-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
1/34
DREPT
CTVIL
51
.
Obiectul
de
ac{iune
de
stare
civill
cum
ar
fi:
acfiunea
in
reclamalie
de stat,
acliunea in contestafie
de stat sau acfiunea
in
modificare
de stat;
.
Persoana
care
le
poate
exercita,
acestea
put6nd
fi intentate de
c[tre
orice
persoan[
interesatd,
put6nd fi
pornite
numai
de
persoane
expres
determinate
de
lege
gi
putdnd
fi introduse
numai
de
titularul Sterii Civile.
,/
Actele
de stare civilil
Constituie
acte de
stare
civild
urmdtdarele:
acful de
nagtere,
actul
de
clsdtorie
gi
actul de
deces.
Titularilor
li
se elibereazd
extrase de
pe
certifi-
caful
de
nagtere, cel
de cdsdtorie
gi,
respectiv,
de deces.
/
Proba stirii
civile
Starea civild a
unei
persoane
ftzice se dovedegte
cu actele
intocmite in
Registrul de
stare
civild,
precum
gi
cu certificate
de stare civild eliberate
pebaza
acestora.
4.
Codul
numeric
al
persoanei
fizice
Conform
Legii
105/1996
pnvind
evidenla
populaliei,
codul
numeric
personal
constituie un
mijloc
de individuahzare
a
persoanei
frzice, a16turi
de nume, domiciliu
qi
stare
civil6, ce se inscriu
in cartea de identitate.
Codul
numeric
personal
este
singurul
indicator
pentru
toate
sistemele
informatice care
prelucreazd
date
nominale
privind
persoanele
frzice.
t
Reglementarea
actelor
de
stare
civild se
realizeazi,
prin
Legea nr.
119/1996,
publicat[
in M.of. nr.282,
Partea
I,
din 1].11.1996
(impreund
cu Metodologia
nr.
I/1997
pentru
aplicarea
unitard
a
dispozifiilor
nr. ll9l1996
alcdtuiegte
legislafia
privind
actele
de
stare
civilS).
Pentru
detalii
in
aceasti
problemd,
vezi
gi
Maria
Harbldi
-
Dreptul
familiei
Si
Starea
civild, Edit.
Junimea,
Iagi,
2A04,
p
.
I8
-
32.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
2/34
MAzuA
HARBADA
E
)
c)
Declara{ia
judecitoreasci
de disparifie
sau
de moarte
a
unei
persoane
/
Reguli
cu
privire
la
declararea
disparifiei
unei
persoane. Cel care
lipsegte
de
la domiciliul
sbu
poate fi
declarat
dispdrut
prin hotdrAre
judecdtoreasc[,
dacd
a
trecut
un
an de
la
data
ultimelor
gtiri
din
care
rez;tiltd cd
era
in viafdr.
Disparifia
prelungrtd aunei
persoane
creeazd
o
stare
de
incertitudine
cu
privire
la
drepturile
gi
obligafiile
sale.
Persoana
absentd
poate
figura
ca
debitor
sau
creditor
in
diferite
raporturi
de
qbligafii
ori
poate
fi
titularS
a
diferitelor
drepturi
cu caracter
personal.
Interesele
persoanei dispdrute,
ale
persoanelor
cu
care a avut
raporturi
juridice,
precum
gi
interesele
statului
cer
inldturarea
acestei
stdri
de insta-
bilitate
care
cree
azd
prenrmlia
mor{ii
persoanei, absente
de
la domiciliu,
vreme
indelungatd
gi
de
la care
nu
s-a
primit nici
o
gtire-
/
Reguli
cu
privire la declararea
judecltoreasc[
de
moarte
a unei
persoane. Declararea
judecdtoreascd
de
moarte
a
unei
persoane cuprinde
doud
faze:
-
faza
declar5rii
disparifiei
persoanei;
-
fazadeclar[rii
morfii
persoanei dispbrute.
Cel
declarat
disp[rut
in condiliile
mai sus
ardtate
poate
fi
declarat
mort
prin
hotlrdre
judecbtoreascd
dacd.au
trecut patru
ani
de
la
data
ultimei
gtiri
Oitt care
rezrrltd
cdera
in
via 6r
Pentru
ca o
persoan[
sd
fie
declaratd
moart6,
este
ins[
necesar
ca
in
prealabil
sd
fi
fost
declaratd
disp[rutd
gi
sI
se
fi
implinit
gase
luni de
la
data
dispariliei
sale.
1
Decretul
nr. 3l/1954
privitor
la
persoanele
fizice
gi
persoanele
juridice,
art.
16.
I
Articolul
urmitor
din
acest
act
normativ
dispune,
pentru situalia
in care
ziua ulti-
melor Etiri
despre cel
care
lipsegte
de
la
domiciliu nu
se
poate
stabili,
faptul
cd
termenele
prevlzute de art.
16,
alin.
|
-
2
se
vor
calcula
de
la sffirgitul
lunii
ultimelor
gtiri,
iar
dacd
nu se
poate
determina
nici
luna,
de la sfdrqitul
anului
calendaristic.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
3/34
DREPT
CIVL
2. Persoana
juridici.
Subiect
colectiv
de
drept
civil.
a)
Aparifia
qi
dezvoltarea
conceptului
de
persoani
fizicil
gi
persoanl
juridici
sau
morali
in societatea sclavagist[
romani
nu
oricdrui
om
i
se
recunogtea
posibilitatea
de
a
avea
un
rol in
viata
juridicd,
de
a
participa,
cu
alte
cuvinte,
la raporturile
juridice
ca titular
de drepturi
gi
obligafii.
Pentru ca
cineva
sd
poatd
participa
intr-un
raport
juridic,
sd
fie o
persoani,
trebuie
sd
aibd
capacttatea,
in
sensul
de
aptitudine
generald
gi
abstractd,
de
a
avea
drepturi
gi
obligafii,
Capacitatea nu
apare in
dreptul
roman
ca
o cap
acitate
cu
care
omul
se
nagte, ci
ca o
,,suprastructurd
pebaza
relalfilor
de
producfie,
ca
qi
statul
gi
dreptul."t Avend
in
vedere
acest lucru,
capacitatea
igi
are rdddcinile
in
relafiile
de
produclie qi
se oglindeqte
in
norrne,
date
de stat.
Capacitatea
(sau
,,personahtatea
juridicS")
era
in
dreptul
roman
de
doud feluri:
-
capacitate
de folosinld
fiuridicd
sau
de
drept);
-
capaaitate de
exerciliu
(sau
de
fapt).
Aceast5
terminologie,
degi modernd,
imbracd
totugi
o realitate
romanl,
intrucdt
distincfia
dintre cele
doud
aspecte
ale capacitdlii
rezultd
din
intreaga
cazuisticd
a
drepfului
roman.
Capacrtatea
juridicd
incepea
o dati
cu nagterea
persoanei
fizice cu
condilia
ca
nou ndscutul
si
se
fi
ndscut
liber,
viu
gi
cu infbligare
uman5.2
Regula,
fiind
stabilit[
in
interesul
exclusiv
aI
copilului
conceput,
i$i
pierdea
eficacitatea
dacd
copilul
se
ndgtea
mort.
Personalrtatea
juridicd
a unei
persoane
se
sf6rgeqte
in
mod firesc
cu
moartea
fizicd3
a
acesteia
gi
in
mod
exceplional
prin
moartea
sa civild
(capitis
deminutio)
Drepful
roman
recunoqtea
aapacttatea
nu
numai
persoanelor
fizice,
ci
qi
unor
colectivitdli (stat,
cet6 i,
asociatii
etc.)
denumite
in
terminologia'
'
Mihai
Vasile
Jakoti
-
Drept
roman,
Edit.
Fundafiei
,,Chemarea",
Iagi,
1993, p.47.
t
Nu
se
cerea
probabil gi
viabilitatea
nou-ndscutului;
de
asemenea
Mihai
Jakot5
-
Drept
roman,
vol.
I,
Edit.
Fundatiei,,Chemarea",Iaqi,
1993,
p.47
gi
urm.
3
Yezi
gi
Maria
Harbidl
-
Elemente
de drept pentru
invdtrdmdntul
economic
universitar,
Edit.
Fundatia
Academice
,,Gh.
Zane",Iagi,
1996,
p.2A2.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
4/34
51
\IARIA
HARBADA
modernd
persoane
juridice
sau
morale.
Pe
langa
persoane
le
ftziceputeau
fi
subiecte
ale raporfului
juridic
Ai
persoa
ne
a$a_zis
,juridice
sau
morale,
adicd
colectivitS{i,
deoseblte
de
om,
cdrora
ordinea
iundicd
le-a
recunos-
cut
capacitatea
de
a
avea
drepturi
gi
obligafii.
No{iunea
de persoanr
juridic[
s-a
6rmat,
in
dreprul
roman,
treptat;
de
persoand
juridici
nefiind
?nsd
cunoscur
de
romani;
ei
termenul
de
capacitate
pentru
a
desemna
difente
asocialii
inzes-
cu personalitate
juridicd.
Cu
toate
drepfurile
recunoscute
persoanelor
juridice.
niciodati
ele
nu
fost
-
qi
nici
nu
puteau
fi
-
puse
pe
picior
de
egalitare
cu persoanele
Sunt
recunoscute
ca
persoane
juridice
aQele
formatii
colective
care
pot
-
in
condiliile
siabilite
d.
l._e.
-
^r;;"b6ndeasc6
cu
caracter
patrimonial,
sd
contracteze
obligalii
qi
sb
stea
in
ca
reclamante
sau p6r6te.
Sunt
persoane
juridice
I
:
-
organele
locale
ale
puterii
de
stat,
organele centrale gi locale
ale,adminiskafiei
gi
celelalte
instimJii
dacd
au
un
pran
de
chertuieli
propriu
gi
drepful
s6
dispund
independent
de
patrimoniul
lor;
-
agenfi
economici;
-
societalile
agricole,
cooperatiste,
comerciale,
dacr,
potrivit
legii
ori
actului
administrativ
care
le
infiin[eazd,
sau potrivit
actului
de
infiinlare
ori
statutului,
au
un patrimoniu
distinct;
-
institufiile
bugetare
anexe,
dacb
au
un
plan de
cheltuieri
propriu
gi
dreptul
sI
dispund
independent
de patrimoniul
lor;
-
orice
altd
organiza[ie
care
are
o
irganizare
de
sine
stdtatoare
9i
un
-
patrimoniu
propriu,
destinat
realizdii
unui
anumit
scop,
in
acord
cu
interesul
general
(public).
I
'
Yezi
art.
26,
Decretul
nr.
3I/1954.
DREPT
b)
\r-
nPriO
t
-^"
-
-
at11"
-1
''r
\
-
-fia
Tr
)
'
, .:
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
5/34
DREPT
CIVIL
b)
Tr[s[turile
caracteristice
ale
persoanelor
juridice
Nu
orice
colectivitate
de oameni
gi
nu orice
organtza[ie
constifuie
o
persoand
juridicl.
Numai
atunci
cdnd
-
indeplinind
condiliile
legale
-
un
colectiv
recunoscut
ca
atare
reahzeazd
cu
patrimoniul
sdu
distinct
o
activitate
destinatd
unui
anumit
scop,
se
poate
vorbi
de
existen{a
unei
persoane
juridice.
Trdsdturile
caracteristice
unei
persoane
juridice
sunt:
-
structura
organtzatancdunitarS;
-
independenla
Patrimoniald;
- rdspundereapatrimonialdproprie.
/
prin
structura
organtzxtoricl
urfitarl
se
asigurd
activitatea
formaliei
colective
ca
un
tot
unitar-
Modul
in
care
trebuie
sd
se
desfbgoare
activitatea
unei
persoane
juridice
se
determinb
prin
statut,
prin
lege
sau
regulament,
indic6ndu-se
structura
ei
intern6,
determindndu-se
scopurile
qi
sarcinile
ei,
stabilindu-se
competenfa
organelor
sale
9i
modul
in
care
i;i
inceteazd
existenla.
/
Prin
independenfl
patrimonial[
infelegem
faptul
cb
persoana
juridicd
are
un
patrimoniu
distinct,
fie
de
cel
al
statului
sau
al
altor
p.rroun.
juridice
gi
al
instituliilor
bugetare,
fie
de
cel
al
membrilor
s6i.
Aceasta
ii
dd
posibilitatea
sd-pi
garatteze obligafiile
contractuale.
,/ Rdspunderea
patrimonial[
proprie
derivi
din
celelalte
doud
eiemente
ardtate
mai
sus.
in
reguld
general[,
r[spunderea
persoanelor
juridice
se
limite
azd exclusiv
la patrimoniul
lor,
gi
anume
la
acea
parte
a
patrimoniului
pe
care
legislalia
in
vigoare
nu
o
excepteazd
de
la urm[rirea
creditorilor.
Statul
nu
r6spunde
pentru obligaliile
organizaliilor
sale
care
sunt
recunoscute
ca
persoane
juridice,
dupd
cum
nici
una
din
aceste
persoane
juridice
nu
rdspunde
pentru
obligaliile
statului.
Numai
in
anumite
earurrr
se
intAlnegte
gi
rdspunderea
subsidiard
a
membrilor
persoanei
juridice
sau
chiar
a
unei
organrzaln-
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
6/34
t\
r
Persoanele
juridice
participd
in nume
i:-:r
-
: :.:--:irul
civill.
Participarea
la circuitul
civil
a
persoanei
-ju:i::=
::
r
-*
,"*:r de
drepturi
gi
obligafii civile,
cu
o
rdspundere
patrimon::-i::.::.
:::i un
criteriu
decisiv
gi
comun persoanelor
juridice,
reFr.::*:-,:
.:-:
-:.
con{inutul
capacrtd[ii
lor de drept civil.
Cind
legea
sau staful
nu fac
\,reo
it.r:-:,
*:
:
:",.t
r3si
despre
:*. i. .:abilim
(pe
ersonalrtatea
juridicd
a organrzaliei
respectr\
-.
-,i
:
baza
totalitdlii
normelor care
reglementeazd si--=::.
-::::"-it
dacd ea
are capacrtatea de a
participa
la
circuitul cir-il i: :*:-=
;::;:.,
si nu ca o
parte
component6
a
unei
alte
persoane
jurct:. .:
:
*:ie
le
c6reia
acfioneazd,
(ex:
firma
de
turism
care este
inzest;ari
:
-
;:-:--::.::l:
propriu
qi
care
incheie,
astfel,
contracte in
numeaprtrpr*.
:;:-r; ionsideratd
persoand
juridici).
Institulile
de stat
-
ca
persoane
juridice
-
se ir.flr-
"c:*,:
::r:
.ege
direct.
Recunoagterea actului de infiintare
constd in lapr--
:,
-::an,i
compe-
tent
este
obligat
sd
recunoascl
drept
persoand
tunil:'
::1.- rrrganizalie
pentru
care legea
prevede
libertatea de infiintare
F3
:,:, lrlrjatir.ei
per-
soanelor
fondatoar".
itt
acest
caz,
organul
de
stat
resp3.".ru.
-,:nficd
numai
dacd s-a respectat
gi
indeplinit
condiliile
prevazure
ii i:r:
pentru
a se
garanta
activitatea
pers
o anei
j
uridice.
Constituirea
pe
cale
de autonzalie
prealabina
se
rezbzeazd,
prin
emiterea
de autorizalrt
speciale
de
cdtre
organul
crlrnn.ii:r:
al
puterii
sau
organiza{iei
de stat.
Pe cale
de
autorizalie iau
nagtere:
-
sindicatele, asocialiile
voluntare
cu scop nepammonial;
-
uniunile
constiuite de
persoane
ce indeplinesc
o
muncd de
creafie
(uniune
de scriitori, artigti
plastici
sau
compozitori).
.
Deosebirea
dintre modul
de
constituire pe
cale de dispo zilie
gi
modul
de constituire
pe
cale de autonza\ie
prealabil5
constd in
faptul c5,
in
primul
caz,
organul competent
al
puterii
sau administraliei creeazd la
r6ndul
s[u alte
organe,
pe
cdnd in
cel
de-al doilea
caz organul competent
se
pronun 6
numai
asupra oporfunitSlii infiinldrii
persoanei
juridice
care
ia
naqtere
pebaza
iniliativei
cetbtenilor
gi
a organrzaliilor.
1
inlelegem
prin
circuitul civil
subiectele
de
drept.
starea
raporturilor
de drept
civil in
care
pot
ac{iona
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
7/34
DREPT CIVIL
c)
Inregistrarea
persoanelor
juridice.
Persoanele
juridice
sunt
supuse
inregistririi
sau inscrierii
la
stat
(secfia
financiard
respectivd),
dacd
legile
care
le
sunt
aplicabile
reglementeazd
aceastd
inregistrare
sau
rescriere'.
d) Capacitatea
juridici
a
subiectului
colectiv
de
drept
civil.
Persoana
juridicd
presupune
o formd
de activitate
colectivd
a
persoanelor
fizice.
Personalttateajuridicd
a
unui
subiect colectiv
de
drepturi
nu
este
in
nici
un
fel analogicd
cu
personalitatea
gi
starea
civild
complexd
a
indivizllor,
motiv
pentru
care legea le
stabilegte
regimuri
juridice
diferite.
Dispoziliile
cuprinse
in
Decreful
nr.
3NI954
in
privinla
capacitdtii
juridice
a
subiectelor
colective
de
drept,
denumite
persoane
juridice,
ne
indicl existenla
celor doud
aspecte
menfionate
in
privinla
persoanei
ftzice,
denumite
*-*":#il'rtfft"ude
foro sinf6
;
-
capacitatea
de
exercifiu.
Capacitatea
de folosinfi
a
persoanei
juridice
este
componenta
capacitdlii
civile
a
subiectului
colectiv
de
drept
civil
ce constd,
asemd-
nltor
capacitd{ii
de folosinfd
a
persoanelor
fizice,
in
aptitudinea
de
a avea
drepturi
gi
de
a-$i
asuma
obligafii.
S-a
propus
sd se
utllizeze pentru
persoana
juridicd
expresia
,,personalitate
juridicd"
trebuind
sd desemneze
calitatea
de
subiect
de
drept in
general
adicd
,,capacttatea
de drept".
Legea
permite
gi
in
cantl
persoanei
juridice
capacitatea
de
folosinli
anticipatd
dar
limitatd
numai
la
dobdndirea
acelor
drepturi
qi
asumarea
acelor
obligalii ce
sunt
necesare
in
vederea
infiinldrii
(constituirea
patrimo-
niului).
Capacitatea
de
folosin{I
a
persoanei
juridice
(personahtatea
sa)
se
dobdndegte,
de
reguld,
la infiinf
area
ei,
odatd
cu
capacitatea
de
exerciliu.
Capacttatea
de
folosinlI
anticipanti
este
necesard p0nd
in
momentul
inregistrlrii
la Registrul
Comer,tului
cdnd
persoana
juridicd
dob6ndegte
capacitatea
de folosinfd
deplin6.
I
Decretul
nr.
3I/1954,
art.
32.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
8/34
\r.{RlA
HengAoA
rn ED-T
JN-rr
r
Prevederile
decretului
menfionat
indica
e.\u-3pir3
capacitdfii
de
anticipate
a
subiectului
colectiv
de
drept.
insa
aceasta
capacitate
subiectului
colectiv
prezintd
anumite
particulantdii
si
anume:
CaPacitatea
de
folosinld
este
determinata
de
scopul
subiectului
colectiv
care
ii
indicd
limitele
gi
conlinurur
ei.
Trdsdfurile
caracteristice
ale
capacitdlii
de
folosinta
ale
persoanei
juridice
tTt
"TnHHlitatea
-
nu poate
fi
instrdinatd
prin
acte
juridice;
-
intangibilitatea
-
adicd
nu
i
se poare
aduce
atingere,
nu poate
fi
ingrdditd
in
nici
un
fel:
-
imprescriptibilitatea
-
inseu-oa
efect
al
scurgerii
timpului;
legalitatea
-
rezaltdnumai
din
lege;
specialitatea
capacitrfii
de
folosinfi
-
este
caracterul
juridic
potrivit
cdruia
dreptunle
;i
obligafiile
civile
pe
care gi
le
asumd
persoana
juridicd
conduc,
la
realizaiea
scopului
propriu
sau
sunt
in
legdfurd
cu
el.
Acest
ultim
caracter
trebuie
respectat,
in
caz
contrar,
legea
prevede
cd
actele
juridice
incheiate
cu
incdlcarea
principiului
specialitlfii
de
folosinfi
sunt
nule.
ln
stransd
legdturd
cu
capacitatea
de
folosinld
sunt
atributele
juridice,
adicd
acele
drepturi
gi
calitdli
juridice
intrinseci
ce
specifice
fiecdrei
persoane
juridice.
Aceste
atribute
sunt:
-
persoanele
nepatrimoniale
reprezent6nd
denumirea
(persoanei
juridice)
ce
trebuie
prevdzutri
in mod
expres
in
actele
de
infiinfare
sau
constituire;
op-ozabile
ergu
omnes
-
are
sediul
stabilit
prin
actele
de
infiin{are
gi
care
nu
poate
fi
dec6t
unul
singu.;
denumirea
qi
sediul
se
inregi
streaz|
in
Registrul
come{ului;
persoana
juridicd
igi poate
infiinla
una
sau
mai
multe
filiale
sau
sucursale.
Fiecare
din
acestea
trebuie
inregistrate
in
registrul
comer,tului
de
Ia
locul
in
care
functioneazd;
cd
nu
se
pierde
ca
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
9/34
DREPT
CIVL
-
intangibilitatea
impiedicd
ingrddirea
capacitdlii
de
folosinld
a
persoanei
juridice,
excepfie
sunt
cazttnle
gi
condiliile
prevdzute
de lege.
Persoanele
juridice
supuse
inregistrflrii
nu
vor
avea
capacitatea
de
a
dobffndi
drepturi
gi
obligafii
decflt
de la data
inregistririi
lor.
Celelalte
persoane
juridice
au
capacitatea
de a avea
drepturi
gi
obligaliit dupd caz, de la
data actului
de dispozilie
care le
infiinleaze,
de
la data
recunoa$terii
ori
infiinldrii
lor,
sau de la
data
indeplinirii
oricdrei
alte
cerinfe
prevdnrte
de
lege.
Persoana
juridic[
are
totugi
capacitatea
chiar
de
la
data
actului de infiinfare
(deci
inainte
de inregistrare,
emiterea
actului de recunoaptere
sau indeplinirea
celorlalte
cerinle legale),
c6nd
este vorba de drepturile
constituite
in f*voarea
ei ori de
indeplinirea
obligaliilor
gi
a
oriclrei
m[suri
preliminare
ce
ar
fr necesare,
dar numai
intrucdt
acestea
sunt cerute
pentru
ca
persoana
juridicb
sd
ia
fiinfd
in
mod
valabil.
e)
Desfiinfarea
persoanelor
juridice.
Persoana
juridicd
ia sfhrgit,
incetdndu-gi
existenfa:
-
pe
cale de
dispozifie;
-
in mod
silit;
-
in mod
voluntar,
adicd
prin
propria
hotlr6re
a adunbrii
generale
a
membrilor.
Modurile
de desfiinfare
a
persoanelor
juridice
sunt
condifionate
de
modul
lor
de
infiinfare
Persoanele
juridice
de
stat, care
iau fiinfb
pe
cale de
dispoziyie,
se
vor
desfiinfa numai
in
temeiul unui
act
de
dispozilie al organului
competent al
statului
care a
infiinlat
aceste
persoane
juridice.
Instituliile
de stat igi vor
inceta
existenfa pe
baza
dispoziliilor
legii
care
prevede
desfiinlarea
institufiilor
de stat
din
categoria
respectiv6.
Pe
bazd
de lege
se
pot
desfiinfa
anumite
categorii
de institufii,
dacd
existenla
lor
nu mai
este necesard
in raport
cu
cerinlele
etapei
respective.
Persoanele
juridice
de
profil
economic qi
capital
de
stat se
desfiinfeazd
de
asemenea pebaza
actului administrativ
al autoritdlii,
emis
in
mod special
pentru fiecare subiect
de
drept
in
parte.
'Yezi
gi
Gabriel Boroi,
op. cit.,
p.
55.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
10/34
60
I4ARTA
HARBADA
,
iu
,.
"#.T:JTil'jH
t
:::::i?
i5l'
.^:
:.:-1
:,.,,n
c
azur
)ex
c
epri
on
a
r
e
e
i
r.wuuuu
pe
baZa
deCiZ.
--
rrr
weLULr
cxcepllOnale
gi
competent.
vsz)cL
uuL;rzlel
sau
dispoziliei
speciale
a
organului
Acest
mod
de,desfiinfare
are
roc
numai
in
anumite
cazuri.
Spre
xemplu'
persoanele
care
in
mod
obignuit
,.
ai.or'd
pe
cale
voruntard
vor
,il:lf,i[','.T:ffi
'J**ti
L*;i'.L.ffi
?,
unnire
;;
;
-ij,
oac
e,
e
un
alt
scop
decat
cel
decla-rai*
'ur)
au
utrVel]tt
contrare
legii
on
urmdresc
Ti,::'iilf
Tl
ffifi
;l];,r;l
m1,:,.::,:l:s
rdr
a
de
dizotv
ar
e
sau
regulament.
--*
^
s
r\'/DL
.Lrruulra
aceastd
putere
prin
stafut
'Jil
..'i't.l:{li"ffil:ifi0,#,.:ffJtemicisilo.* o,,oun.
pnn
hordrare
dizorvatu
rilira
ri.ir"."
f,.
.ur.
voruntar',
Decretur
nr.
31
_
implinirea
termenului
p."*u..u
luat
fiinfd;
----^rsrqr
vu'Lr
u'uare
aceastd persoand
juridicl
a
.
;:I:#;:a
scopului
pentru
care
a
fosr
consrituirs
persoana
In
acest
caz'
pl3lungirea
existenfei
ei
este
de.
prisos
(de
exempru,
o
;:;Ttrl*
ilx.'ffiJ;iffii;,*
*'ri
i
a
e
r
o
*,,,p,
care
e
i
-
a
_
scdderea
numrrului
_"i"lir.
minimur
pr"rarutde
rege
,u,,
,tul,.persoanei
juridice
sub
Distingem
dou'
forme
are
acestei
dizolvSri
gi
anume:
dizorvarea
insofir'
de
lichiJa."" .rr*nii
9i
patrimoniurui;
dizolvarearbra
richia..""p".i*lniu-lui
(reorgan
izarea).
ichidarea
presupune
luarea
fufuror
mdsur'or
n"."-ru..
termindrii
in
curs,
precum
si
phfii
**-.^.r.anfelor
in
mdsura
permisS
activul
disponitir'
s"trltl"
ii.rrioa.ri
..".e
unei
comisii
de
richidare
in
acest
scop'
creditorii
vor
4."
i".r
ar.afiidespre
creanfere
lor.
orma
principarr
a.
oir"r_"i..
"
-
p"ri*"i
juridice
o
constituie
care
se
petrece
ftrd
at;;;;6
lichidarea
pakimoniului,
nu
presupune
incetarea
activitatii
el,
in.
condifiile
in
care
o
alti
juridic'
ii
ia
10cur,
.u
,u..esor
in
drepfuri.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
11/34
DREPT
CIVL
Reorganrzatea
propriu-zisi,
care
este
forma
principali
de
dezvoltare
a
persoanei
juridice,
frrd
lichidarea
patrimoniului,
se
?nfbptuieqte
prin
urmdtoarele
forme:
comasare,
divizare,
alipire gi
dezlipire.
Comasareat
se face
prin
absorbirea
unei persoane
juridice
de
cdtre
o
altd
persoand
juridicd
sau
prin
fuziunea
mai
multor
persoane
juridice,
in
scopul
alcbfuirii
unei persoane
juridice
noi
(art.
41,
aIin.
1
din
Decretul
nr.
3U19s4).
Divizarea
se
face
fie prin
fragmentarea
intregului
patrimoniu
al
unei
persoane
juridice
intre
mai
multe
persoane
juridice
care
exista
sau
care
iau
astfel
fiinfd,
fie prin
desprinderea
unei
par{i
din
patnmoniul
persoanei
juridice.
in
cazul
divizdni
o
singurl persoan'a
S,triaird
se transformd
in
mai
multe persoane
juridice
de
sine
stdtdtoarre (art.
41,
alin.
2
dinDecretul
nr.
3llI954).
Dezlipirea
(desprinderea)
are
loc
c6nd
dintr-o
persoand
juridicl
se
desprinde
o altd persoanl
juridicd,
frrd
ca
prin
aceasta
persoana
juridicd
din
care
s-a
desprins
sb-gi
?nceteze
activitate
a.
Dezlipirea
nu
este
aqadar
decdt
o formd
specialS
a
diviziunii.
In
cazul
fuziunii,
drepfurile
gi
obligafiile
persoanelor
juridice
fuzionate
trec
asupra
noii
persoane
juridice
care
a luat
fiinfd.
In
cazul
absorbfiei,
persoana
juridicd
dobdndegte
drepturile
gi
totodatd
rdspunderea
pentru
obligaliile
contractate
de
persoana
juridic[
pe
care
o
absoarbe.
in
cazul
dezmembrrrii,
patrimoniul
persoanei
juridice,
care
prin
dezmembrare
a
incetat
de
a avea
fiinf[,
se
imparte
in
mod
egal
intre
I
Yezi
Si
art-
54
din
Ordonanla
Guvernului
Romdniei
nr.
26/30,
ian.
2000
cu privire
la
asociafii
gi
funda{ii,
conform
cdruia:
,,Asociatiile
qi
fimdaliile
se
dizolvd:
- de
drept;
-
prin
hotir6rea
judecdtoriei
sau a tribunalului
dup6
caz;
- prin
hotdrdrea
adundrii
generale.
Fundaliile
se
dizolv6:
- de
drept;
-
prin
hotdrdrea
judecdtoriei".
Vezi
9i
$tefan
Riuschi
-
Drept
civil,Edit.
Fundafia,,Chemarea",
Iagi,
lgg2,p.
3g6
-
439.
61
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
12/34
62
rv{4IIA
HARBADA
ffiil:l''h:?::i:l:Hl;n",":fr1,;;ffi"f,::
prin
actu
I
carea
dispus
,.,nffil1
::
*-**:,
:,:
;;oi,i"'i'r
unei
persoane
juridice
se
cu
aceastd.
ocaz.ie ?rnnX*+j..^^ ._:*--
{,1DL/curs
cxrslente
sau
care
ia fiintz
prtio",p#J"'',:',#H'':ffffff
il:::'":T::J::#;****
Sunt
situalii
c6nd
pu*"u
desprinsS
din
patrimoniul
unei
persoane
'#'?i:'r::,jl?L'T:rilJi
"::"1'
o:i;"i"
juridice
existente
sau
mai
p
a
tri
m on
i
ulu
i
intre
;
;;;
;;";Td
;:,
iTt:,
-=
is,;.::tj*#*1";
ersoanere
juridice
dob'nditoare
se
va
*.J.,:1rr,i"
*"olgal,
cu
excepfia
azului
c6nd
prin
actul
ae
iivizur.
,-u
,rab'rt
o
altS
proportre.
:
J;:i",ff:
?:,T
h'
:::ffi
-"
T"
d
o
b
an
d
"
b
uou,i'
p,i,
lr".
ru
r
di
vi
zdri
i
incetat'0.
-u
^u'.:u
fiinfd
#
ffif;:,l3lliile
perstanei
jurioi".
.u..
u
bunuri
lor
dob
6nd
tt"
1ii'.-
+s
oi'
o..."tof
*t]',
iiffi':T:
J:rrT"ffi::
JlJi
il:;iTl?11ij,*,i[:,:"0andiril
i.
"'"p
teazd,
cazuitec^nd, prin
ri
e,
m
d
s
u.d
.;
s
e
ap
r
i
c
d
u
r
o
",ljlll?lil
ffi
fl
:
:#,1,::'fr,.fl
*r,T:
r;
;#nildesRrinderii
ori
transmiteril
un"i
pd4i
din
pahimoniur
artei
Pentru
persoanele
juridice
supuse
obligativitafii
?nregistrdrii,
ransmiterea
drepturilor
st
oiriguliiloi
ilr-
"u^rile
prevJ
zute
maisus
se
ndeprineqte
arar
inrt.
pa4i,
"ir
ri
'fagiol
J
de
1r
fte'ea,
numai
pe
data
prob'rii,
de
catre
orgun
,i
.orrrp"t"
nt,
ainventarului,
a
b'anfurui
contabil
ntocmir
in
veder."
;;;;lroo
sau
orice alte
asem*"r^Lrre
pe
care
egea
le-ar
prevedea,
q;;;;
si
".rio.rrr"
.""o".teror
ir,
.u*
de
execu
tare,
";ffi|;ff
:
*o.inaa
neapiratei
rep
arri
.;;;uruturor
c
ontra*eror.
eresir""".,";'J[,Ti:-*J"J,ilXtl::ff1,i;#uu?#u*iadintre
Repartizarea
unui
tinlur
"ont
u.t
ra
mai
multe.persoane
juridice
nu
se
a
putea
face
dec6tin
cazur
cd
impd.tirr"...."tdrii
ar
fi
cu
putinfd.
u
o'
*.1'u,"ii:*1
3:1,
"''ry
i
i:
fi.?i;f
i;
r?
li'"r;i{:#
i v
i
t r
o
m
6
n
E
d
i
t
ca
s
a
d
e
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
13/34
DREPT
CIVL
0
Efectele
dizolvirii.
prin
dizolvat
lichidare
in
vedere
a
reatizaii
a*ir,urur
ei
utlraf;[::1ffi,
juridicd
intrd
in
Bunurile
acesteia
vor
primi
destina;i"u
iratuta
irin
u.rui
o.
infiinfare
ori
rin
statut'
sau
prin
hotrrdrea
luati
,ri
*ui
tdiziu
t^
iutudizolvdrii,
de
dtre
organere
chemate
sd
decidd.
i;
;r;fa
unei
asemenea
prevederi,
in
ctul
de
infiinfare
sau
statut,
ori
in
lipsa
unei
hotdrari
luate
in
condifiile
ai
sus
ardtate,
precum
qi
in
canilfu';;r;
prevederea
sau
hotdrarea
este
onfrard
legii
sau
regulilor
de
"onui.golr.
socialr,
bunurile
rdmase
dupd
j;:Tltr
#.
fi
atri-buite
unei
p.rrour.
juridice
cu
scop
identic
sau
Este
de
sublin
iat
cd
in
cazulin
care
persoana
juridicd
este
dizolvatd
pe
otiv
cr
scopul.ei
sau
mijloacele
pe
*..-
le
intreb
uin[eazd,
in
realizarea
ffiifii
jr#,::ilrifi?ffiTf,j;*1i",i,tiffi
::;.suire;;;;
g)
Categorii
de
persoane
juridice
statul'
Personaiituttu
juridicr
a
statului
gi
a
institufiilor
sale. Statul
io',t:n'ffi#
;:ffi
,i:
jF'
c6nd
partiffi
nemij
locr,,
i,','u*e
propriu,
In
general
statul
intervine
in
raporhrri
de
drept
civil
prin
Ministerul
inanfelor,
afard
de
cazunre
in
.ur.
r";.;-r;bilegte
unr-J
urre
organe
in
cest
scop.
statului
ii
revin
intinse
drepfuri
patrimoniale,
pe
care
le
exercitd
ftrd
a
vea
nevoie
de
o
constituire
formarj
"u
pr.roanS
juridic5,
fiind
un
subiect
e
drept
cu
p.ersonalitate
lu.iai.a
d.
;;^;n
dec6t
a
tuturor
celorlalte
i,H?il'r"Hf::"1mff
"",811'*iarrii.li'.p..u..r.indeprineeie
Statul
creeazd'
el
insugi
oo.-.1.
privitoare
Ia
infbfigarea
gi
organi
zarea
.,i:ffi?,..,::11
,#ffj
ll.cum
si
cere
rereritoar.,il;,,ninfarea
ror.
distinct.
I
personalitate
juridic5,
cu
buget
propriu
gi
Primdriile
sunt
subiecte
de
drepturi
gi
obligalii.
in
aceastd
calitate,
ele
ot
face
*
pe
bazaprincipiului
finanfarii
uugeiare
-
acte
de
administratie
r"iTff;J;il1*rilor,
int
.p.i,'deritor
ei.rr*rurt.
uunuJ
care
,.
una
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
14/34
1
MARIA
HARBADA
DREP
'
rnstitufii
bugetare
ale
administratiei
publice.
in
aceastd
categorie
intrd:
-
instituliire
finanrate
din
bugerur
staturui
sau
din
bugetul
local;
-
institulii
care
exercird
functii
administrativ
politice
(ministerele)
;
-
sau
institulii
sociar
curturale
linstirulii
de
invd_
fdmdnt
superior,
precum
gi
o
serie
de
institutii
culfurale,
Academia,
organizatllle
sanitare
etc.).
'
Toate
aceste
institulii
sunt
subiecte
de
drept,
dispunand
de
drepturile
necesare
indeplinirii
sarcinilo,
..
lu...r,in
;i
uu
p.rronalitate
Instifufiile
bugetare
rrspund.
pentru
obligaliile
lor.
at6t
cu
alocafiile
cdt
9i
cu
fondurile
speciale
destinatJoperaliilor
economice.
Banca
Nafionalr-
Sifuatia
juridicd
a
bdncilor
este
determinatd
de
lor'
in
conformitate
tu
planul
general
de
dezvoltare
a
economiei,
l6ngd
rolul
de
regulator
al
circulalili
monetare;
Banca
Nafionald
este
centru
unitar
de
decontare
pentru
economie.
Prin
ea
se
centra
Iizeazd
mijloacele
bdnegti
vremelnic
libere
ale
organ
iza[trlor
economice.
Prin
indeplinirea
acestor
sarcini,
Banca
Nalionard
ac[ioneazd,
ca
juridica
ce
participd
calrtate
de parte,
la
raporturile
de
drept
cu
celelalte
intreprinderi
industriale,
com.rciale
etc.
casele
de
economii
c.E.c.
sunt
de
asemenea
persoane
juridice.
Ele
drepturile
cetSlenilor
gi
reprezinti
o
institulie
de
credit
de
stat
Categorii
de
cooperative.
Se
pot constitui in:
-
cooperative
de
consum
-
aprovizionare,
prelucrare
gi
des_
facere;
-
cooperative
de produclie
megtegugdreascd.
organizafii
ob$te$ti.
Din
aceastd
grupd
fac
parte
diferitele
asocialii
de
care'
in
conformitate
cu
art.
86
din
Constitufie,
au
dreptul
de
a
se
in
aceasti
categorie
enumerdm:
-
sindicate;
-
organizafiile
de
tineri;
-
organiza[lile
sportive;
J LI(
1
r-ll
I
-
r-\ t1
vo1'
rnP
F'I
nr
Y-
ot
ir
'I
c
t9
n
t-
l
(
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
15/34
DREPT
CIVI
asociafi'e
voruatare
qi
uniunile,
precum
gi
orice
arte
sociafii'
inclusiv
uniunile
persoanelor
care
fac
muncd
de
reafie
qtiinfificS
0ri
cuitural',
.r*
,"rr,
uniunile
de
Toate
at
scriitori,
compozitori,
urtlgtl
plastici
etc.
constitui..""u"t'#?::::::i:.,
"ffJturi
.ornun.,
prin.
aceea
cd,
in
HHT'H#'Tl;3:,rff
'f
i::f
3'9'ill'ff
",ffi
:''i"1.fi
ffi
'Jft'
membrilor
la
uominirt
u.."
r?.o1rniJi:ffiTjl,,ji
principiur
p""l.,ne.ii
";#gt:il:[JJ::
"":"ffi,l**i
"'s;;i;;;i
ok|*r,i
r.
au
drept
sarcin'
culfurale.
''vDUr(,
s(':onomlce
ale
angajafilor
]i
satisfacerea
nevoilor
lor
Sindicatele
sunt
organizate
pe
ramuri
de
nrodrrr.rio
n.._--l
e
munc
i
tori
i,
ingin
e.ii,
t.lll.
i
",,r
t
;;-
#;
*:jili
;
llil,TJl;
t:
roducfie.
"rut'":H|1if,;j}:?,Tjj,l::itl.
Ior
surrt
orsane
creare
din
inisiativa
spre
a"o'Jru
o"
J"oJ"'{
=darJffiri.:"trffix|:*
;":
lff::lor
economice
are
membr'or
i;;.
E;
acfiveazd,
pe
baz.de
regu_
AIte
asocia{ii
ri
uniuni
(cum
ar
fi
asociafiile
de
creatori,
artigti
lastici'
cornno1lto.i,
*.ilr"nl
-
care
au
at6t
scopur
de
a
ap.rarnteresele
qi
economice
ate
_L-rriu.it",
to;;;.lranaio,
,inai.uiJor,
dar
$i
pe
:i{H","'fl
:;:,:;m*[l*.J*
*"fffl
o
r
tare
a
c
u
r
ruri
i,
...
u
i.
Stabilirea
diferitelo.'.;;;;i]
de
p..r*r"luridice
esre
rear
izatdrgi
in
;F;ile
acesr
subiect
corectiv
de
_
persoane
juridice
#3rT.'n:X'"r',1*":'::''::'il::ffi
if
i:'H?";;,fi'H
-
persoane
juridice
cu
capital
privat
respectiv
care
au
un
drept
e
proprietate
privatd
urupri
t*ur'or
gi
averilor
caruia
ii
pa4in
gi
care
arcdtuies.
.;;;;i*ur.
caregorie
de
persoane
uridice
subiecte
de
drept.iuil;-*^
^^
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
16/34
MARIA
HANNAOA
DF.EP
-
persoane
juridice
cu
capital
mixt
alcaruit
din
patrimoniul
rntern
gi
din
bunurile
gi
valorile
care
sunt
aduse
de
investitorii
strdini,
care
alcdtuiesc
o
anumitd
societate
comercial6.
o
particuraritrfi
are
persoanei
juridice
in
legdturd
cu
aceastd
problemd
se
impun_a
fi
menlionate
disp
oziliile
in
Decreful
nr-
3l/1g54,
in
art.
38'gi
39,
conform
cdrora
orice
tip
juridicd
trebuie
sd
aibd
anumite
atribute
sau
elemente
de
(legea
le
numegte
denumire
gi
sediu)
gi
un
obiect
de
distinctd
\
Denumirea
persoanei
juridice
este
stabilitd
prin
actul
de
infiintare
sau
odatr
cu
inregistrarea
sau
inscrierea
acesteia
?n
registrul
comerfului
evidenfe
ardtate
in
lege,
trecdndu-se
obligatJriu
in
registru
$i
Sediul
persoanei
juridice
-
este
de
asemenea
determinat
prin
actul
de
sau
statut gi
el
prezintd
relevanfr
juridicd
din punctul
de
vedere
locului
unde
aceasta
va
fi
citatd,
?n
eventiralele
litigii'ql
,rrro"
de
reguld
igi
desfigoard
activitatea
sau
incheie
majoritatea
actelor
juridice.
In
conformitate
cu
prevederile
art.
35
din
Decretul
ff.
3r/rg54,
drepturilor
gi
indeplinirea
obligafiilor
persoanei
juridice
se
prin
organele
sale.
Legea
prezamd
cd
actele
juridice
realizate
de
aceste
organe,
in
con-
cu
atribufiile
lor,
sunt
considerate
actele
persoanelor
juridice
acd
in
indeplinirea
acestor
indatoriri
cu
respe
ctarea
limitelor
legale,
persoanei
juridice
sdvdrgesc
anumite
fupte
licite
sau
ilicite,
ele
considerate
a
fi
frcute
chiar
de
acea
persoand
juridicd.
mod
excepfional,
dacd,.
organul
respectiv
a
sdv6rgit
anumite
rentltate
din
fapte
ilicite;
acesta
va
.aspunde
at6t
personal
fatd
pdgubitd.,
cdtgi
fafd
de persoana
juridicd
pe
care
o
;;;;;;r;:{."
legale
care
guv
erneazd
contractui
de
mandat
sunt
aplicabile
gi
juridice
stabilite
intre
aceste
organe gi
persoanele
juridice
din
fac parte.
I
obii
nun
iapt
l
drt
totl
ob
f'r
,-11
,-l;
St
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
17/34
DREPT
CIVIL
1I.2.2. Con{inutul
raporfului
juridic
este
alcdtuit
din
drepturile
gi
obligaliile
participanfilor
la
raportul
juridic.
Aceste
elemente
ale
conli-
nutului
sunt intr-o
relafie
de
interdependenfd
care
este
determinatd
de
fapful cd
dreptului
subiectiv ii corespunde,
de
regul5,
obliga{ia
corelativd.
Diferitele
infelesuri ale
cuvintului,,drept".
Drepturile
care
formeazd
confinutul
raportului
juridic
se numesc
drepturi
subiective,
folosindu-se
acest
termen
pentru
a
le
deosebi
de
totalitatea
normelor
juridice,
care
constituie
ceea
ce
numim
dreptul
obiectiv.
Cdnd vorbim
despre dreptul
unei anumfte persoane
de
a
pretinde
altei
persoane
cu
care a contractat
ca aceasta
sd-gi indeplineasc[
obligalia
sa,
cuvdntul
,,drept"
are
inlelesul
de drept
subiectiv.
Astfel,
in
situalia in
care victima
unui
accident
are
dreptul
sd fie
desp[gubitd
de
cel
care
i-a
produs
prejudiciul,
ne
referim
la
dreptul
subiectiv
al
victimei.
a)
Dreptul
subiectiv
este facultatea
sau
posibilitatea
pe
care
o
are
subiectul
unui raport
juridic
de a acfiona
in
limitele permise
de
lege
gi
de
a
pretinde
unui
alt subiect
al aceluiagi
raport
juridic
sd
aibd
o comportare
corespunzdtoare,
indeplinindu-gi
obligafia
de
a
face,
de
a da
sau de
a
nu face
ceua.t
Dreptul
de
proprietate
este
un
drept
subiectiv,
deoarece
in
temeiul
acestui
drept
proprietarul
poate
folosi
bunul
ce-i
aparline
pentru
satisfacerea
trebuin{elor
sale,
sau
poate dispune
de
acest
bun
in
limitele
stabilite
de
lege,
putdnd
totodatb pretinde
ca tofi
ceilalli
sd
se abfind
de la
orice
faptd
care
ar
putea
aduce
vreo
atingere
dreptului
sdu
(art.
480, Cod
civil).
Din
cele
de
mai sus
reiese
cd,
dreptul
subiectiv
are
urmdtoarele
trisSturi
caracteristice:
'
In
aceast[ problemd,
a se
vedea gi
Elena
lftimie
-
Introducere in
teoria
Si
practica
dreptului,
Edit.
universitdfii,,$tefan
cel
Mare",
Suceava,
1999, p.
13; vezi
gi
Maria
Harbidl
-
Drept
civil,Edit.
Univ.
,Al.I.
Crza",Iaqi,
2003,
p,44.
67
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
18/34
68
]{Aru4xARBADA
l..supune
neapdrat
o
oblirr^rio
^
n
rnod
".;;:ilir
I
ooligagie
corespu
persoane-recesar
un
raport
social
;#:T1'oa.re,
irnplicand
-
conferi
r;r-,r^-- ,
^*r
lrlrrc
doud
tu'
tui
rnulfe
conferd
tihrl2r.rrl,,j
__
--
vsu
trtat
filUlfe
anurnitd
"llTt'i
sdu
Po
fi
J.?x:Itlfri,":ffi
:;:{:ff
ffi''i'"i::,desrbsurao
persoane,
^f,lJ,";;;;?jHil:,
;;
;,,
anumitd
cornpor-
lreptur*f;*1#i#?},i#::,
indeprineu"a"ll'le
de
a
prerinde
persoana
;;;"
;1,-,7
ynfa
la
naqrerea
I
.1undic,"
11'u"
do#niffi
t##
3$";rt'**;'J:'?"?'
.''
recur-
c
orespunznurn
es
te
r;;r;:ult
.9'"pilli.
ito
:*l
u
i
j
uri
di
c
ci
vil'
_orrig",ij";*#{}ffit"r;,Tff
'ilT:;,;"iifiH#',;;il#
j,:'
anumitd
cc
,u0,".,i"-rrffrffid;HrfiilffiTH?':',T:T,'#,,Ti1"
g.
a
avea
o
rn
rapoT:,:
:G;;nare,
subiectur
""r.:.^^:*a
rrtur?rurui
drepturui
subiecful
pasiv.
oeuitoi.-v"'rlole,
subiecful
activ
este
num
.
.
De
cele
r
wrt'u
rlutlit
credit
or,
iar
*;*::#'""
::'
li*;";,
:::?::
din
part
rir:ir:
si
I
j:[;1i:;iu.,
de
,u*ur Y
i"
'oJ#
'
c'are
rezultd
Tp
s
u
bi
ec
t
T,:*
"."t-"-
nlii
^,
in
rreprinc
". ^tuTpu.#
"#
t'7
uri
di
c
ci
vi
I
pasiv
::'i".
ar
affir"*
;:'Tit#"fil, ;i;;i;;:,,'1""
un
agent
i ll,
q
o
I.
il
t
"'
i
nt
d
alr.i"
t
r
r
.
u
mp
a.u
;
;,':it',*'fi,
i.
fli{q:fir:",il'
')u1
drepfu].de
a
pretind€
nrcrro-^^
---'vvLL'paslv
al
obligafiei
posibi
r
,u
,l-1'
"uii*"r#:
ffiffi;
HXl"':ru
nu
consrituie
unicur
diferite
servicii)
suu
o.'toosta
si
in
a.
face
ceva
l'
-'/
vq"
uc
a
nu
face
(ablinere
;;;
ur'..r"ili-ffi
Bucurepti,
lg9g,p.
3g.
G.
Boroi
_
Drept
civil. partea
generalfi,Edit.
ALL
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
19/34
DREPT
CIVIL
69
lndiferent
insd
de
natura
gi
intinderea
drepfurilor
gi
obligafiilor,
ele
se
condilioneazd
reciproc,
obligalia
unei
p54i
presupundnd
existen{a
unui
drept
al celeilalte
pdrfi.
in
doctrina
dreptului
civil'
sunt
prezentate
urmdtoarele
principii
care
guverne
a
zd
exer
citar
ea drepturi
I or
sub
i
ectiv
e
c ivi
I
e :
.
cu
respectarea
legii
gi
a
moralei;
o
in limitele
sale
interne
qi
externe;
o
cu bund-credin [
(art.
54,
Constitu[ie,
art.970,
C. civ.)
.
ifurin"urea
drepturilor
civile subiective
Drepturile
civile
subiective
se
clatificI
in raport
cu
persoana
cdreia
ii
incumbd
obligafia,
precum
gi
dupd
conlinutul
obligafiilor
corespunzdtoare
in:
drepturi
absolute
gi
drepturi
relative.
Drepturi
absolute
sunt
acele drepturi
cdrora
le
corespunde
obligafia
generalS negativ6
a
fufuror
persoanelor de
a se
abline
de
la incdlcarea
lor.
Deoarece
aceste
drepfuri
pot
fi
incdlcate
de orice
persoanS,
ele
trebuie
apdrate
impotriva
tuturor.
Din
categoria
drepturilor
absolute
fac
parte:
-
drepturile
personale
nepatrimoniale
(dreptul
la
nume,
la
integritatea
persoanei,
dreptul
de autor,
dreptul de
inventator
etc.);
-
drepturile
de
proprietate
qi,
in
general,
drepturile
reale.
Drepturile
relative,
in opozilie
cu
cele absolute,
sunt
acele
drepturi
cdrora
le
corespunde
obligafia
uneia
sau
a
unor
persoane
determinate
de
a
da
(constitui
sau
str[muta)
,rtr drept
real asupra
unui
lucru, de
a
s[vdrqi
anumite
acte
sau
fapte
juridice
(obligafii
pozitive)
sau
de a se
abline
de
la
anumite
acte
(obligalii
negative).
O altd
clasificare
importantd
a
drepfurilor
se
face,
dupl
criteriul
confi-
nutului economic,
in: drepturi
parimoniale
gi
drepturi
nepatrimoniale.
Drepturi
patrimoniale
sunt acele
drepturi
care
au
un conlinut
eco-
nomic,
oferind
posibilitatea
unei
evaludri
bdneqti.
Majoritatea
drepturilor
civile
sunt
patrimoniale.
I
I
G.
Boroi
-
Drept
civil.
Partea
generald,
Edit. ALL
BECK,
Bucureqti,
1999,
p.
38.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
20/34
MAzuA
HARBADA
98ry
ffeb
1
regl
cat(
Drepturi
nepatrimoniale
sunt
acele
drepturi
care
nu
au
un
continut
economic. -
'
Din
categoria
acestor
drepturi
fac parte
drepturile
asupra
bunurilor
inerente
persoanei
(drepful
la
nume,
onoare,
demnitate
etc.)
care
aparfin
.tufuror
persoanelor,
precum
gi
o
serie
de
drepturi
dobandite
in
-urrna
participdrii
la
anumite
raporturi
juridice
(drepru1
personal
al
autorilor
gi
inventatorilor,
drepfuril
e rezurtilnd
din
cdsbtorie
sau
rudenie
etc.).
Drepturile
personale,
nepatrimoniale,
sunt
acele
drepfuri
absolute
gi
netransmisibile,
in
sensul
cd
sunt
legate
in
mod
indisolubil
de
o
anumiil
persoand
9i
impun
tuturor
membrilor
societSfii
obligafia
corelativd
de
a
le
respecta.
Drepfurile
patrimoniale
se impart
la
rdndul
lor
in
urmdtoarele
categorii:
drepturi
reale gi
drepturi
de
creanfl.
Drepturile
reale
sunt
acele
drepfuri
patrimoniale
care
iau
na$tere
asu-
pra
bunurilor
gi
pe
care
tifularii
lor
le
exercitd
direct,
frrd
concursul
altor
persoane
Drepturile
reale
sunt
absolute,
fiind
opozabile
tuturor
Drepturi
de
creanfi
sunt
acele
drepturi patrimoniale
in
temeiul
cdrora
subiectul
activ (numit
creditor)
poate
pretinde
subiectului
pasiv
(adicd,
debitorului)
sd
dea,
sd
facd
ori
sd
nu
faci
ceva
Drepturile
de
creanfi
sunt
drepturi
relative
gi
ca
atarenu
sunt
opozabile
decat
fafd
de persoana
sau
persoanele
care
figureazdin
raportul
respectiv
de
obligafii.
Drepfurile
reale
sunt
limitate
Ianumdr,
spre
deosebire
de
cele
de
crean-
[d'
carc
sunt
nelimitate,
posibilita ile
de
contr
actare
a
obligafiilor
fiind
numeroase
gi
variate.
o
Recunoaqterea,
garantarea
gi
ocrotirea
drepturilor
civilel
Drepturile
civile
ale persoanelor
fizice
sunt
recunoscute
in
scopul
satisfacerii
intereselor
lor
personale,
materiale
gi
culturale,
in
acord
cu
interesul
obgtesc
potrivit
legii
gi
regulilor
de
conviefuire
sociald (art.
1
din
Decretul
nr-
31/1954
privind
persoanele
frzice gi
juridice).
Acest
text
org
i,nt
trf
l
7P
'
Gh.
Durac
-
Drept
procesual
civir,Edit.Junimea,
raqi,2004,
p.
13
-
27.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
21/34
CTVIL
corelat
cu
art.
2
din
acelagi
act
normativ
pentru
a
prezenta
generald
a
drepturilor
subiective
civile pentru
ambele
de
subiecte
de
drept
civil:
persoane
frzice
gi
persoane
juridice.
vom
re{ine
cd
,,Drepturile
civile
pe
care
le
au, ca
persoane
juridice,
precum
gi
organele
de
stat
gi
celelalte
institulii
de
stat,
economice,
orice
organizafii
de stat,
ca
gi
societdlile
de
economicl
sunt
recunoscute."
Diverse
acte
normative
reali-
recunoa$terea
special5
a drepfurilor
subiective
civile.
.
Constitufia
ocrotegte
gi
garanteazd
dreptul
de
proprietate
gi
drep-
la
mogtenire prin
art. 44
Si
46,
iar
Decretul
nr.
3IlI954
prin
art.
54
-
prevede
ocrotirea
1ega15
a drepturilor personalernepatrimoniale.
.
itt
actele
internalionale
sunt inscrise
dispozifiile
exprese
cu
la
ocrotirea
drepturilor
civile
gi
exercitarea
lor
(art.
29
din Decla-
Universald
a Drepturilor
Omului;
art.
10
din
Conventia
Europeand
a
Omului
l.u.).
71
.
Referitor
la exercitarea
drepfurilor
aldturi
de
alte
prevederi
legale
gi
art.
5,
poate
deroga prin
convenfii
sau disp
ozigii
ordinea publicd
gi
bunele
moravuri."
drepturi
trebuie
fbcutd
in
concordanl5
subiective
civile
este
de
C. civ.
care
dispune:
,,Nu
particulare
la
legile
care
In
consecinfd,
exercitarea
cu legea
qi
normele
de
Totodatd,
exercitarea
trebuie
efectuatd
cu
bund
credinld
cum
Constitu[ia (art.
54,
C.
civ.,970,
alin.
1
din
acelagi
act
normativ
materia
convenfiilor).
Drepturile
civile
sunt
ocrotite
de
lege
qi
pot
fi
exercitate
numai
scopului
lor
economic
sau
social.
Un caracter
specific
al
drepturilor
civile
este garantarea
gi
ocrotirea
lor
lege.
Drepturile
subiective
rezultate
din
raporfurile
juridice
concrete
sunt
in
canil in
care
nu
sunt
respectate,
prin
ac{iunea
de
justifie.
Ca
urmare
a
unei
acfiuni
in
justifie,
instanla
judecdtoreasci
procedeazd,
cercetarea
cauzer
$i, in
cazul
in
care
acfiunea
este
intemeiatl,
dreptul
reclamantului
printr-o
hotdrdre,
oblig6nd pe
pdrdt
sd
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
22/34
MARIA
HARBADA
NDtr
Ylu
(
r\l
a
da'
cai
col
3C1
DO
indeplineascd
prestalia
la
care
este
indatorat.
Dacd
acesta
refuzd,
hotdrdrea
judecdtoreascr
va
fi
adusd
la
indeplinire
prin
executare
silitd
cu
ajutorul
organelor
de
stat.
In privinla
drepfurilor
personale
nepatrimoniale,
persoana
care
a
suferit
o
atingere
?n
asemenea
drepfuri
(atin-eere
adusd
numelui,
onoarei
sau
reputaliei
sale,
ori
cu
privire
la
drepturile
personale
n"pairimoniale
de
autor
al
unei
opere
gtiinfifice,
artistice
ori
literare,
de
inventator
sau
inovator)
va
putea
cere
instanfei
sd
dispund
incetarea
faptelor
care
aduc
atingere
acestor
drepturi.
lnstanla
poatg
sd
oblige
pe
autorul
incalcdrii
unor
asemenea
drepturi
personale
sd
indeplineascd
orice
m5suri
pe
care
le
va
socoti
necesare
?n
restabilirea
drepturilor
incdlcate
\
Drepfurile
personale
nepatrimoniale
sunt
ocrotite
gi
dupa
moarte,
in
mdsura
stabilitd
de
lege
ori
de
reglementdrile
de
conviefuire
sociala.
Relevantd
este
dispozilia
legalS
potrivit
cdreia
procurorul,
in
materiile
reglementate
de
codul
familiei
gi
decretul
privitoi
la persoanele
fizice qi
juridice,
are
dreptul
sd
intervind
in
orice
ra)a
aprocesului
pentru
apdrarea
interesului
stafului
sau
al
persoanelor
- in
calitatea
lor
de
subiecte
de
drept
civil
-
dacd
socotegte
rr.."rur.
^
Autorii
de
specialitatel
prezintdexercitarea
drepturilor
subiective
civile
in
strdnsd
legdturd
cu
abuzul
de
drept,
acesta
din
urmd
semnific6nd
exercitarea
drepfuri
lor
resp
ective
cu
inc
d
lcar
e
aprincip
i
il
or
menf
i
onate.
b)
Obligafia
-
element
al
confinutului
raportului
juridic
civil
Aceasta
reprezintl
indatorirea
subiecfului
pasiv
la
presta
[ia
pozitiv;
sau
negativd fald
de
subiecful
activ.2
obligafia
are
semnificafii
multiple,
fiind
analizatdin
sens:
-
larg,
care
configureaz|raporful
juridic;
-
restrdns,
pentru
a
desemna
obligalia
subiecturui
pasiv;
-
de
inscris
constatator.
] +
r"
vedea
gi
G. Boro
i,
op.
cit.,p.
3g
9i
urm.
-
In
acest sens
vezi
Elena
lftimie,
op.
cit.,
p.
r25
-
r29;
d,e
asemenea,
Maria
Harbidi
-
Elemente
de
drept
pentru
fnvdydmantul^economic
universitar,Edjt.Fundatiei
Academice
,,Ghe.
Zane',,Iagi,
1996,
p.
l
13
_
124.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
23/34
DREPT
CIVI
Ca element
constifutiv al conlinutului
raporfului
juridic civil,
obligafia
este indatorirea
subiectului
pasiv,
pretinsi
de
subiectul
activ,
de
,,a
da"r,,aface"
sau,,a
nu
face
cevvrr,
conduiti
care poate
fi
impusirin
eaz de
necesitate,
prin
forfa
de
constringere
a
puterii
de
stat.
Ea
consti
deci
intr-o
indatorire
fafil
de
subiectul
activ,
pretinsi
de
acesta.
Conduita
subiecfului
pasiv
poate
fi
caracteri
zatd
pnntr-o
prestafie
pozitiv[
(a
da
sau
a face)
sau abstentiune
sau
presta{ie
negativd.
Dacd
subiectul
pasiv
nu-gi
indeplinegte
de
bund
voie
obligalia
asumatd,
subiecful
activ poate
solicita puterii
de
stat
ttllizarea
fo4ei
de
constr6ngere
impotriva
debitorului
sdu.
Ansamblul
drepturilor
qi
obligaliil&r
pe
care
o
persoani
le
are
recunoscute
prin
lege
constituie
stafutul
juridic
al
acesteia.
II.2.3.
Obiectul
inseamn6
bunurile
(lucrurile)
sau
prestatia
(conduita)
Ia
care
se referd
drepturile qi
obligaliile
care
se
nasc
intr-un
anumit
raport
juridic.
Mai
exact,
ac{iunile
sau
abstenfiunile
pe
care
le
implicd drepturile
gi
obligafiile
participanfilor
la
raporful
juridic
civil.
:&t
*
II.3.
Izvoarele
raportului
juridic
civil:
o
actul
juridic;
.
faptul
juridic.
1I.3.1.
Actul
juridic
este
o
manifestare
de
voinfd
a uneia
sau
a mai
multor
persoane,
frcutd
cu intentia
de
a
produce
efecte
juridice
(de
a
crea,
modifica
transmite
sau
stinge
un
raport
juridic
civil).
Din
acest
motiv,
acliunile
omenegti
care
nu sunt,
in
acelaqi
timp,
gi
acte
internalionale
ci numai
acte
de voin 6,
nu
sunt
acte
juridice
propriu-zise,
ci
numai
fapte
juridice.r
IJ
t
A
se
vedea
gi
Iftimie
Elena
-
Introducere
in
Universitdtii,,$tefan
cel
Mare",
Suceava,
1999,p.
103
teoria
Si
practica
dreptului,
Edit.
gi
urm.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
24/34
'i1
ta
Actele
juridice
propriu-zise
nu
por
rr
decar
licite
pentru
cd
o
ranifestare
de-
voinld
nu
produce efecte
tunciice
dec6t
atunci
c6nd
ia
a$tere
in
condifiile
prevdzute
de
lege.
un
act
illicit
este
de
neconceput,
aci
o
manifestare
de
voinfd
care
ar
fi
in
conrradictie
cu
interesere
stafului
ru
ar
putea
avea
valoare
juridicd.
Pot
.rirru
u.tiu,it'i-.negti
ilicite
infractiuni,
confraven{ii,
ilr"l
orr.iprinare).
fapte
civle
licite
sau
licite'
dar
nu
.9i
acte
juridice
ilicite.
bii...ntu
o,nt.e
actul juridic
ai
elelalte
acliuni
o-.n.gii
este
caracterur
ricit
ai
acesfeia.
In
doctrina
juridicd
se
uttT:
atenlia
asupra
ceror
doua
sensuri
utllizate
entru
a
desemna
acful
juridic.
Existd
ui
sens
materiar,
care
vizeaz.
perafiunea
juridicd,
manifestarea
de
voinfd
in
sine
gi
care
este
sensul
ropriu
al
nofiunii
de
act
juridic,
ri
urr^
,..rs
formar,
reprezentat
de
'scrisul
constatator
al
manifestdrii
de
vointd.
in
doctrina
juridi.d
;i;il,
;;il;J;#".qri
sunt
considerate
,,acele
fapte
(comisive
sau
omisive)
s5vdrgite
de
su-biectele
de
drept
civil,
cu
sau
brd
intenfia
de
a produce
efecte juridice,
?.
"u..
t"g"u
i"ugenagterea,
odificarea
sau
stingerea
de
-raporturi
juridice
civile
.or.r.t".
Agadar,
atdt
acriunile
'uoru,'tur.
(d;;i,
c6t
ei
cele
Actele juridice
pot
fi
de
doud
feluri:
bilaterale
gi
unilaterale.
Actul
uridic
este
bilateial
atunci
c6nd
s"
rorm.
azd
pi,n
acordul
de
voint[
infelegerea)
a
doud
sau
mai
multe
p..roun..
un
exemplu
de
asemene
a
act
bilateral
este
convenfia
sau
contractul.
Acful
juridic
este
unil
ateral,
afunci
,ana
iu
fiinfd
prin
manifestarea
de
a
unei
singure
persoane,
de
"*"*pr.r,
testamentur,
oferta
de
ontract,
acceptarea
sau
renunfarea
Ia
o
mogtenire
etc.
Este
necesard
distincfia
dintre
t".-"nui
o.
act
juridic
qi
inscrisul
ar
acerui
act,
instrumenfur
de
prob5
care
servegte
ra
dovada
act
juridic
fiind
denumit
,,inscris",
iuri.*enul
de
act
juridic
trebuie
numai
pentru
denumirea
operafiei
mintale
a
partilor.
MARIA
uaneAoA
--)eFP-
II
S
r\'Pt-
I
-rrt
i1a
i
'
Gabriel
Boroi
-
Drept
civil.
Partea
generald,Edit.
ALL,
Bucuregti,
lggg,p.
g5.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
25/34
DREPT
CIVIL
/f,
II.3.2.
Faptul
juridic
Spre
deosebire
de
actul
juridic,
prin
fapte
juridice
infelegem
acele
evenimente
sau
activitdqi
ale
omului
care produc
efecte
juridice
indepen-
dente
de
voinla
sa
gi
anume:
-
na$terea;
-
moaftea
care produce
consecinfe
asupra
drepfurilor
personale
gi
reale;
-
scurgerea
timpului
care
duce
la pierderea
dreptului
de
creanfd
sau
la
consolidarea
stdpdnirii
de
fapt
a
unui
lucru
prin
transfor-
marea
ei
in
drept
de
proprietate;
-
starea
mintall
care
modificd
eapacitatea
etc.
Unele
acte produse
prin
voinfa
omului
gi
care
cauzeazd,prejudicii
altor
persoane,
denumite
delicte gi
cvasidelicte
(reglementate
ae
art.
99g
-
g9g,
C'
civ.),
constituie
de
asemenea
fapte
juridice
care
gen
ereazd,
raporfuri
juridice
civile.
Dacd
cineva
sdvdrgegte
cu
intenfie
o
faptd
cauzatoare
de
prejudiciu,
aceasta capdtd
denumirea
de
delict,
iar
dacd
prejudiciul
se produce
in
urrna
unei
culpe
(sub
forma
neglijenfei,
ugurinlei,
lmprudenfei,
neatenfiei,
incompetenfei),
fapta
se
numegte
cvasidelict.
Atat
delictele,
cei
qi
cvasidelictele
au
trdsdfura
comund
de
a
fi
incluse
in
categoria
faptelor
juridice
in
sensul
definiliei
date
mai
sus;
autorul
nu
le
comite
in
scopul
de
a
crea
o
obliga{ie
in
sarcina
sa.
In
raport
de
voinla
omului
exprimatd
pentru
a produce
faptul
juridic,
acesta
se
calsifi:i#,ffi?:?:lele
doud
categorii:
acfiunile
omenegti.
Acfiunile
omenegti
generatoare
de
efecte
juridice
sunt
fapte
voluntare
produse
cu
intenfia
de
a
obfine
efecte
juridice,
sau
flri
intenfia
de
a
genera
consecinle
legale
(ex.
uciderea
din
culpd
prevdzutd
gi
sanc{ionatl
de
art.
178,
c. p€il.,
cvasidelictul
civil
,prevdnfide
art.
ggg,
a. civ.).
Din
categoria
acliunilor
omenegti
produse
cu
intenlie
se
remarc6,
in
mod
special
actele
juridice.
In
consecin[6,,,prin
fapte
juridice
infelegem
acele
imprejurdri
care
potrivit
normelor
juridice
atrag
dupr
sine-
aparilia,
-odifi.ur.u
sau
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
26/34
76
DREP
I
Y4Rr4
HARBADA
stlngerea
de
raporfuri
juridice
gi
provoacd
prin
aceasta
anumite
consecinte
uridice
(ex.:
incheierea
;;;;.Etorii, *;r;;
unui
cop'
etc.).,,r
,
-
{
tt"io"*"
-
Introducere
in
teoria
generatd
a
dreptutuz,
Edit.
-
8/18/2019 Drept Civil Partea2.PDF
27/34
DREPT
CIVI
77
ffi
ixrnnsARr
gr
rESrE
a)
intrebiri
1.
La
ce
v6rst5
dobdndeste
deplind?
perso?na
ftzicd
capacitate
de
executie
2.
care
sunt
categoriile
de
persoane
incapabile
prevLzute
prin
Decreful
nr.
3I/1954?
3'
Minorul
cu
capacitate
de
exerciliu
restrdnsl
poate
incheia
unele
acte
juridice
civile,
personal
gi
singur?
care
sunt
acestea?
4.
copilul
conceput,
dar
incd
nendscut,
poate dob6ndi
drepturi
gi
obligafii
qi
in
ce
domeniu?
5'
Care
este
principiul
care
guv
erneazd"
capacitatea
de
folosintd
a
persoanei
juridice
gi
in
ce
constd
acesta?
-
'
6.
De
la
ce
datd
poate
sd
inceap
d
capacitatea
de
folosinfd
gi
capaci-
tatea
de
exercifiu
a
persoanei
juridice?
7
'
Ce
sunt
drepturile
subiective
civile
gi
care
sunt
trdsdturile
ce
le
caracterizeazd?
8.
in
ce
constd
cel
mai
eficient
mijloc
de
aparare
a
dreptului
de
proprietate?
9.
care
sunt
izvoarele
raporturui juridic
civil gi
cum
sunt
definite?
10.
ce
este
acful
juridic
civil gi
in
ce
condilii
se
incheie?
11.
in
ce
condifii
actur
Srreaic
civil
este
sancfionat
cu
nuritatea
absolutd?
12.
care
sunt
viciile
de
consimldmdn
