în ordineaț*G+uG+dG/n.


8/16

Interpretare grafică a "alorilor medii ale metalelor în forme totale o inutețraportate "alorilor pre"azute de Crdinul .).*.*.. 8;@177 D1E

-iagnosticul *oluarii

#nele metale grele cum ar fi fierul, cuprul, zincul, coaltul, etc. cunoscutesu denumirea de microelemente sunt asolut necesare "ie ii, în cantită i mici.ț ț

)cestea au însă efecte negati"e asupra plantelor i animalelor, dacășaccesiilitatea lor depă e te anumite limite. )lte metale grele cum sunt mercurul,ș șplumul, cadmiul nu sunt necesare plantelor si sunt periculoase pentru sănătatec$iar i în concentra ii reduse. )tâta timp cât metalele grele rămân strâns legateș țde constituen ii solului, accesiilitatea lor este redusă i efectul dăunator asupraț ș"ie ii "a fi nesemnificati", însă atunci când condi iile din sol permit ca metaleleț țgrele să treacă în solu ia solului, acestea sunt asorite de către plante carețde"in noci"e pentru animale i om. -eci, efectele dăunătoare ale metalelor greleșdepind de moilitatea lor, adică de soluilitatea lor în sol. Factorii de sol care auefect e"ident asupra accesiilită ii metalelor grele pentru plante sunt& textura,țreac ia, con inutul de materie organică, capacitatea de sc$im cationic iț ț șdrenajul.

-in momentul fixării în sol, poluan ii pot urma trei căi&ț:migrarea în cadrul apelor freaticeH:trecerea la ni"elul organismelor "iiH:transformarea fizică sau io:c$imicăH

n cazul în care poluan ii se fixează la ni"elul organismelor "ii, există marițanse ca după moartea lor, respecti"ele sustan e să re"ină în cadrul solului, caș ț

urmare a descompunerii. )cidifierea solului, rezultat al precipita iilor acide 'deoseit de intense înț

zona /latna(, determină degradarea materiei organice prin sc$imarea raportuluidintre acizii $umici i acizii ful"ici, acizi care formează cu metalele grele compu iș ș


9/16

cu un grad a"ansat de soluilitate i accesiilitate pentru "egeta ie. >oatăș țacidifierea solului duce i la dispari ia argilei din structura lui 'care ac ionează caș ț țun liant pentru particulele acestuia(, de unde rezultă dezintegrarea orizonturilor superioare ale componentei edafice.

%"aluarea riscului

n zona studiată se poate "ori despre mai multe categorii de suprafe e, înțfuncţie de gradul de poluare cu metale grele, conform analizelor efectuate&

: por iunea intens poluată din imediata proximitate 'maxim 122 m( aținstala iilor industriale i a depozitelor de sustan e solide sau fluide. )ceastăț ș țcategorie se define te prin concentra ii deoseit de ridicate de metale greleș ț'depă iri de 12:82 ori a +)( i prin pătrunderea profundă a poluan ilor în solș ș ț'pâna la 1,8 m(.

>eritoriile în"ecinate, aflate pe o rază de maxim un 3ilometru în jurulsurselor de poluare sunt afectate puternic de poluare, indirect, prin intermediul

emisiilor în atmosferă. /onele din jurul platformei )mpelum S.). au suferit intensde pe urma depunerii particulelor de metale grele pe sol. )dâncimea depătrundere a poluantilor în acest caz fiind de ?2:82 cm.

)realul relati" îndepărtat de sursa de poluare, dar care prin expoziţia"ersanţilor este expus curenţilor de aer încărcaţi cu particule de metale grele.

)ceastă categorie se regăseşte în principal în a"al de cominat şi se extinde pe12 3m. +oncentraţia de poluanţi în această zonă este semnificati"ăH consumul delegume culti"ate sau lapte nu este indicat.

/ona sla afectată de poluare cuprinde întreg azinul $idrografic al )mpoiului a"al de cominat, unde analizele indică existenţa metalelor grele, însă în limitele +).

?. Identificarea zonei

Cra ul /latna, situat în jude ul )la, se află la o altitudine de 082 metri, laș țaproximati" ?8 3m spre sud:est de )la Iulia. !especti"ul teritoriu face parte dinspa iul un ilor )puseni, regăsindu:se în regiunea de est a acestora, înț țapropiere de contactul unită ii muntoase cu culoarul ure ului.ț ș

/ona "izată în această lucrare este, în principal, platforma industrială acominatului S.+. )mpelum S.). cu o suprafaţă de aproximati" 8 $a.


10/16

*relucrarea metalelor neferoase a fost o acti"itate tradiţională în /latna,minereul fiind extras din mun ii din jurul ora ului încă de pe "remea romanilor.ț ș n 10 metalurgia locală a luat un a"ânt semnificati" prin inaugurareatopitoriei de la /latna, care a fost dotată ini ial cu ; cuptoare pentru topireațminereurilor cuproase i plumoase ogate în aur si argint. #lterior, au începutșsă fie prelucrate i produsele intermediare : metale cupro:plumoase. n timpulș!e"olu iei de la 1909, topitoria a fost distrusă. -upă 1982, uzina estețreconstruită, iar procesul te$nologic este modificat prin aplicarea prăjirii cloruratela minereurile sulfuroase.

n următorii ani uzina a cunoscut o largă dez"oltare, astfel că în anul 1792capacitatea de produc ie, de cupru de con"ertizor, era de 18.222 t@an.ț

n 1798 a început construc ia uzinei noi de cupru care s:a pus în func iuneț țpar ial în 1799 i care producea cupru electrolitic, acid sulfuric i concentrateț ș șcuproase din suprodusele metalurgice. n scurta durată de func ionare, uzinațnouă, nu a atins niciodată parametrii maximi de func ionare pentru care a fostțproiectată.

#zina metalurgică )mpelum din /latna a funcţionat fără oprire din 10până în 220 când datorită nerentailită ii i a datoriilor acumulate a intrat înț șfaliment.

nc$iderea uzinei de cupru din /latna, în 220, precum şi a exploatărilorminiere aferente a lăsat în localitate o rată a şomajului de 72=, un grad de

poluare mult peste limitele na ionale admise şi nişte construcţii:gigant fărățutilitate.

+ominatul Ampelum S.A., principala unitate industrială din zonadepresiunii /latna, a"ea ca oiect de acti"itate producerea cuprului, a aciduluisulfuric i a sulfatilor de cupru, fier i magneziu.ș ș

#nitatea era di"izată în două uzine distincte& uzina "ec$e profilată peproducerea cuprului rut i a acidului sulfuric prin te$nologia foarte poluantă așprajirii piritei i uzina nouă, care a fost proiectată să producă cupru rut i cupruș șrafinat 'prin procesul de $idroliză(. -e asemenea, uzina nouă a produs la rândulei acid sulfuric, dar prin captarea dioxidului de sulf rezultat de la procesul deo inere a cuprului. *roduc ia de acid sulfuric de la uzina "ec$e a fost sistată,ț ț

tocmai din pricina faptului că te$nologia folosită este foarte poluantă. n plus,platforma industrială pe care era situată S+ )mpelum S) nu dispunea de sta iețde epurare a apelor uzate iar instala iile de captare a SC i filtrele menite săț șreducă emisiile de puleri, aerosoli i metale grele din gazele e"acuate de #zinaș"ec$e a"eau un randament nesemnificati".


11/16

Impactul activită ii indutiale din cadrul S.C. Ampelum S.A. aupra oluluiț

-eoarece oiectul lucrării de fa a îl constituie, în principal, poluarea soluluițcu metale grele i metodele de depoluare specifice, "om face astrac ie deș țcelelalte componente ale mediului 'aer, apa( precum i de alte grupe de poluan iș ț

întâlni i în zona studiată.ț*oluarea solului în zona platformei industriale din /latna s:a realizat, în

principal, pe două căi&

• în urma depozitării direct pe suprafa a solului a reziduurilor solide 'cenu ă,ț ș

zgură etc.( i a scurgerilor de fluide rezultate în urma acti"ită ilor ș țindustriale.

ntreaga cantitate de reziduuri solide a fost depozitată în apropiereacominatului, fără nicio amenajare anterioară, cum ar fi impermeailizarea soluluisau drenarea apelor meteorice. )stfel, cantită i mari de particule de metale grelețau pătruns, prin intermediul apelor din precipita ii, în sol.ț

/gurile metalurgice depozitate necontrolat pe platforma industrialăcon ineau ?2:02 3g@t cupru. -e asemenea, cenu ile de pirita îngloau ?2 3g@tț șcupru, 12 3g@t plum i 2 3g@t zinc. %ste e"ident astfel, că o cantitate însemnatășde poluan i a fost antrenată de precipita ii i "ânt i depusă la ni"eluBsolului.ț ț ș ș


12/16

• indirect, prin depunerea pe sol a particulelor e"acuate în aer prinintermediul co urilor de dispersie.ș

*rincipalele procese industriale în urma cărora s:au elierat cantită iț însemnate de metale grele în atmosferă au fost topirea concentratelor cuproase,con"ertizarea matei 'produs metalurgic intermediar între minereul rut ișprodusul finit( i rafinarea termica. *articulele de metale grele e"acuate înș

atmosferă s:au depus la suprafa a solului, gra"ita ional, sau antrenate de apa dinț țprecipita ii.ț

0. >e$nici de ioremediere


13/16

etodele de depoluare cuprind intreaga gama de te$nici curati"e, menitesa neutralizeze sau sa loc$eze fluxul de noxe generate de poluare.

ulte te$nici de remediere au fost utilizate pentru a răspunde număruluitot mai mare al solurilor contaminate cu metale grele.

+lasificarea in functie de principiile te$nice de depoluare&• !etodele "i#ice de depoluare a solurilor si a apelor suterane constituie

in prezent categoria cea mai extinsa in ceea ce pri"este aplicailitateapractica. etodele azate pe extractia fizica a poluantilor din mediulcontaminat, concretizate prin& exca"are, pompare, spalare, flotatie.

Flotatia

*ot fi extraşi prin flotaţie $idrocarurile, compuşii organocloruraţi, compuşiician$idrici şi metalele grele.

*rocesul de flotaţie se realizează în maşini de flotaţie care, asigurăaerarea cât mai completă a tulurelii în care se găseşte solul poluat, dispersiaomogenă a solului în tulureală, alimentarea continuă şi uniformă si e"acuarea încondiţii une a produselor oţinute 'spuma şi produsul de cameră(

Inainte de a fi supus flotaţiei, solul poluat este pregătit corespunzător prinoperaţiile de mărunţire, dezaglomerare, atriţie, deşlamareH tulureala destinatăflotaţiei este condiţionată cu reacti"i de flotaţie, în "ase de agitare.

*rin adăugarea reacti"ilor denumiţi spumanţi, se asigură persistenţaulelor de aer create de maşină, iar prin adăugarea reacti"ilor denumiţi colectori,se creează artificial sau se intensifică $idrofoia poluanţilor şi a mineralelor purtătoare de poluanţiH reacti"ii denumiţi modificatori influenţează flotailitatea

sustanţelor poluante, asigurând condiţiile procesului de flotaţie selecti"ă.• !etodele c$imice sunt aplicate pentru distrugerea, separarea,

neutralizarea sau transformarea poluantilor in urma unor reactii c$imicespecifice. -intre acestea cele mai utilizate sunt& extractia c$imica,oxidarea, reducerea, declorurarea si precipitarea.

Cxidarea

etoda urmăreste transformarea şi imoilizarea poluanţilor constand înutilizarea unor agenţi c$imici care oxidează sau reduc poluanţii la forme mai

putin toxice@netoxice şi îi imoilizează în mediul suteran, în scopul diminuăriimigraţiei 12 acestora şi implicit a ariei de extindere a poluării. +a agenţi dereducere sunt folosiţi cel mai frec"ent dioxidul de sulf, sulfiţii, fierul metalic, zinculşi sulfatul feros.

• !etodele biologice se azeaza, in principal pe degradarea poluantilor datorita acti"itatii microorganismelor 'acterii ciuperci(. Jiodegradarea sepoate realiza in conditii aeroe sau anaeroe curent utilizate in practica


14/16

iodegradarii sunt& ioreactorul, iodegradarea in "rac, iodegradare insitu. Jiolixi"ierea si ioacumularea fac parte dintr:o alta categorie demetode iologice, care nu presupun degradarea poluantilor, ci doar separarea lor de mediul contaminat.

Jiolixi"ierea n urma unor studii efectuate cu pri"in ă la eficien a de epurare i aț ț ș

costurilor s:a $otarât că iolixi"ierea în "rac este metoda de depoluare a solurilor potri"ită, pentru cazul de fa ă, astfel că în lucrarea de fa ă este prezentatăț țmetoda de depoluare exsitu, denumită iolixi"iere în "rac.

Jiolixi"ierea este o metodă de depoluare exsitu, ceea ce înseamnă căsolul poluat "a fi e"acuat din mediul său natural 'prin exca"are i pompare(, fieșdefiniti", fie pro"izoriu pe timpul tratamentului.

Jiolixi"ierea acteriană constă în extrac ia prin soluilizare cu ajutorulț

unor acterii, a metalelor din solul contaminat.*rincipiul metodei se azează pe ac iunea unor acterii care auțproprietatea de a oxida metalele, aducându:le la forme u or soluile. )cesteșacterii se numesc thiobacillus ferrooxidants, sunt prezente în apele de mină iș

î i pot asigura energia prin oxidarea ionuluiș FeK la ionul Fe?K .. %ste acteria ceamai larg utilizatL în iote$nologiile de iosoluilizare a minereurilor i așconcentratelor de metale neferoase. %ste o acterie acidofilă, p6:ul optim pentrucre terea lor este cuprins între ,2:,8 dar pot trLi i la "alori mai scLzute ale p6:ș șului, fiind deoseit de rezistente în mediile acide. -in punct de "edere altemperaturii, aceste acterii sunt mezofile, a"ând domeniul optim de dez"oltare

între 8:?8 M+.

Jiolixi"ierea include câte"a opera ii pregătitoare cum ar fi exca"areaț

solului poluat, mărun irea, umectarea i depunerea lui în gramada pe o suprafa ăț ș țimpermeailă(


15/16

Schema de principiu a biolixivierii în vrac

-upă exca"are i mărun ire, solul poluat se "a depune pe o suprafa aș ț țni"elată în panta, acoperită cu o folie de policlorură de "inil, peste care sea ează un strat de pietri .ș ș

Arămada de sol poluat nu treuie tasată. n func ie de tipul de solțgrămada "a a"ea o anumită înal ime care "a permite solu iei ilixi"iante săț țpercoleze u or i anume 12:2 m ăn cazul solurilor permeaile i 0:8 m în cazulș ș șsolurilor argiloase. Bungimea grămezii poate atinge 182 m.

Solul polaut "a fi stropit prin intermediul unei re ele de stropire cu solu ieț țilixi"iantă. !e eaua de stropire se realizează din tuuri perforate din *5+, carețpot fi mutate dintr:un loc în altul pe suprafa a grămezii de sol poluant, deitulțsolu iei iolixi"iante poate "aria în limitele a 1:8 l@$Nm, în func ie deț țproprietă ile solului contaminat.ț

Solu ia ilixi"iantă con ine&ț ț FeK i acterii iolixi"iante care oxideazăș FeK

la Fe?K , deoarece in asenta oxigenului, aceste acterii sunt capaile sa utilizeze

anumi i poluan i anorganici ca acceptor final de electroni în lan ul respiratoriu.ț ț ț

FeO Fe?K K 1e:

*rin a"ansarea gra"itata ională a solu iei acteriene prin sol au locț țurmătoarele procese& Cxidarea sulfurilor metalice prin intermediul ionilor Fe?K genera i pe calețmicroiana i dizol"area fazei purtătoare su efectul scăderii *6:ului.ș +u altecu"inte, se produce un mediu acid generat de către ionul Fe?K prin oxidareaionului FeK. Ionul Fe?K oxidează sulfurile metalice prin următoarea reac ie&ț

+uS K 0Fe?K

O +uK

K0FeK

KS )stfel, prin această reac ie, se formează ionul Feț K dar acesta este rapidreoxidat de acteriile Thiobacillus ferrooxidants prin următoarea reac ie&ț

0FeK K C K 06K O 0Fe?K K 62

FeK este stail în solu ie acidă i lixi"ierea numai prin ionul Feț ș ?K seopre te rapid în asen a acteriilor pentru regenerarea ionului Feș ț ?K. )ceastăreac ie este accelerată de prezen a microorganismelor capaile să oxideze fierul.ț ț

+ând se formează sulful, prezen a acteriilor este indispensailă pentruț

oxidarea lui în acid sulfuric i men inerea astfel a metalului su forma unor ș țcompu i soluili&ș

S K 1.8C K 62 O 6SC0

*roducerea de acid sulfuric men ine aciditatea solu iei, la un p6 fa"orail,ț ți conduce la dez"oltarea acteriilor fero:oxidante i sulfo:oxidante i laș ș ș

soluilizarea metalelor.


16/16

!eac ia gloală inand cont de toate etapele de"ine&ț ț+uS K .8C K 06K O +uK K 62 K 6SC0

*rin a"ansarea gra"ita ională în grămada de sol poluat, solu ia acterianăț ț

se încarcă, în urma lixi"ierii acteriene, cu metale i acizi. %a este colectată înșazine de recuperare situate su aza grămezii. Func ie de concentra ie înț țmetale i acizi, solu ia colectată poate fi pompată la o instala ie de recuperare aș ț țmetalelor 'prin cementare cu fier, prin extrac ie cu sol"en i, urmată de electoliză,ț țprin fixare de ră ini sc$imătoare de ioni etc.(, sau poate fi recirculată ca solu ieș țde stropire, după o reajustare a concentra iei de acterii i acid.ț ș

Se poate afirma că iolixi"ierea este o metodă simplă, eficientă i ieftină,șdar deza"antajoasă din punct de "edere a duratei procesului de decontaminaresi a faptului ca se poate aplica doar anumitor categorii de poluanti.

Jiliografie

D1E. TE@ DE DOCTORAT 4 CERCETAREA REGIMULUI METALELOR GRELE BN

SOLURILE POLUATE DIN @ONA @LATNA& DOCTORAND: .U@GU 8c

Documents

Droj Bianca - Proiect TEDS.doc