Curs: Drept civil. Teoria generala.

Tema nr. 1

I

1. Precizeaza care sunt diviziunile dreptului obiectiv. Argumenteaza in ce consta raportul dintre drept şi morala.

Dreptul obiectiv se imparte in :a) Drept pozitiv se imparte in:

a1) Drept international public si privat;a2) Drept national public si privat;

b) Drept natural;Raportul dintre drept si morala………

2. Arata daca urmatorul articol prezinta semnificatii juridice din perspectiva dreptului civil: „Cetatenii sunt egali in faţa legii şi a autoritatilor publice, fara discriminari” (art. 16 din Constitutia Romaniei).

Acest articol pune in vedere respectarea unui principiu fundamental al drepturilor omului dupa criteria de rasa, nationalitate, limba, religie, avere, opinie, etc., oferindu-le oamenilor sentimental ca sunt tratati cu respectul care li se cuvine.

3. Explica in ce consta raportul de prioritate intre norma generala şi norma speciala? 4. Care sunt consecintele incalcarii normelor imperative de ordine publica?

Incalcarea normelor de ordine publica impune sanctiuni ce pot fi invocate de catre orice persoana sau autoritate ce are interes legitim si daca este cazul chiar de catre instant de judecata din oficiu. O alta consecinta a incalcarii acestor norme imperative de ordine publica este, ca nu se poate renunta la aplicarea acestor sanctiuni.

5. Identifica caracterele specifice ale dreptului subiectiv. Caracterele specifice dreptului subiectiv civil cunt urmatoarele:- Dreptul subiectiv confera titularului sau posibilitatea de a pretinde

subiectului pasiv sa-si indeplineasca obligatia corelativa;- Dreptul subiectiv presupune intotdeauna existent unei obligatii

correlative;- Dreptul subiectiv confera titularului sau posibilitatea de a desfasura

o anumita conduita;

1

- Dreptul subiectiv ia fiinta ca atare din momentul nasterii raportului juridic;

6. Care este diferenta intre capacitatea de folosinta şi capacitatea de exercitiu a persoanei fizice ?

- Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii / capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a exercita drepturi civile si a-si asuma obligatiile civile prin incheierea de acte juridice civile;

- Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei sau din momentul conceptiunii dar numai daca acesta se naste viu / capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana implineste 18 ani, in cazul minorului de 16 ani care se casatoreste sau capacitate de exercitiu restransa in cazul minoriloe cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani, persoanele cu varsta sub 14 ani sau persoanele aflate sub interdictie nu au capcitate de exercitiu;

7. Argumenteaza care sunt subiectele intr-un raport juridic de proprietate asupra unui automobil, precum şi natura drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.

8. Precizeaza care sunt deosebirile intre drepturile reale şi cele de creanta.

- La drepturile de creanta, creditorul nu poate obtine realizarea dreptului sau decat in urma activitatii sau abtinerii debitorului, pe cand la drepturile reale, titularul dreptului real isi poate exercita direct si nemijlocit atributele dreptului sauasupra bunului, fara concusul altor personae;

- La drepturile de creanta, subiectul pasiv este debitorul si este determinat din momentul nasterii raportului juridic, pe cand la drepturile reale, subiectul pasiv, este universal, nedeterminat;

- La drepturile de creanta, subiectul pasiv este debitorul are obligatia de a da,a face sau a nu face ceva, pe cand la drepturile reale, subiectul pasiv universal are numai obligatia de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca pe titularul dreptului real in exercitiul atributelor conferite de lege;

- Drepturile de creanta sunt relative, pe cand cele reale sunt absolute;- Drepturile de creanta sunt nelimitate, ca numar pe cand cele reale

sunt limitate;

2

- Drepturile reale confera titularilor sai dreptul de urmarire si drept de preferinta;

9. Raspunde la urmatoarele intrebari: a) Este adevarat ca o carte imprumutata este un bun generic si

fungibil? O carte imprumutata poate fi considerate bun generic si fungibil atata timp cat poate fi inlocuita de o alta carte scrisa de acelasi scriitor cu aceslasi continut, dar daca imprumutatorul doreste sa-i fie inapoiata cartea care are semnatura autorului, in acest caz nu va mai fi vorba de un bun generic si fungibil ci de un bun determinat.

b) De ce este importanta distinctia dintre bunurile fungibile şi nefungibile?Distinctia dintre bunurile fungibile si nefungibile determina modul:- in care se poate face executarea unei obligatii (plati);- de indeplinire a obligatiei de restituire a unor bunuri a caror folosinta este cedata de proprietar altor persoane, prin intermediul unor contracte cum este, spre exemplu, împrumutul.

c) Cine suporta riscul pieirii bunurilor in cazul bunurilor individual determinate?

In cazul in care bunul instrainat este unul individual determinat, riscul pieirii sale fortuite inainte de a fi predat il suporta dobanditorul deoarece acesta a devenit prorpietar in momentul incheierii actului juridic.

10. Schiteaza in cateva fraze un raport juridic obligational (de exemplu, un model de contract) in care sa identifici obligatii pozitive, negative, de diligenta sau de rezultat.

II

Petenta A.S. a introdus actiune in justitie in contradictoriu cu parata S.D., solicitand instanței sa o oblige pe parata sa plateasca catre reclamanta suma de 4.560 lei reprezentand chiria neachitata in perioada mai-decembrie și de 456 lei reprezentand penalitati de intarziere.

Motivandu-si actiunea, petenta A.S. susține că a inchiriat paratei, prin contractul incheiat de cele doua parti, un spatiu cu destinatie de locuinta,

3

contract în care s-a stipulat o chirie în cuantum de 65 USD pe luna și 0,05% penalitati de neplata a chiriei pentru fiecare zi de intarziere.

Parata a sustinut ca, la randul ei, a subinchiriat, ceea ce nu era interzis in contractul principal, o camera lui S.E., iar celelalte doua lui D.R., fixand pentru primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.

Parata s-a aparat aratand ca nici ea nu a incasat chiria de la cei doi sub-chiriași și pentru acest motiv nu si-a achitat datoria fata de A.S.

Parata a depus la dosar actele prin care a subinchiriat, acte sub semnatura privata, dar reclamanta a sustinut ca aceste acte nu sunt valabile, intrucat trebuiau incheiate in forma autentica, asa cum a fost incheiat contractul principal.

Probleme de soluționat:

1. Identificați natura raportului juridic concret din speță.

Raportul juridic din speta reprezinta un raport juridic civil patrimonial.

2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerați-le și apoi analizati-le pe fiecare în parte). Elementele raportului juridic civil sunt: partile, continutul si obiectul

raportului juridic.Subiectele raportului juridic civil sunt: subiectul activ respectiv A.S.

(reclamanta) si subiectul pasiv S.D. (parata).Continutul raportului juridic este alcatuit din:Dreptul pe care reclamanta A.S. il pretinde, acesta reprezentand suma

de 5.016 lei conform contractului de inchiriere semnat in forma autentica dupa cum urmeaza:

- 4.560 lei reprezentand chiria neachitata in perioada mai-decembrie;- 466 lei penalitati de intarziere; siObligatia paratei S.D. de a-si achita debitul restant conform contractului

de inchiriere semnat.Obiectul actiunii reprezinta pretentiile solicitate de catre reclamanta de

la parat.

4

Intrucat parata S.D. a subinchiriat imobilul ceea ce era interzis prin contract, face obiectului unui alt dosar.

3. Identificați subiectul activ și subiectul pasiv din speță (argumentați răspunsul). Subiectul activ din speta este reclamanta A.S. deoarece este titular

creantei solicitate si subiectul pasiv este parata S.D. deoarece are obligatia de a-si achita chiria si penalitatile conform contractului de inchiriere semnat.

4. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S., dobândit prin încheierea contractului de închiriere; aceeași operație și pentru obligația lui S.D. Dreptul subiectiv al reclamantei A.S. consta in posibilitate acesteia de a

actiona in instanta pe parata S.D. pentru a-si putea recupera debitul restant.5. Enumerați și caracterizați categoriile de fructe reglementate de

lege lata. Analizați comparativ folosindu-vă de prevederile Vechiului Cod Civil și de cele ale Codului Civil intrat în vigoare la 01.10.2011. Fructul civil prevazut de prezenta speta i-l constituie echivalentul in

bani obtinut ca urmare o inchirierii unui bun imobil respectiv chiria. Folosindu-ne de prevederile Vechiului Cod Civil si de cela ale Codului

Civil actual intrat in vigoare la 01 octombrie 2011 putem preciza urmatoarele:- In vechiul Cod Civil contravaloarea chiriei neachitate conform

contractelor de inchiriere autentificate se putea obtine doar in Instanta printr-o hotarare judecatoreasca;

- Noul Cod Civil prevede art. 1789 conform caruia:,,Contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata care au fost inregistrate la organele fiscale, precum si cele incheiate in forma autentica constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege.”In cazul de fata contractul de inchiriere semnat este in forma autentica deci conform vechiului Cod Civil se putea obtine debitul restant doar printr-o hotararea judecatoreasca pe fondul pretentiei sale actiune dar in Codul Civil actual se merge direct la executor cu contractul de inchiriere acesta fiind titlu executoriu.

6. Explicați distincția dintre fructe și producte

5

In cazul de fata fructul civil este posibilitatea paratei de a se folosi de imobilul inchiriat in scopul de a locui in acesta, dar nu si de productul acesteia, constand in chiria ce trebuie achitata proprietarei de drept a imobilului respectiv A.S.

6