DRAFT STRATEGY - Consiliul Judetean Dolj 2009/Strategia Judetului Dolj... · Web viewOraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde prin toată partea sudică a judeţului

JUDEŢUL DOLJ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI DOLJ

Martie 2008

Consiliul Judeţean DoljProiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj

de dezvoltare economico-socială 2007-2013”

Contract de servicii nr. 7839

CUPRINS

I. CADRUL DE REFERINŢĂ...................................................................................................5I.1 Cadrul natural....................................................................................................................5

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere..................................................................5I.1.2 Geomorfologia Teritoriului.......................................................................................6

Relieful..........................................................................................................................6Reţeaua hidrografică......................................................................................................6Solul...............................................................................................................................7Subsolul.........................................................................................................................7

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna............................................................................................7Clima..............................................................................................................................7Vegetaţia........................................................................................................................8Fauna..............................................................................................................................9

I.1.4 Populaţia....................................................................................................................9I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale...............................................................................11

I.2 Activităţile economice....................................................................................................12I.2.1 Cadrul general..........................................................................................................12I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj.........................................................................14I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj...................................................18I.2.4 Investiţiile Străine şi comerţul exterior în cadrul Judeţului Dolj.............................20I.2.5 Industrie şi Construcţi: IMM-uri şi Întreprinderi Mari............................................22I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural.....................................................................................28

Structura terenurilor agricole.......................................................................................28Activităţi Agricole şi Structura culturilor....................................................................31Dotarea cu maşini şi tractoare......................................................................................38Potenţialul rural al judeţului........................................................................................39

I.2.7 Servicii.....................................................................................................................41Cadrul General.............................................................................................................41Servicii.........................................................................................................................43Comerţul......................................................................................................................47

I.2.8 Turismul...................................................................................................................49Activităţi turistice........................................................................................................49Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric.....................................................................................................................50

I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi....................................................................................52I.3.1 Populaţia urbană şi rurală........................................................................................52I.3.2 Reţeaua de localităţi.................................................................................................54

Dezvoltare urbană........................................................................................................54Dezvoltare rurală.........................................................................................................60

I.3.3 Forţa de muncă........................................................................................................61I.4 Echiparea teritoriului.......................................................................................................66

I.4.1 Cai de comunicaţie..................................................................................................66Infrastructura rutieră....................................................................................................66Infrastructura căilor ferate...........................................................................................70Infrastructura aeriană...................................................................................................72Porturi..........................................................................................................................73

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor................................74I.4.3 Amenajări hidroameliorative...................................................................................75I.4.4 Echipare energetică..................................................................................................76

Termoficare..................................................................................................................76Alimentare cu gaze naturale........................................................................................76

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Energia electrică şi surse alternative de energie..........................................................78I.4.5 Telecomunicaţii.......................................................................................................79

I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale..........................................81I.5.1 Administraţia publică...............................................................................................81I.5.2 Activităţi de Cercetare, Dezvoltare Inovare şi Sprijin pentru Afaceri.....................87

Activităţi de Cercetare - Dezvoltare............................................................................87Activităţi de inovare....................................................................................................90Activităţi de sprijin pentru afaceri...............................................................................90

I.5.3 Comunicare şi relaţii publice...................................................................................92I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura...................................................................93

I.6.1 Educaţie şi Învăţământ.............................................................................................93I.6.2 Cultura.....................................................................................................................96

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială..........................................................................................98I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar......................................................................98I.7.2 Asistenţa socială....................................................................................................100

I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit...................................................104I.8.1 Calitatea mediului..................................................................................................104

Calitatea apei.............................................................................................................104Calitatea aerului.........................................................................................................108Calitatea solului.........................................................................................................110Situri contaminate......................................................................................................111

I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului..............................................................................111Gestionarea deşeurilor...............................................................................................112Zone protejate şi bio-diversitate................................................................................117

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire.................................................................120II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ.......................................................126

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional........................................126II.1.1 Contextul regional, european şi naţional..............................................................126II.1.2 Cooperare internaţională......................................................................................129

II.2 Analiza SWOT pe domenii..........................................................................................132II.2.1 Economia..............................................................................................................132

Activităţile productive (sectorul industrial, imm).....................................................132Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, mestesuguri, artizanat, activitati nonagricole etc.).........................................................................................134Turismul.....................................................................................................................136Serviciile şi comerţul.................................................................................................137

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul..........................................................138II.2.3 Infrastructura........................................................................................................139II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială.............141

Educaţie şi învăţământ...............................................................................................141Cultura şi sport...........................................................................................................142Sănătate şi asistenţă socială.......................................................................................143

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil...........................................................................144II.2.6 Telecomunicaţiile.................................................................................................146

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE..........147III.1 Viziune.......................................................................................................................147III.2 Obiectiv general..........................................................................................................148III.3 Obiective specifice.....................................................................................................148III.4 Priorităţi......................................................................................................................149III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune.......................................................................................157III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii...........................................................................164III.7 Identificarea portofoliului de proiecte........................................................................173

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - Martie 2008 3

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE................................................................................................................................................210

IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar................................210IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare.............................................................210IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar...............................................................213

IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale..........................................................................214IV.2.1Dezvoltare durabilă..............................................................................................214IV.2.2 Oportunităţi egale...............................................................................................214IV.2.3 Societate informaţională.....................................................................................215

IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale........................................................................216IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013..........................................................216IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională.....................................................216IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia.....217IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare.....................................................................218

IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE......................221

V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE....................................................................230V.1 Minuta întâlnirii GRS I................................................................................................230V.2 Minuta întâlnirii GRS II..............................................................................................230V.3 Minuta întâlnirii GRS III.............................................................................................230V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare..........................................................................230V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE........230


I. CADRUL DE REFERINŢĂ

I.1 Cadrul natural

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere

Judeţul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică şi 22°50’ latitudine vestică, fiind străbătut de la nord la sud de râul Jiu, al cărui nume îl poartă (Doljul, adică Jiul de Jos) şi reprezintă cel mai mare judeţ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Reşedinţa judeţului Dolj (şi centrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia), Craiova, este situată la o distanţă de aproximativ 230 km de Bucureşti, 90 km de Fluviul Dunărea, la Portul Calafat şi 120 km de Munţii Carpaţi (Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier). Cu un teritoriu de 7.414 km2, Judeţul Dolj ocupă 3,1% din teritoriul naţional şi 25,4% din Regiunea Sud-Vest Oltenia (29.212 km2, 12,25% din teritoriul naţional).

Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe

Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4

La nord, est şi vest, judeţul Dolj se învecinează cu celelalte patru judeţe ale Regiunii Sud-vest Oltenia, respectiv, de la vest la est, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt. La sud, Judeţul Dolj se întinde până la graniţa de sud a României, fiind marcată de Fluviul Dunărea pe o distanţă de aproximativ 150 km. Trecerea de la Judeţul Dolj la regiunile învecinate din Bulgaria se poate realiza prin cele două porturi principale, în oraşele Calafat şi Bechet.

Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj Localităţile de graniţă

Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)Sud – Satul Chiaşu ( Oraşul Dăbuleni)

Est – Satul Zvorsca (Comuna Amărăştii de Sus)Vest – Satul Ciupercenii Vechi (Oraşul Calafat)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS), Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.1.2 Geomorfologia Teritoriului

http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

ReliefulConsiderând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ de câmpie, încadrându-se în categoria judeţelor dunărene, datorită faptului că Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, relieful cuprinde zona de lunca a Dunării, câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului.

Reţeaua hidrografică Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150km) şi Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui, Baboia, Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (Râul Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează Judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al râului Olt.

Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km) În România În Judeţul Dolj Dunărea 1075 150Jiu 339 140Amaradia 103 34Desnatui 95 84Teslui 92 73

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum de 28 milioane de m3. Alte lacuri mai mici sunt Işalniţa (lac de acumulare), Călugăreni, Rast şi Maglavit, Fântanele, Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.

Tabel 3: Principalele lacuriSuprafaţă (ha) Volum (mil. mc)

Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0Isalniţa (lac de acumulare) 180 1,4

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea agricolă a terenului, judeţul Dolj (585.699 ha) deţinând 4% din suprafaţa agricolă a României, fiind al doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă naţională. Din totalul zonei agricole, suprafaţa arabilă ocupă 488.677 ha, păşunile ocupă 68.435 ha, fâneţele 2.952 ha, viile şi pepinierele viticole 17.538 ha, iar livezile şi pepinierele pomicole 8.097 ha, reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%, 7,8% şi 3,7% din totalul suprafeţelor respective la nivel naţional (2005). Pădurile şi celelalte suprafeţe cu vegetaţie forestieră ocupă doar 85.041 ha, situând judeţul Dolj pe locul 29 din cele 41 de judeţe ale României. Pe de altă parte, cu 20.757 ha de ape şi bălţi (reprezentând 2,5% din totalul la nivelul naţional, şi situând judeţul pe poziţia 5 din cele 41 de judeţe), judeţul este bogat în resurse hidrice, în special datorită prezenţei Fluviului Dunărea şi a Râului Jiu. Totuşi, calitatea apei Râului Jiu este profund afectată de activităţile industriale care se desfăşoară atât în judeţul Dolj cât şi în judeţele vecine.

SolulJudeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care se regăsesc în judeţul Dolj includ următoarele:

soluri argiloase; soluri de pădure brun şi roşu-brun;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

sol tip cernoziom; soluri neevoluate; soluri aluviale; soluri nisipoase.

Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav afectată de o gestionare a deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare (ex. depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce afectează compoziţia chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi, metale grele şi substanţe organice nedescompuse), precum şi de depozitele din activităţile industriale. Mai mult, judeţul Dolj se confruntă cu un îngrijorător proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţ din România.

SubsolulÎn ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea cuprind următoarele: zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea; gaze naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni. Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase şi balast, care pot fi găsite în diferite localităţi din judeţ, inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa.Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera.

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna

Clima

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al terenului pe care o ocupă în apropriere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării.1 În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 şi cu 1,1°C mai mică decât în anul 2001. Media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric, cantitatea anuală de precipitaţii a fost de 809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9 l/m2 în 2001), date relevate la staţia de observaţie bazinul Dunării – Calafat.2

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor antropice desfăşurate în cadrul industriilor poluante din economiile naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului, gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă a troposferei, fapt care determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei dezvoltări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile protecţiei mediului şi pentru creşterea eficienţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU, asupra schimbărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi urmăreşte în mod constant, punerea în practică a prevederilor acestuia.

1 http://www.cjdolj.ro/jud_dolj.php?tip=geo. 2 Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.


http://www.cjdolj.ro/jud_dolj.php?tip=geo

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în ce mai frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi favorizează producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces. În România, în 2005-2006, revărsările apelor şi inundaţiile au cauzat pagube însumând peste 1,5 miliarde de euro. Judeţul Dolj a fost unul dintre cele mai afectate de inundaţiile produse în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366).

Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România, alături de Spania, Italia şi Grecia, este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările urmând a fi vizibile incă din anii 2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea.

Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a venit din partea statului roman în 1977, iar în ultimii ani experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, zona care are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa solurilor nisipoase, care nu reţin apa. Datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a întâmpina problema secetei şi deşertificării. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.

VegetaţiaJudeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi silvostepei.În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus frainetto), precum şi tipuri de pădure în care este prezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie de răspândire se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj se mai găsesc şi numeroase alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor. Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă domeniul pădurilor de cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe mai întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor. Aceste păduri sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) indicând asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi prezintă numai câteva rămăşiţe din pădurea poienită de stejar pufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar brumăriu (la nord de Bistreţ şi în apropriere de Boureni).Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a unei părţi din Piemontul Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicarea agriculturii sau păşunării animalelor.Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum îndiguirile, desecările şi irigaţiile.

FaunaFauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi câmpului cultivat, luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis.Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare mici (dihor, nevăstuică) precum şi răpitoare mari (lup, vulpe) răspândite în diverse zone ale judeţului. Păsările de baltă cum ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari, bâtlani, pescăruşi, raţe sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că numai cursul Dunării şi câteva lacuri au rămas ca mediu piscicol. Dintre speciile cele mai frecvente cu valoare economică amintim: crap, somn, şalău, ştiucă, caras.În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj există un număr de 75 de specii de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină existenţa unei zone inundabile care prezintă caracteristicile naturale ale unui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în care Dunărea a fost îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile. Existenţa acestor două aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ restrâns poate constitui un model de reconstrucţie ecologică, pentru întreg sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă de cca. 100.000 ha, dintre km 811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri de ecosisteme. Principalele componente specifice ecosistemelor din zona sunt: lacurile si bălţile (Ciuperceni, Balta Lata, Manginita, Tarova), gârle (Gârla lui Milu), o serie de mlaştini şi canale. Din punct de vedere geomorfologic, zona se caracterizează prin terasele Dunării şi prin numeroase ostroave.

I.1.4 Populaţia

La 1 iulie 2006, populaţia judeţului Dolj se ridica la 715.989 locuitori, înregistrând cel de-al şaisprezecelea an de scădere constantă din anul 1990, atunci când populaţia era de 776.161 locuitori (o scădere totală de circa 8%). Din anul 1990, populaţia a scăzut cu o rată medie de 0,5%, scăderile cele mai relevante înregistrându-se în anii 1992 şi 2002 (-1,66% şi -1,57%, respectiv). De asemenea, densitatea populaţiei a scăzut de la 104,68 locuitori/km2 în 1990 la 96,57 locuitori/km2 în 2006, fiind însă mai ridicată decât media înregistrată în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia (78,52 locuitori/km2, în acelaşi an), în principal datorită prezenţei municipiului Craiova în judeţ.

Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

Total An/an-1

% schimbare în raport cu anul

precedent1990 776.161 1,0048 …..1991 774.082 0,9973 -0,27%1992 761.219 0,9834 -1,66%1993 759.605 0,9979 -0,21%1994 758.895 0,9991 -0,09%1995 756.318 0,9966 -0,34%1996 751.938 0,9942 -0,58%1997 749.311 0,9965 -0,35%1998 747.840 0,9980 -0,20%1999 745.204 0,9965 -0,35%


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Total An/an-1

% schimbare în raport cu anul

precedent2000 744.243 0,9987 -0,13%2001 741.825 0,9968 -0,32%2002 730.214 0,9843 -1,57%2003 725.342 0,9933 -0,67%2004 720.554 0,9934 -0,66%2005 718.874 0,9977 -0,23%2006 715.989 0,9960 -0,40%

Total % schimbare 2006/1990 -8,03%Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Evoluţia piramidei populaţiei pe grupe de vârstă în ultimii şase ani (2001-2006) evidenţiază un proces constant de îmbătrânire demografică (mai accentuat în zonele rurale), cu o scădere a ponderii populaţiei tinere (grup de vârstă 0-14 ani) (de la 16,89% în 2001 la 14,77% în 2006) şi o creştere paralelă a populaţiei adulte (grup de vârstă 15-59 ani) (de la 61,08% în 2001 la 63,43% în 2006), aşa cum este prezentat în diagrama de mai jos.

Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

0-14 15-59 60 şi peste

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Datele cele mai relevante privind evoluţia indicatorilor demografici începând cu anul 1990, care pun în evidenţă ceea ce ar putea fi cauza principală a scăderii populaţiei în timpul aceleiaşi perioade, se referă la valoarea ratei de natalitate, în scădere cu 3,9 puncte procentuale, de la 12,6% în 1990 la 9,1% în 2005 şi 8,7% în 2006. Comparaţia între datele judeţului Dolj şi cele înregistrate la nivel naţional arată faptul că rata de natalitate în judeţul Dolj continuă să se menţină sub media naţională (13,6% în 1990 şi 10,2% în 2005) şi a scăzut mai repede decât în restul ţării (cu 0,1% mai mult în perioada 1990-2005). Pe de altă parte, rata globală de mortalitate a crescut cu 1,6 puncte procentuale, de la 12,3% (1990) la 13,9% (2006) şi, din 1990, aceasta a fost aproape întotdeauna cu 2 procente mai ridicată decât valoarea înregistrată la nivel naţional: de pildă, în anul 2005, rata de mortalitate a fost de 14,2% în judeţul Dolj şi 12,1% la nivel naţional (10,6% în 1990). În perioada de referinţă, rata de mortalitate infantilă în judeţul Dolj s-a redus aproape la jumătate şi a ajuns la 14,3% în 2006. Totuşi, evoluţia acestui indicator din anul 1990 nu a fost constantă şi a oscilat între valorile maxime de 27,8% (1990) şi 27% (1994) şi valorile minime de 13% (2001) şi 13,7% (2005), în timp ce la nivel naţional, acelaşi


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

indicator a scăzut în mod constant din anul 1996 (atunci când a fost de 22,3%) la valoarea minimă de 15% în 20053. În perioada 1990-2006, rata de nupţialitate a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.

Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

Rata de Natalitate Rata de Mortalitate

Rata de Mortalitate infantilă Rata de Nupţialitate

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Durata medie a vieţii în judeţul Dolj este în creştere din anul 2001, dar este totuşi sub nivelul naţional (71,22 şi 71,76 ani, respectiv, în 2003/2005).

Tabel 5: Durata medie a vieţii 2001/2003, 2002/2004 şi 2003/2005, Judeţul Dolj şi România

2001/2003 2002/2004 2003/2005Judeţul Dolj 70,73 70,86 71,22România 71,01 71,32 71,76

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale

În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Segarcea şi Filiaşi) dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti) sunt municipii, 104 comune şi 378 sate.

Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj

3 Singura excepţie la aceasta tendinţa de descreştere s-a verificat în anul 2004, când rata de mortalitate infantilă a fost de 16,8% (faţă de 16,7% în 2003). Pe de alta parte, nivelul maxim al ratei mortalităţii infantile înregistrată la nivelul naţional în perioada 1990-2005 a fost de 26,9%, în anul 1990.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

I.2 Activităţile economice

I.2.1 Cadrul general

În anul 2004, Produsul Intern Brut (PIB) al Judeţului Dolj a ajuns la 1.631 milioane de euro, reprezentând 2,68% din PIB-ul naţional şi 30,1% din PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Contribuţia Judeţului Dolj la PIB-ul naţional s-a menţinut aproape stabilă în ultimii cinci ani (2000-2004), în timp ce contribuţia sa la PIB-ul regiunii SV Oltenia a crescut cu 1,4%, în principal datorită unei creşteri relevante (20%) a PIB-ului în 2004 în raport cu anul 20034.Pe întreaga perioadă, PIB-ul Judeţului Dolj a crescut cu 51,5%, depăşind valoarea înregistrată la nivel naţional (+50,9%) şi regional (+44,65%)5.

Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)6

Anul 2002 2003 2004Regiunea/Judeţ Mil euro % Mil euro % Mil euro %

România 48.463,9 100,00 52.605,6 100,00 60.808,3 100,00Regiunea Bucureşti-Ilfov 10.230,9 21,11 10.363,2 19,70 11.861,6 19,51Regiunea Vest 4.707,7 9,71 5.320,8 10,11 6.241,2 10,26Regiunea Sud Vest Oltenia 4.159,3 8,58 4.774,6 9,08 5.428,6 8,93 - Judeţ Dolj 1.123,5 2,32 1.357,9 2,58 1.631,0 2,68

4 Cea mai importantă creştere a PIB-ului în cadrul regiunii SV Oltenia între 2003 şi 2004 a revenit judeţului Olt, al cărui PIB a crescut cu 23%.5 Creşterea PIB-ului a fost calculată cu valorile exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj în 2004 calculat în RON, este de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro creşterea este de doar 51,5%.6 Au fost considerate următoarele rate de schimb: 2000: 1 euro = 1,995575 RON; 2001: 1 euro = 2,602689 RON; 2002: 1 euro = 3,125525 RON; 2003: 1 euro = 3,755587 RON; 2004: 1 euro = 4,053211 RON. Vezi site-ul www.bnro.ro


http://www.bnro.ro/

http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

Tabel 7: Produsul Intern Brut – Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (%)Regiune/Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004Regiunea Sud VestOltenia 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - Judeţul Dolj 28,7 28,0 27,0 28,4 30,1 - Judeţul Gorj 22,3 21,6 25,8 23,3 21,2 - Judeţul Mehedinti 10,4 12,3 11,5 12,6 12,2 - Judeţul Olt 18,5 18,3 15,7 15,7 17,1 - Judeţul Vâlcea 20,1 19,8 20,0 20,0 19,3

Sursa: Calculele noastre de la INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

Cu 2.264,5 Euro pe cap de locuitor (2004), PIB-ul judeţului Dolj este sub nivelul naţional (2.805,7 euro ) şi regional (2.338,0 euro), în timp ce judeţul cu cea mai ridicată valoare a PIB-ului în Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia este Judeţul Gorj (2.977,7 euro pe cap de locuitor). În 2004, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor a crescut cu 56,6%, faţă de anul 2000, în timp ce creşterea PIB-ului / cap de locuitor la nivel regional a fost de 51,5%, iar cea a judeţului Gorj a fost de 40,6%7. În perioada de referinţă, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional. În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, Regiunea Nord Est este regiunea cu valoarea cea mai scăzută (mai puţin de 70% din media naţională), iar Bucureşti-Ilfov rămâne regiunea cea mai performantă (cu peste 190% din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul naţional)

Tabel 8: Produsul Intern Brut naţional şi regional pe cap de locuitor 2002-2004 (Euro)Anul 2002 2003 2004

Regiunea/Judeţ euro % Euro % Euro %Romania 2.223,7 100,00 2.420,5 100,00 2.805,7 100,00Regiunea Bucureşti-Ilfov 4.628,7 208,15 4.696,7 194,04 5.373,1 191,51Regiunea Nord Est 1.590,4 71,52 1.751,0 72,34 1.941,4 69,19Regiunea Sud Vest Oltenia 1.776,7 79,90 2.049,7 84,68 2.338,0 83,33 - Judeţul Dolj 1.538,6 69,19 1.872,1 77,34 2.264,5 80,71

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj

Ajungând la 1.452,9 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) a Judeţului Dolj a înregistrat o creştere de 44,66% faţă de 2001, ceea ce reprezintă o creştere mai mare decât cea înregistrată atât la nivelul regional cât şi la nivelul naţional (circa +35%),8.

7 Creşterea PIB pe locuitor a fost calculată cu valori exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de locuitor, în 2004, calculat în RON este mai mult de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro creşterea este doar de 56,5 %. Aceasta diferenţa se datorează modificării ratei de schimb RON/euro în perioada de referinţă. Pentru a avea valori comparabile în cursul anilor, în cadrul prezentei analize socio-economice toate datele financiare au fost calculate în euro. 8 VAB naţional (în euro) este mai mult decât dublu. Trebuie reamintit faptul că au fost făcute calcule după valorile în euro. Datorită fluctuaţiei ratei de schimb, creşterea VAB în RON nu corespunde cu cea calculată în


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Judeţul Dolj contribuie cu 2,6% la formarea Valorii Adăugate Brute naţionale şi cu aproape 30% la formarea Valorii Adăugate Brute din regiunea SV Oltenia.

Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)

Anul 2001 2002 2003 2004Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 217,0 89,7 173,8 276,4

Industrie şi construcţii 360,9 423,6 432,3 498,8

Servicii 426,4 489,3 595,8 677,6Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2001 2002 2003 2004

Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Agricultura şi industria, sunt sectoare puternice atât în economia judeţului Dolj cât şi în cea a regiunii SV Oltenia, iar, împreună cu sectorul construcţiilor, reprezintă peste 50 % din totalul Valorii Adăugate Brute (VAB) produse în cadrul teritoriului. De fapt, ponderea agriculturii şi a industriei pe totalul VAB a Judeţului Dolj este peste media naţională, în timp ce serviciile sunt la un nivel relativ mai scăzut, acestea contribuind cu circa 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) la nivelul Judeţului Dolj şi cu peste 51% la nivelul naţional (peste 63% la nivelul EU-25 în 2007). Totuşi, contribuţia serviciilor la VAB în Judeţul Dolj depăşeşte nivelul regional (43%). Pe de altă parte, Judeţul Dolj este puternic concentrat pe activităţile agricole, care contribuie la VAB a judeţului cu mai mult de 19%, ceea ce reprezintă o valoare mai ridicată atât decât media regională cât şi cea naţională (17,94% şi 14%, respectiv). Activităţile industriale sunt de asemenea importante şi contribuie cu 28,62% la VAB a judeţului (31,9%, la nivelul regiunii SV Oltenia), în timp ce contribuţia sectorului construcţiilor se ridică la doar 5,71%, ceea ce reprezintă o valoare cu 1,32 puncte procentuale sub nivelul regional şi cu 0,95% sub media naţională şi poate sugera un nivel scăzut al investiţiilor în cadrul judeţului.

Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)Judeţul Dolj, Regiunea SV, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi România

DoljRegiunea SV

OlteniaRegiunea

Bucureşti-Ilfov România

euro. VAB a judeţului Dolj calculată în RON în 2004 de 2,25 ori mai mare decât valoarea înregistrată în 2001.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Agricultură 19,03 17,94 1,12 14,00Industrie şi construcţii 34,33 38,93 28,98 34,30Servicii 46,64 43,13 69,90 51,70

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006, INS Dolj în cifre 2003-2006, INS Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active, în 2005 numărul total de unităţi active a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%), faţă de numărul înregistrat în 2001, în principal datorită creşterii numărului de unităţi din sectorul serviciilor (+ 25,3%, 2.145 unităţi), reprezentând 75,26% din creşterea totală de unităţi active în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul întreprinderilor din sectorul industrial (inclusiv sectorul construcţiilor) a crescut în mod remarcabil (+ 55,6%) reprezentând 25,44% din creşterea totală a numărului de unităţi active. Pe de altă parte, operatorii economici din sectorul agricol au scăzut cu 5,46%.

Tabel 11: Unităţile active ale Judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (număr)

2001 2002 2003 2004 2005 ∆(2005-2001) număr

% Ponderea ∆, pe macro-

sector

Total, din care: 10.124 9.966 10.600 11.870 12.974 2.850 100,00Agricultură 366 346 324 323 346 -20 -0,70

Industrie şi Construcţii 1.302 1.401 1.650 1.887 2.027 725 25,44Servicii 8.456 8.219 8.626 9.660 10.601 2.145 75,26

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005 menţionăm faptul că ponderea unităţilor din sectorul agricol a scăzut în mod constant, în timp ce ponderea unităţilor din industrie şi construcţii a crescut cu aproape trei puncte procentuale.

Tabel 12: Unităţile active ale judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (%)

2001 2002 2003 2004 2005Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Agricultură 3,62 3,47 3,06 2,72 2,67

Industrie şi Construcţii 12,86 14,06 15,57 15,90 15,62Servicii 83,52 82,47 81,38 81,38 81,71


Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime, în perioada 2001-2005, arată că numărul IMM-urilor din Judeţul Dolj a crescut cu peste 28% în timp ce numărul întreprinderilor mari a scăzut cu peste 6%. Întreprinderile mici au înregistrat cea mai relevantă creştere a numărului de unităţi, ajungând la +29,65% (2005/ 2001).

Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)Întreprinderi pe clase de mărime / An 2001 2002 2003 2004 2005

∆ (2005/2001) in %

Total IMM-uri 10.063 9.908 10.541 11.813 12.917 28,36Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi) 9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) 796 790 894 911 1.032 29,65


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Întreprinderi pe clase de mărime / An 2001 2002 2003 2004 2005

∆ (2005/2001) in %

Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) 195 215 225 234 247 26,67

Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste) 61 58 59 57 57 -6,56


Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2001 2002 2003 2004 2005

Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi)

Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste)


În 2005, în judeţul Dolj s-au înregistrat 12.974 de întreprinderi, dintre care, peste 81,7% (10.601) erau active în sectorul serviciilor, în special în comerţ (aproape 70% din totalul întreprinderilor active în sectorul respectiv). Unităţile economice active în sectorul serviciilor produceau de asemenea aproape 54% din cifra de afaceri, angajau circa 45% din salariaţi şi înregistrau peste 50% din totalul investiţiilor realizate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor reprezentau peste 15% din numărul total al unităţilor, angajând aproape 45% din totalul salariaţilor, producând peste 44% din cifra de afaceri şi realizând peste 45% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe de alta parte, cu mai puţin de 400 unităţi active, întreprinderile din sectorul agricol reprezentau doar 2,67% din unităţile totale, angajau mai puţin de 2% din salariaţi, produceau doar 1,17% din cifra de afaceri totală şi realizau 4,08% din investiţiile totale.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active din sectorul industrial, subliniem faptul că, datorită creşterii competiţiei internaţionale şi intensificării procesului de internaţionalizare a activităţilor economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale întreprinderilor ar trebui promovate în mod prioritar.

Tabel 14: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005)

Numărul Cifra de afaceri (mii euro)

Numărul mediu de persoane ocupate

Investiţii (mii euro)

Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200Agricultură 346 38.258 2.308 13.254Industrie şi Construcţii 2.027 1.461.324 60.856 148.351Servicii 10.601 1.757.065 52.765 163.595

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005) (%)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Numărul Cifra de afaceri

Numărul mediu de persoane

ocupateInvestiţii VAB

Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Agricultură 2,67 1,17 1,99 4,08 19,03Industrie şi Construcţii 15,62 44,87 52,49 45,62 34,33Servicii 81,71 53,95 45,51 50,31 46,64


Totodată, în 2005, 89,71% din totalul unităţilor active existente în Judeţul Dolj erau microîntreprinderi, produceau 18,84% din cifra de afaceri, angajau 21,6% din salariaţi şi realizau 19,7% din totalul investiţiilor efectuate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile mici reprezentau aproape 8% din numărul total, angajând 17,62% din totalul salariaţilor, producând 22,42% din cifra de afaceri şi realizând peste 24% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe de altă parte, cu toate că întreprinderile medii şi mari reprezentau numai 2,34% din unităţile totale, acestea angajau peste 60% din salariaţi, producând peste 58% din cifra de afaceri totală şi realizând aproape 56% din investiţiile totale.

Tabel 16: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005)


(mii euro)Numărul mediu de persoane ocupate

Investiţii (mii euro)

Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200Microîntreprinderi 11.638 613.286 25.037 64.070Întreprinderi mici 1.032 730.290 20.431 79.602Întreprinderi medii şi mari 304 1.913.071 70.461 181.527


Tabel 17: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005) (%)


Numărul mediu de persoane ocupate Investiţii

Total 100,00 100,00 100,00 100,00Microîntreprinderi 89,71 18,84 21,60 19,70Întreprinderi mici 7,95 22,42 17,62 24,48Întreprinderi medii şi mari 2,34 58,74 60,78 55,82


În perioada 2001-2005, cele mai relevate evoluţii privind numărul întreprinderilor pe categorii de mărime şi macro-sectoare economice se regăsesc la numărul microîntreprinderilor din industrie şi construcţii, care a crescut cu peste 70%, şi la numărul întreprinderilor mijlocii şi mari din agricultură, care a scăzut cu peste 64%. De menţionat este şi creşterea numărului unităţilor mici, mijlocii şi mari din sectorul serviciilor, care a crescut cu 41% în cazul întreprinderilor mici şi cu peste 33% în cazul întreprinderilor mijlocii şi mari. Cu toate aceasta, microîntreprinderile din sectorul serviciilor, însumând peste 9.833 unităţi în 2005, reprezintă peste 75% din totalul unităţilor active în Judeţul Dolj.

Tabel 18: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice (2001-2005) (număr)

2001 2002 2003 2004 2005Δ

(2005/2001) în %

Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

2001 2002 2003 2004 2005Δ

(2005/2001) în %

Total, din care: 9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28Agricultură 280 285 262 276 300 7,14

Industrie şi construcţii 885 961 1.173 1.391 1.505 70,06

Servicii 7.907 7.657 7.987 9.001 9.833 24,36Întreprinderi mici (10-49 salariaţi)

Total, din care: 796 790 894 911 1.032 29,65Agricultură 72 54 52 39 41 -43,06

Industrie şi construcţii 256 267 293 307 331 29,30

Servicii 468 469 549 656 660 41,03Întreprinderi mijlocii şi mari (50 şi peste salariaţi)

Total, din care: 256 273 284 291 304 18,75Agricultură 14 7 10 8 5 -64,29

Industrie şi construcţii 161 173 184 189 191 18,63

Servicii 81 93 90 94 108 33,33Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Cu peste 92% din numărul total de unităţi active, cea mai mare pondere de micro-întreprinderi se regăseşte în sectorul serviciilor. Pe de alta parte, sectorul industriei şi construcţiilor deţine ponderile cele mai mari ale numărului de întreprinderi mici (peste 16%), mijlocii şi mari (aproape 10%). Trebuie de asemenea subliniat faptul că peste 98,5% din unităţile active în agricultură sunt microîntreprinderi (86,71%) şi întreprinderi mici (11,85%).

Tabel 19: Unităţi active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice în 2005 (pondere in %)

Total Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi

medii şi mariTotal, din care 100,00 89,71 7,95 2,34Agricultură 100,00 86,71 11,85 1,44Industrie şi construcţii 100,00 74,25 16,33 9,42Servicii 100,00 92,76 6,23 1,01


I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj

În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste 87% din unităţile active sunt localizate în zonele urbane, unde densitatea întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000 locuitori, reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce în zonele rurale aceeaşi cifră este de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din media judeţeană). Densitatea întreprinderilor este sub media naţională (42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns la 34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. În ceea ce priveşte împărţirea teritorială a unităţilor active după clasa de mărime, trebuie remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar 5,26% din totalul de întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de întreprinderi mijlocii. Ponderea de micro-întreprinderi este puţin mai semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în judeţul Dolj (2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Locuitori Unităţi active

Densitate unităţi/ 1000

locuitori

Din care: după clasa de mărime1-9

salariaţi 10-49

salariaţi 50-249

salariaţipeste 250 salariaţi

Total judeţul Dolj 718.874 12.974 18,05 11.638 1.032 247 57

Total urban 383.965 11.311 29,46 10.077 953 227 54

Total urban (%) 53,41 87,18 163,23 86,59 92,34 91,90 94,74Total rural 334.909 1.663 4,965 1.561 79 20 3

Total rural (%) 46,59 12,82 27,51 13,41 7,66 8,10 5,26Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-20049 arată ca la nivelul anului 2004 din totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediul urban şi 13,1% (1.559 unităţi) în mediul rural. În profil teritorial, se evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active (79,5%), iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita inferioară, în mediul urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzută prezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în mediul rural comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă. Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat în mediul urban şi 8,8% în mediul rural. La limita superioară se evidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea 87,5% din volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul rural comuna Işalniţa cu 3,5% din volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul Dăbuleni a înregistrat cel mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care au totalizat circa 2.407.458 mii euro, ceea ce reprezintă 95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost: Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari. Cifra de afaceri ce îi revine unei unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator a înregistrat o valoare peste medie în următoarele localităţi: Craiova (233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea (1.730,76 mii euro); Işalniţa (2.073,6 mii euro); Podari (556.257 euro).10 Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând o scădere cu 6% în raport cu 1998), în anul 2004, 93,1% erau în mediul urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural (7.523 persoane ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea numărului mediu de persoane ocupate la nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din numărului total se regăseşte în 7 localităţi: Craiova (86,1%); Calafat (2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%); Işalniţa (0,7%).În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de 285,7 milioane de euro, din care 90,8% au fost realizate în mediul urban şi 9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul investiţilor se regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%); Segarcea (2,1%); Calafat (1,3%); Bistreţ (1%).

I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj

În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud Vest Oltenia, datele despre primele cinci luni din 2007 arată că judeţul Dolj absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate din Sud Vest Oltenia. Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi comerciale cu participare străină nou înmatriculate în perioada de referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă parte, deţin o pondere nesemnificativă a capitalului subscris cu participare străină.

9 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.10 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (01.01.2007-31.05.2007)

Regiunea

de Dezvoltare SV Oltenia

Judeţul Dolj

Judeţul Gorj

Judeţul Mehedinti

Judeţul Olt

Judeţul Valcea

Înmatriculări de societăţi comerciale (nr) 127 62 3 25 28 9

Ponderea numărului de societăţi (%) 100,00 48,82 2,36 19,69 22,05 7,09Valoarea capitalului total subscris in mii RON 21.245,80 20.930,60 0,60 9,40 12,80 292,40

Valoarea capitalului total subscris (mii Euro) 6.108,26 6.019,23 0,13 2,92 0,35 85,62

Ponderea valorii capitalului social în Euro (%) 100,00 98,54 0,00 0,05 0,01 1,40

Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Olteniaîn perioada 01.01.2007 - 31.05.2007

În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%, însumând peste 361 milioane de euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468 milioane de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut în perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in 200611.

Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006) 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Exporturi FOB (mii Euro) 219.802 225.382 199.233 230.748 311.884 361.171

Importuri CIF (mii Euro) 224.355 269.207 262.698 307.512 375.324 469.720

Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549

Gradul de acoperire a Importurilor (%) 106,1 90,1 82,2 81,3 90,0 76,9

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în perioada 2003-2006, creşterea cea mai importantă a fost înregistrată la categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o valoare mai mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini, aparate şi echipamente electronice (+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă parte, categoriile “Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe” şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%. Totuşi, atunci când aceleaşi produse sunt atât exportate cât şi importate, este probabil ca importurile să fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea materialelor necesare producţiei industriale ce va fi destinată exporturilor. Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini, aparatelor şi echipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât în ceea ce priveşte importurile cât şi exporturile, şi că industria mijloacelor de transport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce priveşte importurile.

11 Diferenţa între calcularea exporturilor FOB si importurilor CIF nu infirmă argumentul despre creşterea dependenţei de pieţele străine, ce reiese din gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în scădere.E


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

0100.000200.000300.000400.000

2003 2004 2005 2006

Total

Materii textile şi articole din acestea

Maşini, aparate şi echipamente electronice

Mijloace de transport

Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe


Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale importurilor CIF au fost înregistrate la categoria de bunuri „Metale comune şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate de „Mijloace de transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamente electrice” (+108%), „Materiale plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale” (+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%).

Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

2003 2004 2005 2006

Total

Maşini, aparate şi echipamente electrice Materii textile şi articole din acestea

Mijloace de transport

Materiale plastice, cauciuc şi articole din acesteaMetale comune şi articole din acestea


I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari

Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale arată faptul că industria prelucrătoare este cea mai importantă ramură atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia, contribuind, la VAB cu 22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şi termică, gazele şi apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte, în judeţul Dolj, contribuţia sectorului construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel naţional (6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%). VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada 2001-2004, cu 35,4%, în timp ce VAB produsă de sectorul construcţiilor a crescut cu 41,4%.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor – Judeţul Dolj (2001-2004)

050

100150200250300350400450

2001 2002 2003 2004

Industrie - Industrie extractivă

- Industrie prelucrătoare - Energie electrică, termică, gaze şi apă

Construcţii


Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din unităţile active în sectorul industriei şi construcţiilor, absorbind circa 18% din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi producând 13,2% din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor a contribuit, în 2005, cu 8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în sectorul industriei şi construcţiilor. În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste 97% din totalul unităţilor active în 2005. Totuşi, ramura energiei electrice, termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa pe care o deţine în cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei de afaceri (25,67%) şi a numărului mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu 78,90% din numărul mediu de persoane ocupate, 68,76% din cifra de afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne oricum sectorul principal din industrie, în timp ce industria extractivă poate fi considerată nerelevantă pentru economia Judeţului Dolj.

Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor (2005)

Număr unităţi active

Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro)

Investiţii Brute (mii Euro)

Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264 - Industrie extractivă 18 4.531 70.526 6.914 - Industrie prelucrătoare 1.401 39.409 871.398 80.420 - Energie electrică, termică, gaze şi apă 16 6.010 325.371 48.930Construcţii 592 10.906 194.030 12.087


Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


Numărul mediu depersoane ocupate

Cifra de afaceri (miiEuro)

Investiţii Brute (mii Euro)

Industrie Construcţii


În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul industrial a crescut cu 47,18% (de la 975 în 2001, la 1.435, în 2005), iar numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de la 56.569 persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă, volumul cifrei de afaceri produs în cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro în plus în raport cu 2001), în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în 2005, 115 mii euro mai puţin decât în 2001). Evoluţia acestor indicatori privind unităţile economice pe clase de mărime sugerează că IMM-urile au contribuit cel mai mult la creşterea numărului total de unităţi active din industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de angajaţi, au crescut cu o rată mult mai mică (+ 2,63%). Rolul puternic exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul industrial este exemplificat foarte bine şi de ceilalţi trei indicatori, unde întreprinderile mari au înregistrat scăderi substanţiale, în special în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate (-23,92%) şi volumul investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în special în ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri (+82,73%) şi investiţiile (+48,47%).

Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile întreprinderi în perioada 2001-2005

-80,00

-60,00-40,00

-20,000,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Total Total IMM-uri Întreprinderi mari

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupateCifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)


În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai semnificativă atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi active cât şi numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

micro-întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii (+50% şi respectiv +29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste 72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial dar concentrând numai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector. Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă a cifrei de afaceri (care s-a dublat în 2005 în comparaţie cu 2001), urmate de întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); se remarcă că microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de afaceri înregistrat de către IMM-urile din sectorul industrial în 2005, în timp ce întreprinderile medii au produs peste 52% din totalul cifrei de afaceri a sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile, microîntreprinderile au înregistrat în 2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19% din investiţiile realizate în sectorul industrial de către IMM-uri, iar întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din investiţii, restul de 54,4% din investiţii fiind realizate de către întreprinderile mijlocii.

Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de mărime, în perioada 2001-2005

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

400,00

450,00

500,00

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)


În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare pentru fiecare din cei patru indicatori luaţi în considerare până acum, şi anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţiile brute.Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai relevante. Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai importante la toate variabile analizate, şi anume: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc. Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile, care se regăsesc printre primele şase sectoare la trei din cele patru variabile. În fine, merită a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care se remarcă în două din cele patru variabile.

În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare contribuie cu aproape 74% din numărul total de unităţi. În frunte se regăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţia de mobilier şi alte activităţi


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

industriale; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea pe suport a înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc..IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile reprezintă peste 75% dintre acestea. industria alimentară şi cea textilă concentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare de întreprinderi medii şi mari, cu peste 50 de salariaţi.

Tabel 24: Numărul unităţilor active din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)

Sector industrialTotal

întreprinderi(a + b)

Total IMM-uri, din care:

(a)

250 salariaţi şi peste

(b)0-9 salariaţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

Total 1.401 1.373 1.031 240 102 281 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 347 343 273 58 12 4

2Fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 197 185 116 37 32 12

3

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 156 156 126 21 9 0

4Industria Construcţiilor metalice şi a produselor din metal 147 145 108 30 7 2

5Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporşi înregistrărilor 100 100 79 16 5 0

6

Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.. 89 86 67 13 6 3


În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate, primele şase sectoare concentrează peste 80% din total.Primele două sectoare (care deţin 40% din totalul) sunt industria textilă şi cea a mijloacelor de transport, urmate de: industria alimentară; industria de mijloace ale tehnicii de calcul, aparate electrice etc..; industria construcţiilor metalice şi echipamente din metal; producţia de mobilier şi alte activităţi industriale. IMM-urile deţin 44,8% din total, restul fiind concentrat la întreprinderi cu peste 250 salariaţi. Un număr relevant de persoane ocupate se remarcă atât la micro-întreprinderile din industria textilă, alimentară şi alte activităţi industriale (peste 22% din total), cât şi la întreprinderile mari din sectorul textil, în industria mijloacelor de transport şi de mijloace ale tehnici de calcul şi echipamente electronice (38% din total).

Tabel 25: Numărul mediu de persoane ocupate din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92




(a)


(b)0-9 salariaţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747

1Fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 9.550 4.186 262 812 3.112 5.364

2Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport n.c.a. 6.396 823 41 40 742 5.573

3 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 5.437 3.080 755 1.126 1.199 2.357

4

Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.. 5.321 1.227 204 279 744 4.094

5Industria Construcţiilor metalice şi a produselor din metal 3.162 1.431 275 606 550 1.731

6

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 1.732 1.732 342 600 790 0


Primele şase sectoare din industria prelucrătoare în ceea ce priveşte cifra de afaceri, concentrează peste 84% din totalul cifrei de afaceri produsă. Unităţile active din industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport, industria alimentară şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi echipamentelor electrice realizează, împreună, aproape 60% din totalul cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, peste 28% fiind produsă numai de industria mijloacelor de transport. Primele trei ramuri industriale sunt urmate de: industria chimică, producţia de mobilier şi alte activităţi industriale şi industria textilă. IMM-urile contribuie cu circa 34% la volumul total al cifrei de afaceri; peste 83% din contribuţia IMM-urilor revine întreprinderilor mici şi mijlocii cu peste 10 salariaţi. Pe de altă parte, peste 27% din totalul cifrei de afaceri este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria mijloacelor de transport, iar 20% este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria alimentară şi din fabricarea substanţelor şi produselor chimice (cu câte 10% fiecare).

Tabel 26: Cifra de afaceri din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii euro)




(a)


(b)0-9 salariaţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

Total 871.398 298.919 54.302 87.813 156.804 572.496

1Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport 250.691 11.501 2.032 1.058 8.411 239.191

2 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 163.662 71.855 13.764 14.704 43.386 91.808

3

Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.. 106.957 32.421 2.969 10.765 18.687 74.536

4 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 98.643 6.282 418 5.864 0 92.361

5

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 58.076 58.076 13.087 14.859 30.129 0

6Fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 54.978 31.429 3.026 7.748 20.655 23.550



CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Primele şase sectoare în ceea ce priveşte investiţiile brute realizează peste 76% din totalul investiţiilor industriei prelucrătoare. Primele trei sectoare (realizând peste 54% din total) cuprind industria alimentară, fabricarea altor produse nemetalice şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi aparatelor electronice, urmate de industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şi industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal. IMM-urile realizează 61% din totalul investiţiilor; industria alimentară concentrează 24% din investiţiile realizate de IMM-uri dar şi peste 50% din investiţiile realizate de întreprinderile mari. De asemenea, se remarcă faptul că sectorul „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice” concentrează 28% din investiţiile realizate de întreprinderile mari.

Tabel 27: Investiţii brute din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii Euro)




(a)


(b)0-9 salariaţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

Total 80.420 49.066 10.698 14.842 23.526 31.3531 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 27.775 11.988 1.712 3.814 6.462 15.7882 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 9.564 784 219 105 460 8.781

3

Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.. 6.463 4.173 240 545 3.388 2.290

4Fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 6.200 4.852 461 2.423 1.968 1.348

5Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 5.884 5.884 2.360 257 3.268 0

6Industria Construcţiilor metalice şi a produselor din metal 5.315 4.107 379 1.616 2.112 1.208


I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural

Structura terenurilor agricole

Structura terenului agricol în perioada 2003-2006 scoate la iveală faptul că ponderea diferitelor categorii de utilizare a terenului a rămas aproape la fel, cu doar mici variaţii (sub 7%) în comparaţie cu anul 2003.

Tabel 28: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj 2003-2006 (ha)Suprafaţa agricolă după modul de folosinţa 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa agricolă, din care: 585.736 585.759 585.699 585.515Suprafaţa arabilă 487.615 487.516 488.677 489.086Paşuni naturale 68.530 68.679 68.435 68.414Fâneţe naturale 2.952 2.952 2.952 2.952Vii şi pepiniere viticole 18.287 18.260 17.538 17.188Livezi şi pepiniere pomicole 8.352 8.352 8.097 7.875

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, p.25.

Potrivit datelor înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002, 83,53 % din suprafaţa agricolă a Judeţului Dolj este suprafaţă arabilă, 11,68 % sunt păşuni naturale, 2,94 % este ocupată de vii şi pepiniere viticole, 1,34 % de livezi şi pepiniere pomicole şi doar 0,5 % de fâneţe naturale. Diferenţa în


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

modul de folosinţă a suprafeţei agricole în Judeţul Dolj în raport cu nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia scoate la iveală natura mai deluroasă a solului la nivel regional, unde păşunile deţin 20,91 %, iar fâneţele ajung la 4,86 % din totalul suprafeţei agricole, în timp ce terenul arabil este sub 70 %.

Diagrama 11: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj şi în Regiunea SV Oltenia (2006)

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde de exploataţii agricole în toată România, din care 3,74 % se aflau în Judeţul Dolj (reprezentând 26,9% din totalul numărului de exploataţii agricole înregistrate în Regiunea Sud – Vest Oltenia).La nivelul Judeţului Dolj, peste 99,6 % din exploataţiile agricole nu aveau personalitate juridică, ocupau 62,81 % din suprafaţa totală şi cultivau 62,51 % din suprafaţa agricolă folosită. Pe de altă parte, unităţile cu personalitate juridică reprezentau doar 0,37 % din numărul total de unităţi, ocupau 37,19% din suprafaţa agricolă şi cultivau 37,49 % din totalul Suprafeţei Agricole Utilizate (SAU).

Tabel 29: Exploataţii agricole şi suprafeţe utilizate (2002)

Indicatori Unitate

Total, din care:

Exploataţii individuale

Unităţi cu personalitate

juridică% din totalul

din Romania

% din totalul

din Regiunea

SVnr tot nr tot % din total nr tot % din

total

Exploataţii agricole nr 168.172 167.544 99,63 628 0,37 3,74 26,9Suprafaţa totală ha 616.499,29 387.237,83 62,81 229.261,46 37,19 3,92 30,71Exploataţii agricole care au utilizat suprafeţe agricole nr 157.449 156.825 99,60 624 0,40 3,66 26,31Suprafaţa agricolă totală utilizată ha 573.338,77 358.410,98 62,51 214.927,79 37,49 2,68 32,11Tractoare nr 7.844 6.303 80,35 1.541 19,65 4,22 34,86

Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Raportul dintre SAU şi totalul exploataţiilor agricole la nivelul Judeţului Dolj (3,41 ha/exploataţie) se situează sub media naţională ( 4,75 ha/exploataţie), dar este mai mare decât media regională 2, 86 ha/exploataţie).


Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - Judeţul Dolj (2006)

83,53

11,681,342,940,50

Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale

Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - Regiunea SV Oltenia (2006)

69,56

20,91

4,862,492,18

Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale

Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Diagrama 12: Suprafaţa Agricolă Utilizată / unitate agricolă din Judeţul Dolj, Regiunea SV Oltenia şi România

Judeţul DoljRomânia Regiunea

SV

3,41

4,75

2,86

0,000,501,001,502,002,503,003,504,00

4,50

5,00

Judeţul Dolj România Regiunea SV

Sursa: Calculele noastre de la INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că SAU înregistrată de exploataţiile agricole individuale, care se ridică la 2,14 ha/exploataţie, este mult sub nivelul înregistrat de unităţile cu personalitate juridică, care se ridică la 342,24 ha/exploataţie. Aceasta reiese din caracteristica specifică a sectorului agricol din Judeţul Dolj (dar şi din România, în general), unde un număr extrem de mare de exploataţii agricole (peste 99 % în Judeţul Dolj) cultivă un procent relativ redus a suprafeţei agricole (63%), în vreme ce un număr foarte mic de unităţi (mai puţin de 0,5 % din totalul unităţilor) folosesc o pondere relativ de mare a suprafeţei agricole (ce se ridică la peste 37% din suprafaţă totală, în Judeţul Dolj).

Tabel 30: Indicatorii principali la nivelul Unităţilor cu personalitate juridică şi exploataţiilor agricole individuale fără personalitate juridică

Indicator Valoare

Unităţi cu personalitate juridică(nr) 628

SAU aferentă unităţilor cu personalitate juridică (ha) 342,24

Suprafaţa agricolă folosită de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 37,49

Tractoare folosite de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 19,65

Tractoare / Nr unităţi cu personalitate juridică 2,45

Exploataţii individuale fără personalitate juridică (nr) 167.544

SAU aferentă exploataţiilor individuale fără personalitate juridică (ha) 2,14

Suprafaţa agricolă folosită de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 62,51

Tractoare folosite de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 80,35

Tractoare / Nr exploataţiile fără personalitate juridică 0,037Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj şi INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,

General Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Diagrama 13: Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelul Judeţului Dolj şi după forma juridică a exploataţiei (2002)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

3,41 2,14

342,24

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

Judeţul Dolj Exploataţii agricoleindividuale

Unităţii cupersonalitate juridică

SAU pe unitate agricolă


La nivelul Judeţului Dolj apar unele diferenţe cu privire la distribuţia SAU: valorile peste medie se înregistrează în localităţile Măceşu de Jos (10,1 ha), Segarcea (6,5 ha), Craiova (6,4 ha), Brabova (5,9 ha), Robăneşti (5,8 ha) şi Orodel (5,5 ha), în timp ce valorile sub medie sunt înregistrate în Podari, Lipovu, Malu Mare, Braloştiţa, Filiaşi şi Bechet.

Activităţi Agricole şi Structura culturilor Valoarea Adăugată Brută (VAB) a sectorului agricol a crescut, în perioada 2001-2004, cu 27,3%. În 2004, sectorul agricol a produs 19% din VAB la nivelul judeţean; mai mult, merită menţionat faptul că, în acelaşi an, agricultură din cadrul Judeţului Dolj a contribuit cu 31,4% la formarea Valorii Adăugate Brute din întregul sector agricol al regiunii SV Oltenia.În perioada 2001-2005, investiţiile brute realizate de unităţile active din sectorul agriculturii au crescut de aproape nouă ori, în timp ce, pe totalul unităţilor active, investiţiile brute au scăzut cu 11%. Pe de altă parte, cifra de afaceri produsă de unităţile active în domeniul agriculturii a crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste 116% cu toate că numărul unităţilor active din sectorul respectiv a scăzut cu 5,46%.

Producţia agricolă din cadrul Judeţului Dolj, este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor, care deţin aproape 80% din producţia vegetală totală, restul fiind împărţit între legume (inclusiv cartofi) (13%), plante oleaginoase (3,2%), fructe (3%), struguri (0,76%) şi leguminoase pentru boabe (0,05%). De-a lungul perioadei 2001-2005, următoarele culturi au înregistrat o creştere a volumului de producţie totală: grâu şi porumb, între +26 şi +36 %; plante uleioase, cu aproximativ 66%; legume, cu aproximativ 74%; fructe, mai mult decât dublu. Pe de altă parte, următoarele culturi au înregistrat scăderi importante: leguminoase pentru boabe, -27,5%; cartofi -15,1%; struguri -75,8%. Diagramele de mai jos arată grafic evoluţia producţiei agricole, relevând faptul că în perioada 2001-2005 producţia nu a fost stabilă. De asemenea, aşa cum sugerează datele privind anul 2002, activităţile agricole din Judeţul Dolj sunt încă afectate dramatic de factorii externi, cum sunt condiţiile meteo.

Tabel 31: Producţia agricolă pe principalele culturi (2001-2005) (tone)Principale culturi agricole 2001 2002 2003 2004 2005

Cereale, din care: 1.055.224 132.293 564.416 1.428.540 1.352.326 Grâu şi secară 584.958 51.393 272.383 760.117 778.509 Porumb 416.469 76.973 284.538 624.762 528.111 Alte 53.797 3.927 7.495 43.661 45.706Leguminoase pentru boabe 1.164 254 680 1.577 845


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Plante oleaginoase 32.963 6.344 39.344 69.733 54.859Culturi pentru industria alimentară 3.489 4.040 3.008 … ….Cartofi 36.954 22.789 30.253 18.576 31.397Legume 108.227 84.031 119.731 222.079 188.654Struguri 53.298 21.578 62.397 58.705 12.882Fructe 18.150 3.356 30.357 17.300 51.048


Diagrama 14: Evoluţia în producţia de cereale, plante oleaginoase şi legume în perioada 2001-2005, in Judeţul Dolj (tone)

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

2001 2002 2003 2004 2005

Grâu şi secară Porumb Plante uleioase Legume

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 15: Evoluţia în producţia de struguri şi fructe în perioada 2001-2005, în Judeţul Dolj (tone)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0

10.00020.000

30.00040.000

50.000

60.000

70.000

80.00090.000

100.000

2001 2002 2003 2004 2005

Struguri Fructe


În ceea ce priveşte îngrăşămintele, în perioada 2003-2006, folosirea lor a crescut cu aproximativ 70% (deşi scăzuse uşor în 2006 comparativ cu 2005). În 2006, îngrăşămintele naturale au contribuit la aproximativ 82% din totalul îngrăşămintelor, în timp ce, în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice, acestea erau în cea mai mare parte bazate pe nitrogen (aproximativ 80%), urmat de cele bazate pe fosfaţi (aproximativ 18%) şi pe potasiu (aproximativ 2%).

Diagrama 16: Evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice pe tipuri (2003-2006) (t)

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000

2003

2004

2005

2006

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)


Diagrama 17: Îngrăşămintele chimice folosite în Judeţul Dolj în 2006 (cota în %)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

80,6

18,21,2

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)


Sectorul agricol din cadrul judeţului Dolj foloseşte o pondere mult mai mare de îngrăşăminte chimice, în comparaţie cu media naţională, care, în 2005, era mai mică de 3% din totalul îngrăşămintelor folosite. De asemenea, sectorul agricol din judeţul Dolj foloseşte în special îngrăşăminte pe bază de nitrogen, reprezentând aproximativ 80% din totalul îngrăşămintelor chimice folosite, în timp ce la nivel naţional ponderea acestui tip este mai mică de 65%, urmată de îngrăşăminte pe bază de fosfaţi (aproximativ 30%) şi pe bază de potasiu (aproximativ 5%). În total, incidenţa îngrăşămintelor pe suprafaţa agricolă în judeţul Dolj este dublă, în comparaţie cu media naţională şi se ridică la 2,16 q de îngrăşăminte pe ha de suprafaţa agricolă (1,14 q / ha la nivel naţional).

Tabel 32: Îngrăşăminte chimice şi naturale folosite în România şi în judeţul Dolj în 2005

România Judeţul Dolj

tone % Tone %

îngrăşăminte chimice (t) 461.000 2,75 26.471 20,91

pe bază de nitrogen (t) 299.000 64,86 20.720 78,27

pe bază de fosfaţi (t) 138.000 29,93 5.353 20,22

pe bază de potasiu (t) 24.000 5,21 398 1,50

îngrăşăminte naturale (t) 16.316.000 97,25 100.132 79,09

Total îngrăşăminte (t) 16.777.000 100,00 126.603 100,00

Suprafaţa agricolă (ha) 147.412.000 …. 585.699 ….

îngrăşăminte / suprafaţă (q/ha) 1,138 …. 2,162 ….

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţul Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

Datele privind producţia medie la hectar (kg/ha) pe principalele culturi, arată că producţia medie de grâu în judeţul Dolj este, în toată perioada 2001-2005, mai bună decât media naţională. De asemenea, în 2005, porumbul şi soia au depăşit media naţională în ceea ce priveşte producţia medie la hectar, dar în timpul anilor precedenţi aceleaşi două culturi au realizat o producţie medie la hectar mai mică decât media naţională. Pentru toate celelalte culturi principale, judeţul Dolj înregistrează o producţie medie sub nivelul naţional. Trebuie remarcat faptul că datele despre producţia medie la hectar la nivelul naţional sugerează că producţia agricolă naţională la principalele culturi nu a suferit “şocul” resimţit în sectorul agricol al Judeţul Dolj în 2002.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Tabel 33: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în judeţul Dolj (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005Grâu şi secară 2.843 259 1.418 3.164 3.160Porumb 2.933 538 1.896 4.256 4.602Floarea soarelui 799 138 852 1.650 1.699Soia 886 1.219 585 1.669 2.717Cartofi 10.012 5.833 8.624 10.134 10.115Roşii 13.167 10.238 14.703 22.283 10.740Varză 15.070 12.721 16.755 20.145 16.404


Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în România (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005Grâu şi secară 2.682 1.780 1.392 2.957 2.668Porumb 3.066 2.902 2.993 4.441 3.952Floarea soarelui 1.029 1.105 1.268 1.595 1.381Soia 1.623 2.033 1.746 2.462 2.186Cartofi 14.393 14.383 13.995 15.920 13.078Roşii 14.141 13.599 16.535 22.743 13.302Varză 20.550 20.303 24.130 21.831 18.406

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul total al animalelor deţinute pe totalul agricultură a crescut în judeţul Dolj cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată la porcine (+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărul bovinelor a scăzut cu 13,27% iar cel al cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj a înregistrat cea mai scăzută creştere (+0,94%).

Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005 2005/2001 in

%Bovine 59.697 56.442 57.829 50.264 51.773 -13,27Porcine 134.086 146.780 155.491 205.813 205.430 53,21Ovine 209.424 188.920 204.353 183.832 224.850 7,37Caprine 45.887 48.392 55.803 55.288 54.675 19,15Cabaline 36.440 34.584 36.499 33.266 33.404 -8,33Păsări 2.571.530 2.340.587 2.331.719 2.838.173 2.838.457 10,38Albine-familii 21.285 18.212 21.342 15.039 21.485 0,94


În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97% din totalul efectivului de animale din cadrul unităţilor care desfăşoară activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile populaţiei nu deţin cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale în cadrul gospodăriilor populaţiei este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele şi albinele-familii au crescut, în perioada de referinţă, mai mult decât totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au scăzut la un nivel mai mic decât totalul judeţean.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj - Gospodăriile populaţiei (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005 2005/2001 in %

Bovine 57.601 54.546 56.216 48.500 50.436 -12,44Porcine 129.244 141.361 149.628 200.255 200.908 55,45Ovine 207.400 187.427 203.318 182.157 223.332 7,68Caprine 45.887 48.385 55.771 55.126 53.970 17,62Păsări 2.557.380 2.315.454 2.290.580 2.797.036 2.793.890 9,25Albine-familii 19.579 18.206 21.149 15.035 21.435 9,48


În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia de carne a scăzut cu 2,38%. În special, carnea de ovine şi caprine a înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de carnea de bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţia cărnii de pasăre a înregistrat o creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport cu restul anilor. Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei de carne realizată în cadrul judeţului Dolj.

Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005) (tone viu)

0

5.000

10.000

15.00020.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2001 2002 2003 2004 2005Producţia de carne greutate vie sacrificată - total, din care:

carne de bovine

carne de porcine

carne de ovine şi caprine

carne de pasăre


În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate următoarele: Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a producţiei laptelui de vacă şi

bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada); Producţia de lână a crescut cu 6,31%; Producţia de ouă a crescut cu 14,47%; Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii efectivului de albine-familii).

În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată o evoluţie mai stabilă decât producţia de carne şi producţia agricolă în general.

Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul Dolj (2001-2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0,0200,0400,0600,0800,0

1000,01200,01400,01600,0

2001 2002 2003 2004 2005

Producţia de lapte - total fizic (mii hl)

Producţia de lână - fizic (tone)

Producţia de ouă (mil. bucăţi)Producţia totală de miere extrasă (tone)


Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în cadrul Regiunii SV Oltenia (2005). Valori peste contribuţia medie totală la producţia animală regională se regăsesc la producţia de lână (32,23% din totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%), ouă (23,8%) şi carne de pasăre (23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu mai puţin de 23,25% la producţia animală regională; valoarea ceea mai scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din totalul produs la nivelul regional.

Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Producţia de carne greutate vie sacrificată - total, din care: carne de bovine carne de porcine

carne de ovine şi caprine carne de pasăre

Producţia de lapte - total fizic (mii hl)Producţia de lână - fizic (tone)Producţia de ouă (mil. bucăţi)

Producţia totală de miere extrasă (tone)

Judeţul Dolj Sud Vest Oltenia

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şiINS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Dotarea cu maşini şi tractoare


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în Judeţul Dolj a crescut uşor (+2,38%). De asemenea, nivelul de mecanizare a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin creşterea numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănători mecanice (+15%). Pe de altă parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al combinelor autopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar, cu 62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează încă la un nivel mai bun decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).

Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul Dolj (2001-2005)

Unitate de măsura 2001 2002 2003 2004 2005

Tractoare agricole fizice buc. 7.691 7.844 7.753 7.422 7.874Pluguri pentru tractor buc. 6.200 6.268 6.190 6.165 6.513Cultivatoare mecanice buc. 1.513 1.515 1.538 1.731 1.817Semănători mecanice buc. 3.921 4.100 4.217 4.203 4.532Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice buc. 422 410 386 408 …Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică buc. 302 238 187 159 168Combine autopropulsate pentru recoltat cereale buc. 1.884 1.871 1.995 1.952 2.016Combine autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 20 16 14 3 12Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 63 74 60 66 75Prese pentru balotat paie şi fân buc. 150 135 129 174 142Combine şi maşini pentru recoltat cartofi buc. 11 12 11 9 1Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic Ha 63,67 62,13 62,89 65,69 62,06

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din cultivatoarele mecanice şi vindroverele autopropulsate pentru recoltat furaje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.

Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)

0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00

Tractoare agricole fizice

Pluguri pentru tractor

Cultivatoare mecanice

Semănători mecanice

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică

Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje

SV Oltenia Judeţul Dolj

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şiINS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Potenţialul rural al judeţului


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi culturale existente cât şi pe varietatea activităţilor economice posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul. Premisa pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.

Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial important de dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care: productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii

producători agricoli şi prin promovarea comasării exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă; produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate; mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită; sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins; produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat într-o fază

de creştere continuă în judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt exprimate cel mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României. Sărbătorile populare din regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în localitatea Pleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua, împletesc coroniţe din bujori şi consumă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea teiului, care se petrece în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.

Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care produc covoarele olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale, covoarele de la Bechet reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc. Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de numeroase monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se vedea secţiunea „Cultură”).

Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi apele termale de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism sportiv pentru pescuit etc).

În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în anul 2005 şi respectiv 2006.Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt, Primăria Bârca, Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos, Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea Stanciului, Primăria Drănic, Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi Primăria Lipovu. Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria Şimnicu de Sus, Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi, Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea rurală; serviciile sociale şi publice; socio-economice; stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către UE; activităţi cultural-artistice, de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere şi reprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi copilului, protecţia mediului prin activităţi de conservare a naturii; activităţi sportive.

Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ: Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole; Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol; Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice; Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe de

dezvoltare rurală; Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora; Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole; Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea

agroturismului; Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.

Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ: Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă; Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale; Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în programe

sociale; Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor; Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale; Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi farmaceutică,

servicii de consiliere prin linie telefonică gratuită; Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea măsurilor

active de ocupare a forţei de muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a grupurilor dezavantajate;

Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială a grupurilor dezavantajate.

Activităţile social – economice includ: Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de

activitate: ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter tradiţional; ateliere de tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video, fotografie; agenţie de impresariat artistic, reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)

Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru proiectele programelor UE includ: Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate; Ateliere de design interior şi exterior; Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale; Case de ajutor reciproc; Service - auto şi vulcanizare.

Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ: Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă; Tabără de creaţie artistică; Tabără naţională de creaţie populară; Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic; Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor; Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european; Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale; Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.

Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă şi includ: Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal, fotbal de

sală etc.; Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.

I.2.7 Servicii

Cadrul General

Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din sectorul serviciilor a crescut, în perioada 2001-2004, cu peste 50%, reprezentând 233,8 milioane de euro. Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează:- comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%;- hoteluri şi restaurante: + 94,6%- transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%.- intermedieri financiare: + 33%;- tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor: + 51%;- administraţie publică şi apărare: +103%. - educaţie: +60%;- sănătate şi asistenţă socială: + 129%.

Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor – Judeţul Dolj (2001-2004) (milioane de euro)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

020406080

100120140160180200

2001 2002 2003 2004

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor

Administraţie publică şi apărare

Educaţie

Sănătate şi asistenţă socială


În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea volumului total al Valorii Adăugate Brute există unele diferenţe importante între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum urmează: - Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al treilea sector de activitate (contribuţia sa la VAB, ridicându-se la 12,68%) în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia 5, după tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii. - Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal acordate întreprinderilor se ridică la 8,25% din totalul valorii adăugate brute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste 10%;- Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă aproape 9% din valoarea adăugată brută, fiind cu două procente mai mare decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei municipiului Craiova, cel mai important centru administrativ şi educaţional din cadrul regiunii SV Oltenia. Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la circa 5% din valoarea adăugată brută, depăşeşte valoarea înregistrată la nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ifov (3,92%, 3,65% şi respectiv 2,94%). - Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare, contribuind în judeţul Dolj şi în regiunea SV Oltenia cu mai puţin de 1,7% şi respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât nivelul naţional (unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB).

În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată de ramura comerţului şi alte servicii personale, sociale şi colective, urmată de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare şi comunicaţii (16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie (10,68%); sănătate şi asistenţă socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri financiare (3,44%).

Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale (ponderea VAB în %) (2004)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

27,20

3,48

16,433,4417,68

13,03

10,688,06

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor

Administraţie publică şi apărare

Educaţie



În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor principale din sectorul serviciilor: Secţiunea „Servicii” prezintă caracteristicile unităţilor ce au desfăşurat activitate de servicii,

respectiv serviciile de piaţa prestate pentru populaţie, poşta şi telecomunicaţiile, tranzacţiile imobiliare, închirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întreprinderilor, precum şi managementul deşeurilor.

Secţiunea „Comerţ” este dedicată unităţilor active din sectorul comerţului intern, în timp ce comerţul exterior este prezentat la secţiunea „I.2.4. Investiţiile străine şi comerţ exterior în cadrul Judeţului Dolj”

Capitolul „Turismul” este dedicat activităţilor turistice şi prezintă o scurtă introducere asupra potenţialului de dezvoltare a activităţilor turistice din cadrul Judeţului Dolj.

Servicii

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor12 a crescut de peste 2 ori, trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Pe clase de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile, reprezentând peste 92% din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate de întreprinderile medii (+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile mari, reprezentând circa 1,8% din totalul, au scăzut cu 20%.

Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)

12 A se vedea definiţia mai sus menţionată.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste


De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor a crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică (+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând 34,4% din totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistrat creşterea cea mai relevantă (+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care concentrează aproape 23% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din totalul de persoane ocupate (2005). Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a scăzut cu aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005).

Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

2001 2002 2003 2004 2005



Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut de două ori (+120%). Întreprinderile mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au înregistrat, în acest caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmate de microîntreprinderi (+165%), care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile mijlocii (+62%), care produc 14,1% din cifra de afaceri (2005). Cifra de afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează 16% din total (2005).


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2001 2002 2003 2004 2005



În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut cu 60%. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori mai mult decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor din sector), iar remarcabilă este şi creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat 60% din totalul investiţiilor realizate de unităţile active în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi respectiv 90%.

Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2001 2002 2003 2004 2005


Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005 (%)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92


Numărul mediu de persoane ocupate Cifra de afaceri Investiţii Brute

Total 100,00 100,00 100,00 100,000-9 salariaţi 92,13 34,47 30,73 30,9510-49 salariaţi 6,19 22,95 39,08 58,4250-249 salariaţi 1,49 26,34 14,17 6,67250 salariaţi şi peste 0,18 16,22 16,00 3,94


Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005



ocupateCifra de afaceri

(mii euro)Investiţii Brute

(mii euro)

Total 2.212 12.369 173.659 40.2720-9 salariaţi 2.038 4.264 53.377 12.46510-49 salariaţi 137 2.839 67.876 23.53150-249 salariaţi 33 3.259 24.609 2.690250 salariaţi şi peste 4 2.007 27.797 1.586


Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi ani, în mod substanţial, în special în ceea ce priveşte investiţiile (-93%), numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul cifrei de afaceri (-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai 1% din numărul unităţilor active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor şi a ocupat un număr mediu de 2.505 persoane, reprezentând 12,34% din total.

Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din cadrul sectorul serviciilor (2005)

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Număr unităţi active (%)

Numărul mediu depersoane ocupate (%)

Cifra de afaceri (%)

Investiţii Brute (%)

Cu capital majoritar de stat Cu capital majoritar privat


Comerţul


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a avut o evoluţie relativ stabilă, crescând cu doar 2,34% în 2005, în raport cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din totalul unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de 6.800 de unităţi pe parcursul întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%), de la 36 la 53 unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi.

Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

2001 2002 2003 2004 2005



Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului a crescut cu 11,34%, în mare parte datorită creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii (+29,2) concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul numărului mediu de persoane ocupate din sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor (-5,07%), în timp ce numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a crescut cu 11,87%.

Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

2001 2002 2003 2004 2005



Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul comerţului a crescut mai bine de 2,3 ori. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile mijlocii (+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri din sectorul comerţului.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile au crescut cu 84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri din sector.

Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

2001 2002 2003 2004 2005



În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut cu 153,48%, în principal datorită creşterii investiţiilor realizate de către microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii (+421,44%), care contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale din sectorul comerţului (2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele realizate de întreprinderile mari au scăzut cu 44,97%.

Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2001 2002 2003 2004 2005



Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului, pe clase de mărime, în 2005 (%)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



ocupateCifra de afaceri Investiţii Brute

Total 100,00 100,00 100,00 100,000-9 salariaţi 93,08 48,85 30,08 29,4310-49 salariaţi 6,62 29,91 35,33 36,4150-249 salariaţi 11,65 17,62 24,59 30,31250 salariaţi şi peste 5,66 3,62 10,00 3,84


Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,pe clase de mărime, în 2005



ocupateCifra de afaceri

(mii euro)Investiţii Brute

(mii euro)

Total 7.387 28.373 1.462.284 86.6570-9 salariaţi 6.876 13.861 439.922 25.50710-49 salariaţi 455 8.486 516.601 31.55350-249 salariaţi 53 4.999 359.520 26.267250 salariaţi şi peste 3 1.027 146.234 3.330


I.2.8 Turismul

Activităţi turistice

În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din totalul de unităţi de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind Vâlcea (cu peste 64%) şi Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-Vest Oltenia deţinea aprox. 5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel relevând o capacitate de cazare turistică relativ mai mică în comparaţie cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România.

Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după judeţ (2005)Regiune/Judeţ Total (număr) Pondere în %

Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 100,00Judeţul Dolj 19 8,37Judeţul Gorj 36 15,86Judeţul Mehedinţi 15 6,61Judeţul Olt 10 4,41Judeţul Vâlcea 147 64,76România 4.226 ….

Sursa: INS Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul Dolj, trebuie remarcate următoarele:

Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri; aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova; dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică

(mai exact câte un hotel fiecare); în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun fel

de unitate de cazare turistică.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică relativ redusă.

Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj (2005) (număr)

Total Hoteluri Hanuri Cabane

turistice Altele

Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 63 17 5 142Judeţul Dolj, din care: 19 10 2 ... 7Municipiul Craiova 13 7 1 ... 5Municipiul Calafat 1 1 … … …Oraşul Filiasi 1 1 … … …Comuna Almăj 1 … 1 … …Comuna Bratovoeşti 1 … … … 1Comuna Bucovăţ 1 1 … … …Comuna Işalniţa 1 … … … 1

Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele despre activităţile turistice în perioada 2003-2006 arată că volumul total al activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în judeţul Dolj. Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi a crescut cu peste 55% şi respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de turişti străini cazaţi în unităţile de cazare turistică a crescut cu peste 50%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a dublat în aceeaşi perioadă, ceea ce sugerează faptul că durata şederii turiştilor străini în judeţul Dolj este în creştere.

Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul Dolj (2003-2006)

2003 2004 2005 2006

SV Oltenia Judeţul Dolj SV Oltenia Judeţul

Dolj SV Oltenia Judeţul Dolj SV Oltenia Judeţul

Dolj

Nr de locuri 15.112 1.179 13.936 1.068 14.672 1.140 14.816 1.297

Nr de locuri /zile în funcţiune 3.701.300 302.380 3.703.400 354.436 3.950.200 405.876 4.226.000 468.908

Nr de turişti cazaţi 324.400 37.255 336.400 38.698 334.200 41.309 370.800 44.392

din care: străini n.a. 5.613 n.a. 6.877 n.a. 8.400 n.a. 8.421

Nr de înnoptări 1.643.100 57.676 1.647.700 78.370 1.601.900 84.366 1.640.900 93.500

din care: străini n.a. 10.135 n.a. 16.138 n.a. 19.032 n.a. 19.876Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric

Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în condiţiile creării unor structuri de gestionare a zonelor adecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populaţia locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea turismului balneo-climateric.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul urban (pentru mai multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitul turistic regional care promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în general ar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti din Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din Segarcea etc..). În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în ce mai mulţi turişti străini în judeţul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile investiţiilor străine.

Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea Adăugată Brută în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)

Sector – Dolj VAB Poziţie Sector - SW Oltenia VABIndustrie prelucrătoare 22,31 1 Industrie prelucrătoare 20,81Agricultură, vânătoare şi silvicultură 19,02 2 Agriculture, hunting and sylviculture 17,93Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective 12,68 3 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii

prestate în principal întreprinderilor 10,17Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor 8,25 4 Transporturi, depozitare şi comunicaţii 9,00

Transporturi, depozitare şi comunicaţii 7,66 5 Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective 7,67

Administraţie publică şi apărare 6,07 6 Construcţii 7,03Energie electrică, termică, gaze şi apă 5,78 7 Administraţie publică şi apărare 6,47Construcţii 5,71 8 Energie electrică, termică, gaze şi apă 6,35Educaţie 4,98 9 Industrie extractivă 4,73Sănătate şi asistenţă socială 3,76 10 Educaţie 3,92Hoteluri şi restaurante 1,62 11 Sănătate şi asistenţă socială 2,85Intermedieri financiare 1,60 12 Hoteluri şi restaurante 1,69Industrie extractivă 0,52 13 Intermedieri financiare 1,37Pescuit şi piscicultură 0,01 14 Pescuit şi piscicultură 0,01

Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006


I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi

I.3.1 Populaţia urbană şi rurală

Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj se confruntă cu o perioadă de depopulare accelerată a zonelor rurale. Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din anul 1994, atunci când ponderea celor două categorii de populaţie a trecut pentru prima dată în favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au pierdut 57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20% în 2006 (-3,99%).

Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada 1990-2006 (număr)

Anul Total Urban Ruralnr nr nr

1990 776.161 386.636 389.5251991 774.082 377.240 396.8421992 761.219 373.085 388.1341993 759.605 375.338 384.2671994 758.895 379.575 379.3201995 756.318 380.860 375.4581996 751.938 383.988 367.9501997 749.311 385.614 363.6971998 747.840 386.089 361.7511999 745.204 385.466 359.7382000 744.243 384.174 360.0692001 741.825 383.048 358.7772002 730.214 368.398 361.8162003 725.342 368.080 357.2622004 720.554 381.702 338.8522005 718.874 383.965 334.9092006 715.989 383.752 332.237

Sursa: INS, Dolj în cifre 2003-2006; INS Dolj Anuarul Statistic 2006;Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi regional în perioada 2003-2005 arată faptul că depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj este mai accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel naţional: în perioada de referinţă, ponderea populaţiei rurale a scăzut în judeţul Dolj cu 2,66%, timp ce aceasta a scăzut cu 1,5% la nivel naţional (de la 46,6% la 45,1%) şi a fost aproape stabilă la nivel regional (aproximativ 50,9%). Mai mult, între anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut 8,05% din populaţia acestora13 (dintr-un total de 853.924 persoane), în timp ce zonele rurale din judeţul Dolj, în aceeaşi perioadă, au pierdut 14,02% din populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbane din judeţul Dolj, reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005, ar sugera că depopularea zonelor rurale nu este efectul indirect al unui proces de urbanizare care se desfăşoară în cadrul judeţului, ci, probabil, un efect de îmbătrânire a populaţiei sau de mişcare migratorie a populaţiei în afara judeţului. De fapt, datele privind fluxurile de mişcare migratorie a populaţiei sugerează că acest fenomen, cu un bilanţ de mai puţin de 0,2% de persoane care îşi schimbă rezidenţa sau domiciliul în perioada 2001-2005, nu ar

13 Populaţia urbană depăşeşte populaţia rurală la nivel naţional din anul 1986, când ponderea populaţiei rurale era de 49.4%, iar din 1990 aceeaşi cifră s-a menţinut la circa 45% şi a crescut din nou la mai mult de 46-47% în 2002 şi 2003.

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

părea a fi un element relevant pentru a determina scăderea populaţiei. În orice caz, bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba domiciliul este negativ pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale. Din păcate, incidenţa reală a mişcării migratorii neînregistrate nu poate fi estimată, la acest stadiu.

Tabel 47: Ponderea populaţiei rurale/urbane în perioada 2003-2005, Judeţul Dolj, Regiunea SV şi România (%)

2003 2004 2005

Urban Rural Urban Rural Urban RuralJudeţul Dolj 50,75 49,25 52,97 47,03 53,41 46,59Regiunea Sud vest 49,07 50,93 49,07 50,93 49,05 50,95Romania 53,40 46,60 54,90 45,10 54,90 45,10

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori cuprind circa 58% din totalul populaţiei judeţene (iulie 2006). Doar Municipiul Craiova concentrează 42% din populaţia judeţului, fiind cel de-al şaselea oraş din România după mărime. Totuşi, numărul locuitorilor din cele mai populate localităţi din cadrul Judeţului Dolj, a scăzut în medie cu peste 4% (însumând 17.544 persoane) în 2006 faţă de 2001, cele mai ridicate rate de scădere în perioada (2006/2001) înregistrându-se în Municipiul Calafat (11,17%), Municipiul Băileşti (8,55%) şi oraşul Filiaşi (6,74%). Municipiul Craiova a înregistrat o scădere a populaţiei de 3,45%, reprezentând 10.739 persoane şi peste 61% din scăderea totală populaţiei judeţului. Trebuie de asemenea menţionat faptul că, dintr-un total de 25.836 persoane, reprezentând scăderea numărului de locuitori în întregul judeţ Dolj în perioada 2001-2006, Municipiul Craiova deţinea 41,5%.

Tabel 48: Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori 2001-2006Nr. Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 20061 Municipalitate Craiova 311.326 300.487 300.843 297.291 300.182 300.5872 Municipalitate Băileşti 22.026 20.780 20.642 20.491 20.320 20.1433 Oraş Filiaşi 20.374 19.425 19.251 19.207 19.142 19.0114 Municipalitate Calafat 20.692 19.197 18.955 18.732 18.571 18.3805 Oraş Dăbuleni 13.853 13.956 13.769 13.673 13.510 13.4036 Comună Poiana Mare 12.201 12.395 12.294 12.193 12.080 11.9967 Comună Sadova 8.203 8.562 8.529 8.525 8.511 8.4948 Oraş Segarcea 8.630 8.509 8.389 8.342 8.267 8.2309 Comună Moţăţei 8.294 8.238 8.170 8.059 7.953 7.87610 Comună Daneţi 6.923 7.254 7.118 7.048 6.962 6.868 Total 432.522 418.803 417.960 413.561 415.498 414.978

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Anuarul Statistic al judeţului Dol 2006

I.3.2 Reţeaua de localităţi

Dezvoltare urbană


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Reţeaua aşezărilor urbane din judeţul Dolj cuprinde 7 localităţi, şi anume: Municipiul Craiova, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Municipiul Calafat, Oraşul Dăbuleni, Oraşul Filiaşi, Oraşul Segarcea. În cele ce urmează este prezentat un scurt profil pentru fiecare aşezare urbană.

Municipiul Craiova

Cu 300.182 locuitori (2006), reprezentând aproximativ 42% din populaţia judeţului Dolj, municipiul Craiova este cel mai mare oraş din sud-vestul României şi cel mai important pol regional de dezvoltare din zonă, fiind de altfel denumit şi „Capitala Olteniei”.Zona periurbană a municipiului este compusă din 18 comune care include 87 de sate. Mărimea medie a comunelor şi satelor este de 3.492 şi, respectiv, 723 de locuitori. Mai exact, aşezările de mărime mică şi medie (între 250 şi 500 de locuitori) reprezintă peste 52% din totalul aşezărilor, urmate de aşezările de mărime medie şi mare (peste 750 de locuitori), reprezentând 32,4% din total.

Harta 3: Poli de dezvoltare urbană în regiunea Sud-Vest Oltenia

Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

Notă: Harta a fost simplicată faţă de varianta originală; prin această hartă se intenzionează numai remarcarea Municipiului Craiova ca şi pol de dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia, în comparaţie cu celelalte reşedinţe de judeţ.

Mare parte din localităţile periurbane sunt aliniate de-a lungul principalelor rute de transport, ceea ce face ca traficul rutier să crească înspre şi dinspre centrul polului regional pe o distanţă mai mare, cât şi ca zona construită să se concentreze în direcţia principalelor rute de transport şi să menţină subdezvoltată o importantă parte a împrejurimilor din vestul Craiovei.


http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

De asemenea, trebuie subliniate următoarele puncte critice majore: trecerea bruscă de la mediul urban la o zonă puternic rurală; deficienţa utilităţilor publice (inclusiv reţeaua de apă potabilă) din zonele periurbane; construirea de noi clădiri care nu au continuitate arhitectonică cu aşezările rurale tradiţionale; dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier; dezvoltarea insuficientă a sectorului de servicii din municipiul Craiova, fapt care încetineşte

continuarea dezvoltării acestei zone.14

Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Craiovei datează din secolul XIV, fiind consemnată pe piatra funerară a lui Vladislav I, dar istoria aşezării este mult mai veche datând din vremurile Imperiului Roman. În secolul XIV Craiova era un târg şi un nod comercial important; la sfârşitul secolului, oraşul a dobândit o poziţie privilegiată când aici s-a aflat Marea Bănie de Craiova, controlată de familia boierilor Craiovesti, a două instituţie politică a ţării. Totuşi, perioada de dezvoltare maximă a oraşului a început în secolul XIX, când Craiova s-a bucurat de o înflorire economică, urbanistică şi edilitară. Începând din anii’60 oraşul a devenit un puternic centru industrial.În prezent, economia Craiovei este caracterizată de un puternic sector industrial, chiar dacă după 1989 a fost înregistrată o scădere a producţiei industriale şi a început o fază radicală de restructurare. Sectorul cuprinde numeroase mari unităţi industriale în domeniul construcţiilor de maşini (Electroputere, Întreprinderea de Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare, Întreprinderea de Avioane, Întreprinderea de Reparaţii Locomotive etc.), industria electrotehnică (Electroputere), industria chimică (Doljchim), industria alimentară (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA etc.), industria textilă (Fabrica de Confecţii), industria materialelor de construcţii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn) şi industria de automobile. O pondere relevantă din populaţia Craiovei este activă de asemenea în sectorul de servicii, în special în comerţ (15% din totalul populaţiei active), educaţie (8%) şi sănătate (5,7%). Pe de altă parte, dezvoltarea turismului este totuşi limitată; iar tendinţa vizitatorilor atraşi de patrimoniul cultural şi artistic remarcabil al Craiovei pune în evidenţă un interes crescut. Vestigii importante aparţin istoriei bogate a oraşului. Printre cele mai importante clădiri ale arhitecturii ecleziastice şi laice din Craiova se numără: Mănăstirea Cosuna (1572); Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris. Craiova reprezintă un pol cultural de importanţă naţională: Muzeul de Artă, localizat în Palatul Jean Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri, şi Teatrul Liric „Elena Teodorini” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.Craiova cuprinde două Universităţi publice cu 16 facultăţi, la care se adăugă facultăţile private, pentru aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv şi tehnologic. Mai mult, infrastructura educaţională cuprinde 28 licee, 26 scoli şi 33 grădiniţe. Infrastructura sanitară include 6 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; Spitalul Clinic Municipal Filantropia; Spitalul Clinic Nr. 3 Victor Babeş; Spitalul Militar; Spitalul Universitar CF Craiova; Spitalul Clinic de Urgenţă Militar), precum şi 4 spitale-centre de specialitate (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie; Centrul de Cardiologie Craiova; Catedra de Pediatrie; Spitalul de Pneumoftiziologie).

Municipiul Băileşti

14 Sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Strategia de Dezvoltare Locală pentru Municipiul Craiova, Decembrie 2006.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Cu o populaţie de 20.143 de locuitori, Municipiul Băileşti este aşezat în Marea Câmpie Română, la 57 km sud-vest de Craiova şi la 32 km nord-vest de Calafat, la o depărtare de 18 km faţă de Dunăre. Municipiul Băileşti este străbătut de pârâul Balasan, la care printr-un baraj artificial a fost creat lacul Cilieni, cu o suprafaţă de 33 ha, în prezent folosit ca lac de agrement. Suprafaţă totală a teritoriului municipal este de 16.376 ha. Băileşti se află pe ruta feroviară Craiova-Calafat şi este bine conectat la reţeaua rutieră. Economia locală se bazează în principal pe sectorul agricol şi zootehnic, fiind în mod special dezvoltate viticultura, apicultura şi legumicultura. Activităţi non agricole relevante includ următoarele: industria de morărit şi panificaţie; industria confecţiilor; construcţii; activităţi în domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnătoriei metalelor neferoase. Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum sunt Muzeul Câmpia Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea. Infrastructura educaţională cuprinde 9 grădiniţe, 6 şcoli generale şi 2 licee. Spitalul Municipal Băileşti garantează asistenţă sanitară la nivel local.

Oraşul Bechet Având o populaţie de 3.973 de locuitori şi o suprafaţă totală de 25,31 km2, oraşul Bechet este amplasat pe graniţa sud-orientală între România şi Bulgaria, în dreptul localităţii bulgăreşti Oreahovo şi este un important punct de trafic internaţional. Bechet reprezintă al doilea cel mai important port din judeţul Dolj, după cel de la Calafat şi este un punct de trecere (cu bacul) spre Bulgaria, fiind o rută preferată pentru Sofia şi, mai departe, Turcia şi Grecia; mai mult oraşul este un nod rutier important, pe aici trecând drumurile naţionale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet şi Bechet – Corabia. Economia locală se bazează pe sectorul agro-industrial, în special, industria prelucrătoare de fructe şi legume. Pe de alta parte, în Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice precum şi sărbători tradiţionale, care ar putea să fie valorificate din punct de vedere turistic. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival popular. Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.Infrastructura educaţională a oraşului cuprinde 2 gradiniţe, 2 şcoli şi un Liceu Teoretic. O Unitate Medico-Socială Bechet garantează asistenţă sanitară.

Municipiul Calafat Municipiul Calafat este amplasat în Câmpia Ciuperceni, la extremitatea sud-vestica a judeţului Dolj, pe graniţa sud - vestică între România şi Bulgaria, pe malul stâng al Dunării, în dreptul localităţii bulgăreşti Vidin, la o distanţă de 90 km de Craiova. Municipiul are o suprafaţă de 138 km2 şi componenta sa administrativă cuprinde trei localităţi rurale: Basarabi, Golenti şi Ciupercenii Vechi. Populaţia municipiului – împreună cu satele componente – este de cca. 20.000 de locuitori (18.380 în Calafat) (2006). Prima atestare documentară a municipiului Calafat datează din anul 1424, iar rădăcinile sale istorice sunt mult mai profunde şi ajung până în epoca bronzului. În antichitate, Calafat a reprezentat principala poartă de comerţ a Ţării Româneşti. Astăzi, în Calafat, există un port fluvial, care reprezintă un important punct de legătura cu Bulgaria; iar in viitor rolul său strategic va fi valorificat prin construcţia Podului peste Dunăre, Calafat - Vidin, acum în stadiu de proiect.Teritoriul municipiului Calafat este bine conectat la reţeaua rutieră, prin 13 km de drumuri europene, 15 km de drumuri naţionale şi judeţene, precum şi la reţeaua feroviară, având peste 25 km căi ferate. Populaţia este ocupată în industrie (în special în sectorul confecţiilor textile şi metalice, în producţia de


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

amidon şi glucoză şi în sectorul energiei termice), agricultură şi activităţi comerciale; se fac eforturi pentru o mai buna valorificare a potenţialului turistic al localităţii şi împrejurimilor. Din punct de vedere a culturii, Calafat are obiective remarcabile printre care se numără Muzeul de Artă şi Etnografie, Monumentul Independenţei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat beneficiază şi de o Casă de Cultură cu 2 săli de spectacole (600 locuri) şi o bibliotecă cu 2 filiale (42.000 volume). Infrastructura educaţională cuprinde 6 grădiniţe, 5 şcoli generale, 2 licee, 2 şcoli postliceale, precum şi secţia unui institut de învăţământ superior. În Calafat există şi un Spital Municipal. Oraşul Dăbuleni Oraşul Dăbuleni este amplasat în zona sud – vestică a judeţului Dolj, între localităţile Bechet şi Corabia, şi foarte aproape de graniţa cu Bulgaria. Oraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde prin toată partea sudică a judeţului Dolj, într-o direcţie paralelă cu Fluviul Dunărea. Dăbuleni este plasat în Lunca Dunării, iar teritoriul se extinde pe o suprafaţa de 18.286 ha şi este caracterizat, în partea sudică, de prezenţa câmpiilor parţial acoperite de dune nisipoase, ceea ce conferă zonei numele „Sahara Olteniei”, în timp ce partea de nord a teritoriului este caracterizat de dealuri joase. Dăbuleni are o populaţie de 13.403 locuitori (2006), care se ocupă, în principal, cu activităţi agricole. Mai în detaliu, agricultura locală, bine cunoscută în toată România, este specializată în cultivarea pepenilor gălbeni şi roşiilor. Sistemele de irigare acoperă jumătate din teritoriul oraşului şi, în general, sectorul agricol este în faza de modernizare şi cu un nivel de mecanizare în creştere.Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile cauzate de fluviul Dunărea.

Oraşul Filiaşi Oraşul Filiaşi se află în partea de nord a judeţului Dolj; teritoriul oraşului, cu o populaţie de 19.001 de locuitori, are o suprafaţă de 99,73 km² şi cuprinde 6 localităţi: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Jos, şi Uscăci. În trecut, Filiaşi a fost un important târg comercial şi, în prezent, a devenit un important nod feroviar şi rutier al Olteniei, respectiv pe rutele Craiova - Drobeta Turnu-Severin şi Craiova - Târgu Jiu.Prima atestare documentară a numelui oraşului Filiaşi datează din ianuarie 1573, însă descoperirile arheologice de pe teritoriul oraşului au scos la iveală ceramică din epoca bronzului, precum şi “Tezaurul de la Filiaşi”, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Pe o perioada de 400 de ani, o familie de boieri, pe nume Filişanu, a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Aşadar, cele mai importante edificii ale asezarii, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor sunt legate de numele acestei familii. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.Economia oraşului este caracterizată de existenţa unor unităţi industriale în următoarele domenii: electrotehnica; mecanica; construcţii de maşini; prelucrarea lemnului. Infrastructura educaţională cuprinde 8 grădiniţe, 5 şcoli şi 1 Liceu. În Filiaşi există un Spital Orăşenesc.

Oraşul Segarcea Amplasat la vestul râului Jiu, în câmpia Segarcei, parte a Câmpiei Centrale a Olteniei, la o distanţă de 28 km de Craiova, Segarcea are o populaţie de 8.230 locuitori (2006). Oraşul este bine conectat la reţeaua rutieră şi feroviară aflându-se, pe calea ferată Craiova-Calafat precum şi pe drumurile judeţene 561 Craiova-Segarcea, 561 A Segarcea-Băileşti şi 561 B Segarcea-Dranic. Teritoriul oraşului are o suprafaţă de 116,48 km2.Segarcea dispune de unităţi industriale în industria alimentară şi chimică şi este un puternic centru agricol. Calitatea solului, foarte prielnic pentru dezvoltarea agriculturii (în special, pentru viţa de vie şi cereale), este cunoscută încă din vechime. Denumirea oraşului, de exemplu, provine din îmbinarea între două cuvinte din limba latină: "seges" = câmp, teren, pământ productiv, şi "arcesitus" = cel căutat, cel dorit, cel visat, ajungând la cuvânt Segarcea, adică “pământ mult dorit”.În prezent, Segarcea este un renumit Centru Viticol independent, cele mai cunoscute vinuri produse fiind vinurile roşii de înalta calitate, cum ar fi Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar şi câteva vinuri albe, ce includ Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Feteasca Regală şi Muscat Ottonel.


http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta_Turnu-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Usc%C4%83ci%2C_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83carii_de_Jos%2C_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frato%C5%9Fti%C5%A3a%2C_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Brani%C5%9Fte_(Filia%C5%9Fi)%2C_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2lta%2C_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alm%C4%83jel%2C_Dolj

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

De asemenea, oraşul este cunoscut pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de Chasselas, Muscat Hamburg şi Muscat de Adda.În oraşul Segarcea există unele obiective culturale, care ar putea influenţa dezvoltarea turismului rural, urban, cultural şi religios, ca de exemplu: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala Veche, construită în anul 1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, operă a sculptorului C. Caranica edificată în anul 1920. Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultură Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.În Segarcea există 3 grădiniţe, 2 şcoli şi un Grup Şcolar. Infrastructura sanitară cuprinde Dispensarul Policlinic Segarcea şi Spitalul Orăşenesc Segarcea.

Străzile orăşeneşti şi transportul public în mediul urban din cadrul Judeţului DoljÎn 2005, mediul urban din judeţul Dolj cuprindea 707 km de străzi orăşeneşti, din care 53,4% deserveau municipiul Craiova, 11,6% municipiul Băilesti, 11% oraşul Bechet, 7% oraşul Dăbuleni, 6,4% municipiul Calafat şi 5,2% oraşele Filiaşi şi Segarcea. Cel mai mare nivel de modernizare al străzilor s-a înregistrat în municipiul Calafat (86,7%) şi în oraşul Filiaşi (73%), în timp ce în municipiul Craiova 69,6% din străzile orăşeneşti erau modernizate in 2005, iar oraşul Bechet, cu 12,8%, a avut cel mai mic nivel de modernizare a străzilor orăşeneşti.

Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005

Lungimea străzilor în km, din care: Nivel de modernizare

Total Modernizate %Total 707 408 57,7Municipiul Craiova 378 263 69,6Municipiul Băileşti 82 52 63,4Municipiul Calafat 45 39 86,7Oraşul Bechet 78 10 12,8Oraşul Dăbuleni 50 7 14,0Oraşul Filiaşi 37 27 73,0Oraşul Segarcea 37 10 27,0


În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj tramvaiele şi autobuzele circulă doar în municipiul Craiova, de altfel singura zonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie. Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu 2001, numărul pasagerilor transportaţi de tramvaie a crescut cu 44 % în aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor transportaţi de autobuze a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu 2002. În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea a crescut (cu 4%) şi a ajuns la 101.751.

Spaţii verzi în mediul urban din judeţul DoljSuprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul Dolj se află sub valoarea recomandată de Comisia Europeană (12 m2 / locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36 m2 / locuitor) şi Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiova acest indicator ajunge la aproximativ 10 m2 / locuitor.

Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul DoljMunicipiu/oraş Suprafaţa totală

(ha)Spaţiile verzi (m2/locuitor) Principalele parcuri şi grădini

Craiova 298,34 10,03 Parcul Romanescu, Grădina Botanică, Grădina Sf. Dumitru, Grădina Mihai


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Bravu

Calafat 15,40 8,22 Parcul Debarcader, Parcul 1 Mai, Parcul Copiilor

Băilesti 2,80 1,36 ….Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006

Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban 2001 2002 2003 2004 2005

StrăziStrăzi (km), din care 577 577 577 700 707 modernizate (km): 371 371 376 399 408

Spaţii verziSpaţii verzi în interiorul oraşelor şi municipalităţilor (ha) 1.300 1.300 1.300 1.303 1.305

Transportul public urbanNr de oraşe dotate cu tramvaie 1 1 1 1 1Lungimea totală simplă a liniilor de tramvai (km) 39,0 38,9 39,0 19,8 17,0Nr de vagoane de tramvai 104 107 100 70 44Pasagerii transportaţi de tramvaie (mii persoane) 14.457 13.796 14.868 18.018 20.838Nr de oraşe dotate cu autobuze 1 1 1 1 1Nr de autobuze … 949 947 865 760Pasagerii transportaţi de autobuze (mii persoane) 33.290,0 31.829,6 28.465,0 37.866,0 38.110,0

MaşiniMaşini înregistrate (inclusiv taxiuri) … 97.730 100.706 101.523 101.751

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Dezvoltare rurală

Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată din cauza unui număr de factori complecşi care includ tendinţele demografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de ocupare, dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul de accesibilitate, dar şi calitatea mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul de viaţă şi nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.

În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei cât şi cu o tendinţă constantă de depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a scăzut cu 14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţia totală a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.

Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale incluzând 13% dintre microîntreprinderi şi doar 5% din totalul întreprinderilor mari localizate în judeţ.Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul agricol, caracterizat, pe de o parte de un număr mare de exploataţii agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şi pe de altă parte de un număr relativ mic de unităţi cu personalitate juridică (aprox. 0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şi care produc şi în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din Judeţul Dolj de fapt ascunde, în realitate, o sub-ocupare în agricultura de subzistenţă.

Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de bază în sănătate este în principal concentrată în mediul urban unde, spre exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

ce numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 de locuitori în mediul urban şi 7,6/10.000 de locuitori în mediul rural.

Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de accesibilitatea limitată a zonelor rurale, datorită dezvoltării deficitare a infrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene şi comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice la nivel de judeţ (29,6 km/km2, spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a reţelei de căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la nivel regional şi 45,9 km/1000 km2 la nivel naţional).

Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de asemenea redus prin dotarea deficitară cu infrastructură de mediu. Cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele rurale. Mai mult, există câteva depozite de deşeuri industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fie închise.

În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor economice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor naturale existente.


I.3.3 Forţa de muncă

In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de 60,48% din totalul populaţiei rezidente, ajungând la 434,8 mii de persoane şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane active la nivel naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active în Regiunea SV Oltenia (917,3 mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de 438,5 mii persoane, dintre care 1,48% erau pensionari iar 7,05% erau persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate permanentă de muncă. Pe de altă parte, în acelaşi an, 0,3% din totalul forţei de muncă era reprezentat de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă şi 7,38% erau alte persoane active sub şi peste vârsta de muncă; balanţa migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de persoane şi contribuind la 0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ cu anul 2001, numărul de pensionari în vârstă de muncă care nu mai lucrează a scăzut cu 40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă a crescut cu 21,6%. În aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând persoanele salariate) la totalul forţei de muncă a scăzut cu 8%.

Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii persoane)An 2001 2002 2003 2004 2005Total 437,8 436,8 434,3 435,2 434,8Populaţia în vârstă de muncă 437,2 435,7 438,0 437,7 438,5Pensionari în vârstă de muncă care nu mai lucrează 10,8 6,4 9,0 7,8 6,5Populaţia în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă 25,4 27,1 28,2 30,0 30,9Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3Alte persoane active sub şi peste vârsta de muncă 34,8 33,6 33,1 33,1 32,1Balanţa migraţiei inter-judeţene 0,5 -0,4 -0,1 0,8 0,3

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj a scăzut de la 44,6% la 39,6%; totuşi, în 2005, rata globală de activitate a populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV Olteniei (36,79%) precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioada de referinţă, rata de activitate masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea feminină.Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la 48,9% la 63,1%; rata dependenţei masculine a crescut cu 16% în timp ce rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei regionale (60,1%) cât şi celei de la nivel naţional (57,7%). Totuşi, descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata de ocupare a bărbaţilor in judeţul Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu 6,4 puncte procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional şi cu 4,5 puncte procentuale sub rata de ocupare a bărbaţilor la nivelul naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor din judeţul Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncte procentuale peste nivelul regional, respectiv cel naţional. În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică atât decât nivelul regional (6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi, se remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj a fost cu 0,7 procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada 2002-2005, rata şomajului a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.

Tabel 53: Rata globală de activitate15, dependenţă economică, rata de ocupare şi rata şomajului

15 Rata globală de activitate reprezintă raportul dintre populaţia civilă angajată şi totalul populaţiei rezidente.

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

in judeţul Dolj (2001-2005)

2002 2003 2004 2005

Rata globală de activitateTotal 40,7 40,6 38,9 39,6Bărbaţi 43,9 44,0 40,5 42,5Femei 37,6 37,3 37,3 36,8 Rata de dependenţă economică Total 58,3 60,5 65 63,1Bărbaţi 53,9 54,7 68,4 63,6Femei 63,1 66,9 61,5 62,6 Rata de ocupare Total na 63,2 62,2 60,6Bărbaţi na 65,0 64,6 59,4Femei na 61,3 59,9 61,9 Rata şomajului Total 7,1 8,0 5,8 6,3Bărbaţi 7,7 8,5 6,6 7,6Femei 6,5 7,5 5,0 5,0

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV Oltenia şi în România în anul 2005

36,79

60,165,8

54,3

6,6 6,9 6,2

38,80

57,763,9

51,5

7,2 7,7 6,4

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

Regiunea SV Oltenia România

Rată globală de activitate Rată de ocupare Rată de ocupare a bărbaţilor

Rată de ocupare a femeilor Rată de şomaj Rată de şomaj a bărbaţilor

Rată de şomaj a femeilor


În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populaţia rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1% din totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia. Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, urmate de industrie, cu 18,15% (în principal industria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din totalul populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61% din totalul populaţiei ocupate civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu 2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuie remarcat faptul că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în perioada 2001-2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61% în 2005, ceea ce dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în Judeţul Dolj, într-o fază de dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte, distribuţia populaţiei ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004) evidenţiază faptul că în regiunea SV Oltenia sectorul serviciilor, cu 28,15% din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în Judeţul Dolj, în timp ce atât sectorul agriculturii cât şi cel industrial, cu 45,08% şi respectiv 21,23%, deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari decât cele înregistrate în Judeţul Dolj.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în sectorul agricol, practică agricultura de subzistenţă, orientată în principal spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări relativ reduse a unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate se ascunde o sub-ocupare. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză aprofundată care să evidenţieze incidenţa activităţilor economice şi sociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor, cum sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.

Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005Total 293,9 276 270,6 263,8 266,6Agricultură, vânătoare şi silvicultură 127,9 133,7 128,8 116,7 117,5Industria 47,4 49,9 48 49,8 48,4 - Industria extractivă 1,6 1,9 1,9 2 1,8 - Industria prelucrătoare 38,7 41,3 40,9 42,7 41,4 - Industria electrică şi termică, gaz şi apă 7,1 6,7 5,2 5,1 5,2Construcţii 9,2 10,6 10,2 10,4 11,1

Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a autovehiculelor şi bunuri personale si de gospodărie 27,6 28 28,7 29,7 31,4Hoteuri şi restaurante 1,7 2,2 2,8 3,4 3,2Transport, depozitare şi comunicaţii 11,2 10,4 10,1 9,3 10Activităţi financiare, bancare şi de asigurare 1,7 1,7 1,7 1,7 1,8Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte servicii, în principiu pentru întreprinderi 6,2 6,1 6,8 7,3 7,8Administraţia publică 3,9 4,3 4,3 4,7 5,2Învăţământ 14,5 14,2 13,8 13,6 13,6Sănătate şi asistenţă socială 10,5 11,3 11,6 12,2 11,4Alte servicii colective, sociale şi personale 3,7 3,6 3,8 5 5,2

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j

În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul serviciilor a contribuit cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din populaţia ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorul agricol, cu peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB a Judeţului Dolj.

Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi contribuţia la VAB pe macro-sectoare economice din judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004) (%)

Judeţul Dolj Regiunea SV Oltenia Populaţia ocupată

civilă

Valoare Adăugată

Brută

Populaţia ocupată

civilă

Valoare Adăugată

BrutăAgricultură, vânătoare şi silvicultură 44,24 19,02 45,08 17,93Industrie şi construcţii 22,82 34,33 25,66 38,93Servicii 32,94 46,65 29,26 43,04

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005

O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active pe macro-sectoare de activitate arată că sectorul agricol ocupă aproape jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar deţine doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra de afaceri de 1,17% din totalul cifrei de afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte, industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine 11,06% din unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi realizând peste 40%


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorul serviciilor deţine cea mai mare pondere a unităţilor active, producând aproape 54% din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii, şi ocupă 33,6% din populaţia ocupată activă.

Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile unităţilor active pe macro-sectoare economice (pondere în %) (2005)

Populaţia ocupată

civilă

Numărul unităţilor

active

Cifra de afaceri

unităţilor active

Investiţiile unităţilor

activeAgricultură, vânătoare şi silvicultură 44,07 2,67 1,18 4,08Industrie şi construcţii 22,31 15,62 44,87 45,62

Servicii33,62 81,71 53,95 50,30

Total 100,00 100,00 100,00 100,00Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV

Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005

Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în 2004, la 17.834 persoane, din care, 38% erau femei şi 56,73% nu beneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în 2005, în comparaţie cu 2001. Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea Legii 76/2002 pentru bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor referitoare la forţa de muncă conform rezultatelor Recensământului Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din 2001 nu sunt în totalitate comparabile cu cele înregistrate în anii următori. În consecinţă, scăderea şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi deci se merită a fi menţionat faptul că în comparaţie cu 2002, rata şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.

Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005

Număr

Totalul şomerilor din care: 36.921 20.934 23.580 16.176 17.834Femei 15.741 9.205 10.425 6.923 6.777Persoane ce nu beneficiază de drepturi băneşti 11.992 6.773 9.890 8.123 10.118 %Femei 42,63 43,97 44,21 42,80 38,00Persoane ce nu beneficiază de drepturi băneşti 32,48 32,35 41,94 50,22 56,73


În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti, 64,24% erau persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale; 26,7% aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare. Luând în considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază de drepturi băneşti, pe grupuri de vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare parte a persoanelor cu competenţe profesionale de bază s-au încadrat în grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă), pe când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 ani deţinea cea mai mare parte a persoanelor cu studii superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub 25 de ani şi între 40-49 de ani deţineau cea mai mare parte dintre şomeri având studii medii (peste 30%).

Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti,


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr de persoane)

Total

Grupuri de vârstă (ani)

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-5555 şi peste

Total, din care: 7.716 2.363 600 1.777 1.932 840 204Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale 4.957 1.224 294 1.283 1.391 616 149Persoane cu studii medii 2.060 823 148 425 447 171 46Persoane cu studii superioare 699 316 158 69 94 53 9


Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste

Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare


Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti persoanele cu studii primare, în principal, făceau parte din grupurile de vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%). În jur de 40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte din grupul de vârstă de sub 25 de ani.

Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0,00

5,0010,00

15,00

20,00

25,0030,00

35,00

40,0045,00

50,00

Persoane cu studii primare,gimnaziale şi profesionale

Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste


I.4 Echiparea teritoriului

I.4.1 Căi de comunicaţie

Infrastructura rutieră

Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria, judeţul Dolj este traversat de Coridorul Pan - European IV, care face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia (Istanbul), via Bratislava, Budapesta, Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.

Harta 4: Coridorul Pan-European IV


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf

Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+ 0,03%), în timp ce ponderea drumurilor publice modernizate rămâne încă sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la 21,9%, în 2001, la 22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelul naţional cât şi sub cel regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă parte, nivelul modernizării drumurilor naţionale (88,42% din lungimea totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este mult sub nivelul naţional, în schimb este peste valoarea regională, probabil datorită prezenţei în judeţ a Municipiului Craiova, fiind cel mai important pol regional de dezvoltare precum şi principalul nod de transport din partea de sud-vest a României. În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar puţin sub 7% erau modernizate şi 36% erau acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor judeţene şi comunale modernizate (deşi încă la un nivel foarte scăzut) era în jur de 10% la nivel naţional şi 20% la nivel regional.

Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005Drumuri Publice (km), din care: 2.190 2.200 2.217 2.217 2.197

Modernizate (%) 21,96 21,86 21,70 21,97 22,67

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 32,19 32,05 31,80 31,80 31,41

Din totalul drumurilor publice: 2001 2002 2003 2004 2005

Drumuri Naţionale, din care: 423 423 423 423 423

Modernizate (%) 88,42 88,42 88,42 88,42 88,42

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 11,58 11,58 11,58 11,58 11,58


http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Drumuri judeţene şi comunale, din care: 1.767 1.777 1.794 1.794 1.774

Modernizate (%) 6,06 6,02 5,96 6,30 6,99

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 37,13 36,92 36,57 36,57 36,13 Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care: - drumuri modernizate – 49%- drumuri nemodernizate – pietruite – 39%

– de pământ – 12%.

Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)

Regiunea de dezvoltare/ Judeţ

Din totalul drumurilor publice (% din total):

Din drumurile Nationale (% din total):

Din Drumurile Judeţene şi Comunale (% din total):

Modernizate Cu

îmbrăcăminţi uşoare rutiere

ModernizateCu


ModernizateCu


Total 26,47 26,18 90,21 7,96 10,59 30,74

1. Nord – Est 25,08 20,90 88,74 9,71 9,32 23,67

2. Sud – Est 19,42 36,99 89,15 8,41 2,41 43,97

3. Sud – Muntenia 29,29 29,29 95,42 3,41 9,60 37,004. Sud - Vest

Oltenia 32,35 22,48 81,50 13,02 20,42 24,77

Dolj 22,67 31,41 88,42 11,58 6,99 36,13

Gorj 32,33 23,97 89,04 4,78 21,38 27,67

Mehedinţi 21,86 27,19 67,74 26,04 7,87 27,55

Olt 55,64 1,91 87,04 12,96 50,20 …

Vâlcea 29,26 27,23 79,02 9,07 13,19 33,09

5. Vest 26,00 23,73 92,72 6,37 11,06 27,61

6. Nord – Vest 27,18 23,40 86,86 12,37 15,39 25,58

7. Centru 23,84 27,41 94,06 4,23 4,22 33,89

8. Bucureşti – Ilfov 52,64 26,15 100,00 …. 28,92 39,24

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006

Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km2 sugerează ca Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din judeţul Dolj sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu o concentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în timp ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate de rutele de transport principale. Mai mult, luând în considerare densitatea populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul de celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria şi la sud de Craiova, în timp ce cealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste zone sunt afectate de un deficit substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul regiunii.

Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km2 teritoriu, pe Regiuni de Dezvoltare (2005)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ Densitatea drumurilor publice


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Total 33,5Nord Est 36,3Sud Est 30,4Sud Muntenia 34,8Sud Vest Oltenia 35,8

Dolj 29,6 Gorj 39,3 Mehedinţi 37,6 Olt 37,1 Vâlcea 37,6

Vest 32,1Nord Vest 34,7Centru 29,9Bucureşti-Ilfov 47,9


Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj

Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg

La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot sudul ţării, Bulgaria şi România fiind legate printr-un singur pod peste Dunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu, Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Dolj comunică cu porturile bulgăreşti doar prin feribot. Din bugetul prevăzut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane Euro) pentru construcţia podului care va face legătura între oraşul bulgăresc Vidin şi oraşul Calafat.România şi Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor şi materialelor, în procesul de construcţie şi dare în exploatare a noului pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră, între cele două ţări, peste fluviul Dunărea. Construcţia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmează să fie co-finanţată de către Comisia Europeană cu un grant ISPA în valoare de 70 de milioane de euro şi de către Bulgaria prin: un împrumut de 70 de milioane de euro obţinut de la Banca Europeană de Investiţii; un grant de 2,045 milioane de euro şi un împrumut de 18 milioane de euro obţinute de la Banca Germană pentru


http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de euro obţinut de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (ADF) precum şi cu suma de 60,76 de milioane de euro alocată de către Guvernul Bulgariei din bugetul de stat. 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi consultanţă sunt asigurate prin granturi de la AFD şi KFW şi de la Comisia Europeană prin programele PHARE şi ISPA precum şi de la bugetul de stat bulgar. Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna construirea a 8,7 km de drum, din care 3 km de autostradă cu două benzi până la drumul naţional Craiova-Calafat. Calea ferată se va întinde pe 3,3 km de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenti-Calafat. Termenul de finalizare a lucrărilor este 2009. Podul ar trebui să fie finalizat în 2010, iar până în 2030 se estimează o capacitate de transport de 8.400 vehicule şi de 30 de trenuri zilnic.

Infrastructura căilor ferate

În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul prioritar TEN-T 22, Axa de cale ferată Atena – Sofia – Budapesta – Viena – Praga - Numberg/Dresden. În România, Coridorul Pan-European IV se împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) care pune în legătură Arad, Alba Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi cealaltă ramură (în direcţia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanţa transportului rapid şi în siguranţă a pasagerilor şi bunurilor este în creştere continuă şi, în consecinţă, sunt analizate tot mai multe proiecte vizând dezvoltarea rolului căilor ferate în sistemul de transport de mare viteză (spre exemplu, există o dezbatere importantă legată de fezabilitatea transportului feroviar de mare viteză pe ruta Berlin-Budapesta)16.Mai mult, articolul 19a din Linilor Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN, Fondul de Coeziune, ISPA şi Fondurile Structurale să se concentreze pe proiecte declarate de Interes European, după ce Statele Membre au fost invitate să specifice gradul de prioritate adecvată în cererile lor pentru fonduri. În această privinţă, Guvernul României a adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire la realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, care identifică ruta de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru România şi care va fi implementat până în 2015.

Harta 6: Coridorul feroviar Pan-European IV

16 Sursa: http://www.maglev2006.com/114_Naumann/114_Naumann_ok.pdf; http://www.maglev2006.de/085_Fengler/085_FENGLER_ok.pdf.


http://www.maglev2006.de/085_Fengler/085_FENGLER_ok.pdf

http://www.maglev2006.com/114_Naumann/114_Naumann_ok.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf

In perioada 2001-2005, starea infrastructurii feroviare a judeţului Dolj a rămas aproape aceeaşi, doar cu o mică creştere a ponderii liniilor de cale ferată electrificate (+ 6%), ceea ce încă reprezintă doar aproximativ 37% din totalul liniilor căilor ferate în funcţiune (puţin peste media naţională, dar mult sub media regională de peste 50%), precum şi o uşoară creştere în ceea ce priveşte densitatea căilor ferate per 1.000 km2 de teritoriu, de la 29,8 in 2001 la 30,5 in 2005 (încă sub media naţională de 45,9 km/ km2

şi cea regională de 34,4 km/ km2). Pe de altă parte, teritoriul judeţului Dolj găzduieşte în jur de 22,5% din căilor ferate existente la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia.

Tabel 62: Căi ferate în funcţiune în judeţul Dolj (2001-2005) (km) 2001 2002 2003 2004 2005Căi ferate – lungime totală, din care: 221 221 221 220 226 Electrificate 79 79 79 79 84 Cu o singură linie 140 140 140 139 145Densitatea căilor ferate pe 1.000 km 29,8 29,8 29,8 29,7 30,5


Tabel 63: Căi ferate în funcţiune în România pe regiuni de dezvoltare (2005) (km)

Regiune de Dezvoltare / Judeţ TotalDin care (in %): Densitatea

căilor ferate / 1000 km2Electrificate Cu o linie Cu două linii

Total 10.948 36,53 71,30 27,49 45,9

1. Nord – Est 1.634 37,39 64,81 34,52 44,3

2. Sud – Est 1.750 27,26 70,34 28,91 48,9

3. Sud – Muntenia 1.255 36,25 50,92 49,08 36,4

4. Sud - Vest Oltenia 1.006 50,89 75,35 24,65 34,4

Dolj 226 37,17 64,16 35,84 30,5

Gorj 252 94,84 76,19 23,81 45,0


http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Mehedinţi 128 100,00 82,03 17,97 25,9

Olt 237 25,74 75,53 24,47 43,1

Vâlcea 163 …. 84,05 15,95 28,3

5. Vest 1.904 34,56 83,46 16,54 59,4

6. Nord – Vest 1.678 18,65 79,98 18,06 49,1

7. Centru 1.420 47,46 72,18 22,54 41,6

8. Bucureşti – Ilfov 301 99,34 54,15 45,85 165,3

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006 In primele trei luni ale anului 2007, Regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat 736.421 t de bunuri venite din alte regiuni, plasând-se pe poziţia a treia dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în timp ce în aceeaşi perioadă, 464.800 t de bunuri direcţionate către alte regiuni au fost încărcate pe teritoriul regiunii SV Oltenia. Produse chimice, combustibili solizi, minerale şi fertilizatori au reprezentat categoriile cele mai importante de bunuri transportate.

Infrastructura aeriană

Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7 km de centrul Municipiului Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti, într-o zonă de câmpie potrivită în special pentru extinderea către est şi este administrat de către Consiliul Judeţean Dolj. Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de 2.500 m x 60 m, similară infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare, în timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi Henri Coandă, au o suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv 3.500 m. Aeroportul este echipat adecvat şi deschis atât transportului intern cât şi celui internaţional. Zborurile derulate pe aeroportul din Craiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează în special Italia, dar şi aeroporturi din Grecia şi Germania, incluzând următoarele: Italia: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenţa, Roma, Torino, Veneţia, Verona Grecia: Atena Germania: Dusseldorf, Munchen, StuttgartLa momentul actual, Aeroportul Craiova poate procesa un număr de cca. 600 pasageri/oră.

În vederea promovării ulteriore a aeroportului Craiova, sunt necesare următoarele intervenţii de modernizare a infrastructurilor aeroportuare: repararea infrastructurii de mişcare aeroportuară - în principal pista de decolare/aterizare, calea de

rulare precum şi platforma de îmbarcare / debarcare. realizarea sistemului de balizaj cu grupuri electrogene pentru alimentare electrică de rezervă; noi dotări tehnice strict necesare operării în traficul internaţional curent - două autospeciale PSI,

vidanje pentru apa menajeră reziduală, toalete, un grup mobil de pornire avioane etc; realizarea si dotarea unui spaţiu de cargo.

Harta 7: Porturi şi aeroporturi din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

Porturi

Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea Neagră din Germania până la Marea Neagră. Coridorul Pan-European VII se referă la cursul inferior al Dunării şi cuprinde Canalul Dunăre - Marea Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursul interior care face legătura cu Marea Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi infrastructurile portuare relevante situate pe aceste cursuri. Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării, de la Baziaş la Brăila şi Sulina, cu o lungime totală de 1.075 km, trecând prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi aparţinând Regiunii Sud Vest Oltenia, în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Două dintre aceste porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.În prezent, transportul pasagerilor de la Calafat la Vidin (Bulgaria) şi de la Bechet la Orehaovo şi retur este asigurat de companii de transport cu bac care circulă pe toată durata zilei atât la Calafat cât şi la Bechet.

Modernizarea portului Calafat este menţionată în Legea nr 203/2003 ca fiind unul dintre proiectele prioritare din domeniul transportului, şi va fi implementat până în 2015.

Mai mult, trebuie menţionat faptul că în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Finanţarea lui va fi asigurată din trei surse: 3,052 milioane euro de la UE, 1 milion de euro contribuţia Guvernului României (prin Fondul Naţional) şi 532.039 euro va trebui să suporte Consiliul Judeţean Dolj. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute mai multe investiţii, inclusiv reabilitarea drumului judeţean 561D Giubega – Rast, pe o lungime de 29 de km, a unui tronson de 3 km între comuna Rast şi portul Rast si a unui drum de legătură, de 300 de metri, între DJ 561D şi cheul de îmbarcare autoturisme, precum şi amenajarea punctului de trecere a frontierei la Rast pentru trafic uşor. Această ultimă lucrare presupune reamenajarea unei clădiri existente, amenajarea cheului de încărcare - descărcare pentru mărfuri şi pasageri, un punct de control pentru autoturisme, spaţii de aşteptare, parcaje şi platforme, iluminat exterior si împrejmuirea incintei.

Harta 8: Coridorul Pan-European VII – Dunărea


http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: http://www.corridor7.org/

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor

În ceea ce priveşte utilităţile publice de gospodărire a apelor, în anul 2004 judeţul Dolj concentra 20,2% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă din regiunea SV Oltenia iar 38,4% din apa potabilă distribuită in SV Oltenia era destinată Judeţului Dolj. La nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, în acelaşi an, era concentrată 8,82% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă existentă la nivelul naţional iar 11,67% din apa potabilă distribuită la nivel naţional era destinată Regiunii Sud Vest Oltenia. Mai în detaliu, se remarcă următoarele: În 2004, peste 91,7% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă, existentă în cadrul

Judeţului Dolj, era localizată în mediul urban (54,79% la nivel naţional şi 57.54% la nivelul regiunii SV Oltenia), în cele 7 oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că mare parte a mediului rural din judeţ era lipsit de infrastructura adecvată;

În 2004, din 104 comune, doar 5 (mai puţin de 5%) erau deservite cu apă potabilă.

In perioada 2004-2006, numărul de localităţi din judeţul Dolj deservite cu apă potabilă precum şi lungimea simplă a reţelei de apă au crescut relativ, de la 12 la 20 localităţi, respectiv, de la 803,6 km la 927,6 km de reţea în anul 2006. Totuşi, în 2006 judeţul Dolj era încă judeţul din regiunea SV Oltenia cu cel mai mic număr de localităţi legate la reţeaua de apă potabilă. În aceeaşi perioadă, volumul total de apă potabilă distribuit în judeţ a scăzut cu circa 23%, în timp ce la nivel regional a ramas aproape stabil.Trebuie, totuşi, menţionat faptul că echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimii doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie.


http://www.corridor7.org/

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Tabel 64: Evoluţia infrastructurii apei potabile şi distribuirea în SV Oltenia şi judeţul Dolj 2003-2006

2003 2004 2005 2006SV

OlteniaJudeţul

Dolj SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

Lungimea simplă a reţelei de apă (km)

3.460 713,1 3.117,6 803,6 4.391,3 824,8 4.728,3 927,6

Apa potabilă distribuită (mii m3)

123.948 54.752 103.648 52.058 132.168 49.593 123.214 41.957

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud- Vest Oltenia in cifre 2003-2006

Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate afectează calitatea resurselor de apă subterane şi de suprafaţă, apele reziduale provenite din uz domestic şi industrial fiind deversate direct în râul Jiu.O staţie de epurare a apelor uzate este în curs de realizare în Municipiul Craiova.

Mai mult, strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice adoptată de către Consiliul Judeţean Dolj în 2007 prevede elaborarea şi realizarea unor proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a deşeurilor şi de alimentare termică a localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ Dolj (a se vedea portofoliul de proiecte prezentat în cele ce urmează).

I.4.3 Amenajări hidroameliorative

În contextul marilor schimbării climatice ce au loc în ultimele decenii în întreaga lume, alternanţa între perioade de secetă şi de ploi abundente produce inundaţii însemnate datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces, acest lucru conduce şi la reducerea calităţii culturilor agricole. Experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului.Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa. În Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, in perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.

Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei în judeţul Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.

În ultimul deceniu, agricultura românească a fost grav afectată de faptul că, după reforma agrară din 1991, prin care s-au retrocedat terenurile agricole foştilor proprietari, sistemele de irigaţii au fost distruse aproape complet.Pe baza Recensământului Agricol General din 2002, la nivelul judeţului Dolj, suprafaţa irigată a unităţilor agricole a fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. Suprafaţa irigată în judeţul Dolj reprezintă 5,4% din suprafaţa irigată la nivelul ţării şi 61,4% din suprafaţa irigată în Regiunea Sud Vest. În anul agricol 2001, unităţile cu personalitate juridică au irigat cea mai mare parte din suprafaţa agricolă, depăşind 66% din totalul


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

suprafeţei irigate, în timp ce exploataţiilor individuale le-au revenit doar 33,7% din totalul suprafeţei irigate.

Guvernul României va implementa, cu sprijinul unui împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de peste 100 milioane de dolari SUA, un program amplu pentru modernizarea sistemului de irigaţii. Principalul sistem de irigaţii din cadrul Judeţului Dolj care va suferi reparaţii majore va fi sistemul de la Sadova-Corabia, pentru care s-au alocat circa 23 milioane de dolari. Sistemul Sadova-Corabia se intinde pe o suprafaţa de peste 74.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o prioritate majoră nu numai pentru dezvoltarea unei agriculturi performante, care să nu mai fie dramatic dependentă de condiţiile atmosferice, dar şi pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea ce afectează o pondere relevantă a terenurilor din sudul judeţului Dolj.

I.4.4 Echipare energetică

Termoficare

În Judeţul Dolj există doi operatori principali în domeniul serviciilor energetice, şi anume: RA Termoficare Craiova şi S.C. Uzina Termică S.A. Calafat. Un număr de 71.499 apartamente sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare (septembrie 2007), din care 96% sunt deservite de către RA Termoficare Craiova şi restul de către S.C. Uzina Termică Calafat. Raportat la numărul total al locuinţelor existente în judeţul Dolj în 2005, numărul apartamentelor racordate reprezintă peste 26% din totalul locuinţelor din Judeţul Dolj.

Alimentare cu gaze naturale

În 2005, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj era limitată la 6 localităţi, din care 2 oraşe, cu o lungime totală de 508,2 km. Tendinţa din ultimii 5 ani dezvăluie o dezvoltare progresivă a reţelei, a cărei lungime a crescut cu 78 km (18% din totalul reţelei existente în 2001) în perioada 2001-2005. Această tendinţă de dezvoltare reflectă situaţia la nivel naţional, unde lungimea reţelei a crescut cu aproape 21% în aceeaşi perioadă. În 2005, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj, reprezenta 28,1% din reţeaua regională şi 1,8% din reţeaua naţională: ambele date sunt cele mai mici înregistrate în această perioadă, dovedind că nivelul de dezvoltare a reţelei la nivelul judeţului este mai mic decât nivelul înregistrat în regiunea SV Oltenia şi în restul României.

Tabel 65: Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj 2001-2005 U.M. 2001 2002 2003 2004 2005Localităţi conectate, din care: Nr 4 4 5 5 6Oraşe Nr 2 2 2 2 2

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale Km 430,2 450,3 476,3 498,1 508,2Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale în regiunea Sud Vest Km

1.523,1 1.554,4 1.618 1.377,7 1.805,7

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Dolj din total regional % 28,2 29 29,4 36,2 28,1Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale în România Km 22.612,7 24.067,8 23.916,6 25.879,0 27.496,0


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Dolj din total naţional % 1,9 1,9 2,0 1,9 1,8

Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006

Datele despre volumul gazelor naturale distribuite subliniază tendinţe contrastante: în perioada 2001-2005, cantitatea totală a gazelor naturale distribuite înregistrează o creştere substanţială (+ 66,41%), în timp ce distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic a scăzut cu 27,25%. Distribuţia gazelor naturale la nivelul naţional în aceeaşi perioadă a evoluat în aceeaşi direcţie, totuşi înregistrând o variaţie mai reţinută: totalul gazelor naturale distribuite a crescut cu 10,78% în timp ce volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.

Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei (ceea ce ar putea determina o scădere a consumului de energie din cadrul gospodăriilor). Gazele naturale distribuite în judeţul Dolj reprezintă 33,6% din totalul gazelor naturale distribuite în regiunea Sud Vest

Tabel 66: Volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Dolj (2001-2005)

U.M. 2001 2002 2003 2004 2005∆ (2005/ 2001) in

%Gaze naturale distribuite, din care:

mii mc 143.059 122.891 138.860 212.312 238.067 66,41

Pentru uz casnic mii mc 75.383 50.767 55.655 52.135 54.466 -27,25

Gazele naturale distribuite în regiunea Sud Vest, din care:

mii mc

782.126 619.995 626.901 619.995 708.637 -9,4

Pentru uz casnic mii mc

207.971 159.203 158.780 159.203 159.598 -23,2

Gazele naturale distribuite în Dolj din total regional % 18,29 19,82 22,15 34,24 33,60 Gazele naturale distribuite pentru uz casnic în Dolj din total regional % 36,25 31,89 35,05 32,75 34,13 Gazele naturale distribuite în România, din care:

mii mc

11.701.222 10.017.637 10.294.577 12.733.986 12.963.000 10,78

Pentru uz casnic mii mc

3.387.543 3.085.561 3.476.292 2.744.664 2.828.000 -16,52


Datele despre distribuţia gazelor naturale subliniază disparităţi remarcabile între judeţul Dolj şi nivelul naţional. În 2005, 331,2 mii mc de gaze naturale au fost distribuite la 1.000 locuitori în Dolj: datele la nivel naţional au fost aproape duble, însumând 599,5 mii mc. Consumul de gaze naturale pentru uz casnic la 1.000 locuitori este de 75,8 mii mc, aproape 57% din valoarea corespondentă la nivel naţional (130,8 mii mc/1.000 locuitori).


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Tabel 67: Distribuţia gazelor naturale/1000 locuitori M.U. 2001 2002 2003 2004 2005

Total Dolj County, of which:thou mc 192,8 168,3 191,4 294,7 331,2

for domestic usethou mc 101,6 69,5 76,7 72,4 75,8

South-West Region, of which:thou mc ………. .…….. 269,1 267,5 307,2

for domestic usethou mc ……… ….….. 68,2 68,7 69,2

Romania, of which:thou mc 522,2 459,6 473,7 587,5 599,5

for domestic usethou mc 151,2 141,6 160,0 126,6 130,8


Energia electrică şi surse alternative de energie

Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi şi Teleorman a fost Electrica Oltenia S.A. Societatea a fost deţinută în totalitate de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%). Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie.CEZ Distribuţie asigură alimentarea cu energia electrică în Judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş şi Teleorman.Societatea acţionează cu 249 staţii de transformare şi linii electrice (0,4 kV şi 110 kV) cu o lungime totală de 51.000 km, deservind peste 1,2 milioane de consumatori. Activităţile societăţii sunt realizate prin următoarele unităţi:- Sediul central (localizat la Craiova);- Sucursalele de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SDFEE). 17

Pentru anul 2006, ANRE a stabilit pentru fosta compania Electrica Oltenia un portofoliu de producători pentru asigurarea necesarului de energie electrică şi acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor de distribuţie. Printre furnizorii de energie electrică a Electrica Oltenia se regăseşte Complexul Energetic Craiova. Complexul Energetic Craiova produce energie prin arderea cărbunelui în proporţie de peste 90%, restul fiind folosite gaze naturale. Emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea energiei electrice în România în anul 2006 au fost, în medie, de 547 g/kWh, iar Complexul Energetic Craiova, cu 1.146 g/kWh, a fost, în acelaşi an, cel de al treilea producător de energie cel mai poluant (după RAAN şi UT Giurgiu) din România.18 Complexul Energetic Craiova operează, în judeţul Dolj, prin cele două sucursale Işalniţa şi Craiova II, producând energia electrică şi termică prin lignit, gaz şi păcură.

Preocupările privind poluarea derivată din producţia de energie sunt din ce în ce mai importante în toată Uniunea Europeană, iar dezbaterea cu privire la sursele alternative de energie este actuală şi deschisă. Acestea includ energia hidroelectrică, eoliană, solară, nucleară dar şi exploatarea biomaselor şi mareelor. În România, datorită condiţiilor teritoriale favorabile, ceea mai dezvoltată sursă de energie nepoluantă este ceea hidroelectrică. Totuşi, tocmai natura sursei, strict legată de existenţa unui curs de apă din care să se poată genera o cădere destul de mare încât să producă energie cinetică suficientă

17 Restul de 49% fiind deţinute de Electrica SA până în octombrie 2006, atunci când 12% din acţiunile societăţii au fost transferate către S.C. Fondul Proprietate SA. Sursa: http://www.cez.ro/fileadmin/inits/docs/Raportul_Anual_2006__Electrica_Oltenia.pdf 18 Sursă: Grupul CEZ, Electrica Oltenia S.A., Raport Anual 2006, 2007. ANRE, Date Statistice aferente Energiei Electrice produse în anul 2006.


http://www.cez.ro/fileadmin/inits/docs/Raportul_Anual_2006__Electrica_Oltenia.pdf

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

pentru a acţiona turbine mecanice, energia hidroelectrică nu poate să reprezinte singura sursă alternativă de energie pentru un teritoriu unde o treime din suprafaţa este caracteriză de un nivel foarte scăzut al reliefului şi unde sunt zone importante de deficit hidric, cum este cazul României, şi, în special, al judeţului Dolj. De asemenea, energia nucleară este bine cunoscută şi dezvoltată în România, dar şi aceasta nu poate acoperi întregul necesar de energie din ţară.

În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar putea fi două soluţii viabile pentru producerea de energie. Soluţiile tehnice ar putea fi studiate prin intermediul activităţilor de cercetare în domeniu.

I.4.5 Telecomunicaţii În 2005, numărul abonamentelor telefonice, în judeţul Dolj – numai în reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA – se ridicau la 108.015 reprezentând 35,46 % din abonamentele la nivel regional şi 2,73 din abonamentele la nivel naţional. Numărul abonamentelor telefonice la 100 locuitori este mai mic decât datele naţionale, dar depăşeşte cu aproape două procente datele regionale.

Tabel 68: Servicii de telefonie în 2005, comparate la nivel regional şi naţional

Locuitori

Numărul abonamentelor

telefonice (numai în reţeaua de

telefonie fixă a ROMTELECOM SA)

Numărul abonamentelor telefonice la 100

locuitori

Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0Regiunea Sud-Vest Oltenia 2.306.450 304.601 13,2Judeţul Dolj / Regiunea Sud-Vest Oltenia (%) 31,17 35,46 România 21.623.849 3.957.870 18,3Judeţul Dolj / Romania (%) 3,32 2,73

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006

Distribuţia abonamentelor în teritoriu, în 2005, dezvăluie existenţa disparităţilor dintre mediul urban şi mediul rural: din totalul abonamentelor telefonice din judeţul Dolj, 58,56% sunt înregistrate în mediul urban (populaţia urbană fiind 53,41% din totalul populaţiei). Numărul abonamentelor la 100 de locuitori este 16,5 în mediul urban, dar descreşte la 13,4 în zonele rurale, mai mult decât 1,5 puncte sub media judeţului.

Tabel 69: Servicii de telefonie în 2005, în judeţul Dolj – zone urbane şi rurale

Locuitori


telefonice (numai în reţeaua de

telefonie fixă a ROMTELECOM SA)


telefonice la 100 locuitori

Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0Populaţia Urbană 383.965 63.250 16,5Populaţia urbană pe totalul populaţiei judeţului Dolj (%) 53,41 58,56 Populaţia Rurală 334.929 44.765 13,4Populaţia rurală pe totalul populaţiei judeţului Dolj (%) 46,59 41,44

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Judeţul Dolj este judeţul cu cel mai mare procent de abonamente telefonice din Regiunea Sud Vest Oltenia. Totuşi, trebuie remarcat faptul că regiunea Sud Vest Oltenia deţinea, la sfârşitul anului 2005, doar 7,7% din abonamentele telefonice existente la nivel naţional, fiind pe ultimul loc dintre regiunile din România, în timp ce Regiunea Bucureşti Ilfov, cu 19,84% din totalul abonamentelor telefonice, a înregistrat cea mai bună performanţă printre regiunile din România. În ceea ce priveşte activitatea de telefonie, judeţul Dolj a avut cea mai bună performanţă din regiunea Sud Vest Oltenia în raport cu toate tipologiile de activităţi de telefonie (convorbiri telefonice interne, convorbiri telefonice internaţionale, convorbiri telefonice fix-fix şi fix-mobil). Totuşi regiunea Sud Vest este ultima regiune din România în ceea ce priveşte volumul traficului de telefonie în raport cu toate tipologiile ale acestuia, cu excepţia convorbirilor telefonice fix-fix, unde este pe locul patru la nivel naţional. Referitor la serviciile speciale de acces la internet, doar 1,64% din apelurile făcute în România provin din judeţul Dolj: datele sunt modeste considerând ca populaţia judeţului Dolj este aproape 3 % din totalul populaţiei din România. Regiunea Sud Vest este pe ultimul loc la nivelul regiunilor, înregistrând mai puţin de 5% din apelurile pentru acces la internet. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie să fie mult mai mare.

Tabel 70: Activitatea de telefonie în 2005 (%)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ

Procent din abonamentele telefonice (la

sfârşitul anului)

Convorbiri telefonice (mii minute)

Intern

Internaţional Fix-mobil Fix-Fix

Acces special

la Internet

Distanţa mare Local

România 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Regiunea Sud Vest Oltenia 7,70 7,04 6,23 4,59 7,56 13,14 4,72

Dolj 2,73 2,21 2,45 1,50 2,60 8,49 1,64 Gorj 1,19 1,14 0,96 0,51 1,45 1,05 0,68 Mehedinţi 1,24 1,01 1,01 0,81 0,98 0,40 0,83 Olt 1,24 1,35 0,79 0,81 1,21 1,46 0,59 Vâlcea 1,29 1,33 1,02 0,97 1,32 1,73 0,99

Regiunea Vest 9,48 9,94 9,54 13,97 10,22 14,92 15,44Regiunea Bucureşti – Ilfov 19,84 24,95 30,17 26,13 27,01 19,35 30,89

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006

Datele despre conexiunile internet şi numărul calculatoarelor există doar la nivel regional, şi subliniază un nivel modest al computerizării în regiunea Sud Vest. În 2003, Sud Vest Oltenia a fost regiunea cu cel mai scăzut procent al întreprinderilor conectate la internet, şi anume doar 6%, fiind cu 2,5 procente sub media naţională. Media dotărilor IT a fost de asemenea modestă, cu 7,2 calculatoare la 100 de angajaţi şi în acest caz cu 2,5 procente sub media naţională, din care doar 34,2% având conectare la internet. În ciuda acestui fapt, regiunea Sud Vest are un procent relevant al specialiştilor ICT, înregistrând 1,6 specialişti ICT la 100 angajaţi, foarte aproape de datele naţionale(1,7 specialişti la 100 angajaţi).

Tabel 71:Calculatoare şi conexiuni la internet în cadrul întreprinderilor în 2003

Regiunea

% din întreprinderile conectate la internet

din totalul întreprinderilor

Numărul calculatoarelor la

100 angajaţi

% Calculatoare conectate la

internet din total% din specialiştii

ICT la 100 angajaţi

Nord-Vest 7,7 7,6 38,8 1,2Sud-Vest 7,1 8,3 37,0 0,8Sud Muntenia 6,6 8,1 39,2 1,3Sud Vest Oltenia 6,0 7,2 34,2 1,6Vest 9,5 8,6 45,4 1,7


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Nord Vest 8,2 8,8 48,4 1,7Centru 9,0 8,2 43,0 1,6Bucureşti-Ilfov 12,2 13,6 60,1 2,5ROMÂNIA 8,5 9,7 48,9 1,7

Sursa: Informaţi Sintetice, Societatea Informaţională, INS

I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale

I.5.1 Administraţia publică

Consiliul Judeţean Organele administraţiei publice sunt înfiinţate pe baza prevederilor Legii nr.215/2001 republicată, care stabileşte, conform articolului 87, înfiinţarea Consiliilor Judeţene, ca autorităţi ale administraţiei publice locale, “pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale”. Totodată, Legea nr.215/2001 republicată stabileşte următoarele atribuţii ale Consiliului Judeţean (art. 91): a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;f) alte atribuţii prevăzute de lege.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Judeţean:

alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi; hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de

interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;

aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;

numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. b), Consiliul Judeţean:

aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea datoriei publice locale prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii; adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului,

pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Judeţean:

hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;

hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;

atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Judeţean:

asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:

- educaţia;- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice,

a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;- sănătatea;- cultura;- tineretul;- sportul;- ordinea publică;- situaţiile de urgenţă;- protecţia şi refacerea mediului;- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;- evidenţa persoanelor;- podurile şi drumurile publice;- serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz

metan;- alte servicii publice stabilite prin lege;

sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din

judeţ, la cererea acestora.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Judeţean:

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Constituirea, înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului Judeţean Dolj sunt realizate în concordanţă cu reglementările Articolului 6 din Legea nr. 215/2001Republicată. Aparatul propriu Consiliului Judeţean Dolj este organizat in direcţii, servicii şi birouri, în concordantă cu Regulamentele de Organizare şi Funcţionare, aprobate prin Hotărâre Consiliului Judeţean Dolj. Ultima organigrama aprobată prin Hotărâre nr 12/2007, pe baza Legii 215/2001 şi a Legii 161/2003, conţine un număr de 171 funcţii, 5 direcţii de specialitate, organizate în 10 servicii, şi un birou:

Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice, cu un total de 24 funcţii publice de execuţie, 3 funcţii contractuale şi 2 funcţii publice de conducere aflată în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj. Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice are în subordine următoarele:

Serviciul Dezvoltare Regională, Proiecte cu Finanţare Externă (care are în subordine Compartimentul Strategii, Programe, Dezvoltare Regională şi Compartimentul Elaborare şi Implementare Proiecte cu Finanţare Externă); Compartimentul Relaţii Internaţionale;Compartimentul Relaţii de Presă, Imagine;Compartimentul Relaţii cu Publicul; Compartimentul A.T.O.P.

Serviciul Organizare Resurse Umane, cu un număr de 8 funcţii publice de execuţie, o funcţie contractuală şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.

Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat cu un număr de 14 funcţii publice de execuţie, 13 funcţii contractuale, 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Secretarului Judeţului Dolj. Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat are în subordine Serviciul Juridic, Administraţie Locală, Secretariat format din 3 compartimente de specialitate:

Compartimentul Juridic;Compartiment Administraţie Locală, Coordonare Consilii Locale;Compartiment Secretariat Administrativ.

Direcţia Economică cu un număr de 42 de funcţii publice de execuţie şi 5 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele economice ale judeţului. Direcţia Economică are în subordonare 4 servicii şi 1compartiment, după cum urmează:

Serviciul Achiziţii Publice;Serviciul Financiar Contabilitate;Serviciul Buget Venituri (care are în subordine Compartimentul Venturi);Serviciul Prognoze,Învăţământ Preuniversitar,Sănătate (care are în subordine Compartimentul Învăţământ Preuniversitar, Sănătate);Compartimentul Informatică.

Direcţia Tehnică, cu un număr de 22 de funcţii publice de execuţie, 3 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Direcţia Tehnică are în subordine:

Serviciul Administrare şi Exploatare Domeniu Public şi Privat al Judeţului Dolj (care are în subordine Compartimentul Domeniu Public şi Compartimentul Domeniu Privat);Serviciul Tehnic (care are în subordine Compartimentul Investiţii Lucrări Publice, Compartimentul Modernizări şi Reabilitări Drumuri şi Poduri Judeţene, Compartimentul Tehnic, Energetic şi Utilităţi Publice).

Direcţia Urbanism, cu un număr de 16 funcţii publice de execuţie şi 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului. Direcţia Urbanism are în subordine:Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (care are în subordine Compartimentul Avizări Documentaţii Urbanism Emitere Certificate Urbanism şi Cadastru, Compartimentul de Protecţia Mediului, Compartimentul de Autorizarea Construcţiilor şi Compartimentul de Control Privind Disciplina în Construcţii şi Urbanism Regularizări Taxe de Autorizări şi Banca de Date Urbane).

Biroul Audit Public Intern, cu un număr de 5 funcţii de execuţie şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.

Consiliul Local Articolul nr. 36 din Legea nr. 215/2001 republicată prevede înfiinţarea Consiliilor Locale cu misiunea de a lua iniţiativa şi de a hotărî, “în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale“.

Mai în detaliu, Consiliul Local are următoarele atribuţii principale:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională pe plan intern şi extern. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Local:

aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;

aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;

exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. lit. b), Consiliul Local:

aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;

asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Local:

hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;

avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;

atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Local:

asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:- educaţia;- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor

vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;- sănătatea;- cultura;- tineretul;- sportul;- ordinea publică;- situaţiile de urgenţă;- protecţia şi refacerea mediului;- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;- dezvoltarea urbană;- evidenţa persoanelor;- podurile şi drumurile publice;- serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare,

salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;- serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;- activităţile de administraţie social-comunitară;- locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-

teritoriale sau în administrarea sa;- punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii

administrativ-teritoriale;- alte servicii publice stabilite prin lege;

hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic; sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;

poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Local:

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

I.5.2 Activităţi de Cercetare - Dezvoltare, Inovare şi Sprijin pentru Afaceri

Activităţi de Cercetare - Dezvoltare

Judeţul Dolj este printre cele şase judeţe (Iaşi, Argeş, Dolj, Cluj, Ilfov, Municipiul Bucureşti) care deţine peste 65 salariaţi în activităţile de C&D la 10.000 de funcţionari, totalizând 2.037 salariaţi în acest sector (2005). Totuşi, nivelul cheltuielilor pentru activităţile de C&D în judeţul Dolj, a fost, în 2005, de 7.823 mii de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut scor faţă de celelalte cinci judeţe fruntaşe în ceea ce priveşte nivelul salariaţilor în activităţi de C&D. Mai mult, valoarea cheltuielilor pentru activităţi de C&D în Judeţul Dolj este depăşită atât de nivelul judeţului Timiş (8.401 mii de euro) care deţine un număr mult mai redus de salariaţi în activităţi de C&D (942 salariaţi în activităţile de C&D şi 29,5 salariaţi în activităţile de C&D/10.000 funcţionari) cât şi de nivelul înregistrat în judeţul Braşov în acelaşi an (7.025 mii de euro, cu 948 salariaţi în activităţile de C&D şi 41,8 salariaţi în activităţile de C&D/10.000 de funcţionari).

În 2005, Sud Vest Oltenia a fost cea de-a şaptea regiune din România în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor naţionale în activităţile de C&D (3,8%), ajungând la 12.425 mii de euro, şi cea de-a cincea regiune în ceea ce priveşte ponderea numărului total de salariaţi din sector (6,26%), ajungând la 2.569. Faţă de 2003, nivelul de cheltuieli din C&D în cadrul regiunii SV Oltenia a crescut cu 6.752 mii de euro (+119,02%) în timp ce numărul de salariaţi a scăzut cu 272 persoane (-9,57%). La nivel naţional, aceieaşi indicatori au crescut, respectiv, cu 123.752 euro (+60,99%) şi 1.050 persoane (+2,63%). Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai importantă regiune la nivelul activităţilor C&D, contribuind cu 59,28% la cheltuielile naţionale pe activităţi C&D şi cu 53,73% la totalul salariaţilor din sector.

Tabel 72: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare 2003-2005 (cele mai bune şi cele mai slabe performanţe ale regiunilor de dezvoltare şi Sud Vest

Oltenia) 2003 2004 2005


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Regiunea de dezvoltareJudeţ

Salariaţi din activităţile de C&D (la

sfârşitul anului)

Total cheltuieli din

activităţile de C&D

(mii euro)

Salariaţi din activităţile C&D (la sfârşitul anului)



(mii euro)

Salariaţi din activităţile de C&D (la

sfârşitul anului)



(mii euro)Total 39.985 202.915 40.725 235.091 41.035 326.667Sud Vest Oltenia 2.841 5.673 2.799 13.296 2.569 12.425

Bucureşti – Ilfov 18.590 116.334 20.631 137.989 22.050 193.651

Sud Est 1.934 7.045 1.922 7.499 1.898 11.730

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Diagrama 36: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare în 2005 ( % din total naţional)

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Salariaţi din activităţi C&D

Cheltuieli totale pentruactivităţi de C&D

1. Nord - Est 2. Sud - Est 3. Sud - Muntenia 4. Sud - Vest Oltenia

5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucureşti - Ilfov


Importanţa activităţilor de C&D în cadrul judeţului Dolj derivă cu siguranţă din rolului municipiului Craiova ca şi centru Universitar. Totuşi, comparaţia cu nivelul cheltuielilor pe activităţi de C&D din alte judeţe arată că investiţiile judeţului Dolj în acest sector, deşi au crescut faţă de 2003 (+134,41%), trebuie totuşi să fie îmbunătăţite.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92Tabel 73: Activităţi C&D în Regiunea SV Oltenia 2003-2005

2003 2004 2005

Regiune de dezvoltare-

judeţ

Salariaţi din activităţile de

C&D (la sfârşitul anului)

Salariaţi din activităţile de C&D / 10000

persoane ocupate

civile

Total cheltuieli din activităţile de C&D (mii de

Euro)

Cheltuieli /salariaţi

(euro)




persoane ocupate

civile


Euro)


(euro)




persoane ocupate

civile


Euro)


(euro)

Sud Vest Oltenia

2.841 32,5 5.673 1.996,83 2.799 33,0 13.296 4.750,27 2.569 30,0 12.425 4.836,51

Dolj 2.229 82,4 3.337 1.497,08 2.073 78,6 9.503 4.584,18 2.037 76,4 7.823 3.840,45

Gorj 221 15,3 234 1.058,82 290 20,4 899 3.100,00 236 17,0 837 3.546,61

Mehedinţi 76 6,6 225 2.960,53 69 6,3 244 3.536,23 63 5,6 257 4.079,37

Olt 101 5,8 181 1.792,08 182 10,8 824 4.527,47 43 2,5 360 8.372,09

Vâlcea 214 12,8 1.697 7.929,91 185 11,3 1.825 9.864,86 190 11,4 3.149 16.573,68

România 39.985 48,1 202.915 5.074,78 40.725 49,4 235.091 5.772,65 41.035 48,9 326.667 7.960,69



CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Pe baza datelor furnizate în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţul Dolj deţine 16 institute de cercetare, reprezentând peste jumătate din entităţile dedicate cercetării in regiunea Sud - Vest Oltenia. Tradiţia agricolă şi industrială din Dolj este reflectată în domeniile de cercetare în care operează aceste entităţi. In primul rând, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de importanţă regională; un număr relevant de centre de cercetare existente aflându-se în cadrul facultăţilor din această instituţie şi se concentrează asupra domeniului tehnic, cum ar fi inginerie electrică, chimie şi mecanică (de ex. Centrul de analiză Non-lineară şi aplicarea sa – Facultatea de Matematică şi Informatică; Centrul de Cercetare în Chimie Analitică şi Centrul de Cercetare în Chimie Aplicată – Facultatea de Chimie; Centrul de Cercetare SEMEQ – Facultatea de Electromecanică; Centrul de Cercetare în Automatică Non-lineară, Stabilitate si Oscilaţii şi Centrul de Cercetare în Mecatronică şi Robotică – Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică; Grupul Biomecanic de Calculator – Facultatea de Inginerie şi Management al Sistemelor Tehnologice). In plus, un centru specializat de importanţă naţională este dedicat cercetării şi verificării în domeniul aeronavelor. In cadrul Judeţului Dolj mai sunt şi 6 staţii de cercetare, ce operează în domeniul agricol, dezvoltând cercetarea pentru selectarea si îmbunătăţirea culturilor si plantelor specifice.

Activităţi de inovare

În 2006, Consiliul Naţional pentru IMM-uri a realizat o anchetă privind dezvoltarea şi performanţa IMM-urilor. Ancheta s-a bazat pe un eşantion reprezentativ de 1.306 IMM-uri din toate sectoarele economice de activitate şi regiunile de dezvoltare. Mai în detaliu, 3,83% din întreprinderile analizate erau din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (SV), 5,67% din Regiunea Vest (V), 9,80% din Regiunea Centru (C), 11,64% din Regiunea Nord Vest (NV), 15,24% din Regiunea Sud Est (SE), 16,23% din Regiunea Sud Muntenia (S), 17,53% din Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 20,06% din Regiunea Nord Est (NE). În ceea ce priveşte sectoarele economice de activitate, eşantionul de IMM-uri era constituit după cum urmează: 44,78% comerţ; 21,59% alte servicii; 17,50% industrie; 6,66% construcţii, 6,66% transporturi; 2,81% turism. Aşa cum arată tabelul de mai jos, rezultatele anchetei au relevat că Regiunea SV deţine cel mai mic procent (24%) de IMM-uri care introduc produse inovatoare şi utilizează noi tehnologii (12%) (cel mai ridicat scor fiind înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia). Pe de altă parte, Regiunea SV deţine cel mai ridicat procent (42%) de IMM-uri care introduc un nou management şi metodologii de marketing, şi este cea de-a doua regiune în ceea ce priveşte utilizarea de sisteme inovatoare informatice (2% din IMM-uri). 22% din IMM-urile din Regiunea SV au declarat că aveau activităţi inovatoare.

În ceea ce priveşte ponderea investiţiilor destinate inovării de către IMM-uri, Regiunea SV apare ca şi regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi (54,55% din total) care alocă mai puţin de 5%; în timp ce doar 6,82% din întreprinderi alocă peste 50%.

Activităţi de sprijin pentru afaceri

În Regiunea SV Oltenia există două parcuri industriale active (din cele 30 existente la nivel naţional, în 2004), dintre care, unul localizat în judeţul Dolj (Craiova) şi unul în judeţul Gorj (Bumbesti Jiu), un parc industrial tip Greenfield în judeţul Olt (Corabia) şi 5 incubatoare de afaceri.

Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri creată în 2004 şi gestionată de către o companie privată, SC Parc Industrial Craiova SA, având ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Dolj, alături de comunele Gherceşti, Pieleşti, Cârcea şi Coşoveni. Parcul Industrial Craiova deţine o suprafaţă de 10,03 ha, subdivizată în 25 parcele (300-16.000 m2 fiecare). Suprafaţa de teren ocupată de către Parcul Industrial este aproape de Aeroportul Internaţional din Craiova, de Metro Craiova, precum şi de sediul celor mai importante companii producătoare de maşini (Iveco, Skoda, Peugeot, Mercedes, Wolksvagen). Zona este de asemenea aproape (la o distanţă de 100 m) de şoseaua de centură din Craiova, în partea estică a


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

municipiului Craiova la circa 6 km de centrul oraşului, pe Drumul European E574, şi este localizată într-o poziţie strategică în raport cu următoarele puncte de graniţă:- 87 km de Calafat-Vidin (România-Bulgaria) (Portul Dunării) E79;- 66 km DE Bechet-Oreahovo (România-Bulgaria) (Portul Dunării), DN55;- 120 km de Dobreta Turnu-Severin-Kladovo (România-Serbia Muntenegru) (Portul Dunării), E70.

Harta 9: Parcul Industrial Craiova

Sursa: www.parcindustrialcraiova.ro

Obiectivele generale ale Parcului Industrial Craiova includ următoarele: Să dezvolte infrastructura de afaceri în Oltenia. Să polarizeze investiţii străine şi autohtone amplasate în Oltenia în perspectiva creării de noi locuri

de munca. Să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul de afaceri si administraţiile

publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a regiunii Olteniei.

Parcul Industrial Craiova furnizează, pe bază contractuală, o gamă amplă de servicii, inclusiv: Servicii generale (protecţie şi pază, servicii poştale, protecţia muncii etc..); Servicii de infrastructură (alimentare cu apă, alimentare cu gaz, internet etc..); Asistenţă (tehnică, juridică, financiară etc..); Servicii ce sprijină dezvoltarea (transfer tehnologic, logistică, contactul cu autorităţile etc..); Investiţii, renovare (dirigenţi de şantier, investiţii în infrastructură, investiţii nepoluante etc..).

Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.156/25.10.04, tarifele minime pentru închirierea spaţiului din cadrul parcului industrial sunt următoarele:- Minim 0.9 euro/m2/lună pentru închirierea spaţiilor de producţie şi a celor administrative- Minim 0.05 euro/m2/lună pentru închirierea de teren.

În cadrul Judeţului Dolj activează şi SC IPA CIFATT Craiova, instituită în 1980 ca şi filială a SC IPA SA 19 cu sediul în Bucureşti, fiind specializată în cercetare - dezvoltare, proiectare şi construire sisteme şi echipamente de automatizare, inclusiv sisteme IT ca “turn-key solutions”. IPA CIFATT, certificată ISO 9001, furnizează servicii pentru IMM-uri, unităţi de C&D, de sprijin pentru afaceri şi inovare.

I.5.3 Comunicare şi relaţii publice

Cele trei instituţii principale din Judeţul Dolj au un website activ, după cum urmează:Consiliul Judeţean Dolj http://www.cjdolj.ro

19 SC IPA SA are 247 angajaţi şi produce 3.73 milioane de euro cifra de afaceri pe an. Vezi site-ul www.ipa.ro.


http://www.cjdolj.ro/

http://www.ipa.ro/

http://www.parcindustrialcraiova.ro/

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Primăria Craiova http://www.primariacraiova.ro Prefectura Dolj http://www.prefecturadj.ro

Website-ul Consiliului Judeţean Dolj este organizat în 6 sub-secţiuni furnizând informaţii despre judeţ, Consiliul Judeţean şi activităţile sale instituţionale, detalii despre evenimente, articole de presă şi date utile de la toate primăriile din Dolj. Website-ul include de asemenea o secţiune de “Servicii online” care este conceput ca un instrument informativ pentru cetăţeni. În această secţiune utilizatorul poate găsi:

- legislaţie relevantă - informaţii despre programul de audienţe - formulare online pentru cererea autorizaţiilor, în mare parte pentru activitatea de construcţii- anunţuri şi documentaţii pentru licitaţii.

Website-ul Primăriei Craiova este bine structurat şi foarte bogat în informaţii, de la atribuţii şi activităţile Primăriei la date despre Craiova şi facilităţile disponibile. Site-ul furnizează şi detalii şi despre alte instituţii din teritoriu şi funcţiile lor. O secţiune specială este dedicată la “participare cetăţenească”, furnizând informaţii despre rolul şi activitatea Consiliului pentru transparenţă locală cât şi despre Comitetul Consultativ Cetăţenesc, rolul şi componenţa sa. Website-ul include o secţiune interactivă “Servicii online” unde cetăţenii pot să:

- plătească online taxele şi impozitele- adreseze propuneri şi sesizări pentru diferite departamente ale Primăriei- se se înscrie pentru a primi newsletter-ul periodic.

Un număr relevant de primării din cadrul Judeţului Dolj, altele decât Primăria Craiova, sunt dotate cu site-uri web, iar detalierea informaţiilor şi serviciilor oferite on line variază substanţial după caz.

Website-ul Prefecturii este furnizează detalii despre activităţile instituţionale, şi legislaţia relevantă dar şi informaţii detaliate destinate cetăţenilor, cu referire la procedura de eliberare a paşapoartelor şi permiselor de conducere şi la documentele necesare înregistrării vehiculelor. De pe website-ul Prefecturii pot fi descărcate şi modele relevante care trebuie completate şi depuse pentru eliberarea documentelor.

Din Octombrie 2005 instituţiile publice din judeţul Dolj sunt interconectate printr-o reţea de tip intranet. Reţeaua susţine 132 utilizatori, incluzând Consiliul Judeţean, Prefectura şi 20 de instituţii subordonate precum şi 112 comune şi oraşe. Lărgimea benzii variază de la 2Mb pentru Consiliul Judeţean şi Prefectură, la 256Kb pentru instituţiile subordonate şi 128Kb pentru celelalte instituţii din teritoriu. Toate entităţile conectate la Intranet au internet, e-mail şi facilităţi ftp. Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura şi cele 20 de instituţii subordonate beneficiază şi de posibilitatea de comunicare prin videoconferinţă.


http://www.prefecturadj.ro/

http://www.primariacraiova.ro/

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura I.6.1 Educaţie şi Învăţământ

In perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut semnificativ (-45%), în principal datorită scăderii numărului de unităţi din mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi, scăzând astfel ponderea numărului total al unităţilor şcolare din mediul rural de la peste 70% la mai puţin de 50%. În aceeaşi perioadă, numărul populaţiei înscrise a scăzut cu aproximativ 4%, datorită scăderii semnificative (-9,82%) a elevilor înscrişi, în special în mediul urban (-11,35%). Pe de altă parte, numărul copiilor din grădiniţe a crescut cu 16,26%, de asemenea, în acest caz concentraţi în mediul urban, unde numărul copiilor înscrişi la grădiniţa a crescut cu peste 29%, în timp ce în zona rurală creşterea a fost de 6,39%. În perioada de referinţă, numărul studenţilor a crescut şi el (+6,68%), întrucât Universitatea din Craiova atrage din ce în ce mai mulţi studenţi, fiind un centru universitar de importanţă regională.Personalul didactic a scăzut în aceeaşi perioadă cu aproximativ 8%, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006) 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Numărul de unităţi şcolare, din care: 562 566 423 412 253 In mediul urban 167 167 156 160 132 In mediul rural 395 399 267 252 122Populaţia totală înscrisă, din care: 154.299 152.429 151.949 149.611 148.606 Copii la grădiniţa 18.060 18.705 19.761 20.509 20.997 Elevi 107.460 105.527 103.641 99.684 96.909 Studenţi 28.779 28.197 28.547 29.418 30.700Personalul didactic, din care: 10.679 10.318 9.960 9.958 9.837 In mediul urban 7.089 6.837 6.485 6.486 6.529 In mediul rural 3.590 3.481 3.475 3.472 3.308


Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005)

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi Studenţi

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Diagrama 38: Populaţia şcolară înscrisă în mediul rural (2001-2005)

05.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.00045.00050.000

2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi


În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei înscrise pe nivele de educaţie, peste 41% din numărul total al populaţiei înscrise este concentrat în învăţământul primar şi gimnazial, urmat de învăţământul liceal (incluzând Şcolile de Arte şi Meserii şi de Ucenicii) (peste 22%), învăţământ superior (20%), învăţământ preşcolar (14,13%) şi învăţământ post-universitar (1,33%). Raportul dintre personalul didactic şi populaţia înscrisă arată că Învăţământul primar şi gimnazial şi cel liceal deţin numărul cel mai mare de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise, reprezentând 77,56 şi respectiv 75,02 (în anul şcolar 2005/2006), în timp ce învăţământul post-universitar şi de perfecţionare deţine proporţie cea mai scăzută, în jur de 13 cadre didactice/ 1.000 persoane înscrise. Cu 53,39 şi 45,90 cadre didactice / 1.000 persoane înscrise, învăţământul preşcolar şi respectiv învăţământul superior se situează sub media de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise la toate nivele de învăţământ 66,20 la nivelul judeţului Dolj.

Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)

Unităţi (nr) Înscrişi (nr

persoane)Populaţie

înscrisă in %Personal

didactic (nr de persoane)

Personal didactic /

1000 înscrişiÎnvăţământ preşcolar 43 20.997 14,13 1.121 53,39Învăţământ Primar şi gimnazial 158 62.134 41,81 4.819 77,56Învăţământ Liceal 46 32.804 22,07 2.461 75,02Învăţământ post universitar şi de perfecţionare Învăţământ post liceal de specialitate şi tehnic de maiştri 3 1.971 1,33 27 13,70Învaţământ superior 3 30.700 20,66 1.409 45,90Total 253 148.606 100,00 9.837 66,20

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Trebuie remarcat faptul că reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR).


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost aprobate şi s-au desfăşurat următoarele proiecte:

• Comenius 1 – 33 de proiecte• Comenius 22 – au fost aprobate 43 de burse pentru formarea cadrelor didactice in domeniul

predării limbilor moderne. • Comenius 3 – ISJ Dolj – Self evaluation • Grundtvig 1 – 1 Proiect ISJ Dolj ’ Towards a real and true European integration: the Cultural

Heritage applied to adults’ education. • Grundtvig 2 – learning partnership – Au fost acceptate 3 unităţi şcolare.• Grundtvig 3 – au obţinut 7 cadre didactice pentru perfecţionare in educaţia adulţilor, directori,

inspectori• Arion –1 – ISJ Dolj • Leonardo – 1 proiect in implementare • Înregistrari pentru Spring Day – 50 unităţi şcolare.

EDUCAŢIA ADULŢILOR • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Comenius – CCD • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Grundtvig –CCD • Cursuri de formare – Educaţia Adulţilor pentru valorile culturale prin programe europene CCD.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, în perioada 2001-2005, numărul total de studenţi înscrişi a crescut cu 6,7% (mult sub media naţională de +34,4%). În perioada de referinţă, Craiova s-a menţinut pe poziţia cinci ca centru universitar la nivel naţional (după Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi în 2005/2006 deţinea 4,3% din numărul total de studenţi din învăţământul superior din România. În ceea ce priveşte distribuţia studenţilor la nivelul Facultăţilor (pe specializării), în perioada 2001-2005, această a avut o evoluţie relativ de stabilă, în timp ce s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricol (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+ 16%). Pe de altă parte, numărul de studenţi ce au urmat cursurile unui Colegiu Universitar a scăzut cu peste 50%.

Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)Facultăţi 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Nr. Total studenţi, din care: 28,779 28.197 28.547 29.418 30.700Tehnic 3.685 4.408 4.428 4.529 4.464Economic 6.171 5.209 6.161 6.798 7.180Juridic 4.449 4.303 3.813 3.880 4.474Medical 2.391 2.403 2.370 2.369 2.555Agricol 1.686 2.036 2.028 2.152 2.934Teologic 886 823 737 594 675Universitar 6.597 6.689 6.925 6.962 7.029Colegii Universitare 2.914 2.326 2.085 2.134 1.389


Diagrama 39: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe specializări (in 2001 and 2005)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000

Tehnic

Economic

Juridic

Medical

Agricol

Teologic

Universitar

Colegii Universitare

2001 2005


I.6.2 Cultura Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului Naţional, în Judeţul Dolj următoarele locaţii prezintă o concentrare relevantă de patrimoniu construit care deţine o valoare culturală de interes naţional:

Municipiile Craiova şi Calafat Comunele: Almăj, Brabova, Calopăr, Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Podari, Simnicu de Sus, Sopot,

Ţuglui.

Mai detaliat, următoarele obiective sunt înscrise în patrimoniul cultural naţional: Castele şi palate: Conacul Coţofenilor Comuna Almăj, satul Coţofenii din Faţă; Cule (case boiereşti, caracterizate prin forma de turn şi tipice Olteniei): Cula Izvoranu, Comuna

Brabova, Satul Brabova; Cula Cernat, Comuna Cernăteşti, Satul Cernăteşti; Clădiri urbane civile: Casa Glogovenilor, Municipiul Craiova; Casa Băniei, Municipiul Craiova;

Clădirea Prefecturii, Municiupiul Craiova; Palatul Mihail, Municipiul Craiova; Biserici şi mânăstiri : biserica Mânăstiri Jitianu, Comuna Podari, Satul Balta Verde; Mânăstirea

Coşuna; Biserica „Sf Nicolae” Bistreţ; Mânăstirea Sadova. Fortificaţii dacice: Comuna Coţofenii din Dos, Satul Coţofenii din Dos; Comuna Calopăr, Satul

Bâzdana.

Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi inclus în circuitul turistic rural şi cultural existent la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, care cuprinde o varietate de obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală tradiţională, până la biserici de lemn şi aşezări preistorice. Din cele 7 muzee etnografice în aer liber existente la nivel naţional, 2 se află în Regiunea Sud Vest Oltenia: Muzeul Etnografic Curtisoara, Oraşul Bumbeşti-Jiu, Satul Curtisoara, Judeţul Gorj, Muzeul Etnografic Bujoreni, Comuna Bujoreni, Satul Bujoreni, Judeţul Vâlcea. Pe de altă parte în judeţul Dolj se află Muzeul Olteniei (Craiova), care deţine o importantă secţiune etnografică, precum şi Muzeul de Artă şi Etnografie de la Calafat. Integrarea lor în circuitul turistic regional ar permite o promovare mai eficientă a patrimoniului rural, în cadrul unui sistem judeţean şi regional al turismului rural, cultural şi religios.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Pe de altă parte, mediul urban găzduieşte importante elemente de patrimoniu cultural care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea turismului cultural în cadrul oraşelor.

În Municipiul Craiova trebuie menţionate următoarele:Mănăstirea Cosuna (1572); Biserica Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Matei Basarab; Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris. Mai mult, Muzeul de Artă, localizat în Palatul Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri şi Teatrul Liric „Elena Teodoroiu” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.

Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum ar fi Muzeul Câmpie Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea. În Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice şi sunt organizate sărbători tradiţionale. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival. Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.

La Calafat există următoarele obiective culturale: Muzeul de Arta şi Etnografie, Monumentul Independentei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat are şi de o Casă de Cultură cu 2 sălii de spectacole (600 locuri) şi o biblioteca cu 2 filiale (42.000 volume).

Cele mai importante edificii ale Oraşului Filiaşi, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor, sunt legate de numele familii de boieri, pe nume Filişanu, care a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.

În oraşul Segarcea există următoarele obiective culturale: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala veche, construită în anul 1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, opera a sculptorului C. Caranica şi edificată în anul 1920. Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultura Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale. În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate în cadrul institutelor culturale şi de divertisment, datele legate de evoluţia numărului de unităţi şi de participanţi din perioada 2003-2006 arată o descreştere a iniţiativelor culturale şi a gradului de participare atât în judeţul Dolj, cât şi în Regiunea Sud-Vest Oltenia, în special în sectorul cinematografic, unde numărul de unităţi, numărul de evenimente şi audienţa au scăzut cu aprox. 50%. Pe de altă parte, în timp ce în judeţul Dolj numărul de evenimente de divertisment şi participanţii aferenţi au crescut cu aprox. 3% şi respectiv 48%, la nivel regional ambele au scăzut (cu aprox 13% şi respectiv 70%).


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

În aceeaşi perioada, numărul bibliotecilor a scăzut cu aproape 15% în Judeţul Dolj şi cu 5% la nivelul Regiuni SV Oltenia, în timp ce vizitatorii la muzee au crescut în Judeţul Dolj cu aproape 9%.

Tabel 77: Activităţi culturale în Regiunea SV Oltenia şi Judeţul Dolj

Unitatea de măsură

2003 2004 2005 2006

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

Biblioteci Nr 1.434 389 1.420 386 1.389 384 1.358 332Instituţii de spectacol Nr 11 5 11 5 11 5 12 5 spectacole şi concerte Nr 1.422 631 1.139 637 1.028 632 1.231 649

Spectatori Mii persoane 1.339 83 269 75 405 96 330 123Cinematografe şi instalaţii cinematografice Nr 20 5 14 3 4 2 6 2 Spectacole Evenimente de divertisment Nr 10.572 4.391 7.075 3.385 3.625 2.172 2.767 2.303

Spectatori Mii persoane 205 125 164 122 67 58 69 66

Muzee Nr 58 20 57 20 68 20 68 20

Vizitatori Mii persoane 2.748 955 2.108 917 2.190 943 2.388 1.040Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială

I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar

În 2005, infrastructura sănătăţii era reprezentată de către următoarele unităţi:- 14 spitale (85,7% în zona urbană);- 7 unităţi medico-sociale (85,7% în zonele rurale); - 1 Societate medicală civilă în zona rurală; - 6 Dispensare medicale, 42 Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 18 Policlinici, 17 Ambulatorii de spital şi de specialitate; - 52 Cabinete medicale de medicină generală (92,3% în zonele urbane) şi 225 Cabinete medicale de specialitate (97,8% în zonele urbane); - 410 Cabinete medicale de familie (50,5% în zonele rurale);- 173 Farmacii (72,8% în zonele urbane), 38 Puncte farmaceutice (55,3% în zonele urbane) şi 27 Depozite farmaceutice (toate localizate în zona urbană);- 231 Cabinete stomatologice (82,7% în zonele urbane).

Din cele de mai sus, reiese că infrastructura sănătăţii, şi mai ales unităţile specializate şi punctele farmaceutice, sunt concentrate în principal în zonele urbane. Mai mult, se remarcă evoluţia cabinetelor stomatologice, care s-au dublat aproape, în perioada 2001-2005, şi cea a cabinetelor medicale de specialitate, care erau aproape absente în 2001 şi au ajuns la 255 de unităţi în 2005, pe când cabinetele de medicină generală au scăzut de 3 ori la număr datorită restructurării sistemului sanitar, prin care acestea s-au transformat în cabinete medicale de familie.

Tabel 78: Sănătatea – Număr de unităţi (2001-2005)Anul 2001 2002 2003 2004 2005Unităţi


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Spitale 13 13 13 13 14Cabinete medicale 536 553 834 911 960Farmacii (inclusiv puncte şi depozite farmaceutice) 193 184 178 207 238Altele 79 102 117 128 123


În perioada 2001-2005, numărul personalului din sectorul de sănătate a crescut, mai ales stomatologi, farmacişti, personal sanitar mediu şi personal auxiliar, în timp ce numărul medicilor a scăzut. O comparaţie între zona urbană şi cea rurală în ceea ce priveşte distribuţia personalului din sectorul sanitar arată iar diferenţe importante şi evidenţiază o disponibilitate redusă, de servicii de sănătate, în zonele rurale. De exemplu, numărul de medici la 10.000 de locuitori era în 2005, de 44,5 şi 7,6 în zona urbană şi respectiv cea rurală. Dotarea slabă a infrastructurii de sănătate, într-un mediu deja afectat de mortalitate infantilă şi un proces accelerat de îmbătrânire al populaţiei, contribuie la reducerea calităţii vieţii în zonele rurale.Cu toate acestea, trebuie menţionat că media numărului medicilor la 10.000 de locuitori (27,3) la nivelul judeţului Dolj, în 2005, era peste media naţională (21,9).Totuşi, în 2004, în judeţul Dolj erau 6,45 paturi în spital / 1.000 locuitori, ceea ce reprezintă o cifră sub nivelul naţional (6,6 paturi în spital / 1.000 locuitori).

Tabel 79: Sănătate - Personal (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005Medici (nr) 2.127 2.049 2.042 2.129 1.961Medici la 10.000 de locuitori 28,7 28,1 28,2 29,5 27,3Stomatologi (nr) 157 176 189 289 331Stomatologi la 10.000 de locuitori (nr) 2,1 2,4 2,6 4 4,6Farmacişti (nr) 218 215 230 259 439Farmacişti la 10.000 de locuitori 2,9 2,9 3,2 3,6 6,1Personal sanitar mediu (nr) 4.140 4.199 3.940 4.075 4.252Personal sanitar mediu la 10.000 de locuitori 55,8 57,5 54,3 56,6 59,1Personal mediu la un medic (nr) 1,9 2 1,9 1,9 2,2Personal auxiliar (nr) 1.576 1.863 1.856 1.830 1.682

Sursa: INS, Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.7.2 Asistenţa socială

Judeţul Dolj se confruntă cu numeroase probleme de natură socială care se regăsesc şi la nivel naţional: problema abandonului familial, problema situaţiei precare a persoanelor vârstnice, rata crescută a delincvenţei juvenile, problema populaţiei de romi (având un nivel scăzut de alfabetizare, probleme în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii şi de multe ori victimă a discriminării), violenţa domestică, problema ,,copiilor străzii" şi a dependenţei de alcool şi droguri.Segmente importante ale populaţiei riscă, datorită unui complex de factori economici şi sociali adverşi, să fie împinse la marginea societăţii, să fie caracterizate prin limitarea cronică a accesului la oportunităţile pe care societatea le-a creat pentru majoritatea membrilor săi.Toate acestea conduc la o vulnerabilitate a populaţiei din punct de vedere social şi economic şi un risc ridicat de marginalizare socială, în special pentru anumite segmente ale populaţiei, cum sunt: persoane cu


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

handicap, tineri care au părăsit centrele de ocrotire socială după împlinirea vârstei de 18 ani, persoane vârstnice, femei singure/ victime ale violenţei domestice / exploatării sexuale, familii în situaţii conflictuale/ sărăcie extremă, persoane toxico-dependente, şi în general populaţia de etnie roma.La nivelul naţional, în perioada 1996-2000 rata sărăciei a crescut de la 19,9% la 44% în anul 2000. Acest procent include toate categoriile de persoane marginalizate enumerate mai sus.

La nivelul Judeţului Dolj, s-a înfiinţat conform HG 1434/2004 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.180/2004 (prin comasarea Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (D.G.A.S.P.C. Dolj).În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, D.G.A.S.P.C. Dolj îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii: de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială

pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-sărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean;

de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului; de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie; de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi

în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile anti-sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;

de reprezentare a consiliului judeţean pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

În cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj funcţionează următoarele servicii/compartimente specializate: Serviciul Evaluare şi Monitorizare în Domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului; Serviciul Îngrijire de Tip Familial; Serviciul Evaluare Complexă pentru Copilul cu Dizabilităţi; Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial; Serviciul Îngrijire de Tip Familial Adulţi; Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial Adulţi; Compartimentul Intervenţie în regim de Urgenţa Adulţi; Compartiment Anti-Sărăcie şi Prevenirea Marginalizării; Serviciul Juridic şi Contencios; Serviciul Resurse Umane; Serviciul Economic şi Financiar-Contabil; Serviciul Achiziţii Publice; Serviciul Tehnic-Administrativ; Compartiment Audit; Biroul Relaţii cu Publicul; Serviciul Strategii, Programe, Proiecte.

În subordinea Consiliului Judeţean mai funcţionează şi Comisia pentru protecţia Copilului, Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Adulte precum şi 28 centre de plasament.

În evidenţa D.G.A.S.P.C. Dolj se află ( 01.01.2005), 12.132 de persoane cu handicap în plată (1.925 copii şi 10.207 adulţi), dintre care: 1.272 cu handicap locomotor; 1.056 cu handicap somatic; 477 cu handicap auditiv; 3.439 cu handicap vizual; 3.506 cu handicap mintal; 1.473 cu handicap neuropsihic; 688 cu handicap asociat; 221 cu SIDA + HIV.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Mai mult, D.G.A.S.P.C. Dolj are în evidenţă 1.890 copii, din care: 450 copii în sistem rezidenţial, inclusiv copii în centre de plasament clasic pe lângă şcoli speciale, în centre pentru copilul cu handicap sever; 314 copii în alternative la protecţia de tip rezidenţial, inclusiv copii în case de tip familial, în Centrul de primire şi evaluare a copilului în regim de urgenţă, în Centrul de primire şi evaluare a copiilor străzii, în Centrul maternal pentru mama şi copil în situaţie de risc şi în centre de zi; 1.126 copii în alternative de tip familial. În plus, au beneficiat de sprijin material pentru menţinerea copilului în familie şi prevenirea abandonului, un număr de 890 copii.

În 2004 D.G.A.S.P.C. Dolj a realizat următoarele iniţiative20:

închiderea Centrului de Plasament nr. 8 Segarcea ca urmare a strategiei de integrare a copiilor cu deficienţe medii în învăţământul public;

închiderea Centrului de Plasament nr. 9 şi înfiinţarea Casei de tip familial Regina Maria pentru copii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care îşi continuă studiile;

în parteneriat cu SERA, în vederea oferirii unui mediu de îngrijiri de tip familial adecvat nevoilor speciale ale celor 66 de copii, s-au construit căsuţe prin programul de interes naţional ,,Închiderea instituţiilor de tip vechi" care nu pot fi restructurate, reabilitate;

schimbarea locaţiei Centrului Maternal şi organizarea lui după model familial, corespunzător standardelor minime obligatorii; s-a crescut astfel capacitatea Centrului de la 10 locuri la 12 locuri

înfiinţarea unui complex de servicii de sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie: înfiinţarea a două centre de recuperare şi reintegrare a copilului cu handicap sever şi a unui centru de

zi pentru această categorie de copii în locaţiile Craiova şi Dioşti; a fost dat în funcţiune Centrul de Zi pentru recuperarea copilului mic cu handicap sever, adresat

familiilor din comunitate; îmbunătăţirea condiţiilor oferite copiilor protejaţi în regim de urgenţă la Centrul de primire a copilului

peste 3 ani prin schimbarea locaţiei, modernizare şi dotare conform standardelor în vigoare; organizarea şi dotarea unui Centru de Primire a copiilor repatriaţi: identificarea si contactarea unor sponsori din comunitatea locală pentru rezolvarea unor situaţii de criză

ale familiilor copiilor instituţionalizaţi; organizarea de tabere şcolare pentru copii instituţionalizaţi; derularea unor programe pentru petrecerea timpului liber în familii, comunitate cu ocazia sărbătorilor şi

a vacanţelor; s-a început restructurarea şi reamenajarea Centrului de Plasament nr.10 în Centru de Recuperare şi

reintegrare pentru copii cu afecţiuni neuro - motorii; a fost reorganizat Centru de plasament nr. 13 în Centru de Recuperare pentru copilul cu handicap

sever; s-a înfiinţat centrul pentru cuplul mamă - copil abuzat; înfiinţarea centrului de zi pentru "Copiii Străzii ".

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului 2007-2010 elaborată de către D.G.A.S.P.C. Dolj are scopul de a propune dezvoltarea sistemului actual de asistenţă socială, în special prin crearea şi diversificarea unor noi servicii sociale la nivelul judeţului Dolj. În cadrul acestei strategiei s-au avut în vedere următoarele priorităţi judeţene/regionale: Prioritatea 1: Crearea unui sistem de sprijin pentru persoanele cu handicap care să corespundă

standardelor de calitate în vigoare; Prioritatea 2: Constituirea unui sistem de sprijin pentru persoanele vârstnice; Prioritatea 3: Constituirea unui sistem de sprijin pentru familii în situaţii conflictuale/sărăcie severă; Prioritatea 4: Constituirea unui sistem de protecţie pentru persoane toxico-dependente; Prioritatea 5: Prevenirea abandonului şi instituţionalizării prin sprijinirea familiilor în vederea depăşirii

momentelor critice;

20 Sursa: D.G.A.S.P.C., Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului, 2006.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Prioritatea 6: Înfiinţarea unor centre de tip familial în vederea asigurării unui mediu cât mai apropiat de cel familial pentru copiii aflaţi în instituţii;

Prioritatea 7: Sprijinirea tinerilor care părăsesc centrele de plasament în vederea integrării lor în familie şi în societate;

Prioritatea 8: Crearea de servicii destinate copiilor delincvenţi; Prioritatea 9: Completarea serviciilor existente pentru copii cu handicap; Prioritatea 10: Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul

familiei (violenţa în familie).

Mai în detaliu, în vederea implementării priorităţilor din cadrul Strategiei Judeţene în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului, D.G.A.S.P.C. Dolj îşi propune pentru perioada 2007-2010 atingerea următoarelor obiective generale: 1. Finalizarea, implementarea şi monitorizarea respectării standardelor de calitate.2. Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic; monitorizarea implementării.3. Organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi sportive (în mediu adaptat) şi participarea la jocuri

naţionale şi internaţionale.4. Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare şi angajare în muncă a persoanelor

aflate în dificultate.5. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului de protecţie a

persoanelor aflate în dificultate.6. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să facă posibilă egalitatea şanselor, pentru

combaterea discriminării şi a excluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate.7. Armonizarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei persoanelor aflate în dificultate cu legislaţia

europeană şi internaţională în materie.8. Restructurarea/închiderea instituţiilor clasice rezidenţiale şi dezvoltarea/ înfiinţarea de servicii

comunitare alternative rezidenţiale şi nerezidenţiale.9. Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dez-instituţionalizarea persoanelor cu

handicap care, în urma evaluărilor şi a anchetelor sociale s-au dovedit a avea potenţial în acest sens.10. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale in funcţie de nevoile si priorităţile identificate la nivel

judeţean, inclusiv:

- în domeniul protecţiei copilului Centru de consiliere şi sprijin pentru parinţi si copii Centru de consiliere şi sprijinire în vederea menţinerii sau reintegrării/integrării copilului în familie Serviciul de sprijin pentru tinerele care părăsesc sistemul de protecţie a copilului Echipa mobila – pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor şi acordarea de servicii de

specialitate în vederea recuperării Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi (în localitatea Băileşti).

- în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu handicap adulte: Centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Filiaşi – amenajare şi dotare Centru de deprinderi pentru o viaţă independenta Dioşti – amenajare şi dotare Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane adulte cu handicap –Filiaşi – amenajare şi

dotare Centru de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap – Dioşti – amenajare şi dotare Echipa mobilă de intervenţie în regim de urgenţa pentru persoana adultă aflată în dificultate.

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului prevede şi următoarele obiective operaţionale judeţene / regionale:


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Realizarea Planului de restructurarea/închiderea instituţiilor rezidenţiale vechi (C.I.T.O. Corlate, C.R.R.P.H., C.P. Dioşti, C.P.7, C.P.10);

Organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului delincvent; Prevenirea/combaterea exploatării copilului prin muncă (încheierea unei convenţii de colaborare cu

instituţii publice şi ONG-uri); Construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii decente

de trai acestor persoane; Realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu; Sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu; Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau organisme private autorizate

pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare (colaborare cu Asociaţia de îngrijiri comunitare Helios); Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate

persoanelor vârstnice, fără familie (colaborare cu Mitropolia Olteniei); Formare continuă în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate astfel încât personalul din sistem să fie

pregătit şi specializat; Acordarea de consultanţă consiliilor locale în vederea înfiinţării de servicii alternative cum ar fi: centre

de zi, servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere, servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc.

I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit

I.8.1 Calitatea mediului

Calitatea apei Apa de suprafaţă

In anul 2006, un volum de 199.016 mc a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a unităţilor industriale, publice şi private din judeţul Dolj. Râul Jiu a contribuit cu peste 90% din sursele de apă de suprafaţă şi subterană, în timp ce Dunărea a fost in special folosită pentru pescuit (64,2% din totalul apei utilizate din această Sursa). Peste 52,2 % din volumul total de apă extrasă din Jiu şi Dunăre a fost folosită pentru alimentarea unităţilor termice, în timp ce 22,8% a fost folosit de utilităţile publice destinate populaţiei, 16,6% a fost destinat activităţilor industriale (inclusiv utilităţi publice pentru industrie, construcţii şi unităţi de asamblare) şi 2,1% unităţilor agro-zootechnice şi irigaţiilor. In special, apa pentru irigaţii a fost extrasă doar din surse subterane ale râului Dunării.

Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre mii mc %

Total SURSE de SUPRAFAŢĂ 167.012 83,92Total SURSE SUBTERANE 32.004 16,08TOTAL VOLUM surse directe 199.016 100,00


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006

Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie Destinaţie Volum de apă folosită (mii mc)

Utilităţi publice 51.818Industrie 16.209Unităţi termice 89.941Alte activităţi 41.048Total 199.016

Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006

Calitatea apei de suprafaţă este monitorizată conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006, şi conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 161/2006 de aprobare a Normelor privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apei de suprafaţă (care abrogă Ordinul Ministerului Mediului nr. 1146/2002). In anul 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale Râului Jiu şi în 14 secţiuni ale Dunării. Toate secţiunile analizate relevă nivelele de calitate I şi II, cu excepţia a 50 km în secţiunile Râului Balasan şi în aval de Băileşti, la intersectarea cu Dunărea, acolo unde calitatea generală a apei este deteriorată.Analiza caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale Lacului Işalniţa ce deserveşte SC TERMOEL Işalniţa, TERMORL SE Craiova, Doljchim Craiova, precum şi municipiul Craiova, relevă nivele scăzute şi medii de troficitate, ce determină considerarea Lacului Işalniţa ca şi lac “oligotrofic”. Calitatea ambelor tipuri de ape de suprafaţă şi subterane este în mod grav afectată de evacuarea directă a apei uzate din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie, acolo unde nu sunt staţii de epurare.

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă sunt următoarele:

Zona Industrială de Nord - Vest – SNP Petrom Doljchim Craiova SE Işalniţa (ce afectează râul Jiu); Zona Industrială Podari – industria alimentară; Oraşul Filiaşi şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează

râul Jiu); Platforma Industrială de Nord Craiova – Structura Petrolieră Brădeşti (SPP Craiova) şi partea de

nord –est a Doljului (SPP Stoina) (ce afectează râul Jiu şi râul Amaradia); Municipiul Craiova – apa reziduală deversată direct în râul Jiu Oraşul Calafat şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează

râul Dunărea); Oraşul Băileşti şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce

afectează râul Balasan); Confluenţa între râul Amaradia şi râul Jiu ; Confluenţa între râul Jiu şi fluviul Dunărea.

În 2006, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului Dolj a identificat 106 surse de poluare care evacuează apa uzată direct în Bazinul Râului Jiu. Printre acestea trebuie menţionate următoarele: Centralele electrice de la Paroşeni, Rovinari, Turceni cauzează creşterea temperaturii apei cu 10 grade

Celsius, creând probleme în alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Craiova, precum şi în funcţionarea centralei electrice de la Işalniţa şi a sistemelor de răcire Doljchim Craiova;

Cărbunele, mineritul şi centralele electrice contribuie la deteriorarea calităţii apei Râului Jiu, unde marile concentraţii de reziduuri împiedică purificarea naturală a apei şi schimbă proprietăţile sale fizice;

Centrala electrică de la Işalniţa, Doljchim Craiova, RA Apa Craiova şi platforma industrială de la Podari îşi revarsă apele reziduale în zona Podari-Malu Mare.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

In special, Doljchim Craiova şi RA Apa Craiova sunt două dintre principalele surse de poluare ale Râului Jiu cu ape reziduale.

Apa subterană

In partea de nord a judeţului Dolj pânza freatică se găseşte la 15-22 m adâncime şi alimentează râurile la poalele dealurilor, inclusiv afluenţii râului Jiu, în timp ce în zona cea mai înaltă de câmpie, la estul râului Desnăţui şi râului Jiu, acestea se află la 20-30 m. Pe Terasele şi În Lunca Dunării, apa freatică se găseşte la 5-10 m şi respectiv 2-5 m. In zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, apa subterană are un caracter mineralizat, cu conţinut clorosodic şi sulfuros, şi este astfel folosită de populaţia locală in scop terapeutic. În condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pot deveni locuri importante pentru localnici în scopul tratamentului balnear. In ultimi decenii, calitatea apei subterane a fost alterată, în special în zonele din jurul complexului chimic Doljchim Craiova (alterarea compoziţiei chimice a apei), CET II Craiova (cantitatea excesivă de reziduuri fixe, depuneri de fier, pulberi suspendate, sulfaţi) şi în zona Filiaşi-Işalniţa şi Valea Stanciu-Zaval (concentraţie de azot). Mai mult, unele straturi de apă supra-freatică, care sunt folosite de populaţie ca sursă de apă, înregistrează un conţinut de nitraţi peste Concentraţia Maximă Admisă (CMA), conform Legii privind apa potabilă nr. 458/2002. Fântânile publice afectate cuprind, printre altele, următoarele: Bratovoiesti, Breasta, Celaru, Dranic, Racari, Grecesti, Melinesti, Malu Mare, Negoesti, Podari, Cernatesti, Cosoveni, Danesti, Dabuleni, Desa, Rojiste, Simnic si Sadova.

Dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială pentru Planul de Dezvoltare Regională privind măsurarea calităţii apei din fântânile publice, reiese că judeţul Dolj este cel mai poluat din cele 5 judeţe pilot PDR, în cele 20 de comune incluse în program existând:- peste 421 fântâni contaminate cu nitraţi- peste 40 fântâni contaminate cu amoniu- peste 5 fântâni contaminate cu nitriţiConsiliul Judeţean Dolj a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj situaţia privind rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apă recoltate din fântânile publice din 98 de localităţi din judeţ, iar rezultatul este următorul: din totalul de 551 fântâni analizate,242 sunt neconforme chimic având o concentraţie a nitraţilor peste limita admisă.

Tabel 82: Calitatea apelor din Fântânile publiceNr. Crt. Localitatea Nr. Fântâni

analizateNeconforme

chimic(valoarea maximă a nitraţilor în mg/l)

Conforme chimic Neconforme chimic

%

1. Afumaţi 2 0 2 -2. Almăj3. Amărăştii de Jos 7 4 (175 mg/l) 3 57,144. Amărăştii de Sus 7 4 (54 mg/l) 3 57,145. Apele Vii 4 2 (235 mg/l) 2 506. Argetoaia 5 2 (76 mg/l) 3 407. Bechet 9 4 (285 mg/l) 5 44,448. Bistreţ 5 2 (80 mg/l) 3 409. Bârca 4 3 (96 mg/l) 1 7510. Botoşeşti Paia 3 3 (105 mg/l) 0 10011. Brabova 10 5 (120 mg/l) 5 5012. Brădeşti 4 2 (57 mg/l) 2 5013. Braloştiţa 2 0 2 -14. Bratovoieşti 12 7 (96 mg/l) 5 58,33


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

15. Breasta 4 1 (80 mg/l) 3 2516. Bucovăţ 4 1 (65 mg/l) 3 2517. Bulzeşti 6 3 (178 mg/l) 3 5018. Calopăr 5 4 (216 mg/l) 1 8019. Caraula 5 5 (168 mg/l) 0 10020. Carpen 4 1 (68 mg/l) 3 2521. Castranova 8 5 (157 mg/l) 3 62,522. Călăraşi 5 3 (126 mg/l) 2 6023. Celaru 8 3 (188 mg/l) 5 37,524. Cerăt 10 7 (91 mg/l) 3 7025. Cernăteşti 6 2 (78 mg/l) 4 33,326. Cetate 1 0 1 -27. Cioroiaşi 3 0 3 -28. Ciupercenii Noi 29. Coşoveni 4 4 (125 mg/l) 0 10030. Coţofenii din Dos 12 1 (83 mg/l) 11 8,3331. Daneţi 5 4 (220 mg/l) 1 8032. Dăbuleni 9 7 (72 mg/l) 2 77,7733. Desa 34. Dioşti 3 3 (96 mg/l) 0 10035. Dobreşti 3 1 (81 mg/l) 2 33,3336. Drăgoteşti 12 4 (94 mg/l) 8 33,3337. Drănic 10 8 (250 mg/l) 2 8038. Fărcaş 9 2 (62 mg/l) 7 22,2239. Galicea Mare 4 4 0 10040. Gherceşti 6 3 (140 mg/l) 3 5041. Gighera 9 4 (218 mg/l) 5 44,4442. Giubega 2 0 2 -43. Giurgiţa 7 5 (218 mg/l) 2 71,4244. Gângiova 3 2 (102 mg/l) 1 66,6645. Gogoşu 3 2 (78 mg/l) 1 66,6646. Goicea 6 1 (70 mg/l) 5 16,6647. Goieşti 5 3 (96 mg/l) 2 6048. Greceşti 10 3 (110 mg/l) 7 3049. Işalniţa 5 2 (60 mg/l) 3 4050. Izvoare 4 1 (60 mg/l) 3 2551. Leu 8 3 (204 mg/l) 5 37,552. Lipovu 10 6 (146 mg/l) 4 6053. Măceşu de Jos 8 4 (216 mg/l) 4 5054. Măceşu de Sus 8 5 (140 mg/l) 3 62,555. Maglavit 1 0 1 -56. Malu Mare 10 6 (155 mg/l) 4 6057. Melineşti 8 2 (65 mg/l) 6 1658. Mischii 13 3 (272 mg/l) 10 23,0759. Mârşani 5 3 (220 mg/l) 2 6060. Moţăţei 2 0 2 -61. Murgaşi 5 3 (263 mg/l) 2 6062. Negoi 6 0 6 -63. Orodel 5 3 (96 mg/l) 2 6064. Ostroveni 5 5 (102 mg/l) 0 10065. Perişor 6 1 (62 mg/l) 5 16,6666. Pieleşti 5 2 (170 mg/l) 3 4067. Piscu Vechi 68. Pleniţa 6 3 (218 mg/l) 3 50


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

69. Podari 20 13 (163 mg/l) 7 6570. Poiana Mare 3 0 3 -71. Predeşti 8 1 (125 mg/l) 7 12,572. Radovan 3 2 (79 mg/l) 1 66,6673. Rast 4 0 4 -74. Robăneşti 11 5 (80 mg/l) 6 45,4575. Sadova 12 6 (77 mg/l) 6 5076. Sălcuţa 5 3 (361 mg/l) 2 6077. Scaeşti 6 3 (76 mg/l) 3 5078. Seaca de Câmp 1 0 1 -79. Seaca de Pădure 4 0 4 -80. Secu 3 0 3 -81. Siliştea Crucii 2 0 2 -82. Sopot 8 5 (85 mg/l) 3 62,583. Şimnicu de Sus 9 4 (124 mg/l) 5 44,4484. Teasc 3 0 3 -85. Terpeziţa 8 2 (62 mg/l) 6 2586. Teslui 5 2 (84 mg/l) 3 4087. Ţuglui 2 1 (106 mg/l) 1 5088. Unirea 3 0 3 -89. Urzicuţa 4 1 (80 mg/l) 3 2590. Valea Stanciului 6 3 (114 mg/l) 3 5091. Vela 5 3 (184 mg/l) 2 6092. Verbiţa 3 1 (85 mg/l) 2 33,3393. Vârtop 5 2 (146 mg/l) 3 4094. Vârvoru de Jos 7 2 (76 mg/l) 5 28,5795. Băileşti 3 0 3 -96. Calafat 3 0 3 -97. Filiaşi 12 1 (120 mg/l) 11 8,3398. Segarcea 3 0 3 -

TOTAL 551 242 309Sursa: Direcţia de sănătate Publică Dolj

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane sunt următoarele: Platforma Industrială din Nordul Craiovei şi partea de nord a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP

Stoina); Işalniţa zona industrială Simnic – SNP Petrom – Doljchim Craiova şi Termoelectrica Bucureşti – SE

Craiova şi UE Craiova, prelucrarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Circea;

SC CONPET SA Ploieşti, Compania Regională Craiova ( colector transport de produse petroliere); Sisteme de îmbunătăţire a performanţei agronomice teritoriale: Calafat (Basarabi) – Băileşti;

Cetate – Galicea Mare; Sadova – Corabia.

Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului

Principalele surse ale poluării aerului sunt localizate în sectoarele industriale şi urbane. Monitorizarea zilnică a emisiilor poluante produse în zona urbană Craiova şi în jurul platformei industriale Işalniţa, este realizată printr-o reţea de 6 staţii fixe care înregistrează concentraţiile zilnice ale substanţelor poluante (timp de 24


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

ore) şi de un echipament mobil care detectează concentraţia de substanţe poluante pe termen mediu, în zonele afectate de aglomerarea traficului rutier. Distribuirea staţiilor fixe a luat în considerare locaţia celor mai relevante surse de poluare din interiorul judeţului, inclusiv următoarele:

i. Zona nord-vest: Zona industrială Işalniţa (2 staţii de monitorizare)ii. Zona nord: Căile ferate (CFR) Depozit – Rocada – Şimnic (1 staţie de monitorizare)iii. Zona industrială orientală – Electroputere SA (1 staţie de monitorizare)iv. Zona rezidenţială a Municipiului Craiova (2 staţii de monitorizare, în perimetrul rezidenţial

urban şi în zona de circulaţie intensă a traficului rutier).

In 2005, au fost prelevate 5.053 mostre pentru monitorizarea concentraţiei principalilor agenţi de poluare a aerului, din care, 93% privesc SO2, NO2 şi NH3 (în jur de 31% din totalul mostrelor pentru fiecare substanţă), 5,1% privesc pulberile în suspensie şi 1,4% pulberile sedimentate. In ceea ce priveşte SO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 19.045,98 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la SCPL Işalniţa (67,25 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu SO2 provin din combustiile din sectorul energetic, precum şi din industria prelucrării şi din combustiile neindustriale.In ceea ce priveşte NO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 6.896,36 t, cele mai ridicate valori zilnice fiind înregistrate la staţia situată în regiunea Gării (35-40 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu NO2 provin de la Centralele Electrice din Craiova, de la traficul rutier şi de la Complexul Chimic Doljchim, care produce acid azotic şi îngrăşăminte pe bază de azot. In ceea ce priveşte NH3, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 5.003,85 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la staţiile de monitorizare de la Craiova şi Işalniţa (25-33 µg/mc), ce depăşeşte CMA. Sursele cele mai relevante ale poluării cu NH3 provin de la Complexul Chimic Doljchim.

Datorită caracteristicilor specifice ale teritoriului şi solului judeţului Dolj, fiind localizat în câmpia aluvionară a Bazinului Fluviului Dunărea, concentraţia pulberilor suspendate şi a celor sedimentate prezintă câteva particularităţi şi a înregistrat unele valori depăşind CMA. Mai în detaliu, solul fărâmicios şi nisipos, în special din zonele sudice şi centrale ale judeţului, favorizează transportarea pulberilor, prin curenţi de aer, în direcţia Est Vest – Nord Est, acest proces fiind sporit de defrişările masive ale barierelor naturale. Mai mult, depozitarea necorespunzătoare de cenuşă şi reziduuri provenind din centralele de energie de la Işalniţa şi Simnic determină poluarea cu pulberi suspendate în zonele învecinate. In consecinţă, s-au observat, pe bază lunară, concentraţii ale pulberilor suspendate şi a celor sedimentate care depăşesc CMA (2.763 mg/m3 în primul caz şi 19,84 g/m2/lună în cel de al doilea caz ), în jurul centralelor energetice de la Işalniţa şi Şimnic (CET I şi CET II).

Harta 10: Reţeaua de monitorizare a aerului


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006 (Proiect)

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului cuprind următoarele:

Zona industrială Nord Vest - SNP Petrom Doljchim Craiova: producţia de îngrăşăminte chimice pe baza de azot, substanţe organice (metanol, polimeri etc), substanţe anorganice (amoniu, acid azotic); Termoelectrica Bucureşti FE Craiova: producţia de energie electrică şi termică pe bază de cărbune; traficul rutier şi feroviar (DE 70 şi linia feroviară Craiova-Timisoara).

Platforma industrială la Nordul Craiovei – Termoelectrica Bucureşti şi CET Craiova II: producţia de energie electrică şi termică (destinată Craiovei) folosind cărbune, huilă şi CLU; şosea (şoseaua principală nord-sud Craiova) şi traficul feroviar (Compania Română de Căi ferate, CFR, şi depozitele CFR Craiova); SPP Craiova: prelucrarea primară a ţiţeiului Ghercesti.

Platforma industrială de Est a Craiovei – SC BERE SA: industria alimentară; SE ELPRECO SA: produse prefabricate din ciment, ţigle, materiale pentru construcţii, construcţii; trafic rutier şi feroviar pe DE70 Craiova-Filiaşi şi linia feroviară Craiova-Timişoara.

Platforma industrială Podari – SC OLPO SA PODARI, SC ZAHARUL PODARI, SC REGINA SA, SC WIMAR SA: industria alimentară.

Platforma industrială Calafat – SC ZAHARUL SC AMIDON GLUCOZA SA, SC BIOSIN SA, SC EXTENSIVE SA: industria alimentară (zahăr, amidon, alcool etc); CET Calafat: energie electrică şi termică.

Calitatea solului


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Poluarea solului este produsă de următoarele surse: Depozitele de cenuşă şi de reziduuri (462 ha) de la SC Complex Energetic Craiova S.E. Craiova II,

SC Complex Energetic Craiova S.E. Isalnita şi SC Uzina Termică S.A. Calafat; Depozitele de deşeuri urbane neecologice (49,72ha) în Mofleni, Calafat, Filiaşi, Segarcea şi

Băileşti; Depozitele de şlam (0,1320 ha) în Comuna Varteju, Satul Putinei, provenind din activitatea SC

Petrom SA (OMV Group, Sucursala Craiova); Depozite de apă care conţine fosfat de amoniu (3,750 ha) provenind de la Complexul Chimic

Doljchim; Depozite de la crescătoria de păsări SC Bioferm SRL (0,05 ha).

Sectoarele critice în ceea ce priveşte poluarea solului sunt următoarele: Zona de sud a judeţului Dolj (activităţi industriale); Zona de nord a Brădeştiului, Melineştiului, Talpasu-Farcasu (îngrăşăminte); Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din împrejurimile Craiovei.

Situri contaminate

Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj a identificat următoarele 12 aşezări contaminate (pe sursă de poluare):

Mofleni, 2 km sud de Râul Jiu (depozit de deşeuri urbane); D.J. 605A Filiaşi-Melineşti (depozit de deşeuri urbane); Sud-estul zonei Calafat (depozit de deşeuri urbane); Transilvania, Dealul Viilor, CAP Unirea şi depozitele din jurul Floricăi în Segarcea (depozit de

deşeuri urbane); Băileşti (depozit de deşeuri urbane); Platforma industrială Complexul Doljchim din Işalniţa (industria chimică); 4023 Cratere de forare Varteju localizate în localităţile Mofleşti şi Talpasu (industria uleiului); Valea Mănăstirii (sector de energie); Platformele industriale Işalniţa I şi II (sector de energie); Depozitele de reziduuri de ulei din Comuna Varteju , Satul Putinei (industria uleiului); SC Uzina Termica Calafat SA (industria energiei); SC Cargill Oils SA, Comuna Podari (industria alimentară).

I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului

Conform Documentului de Poziţie, Capitolul 22, România trebuie să se alinieze la legislaţia UE privind protecţia mediului şi domeniile corelate, inclusiv la cele aproape 300 de acte legislative (directive, regulamente, decizii şi recomandări), dintre care aproape 70 de Directive şi 21 Regulamente. Legislaţia UE privind protecţia mediului se referă la următoarele domenii: Protecţia mediului prezentă în toate politicile şi strategiile naţionale şi locale; Calitatea aerului şi schimbările climatice; Gestionarea deşeurilor; Calitatea apei; Protecţia Naturii şi biodiversitate; Controlul poluări industriale şi managementul riscului; Substanţe chimice şi organisme modificate genetic;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Poluarea fonică; Protecţia civilă; Siguranţa activităţilor nucleare şi protecţia împotriva radiaţiilor.

Pentru finalizarea acestui proces de aliniere la legislaţie in toate domeniile, Guvernul Român : - va adopta sau va modifica legislaţia naţională şi procedurile in vigoare, pentru a transpune legislaţia UE relevantă şi pentru a permite intrarea sa directă în vigoare;- va stabili sistemul de implementare (inclusiv crearea structurilor specifice şi alocarea bugetului dedicat) necesar pentru gestionarea efectivă a legislaţiei privind protecţia mediului;- va verifica dacă prevederile legislative sunt respectate în mod corespunzător.

In acest context, Guvernul Român a adoptat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului (modificată şi completată prin Legea nr. 265/2006), stabilind procedurile de bază pentru gestionarea tuturor domeniilor legate de protecţia mediului. Mai în detaliu, în ceea ce priveşte responsabilităţile delegate autorităţilor naţionale şi locale, OUG nr. 195/2005 stabileşte (art.80) ca acestea să includă măsurile de protecţie a mediului în toate politicile şi strategiile din domeniul lor de activitate elaborând planurile şi programele de sector conform prevederilor legale privind protecţia mediului.

Gestionarea deşeurilor

În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizaţi după cum urmează:

- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă clasa I aprobată prin Ordinul nr. 511/17.08.2005 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală;

- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;- Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Băileşti;- Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea; - S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi autorizaţi:

- ANRSC nr. 726/2005 şi Autorizaţia de mediu nr. 10/10.01.2007- ACT AD 9560/09.08.:2006:40-3/57797

Deşeurile urbane colectate prin operatori specializaţi în 2006 s-au ridicat la 160.467 t, din care, peste 82,5% au fost colectate în Municipiul Craiova, aproximativ 9% în Calafat, 5,3% în Bailesti, 2,5% în Filiaşi şi 0,86% în Segarcea.Cantitatea de deşeuri urbane colectate în Craiova (440,8 kg/locuitor) şi în Municipiul Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene, cum ar fi Varşovia (410 kg/an/ locuitor), Budapesta (500 kg/an/ locuitor) şi Roma (570 kg/an/locuitor). Mai mult, trebuie subliniat faptul că volumul deşeurilor urbane colectate în Municipiul Calafat, cu peste 781 kg/locuitor, depăşeşte în mod remarcabil valorile înregistrate în municipiul Bucureşti (620 kg/locuitor, în 2004) sau Viena (640 kg/ an/locuitor.). Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural.

Tabel 83: Deşeurile Urbane colectate în judeţul Dolj în 2006 (t) Tone % Locuitori kg/ locuitor

Craiova 132.500 82,57 300.587 440,80Calafat 14.364 8,95 18.380 781,50Băileşti 8.230 5,13 20.143 408,58Filiaşi 3.991 2,49 19.001 210,04Segarcea 1.382 0,86 8.230 167,92


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Total 160.467 100,00 366.341 438,03Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006

Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în oricare dintre cele 6 gropi de gunoi care se află în judeţ. Mai mult, una dintre gropile urbane de gunoi din Craiova va fi închisă, pe când celelalte patru se află într-o perioadă de tranziţie conform Hotărârii Guvernului (HG) nr. 349/2005 (vezi tabelul de mai jos).Cu toate că 40% din deşeurile urbane care au fost colectate sunt compuse din materiale reciclabile şi 20% pot fi efectiv recuperate, deşeurile urbane nu sunt colectate în mod separat în vederea valorizării lor prin reutilizarea.

Trebuie remarcat faptul că în cadrul Judeţului Dolj există un depozit conform, ecologic, în Municipiul Craiova, având următoarele caracteristici:

- Data punerii în funcţiune şi data estimată de închidereData punerii în funcţiune: 31.03.2006 pentru celula 1Data estimată de închidere: 2046

- Amplasamentul fiecărui depozit (distanţa faţă de aşezări umane)- Locaţia: Depozitul este situat în Municipiul Craiova, tarlaua 53, parcela 57, distanţa faţă de aşezările

umane fiind de 1000 m.

- Proprietarul(i) majoritar al fiecărui depozit existent sau planificat (proprietarul terenului, adresa, proprietarul infrastructurii (depozitul, clădirile administrative, echipamente, vehicule de exploatare a depozitului etc)

Proprietarul majoritar: Consiliul Local al Municipiului CraiovaAdresa: B-dul A.I. Cuza, nr.7, 200585, Craiova, judeţul DoljProprietarul terenului: Consiliul Local al Municipiului Craiova

- Operatorul (denumire, adresa);SC ECO SUD SRL, care a proiectat, finanţat, executat şi exploatează Depozitul Ecologic de

Deşeuri Solide Urbane în Municipiul Craiova.Adresa: B-dul Octavian Goga, nr.6, bl.M25, et.6, sc. a, ap. 22, Bucureşti, sect.3

- Tipul şi obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, numărul autorizaţiei de mediu şi perioada de valabilitate, tipuri de deşeuri acceptate la depozitare conform autorizaţiei de mediu;

Obiect activitate: Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t / zi conform anexei 1 OUG 152/2005

Numărul autorizaţiei de mediu: AIM nr.4/31.03.2006 AIM nr.29R/29.12.2006Perioada de valabilitate: 28.12.2007Tipuri de deşeuri acceptate: deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv

fracţiuni colectate separat şi deşeuri nepericuloase de altă origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin anexa nr.3 a HG 349/2005

- Capacitatea de depozitare a fiecărui depozit şi terenul disponibil (capacitatea disponibilă)100 000 t/an 49,38 ha

- Totalul investiţiilor în depozit făcute în ultimii 5 ani: cca 5 mil EURO

- Lista localităţilor deservite (urban şi rural)Municipiul Craiova;


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

32 de localităţi din judeţul Dolj.

- Numărul populaţiei deservite de depozit din mediul urban şi din mediul rural420 000 locuitori

- Cantităţi de deşeuri acceptate la depozit în ultimii trei ani (pe coduri de deşeuri)Pentru anul 2006: 905 586,73 t

Depozitul ecologic din cadrul Municipiului Craiova poate să preia deşeurile din tot judeţul fiind prevăzut cu 16 celule, având o capacitate liberă de 43 ha disponibilă pentru extindere.

In ceea ce priveşte deşeurile industriale, următoarele unităţi produc şi stochează deşeuri industriale periculoase şi/sau deţin echipament contaminat: SC Doljchim, CET I Işalniţa, CET II Şimnic, SC MAT SA, SC TUFON SA, SC Reloc SA, SC Electroputere SA, SC Daewoo SA, SC TMC SA Filiaşi. Eliminarea deşeurilor industriale periculoase este realizată de incineratoare autorizate: SC PRO AIR Clean Timişoara, SC Guardian SRL Craiova şi SC SETCAR SA Brăila. In 2006, au fost colectate 102.491 tone de ulei folosit. Aşa cum este arătat în următorul tabel, un număr de 6 gropi de deşeuri industriale vor trebui să fie închise până în 2009. Alte 2 gropi de deşeuri industriale, depozitul pentru carbid SNP Petrom (36 ha) şi depozitul pentru carbonat de calciu SNP Petrom, vor fi desfiinţate, în timp ce alte două, depozitul pentru şlam SNP Petrom (0,305 ha) şi depozitul pentru apă care conţine fosfat de amoniu (4 ha), sunt încă în funcţiune.

Tabel 84: Gropi de gunoi în judeţul Dolj – HG nr 349/2005 Anexa 5 – Calendar Nume / Localizare Categoria gropii de gunoi Date închideriiMofleni – Craiova Deşeuri urbane – Neconform 2005Băileşti 1 Deşeuri urbane – Neconform 2008Calafat Deşeuri urbane - Neconform 2010Segarcea Deşeuri urbane - Neconform 2015Filiaşi Deşeuri urbane - Neconform 2017SC Celule Electrice SA Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009Complex energetic Craiova SE Craiova - Valea Mănăstirii Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009Complex energetic Craiova SE Isalnita - Işalniţa II Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009Complex energetic Craiova SE Isalnita - Işalniţa I Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, Starea Mediului 2006

În cadrul judeţului Dolj următoarele autorităţi ale administraţiei publice locale au încheiat contracte pentru gestionarea deşeurilor:

Consiliul Local al Municipiului Craiova implementează proiectul „Construire depozit ecologic pentru tratarea deşeurilor urbane şi instalaţie de tratare deşeuri industriale pentru municipiul Craiova, printr-un parteneriat public privat prin care Consiliul Local al Municipiului Craiova se obligă să pună la dispoziţia partenerului, S.C. Systema Ecologic S.R.L., terenul situat în Municipiul Craiova cu o suprafaţă de 49,38 Ha. S.C. Systema Ecologic S.R.L. are obligaţia să finanţeze integral programul de investiţii, inclusiv proiectarea, construirea, schimbarea destinaţiei terenului şi gestiunea depozitului.Valoarea totala a proiectului este de 70.000.000 Euro.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Consiliul Local al Municipiului Calafat implementează proiectul „Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat”, în cadrul „Schemei de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului” – RO PHARE 2005/017-553.04.01.04.03. Rezultatul acestui proiect se va concretiza printr-un Studiu de fezabilitate, care va sta la baza realizării proiectului de investiţii.Valoarea totala a proiectului este de 22.500 EuroCofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Calafat este de 2.250 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.Valoarea totala a proiectului este de 659.000 EuroCofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Băileşti este de 66.000 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.Proiectul este realizat în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgiţa, Consiliul Local Măceşu de Sus, Consiliul Local Măceşu de Jos, Consiliul Local Catane, Consiliul Local Bârca, Consiliul Local Cârna, Consiliul Local Gighera şi Consiliul Local Bistreţ, constituite în „Asociaţia primăriilor din sudul Olteniei - APSO” şi cu Consiliul Judeţean Dolj.Valoarea totala a proiectului este de 900.224,84 EuroCofinanţarea, în valoare de 100.090,67 Euro este asigurata din fondurile proprii ale solicitantului şi ale partenerilor, astfel:- Consiliului Local Goicea 18.045,33 Euro- Consiliului Judeţean Dolj 50.045,34 Euro- Consiliului Local Giurgiţa 4.000 Euro- Consiliului Local Măceşu de Sus 4.000 Euro- Consiliului Local Gighera 4.000 Euro- Consiliului Local Bistreţ 4.000 Euro- Consiliului Local Măceşul de Jos 4.000 Euro- Consiliului Local Bîrca 4.000 Euro- Consiliului Local Catane 4.000 Euro- Consiliului Local Cârna 4.000 Euro

Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.Valoarea totala a proiectului este de 728.526,00 EuroCofinanţarea Consiliului Local Poiana Mare este de 86.735,00 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” – PHARE 2005 CES RO 2005/017-553.04.01.04.01.Valoarea totala a proiectului este de 1.073.927,40 EuroCofinanţarea Consiliului Local Cetate este de 107.392,75 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.Contractul de Grant urmează să fie semnat de către MDLPL.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Consiliul Local Giurgita, pentru Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, a semnat un contract de cooperare cu Comunitatea de Comune ROUILLAC, din Franţa în vederea realizării unor staţii de compost în cele 17 comune aparţinătoare APSO. Proiectul se află, spre aprobare, la Ministerul Afacerilor Externe Francez.

Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană.

Mai mult, la nivelul judeţului Dolj sunt planificate investiţii noi în domeniul sistemului de colectare a deşeurilor, astfel:

Consiliul Local Goicea implementează în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj un sistem de colectare selectivă şi transport al deşeurilor în zonele rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la nivelul localităţilor: Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Catane, Bârca, Cârna, Gighera şi Bistreţ. Proiectul va deservi un număr de 28.335 de locuitori.Componenta de investiţii referitoare la procesul de colectare presupune achiziţionarea a 100 containere şi 300 pubele pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi 101.024 saci menajeri pentru colectarea selectivă.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează în cadrul proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti.Componenta de investiţii privitoare la procesul de colectare a deşeurilor cuprinde următoarele activităţi:

- Construirea a 10 platforme pentru colectarea deşeurilor;- Achiziţionarea a 45 eurocontainere;

Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare”.Componenta de investiţii cuprinde următoarele activităţi:

- Construirea unei platforme betonate de colectare selectare cu o suprafaţă de 500 m2;- Achiziţionarea a 4.000 europubele cu capacitatea de 120 l pentru fiecare gospodărie;- Achiziţionarea a 44 containere cu capacitatea de 1,1 m3, pentru instituţii;

Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, proiect ce va avea ca rezultate:

- Sistem eficient de gestionare al deşeurilor municipale;- Sistem de colectare selectivă şi transport în comuna Cetate;- Sistem de compostare a deşeurilor compostabile colectate;- Sistem de compactare şi transfer aferent deşeurilor necompostabile;- Campanie de promovare şi publicitate a sistemului implementat;- Instruirea personalului care va poera sistemul.

Pentru implementarea eficienta a procesului de colectare a deşeurilor, investiţia presupune achiziţionarea următoarelor: recipiente de colectare: 3438 europubele, 1851 recipiente speciale pentru procesul de compostare la sursa si 22 containere.

În ceea ce priveşte sistemul de transport al deşeurilor, trebuie menţionate următoarele:


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, pentru componenta ce priveşte realizarea unui sistem de transport al deşeurilor are prevăzuta achiziţionarea a două autogunoiere (cu o capacitate de 8 mc, respectiv 14 mc) si a unei autospeciale pentru transportul containerelor autocompactoare.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti are proiectată achiziţionarea a două autogunoiere cu compactare pentru realizarea transportului deşeurilor la nivelul municipiului Băilesti.

Consiliul Local Poiana Mare prin proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” a prevăzut achiziţionarea a trei autogunoiere, dintre care două pentru transportul deşeurilor la platforma de gunoi şi o autogunoieră dotată cu un container de 23 m3

Consiliul Local Cetate, prin proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sitem eficient de gestionare a deşeurilor menajere” îşi propune realizarea unei staţie de compactare si transfer pentru care sunt proiectate următoarele investiţii:

- platforma betonata de 500 mp- semiremorca compactoare si cap tractor- rampă de încărcare- 2 autogunoiere- încarcator frontal pentru manipularea deşeurilor în staţie- autocamion pentru colectarea gunoiului menajer cu încărcare in spate.

Mai mult, Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, îşi propune construirea unei Staţii de Sortare şi Transfer cu o capacitate maximă de procesare de 52 t/zi, dotată cu: cântar, hală procesare deşeuri, echipamente de sortare şi compactare, două containere de compactare pentru biodegradabile şi alte deşeuri cu o capacitate de 24 m3 şi utilităţile necesare.De asemenea Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, din care face parte şi Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană, proiect care va asigura extinderea staţiei de transfer de la Goicea pentru toate cel 17 comune ale APSO.

Zone protejate şi bio-diversitate

Zone protejate

Suprafaţa totală ocupată de zonele protejate, în judeţul Dolj ajunge la 3.687,3 ha (0,5% din suprafaţa totală). Zonele protejate din Dolj au fost stabilite în conformitate cu trei documente legislative: Legea 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Din totalul de 37 de zone protejate, 10 sunt administrate de operatori publici sau privaţi, dintre care:

- Asociaţia judeţeană de vânători şi pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;- Direcţia Silvică (Direcţia Silvică) – 2 zone;- Un operator privat– 1 zonă;- Fundaţia pentru Acţiunea Ecologică România – 2 zone.

Datorită utilizării terenului pentru activităţile agricole (în special pe Terasele Dunării) precum şi accelerării procesului de deşertificare şi poluare a solului din activităţile industriale, starea zonelor protejate s-a înrăutăţit în ultimii ani. Mai în detaliu, o parte din păduri (caracterizate de salcie, salcâm, stejar şi plop) s-au uscat iar unele bălţi au secat.

Tabel 85: Zone protejate în judeţul Dolj (2006)


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Nr. crt. Numele zonei protejate Tipul zonei Suprafaţă Observaţii

(ha)

1 Poiana Bujorului din pădurea Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea 5/2000

2 Valea Rea-Radovan Botanică 20 Legea 5/2000

3 Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) Botanică 8 Legea 5/2000

4 Pajiştea halofilă Gighera (pajişte) Botanică 4 Legea 5/2000

5 Pajiştea Cetate din Lunca Dunării (pajişte) Botanică 6 Legea 5/2000

6 Pajiştea Gogoşu-Ştefănel pajişte) Botanică 10 Legea 5/2000

7 Locul fosilifer Bucovăţ Paleontologică 4 Legea 5/2000

8 Locul fosilifer Dranic Paleontologică 6 Legea 5/2000

9 Ciuperceni-Desa Mixtă 200 Legea 5/2000

10 Lacul Adunaţii de Geormane (Lac) Acvatică 102 Legea 5/2000

11Complexul lacustru Preajba-Făcăi (Complex de lacuri) Acvatică 28 Legea 5/2000

12 Balta Cilieni – Băileşti (baltă) Acvatică 47 Legea 5/2000

13 Lacul Ionele (Lac) Acvatică 3,2 Legea 5/2000

14 Balta Neagră (baltă) Acvatică 1,2 Legea 5/2000

15 Balta Lată (baltă) Acvatică 28 Legea 5/2000

16Râurile Desnăţui şiTerpeziţa amonte de Fântânele (râu) Acvatică 80 Kmp Legea 5/2000

17 Râul Balasan amonte de Băileşti (râu) Acvatică 36 Kmp Legea 5/2000

18 Lacul Caraula (Lac) Acvatică 28 Legea 5/2000

19 Zaval Rezervă naturală 351,3 HG 2151/2004

20Pădurea din Lunca Jiului-Bratovoieşti (pădure) Forestieră 300 CCD 26/1994

21Pădurea de gârniţă Lumaşu- Coşoveni (pădure)

Forestieră220 CCD 26/1994

22Pădurea de salcâm tardiflor-Malu Mare (pădure)


23Pădurea de arborete de stejar brumăriu Braniştea - Bistreţ (pădure)


24Pădurea de cereto-gârniţete cu stejar brumăriu-Izvoare (pădure)


25Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejar brumăriu, stejar pufos şi cer (pădure)

Forestieră

160 CCD 26/1994

26 Pădurea Rebegi (pădure)Forestieră

180 CCD 26/1994

27Pădurea “Valea Stanciului” – Fărcaşu – Melineşti (pădure)


28Pădurea de cer şi gârniţă Ştiubei-Vela (pădure)


29Pădurea ‘’Galbenă ‘’ Ştefanel-Gogoşu (pădure)


30Pădurea “Ciurumela” Tunari – Piscu Vechi (pădure)



CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Nr. crt. Numele zonei protejate Tipul zonei Suprafaţă Observaţii

(ha)

31 Pădurea ,,Nisipeni,, -Ciuperceni (pădure) Forestieră 150 CCD 26/1994

32Pădurea de salcâm cu rezerve de stejar ‘’Nisipuri ‘’-Băilesti (pădure)


33Pădurea “Cioace”-Desa cu specii xerofite (pădure)


34Pădurea de arboreta de cereto-gârniţete din zona Pleniţa-Verbiţa (pădure)


35Pădurea cu arboreta de stejar şi frasin-Radovan (pădure)


36 Pădurea Başcov-Calafat (pădure)Forestieră

40 CCD 26/1994

37 Pădurea Bucovăţ-Leamna (pădure) Forestieră 150 CCD 26/1994Sursa: Agenţia de mediu a judeţului Dolj, Starea mediului în anul 2006

HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului judeţean

Habitat natural

Judeţul Dolj este caracterizat de prezenţa unor habitate naturale tipice mediului de stepă şi pădure de stepă. În partea nordică a teritoriului, în zona deluroasă, se găsesc păduri de stejar şi stejar turcesc, care sunt caracteristice zonelor de câmpie şi de dealuri mici. În zona centrală, până la Plenita-Segarcea-Apele Vii se găsesc cerris şi câteva specii de stejar extinzând astfel triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor şi se poate observa trecerea de la stepă la silvo-stepă. Silvo-stepa ocupă partea sudică a judeţului, este mai săracă în resurse de lemn şi se situează în zona de pajişte a Dunării. Din cauza construcţiilor de baraje şi sisteme de irigaţii, precum şi din cauza procesului de deşertificare, zona de pajişte a Dunării a suferit unele modificări majore în habitatul natural. În judeţul Dolj sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt Zone speciale de protecţie avi-faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE şi 79/409/CEE.SPA-uri propuse sunt următoarele:

Calafat - Ciuperceni – Dunarea IBA – 28.981 ha; Maglavit IBA – 3.562,6 ha; Afluentul Jiu – fluviul Dunărea IBA – 40.730,9 ha; Bistreţ IBA – 27.482,3 ha; Dăbuleni – Grinduri IBA.

SCI-uri propuse sunt următoarele: Ciuperceni – Desa – 40.853 ha; Pasajul râului Jiu ; Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha.

În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date a NATURA 2000 19 tipuri de habitate naturale şi, astfel, au fost recunoscute următoarele tipuri de floră, faună şi specii sălbatice:

155 plante (din care, 4 sunt de interes comunitar); 7 specii de nevertebrate (din care, 5 sunt de interes comunitar); 15 specii de peşti (din care, 12 sunt de interes comunitar); 12 specii de amfibieni (din care, 2 sunt de interes comunitar); 196 specii de păsări (din care, 63 sunt enumerate în Anexa I a Directivei 79/409/CEE); 10 specii de mamifere (din care, 2 sunt de interes comunitar).


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj

În 2007, Consiliul Judeţean Dolj a aprobat prin decizia nr. 204/2007, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în judeţul Dolj. Documentul este în concordanţă cu previziunile legale din domeniu.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Judeţul Dolj, ce analizează toate riscurile potenţiale identificate în judeţul Dolj, dar şi măsuri, acţiuni şi resurse necesare pentru gestionarea lor, a fost elaborat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”

Scopul acestui Plan este de a asigura o înţelegere potrivită a tuturor factorilor implicaţi referitor la atribuţiile lor înainte, în timpul şi după apariţia situaţiilor de urgenţă, conform categoriei riscului. Mai în detaliu, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor are următoarele obiective:

Asigurarea prevenirii riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă, prin evitarea producerii lor, reducând frecvenţa sau efectele lor, bazată pe concluziile rezultate din analiza riscurilor, în conformitate cu planul de riscuri teritorial;

Plasarea şi echiparea unităţilor operaţionale şi a altor sisteme destinate să sprijine prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă;

Stabilirea procedurilor operaţionale şi planuri pentru situaţii de urgenţă; Alocarea şi optimizarea resurselor şi măsurilor necesare pentru prevenirea şi acoperirea situaţiilor de

urgenţă.

Conform planului, 44 de actori sunt implicaţi în prevenirea şi acoperirea riscurilor, printre care Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”, Inspectoratul de Poliţie Dolj şi alte instituţii publice relevante, precum şi principalii operatori economici din domeniul energiei şi transporturilor şi instituţiile publice din domeniul protecţiei mediului.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj analizează un număr de tipologii de riscuri concentrându-se în special pe riscurile naturale şi tehnologice.

A. Riscuri naturale

Inundaţii

Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de prognoză a vremii Craiova, care face prognoze despre fenomenele vremii care pot afecta creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-economici din cadrul judeţului.Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole. Lungimea totală a conductelor folosite pentru evacuarea apei este 1.620 km.

În scopul de a preveni inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, astfel menţionăm 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în proximitatea principalelor cursuri de apă, după cum urmează:


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Fluviul Dunărea este îndiguit de la localitatea Piscu Vechi la Dăbuleni (lungimea totală 91 km); Râul Jiu este îndiguit pe malul stâng de la Tatomireşti la Işalniţa (la confluenţa râului Amaradia) şi

pe malul din dreapta de la Coţofenii din Dos la Işalniţa; Râul Amaradia a fost regularizat pe diferite secţiuni, inclusiv în zona Platformei Doljchim.

Prin îndiguirea şi sistemele de drenaj, 70.567 ha de teren agricol, reprezentând 12% din totalul terenurilor agricole, sunt protejate de inundaţii.

ANIF, Administraţia Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” SA administrează 117 km de diguri amplasate pe mâlul Fluviului Dunărea, 24,5 km de diguri pe râurile Jiu şi Desnatui, incluzând digul de la Fântânele (râul Desnatui) şi 47 staţii de pompare electrice.

În ciuda tuturor aceste lucrări de îndiguire a principalelor râuri existente pe teritoriul judeţului, peste 70% din localităţile situate în judeţul Dolj au fost afectate de cel puţin un eveniment de inundaţii, inclusiv cele trei Municipii şi trei din cele patru oraşe, singura excepţie fiind Oraşul Segarcea.

Localităţi afectate de inundaţii (ordine alfabetică)Argetoaia, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Bistreţ, Botoşeşti-Paia, Brabova, Brădeşti, Braloştiţa, Bratovoeşti, Breasta, Bucovăţ, Bulzeşti, Municipiul Calafat, Călăraşi,Cârna, Carpen, Catane, Cerăt, Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi, Ciupercenii Noi, Coţofenii de Dos, Coţofenii din Faţa, Municipiul Craiova, Oraşul Dăbuleni, Desa, Dobreşti, Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş, Oraşul Filiaşi, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, Gherceşti, Ghidici, Gighera, Giubega, Giurgiţa, Gogoşu, Goicea, Goieşti, Greceşti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceşu de Jos, Mârşani, Melineşti, Mischii, Murgaşi, Negoi, Ostroveni, Perişor, Pieleşti, Piscu Vechi, Pleşoi, Podari, Poiana Mare, Predeşti, Rast, Robăneşti, Rodovan, Sălcuţa, Scaeşti, Seaca de Pădure, Siliştea Crucii, Şimnicu de Sus, Sopot, Tălpaş, Terpeziţa, Teslui, Ţuglui, Valea Stanciului, Vârvoru de Jos, Vela.

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

Judeţul Dolj a fost unul dintre judeţele cele mai afectate de inundaţiile produse în România în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366)

Incendii de pădure

Pădurile şi terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate de un mare risc de incendii, în principal datorită următorilor factori:

Densitate mare de combustibil solid (lemne, arbuşti etc.) şi extinderea relevantă a suprafeţei care poate fi afectată

Activităţi umane (inclusiv turism şi exploatarea lemnului dar şi activităţile de recoltare şi transport) Accesibilitate limitată a localităţilor afectate (care întârzie sau împiedică intervenţiile în situaţiile de

urgenţă) Disponibilitate limitată a resurselor de apă în zonă Capacitate de prognoză limitată

Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să apară seceta. În perioada 2001-2006 s-au produs 57 incendii de pădure în judeţul Dolj, care au afectat 313,68 ha teren împădurit; mare parte (82%) din aceste incendii au fost între anii 2001 şi 2002.

Cutremure


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani. Cutremurul devastator întamplat în 4 Martie 1977 a afectat serios Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian.

Harta 11: Harta seismicităţii din România (984-2004)

Sursa: http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG

Alunecări de teren

Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţi naturale.Tabelul de mai jos arată localităţiile cele mai expuse la riscul alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj.

Tabel 86: Riscul alunecărilor de teren în judeţul DoljUnitatea

territorial-administrativă

Potenţialul de

producere a alunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

1 Breasta mare * *2 Bucovat Mare *3 Bulzesti Mare *4 Caraula Mediu *5 Carpen Mare *6 Dranic Mic *


http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Unitatea territorial-

administrativă

Potenţialul de

producere a

Tipul alunecărilor Primară Reactivată

7 Farcas Mare *8 Grecesti Mare *9 Secu Mare *

10 Tuglui Mic *11 Valea

Stanciului Mic *12 Varvoru de Jos Mare *13 Vela Mare *


B. Riscuri tehnologice

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, sunt cinci operatori economici în judeţ care întră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care reprezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Tabel 87: Operatori economici sub incidenţa H.G. 95/2003

Operator Economic Ramura indutriei Profilul activităţii

1 PETROM SA DOLJCHIM Industria chimică Producţia de îngrăşăminte chimice şi produse organice

2 SC FIPROTRADE SRL Industria chimică Depozitarea şi comercializarea produselor chimice

3 SC ELECTROCENTRALE CRAIOVA II Energie Producţia de energie electrică şi termică

4 SC SPUMOFLEX SA Mase plastice Producţia de accesorii pentru autovehicule

5 SC ROM OIL SA (ROMPETROL RAFINARE SA) Industria petrochimică Depozitarea şi comercializarea

produselor petroliere


Accidentele de pe principalele rute de transport sunt de asemenea un factor ce generează riscuri de mediu ridicate în judeţul Dolj, în special pe drumul europen E79. Tabelul de mai jos arată câtiva operatori economici şi instituţii ce folosesc frecvent reţeaua de drumuri pentru transportul materialelor periculoase.

Tabel 88: Operatori economici şi instituţii ce transportă materiale periculoase

Operator economic/Instituţie Substanţa periculoasă Destinaţia

1 COMPANIA DE APA OLTENIA Clor Staţia de apă Şimnic2 AQVATERM FILIAŞI Clor Staţia de apă3 SC PREST SERV SRL Clor Staţia de apă4 STAŢIA DE APĂ CALAFAT Clor Staţia de apă


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Operator economic/Instituţie Substanţa periculoasă Destinaţia

5 DOLJCHIM CRAIOVA Metanol Ticleni Turburea6 Unităţi ale Ministerului Apărării Explozibil Unităţi ale Ministerului Apărării7 TRANSELECTRICA Deşeuri de ulei uzat Livrarea către unităţile de colectare 8 SC RHINO SRL IŞALNIŢA Dinamite Obţinute din Pades, judeţul Gorj 9 SC UZINA MECANICĂ FILIAŞI Explozibil Unităţi ale Ministerului Apărării


În perioada 2005-2006 au fost 273 de accidente grave, cea mai afectată zonă fiind Municipiul Craiova, care a înregistrat 108 din ele.

Substanţe periculoase sunt de asemenea transportate pe apă. Mai în detaliu, deşeurile combustibililor nucleari sunt transportate de SC GEPRO SRL Bucureşti pe Dunăre, ruta Bechet-Izmail-Tulcea.Mai mult, partea de sud a judeţului Dolj poate fi afectată de un eventual accident nuclear produs la Centrala Nucleară Kozlodui din Bulgaria (la 13 km Vest-Sud-Vest de Bechet)

În conformitate cu Planul de analiză a riscurilor din judeţul Dolj, zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor din activităţile industriale, sunt următoarele:

Zona industrială Nord-Vest “punctul fierbinte” SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova, SE Işalniţa (afectează râul Jiu);

Zona indistrială Podari (producţia agro-alimentară); Platforma industrială –oraşul FIliaşi (utilităţi publice, servicii şi activităţi industriale) (afectează râul

Jiu); Zona industrială nordică – Municipiul Craiova (SPP Craiova, Brădeşti, petrol – partea de nord est a

judeţului Dolj, SPP Stoina (afectează râurile Jiu şi Amaradia); Municipiul Craiova, fiind o aglomerare urbană ce evacuează apă uzată direct în râul Jiu – zona

Malu Mare Zona industrială şi aglomerarea urbană Calafat (afectează Fluviul Dunărea) Zona industrială şi aglomerarea urbană Băileşti (afectează râul Balasan) Zona de confluenţa între Râul Amaradia şi Râul Jiu; Zona de confluenţa între Râul Jiu şi Fluviul Dunărea.

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane din activităţile industriale sunt următoarele: Platforma Industrială nordică a Craiovei şi zona nordică a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP

Sloina) Zonele industriale Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova şi Termoelectrica

Bucuresti – SE Craiova şi Craiova II, procesarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Cârcea;

SC CONPET SA Ploieşti, Sucursala Craiova – depozitarea şi transportul produselor petrochimice; Sistemele pentru îmbunătăţirea terenurilor agricole: Calafat (Basarabi) – Baileşti, Cetate – Galicea

Mare, Sadova – Corabia; Spargerile accidentale a conductelor de gaze şi petrol de la SNP PETROM, SC CONPET SA,

ROMGAZ, DISTRIGAZ .

Zonele caracterizate de un risc de mediu ridicat

Zonele urbane: Craiova, Calafat, Băilesti, Filiaşi, Segarcea şi Bechet;

Zonele periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pileleşti, Coşoveni, Breasta, Mihăiţa, Podari


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Zonele rurale: Amărăştii de Jos, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ, Călăraşi, Celaru, Cetate, Ciupercenii Noi, Daneţi, Desa, Galicea Mare, Leu, Maglavit, Mârşani, Melineşti, Moţăţei, Poiana Mare, Sadova.


CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional

II.1.1 Contextul regional, european şi naţional

Judeţul Dolj este unul dintre cele cinci judeţe componente ale Olteniei, care reprezintă una din cele 8 regiunii de dezvoltare (NUTS 2) înfiinţate pe baza Legii privind Dezvoltare Regională nr. 151/1998 (modificată prin Legea nr.315/2004), dar şi una dintre provinciile istorice ale României.

Reşedinţa de judeţ a judeţului Dolj, Municipiul Craiova, este capitala istorică a Olteniei şi sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, şi, de aceea, constituie atât centrul administrativ la nivelul judeţean cât şi la nivel regional. Poziţia relevantă deţinută de judeţul Dolj în calitate de centru administrativ şi cultural este dovedită de ponderea sectorului de servicii în cadrul economiei judeţene, care, contribuind cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute, depăşeşte media regională cu 3 puncte procentuale şi este, de asemenea, în continuă creştere. Mai mult, Municipiul Craiova, cu peste 300 mii de locuitori, este cea mai mare aglomerare urbană din sud vestul României şi un important pol de dezvoltare economică (orientat, în special, spre producţia de maşini şi mijloace de transport, dar şi spre industria textilă şi producţia de aparate electronice), ceea ce face ca Judeţul Dolj să atragă peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare străină la societăţii comerciale nou înmatriculate în regiune (primele cinci luni din 2007).

În contextul regional european, judeţul Dolj este amplasat în zona de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria, iar în 2002 Consiliul Judeţean Dolj şi Prefectura Judeţului Dolj au iniţiat, alaturi de parteneri bulgari învecinaţi (respectiv judeţul Vratsa, judeţul Vidin şi judeţul Montana), constituirea Euroregiunii „EURODUNĂREA”21. Statutul Euroregiunii EURODUNĂREA a fost adoptat prin Acordul de Parteneriat semnat în data de 17 decembrie 2002 la Craiova. Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt caracterizate prin indicatori economici şi sociali în general sub mediile naţionale, cu un grad ridicat de şomaj (în special în partea bulgară) şi de dependenţă de agricultura de subzistenţa, însoţit de un deficit infrastructural ce izolează porţiuni întregi ale teritoriului, acestea fiind izolate de axa rutieră şi feroviară europeană vest – est. Mai mult, datorită lipsei infrastructurilor portuare adecvate, Fluviul Dunărea (Coridor Paneuropean VII) a reprezentat până acum mai mult o barieră naturală decât o resursă pentru dezvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat deschide noi oportunităţi importante pentru întreagă zonă transfrontalieră.

În acest context, Judeţul Dolj, mai urbanizat şi mai bine echipat cu infrastructură, inclusiv cele educaţională şi de sprijin pentru afaceri, găzduind centrul universitar cel mai important din sud-vestul României, acţionează ca şi pol de dezvoltare la nivel regional inclusiv pentru ariile învecinate din Bulgaria.

Cu toate că înregistrează valori în general mai bune decât media regională, în contextul naţional, Judeţul Dolj se află la un nivel de dezvoltare socio-economică sub media naţională, regiunea Oltenia fiind, împreună cu Regiunile Sud Est, Nord Est şi Sud, printre regiunile României cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 3.000 euro (media naţională fiind 3.500 euro / cap de locuitor, în 2005). Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor al judeţului Dolj reprezintă 80% din media naţională şi circa 27% din media UE 27, ceea ce evidenţiază o problemă de convergenţă în comparaţie cu restul Uniunii Europene.

Judeţul Dolj se află sub media europeană şi la nivelul principalilor indicatori sociali: spre exemplu, rata de ocupare, în descreştere în ultimii ani, reprezentând 60,6% în 2005 (60,1% la nivel regional) este sub media

21 Pentru mai multe detalii a se vedea informaţiile detaliate mai jos.

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

europeană de 67%, şi departe de obiectivul de la Lisabona de 70%. În ceea ce priveşte dezvoltarea C&D, cheltuielile pe activităţi de cercetare în judeţul Dolj, reprezentând 0,47% din PIB, cu toate că înregistrează o valoare peste media naţională (0,39% în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi regională (0,23%), rămân departe de media EU 25 (1,86%, în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi departe de obiectivul de la Lisabona de 3%.

În concluzie, se poate afirma că judeţul Dolj este afectat de probleme de competitivitate legate, pe de o parte, de poziţionarea sa geografică, în prezent caracterizată încă de o accesibilitate redusă, iar, pe de altă parte, de procese de industrializare şi dezvoltare relativ recentă a sectorului serviciilor (generată, după cel de al doilea război mondial, de procese exogene în cadrul economiei planificate), care trebuie ulterior sprijinite în scopul de a accelera inovarea, specializarea şi diversificarea economiei regionale. În ceea ce priveşte accesibilitatea, legătura rutieră cu Bulgaria va permite deschiderea unor noi fluxuri de trafic care, împreună cu progresele făcute în utilizarea efectivă a Dunării ca şi coridor de transport, ar trebui să genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii judeţului şi a regiunii în ansamblu. În ceea ce priveşte economia judeţului, politicile de convergenţă în sprijinul creşterii ratei de participare a populaţiei la sistemul învăţământului şi formării continue precum şi la piaţa muncii, împreuna cu investiţiile în domeniul inovării şi transferul tehnologic, trebuie oricum să fie adăugate în vederea unei dezvoltări endogene, a spiritului de a fi întreprinzător, precum şi la mobilizarea sinergetică a resurselor locale.

EUROREGIUNEA „EURODUNĂREA”

Euroregiunea „EURODUNĂREA” a fost înfiinţată în conformitate cu următoarele documente:1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei Cadru europene asupra cooperării transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid, la 21 mai 1980 şi reprezentând cadrul legislativ de desfăşurare a acţiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale din România;2. Carta Europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg, la 15 octombrie 1985, şi ratificată de către România prin legea nr. 1999/1997.3. Convenţia de la Madrid, privind cooperarea transfrontalieră, în baza căruia cooperarea transfrontalieră vizează întărirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinătate între colectivităţi sau autorităţi teritoriale ce depind de două sau mai multe părţi contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înţelegeri utile în acest scop.

Euroregiunea „EURODUNĂREA” nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu. Mai mult, Euroregiunea nu reprezintă o structură suprastatală sau supranaţională, ci un parteneriat cadru pentru facilitarea colaborării inter-regionale transfrontaliere între membri săi.

Statutul Euroregiunii „EURODUNĂREA” Bulgaria - România, stabileşte următoarele obiective:

1. Sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi, entităţi locale/regionale bulgare şi române prin schimb de informaţii, coordonare şi consultare reciproce conform propriului statut şi în conformitate cu legislaţiile naţionale şi acordurile internaţionale;

2. Încurajarea colaborării transfrontaliere în domeniul administraţiei publice locale, infrastructurii, mediului înconjurător, în sfera economică şi socială şi în alte domenii convenite de părţi, care să contribuie la dezvoltarea durabilă in regiunea transfrontaliera;

3. Elaborarea unor programe şi iniţiative de cooperare transfrontalieră, şi colaborare în toate celelalte programe, la o bună dezvoltare socio-economică a zonei de frontieră şi a populaţiei locale.

4. Iniţierea unor cereri de aderare, cu scopul de a deveni membru, adresate unor organisme internaţionale care au ca scop derularea de activităţi similare sau complementare celor propuse de Euroregiunea „EURODUNĂREA”,

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

5. Medierea cooperării membrilor săi cu alte organisme internaţionale şi crearea de condiţii pentru schimburi de idei şi experienţă practică între specialişti în diverse domenii.

Pentru realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră, membrii Euroregiunii propun cooperarea, prin elaborarea şi implementarea unor programe/proiecte comune, în următoarele sectoare de activitate: administraţie publică; mediu; economie; infrastructură de transport; telecomunicaţii, energie; resurse umane, social; ştiinţă, învăţământ, educaţie, cultură, cercetare, sănătate, sport; calamităţii naturale, combaterea criminalităţii.

În vederea asigurării unei bune coordonări şi funcţionări a Euroregiunii Statutul acesteia prevede şi o structură organizatorică, incluzând: Consiliul Euroregiunii;: Preşedintele Euroregiunii; Vicepreşedintele Euroregiunii; Comitetul Administrativ; Comisia de Cenzori; Grupurile de lucru specializate pe domenii de activitate; Secretariatul. Consiliul, Preşedintele şi Vicepreşedintele Euroregiunii reprezintă Euroregiunea în scopul promovării cooperării internaţionale. Deciziile acestora nu au caracterul actelor juridice sau normative, producând efecte numai în ce priveşte relaţiile de parteneriat între membrii Euroregiunii, fiind acte de recomandare ce vor fi duse la îndeplinire după adoptarea, înregistrarea şi comunicarea acestora părţilor interesate.

Bazându-se pe contactele stabilite cu administraţiile districtelor bulgare, în contextul oportunităţilor oferite în cadrul programului de preaderare Phare CBC, Consiliul Judeţean Dolj a depus şi a câştigat:

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2000, un proiect intitulat “Centru regional de informare şi cooperare transfrontalieră”, a cărui implementare s-a desfăşurat pe bazele relaţiilor de colaborare transfrontalieră stabilite în cadrul Euroregiunii EURODUNAREA. Partenerii Consiliului Judeţean Dolj în acest proiect fiind primăriile din Vidin, Lom şi Montana, iar guvernatorii districtelor Montana şi Vidin au înaintat scrisori prin care îşi afirmau sprijinul pentru activităţile proiectului- în cadrul Programului CBC proiecte mari 2004, proiectul "Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în Punctul de Trecere a Frontierei Rast-Lom",- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2004, proiectul “Împreună în UE27 – priorităţi comune de dezvoltare”- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul „Promovarea identităţii zonei transfrontaliere Dolj - Vidin, Montana, Vratsa”- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul “Realizarea unui studiu în zona transfrontalieră romano-bulgară privind înfiinţarea unei reţele de centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a legumelor şi fructelor şi a unei pieţe de gross”.

II.1.2 Cooperare internaţională

Relaţiile Consiliului Judeţean Dolj cu instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale

Bulgaria- Cooperare transfrontalieră - Consiliul Judeţean Dolj a intensificat relaţiile de colaborare cu districtele transfrontaliere de la sud de Dunăre, Vidin, Vratsa şi Montana. În acest sens, la data de 20 aprilie 2007 s-a semnat cu Administraţia Districtului Vratsa din Bulgaria un Acord de parteneriat pentru cooperare interregională prin care să se intensifice relaţiile economice şi culturale. Cu această ocazie, primarii municipalităţilor din Vratsa şi judeţul Dolj au lansat mai multe

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

idei de proiecte în comun care să permită o cât mai bună absorbţie a fondurilor europene. Acţiunile comune pot să susţină financiar eforturile celor două ţări, România şi Bulgaria, de a implementa cu succes proiectele din cadrul strategiei de post-aderare. De asemenea, în cadrul unui proiect transfrontalier a fost elaborată Strategia comună de dezvoltare regională trasfrontalieră Dolj – Vidin – Montana – Vratsa, însotiţă de un portofoliu de 76 de proiecte comune pentru implementare, majoritatea vizând ca sursă de finanţare Programul Operaţional pentru Cooperare Transfrontalieră România –Bulgaria 2007-2013.

Spania- Consiliul Judeţean Dolj a manifestat o deschidere deosebită la iniţiativele lansate de către Camera de Comerţ din Navarra în vederea stabilirii unui cadru de colaborare care să dea rezultate în privinţa dezvoltării socio-economice a judeţului Dolj şi a regiunii Navarra. Consiliul Judeţean a intermediat dezvoltarea relaţiilor economice între Camera de Comerţ Navarra şi Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia, care au debutat prin semnarea unui protocol de colaborare.

China- Consiliul Judeţean Dolj şi Ambasada Republicii Populare Chineze au iniţiat un dialog instituţional al cărui scop principal a fost ideea unei colaborări de perspectivă între Consiliul Judeţean Dolj şi Provincia Anhui din China. Acest dialog se doreşte a fi materializat în promovarea contactelor între persoane, dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în diverse domenii. Consiliul Judeţean Dolj din România şi Provincia Anhui din Republica Populară Chineză au convenit în urma consultărilor asupra unui acord de parteneriat cu scopul de a dezvolta schimburile şi cooperarea între cele două regiuni. În urma semnării acestui acord, s-au stabilit diverse domenii în care se va acţiona în vederea dezvoltării ambelor regiuni : economie, comerţ, educaţie, ştiinţă şi tehnologie, cultură, protecţia mediului, transport, administraţie publică locală.

Marea Britanie – Consiliul Judeţean Dolj a stabilit relaţii de cooperare mijlocite de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord între reprezentanţii misiunii economice britanice conduse de către „first” - Agenţia de Dezvoltare Wakefield şi Regia Autonomă Aeroportul Craiova. Aceştia şi-au manifestat interesul iniţierii unui proiect care vizează susţinerea unor investiţii la Aeroportul din Craiova , aeroport regional de importanţă strategică pentru judeţul Dolj.

Italia- În cadrul relaţiilor instituţionale dintre administraţiile judeţelor membre ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi administraţia regiunii Lazio, au fost identificate oportunităţile de colaborare pentru sprijinirea acestora în realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-economică. Consiliul Judeţean Dolj contează pe sprijinul autorităţilor şi investitorilor italieni pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova. O colaborare importantă este cea derulată cu Contact Point Regiunea Lazio-România-misiune permanentă la Bucureşti.

ADUNAREA REGIUNILOR EUROPEIFondată în 1985, Adunarea Regiunilor Europene, ARE, cu sediul la Strasbourg în Imobilul European, este purtătorul de cuvânt al politicilor regiunilor şi partenerul cheie al instituţiilor europene şi internaţionale asupra fiecărei probleme de natura competenţei regionale. Începând cu anul 1997, Consiliul Judeţean Dolj, reprezentând regiunea DOLJ România este membru cu drepturi depline în acest organism. ARE este promotorul subsidiarităţii şi al democraţiei regionale pentru a permite regiunilor sa constituie o veritabilă legatură între Uniune şi cetăţenii săi.Recunoaşterea diversităţii regionale este fundamentul acţiunilor ARE, care transformă acest atribut într-un element de forţă şi de coeziune pentru regiuni.ARE numără în momentul actual între membrii săi, mai mult de 250 regiuni din 33 ţări europene şi 14 organizaţii interregionale.Viziunea ARE:

Regiunile sunt recunoscute ca piloni ai democraţiei şi parteneri cheie ai proiectului european; Guvernarea regională trebuie sa ajungă la o cât mai mare autonomie, responsabilitate şi eficacitate

în aşa fel încât să răspundă aşteptărilor reale ale cetăţenilor; Schimbul de idei, de bune practici şi de experienţă între regiuni stimulează înţelegerile în avantaj

reciproc şi îi apropie pe cetăţenii reprezentând toate popoarele Europei.

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu dinamism globalizării şi lărgirii astfel încât să atingă aşteptările cetăţenilor pe care îi reprezintă.

Europa este a popoarelor înrădăcinate în teritoriile lor. De aceea doar o Europă descentralizată poate dinamiza dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, garanţia furnizării unor servicii publice eficace, susţinerea emergentei unei societăţi a cunoaşterii, a inovaţiei, a antreprenoriatului. Numai o cooperare puternică transnaţională, interregională şi transfrontalieră poate contribui la construirea unei Europe a cetăţenilor ei, puternice si eficace.

Activitatea acestei organizaţii se desfăşoară în cadrul Comisiilor permanente, în care, fiecare regiune membră îşi desemnează titulari de drept. De asemenea în cadrul alegerilor generale anuale, prin vot, Adunarea Generală desemnează membrii permanenţi şi supleanţi în organele de conducere, care sunt: Prezidiul (un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un preşedinte trezorier), Biroul (organul executiv, din care face parte cel puţin un reprezentant regional din statele membre ARE), Preşedenţia Comisiilor.Consiliul Judeţean Dolj a fost membru desemnat al Biroului de două ori pe un mandat de câte 2 ani, iar în prezent are în continuare calitatea de membru supleant. În cadrul acestor întâlniri se supun aprobării şi se adoptă documente de importanţă strategică pentru regiuni.Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ca reprezentant legal al regiunii membre a Biroului ARE participă la întrunirile biroului (cel puţin două pe an) iar consilierii judeţeni, desemnaţi ca membri ai Comisiilor permanente participă cel puţin la Sesiunile Plenare ale fiecărei Comisii (fiecare Comisie organizează câte 2 Sesiuni Plenare pe an).De la inscrierea în ARE, Consiliul Judeţean Dolj a menţinut un contact permanent cu această organizaţie pe de o parte pentru a fi mereu la curent cu toate demersurile, schimbările şi noutăţile apărute din punct de vedere politic şi administrativ la nivelul regiunilor europene, iar pe de altă pentru a-şi asuma obligaţiile de membru în Birou şi Comisii, fiecare organism având rolul său bine definit prin statutul de fiinţare al Organizaţiei. Experienţa în cadrul ARE a constituit o veritabilă sursă de cunoaştere a realităţilor la nivel european şi global ca şi o practică „la faţa locului” pentru acţiuni administrative de succes împărtăşite de regiuni pe diverse domenii. Delegaţii la întâlnirile ARE (care se ţin la invitaţia unei regiuni membre) întocmesc rapoarte şi informează Consiliul Judeţean cu privire la obiectivele şi rezultatele fiecărei întâlniri iar contactele permanente cu regiunile constituie baza de date a potenţialilor parteneri externi la care Consiliul Judeţean Dolj apelează ori de câte ori promovează un proiect propriu în parteneriat regional european.

ARGE Donaulander Comunitatea de lucru a regiunilor dunărene ARGE DONAULANDER este o structură de cooperare regională a ţărilor riverane Dunării, un organism creat în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale, care a luat fiinţă în anul 1990, şi cuprinde 23 de membri semnatari ai Declaraţiei comune de la Wachau, 17 mai 1990, Austria , la care a aderat şi Liga Judeţelor Dunărene din România. Obiectivul acestei comunităţi de lucru este acela de a stimula şi a-şi aduce contribuţia la cooperarea dintre membrii în vederea dezvoltării globale a zonei Danubiene în interesul locuitorilor acestora şi în spiritul cooperării pacifiste. În cadrul structurii de funcţionare a ARGE, se regăsesc : Conferinţa şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor care o compun prezidata de un preşedinte care se schimbă anual; grupurile de lucru ale înalţilor funcţionari al căror preşedinte permanent este directorul biroului guvernului Land de Basse, Austria, Biroul administrativ de pregătire al întâlnirilor şi 5 grupuri de lucru pe domenii de activitate : amenajare teritorială şi mediu inconjurator, cultura şi ştiinta, transporturi şi navigaţie, economie şi turism, tineret şi sport.Judeţul Dolj, alături de celelalte 11 judeţe din România străbătute de Dunăre, face parte din Liga Judeţelor Dunărene, care la rândul său, este membră a ARGE şi participă la întâlnirile şi acţiunile ARGE, pe baza invitaţiei adresate prin intermediul Ministerului Român al Afacerilor Externe - Ambasadei României de la Viena. La fiecare Conferinţă a şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor dunărene, reprezentanţii statelor prezente la Conferinţă marchează dorinţa comună de a-şi intensifica şi uni forţele, în sprijinul

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

cooperării şi colaborării, în privinţa dezvoltării durabile şi protejării întregului bazin dunărean şi al locuitorilor acestuia.

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2 Analiza SWOT pe domenii

II.2.1 Economia

Activităţile productive (sectorul industrial, IMM)

Puncte tari Puncte slabeT1.Numărul unităţilor active care operează în Judeţul Dolj este în creştere constantă.

T2.Existenţa unui număr mare de microîntreprinderi şi întreprinderi mici.

T.3 Atractivitate ridicată pentru investitorii străini în judeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia).

T.4.Tendinţe pozitive de creştere a exporturilor.

T5. Tradiţie industrială bine consolidată.

T6.Sector de cercetare bine dezvoltat reflectat şi prin existenţa Universităţii din Craiova ca punct de cercetare de importanţă majoră.

S1.Nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor.

S2.Densitate redusă a întreprinderilor/locuitor, accentuată în special în zona rurală.

S3.Distribuţie inegală a întreprinderilor în teritoriu, concentrare în special în zonele urbane.

S4.Creşterea mai rapidă a importurilor în comparaţie cu exporturile genereaza o balanţă comercială negativă.

S5. Sector industrial orientat în principal pe industrii tradiţionale, valoare adăugată scăzută a producţiei.

S6. Tendinţe negative a investiţiilor în sectorul industrial.

S7. Investiţii modeste ale întreprinderilor în domeniul inovării la nivel regional.

Elemente DoveditoareT1.În perioada 2001-2005 numărul de unităţi active a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%).T2. În 2005, 97,65% din totalul unităţiilor active existente erau microîntreprinderi şi întreprinderi mici.T3. În 2007 judeţul Dolj a absorbit peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participarea străină la societaţi comerciale nou înmatriculate la nivel regional.T4. În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%.T5. Sectorul industrial contribuie cu circa 34,33% la formarea VAB-ului la nivelul Judeţului Dolj.T6. Judeţul Dolj totalizează 2.037 salariaţi în sectorul C&D, fîind printre primele şase judeţe ale României. Un număr relevant de centre de cercetare existente in judeţ se află în Universitatea din Craiova.

S1. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional în perioada 2002-2004.S2.Densitatea întreprinderilor în zonele rurale este doar de 4,97 întreprinderi/1000 loc. (27,51% din media judeţeană).S3. 86,9% din unitaţile active sunt localizate în zonele urbane.S4. În perioada 2001-2006 importurile CIF s-au dublat, faţă de o creştere a exporturilor de 64%. În consecinţă, balanţa comercială a atins un nivel de -108.549 Meuro.S5.Mare importanţă a industriei prelucratoare, şi în special a industriei alimentară şi textile, care se regasesc printre primele şase sectoare pentru numărul de unitaţi active, persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţii brute.S6. Volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% în 2001-2005.S7. Regiunea Sud-Vest22 apare ca fiind regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi – 54,55%-

22 Date la nivel judeţean nu sunt disponibile.

12

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

care alocă mai puţin de 5% investiţiilor în inovare în România.

Ameninţări OportunităţiCreşterea progresivă a discrepanţelor între mediul urban şi rural.

Pierderea puterii competitive a sectorului industrial datorită globalizării.

Continuarea deteriorării balanţei comerciale.

Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la Uniunea Europeană.

Promovarea unui mediu inovativ şi dezvoltarea sectoarelor industriale cu conţinut tehnologic ridicat, încurajate de finanţările Uniunii Europene.

Implementarea unor măsuri de promovare a investiţiilor şi de suport pentru afaceri în cadrul Judeţului Dolj creşte interesul investitorilor strâini.

Îmbunătăţirea capacităţii judeţului Dolj de a concura la export pe pieţele internaţionale, prin intervenţii adecvate.

Pozitia de frontieră favorabilă cooperării transfrontaliere

Interes pentru extinderea parcurilor industriale şi înfiinţarea de parcuri tehnologice

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, meşteşuguri, artizanat, activităţi nonagricole etc.)

Puncte tari Puncte slabeT1. Resurse naturale propice pentru lucrări agricole profitabile.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul agricol.

T3.Activităţile agricole absorb un număr important de persoane angajate asigurând o sursă de venit.

T4. Productivitatea cerealelor mai bună decât la nivelul naţional.

T5. Tendinţe pozitive în sectorul creşterii animalelor.

T6. Îmbunătăţirea nivelului de mecanizare a sectorului agricol.

T7. Existenţa resurselor naturale în zonele rurale.

S1.Productivitate foarte scăzută a sectorului agricol.

S2. Incidenţa mare a proprietăţilor mici şi foarte mici.

S3. Nivel scăzut de mecanizare în exploataţiile agricole individuale.

S4. Utilizarea scăzută a sistemului de irigaţie creşte dependenţa agriculturii de factori externi.

S5. Volumul mare de îngraşăminte chimice utilizate creşte cheltuielile şi accentuează poluarea solului.

S6. Folosirea unei cantităţi mari de îngrăşăminte.

S7.Modernizarea modestă a infrastructurii de transport reduce calitatea vieţii în zonele rurale.

S8.Diversificarea scăzută a producţiei agricole

S9. Lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole, a pieţelor de ‘’gros’’

S10.Lipsa unei burse a mărfurilor agro-alimentare care să ducă la existenţa unei pieţe libere în domeniu

S11.Produse agricole neetichetate şi necertificate.Elemente Doveditoare

T1. Judeţul Dolj este localizat în fertila Câmpie a Dunării şi este bogat în resurse hidrice, 83,53% din teritoriul său fîind suprafaţă arabilă. T2. În 2001-2005, investiţiile brute în sectorul agricol au crescut de aproape 9 ori.T3. 44,24% din populaţia ocupată civilă din judeţ lucrează în agricultură.T4.Producţia pe hectar la principalele culturi este mai bună decât media naţională.T5.Numărul total al animalelor deţinute a crescut cu 11,43% în perioada 2001-2005.T6. În perioada 2001-2005, parcul de tractoare a crescut uşor (+2,38%). Numărul de de cultivatoare precum şi de semănători mecanice a crescut, respectiv, cu 20% şi 25%.T7. În Judeţul Dolj există 37 zone protejate precum şi 8 propuneri de situri Natura 2000.

S1. Sectorul agricol contribuie la VAB a judeţului cu 19,03% (2004) ocupând totuşi 44,24% din populaţia ocupată civilă.S2. 99,63% din exploataţiile agricole din Judeţul Dolj nu au personalitate juridică şi deţin 63% din suprafaţa agricolă, suprafaţa medie fîind de 2,45 ha/exploataţie (medie naţională 4,75 ha). S3.Numărul de tractoare folosite în unitatea individuală fără personalitate juridică este 0,037.S4. În 2002, suprafaţa irigată de unităţile agricole a fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.S5. Ponderea îngrăşămintelor chimice utilizate în Dolj este mult mai mare decât media naţională (20,91% din totalul îngrăşămintelor folosite în Dolj în comparaţie cu 2,75% în România).

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

S6. Volumul total al îngrăşămintelor este dublu în comparaţie cu media naţională (2,16 q/ha în Dolj vs 1,14 q/ha).S7. Numai 6,99% din drumurile judeţeane şi naţionale sunt modernizate, Doljul fîind judeţul plasat pe ultimul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia, din acest punct de vedere.S8. Producţia cerealelor deţine aproape 80% din producţia vegetală totală.

Ameninţări OportunităţiDepopularea continuă a zonelor rurale şi deteriorarea mediului.

Deteriorarea calităţii vieţii şi creşterea fenomenului de săracie în special în zonele rurale.

Abandonarea proprietăţilor marginale.

Utilizarea insuficientă a fondurilor europene alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la Uniunea Europeană.

Diversificarea veniturilor populaţiei în zonele rurale prin implementarea activităţilor non agricole poate conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Crearea / Îmbunatăţirea relaţiei dintre turism, agricultură şi resurse naturale cu efecte pozitive în zonă.

Îmbunătăţirea sectoarelor agro-alimentare şi agro-industriale prin intervenţii adecvate.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţie.

Posibilitatea de a realiza produse ecologice.

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Turismul

Puncte tari Puncte slabeT1.Creşterea numărului de turişti, în special turişti străini.

T2.Resurse naturale şi culturale.

T3.Fluviul Dunărea, importanţa resursă pentru turism

S1. Capacitate mică de cazare.

S2. Concentrarea facilităţilor de cazare în Craiova.

S3. Valorificare şi promovare insuficientă a patrimoniului existent.

S4.Competitivitate scăzută a ofertei turistice.Elemente Doveditoare

T1. În perioada 2003-2006 numărul total de turişti cazaţi a crescut cu 19% şi numărul de turişti străini cazaţi a crescut cu peste 50%. T2.Judeţul Dolj are resurse naturale bogate - care includ zone protejate şi habitate naturale - precum şi un patrimoniu cultural remarcabil atât în zone rurale, cât şi în zone urbane.

S1. În Dolj există 19 unităţi de cazare, aproximativ 8% din unităţile de cazare din regiunea Sud-Vest.S2. 68% din unităţile de cazare ale judeţului se află in Craiova.S3. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale judeţului sunt promovate în mod insuficient şi ar putea să fie valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.

Ameninţări OportunităţiDegradarea patrimoniului cultural şi natural.

Creşterea diferenţelor între mediul urban şi mediul rural in ceea ce priveşte calitatea vieţii a populaţiei şi dezvoltarea economică.

Crearea unor noi pachete turistice în funcţie de cerere (nişe turistice).

Revitalizarea / Promovarea zonelor rurale (incluzând cultura tradiţională).

Dezvoltare teritorială echilibrată.

Promovarea turismului urban şi de afaceri.

Interes crescut pentru agroturism

Includerea unor porţiunii ale Dunării în circuitul turismului de croazieră

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Serviciile şi comerţul

Puncte tari Puncte slabeT1.Dinamica pozitivă în sectorul serviciilor.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul serviciilor.

T3. Creşterea sectorului de comerţ.

S1. Contribuţie redusă a sectorului serviciilor în economia judeţeană.

Elemente doveditoareT1. În perioada 2001-2004, VAB a sectorului serviciilor a crescut cu peste 50%. Numărul de unităţi active din sectorul serviciilor a crescut cu 157% în 2001-2005.T2. Investiţiile brute în sector au crescut cu 60% în 2001-2005.T3. În 2001-2005, cifra de afaceri din sectorul comerţului a crescut de 2,3 ori. Investiţiile au crescut cu 153,58% în aceiaşi perioadă.

S1. Sectorul serviciilor contribuie cu 46,64% la formarea VAB-ului la nivelul judeţului (51% la nivel naţional şi 63% in EU25).

Ameninţări OportunităţiSlaba calitate a serviciilor pentru populaţie şi agenţi economici.

Scăderea calităţii vieţii.

Competivitate redusă a sectorului serviciilor.

Creşterea ofertei serviciilor de bună calitate pentru populaţie şi agenţi economici.

Calitatea vieţii îmbunătăţită şi mediu de afaceri mai atractiv şi eficient, prin intervenţii adecvate.

Creşterea atractivităţii judeţului pentru investiţiile străine, prin intervenţii adecvate.

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul

Puncte tari Puncte slabeT1.Rată scăzută a şomajului.

T2. Performanţa ratei globale de activitate a populaţiei relativ bună.

T3. Rată de ocupare relativ pozitivă - în mod special rata de ocupare a femeilor.

T4.Existenţa resurselor umane cu nivel mediu şi ridicat de educaţie, în special în zonele urbane.

T5. Existenţa centrelor pentru formare profesională a adulţilor

S1. Scăderea treptată a ratei globale de activitate a forţei de muncă.

S2. Procent neobişnuit de ridicat a persoanelor în vârstă de muncă cu incapacitate de lucru permanentă.

S3. Scăderea continuă a ratei de ocupare.

S4. Creşterea ratei de dependenţă.

Elemente doveditoareT1. Rata şomajului în 2005 a fost de 6,3%, un fapt pozitiv comparativ cu nivelul naţional (7,2%) şi regional (6,6%).T2. În 2005, rata globală de activitate a populaţiei a fost de 39,6%, depăşind nivelul naţional precum şi nivelul regional.T3. În 2005, rata de ocupare a fost de 60,6%, mai mare decât cea la nivel naţional (57,7%) şi regional (60,1%). Rata de ocupare a femeilor a fost cu 10,4 procente mai mare decât cea la nivel naţional.T4. Universitatea Craiova şi structura de învăţământ liceal garantează un număr remarcabil de resurse umane cu nivel relativ înalt de pregătire.

S1. În 2001-2005, rata de activitate a forţei de muncă a scăzut de la 44,6% la 39,6%.S2. 30,9 mii de persoane în vârstă de muncă care reprezintă 7% din populaţia în vârstă de muncă, a judeţului, au incapacitate de lucru permanentă. S3. În 2003-2005, rata de ocupare a trecut de la 63,2 % la 60,6%.S4. Rata de dependenţă economică a crescut de la 58,1% în 2002 până la 63,1% în 2005.

Ameninţări OportunităţiCreşterea rapidă a numărului populaţiei inactive.

Scăderea veniturilor şi creşterea populaţiei afectate de sărăcie.

Creşterea posibilităţilor oferite persoanelor în vârstă de a reintra în piaţa muncii prin acţiuni dirijate şi finanţate de Uniunea Europeană.

Promovarea activităţiilor de calificare-recalificare pentru a facilita intrarea şi mobilitatea pe piaţa muncii, prin intervenţii adecvate cu sprijinul Fondului Social European.

Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2.3 Infrastructura

Puncte tari Puncte slabeT1.Poziţionare bună faţă de principalele rute europene.

T2.Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fost declarată proiect prioritar.

T3. Infrastructura de transport aerian există şi este în dezvoltare.

T4. Dezvoltarea rapidă a infrastructurii de gospodărire a apelor în zone rurale.

T5. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în creştere continuă.

T6. Descreşterea consumului de gaze naturale pentru uz casnic şi creşterea consumului total de gaze naturale pot sugera o creştere a activităţilor industriale.

T7. Existenţa infrastructurii de sprijin pentru mediul de afaceri.

S1.Calitate slabă a infrastructurii rutiere şi feroviare.

S2. Zonele de Sud-Est şi Nord-Vest ale judeţului Dolj sunt izolate de rutele principale de transport.

S3. Dezvoltare insuficientă a facilităţilor de transport inter-modal.

S4. Lipsa de staţii de epurare a apelor uzate.

S5. Infrastructură de irigaţii insuficientă.

S6. Întindere limitată a reţelei de distribuţie a gazelor naturale.

S7. Nivel scăzut de consum a gazelor naturale pe locuitor, daca se compară cu datele la nivel naţional.

Elemente doveditoareT1. Coridorul Pan European IV, care leagă Germania de Turcia, traversează judeţul Dolj. Coridorul Pan-European VII, Dunărea, trasează graniţa judeţului Dolj cu Bulgaria.T2. Aereoportul Craiova este singura infrastructură de transport aerian în Regiunea Sud-Vest. Zborurile derulate acoperă o paletă de destinaţii incluzând Germania, Italia şi Grecia.T3. Proiectul este menţionat în legea 203/2003 şi va fi implementat până în 2015.T4. În 2004-2006, numărul localitaţilor deservite cu apă potabilă a crescut de la 12 la 20. În 2007, un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie.T5. În 2001-2005, lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale a crescut cu 78km.T6.Consumul total de gaz a crescut cu 10,78% în 2001-2005, în timp ce gazul distribuit pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.T7. În judeţul Dolj funcţionează parcuri industriale – Parcul Industrial Craiova – precum şi IPA CIFATT, cu o structură specializată în servicii pentru IMM-uri

S1. Densitatea drumurilor publice în judeţul Dolj este de 29,6 km/100km2; căile ferate au avut o dezvoltare modestă cu o densitate de 30,5 km/100km2.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este mai mică decât nivelele naţional şi regional. Rata de modernizare a drumurilor este de 22,67% din lungimea totală.S2. Axele infrastructurii sunt dezvoltate în principal în direcţiile nord-est şi sud-vest, cu o concentrare ridicată in zona de nord-est.S3. În momentul de faţă în judeţul Dolj nu există centre intermodale propriu zise.S4. O staţie de epurare este în curs de realizare la Craiova.S5. În ultimul deceniu sistemele de irigaţii au fost aproape distruse. În 2001 suprafaţa irigată a fost 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.S6. În 2005 reţeaua de distribuţie a gazelor naturale era limitată la 6 localităţi.S7. Consumul de gaze în judeţ este aproape jumatate din consumul mediu naţional (331,2 mii mc pentru 1000 locuitori in Dolj vs 599,5 mii mc în România).

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

şi unităţi de C&D, în sprijinul afacerilor şi inovării. Ameninţări OportunităţiConexiuni limitate cu principalele rute de transport şi cu Bulgaria.

Marginalizarea fizică şi întârzierea dezvoltării economice a zonelor izolate.

Scăderea nivelului de trai.

Pierderea atractivităţii judeţului.

Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria, în primul rând prin construirea podului Calafat -Vidin.

Integrarea judeţului Dolj în cadrul reţelelor de transport European şi promovarea imediată a dezvoltării economice.

Dezvoltarea facilităţilor de transport inter-modal.

Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin intervenţii adecvate.

Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prin intervenţii adecvate.

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială

Educaţie şi învăţământ

Puncte tari Puncte slabeT1. Derularea programului de îmbunătăţire şi reabilitare a infrastructurii educaţionale.

T2.Prezenţa Universităţii din Craiova, Universitate de importanţă naţională.

T3.Creşterea numărului studenţilor în învăţământul superior.

T4. Interes în creştere pentru învăţământul tehnic.

T5. Interes crescut pentru educaţia deschisă şi învătâmăntul la distanţa.

S1.Scăderea drastică a infrastructurii educaţionale, în special în zona rurală.

S2.Decalaj între pregatirea oferită de şcoală şi cerinţele de pe piaţa muncii

S3.Interes scăzut al populaţiei rrome în ceea ce priveşte educaţia.

Elemente DoveditoareT1. Reţeaua unităţilor şcolare a fost reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean. În 2005 au fost reabilitate 19 unităţi dintre care 13 din mediul rural.T2. Craiova deţine poziţia a cincea ca centru universitar la nivel naţional (2005-2006).T3. În perioada 2001-2005 numărul de studenţi înscrişi la Universitatea Craiova a crescut cu 6,7%.T4. În perioada 2001-2005, s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricultură (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+ 16%).

S1. În perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut cu 45%, în principal datorită scăderii în mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi şcolare.

Ameninţări OportunităţiCreşterea disparităţilor în accesul la educaţie între mediul rural şi urban.

Creşterea abandonului şcolar

Posibilitatea de creştere a oportunităţilor educaţionale prin dezvoltarea unei infrastructuri adecvate în special în zona rurală.

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Cultura şi sport

Puncte tari Puncte slabeT1. Existenţa obiectivelor de interes cultural.

T2. Prezenţa instituţiilor importante care operează în domeniul cultural.

T3. Bogată tradiţie folclorică.

S1.Valorificare şi promovare insuficientă a patrimoniului existent.

Elemente DoveditoareT1. În Dolj există 11 locaţii care, conform legii nr.5/2000, prezintă o concentrare relevantă de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional. În judeţ, totuşi se află şi multe alte obiecte de patrimoniu, care nu sunt menţionate în lege.T2. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia şi Teatrul de Operă şi Operetă, Muzeul Olteniei şi un renumit Muzeu de Artă. Mai există şi alte muzee, de exemplu, în Baileşti, Bechet, Calafat.T3. Festivalele şi sărbătorile tradiţionale sunt organizate în multe localităţi ale judeţului.

S1. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale judeţului sunt promovate în mod insuficient.

Ameninţări OportunităţiDegradare a patrimoniului cultural şi pierderea tradiţiilor.

Promovarea obiectivelor culturale şi revitalizarea culturii tradiţionale precum şi a elementelor folclorice, prin acţiuni şi intervenţii specifice.

13

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92


Puncte tari Puncte slabeT1.Evoluţia pozitivă a structurilor din domeniul sanitar.T2. Paletă amplă de servicii de asistenţă socială.

S1.Distribuţie inegală a infrastructurii medicale în teritoriu.

S2.Infrastructura de sănătate precară, în special în mediul rural.

S3.Grad scăzut de integrare în societate pentru persoanele dezavantajate.

Elemente DoveditoareT1. În perioada 2001-2005, cabinetele medicale au crescut cu 424 unităţi, cabinetele de specialitate care erau aproape absente au ajuns la 255 unităţi iar cabinetele stomatologice aproape s-au dublat.T2. În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj funcţionează 8 Servicii / Compartimente specializate pe diferite categorii vulnerabile.

S1/S.2. 87,5% din spitalele existente sunt concentrate în zona urbană. Cabinetele de medicină generală şi de specialitate sunt concentrate în zonele urbane (respectiv 92,3% şi 97,8%).

Ameninţări OportunităţiDistribuţia inegală a infrastructurii medicale poate genera o degradare a mediului social care se poate reflecta în creşterea mortalităţii.

Acentuarea riscului de marginalizare socială.

Scaderea calităţii vieţii.

Posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea şi durata vieţii precum şi condiţiile sociale prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii medicale în zonele rurale.

Integrarea socială a categoriilor vulnerabile a populaţiei prin intervenţii adecvate.

Condiţii de viaţă îmbunătăţite, prin măsuri şi intervenţii specifice.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil

Puncte tari Puncte slabeT1. Resurse de apă bogate pentru consum şi navigaţie.

T2. În general, aerul are o calitate bună (cu excepţia zonelor urbane şi industriale).

T3.Poluarea reversibilă a mediului înconjurător.

T4. Zonele protejate, biodiversitatea şi habitatele naturale pot fi valorificate în scopuri economice.

T5. Incidenţă mică a incendiilor.

T6.Existenţa sistemelor de identificare şi prevenire a riscurilor de mediu.

T7. Nivel bun de dezvoltare/modernizare a infrastructurii stradale în anumite zone urbane.

S1.Calitatea apelor, în special în zonele industriale şi urbane, este serios afectată de transportarea substanţelor periculoase precum şi de deversarea apelor uzate. Calitatea apelor este slabă şi în unele zone din mediul rural datorită nitraţilor şi nitriţilor.

S2. Poluarea aerului în zonele urbane şi industriale.

S3.Deşeurile menajere din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fi depozitate, ducând la contaminarea solului.

S4. Colectarea deşeurilor menajere nu este sistematizată în mediul rural.

S5. Număr mare de localităţi afectate de inundaţii.

S6. Riscuri tehnologice ridicate (incluzând transportul şi depozitarea substanţelor periculoase dar şi contaminarea produsă în zonele industriale).

S7. Risc de contaminare nucleară.

S8. Procesul accelerat de deşertificare.

S9. Disponibilitate limitată de facilitaţi de transport public.

S10. Disponibilitate limitată de zone verzi în mediul urban.

S11. Judeţul Dolj are un risc de seismicitate moderat Elemente Doveditoare

T1. Judeţul Doj este bogat în resurse hidrice, datorită prezenţei celor două bazine hidrografice principale – Dunărea şi Jiu.T2. Monitorizarea calităţii aerului a permis identificarea de 5 zone critice, aproape toate fiind platforme industriale.T3. În general poluare este reversibilă. Totuşi, au fost identificate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, 12 aşezări contaminate în mod grav.T4. În judeţul Dolj există 37 zone protejate şi sunt 8 propuneri de situri Natura 2000. În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date Natura 2000

S1. Au fost identificate 9 puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelor de suprafaţă precum şi 4 puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane, toate aflându-se aproape de zonele industriale şi în zonele urbane. În plus, fluviul Dunărea aduce în Judeţul Dolj poluarea produsă în alte ţări, şi care iese de sub controlul local.S2. Au fost identificate 5 zone critice pentru calitatea aerului, în special datorită industriei chimice, industriei alimentare şi sectorului energetic).S3. Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în gropile de gunoi.S4.Colectarea deşeurilor prin operatori specializaţi

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

19 tipuri de habitate naturale. T5. Incidenţa incendiilor este redusă, şi a scăzut în mod semnificativ în perioada 2002-2006.T6. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de mediu a fost aprobat în 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj. Planul implică 44 actori în acţiuni pentru prevenirea şi acoperirea riscurilor. T7. Nivelul de modernizare a străzilor urbane nu este uniform; totuşi în 5 din 7 localităţi urbane procentul de străzi oraşeneşti modernizate este mai mare decât media judeţeană.

se efectuează doar în Craiova, Calafat, Băileşti, Filiaşi şi Segarcea.S5. Peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost afectate cel puţin de un eveniment de inundaţii.S6. In 2005-2006 au fost 273 incidente grave implicând substanţe periculoase. În plus, 5 operatori economici din judeţ cad sub incidenţa HG 95/2003.S7. Judeţul Dolj ar putea să fie afectat de un eventual accident nuclear provenind de la Centrala Nucleară Kozlodui (Bulgaria).S8. Cinci la sută din solul judeţului Dolj este deja deşertificat.S9. Mijloacele de transport public circulă doar în municipiul Craiova.S10. Suprafaţa medie per capita a spaţiilor verzi în principalele zone urbane este sub valorea recomandată de către Comisia Europeană.S11. Judeţul Dolj se află în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.

Ameninţări OportunităţiScăderea nivelului de trai.

Creşterea deteriorării mediului şi consecinţe negative imediate asupra dezvoltării economice şi tendinţei demografice.

Diferenţe de dezvoltare tot mai mari în cadrul zonelor urbane şi între zonele urbane şi cele rurale.

Dinamica demografică negativă aşezărilor urbane, în mod special în Municipiul Craiova.

Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prin intervenţii adecvate.

Creşterea atractivităţii zonei inclusiv dezvoltarea activităţilor turistice.

Dezvoltare echilibrată între polii urbani şi între zonele urbane şi cele rurale.

Implementarea unor măsuri specifice pentru menţinerea populaţiei în zona urbană.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

II.2.6 Telecomunicaţiile

Puncte tari Puncte slabeT1.Ponderea resurselor umane specializate ICT în linie cu media naţională.

T2. Instituţiile publice majore din Dolj au website.

T3. Majoritatea Instituţiilor Publice din Dolj sunt conectate la reţeaua Intranet.

S1.Utilizarea redusă de Internet.

S2. Nivel scăzut de computerizare şi conexiune la internet a întreprinderilor.

Elemente DoveditoareT1. In regiunea Sud-Vest23 în 2003 s-au înregistrat 1,6 specialişti IT la 100 de angajaţi, foarte aproape de nivelul naţional (1,7).T2. Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Craiova şi Prefectura au un website propriu. Mai mult, alte primării din Judeţul Dolj sunt dotate cu site-uri web.T3. Din Octombrie 2005, 132 instituţii publice din judeţul Dolj sunt inter conectate prin reţea Intranet.

S1. Doar 1,64% din apelurile pentru a accesa Internetul făcute în ţară provin din judeţul Dolj (2005).S2. La nivel regional24 doar 6% din întreprinderi sunt conectate la Internet (8,5 la nivel naţional). Numărul calculatoarelor la 100 de angajaţi în 2003 a fost 7,2 sub nivel naţional cu 2,5 puncte procentuale.

Ameninţări OportunităţiMarginalizarea fizică şi întarzierea dezvoltării economice a zonelor izolate.

Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin intervenţii specifice.

Cresterea atractivităţii judeţului pentru investitori străini, prin intervenţii adecvate.

23 Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.24 Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

III.1 Viziune

Situat în Sud Vestul României, cu o suprafaţă totală de 7.414 km2, judeţul Dolj ocupă 3,1% din suprafaţa teritoriului naţional şi 25,4% din regiunea Sud Vest Oltenia. Fiind marcată de bariera naturală a Dunării, zona sudică a judeţului Dolj ocupă o parte a graniţei dintre România şi Bulgaria. Teritoriul este caracterizat de întinderi mari de câmpii, este străbătut de râuri importante şi este ocupat de terenuri agricole pe 83% din suprafaţa totală a judeţului, ceea ce explică potenţialul agricol deosebit al acestuia. Pe de altă parte, municipiul Craiova, cu 300.587 de locuitori (reprezentând 42% din populaţia judeţului, în 2006) reprezintă un pol urban de dezvoltare de o importanţă majoră, fiind al 6-lea oraş din România ca număr de locuitori, centrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia precum şi capitala Regiunii istorice Olteniei. Structura administrativă a Judeţului Dolj este următoarea: 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 380 de sate.

Din 1990 judeţul Dolj a suferit o descreştere constantă a populaţiei, ajungând la 715.989 de locuitori (3,3% din populaţia naţională) în 2006. Fenomenul depopulării este accentuat în special în zonele rurale unde, în perioada 1990-2006, populaţia a scăzut cu 14,02% (în timp ce zonele rurale la nivel naţional au pierdut aproape 8% în aceiaşi ani). Totuşi, procesul de depopulare a afectat, în special în ultimii ani, şi mediul urban, Municipiul Craiova înregistrând o descreştere a populaţiei care se ridică la 10.739 de locuitori în perioada 2001-2006, ceea ce reprezintă 41% din scăderea totală a populaţiei înregistrată în Judeţul Dolj în aceeaşi perioadă. Mai mult, Judeţul este afectat de un proces de îmbătrânire demografică, care se evidenţieză în special prin reducerea substanţială a grupului de vârstă 0-14 (-15%) în perioada 2000-2005 şi care determină, împreună cu migraţia populaţiei, o creştere constantă a ratei de dependenţă economică.

Declinul populaţiei ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viaţă în special în anumite zone ale judeţului, care poate să justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deşi tendinţele demografice sunt cu greu oprite prin intervenţii de dezvoltare, îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei prin intervenţii strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum şi a mediului economic şi social, ar putea contribui la decelerarea procesul de depopulare a judeţului. Analiza PIB-ului în comparaţie cu populaţia ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate şi o contribuţie limitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidenţa populaţiei ocupate în agricultură şi ponderea agriculturii de subzistentă în zonele rurale, unde diversificarea activităţilor economice este necesară şi prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activităţile industriale trebuie să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată (în special cele orientate către export), activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi, luând în considerare nivelul curent relativ scăzut de dezvoltare a afacerilor din judeţ. Spre exemplu, densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este limitată şi concentrată în special în Craiova, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să rezulte din îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor şi iniţiativelor comune între operatorii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de vedere, judeţul Dolj poate să se bazeze pe experienţa obţinută prin existenţa Parcului Industrial Craiova şi a numeroaselor institute de cercetare-dezvoltare, operând în special în domeniul ingineriei mecanice şi electrice, automatizare, chimiei şi agriculturii.

În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o pre-condiţie de bază pentru promovarea creşterii economice şi trebuie să includă adaptarea competenţelor persoanelor sub-ocupate în agricultura de subzistenţă şi îmbunătăţirea competenţelor persoanelor angajate în sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată către îmbunătăţirea participării la învăţământul superior, prin atragerea mai multor studenţi la instituţiile universitare din Craiova si către dezvoltarea rolului de Centru Universitar din Regiunea Sud Vest Oltenia şi din toată partea sudică a României.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Creşterea adaptabilităţii şi profilului profesional al forţei de muncă este esenţial, şi deşi, în prezent, şomajul nu ar părea să reprezinte o problemă în cadrul judeţului, totuşi, trebuie menţionat faptul că stabilitatea pieţei muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidenţa procesului de îmbătrânire şi migraţie a populaţiei cât şi sub presiunea competitivităţii internaţionale. Pe lângă un nivel corespunzător al competenţelor resurselor umane şi o structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere şi alte condiţii preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum şi pentru creşterea atractivităţii teritoriului (inclusiv prin activităţi turistice) şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, după cum urmează:

- accesibilitatea teritoriului, care este legată direct de existenţa infrastructurilor (transporturi şi sectorul TIC) şi care implică circulaţia liberă a persoanelor şi bunurilor spaţial şi virtual, în contextul societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.- calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente, inclusiv prin construcţia şi/sau modernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calităţii aerului, managementul deşeurilor), prevenirea poluării şi a riscurilor de mediu (inundaţii, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activităţile industriale şi transportul substanţelor periculoase), recuperarea siturilor poluate şi intervenţii în situaţii de urgenţă.

VIZIUNE STRATEGICĂ

Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse.

III.2 Obiectiv general

Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile în judeţul Dolj, astfel încât acesta să devină un judeţ cu o economie dinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din media naţională.

III.3 Obiective specifice

Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor şi sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, promovarea diversificării economiei rurale, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin promovarea turistică a judeţului.

Obiectiv specific 2: Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor umane prin creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu deosebire în zonele rurale.

Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor.

Obiectiv specific 4: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural şi construit, în habitatul urban şi rural, pentru asigurarea cererii de consum şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Obiectiv specific 5: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul local.

III.4 Priorităţi

III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate

Economia judeţului Dolj este caracterizată de o industrie şi agricultură puternic consolidate în teritoriu, precum şi de un sector de servicii în curs de dezvoltare, care înregistrează o tendinţă susţinută de creştere.

Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, ţinând seama de faptul că ocupă 44,24% din populaţia ocupată civilă. În ciuda vocaţiei naturale a teritoriului, a cărui morfologie este prielnică pentru activităţile agricole, şi în pofida procentului mare a persoanelor angajate în sectorul agricol, contribuţia sectorului la PIB-ul judeţului, era, în 2004, de 19,2%. Mai mult, analiza raportului dintre suprafaţa agricolă utilizată (SAU) şi numărul unităţilor agricole relevă o diferenţa substanţială între exploatăţii cu sau fără personalitate juridică: SAU ce revine exploataţiilor agricole individuale este de 2,14 ha în timp ce SAU a terenurilor folosite de unităţile cu personalitate juridică este de 342,24 ha. Productivitatea foarte scăzută, care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este legată de natura duală a sectorului agricol, unde 99% dintre unităţi, sunt de dimensiuni mici şi caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare şi cultivă o parte redusă a terenurilor, în timp ce foarte puţine întreprinderi mijlocii sau mari şi moderne cultivă 37% din teren. Deşi investiţiile brute în domeniul agriculturii rămân la un nivel modest (doar 4,08% din totalul investiţiilor din Dolj), tendinţa lor este remarcabil pozitivă, înregistrând o creştere de aproape 9 ori mai mult în 2001-2005. În aceeaşi perioadă, numărul unităţilor active s-au redus cu 5,46%. Descreşterea numărului de unităţi active trebuie văzută ca şi o tendinţă pozitivă, care ar putea fi pusă în legătură cu expansiunea întreprinderilor mari care absorb micii producători, astfel punându-se bazele unei agriculturi moderne şi eficiente.Activităţile agricole din Dolj sunt caracterizate printr-o pondere relevantă a producţiei de cereale (80% din producţia totală), urmată de legume, plante oleaginoase şi fructe. Datele producţiei arată fluctuaţii mari care sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole faţă de factorii externi. În pofida folosirii îngrăşămintelor, în general producţia medie la hectar este sub nivelul naţional pentru toate tipologiile de culturi (exceptând cerealele), fapt ce poate fi corelat şi cu nivelul scăzut al mecanizării din sector (cu toate ca Judeţul Dolj absorbă mare parte din maşinile folosite în domeniul agricol în regiunea Oltenia).

O îndelungată tradiţie industrială caracterizează economia judeţului Dolj, care încă rămâne concentrată pe sectoare industriale tradiţionale, având o valoare adăugată scăzută, îndeosebi vulnerabilă la competiţia internaţională pe piaţa globală. Judeţul a moştenit de la perioada comunistă mari complexe industriale care s-au confruntat, sau în anumite cazuri încă se mai confruntă, cu o fază complexă de restructurare: unele dintre ele încă operează pe piaţă, adesea după ce au fost cumpărate de către investitori străini. Sectorul absoarbă 22,28% din totalul populaţiei ocupate, şi, în 2004 a generat 34,33% din VAB totală a judeţului, înregistrând o creştere de 38,2% în perioada 2001-2004. După o cădere dramatică în 2002-2003, dinamica investiţiei a înregistrat o tendinţă uşor pozitivă. Totalul investiţiilor în sectorul industrial în 2005 a înregistrat o scădere de 45,84%, faţă de 2001.

Sectorul serviciilor din judeţul Dolj este relativ slab dezvoltat faţă de media naţională, reprezentând doar 46,64% din VAB a judeţului (media naţională fiind de 51,7%). Totuşi dinamica creşterii acestui macro-sector este pozitivă: remarcabilă este tendinţa investiţiilor care, în 2001-2005, au înregistrat o evoluţie pozitivă extraordinară (+131,83%) şi volumul cel mai ridicat în termeni absoluţi. Pe de altă parte, 75% din unităţile active create în 2001-2005 au fost înscrise în sectorul serviciilor (în special, în ramura

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

comerţului) şi, în general, marea majoritate (92% în 2005) a întreprinderilor mici şi mijlocii operează în terţiar.

În cadrul sectorului serviciilor, turismul este slab dezvoltat, generând 1,62% din VAB a judeţului. Judeţul Dolj este bogat în resurse naturale şi culturale, incluzând zone protejate, 8 situri Natura 2000 şi 11 localităţi care au un patrimoniu cultural de importanţă naţională, 9 dintre acestea fiind situate în zonele rurale.Reprezentând o oportunitate cheie pentru diversificarea economiei rurale, turismul ar putea să fie considerat un motor al dezvoltării judeţului Dolj; din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a potenţialului existent şi capacitatea redusă de cazare (concentrată cu precădere în Craiova) pot fi identificate ca obstacole în dezvoltarea turismului. In pofida punctelor slabe menţionate mai sus, sectorul turismului capătă tendinţe pozitive: în 2006 numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul a fost mai mult decât dublu faţă de anul 2003, iar durata medie a înnoptăriilor a crescut.Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea turismului în mod raţional şi coerent cu potenţialul teritoriului. În aceasta privinţă, Asociaţia de Turism Oltenia (ATO)25 a identificat, în cadrul pieţei turistice din Regiunea Sud Vest, următoarele segmente: turism istoric, turism de afaceri, turism de tranzit, turism rural/agroturism, ecoturism, turism cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol, turism de vănâtore şi pescuit, turism baleo-climateric, turism de divertisment, turism educaţional. Promovarea intervenţiilor pentru dezvoltarea turismului va ţine cont de segmentele identificate.

Structura antreprenorială a Judeţului Dolj este încă modest dezvoltată, cu o densitate a întreprinderilor care rămâne sub media naţională şi în cele mai dezvoltate zone ale judeţului: se înregistrează 34,53 întreprinderi la 1000 locuitori în Craiova şi 42,93/1000 la nivel naţional (2005). Pe de altă parte, distribuţia întreprinderilor pe teritoriu arată că mediul economic este încă puţin dezvoltat în zonele rurale, unde sunt localizate numai 12,82% din totalul unităţilor active, însemnând 5 unităţi /1000 locuitori (în raport cu media de 29,46 unităţi/1000 locuitori înregistrată în zonele urbane). Acest factor, împreună cu condiţiile slabe de accesibilitate, poate afecta grav zonele rurale reducând mult posibilităţile de a găsi un loc de muncă şi astfel cauzând migraţia internă sau externă a forţei de muncă.Există infrastructuri de afaceri pe raza judeţului Dolj: Parcul Industrial Craiova şi incubatorul de afaceri IPA CIFATT care operează în Craiova. În Dolj, operează de asemenea un număr de institute de cercetare, judeţul fiind al 6-lea din România în ceea ce priveşte cheltuileile în activităţi de cercetare şi dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de o importanţă deosebită. Principalele domenii de cercetare sunt ingineria mecanică şi electrică, automatizări, chimia şi agricultura. In ciuda infrastructurilor de transfer tehnologic disponibile şi numărului de institute de cercetare care funcţionează pe teritoriu, IMM-urile din regiunea Sud Vest apar slab orientate spre inovare: de fapt, ponderea întreprinderilor care şi-au prezentat produsele inovatoare, procesele şi noile tehnologii în Judeţul Dolj a fost cea mai scăzută din România.

Datele privind comerţul extern relevă o deteriorare progresivă a balanţei comerciale, care în principal se datorează creşterii accelerate a importurilor în comparaţie cu exporturile.La nivel regional, Judeţul Dolj deţine o bună capacitate de atragere a investiţiilor străine: în perioada 01.01-31.05.2007, 98% din valoarea totală a capitalului subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate înregistrate în Regiunea Sud Vest Oltenia au fost concentrate în judeţul Dolj. În acest context, modalităţiile de creştere sau, cel puţin, de menţinerea potenţialului de atracţie a Judeţului Dolj pe pieţele străine ar trebui analizate, ţinând cont de precondiţiile necesare, cum ar fi promovarea inovării în întreprinderi, îmbunătăţirea infrastructurilor existente, păstrarea condiţiilor de mediu.

Fiind cel mai mare oraş şi centrul cultutal cel mai important din Sud Vestul României, Municipiul Craiova joacă şi un rol incontestabil de motor în economia judeţului şi întregii regiuni. Un număr relevant de localităţi din perimetrul urban sunt situate de-a lungul rutelor principale de transport, şi contribuie la creşterea incidenţei traficului rutier de la şi spre Craiova, precum şi creşterea numărului clădirilor oraşului în direcţia itinerariilor principale de transport, lăsând o porţiune importantă complet

25 http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=76.

14

http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=76

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

nedezvoltată. Infrastructura de transport, utilităţile şi serviciile publice sunt insuficient dezvoltate în apropierea imediată a Craiovei.

Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale judeţului Dolj sunt inegal dezvoltate, iar în general se relevă un nivel scăzut de modernizare a drumurilor (10% în Bechet, Dăbuleni şi Segarcea ajungând la aprox. 30 % în Craiova, Băileşti şi Calafat). Sistemul transportului public urban există doar în cadrul Municipiului Craiova.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei

rurale Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic

III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane

Buna performanţă a sistemului de învăţământ şi, în strânsă corelare, disponibilitatea pe piaţa muncii a unor resurse umane calificate corespunzător sunt două dimensiuni cheie ale competitivităţii dintr-un teritoriu. Din acest punct de vedere, de o mare importanţă pentru judeţul Dolj este Universitatea din Craiova, ce reprezintă al cincilea pol universitar la nivel naţional, oferă o mare varietate de oportunităţi educaţionale şi asigură disponibilitatea unei forţe de muncă cu bune calificări în judeţ, cel puţin în zonele urbane. Nivelul ridicat de pregătire al absolvenţilor Universităţii din Craiova, în special ieşiţi din facultăţile tehnice, este apreciat la nivel internaţional. Deşi evoluţia numărului de studenţi rămâne sub nivelul naţional, începând cu anul 2001 Universitatea din Craiova a înregistrat o continuă creştere în ceea ce priveşte numărul studenţilor, preferinţa manifestându-se către facultatea de agricultură precum şi către disciplinele tehnice şi ştiinţifice.In ceea ce priveşte sectorul pre-universitar, o reducere drastică a numărului de unităţi de învăţământ a caracterizat perioada 2001-2006: în special, acest fenomen a afectat zonele rurale, în care numărul de structuri dedicate a scăzut cu 70%, de la 392 la 122. Numărul de elevi înscrişi, în aceeaşi perioadă, a înregistrat o scădere de 9,82%, în strânsă legătură cu scăderea ponderii grupului de persoane cu vârstă cuprinsă între 0-14 ani. În plus, în zonele rurale, în situaţia în care infrastructurile de transport sunt limitate sau necesită adesea reparaţii şi modernizări, reducerea dramatică a unităţilor de învăţământ constituie un factor care accentuează probleme privind accesul la şcoală afectând astfel dreptul la educaţie al elevilor din zonele rurale. Totuşi, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani reţeaua unităţilor de învăţământ din Judeţ Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR).

Piaţa muncii din Dolj este caracterizată printr-o rată de şomaj scăzută de – 6,3% în 2005 – care se află sub media regională şi naţională. Pe de altă parte, rata ocupării a înregistrat o reducere progresivă dar continuă, diminuându-se cu 5 puncte procentuale în decurs de 5 ani şi ajungând, în 2005, la 60,6%. Analiza datelor în funcţie de gen relevă deosebiri: rata şomajului pentru bărbaţi depăşeşte nivelul ratei şomajului la femei cu 2,6 puncte procentuale şi, în mod similar, rata de ocupare a bărbaţiilor este mai scăzută decât cea a femeilor cu 2,5 puncte procentuale. Cele mai vulnerabile categorii profesionale pe piaţa muncii, care înregistrează cele mai mari nivele de şomaj şi beneficiază de drepturi băneşti, cuprind persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi studii vocaţionale, în timp ce, în ceea ce priveşte grupurile de vârstă, cei mai afectaţi sunt tinerii (sub 25) şi adulţii între 30 şi 49 de ani.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

De asemenea putem menţiona persoanele cu o incapacitate permanentă de muncă, care reprezintă 7% dintre persoanele în vârstă de muncă, numărul lor înregistrând o creştere atipică de aproximativ 21% în 2001-2005.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial

Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul

serviciilor Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

Accesibilitatea unui teritoriu, mişcarea liberă şi simplă a oamenilor şi bunurilor, este o condiţie preliminară de bază pentru dezvoltarea socio-economică a teritoriului. Mai mult, în contextul procesului de globalizare şi extinderii societăţii bazate pe cunoaştere, accesibilitatea spaţială la nivelul teritoriului nu mai este suficientă pentru a asigura integrarea economiei şi societăţii în comunitatea mondială: dotarea cu o infrastructură de conectivitate, ce include infrastructura de sprijin în domeniul telecomunicaţiilor şi IT, reprezintă un element cheie pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii economice, şi promovarea dezvoltării resurselor umane. Judeţul Dolj este localizat într-o poziţie bună în comparaţie cu rutele europene principale, fiind traversat de două Coridoare Pan - Europene, Coridorul Pan - European IV (cale ferată şi drum) şi Coridor Pan - European VII (Fluviul Dunărea).Totuşi, infrastructura de transport prezintă câteva neajunsuri majore, inclusiv:- un nivel scăzut de modernizare atât a drumurilor cât şi a reţelei de cale ferată, ce afectează în principal accesibilitatea la multe zone rurale; - o slabă utilizare a infrastructurii aeriene existente (Aeroportul Craiova); - o folosire limitată a Fluviului Dunărea ca şi rută/ cale navigabilă, porturile Dunării fiind slab dotate;- o disponibilitate limitată a structurilor intermodale şi logistice.

În ceea ce priveşte infrastructura drumurilor, trebuie să remarcăm două aspecte: o foarte scăzută densitate a reţelei de drumuri pe suprafaţa totală (29,6 km / km2); un grad inegal de modernizare a infrastructurii drumurilor în zonele urbane şi rurale, unde doar 7% din drumuri judeţene şi comunale sunt pe deplin modernizate. Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată nu este dotată cu o conexiune de mare viteză, doar 37% din totalul liniilor de cale ferată este electrificat iar densitatea căilor ferate pe suprafaţa teritoriului (30 km/1,000 km2) este mult sub media naţională (45,9 km/km2). In ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, aeroportul Craiova ar putea să fie consolidat, efectuând lucrării de modernizare şi mărind numărul de curse regulate, ce includ, în momentul de faţă, atât zboruri din/spre Italia, Germania şi Ucraina cât şi zboruri interne, iar numărul de pasageri este încă redus faţă de volum total de pasageri înregistrat în România, care este în principal realizat de către aeroporturile din Bucureşti. In ceea ce priveşte infrastructura de transport maritim, porturile nu sunt de asemenea pe deplin dezvoltate şi valorificate. In judeţul Dolj, localităţile Calafat şi Bechet găzduiesc două dintre cele 19 porturi localizate pe Dunăre; totuşi, trecerea de la cele 2 porturi din judeţul Dolj către Bulgaria este realizată acum cu bacul. Trebuie totuşi menţionat ca modernizarea portului Calafat este citată în Legea Nr. 203/2003 ca unul dintre proiectele prioritare în domeniul transportului spre a fi implementat până în 2015. Mai mult, în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul de “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008.

14

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Luând în considerare perspectiva de creştere a traficului comercial între România şi alte ţări din UE (în special Bulgaria) în următorii ani după aderare, pe lângă îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de căi ferate şi valorificarea rolului aeroportului din Craiova în sudul României, dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie de asemenea să includă crearea de poli de depozitare si logistică.

Pe de altă parte, infrastructura de conectivitate trebuie ulterior dezvoltată şi îmbunătăţită, chiar dacă nivelul de dezvoltare al acesteia este mai ridicat decât cel regional, (de ex. abonaţii telefonici la fiecare 100 de locuitori). Datele privind conexiunile de Internet disponibile evidenţiază ca în 2005, 1,5% dintre cererile de Acces la Internet din România au fost înregistrate în judeţul Dolj, ceea ce reprezintă un nivel foarte scăzut considerând faptul că judeţul cuprinde cca. 3% din populaţia la nivel naţional. Accesul redus la societatea şi economia informaţiei este de asemenea dezvăluit de date referitoare la nivelul de computerizare al întreprinderilor din regiunea Sud-Vest Oltenia 26(2003): în cadrul întreprinderilor, doar 6% din acestea erau conectate la Internet, în timp ce doar 7,2 calculatoare erau disponibile la 100 de angajaţi. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie în cadrul Judeţului Dolj să fie mult mai mare.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse urmãtoarele domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural

Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale

III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Conservarea resurselor naturale este un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-economice sustenabile precum şi pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. De fapt, un mediu poluat reduce atractivitatea teritoriului pentru afaceri, compromiţând perspectiva dezvoltării pentru generaţiile viitoare, şi afectează sănătatea populaţiei de asemenea. Judeţul Dolj are un teren fertil şi un patrimoniu natural bogat. Totuşi, activităţile umane (în special activităţile industriale tradiţionale, precum industria chimică şi sectorul energiei), şi o gestiune a resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, a compromis parţial calitatea mediului. Mai mult, trebuie să menţionăm că judeţul este grav expus procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere sunt afectate) şi este caracterizat printr-o incidenţa relevantă a riscurilor de mediu, care sunt legate nu doar de activităţile umane (cum ar fi în cazul riscurilor tehnologice ce derivă din activităţi industriale şi transporturi) dar şi de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii si alunecări de teren), şi ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate.

Judeţul Dolj este traversat de două cursuri de apă principale, Dunărea (150 km) şi Jiul (140 km), în timp ce râurile minore aparţin fie primului sau celui de-al doilea bazin hidrografic, cu excepţia râului Teslui, care traversează judeţul pe o lungime de 73 km şi este un afluent al râului Olt.Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa câtorva habitate naturale tipice mediului de stepă şi silvo-stepă, inclusiv 19 tipuri de habitate naturale introduse în baza de date NATURA 2000 si câteva specii sălbatice de floră şi faună. Judeţul include de asemenea propuneri de site-uri NATURA 2000, din care, 5 sunt Zone de Protecţie Speciale avifaunistice (SPA) şi 3 sunt Site-uri de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE. Acest patrimoniu natural trebuie să fie mai bine protejat şi valorificat printr-un sistem de gestiune corespunzător.

26 Nici o dezagregare la nivelul judeţului nu este disponibilã

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Apa pentru uz casnic şi consum industrial din judeţul Dolj este extrasă atât din râul Jiu cât şi din fluviul Dunărea şi este în principal destinată alimentării unităţilor termice, utilităţilor publice precum şi unităţilor industriale. In 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale râului Jiu şi 14 secţiuni ale Dunãrii. Toate secţiunile analizate arată nivelele de calitate generală I şi II, exceptând 50 km în secţiunile râului Balasan şi în jos spre Baileşti, la confluenţa cu Dunãrea, unde calitatea generală a apei rezultă deteriorată. Calitatea apei de suprafaţă si a apei subterane este grav afectată de evacuarea directă a apelor uzate din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie27, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau necesită modernizare (în municipiul Craiova este în construcţie o staţie de epurare). Calitatea vieţii în judeţul Dolj este afectată de dotarea redusă a infrastructurilor, în special în zonele rurale. Din acest punct de vedere, ar trebui menţionat faptul că în 2005 peste 91% din lungimea simplă a conductelor de distribuire a apei potabile se află în oraşe şi municipalităţi (54,79% la nivel naţional), cea ce înseamnă că o mare parte din zona rurală din Judeţul Dolj nu este deservită. Trebuie, totuşi, menţionat faptul ca echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimi doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie

Pe de altă parte, poluarea aerului nu pare a fi o problemă majoră în judeţ, exceptând principalele centre urbane şi în apropierea marilor complexe industriale. Cele mai relevante surse de substanţe poluante sunt: combustiile din sectorul energetic, industria de procesare şi combustiile non-industriale, Centralele Termice din Craiova, traficul rutier şi Complexul Chimic Doljchim. În judeţul Dolj se înregistrează de asemenea unele valori de prafuri suspendate şi depozitate care depăşesc nivelul maxim admis.

Gestionarea deşeurilor în cadrul judeţului Dolj este asigurată de un operator autorizaţ care activează în municipiul Craiova, şi un serviciu specializat în primăriile oraşelor Filiaşi, Calafat, Băileşti şi Segarcea. Cantitatea de deşeuri urbane colectate anual (2005) în municipiile Craiova (440,8 kg/locuitor) şi Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene. Colectarea sistematică a deşeurilor nu se realizează în zonele rurale. Deşeurile din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fi depozitate într-una dintre cele 5 gropi de gunoi existente în judeţ. Gropile de gunoi existente se vor închide până în 2009.Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea sănătăţii populaţiei. De aceea ar trebui promovate sisteme inovatoare, inclusiv de colectare selectivă a deşeurilor, şi ar trebui desfăşurate campanii de informare.

Planul pentru Analiza si Acoperirea Riscurilor in Judeţul Dolj, aprobat în octombrie 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj, stabileşte cadrul instituţional şi operaţional pentru gestiunea riscurilor în judeţul Dolj; 44 de instituţii si operatori sunt implicaţi în acest proces. Cele mai relevante riscuri naturale in Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani. Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole. În scopul de a prevenii inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, pentru 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în împrejurimile principalelor cursuri de apă.Cu toate că îndiguirea şi sistemele de drenaj acoperă 70.567 ha de teren agricol (12% din totalul terenurilor agricole) peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost afectate de inundaţii.Judeţul Dolj, a fost grav afectat de inundaţiile din primăvara anului 2006 înregistrând peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara. Pe de altă parte, riscurile tehnologice derivă, în principal, din: accidente cu substanţe periculoase, (inclusiv din industria chimică / petrochimică şi sectorul energetic); activităţile industriale, care afectează calitatea apei de suprafaţă şi subterane în special în zonele urbane; accidentele rutiere care implică

27 In 2006, Agentia Localã Dolj de Mediu a identificat 106 surse de poluare.

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

operatori care transportă substanţe periculoase (precum clorul, metanolul, uleiul uzat, substanţe explozive). Riscul de mediu ridicat este de asemenea generat de transportul de deşeuri nucleare pe ruta Dunării Bechet-Izmail-Tulcea precum şi de eventualele accidente ce ar putea avea loc la Centrala electrică nucleară Kozlodui (Bulgaria).

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sistemele şi măsurile de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă ce derivă atât din riscuri naturale (in special inundaţii, dar şi cutremure şi alunecări de teren) cât şi tehnologice, trebuie întărite.

În ceea ce priveşte infrastructura energetică, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale este relativ redusă; totuşi, în ultimii ani se înregistrează o tendinţă de creştere. Mai în detaliu, doar 6 localităţi, inclusiv două oraşe, sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor naturale. În ceea ce priveşte consumul de energie, este de remarcat faptul că, în perioada 2001-2005, consumul de gaz, pe total, a înregistrat o creştere remarcabilă (+ 66,41%), în timp ce cantitatea de gaz distribuită pentru uz casnic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o scădere substanţială (- 27,25%). Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei. Chiar dacă consumul de gaze naturale este în creştere, cantitatea de gaze naturale consumată în judeţul Dolj rămâne scăzută, în comparaţie cu datele la nivel naţional: în 2005, au fost distribuiţi 331,2 mii mc de gaz natural la 1.000 locuitori (2005), ceea ce reprezintă 55% din nivelul naţional în acelaşi an (599,5 mii mc/1000 locuitori).

Pentru a asigura o mai bună calitate a vieţii pentru toată populaţia din judeţ, în special din zonele rurale, precum şi pentru a reduce pierderile de energie, reţeaua de distribuţie a gazului natural trebuie să fie extinsă şi modernizată.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural

Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi

cultural-istoric

III.4.5 Axa Prioritară 5: Capacitate Administrativă

Promovarea unei bune guvernări, inclusiv atât prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice cât şi prin încurajarea participării populaţiei în procesul decizional, este o prioritate majoră atât în orientările politicii din România cât şi din UE. Atingerea unui nivel adecvat de implicare a cetăţenilor este în mod obligatoriu bazat pe “transparenţa” acţiunii publice, care are ca scop promovarea unor procese deschise de luare de decizii şi de a face instituţiilor responsabile faţa de opinia publică. Din acest motiv, toate instituţiile ar trebui să comunice în mod activ şi să informeze publicul asupra ceea ce trebuie să facă şi asupra deciziilor luate, folosind un limbaj accesibil şi care poate fi înţeles.Nevoia de a investi în capacitatea administrativă şi instituţională este recunoscută şi în Liniile Directoare Strategice Comunitare în materie de Coeziune, în acele State Membre ale Uniunii Europene în care performanţa socio-economică şi capacitatea administrativă constituie unele dintre provocările principale. Dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul administraţiei publice locale se referă la un ansamblu de schimbări structurale şi de proces care ar permite guvernelor locale să îmbunătăţească formularea şi implementarea programelor în scopul de a obţine rezultatele cele mai bune conform aşteptărilor cetăţenilor.

Principalele instituţii publice ale judeţului Dolj – Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Craiova – au website-uri active care oferă cetăţenilor o mare varietate de informaţii detaliate. Spre exemplu, în cazul website-ului municipiului Craiova, utilizatorul poate realiza plata on-line a taxelor şi impozitelor şi poate

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

adresa comentarii Departamentelor Primăriei. 132 de instituţii publice ale judeţului Dolj – inclusiv Consiliul Judeţean Dolj , Prefectura, 20 instituţii subordonate şi 112 comune şi oraşe – sunt conectate şi pot interacţiona printr-o reţea de Intranet extinsă.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune

III.5.1 Axa Prioritară 1: Competitivitate

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi a inovării

Operaţiuni Indicative Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de importanţă judeţeană Înfiinţarea unor clustere şi poluri de excelenţă în sectoarele cheie de producţie Sprijinirea investiţiilor tangibile şi intangibile (echipamente, sisteme de calitate, măsuri pentru

internaţionalizarea afacerilor etc..), inclusiv prin credite Promovarea investiţiilor străine Reabilitarea şi re-folosirea siturilor industriale poluate şi neutilizate Sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor din sectorul industrial şi serviciilor, inclusiv prin

îmbunătăţirea sistemelor de producţie, utilizarea inovării şi introducerea unor procese/produse sustenabile la nivelul mediului

Dezvoltarea parteneriatului şi colaborării între sectorul economic, învăţământul superior şi cercetare-dezvoltare (inclusiv prin crearea unui cadru organizator concret, din care aceste instituţii să fie parte)

Dezvoltarea competitivităţii sectorului cercetării la nivelul naţional şi internaţional Dezvoltarea accesului întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv

prin îmbunătăţirea infrastructurii C&D şi creşterea inovării în cadrul întreprinderilor Dezvoltarea e-economiei, prin îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilor Înfiinţarea pieţei de gross ca prioritate pe termen mediu şi lung Înfiinţarea unei burse regionale la Craiova

Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei rurale

Operaţiuni Indicative Investiţii pentru renovarea satelor Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non agricole Învestiţii pentru crearea micro-întreprinderilor Sprijinirea organizării şi dezvoltării de programe de schimb de experienţă pentru producătorii

agricoli Sprijinirea organizării şi dezvoltării parteneriatelor public-private LEADER (GAL) şi elaborarea

strategiilor de dezvoltare locală Sprijinirea măsurilor de agro-mediu (pe suprafaţa) (pajişti, agricultura ecologică) Sprijinirea măsurilor de primă împădurire a terenului agricol sau neagricol Modernizarea exploataţiilor agricole Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice Modernizarea infrastructurii agricole şi silvice Promovarea înfiinţării grupurilor de producători agricoli Formarea profesională a producătorilor agricoli Promovarea angajării tinerilor în activităţi agricole Dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă şi silvică Promovarea valorii produselor locale/susţinerea creării de branduri Subvenţionarea fermelor de creşterea animalelor Subvenţionarea prelucrării produselor lactate şi a cărnii în mediul rural Elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală să se facă pe baze participative Încurajarea iniţiativelor şi structurilor asociative participative în mediul rural

Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane (proiecte integrate)

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Operaţiuni Indicative

Dezvoltarea spaţiilor verzi din localităţile judeţului pentru a asigura până în 2013 indicele de 22 mp/locuitor

Dezvoltarea planului integrat de dezvoltare a unei zone de acţiune urbană Reabilitarea infrastructurii urbane Îmbunătăţirea serviciilor urbane Dezvoltarea mediului de afaceri Reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Sprijinirea constituirii zonei metropolitane Craiova Relocarea unităţilor militare, a penitenciarelor din interiorul oraşelor în perimetre extravilane Realizarea bazelor sportive şi de agrement şi construirea unor baze noi Sprijin pentru dezvoltarea municipiului Craiova ca centru cultural, educaţional, industrial al

regiunii SV Oltenia Gestionarea informatizată a documentaţiilor de urbanism şi a băncilor de date urbane

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic


Crearea/modernizarea de structuri adiacente turismului Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului turistic de importanţă judeţeană şi regională (inclusiv,

turismul balnear, turismul cultural) Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanţă judeţeană Promovarea identităţii locale şi judeţene Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului Înfiinţarea unor centre de promovare a turismului Amenajare porturi turistice şi pontoane Amenajare structuri de pescuit şi vânătoare Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală Bowling, Bazin Olimpic,

Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze sportive) Dezvoltarea turismului educaţional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra Micii Inventatori “Henri

Coanda”, Tabăra de creaţie) Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judeţul Dolj şi pentru avantajele sale turistice. Includerea în circuitul turistic a noi resurse: sate turistice pentru valorificarea valenţelor

etnofolclorice şi a sărbătorilor populare şi puncte turistice pentru turismul de week-end, pescuitul sportiv şi vânătoare sau turismul de tranzit.

III.5.2 Axa Prioritară 2: Resurse Umane

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial


Promovarea formării pentru angajaţii din domeniul industrial în vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, a sporirii calităţii muncii şi a productivităţii;

Promovarea formării în noile tehnologii; Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementul şi organizarea flexibilă a muncii Îmbunătăţirea calităţii şi a securităţii mediului de lucru Promovarea de măsuri având ca şi ţintă reconcilierea muncă-familie Promovarea formării şi perfecţionării angajaţilor conform cerinţelor actuale şi perspectivele

pieţei muncii Promovarea parteneriatului public-privat

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare Profesională existente şi diversificarea specializărilor

Dezvoltarea unor programe pentru cunoaşterea legislaţiei

Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural


Promovarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale, menite să reducă agricultura de subzistenţă ;

Sprijin acordat intervenţiilor pentru promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a forţei de muncă din zonele rurale ;

Îmbunătăţirea condiţiei de sănătate a populaţiei din mediul rural, precum şi de mediu în zonele rurale, sporirea motivării şi a disponibilităţii acestora de a intra pe piaţa muncii ;

Sprijinirea membrilor dependenţi de familie, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care determină individul să participe pe piaţa muncii ;

Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea unei afaceri în activităţi diferite de cele agricole

Promovarea măsurilor şi programelor care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-educativ

Realizarea unor centre de Formare Continuă în domeniul agricol Dezvoltarea unor intervenţii privind diseminarea aspectelor de legislaţie.

Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul serviciilor


Promovarea formării pentru angajaţii din sectorul de servicii în vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, sporirea calităţii muncii şi a productivităţii

Promovarea formării în TIC şi noile tehnologii Sprijinirea metodelor inovatoare pentru management Promovarea măsurilor care au ca ţintă reconcilierea muncă-familie Promovarea şi dezvoltarea metodelor inovatoare în management şi marketing

Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială


Programe de formare pentru dezvoltarea abilităţilor de bază şi a calificărilor pentru grupurile vulnerabile

Dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea şi reintegrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (i.e. măsuri de stimulare pentru angajatori)

Dezvoltarea de instrumente adecvate şi metode pentru furnizarea de servicii sociale Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii implicaţi în serviciile sociale Cercetări şi studii despre economia socială Promovarea unor măsuri şi programe care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-

educaţional Cercetări, studii şi programe de dezvoltare a economiei sociale.

III.5.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural


15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene Reabilitarea şi modernizarea reţelei străzilor urbane Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiova Realizarea drumului express Craiova-Piteşti Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN-T 7 (Craiova-Calafat) Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN-T 22 (Craiova-Calafat) Reabilitarea drumului naţional Craiova –Calafat pentru a fi transformat în drum express Reabilitarea drumului naţional Craiova –Bechet pentru a fi transformat în drum express Reabilitarea drumului naţional Craiova –Caracal pentru a fi transformat în drum express Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale pe Axa TEN-T 17 (Dunărea) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural (înfiinţarea de drumuri noi,

extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local, reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor judeţene şi locale)

Modernizarea staţilor de cale ferată în zona sudică a judeţului Reabilitarea podurilor şi a tunelelor de cale ferată (TEN-T) în zona sudică a judeţului Modernizarea şi dezvoltarea porturilor pe Dunăre Modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Craiova Construcţia / Reabilitarea drumurilor care asigură dezvoltarea turismului rural, serviciilor,

conservarea patrimoniului cultural din mediul rural şi punerea în valoare a acestuia. Crearea unor reţele de transport public suburban, gen tramvai, rame electrice. Crearea unor reţele de transport public judeţean dotată cu vehicole de calitate. Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru o comunitate locală, în

zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate, inclusiv construirea de staţii de autobuz

.

Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT


Promovarea accesului la broad band şi la serviciile conexe Sprijinirea administraţilor publice locale pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec

ale pieţii (zonele rurale şi urbane defavorizate) Sprijinirea IMM-urilor şi structurilor asociative ale acestora pentru realizarea reţelelor broad

band în zone de eşec ale pieţii (zonele rurale şi urbane defavorizate) Dezvoltarea reţelelor broad band în cadrul unităţilor şcolare

Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice


Dezvoltarea facilităţilor intermodale Dezvoltarea polurilor logistice şi de colectare Dezvoltarea unor facilităţi şi structuri de depozitare şi colectare a produselor agroalimentare

Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale


Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sănătăţii Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire

copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale. Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea acestora; renovarea,

modernizarea a celor existente. Investiţii de renovare, modernizare şi dotarea aferentă a aşeămintelor culturale

III.5.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural


Construcţia, reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilă Construcţia, reabilitarea staţiilor de tratare pentru apă potabilă Construcţia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizare Construcţia, reabilitarea staţiilor de epurare ape uzate Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existente Reabilitarea sistemelor de irigaţie şi desecari (asecari) din sudul judeţului cu eficientizarea

costurilo pe toate treptele de pompare Realizarea de puţuri la mare adâncime în vederea irigării suprafeţelor agricole care nu pot fi

racordate la sisteme de irigaţii existente Dezvoltarea unor reţele IT pentru monitorizarea factorilor care poluează cursurile de apa şi a

mediului Închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri Construirea facilităţilor pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor Construirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de hârtie Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de materiale plastice Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de sticlă Construirea staţiilor de transfer şi a sistemelor de reciclare şi compostare Construirea facilităţilor pentru colectarea separată a deşeurilor periculoase sau speciale Valorificarea deşeurilor colectate selectiv Construirea unor centrale de incinerare-cogenerare. Construirea de unităţi de reciclare a deşeurilor recuperate ca urmare a colectării selective Construirea unor unităţi pentru reciclarea apaturii electrocasnice scoase din uz. Mărirea debitului de captare a apei Mărirea capacităţilor de înmagazinare.

Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu


Infrastructură pentru prevenirea şi atenuarea efectelor inundaţiilor Instruirea populaţiei în vederea reducerii riscurilor Elaborarea unei hărţi privind riscul de inundaţii pe teritoriul judeţului Dolj Prevenirea şi atenuarea riscului tehnologic legat de activitatea industrială şi de transporturi Dotarea cu echipament specific pentru intervenţii în caz de urgenţă (inclusiv incendii, inundaţii

etc..) Elaborarea de hărţi de risc pentru alunecări de teren şi cutremure.

Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile

15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92


Prima înfiinţare, extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare a gazelor naturale Investiţii în sisteme de producere a energiei electrice şi termice din surse regenerabile Construirea şi modernizarea unităţilor de cogenerare Dezvoltarea surselor de energie alternativă (ex crearea centralelor eoliene) Promovarea şi stimularea folosirii vehiculelor electrice ne-poluante Dezvoltarea pistelor speciale de transport in şi între localităţii învecinate Realizarea unor studii de energetica rurală (analiză şi strategie) Amenajarea hidrografică a râului Jiu (microhidrocentrale) Realizarea unor centre pilot dotate cu instalaţii demostrative sau cu instalaţii industriale

specializate.

Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric


Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate Sprijinirea biodiversităţii Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reinpăduriri Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluate Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de deşertificare. Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale declarate ci şi asupra peisajului

natural. Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie, ingineria

mediului, gestionarea resurselor naturale, conform principiului dezvoltării durabile. Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi rural Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural. Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate

III.5.5 Axa Prioritară 5: Capacitatea Administrativă

Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative


Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi / sau a reţelei publice de iluminat

Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală şi urbană (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete).

Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi)

Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice


15

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Formarea profesională a funcţionarilor publici Dezvoltarea eficienţei organizaţionale a administraţiei publice Promovarea descentralizării serviciilor publice la nivel local Promovarea unor activităţi de informare în teritoriu. Promovarea unui centru regional de Formare Continuă pentru funcţionari publici

Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării


Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi difuzarea broadband în cadrul administraţiior publice locale

Sprijinirea aplicaţilor e-learning Dezvoltarea sistemelor de e-sănătate şi difuzarea broadband Dezvoltarea sistemelor IT din cadrul administraţiei publice locale

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale


Sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltării comunitare (patronate, sindicate, sectorul non-guvernamental, instituţii publice, mediul de afaceri, alte entităţi etc);

Sprijinirea dezvoltării parteneriatului prin elaborarea de planuri de acţiune Întărirea capacităţii de dezbateri publice a conducerii şi alte evenimente participative Sprijinirea şi dezvoltarea parteneriatelor actorilor locali pentru accesul la fondurile europene şi

guvernamentale

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii

III.6.1 Criterii de acces

Criteriile de acces reprezintă un instrument util pentru a realiza o analiză preliminară privind calitatea strategică şi de prioritate a proiectelor. Un proiect care nu îndeplineşte toate criteriile de acces nu va fi analizat mai departe prin criteriile cheie şi specifice pe domenii majore de intervenţie.

CRITERII DE ACCES DA NU

1 Proiectul contribuie la cel puţin unul din obiectivele Strategieide dezvoltare a judeţului Dolj 2007-2013

2 Proiectul corespunde uneia sau mai multor operaţiuni indicative definite în Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2007-2013

3 Obiectivele proiectului sunt clar definite

4 Proiectul va genera probabil un beneficiu adiţional şi sustenabil pentru dezvoltarea socio-economică a zonei

5 Proiectul nu dublează intervenţiile existente6 Proiectul nu va cauza pagube ireparabile sau nu va avea un efect negativ semnificativ

asupra cadrelor naturale şi construite de mediu ale judeţului

7 Proiectul nu va avea efecte adverse asupra habitatelor sau speciilor de importanţă naţională şi europeană

8 Proiectul este în conformitate cu politicile, strategiile, planurile şi programele Uniunii Europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale

9 Proiectul respectă principiul non-discriminării

10 Există proceduri care asigură o monitorizare şi un management eficient al proiectului

13 Proiectul se încadrează în priorităţile Judeţului Dolj

III.6.2 Criterii cheie

Criteriile cheie relevă corespondenţa între proiecte şi obiectivele generale şi specifice ale strategiei. Pentru a fi analizat mai departe prin criteriile specifice, un proiect trebuie să îndeplinească cel puţin un criteriu cheie cu punctaj R (ex. dacă un proiect îndeplineşte toate criteriile cheie cu punctaj S nu va trece la următoarea etapa de prioritizare).

CRITERII CHEIE Da (SMR28)

Nu

1 Proiectul este relevant pentru economia judeţului2 Proiectul creează locuri de muncă prin efect direct sau multiplicator3 Proiectul protejează locurile de muncă

28 Ponderi diferite vor fi acordate la scăzut (S), mediu (M), ridicat (R).

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

4 Proiectul are efect de pârghie în atragerea de investiţii adiţionale din sectorul privat 5 Proiectul sprijină dezvoltarea unui sector existent sau cluster şi / sau asistă

înfiinţarea unui nou sector sau cluster implicat în dezvoltarea sectorului emergent6 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului global fizic al

judeţului 7 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului socio-economic al

judeţului 8 Proiectul încurajează investiţiile 9 Proiectul contribuie la reducerea migraţiei populaţiei judeţene, inclusiv personalul

calificat10 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între mediul de afaceri şi

institutele de cercetare – dezvoltare11 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între angajatorii locali şi furnizorii

de formare12 Proiectul asigură îmbunătăţirea mobilităţii interne şi externe a bunurilor şi

persoanelor13 Proiectul sprijină conservarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei 14 Proiectul sprijină stabilirea unei reţele puternice de capacitate comunitară15 Costurile necesare pentru implementarea proiectului16 Proiectul este implementat printr-un partenariat public-privat

III.6.3 Criterii specifice

Criteriile specifice sunt formulate la nivel de Domeniu Major de Intervenţie. Fiecare criteriu poate să primească un punctaj variabil între 0 şi 10. Punctajul atribuit fiecărui criteriu va fi ponderat, astfel încât să reflecte importanţa criteriului pentru domeniul de intervenţie analizat.

Fiecărui criteriu i se atribuie una dintre următoarele ponderi: ÷ coeficient 1,5 (importanţă ridicată);÷ coeficient 1 (importanţă medie);÷ coeficient 0,5 (importanţă scazută).

Criteriile şi ponderile atribuite fiecărui domeniu major de intervenţie sunt rezultatul activităţilor pe grupuri de lucru din cadrul Grupului de Reflecţie Strategică. Punctajul final pe baza căruia se vor prioritiza proiectele se va obţine din suma punctajului primit de fiecare proiect pentru fiecare criteriu înmulţit cu ponderea aferentă fiecărui criteriu.

AXA PRIORITARĂ 1: COMPETITIVITATE

Domeniu major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovăriiCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

Final maxim

Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o zonă afectată de declin industrial - restructurare

1.5 0-10 15

Proiectul promovează legăturile productive şi transferul de inovare între universităţi, institute de cercetare şi dezvoltare, cercetare industrială (în special întreprinderile mici, aplicaţii inovatoare şi de înaltă tehnologie …..)

1.5 0-10 15

Proiectul utilizează noi tehnologii şi sisteme ecologice 1.5 0-10 15Proiectul contribuie la înfiinţarea de clustere inovatoare 1 0-10 10Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5

Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului dezvoltării durabile

1 0-10 10

TOTAL 85

Domeniu major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei ruraleCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la sporirea diversificării venitului agricol, în special în fermele de subzistenţă

1.5 0-10 15

Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme a comunităţii 1.5 0-10 15Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 60

Domeniu major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbaneCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o zonă afectată de declin industrial - restructurare

1 0-10 10

Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme a comunităţii 1.5 0-10 15Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii mediului rural şi urban 1.5 0-10 15Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

1 0-10 10


1 0-10 10

TOTAL 75

Domeniu major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la sporirea diversificării venitului agricol, în special în fermele de subzistenţă

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii mediului rural şi urban 1 0-10 10Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 55

AXA PRIORITARĂ 2: RESURSE UMANE

Domeniu Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

FinalMaxim

Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii economice 1.5 0-10 15Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

1 0-10 10


0.5 0-10 5

TOTAL 60

Domeniu Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul ruralCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii economice 1.5 0-10 15Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

1 0-10 10


0.5 0-10 5

TOTAL 60

Domeniu Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul serviciilor Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii economice 1.5 0-10 15Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1 0-10 10Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

1 0-10 10


0.5 0-10 5

TOTAL 55

Domeniu Major de intervenţie 4: Incluziunea socialăCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la creşterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile

1.5 0-10 15

Proiectul intervine în cazul unor situaţii de extremă sărăcie individuală

1 0-10 10

Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

1 0-10 10


0.5 0-10 5

TOTAL 55

AXA PRIORITARĂ 3: ACCESIBILITATE, CONECTIVITATE ŞI INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Domeniu major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi ruralCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul are impact asupra unei ponderi relevante a populaţiei judeţene

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la reducerea discrepanţei în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare între mediul urban şi mediul rural

1 0-10 10

Proiectul contribuie la creşterea atractivităţi judeţului 1.5 0-10 15Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a speranţei de viaţă

0.5 0-10 5

Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la serviciile publice 0.5 0-10 5Proiectul este coerent cu Coridoarele Pan-europene TEN-T 1 0-10 10Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 90

Domeniu major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim


1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii judeţului 1.5 0-10 15Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 60

Domeniu major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim


1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii judeţului 1.5 0-10 15Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la serviciile publice 0.5 0-10 5Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 65

Domeniu major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

Final

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

MaximProiectul are impact asupra unei ponderi relevante a populaţiei judeţene

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a speranţei de viaţă

0.5 0-10 5


0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 50

AXA PRIORITARĂ 4: MEDIU ŞI ENERGIE

Domeniu Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural

Criteriu Pondere Punctaj Punctaj FinalMaxim

Proiectul are impact asupra unei părţi majore din populaţia judeţeană

1.5 0-10 15


1.5 0-10 15

Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată de riscuri naturale şi tehnologice

1.5 0-10 15

Proiectul are ca şi ţintă o zonă cu o dotare infrastructurală deficitară 1.5 0-10 15Proiectul are ca şi ţintă o zonă puternic afectată de poluarea apei şi / sau poluarea cu deşeuri

0.5 0-10 5


1 0-10 10


1.5 0-10 15

TOTAL 105

Domeniu Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim


1 0-10 10


1.5 0-10 15


1 0-10 10


1.5 0-10 15

TOTAL 65

Domeniu Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Criteriu Pondere Punctaj Punctaj FinalMaxim


1 0-10 10


1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la sporirea eficienţei energetice şi / sau utilizarea surselor de energie regenerabilă

1.5 0-10 15


1 0-10 10


1.5 0-10 15

TOTAL 80

Domeniu Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoricCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim


1.5 0-10 15

Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată de riscuri naturale şi tehnologice

1.5 0-10 15


1 0-10 10


1.5 0-10 15

TOTAL 70

AXA PRIORITARĂ 5: CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

Domeniu Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrativeCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul are impact asupra unei ponderi relevante a populaţiei 1.5 0-10 15Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la serviciile publice 1.5 0-10 15Proiectul are natura integrată 1 0-10 10Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii localităţilor din Judeţ 1 0-10 10Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 65

Domeniu Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publiceCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

Final

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

MaximProiectul promovează o abordare a instituţiilor publice de orientare către client

1.5 0-10 15

Proiectul introduce instrumente de inovare şi sisteme pentru managementul resurselor umane şi cel organizatoric

1 0-10 10

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului de proiecte prezentate / aprobate

1.5 0-10 15


0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 70

Domeniu Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării Criteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul promovează o abordare a instituţiilor publice de orientare către client

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi a comunicării între instituţiile publice şi cetăţeni

1 0-10 10

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului de proiecte prezentate / aprobate

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor decizionale 0.5 0-10 5Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 75

Domeniu Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor localeCriteriu Pondere Punctaj Punctaj

FinalMaxim

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi a comunicării între instituţiile publice şi cetăţeni

1.5 0-10 15

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor decizionale 0.5 0-10 5Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului de proiecte prezentate / aprobate

0.5 0-10 5


0.5 0-10 5


1 0-10 10

TOTAL 55

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

III.7 Identificarea portofoliului de proiecte

III.7.1 Proiecte de infrastructură

Denumirea proiectului Propunător Valoarea (mii euro)

Documentaţia existentă

1 Modernizarea DJ 606 E: Pietroaia (DJ606) – Urdiniţa – Gogoşiţa – Botoşeşti Paia – lim jud. Mehedinţi; km 0-000÷24+980

CONSILIUL JUDEŢEAN Dolj

5.986.49 SF, PT

2 Modernizarea DJ 652: DN 65 (Lăcriţa) – Lăcriţa Mică – Coşoveni – Ghindeni – DN 55 (Secui), km 0+000÷18+942 + pod pe DJ 652


4.529,73 SF, PT

3 Modernizarea DJ 561D: Pleniţa (DJ 561 A) – Orodelu – Cornu – Vârtop – Corlăţele – Izvoare – Domnul Tudor – Giubega – Galiciuica – Băileţti – Rast – Rast Port, km 9+326÷36+740


1.989,2 SF, PT

4 Modernizare DJ 561E: DJ561A (Băileşti) – Seaca de Câmp – Piscu Nou – Tunarii Noi – DN 55A; km 0+000÷11+100


27.500

5 Modernizare DJ (DC2): Cioroiu Nou – Siliştea Crucii; km 0+000÷5+000


1.635,13 SF, PT

6 Modernizarea DJ 552B: Rţpa Roşie (DJ552) – Seghet –Suharu – Deznăuţi – Gubaucea – Bechet – Călugărei – Verbicioara – Verbiţa; km 0+000÷27+275


9.243,24 SF, PT

7 Modernizarea DJ 604A: Rojişte (DN55) – Mârşani – Marotinu de Sus – Celaru (DJ 604); km 9+235÷14+400; 16+400÷20+000


1.900 SF, PT

8 Modernizarea DJ 29: Bratovoieşti – Georocu Mare – Puţuri (DJ 604D); km 0+000÷9+500


911,35 SF, PT

9 Modernizarea DJ 62: Vârtop (DJ 552)- Giubega (DJ 561D); km 0+000÷9+250


1.037,57 SF, PT

10 Modernizarea DJ 606C: DJ 606 (Pereni) – Beloţ – Sopot – Ştefănel – Gogoşu – Greceşti – Şumandra – Secu – Comănicea – Novac – Argentoaia – Lim. Jud. Mehedinti; km 7+721÷14+800


4.659,45 SF, PT

11 Modernizarea DJ552: Craiova CONSILIUL 683,78

16

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



– Mofleni – Bucovăţ – Italieni – terpeziţa – Sălcuţa – Plopsor – Vârtop – Caraula – Cetate Port; km 71+606 – 75+50

JUDEŢEAN Dolj

12 Modernizarea DJ552A: DJ 552 – Criva – Vârvoru de Jos – Ciutura – Drăgoaia – Tencănău – Mârza – Mărăcinele – Perişor – Cetăţuia – Cioroiaşi – Cioroiu Nou – Halta Boureni – Covei – Catane (DN 55A); km 13+245 – 29+939; km 48+041


4.445,95

13 Modernizare DJ 606A: Breasta (DJ 606) – Obedin – Mihăiţa – Potmelţu – Coţofenii din Dos – Scaeşti – Valea lui Pătru – Salcia – Argetoaia – Iordăcheşti – Piria – Lim. Jud. Mehedinţi; km 34+300 – 43+266


1.575,6

14 Modernizarea DJ 606C: DJ 606 (Pereni) – Beloţ – Sopot – Ştefănel – Gogoşu – Greceşti – Şumandra – Secu – Comănicea – Novac – Argentoaia – Lim. Jud. Mehedinţi; km 14+800 – 28?+610; 32+610 – 33+360; 39+900 – 44+925


4.659,45

15 Modernizarea DJ 641: Lim. Jud. Olt – Teslui – Moşneni – Urieni – Viişoara – Drăgoteşti – Beneşti – Bobean – Popânzăleţti – Bujoru – Robăneşti – Robăneşti de Sus – Pieleşti – Gârleţti – Gherceşti – Mlecăneşti – Mischii – Urecheşti – Şimnicu de Sus – Albeşti – DJ 606; km 65+443 – 72+380 (drum de pământ), 72+380 – 78+146


2.824,32

16 Modernizarea DJ 643A: Lim. Jud. Olt – Picăturiile – Murgaţi – Gaia – Buţteni – Balota de Jos – Balota de Sus – Veleşti; km 23+825 – 25+716, 28+654 – 44+041


3.037,84

17 Modernizarea DJ643D: DN 65C (Bulzeşti) – Prejoi – Înfrăţirea – Frătila – Lim. Jud. Vâlcea; km 2+110 – 16+000


2.440,54

18 Modernizarea DJ 4: Lim. Jud. Olt – Ungureni – Gherceşti –


1.435,13

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



DN 65C (Craiova); km 5+720-13+880

19 Modernizarea DJ 7: Boureni (DJ 561A) – Siliştea Crucii; km 0+000 – 3+755; 4+515+5+727


872,97

20 Modernizarea DJ106: Scaeşti (DJ606A) – Raznic (DJ 606B); km 0+000-4+090


718,92

21 Reabilitarea DJ 561A: Giurgiţa – Băileţti – Pleniţa – Lim. Jd Mh; km 0+000 – 35+200; km 39+680 – 71+905


20.235,13

22 DJ 643D: DN 65C (Bulzeşti) – Frătila – lim. Jud. Vâlcea; km 0+000 – 16+00


4.797,3

23 DJ 641: Lim Jud. Olt – Teslui – Robăneşti – Mischii – şimnicu de Sus – DJ 606; km 15+000-43+025


8.408,11

24 DJ 606 A: DJ 606 (Breasta) – Scaieşti – Argentoaia – Piria – lim. Jud. MH, km 14+750-43+226


8.543,24

25 DJ 4: Lim Jud. Olt – Gherceşti – DN 65C (Craiova); km 5+720 – 21+480


4.729,73

26 DJ 605 A: Filiaşi – Melineşti – Fărcaş – lim. Jud. Gorj: km 20+000-36+757


5.027,03

27 DJ 552A: Criva – Mârza- Catane; km 23+700 – 56+650


9.891,89

28 DJ 606: DN 6 (Craiova) – Brabova – Cleanov – lim jud. MH; km 0+000-55+086


16.540,54

29 Realizarea sistemului de balizaj, reabilitarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova


9.912,65 SPF balizajSF reabilitare

30 Reabilitarea porturilor Dunărene

31 Modern izare DJ5 (DC5): Radovan-Cerăt ;Km. 4+150 – 14+120


17.198,9

32 Modern izare DJ 552B: Verbi ţa -Pleni ţa ; Km. 27+275 – 33+275


10.258,1

33 Pod pe DJ 606; km. 21+250,com. Sopot , Sârsca


540,5

34 Modernizare DJ 1: Băileşti – Galicea Mare – Izvoare (DJ 561D); km 9 + 300 ÷ 14 + 400,


1 .159,2

35 Modernizare DJ (DC 3): CONSILIUL 903,2

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



Goicea (DJ 561) – Măceşu de Sus – Măceşu de Jos (DN 55A); Km 9+227÷13+450

JUDEŢEAN Dolj

36 Modernizare DJ 553: Calafat (DN 55A) –Ciupercenii Vechi- Ciupercenii Noi – Desa-Poiana Mare-Maglavit (DN 56), km 6+800 ÷ 11+500; 14+500 ÷ 17+300


1 .274,05

37 Modernizare DJ 115: Braloştiţa (DC 115A) – Bâlta-lim. jud. MH; km 0 + 000 ÷ 7 + 770


892,4

38 Modernizare DJ 97 A :Bucovăţ (DJ 552) – Leamna de Jos – Leamna de Sus – Sărbătoarea (DJ 552);Km 8+000 ÷ 11+930


513,5

39 Modernizare drum comunal 1958: Goieşti – Mălăieşti şi traversare râu Amaradia, km. 0+000 – 2+500


1 .216,2

40 Modernizare DJ 5 : Radovan (DN 56)–Lipov–Cerăt (DJ561); Km. 4+20 – 5+400; 7+000 – 9+200; 11+200 – 14+000


1 .089,2

41 Fluidizarea transportului local şi reducerea poluării în municipiul Băileşti prin realizarea centurii ocolitoare pentru transport rutier

Primăria Băileşti 1.000

42 Mică infrastructură pentru rromi Primăria Calafat 22043 Reabilitarea bulevardului de

centură al municipiului CalafatPrimăria Calafat 750

44 Reabilitare, modernizare drumuri

Primăria Bechet 5.000

45 Modernizare drumuri prin betonare

Primăria Dăbuleni 2.702,7

46 Modernizare străzi Primăria Filiaşi 34847 Reabilitare străzi Primăria Filiaşi 2.00048 Reabilitare drumuri comunale Primăria Afumaţi 75049 Modernizare drumuri comunale Primăria Almăj 1.00050 Modernizare drumuri comunale Primăria Amarăştii

de Jos1.000

51 Modernizare drumuri comunale Primăria Apele Vii 50052 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Argetoaia 1.500

53 Reabilitare poduri şi podeţe Primăria Argetoaia 80054 Realibitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Bistreţ 1.000

55 Modernizare DC A2 Bârca - Urzicuţa

Primăria Bârca 1.000

56 Modernizare drumuri comunale interioare

Primăria Bârca 2.500

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



57 Modernizare drumuri comunale Primăria Botoşeşti 3.64858 Modernizare drumuri comunale Primăria Brabova 1.00059 Modernizare drumuri comunale Primăria Braloştiţa 1.00060 Reabilitare, modernizare

drumuri comunalePrimăria Bratovoeşti

500

61 Betonarea drumurilor comunale Primăria Brădeşti 1.351,3562 Cale acces prin construirea

unui pod de legatură Primăria Brădeşti 405,4

63 Modernizare drumuri comunale Primăria Breasta 1.50064 Modernizare şi reabilitare

drumuri comunalePrimăria Bucovăţ 1.000

65 Reabilitare drumuri comunale Primăria Bulzeşti 305,8666 Modernizare drumuri comunale Primăria Calopăr 700,067 Reabilitare drumuri comunale Primăria Caraula 1.50068 Modernizare drumuri comunale

interioarePrimăria Carpen 500

69 Modernizare drumuri comunale Primăria Catane 3.00070 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Călăraşi 400

71 Modernizare drumuri comunale Primăria Cârcea 1.50072 Modernizare drumuri comunale Primăria Cârna 1.00073 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Celaru 800

74 Reabilitare şi modernizare drumuri comunale

Primăria Cerăt 800

75 Modernizare drumuri comunale Primăria Cernăteşti

1.000

76 Îmbunătăţirea şi extinderea reţelelor de transport

Primăria Cioroiaşi 2.000

77 Modernizare drumuri comunale Primăria Ciupercenii Noi

1.350

78 Modernizare drumuri comunale Primăria Coşoveni 1.00079 Modernizare drumuri comunale Primăria Coţofenii

din Faţă1.000

80 Modernizare drumuri comunale Primăria Daneţi 70081 Reabilitare drumuri comunale Primăria Desa 50082 Modernizare şi reabilitare

drumuri comunale Primăria Dioşti 1 .000


Primăria Dobreşti 2 .000

84 Modernizare drumuri comunale Primăria Dobroteşti

1 .300

85 Modernizare drumuri comunale Primăria Drănic 175,6786 Reabilitare drumuri comunale

şi intercomunalePrimăria Fărcaş 797,29

87 Modernizare drumuri comunale Primăria Galiciuica

500

88 Modernizare centura rutieră ocolitoare pentru trafic greu

Primăria Gherceşti 480

89 Reabilitare drumuri comunale Primăria Gighera 70090 Modernizare şi reabilitare

drumuri comunalePrimăria Giubega 1.500

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



91 Modernizare drumuri comunale Primăria Giurgiţa 1.00092 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Ghidici 1.000

93 Modernizare drumuri comunale Primăria Ghindeni 1.50094 Reabilitare drumuri comunale Primăria Gogoşu 50095 Modernizare şi reabilitare

drumuri comunale Primăria Goicea 2.500


Primăria Goieşti 2.000


Primăria Işalniţa 500

98 Modernizare şi reabilitare drumuri comunale

Primăria Izvoare 800

99 Modernizare şi reabilitare drumuri comunale

Primăria Întorsura 1.000


Primăria Leu 5.000

101 Reabilitarea infrastructurii de transport

Primăria Malu Mare

1.000


Primăria Măceşu de Sus

1.000


Primăria Mârşani 300

104 Modernizare drumuri comunale Primăria Melineşti 1.000105 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Mischii 1.351,35

106 Îmbunătăţirea reţelelor de transport

Primăria Moţăţei 300


Primăria Negoi 2.100

108 Modernizare drumuri comunale Primăria Orodel 1.500109 Reabilitare drumuri comunale Primăria Perişor 800110 Modernizarea infrastructurii de

transportPrimăria Pieleşti 1.147

111 Modernizare drum centru-cartier rromi

Primăria Pleniţa 400

112 Modernizare drumuri comunale Primăria Pleşoi 650113 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Poiana Mare

1.000


Primăria Predeşti 800

115 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport

Primăria Radovan 600


Primăria Robăneşti

1.100

117 Modernizare drumuri comunale Primăria Rojişte 600118 Reabilitare drumuri comunale Primăria Sălcuţa 700119 Reabilitare drumuri comunale Primăria Scăeşti 50120 Reabilitare şi modernizare

drumuri comunalePrimăria Seaca de Pădure

500

121 Îmbunătăţirea reţelei de transport

Primăria Siliştea Crucii

700

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



122 Reabilitare reţea de transport Primăria Sopot 800123 Modernizare străzi şi drumuri

comunale Primăria Şimnicu de Sus

242,39


Primăria Şimnicu de Sus

521,66


Primăria Teasc 500


Primăria Terpeziţa 500


Primăria Teslui 800



128 Reabilitare şi modernizare drumuri comunale şi săteşti

Primăria Ţuglui 700


Primăria Valea Stanciului

600


Primăria Vârtop 800

132 Reabilitarea reţelelor de transport

Primăria Vârvoru de Jos

1.500

III.7.2 Proiecte de reabilitare urbană



1 Centrul multifuncţional al CJ Dolj – str. General Dragalina, Craiova


2 Iluminat public Primăria Bechet 121 Prop.3 Iluminat public Primăria Dăbuleni 228 Prop.4 Transport local Primăria Filiaşi 101 Prop.5 Iluminat public Primăria Filiaşi 149 Prop.6 Transport public Primăria Segarcea 150 SPF7 Iluminat public Primăria Segarcea 373 Prop.8 Zona Metropolitană Craiova CONSILIUL

JUDEŢEAN Dolj9 Implementarea sistemului

G.I.S. pentru cadastru, urbanism şi amenajarea teritoriului în administraţia publică locală


10 Regenerare urbană în municipiul Calafat

Primăria Calafat 1.000

11 Extindere sediu primărie Primăria Dăbuleni 432,4312 Reabilitare sediu primărie Primăria Filiaşi 650

13 Reabilitarea sitului industrial Filiaşi

Primăria Filiaşi

14 Program de reabilitare a Primăria Craiova

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

centrului istoric al Craiovei 15 Renovarea faţadelor şi

mansardarea clădirilor pe arterele principale ale oraşului: Calea Bucureşti şi Calea Severinului

Primăria Craiova

16 Crearea zonei metropolitane/Dezvoltarea Polului regional de creştere în scopul dezvoltării în comun a unor proiecte integrate

Primăria Craiova

17 Program de monitorizare a traficului rutier/măsuri pentru siguranţa cetăţeanului şi scăderea criminalităţii/devierea traficului greu

Primăria Craiova

18 Realizarea programului privind transportul intermodal

Primăria Craiova

19 Includerea în PUG a unor condiţii care să definească şi şă impună elemente arhitecturale specifice zonei

Primăria Craiova

20 Crearea şi amenajarea zonelor verzi, a parcurilor, a zonelor de joacă; reabilitarea clădirilor din Parcul Romanescu

Primăria Craiova

III.7.3 Proiecte de mediu



1 Sistem regional de alimentare cu apa jud Gorj şi Dolj


66.000

2 Management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj


3 Sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase şi valorificarea imediată

Sugerat de consultant

4 Dotarea cu echipamente pentru situaţii de urgenţa


5 Implementarea unui sistem informatic de monitorizare pentru prevenirea inundaţiilor


6 Conductă transport gaze Craiova – Băileşti - Calafat


17.198,92 SF-urile trebuie completate

7 Conductă transport gaze Craiova – Bechet – Dăbuleni


10.258,11 SPF întocmit

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



8 Reţea alimentare cu apă Primăria Bechet 1.082 PT9 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Bechet 10.000 Prop.

10 Managementul deşeurilor Primăria Bechet 2.858 Prop.11 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăbuleni 686 PT12 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Dăbuleni 11.429 SPF

13 Managementul deşeurilor Primăria Dăbuleni 1.171 SF14 Reţea alimentare cu apă Primăria Filiaşi 714 PT15 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Filiaşi 5.686 Prop.

16 Managementul deşeurilor Primăria Filiaşi 143 Prop.17 Reţea alimentare cu apă Primăria

Segarcea7.263 SF

18 Reţea canalizare şi staţii de epurare

Primăria Segarcea

6.855 SF

19 Managementul deşeurilor Primăria Segarcea

1.600 SPF

20 Încălzire urbană Primăria Segarcea

200 SPF

21 Reţea alimentare cu apă Primăria Afumaţi 1.315 SF22 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Afumaţi 1.456 Prop.

23 Managementul deşeurilor Primăria Afumaţi 15 Prop.24 Reţea alimentare cu apă Primăria Almaj 1.357 SF25 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Almaj 1.560 Prop.

26 Managementul deşeurilor Primăria Almaj 500 Prop.27 Încălzire urbană Primăria Almaj 50 Prop.28 Reţea alimentare cu apă Primăria

Amărăştii de Jos1.103 Prop.


Primăria Amărăştii de Jos

2.212 Prop.

30 Managementul deşeurilor Primăria Amărăştii de Jos

15 Prop.

31 Reţea alimentare cu apă Primăria Amărăştii de Sus

1.103 SF


Primăria Amărăştii de Sus

2.600 Prop.

33 Managementul deşeurilor Primăria Amărăştii de Sus

15 Prop.

34 Reţea alimentare cu apă Primăria Apele Vii 776 Prop.35 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Apele Vii 1.040 Prop.

36 Managementul deşeurilor Primăria Apele Vii 29 Prop.37 Reţea alimentare cu apă Primăria

Argetoaia886 SF


Primăria Argetoaia

1.483 Prop.

39 Managementul deşeurilor Primăria Argetoaia

29 Prop.

40 Reţea alimentare cu apă Primăria Bistreţ 1.138 SF

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92




Primăria Bistreţ 2.080 SPF

42 Managementul deşeurilor Primăria Bistreţ Cost inclus la Goicea

SF

43 Reţea alimentare cu apă Primăria Barca 1.143 PT44 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Barca 2.080 Prop.

45 Managementul deşeurilor Primăria Barca Cost inclus la Goicea

SF

46 Reţea alimentare cu apă Primăria Botoşeşti Paia

1.550 Prop.


Primăria Botoşeşti Paia

1.664 Prop.

48 Managementul deşeurilor Primăria Botoşeşti Paia

43 Prop.

49 Reţea alimentare cu apă Primăria Brabova 628 SF50 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Brabova 2.080 Prop.

51 Managementul deşeurilor Primăria Brabova 58 Prop.52 Reţea alimentare cu apă Primăria Brădeşti 1.164 prop53 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Brădeşti 1.248 Prop.

54 Managementul deşeurilor Primăria Brădeşti 15 Prop.55 Reţea alimentare cu apă Primăria

Braloştiţa1.121 PT


Primăria Braloştiţa

2.704 Prop.

57 Managementul deşeurilor Primăria Braloştiţa

15 Prop.

58 Reţea alimentare cu apă Primăria Bratovoieşti

1.138 SF


Primăria Bratovoieşti

2.080 prop

60 Managementul deşeurilor Primăria Bratovoieşti

15 Prop.

61 Reţea alimentare cu apă Primăria Breasta 970 Prop62 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Breasta 900 PT

63 Managementul deşeurilor Primăria Breasta 15 Prop.64 Reţea alimentare cu apă Primăria Bucovăţ 1.040 PT65 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Bucovăţ 1.875 SPF

66 Managementul deşeurilor Primăria Bucovăţ 15 PROP.67 Reţea alimentare cu apă Primăria Bulzeşti 1.481 SF68 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Bulzeşti 1.456 PROP.

69 Managementul deşeurilor Primăria Bulzeşti 15 PROP.70 Reţea alimentare cu apă Primăria Calopăr 1.138 SF71 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Calopăr 2.392 Prop.

72 Managementul deşeurilor Primăria Calopăr 15 Prop.73 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Caraula 2.285 SF

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



epurare74 Managementul deşeurilor Primăria Caraula 15 PROP.75 Reţea alimentare cu apă Primăria Carpen 920 Prop.76 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Carpen 1.040 Prop

77 Managementul deşeurilor Primăria Carpen 15 Prop.78 Reţea alimentare cu apă Primăria

Castranova558 PT


Primăria Castranova

2.080 PROP.

80 Managementul deşeurilor Primăria Castranova

29 PROP.

81 Reţea alimentare cu apă Primăria Catane 1.140 PT82 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Catane 1.040 PROP.

83 Managementul deşeurilor Primăria Catane Cost inclus la Goicea

SF

84 Reţea alimentare cu apă Primăria Călăraşi 647 SF85 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Călăraşi 4.412 SF

86 Managementul deşeurilor Primăria Călăraşi 336 Prop.87 Reţea alimentare cu apă Primăria Cârcea 525 PT88 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Cârcea 1.248 Prop.

89 Managementul deşeurilor Primăria Cârcea 29 Prop.90 Reţea alimentare cu apă Primăria Cârna 1.143 PT91 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Cârna 1.768 PROP.

92 Managementul deşeurilor Primăria Cârna Cost inclus la Goicea

SF

93 Reţea alimentare cu apă Primăria Celaru 916 SF94 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Celaru 2.763 SF

95 Managementul deşeurilor Primăria Celaru 15 PROP.96 Reţea alimentare cu apă Primăria Cerăt 795 PT97 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Cerăt 1.664 PROP.

98 Managementul deşeurilor Primăria Cerăt 15 PROP.99 Reţea alimentare cu apă Primăria

Cernăţeşti960 Prop.


Primăria Cernăţeşti

1.040 Prop.

101 Managementul deşeurilor Primăria Cernăţeşti

15 Prop.


Primăria Cetate 1.143 PT

103 Managementul deşeurilor Primăria Cetate 29 SF104 Reţea alimentare cu apă Primăria Cioroiaşi 1.887 PT105 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Cioroiaşi 1.560 Prop.

106 Managementul deşeurilor Primăria Cioroiaşi 15 Prop.107 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.749 SF

17

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



Ciupercenii Noi108 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Ciupercenii Noi

3.952 PROP.

109 Managementul deşeurilor Primăria Ciupercenii Noi

1.575 PROP.

110 Reţea alimentare cu apă Primăria Coşoveni

1.141 PT


Primăria Coşoveni

1.141 PT

112 Managementul deşeurilor Primăria Coşoveni

29 PROP.

113 Reţea alimentare cu apă Primăria Coţofenii din Dos

1.334 SF


Primăria Coţofenii din Dos

2.000 SPF

115 Managementul deşeurilor Primăria Coţofenii din Dos

2.394 SPF

116 Încălzire urbană Primăria Coţofenii din Dos

60 SF

117 Reţea alimentare cu apă Primăria Coţofenii din Faţă

49 SF


Primăria Coţofenii din Faţă

1.440 PROP.

119 Managementul deşeurilor Primăria Coţofenii din Faţă

43 PROP.

120 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăneţi 1.074 SF121 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Dăneţi 1.715 SF

122 Managementul deşeurilor Primăria Dăneţi 43 PROP.123 Încălzire urbană Primăria Dăneţi 50 Prop.124 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăneţi 2.143 Prop.125 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Dăneţi 3.428 Prop.

126 Reţea alimentare cu apă Primăria Desa 491 Prop.127 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Desa 1.143 PT

128 Managementul deşeurilor Primăria Desa 43 SPF128 Reţea alimentare cu apă Primăria Dioşti 994 PT130 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Dioşti 2.904 PROP.

131 Managementul deşeurilor Primăria Dioşti 29 PROP.132 Reţea alimentare cu apă Primăria Dobreşti 1.940 Prop.133 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Dobreşti 2.080 Prop.

134 Managementul deşeurilor Primăria Dobreşti 15 Prop.135 Reţea alimentare cu apă Primăria

Dobroteşti1.137 SF


Primăria Dobroteşti

2.696 PROP.

137 Managementul deşeurilor Primăria Dobroteşti

15 PROP.

138 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 2.486 SF

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



epurare Drăgoteşti139 Managementul deşeurilor Primăria

Drăgoteşti15 PROP.

140 Reţea alimentare cu apă Primăria Drănic 776 Prop.141 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Drănic 3.720 Prop.

142 Managementul deşeurilor Primăria Drănic 15 Prop.143 Reţea alimentare cu apă Primăria Fărcaş 975 SF144 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Fărcaş 728 PROP.

145 Managementul deşeurilor Primăria Fărcaş 15 PROP.146 Reţea alimentare cu apă Primăria Galicea

Mare644 SF


Primăria Galicea Mare

624 PROP.

148 Managementul deşeurilor Primăria Galicea Mare

15 PROP.

149 Reţea alimentare cu apă Primăria Galiciuica

1.138 PT


Primăria Galiciuica

1.109 SF

151 Managementul deşeurilor Primăria Galiciuica

15 PROP.

152 Reţea alimentare cu apă Primăria Gânciova

346 SF


Primăria Gânciova

1.150 PROP.

154 Managementul deşeurilor Primăria Gânciova

30 PROP.

155 Reţea alimentare cu apă Primăria Gânciova

1.100 PROP.

156 Reţea alimentare cu apă Primăria Gherceşti

941 PT


Primăria Gherceşti

1.248 PROP.

158 Managementul deşeurilor Primăria Gherceşti

340 PROP.

159 Încălzire urbană Primăria Gherceşti

113 SF+ PT

160 Reţea alimentare cu apă Primăria Ghidici 498 PT161 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Ghidici 634 PT

162 Managementul deşeurilor Primăria Ghidici 15 PROP.163 Reţea alimentare cu apă Primăria

GhindeniCost inclus în Malu Mare

In. Exec.


Primăria Ghindeni

1.143 PT

165 Managementul deşeurilor Primăria Ghindeni

29 PROP.

166 Reţea alimentare cu apă Primăria Gighera 1.053 PT167 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Gighera 1.976 Prop.

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



168 Managementul deşeurilor Primăria Gighera Cost inclus la Goicea

SF

169 Reţea alimentare cu apă Primăria Giubega 554 PT170 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Giubega 2.471 PROP.

171 Managementul deşeurilor Primăria Giubega 29 -172 Reţea alimentare cu apă Primăria Giurgiţa 1.064 PT173 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Giurgiţa 1.183 SF

174 Managementul deşeurilor Primăria Giurgiţa 100 (ext. ) + cost inclus la Goicea

Proiect In elaborare

175 Reţea alimentare cu apă Primăria Gogoşu 1.455 Prop.176 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Gogoşui 1.664 Prop

177 Managementul deşeurilor Primăria Gogoşu 15 Prop.178 Reţea alimentare cu apă Primăria Goicea 1.143 PT179 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Goicea 1.352 Prop.

180 Managementul deşeurilor Primăria Goicea 900 PT181 Reţea alimentare cu apă Primăria Goieşti 442 SF182 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Goieşti 728 PROP.

183 Managementul deşeurilor Primăria Goieşti 15 PROP.184 Reţea alimentare cu apă Primăria Greceşti 1.029 SF185 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Greceşti 1.864 PROP.

186 Managementul deşeurilor Primăria Greceşti 29 PROP.187 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Işalniţa 1.141 PT

188 Managementul deşeurilor Primăria Işalniţa 58 PROP.189 Reţea alimentare cu apă Primăria Izvoare 343 In exec.190 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Izvoare 832 Prop.

191 Managementul deşeurilor Primăria Izvoare 15 Prop.192 Reţea alimentare cu apă Primăria Izvoare 170 Prop.193 Reţea alimentare cu apă Primăria Întorsura 1.552 Prop.194 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Întorsura 1.664 Prop.

195 Managementul deşeurilor Primăria Întorsura 15 Prop.196 Reţea alimentare cu apă Primăria Leu 549 PT197 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Leu 1.141 SF

198 Managementul deşeurilor Primăria Leu 1.343 SF199 Încălzire urbană Primăria Leu 200 SPF200 Reţea alimentare cu apă Primăria Lipovu 1.164 Prop201 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Lipovu 1.248 Prop.

202 Managementul deşeurilor Primăria Lipovu 29 Prop.203 Reţea alimentare cu apă Primăria Măceşu

de Jos1.137 PT


Primăria Măceşu de Jos

1.872 SF

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



205 Managementul deşeurilor Primăria Măceşu de Jos

Cost inclus la Goicea

SF

206 Reţea alimentare cu apă Primăria Măceşu de Sus

1.109 PT


Primăria Măceşu de Sus

2.498 SF

208 Managementul deşeurilor Primăria Măceşu de Sus

Cost inclus la Goicea

SF

209 Reţea alimentare cu apă Primăria Maglavit 520 SF210 Reţea canalizare şi staţii de

epurare Primăria Maglavit

1.650 SF

211 Managementul deşeurilor Primăria Maglavit 58 Prop.212 Reţea alimentare cu apă Primăria Malu

Mare860 SF


Primăria Malu Mare

1.143 PT

214 Managementul deşeurilor Primăria Malu Mare

29 PROP.

215 Reţea alimentare cu apă Primăria Malu Mare

4.365 PROP.


Primăria Malu Mare

5.500 PROP.

217 Reţea alimentare cu apă Primăria Melineşti 1.200 SF218 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Melineşti 2.300 PROP.

219 Managementul deşeurilor Primăria Melineşti 58 PROP.220 Reţea alimentare cu apă Primăria Mischii 1.057 PT221 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Mischii 1.872 PROP.

222 Managementul deşeurilor Primăria Mischii 58 PROP.223 Reţea alimentare cu apă Primăria Mischii 485 PROP.224 Reţea alimentare cu apă Primăria Mârşani 1.039 PT225 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Mârşani 2.190 PROP.

226 Managementul deşeurilor Primăria Mârşani 58 PROP.227 Reţea alimentare cu apă Primăria Moţăţei 1.040 SPF228 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Moţăţei 1.143 PT

229 Managementul deşeurilor Primăria Moţăţei 715 SPF230 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Moţăţei 2.143 SF

231 Reţea alimentare cu apă Primăria Murgaşi 256 PT232 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Murgaşi 520 PROP.

233 Managementul deşeurilor Primăria Murgaşi 58 PROP.234 Reţea alimentare cu apă Primăria Negoi 1.794 SF235 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Negoi 2.080 PROP.

236 Managementul deşeurilor Primăria Negoi 58 PROP.237 Reţea alimentare cu apă Primăria Orodel 400 SF238 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Orodel 624 PROP.

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



239 Managementul deşeurilor Primăria Orodel 29 PROP.240 Reţea alimentare cu apă Primăria

Ostroveni1.143 PT


Primăria Ostroveni

2.366 PROP.

242 Managementul deşeurilor Primăria Ostroveni

30 PROP.

243 Reţea alimentare cu apă Primăria Perişor 748 PT244 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Perişor 1.040 PROP.

245 Managementul deşeurilor Primăria Perişor 57 PROP.246 Reţea alimentare cu apă Primăria Pieleşti 1.115 PT247 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Pieleşti 5.610 PROP.

248 Managementul deşeurilor Primăria Pieleşti 60 PROP.249 Reţea alimentare cu apă Primăria Pieleşti 2.910 Prop.250 Reţea alimentare cu apă Primăria Piscu

Vechi2.910 Prop.


Primăria Piscu Vechi

3.120 Prop.

252 Managementul deşeurilor Primăria Piscu Vechi

15 Prop.

253 Reţea alimentare cu apă Primăria Pleniţa 964 PT254 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Pleniţa 450 SPF

255 Managementul deşeurilor Primăria Pleniţa 85 PROP.256 Reţea alimentare cu apă Primăria Pleşoi 631 Prop.257 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Pleşoi 728 Prop.

258 Managementul deşeurilor Primăria Pleşoi 15 Prop.259 Reţea alimentare cu apă Primăria Podari 1.065 PT260 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Podari 2.184 PROP.

261 Managementul deşeurilor Primăria Podari 267 PROP.262 Reţea alimentare cu apă Primăria Podari 582 PROP.263 Reţea alimentare cu apă Primăria Poiana

Mare986 SF


Primăria Poiana Mare

9.340 PROP.

265 Managementul deşeurilor Primăria Poiana Mare

730 SF

266 Reţea alimentare cu apă Primăria Poiana Mare

7.760 PROP.

267 Reţea alimentare cu apă Primăria Predeşti 913 SF268 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Predeşti 1.560 PROP.

269 Managementul deşeurilor Primăria Predeşti 29 PROP270 Reţea alimentare cu apă Primăria

Radovan 929 SF


Primăria Radovan

2.080 PROP.

272 Managementul deşeurilor Primăria 29 PROP.

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



Radovan273 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Rast 2.184 PROP.

274 Managementul deşeurilor Primăria Rast 29 PROP.275 Reţea alimentare cu apă Primăria

Robăneşti 686 PT


Primăria Robăneşti

2.080 PROP.

277 Managementul deşeurilor Primăria Robăneşti

15 PROP.

278 Reţea alimentare cu apă Primăria Rojişte 761 PT279 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Rojişte 1.664 PROP.

280 Managementul deşeurilor Primăria Rojişte 15 PROP.281 Reţea alimentare cu apă Primăria Sadova 1.311 PT282 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Sadova 5.380 PROP.

283 Managementul deşeurilor Primăria Sadova 29 PROP.284 Reţea alimentare cu apă Primăria Sadova 3.395 PROP.285 Reţea alimentare cu apă Primăria Sălcuţa 1.102 SF286 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Sălcuţa 2.808 PROP.

287 Managementul deşeurilor Primăria Sălcuţa 15 PROP.288 Reţea alimentare cu apă Primăria Scăeşti 1.000 SF289 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Scăeşti 1.143 SF

290 Managementul deşeurilor Primăria Scăeşti 15 PROP.291 Reţea alimentare cu apă Primăria Seaca

de camp1000 PT


Primăria Seaca de camp

1.880 PROP.

293 Managementul deşeurilor Primăria Seaca de camp

15 SPF

294 Reţea alimentare cu apă Primăria Seaca de Pădure

970 Prop.


Primăria Seaca de Pădure

1.125 Prop.

296 Managementul deşeurilor Primăria Seaca de Pădure

15 Prop.

297 Reţea alimentare cu apă Primăria Secu 970 Prop.298 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Secu 1.770 Prop.

299 Managementul deşeurilor Primăria Secu 15 Prop.300 Reţea alimentare cu apă Primăria Siliştea

Crucii1.155 PT


Primăria Siliştea Crucii

1.560 PROP.

302 Managementul deşeurilor Primăria Siliştea Crucii

15 PROP.

303 Reţea alimentare cu apă Primăria Şimnicu de Sus

2.143 SF

304 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Şimnicu 3.525 SF

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



epurare de Sus305 Managementul deşeurilor Primăria Şimnicu

de Sus29 PROP.

306 Reţea alimentare cu apă Primăria Sopot 940 PT307 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Sopot 1.664 PROP.

308 Managementul deşeurilor Primăria Sopot 15 PROP.309 Reţea alimentare cu apă Primăria Sopot 1.164 PROP.310 Reţea alimentare cu apă Primăria Tălpaş 457 SF311 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Tălpaş 1.870 PROP.

312 Managementul deşeurilor Primăria Tălpaş 15 PROP.313 Reţea alimentare cu apă Primăria Tălpaş 776 PROP.314 Reţea alimentare cu apă Primăria Teasc 474 PT315 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Teasc 4.460 PROP.

316 Managementul deşeurilor Primăria Teasc 58 PROP.317 Reţea alimentare cu apă Primăria Teasc 1940 PROP.318 Reţea alimentare cu apă Primăria

Terpeziţa 904 PT


Primăria Terpeziţa

3.650 PROP.

320 Managementul deşeurilor Primăria Terpeziţa

29 PROP.

321 Reţea alimentare cu apă Primăria Terpeziţa

1.572 PROP.

322 Reţea alimentare cu apă Primăria Teslui 1700 SF323 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Teslui 4.250 SF

324 Managementul deşeurilor Primăria Teslui 29 PROP.325 Reţea alimentare cu apă Primăria Ţuglui 600 SF326 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Ţuglui 2.250 SF

327 Managementul deşeurilor Primăria Ţuglui 400 SF328 Reţea alimentare cu apă Primăria Unirea 992 PT329 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Unirea 1.670 PROP.

330 Managementul deşeurilor Primăria Unirea 15 PROP.331 Reţea alimentare cu apă Primăria Urzicuţa 1100 SF332 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Urzicuţa 1.768 PROP.

333 Managementul deşeurilor Primăria Urzicuţa 58 PROP.334 Reţea alimentare cu apă Primăria Valea

Stanciului1.143 PT



3.350 PROP.

336 Managementul deşeurilor Primăria Valea Stanciului

29 PROP.

337 Reţea alimentare cu apă Primăria Vela 570 SF338 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Vela 4.240 PROP.

339 Managementul deşeurilor Primăria Vela 15 PROP.

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



340 Reţea alimentare cu apă Primăria Vela 2.425 PROP.341 Reţea alimentare cu apă Primăria Verbiţa 859 SF342 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Verbiţa 2.080 PROP.

343 Managementul deşeurilor Primăria Verbiţa 29 PROP.344 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârtop 749 PT345 Reţea canalizare şi staţii de

epurarePrimăria Vârtop 1.460 PROP.

346 Managementul deşeurilor Primăria Vârtop 29 PROP.347 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârtop 582 PROP.348 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârvoru

de Jos 2910 Prop.



1231 PT

350 Managementul deşeurilor Primăria Vârvoru de Jos

29 PROP.

351 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârvoru de Jos

1960 PROP.

352 Staţie de epurare şi extindere reţea de canalizare în municipiul Băileşti

Primăria Băileşti 4.689,68

353 Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Băileşti


354 Realizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în municipiul Băileşti


355 Managementul deşeurilor în municipiul Băileşti la standarde europene


356 Reabilitarea staţiei de apă a municipiului Calafat şi a reţelei de distribuţie

Primăria Calafat 1.000 SF

357 Alimentarea cu apă a satelor Basarabi, Golenti şi Ciupercenii Vechi prin extinderea reţelei de distribuţie a municipiului Calafat

Primăria Calafat 500

358 Realizarea reţelei de canalizare în satele Basarabi şi Ciupercenii Vechi


359 Sistem integrat de management al deşeurilor


360 Realizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în oraşul Bechet

Primăria Bechet 1.000

361 Alimentare cu gaze naturale a localităţii

Primăria Dăbuleni 9.459,46

362 Realizare aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Amărăştii de Jos

2.000

363 Realizare reţea distribuţie Primăria Barca 2.000

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



gaze naturale364 Introducerea gazelor naturale

în comunăPrimăria Braloştiţa

1.000

365 Înfiinţare distribuţie gaze naturale cu presiune redusă în satele Bădoşi, Bratovoeşti, Gioroc, Prunet

Primăria Bratovoeşti

500

366 Introducete gaze naturale Primăria Brădeşti 1.100367 Introducete gaze naturale Primăria Breasta 1.000368 Reţea distribuţie gaze

naturalePrimăria Calopăr 1.500

369 Reţea de aducţiune şi distribuţie gaze naturale


2.000

370 Reţea de aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Catane 2.000

371 Înfiinţare distribuţie gaze naturale

Primăria Călăraşi 1.000

372 Aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Cârna 1.500


Primăria Celaru 3.500

374 Reţea de aducţiune distribuţie gaze naturale

Primăria Cetate 3.000

375 Introducerea gazelor naturale în comună

Primăria Coţofenii din Faţă

1.000


Primăria Dobreşti 2.500

377 Realizare distribuţie gaze naturale

Primăria Drănic 594,59

378 Sistem de aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Fărcaş 1.891,89

379 Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale

Primăria Gighera 1.500


Primăria Ghindeni

2.000

381 Sistem de aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Goicea 2.000

382 Extindere reţea distribuţie gaze naturale

Primăria Mischii 216,22

383 Realizare sistem aducţiune şi distribuţie gaze naturale

Primăria Ostroveni

1.500

384 Alimentare cu gaze naturale gospodării şi agenţi economici

Primăria Pieleşti 1.500

385 Realizare distribuţie gaze naturale

Primăria Predeşti 2.500

386 Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale

Primăria Scăeşti 1.000

387 Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Şimnicu de Sus


3.000

388 Sistem de aducţiune şi Primăria Teasc 2.500

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



distribuţie gaze naturale389 Introducerea alimentării cu

gaze naturalePrimăria Vârvoru de Jos

800

390 Instalaţii pilot de utilizare a energiei solaro-electrice şi solaro-termice

SOCER

391 Instalaţii pilot de utilizare a energiei eoliene

SOCER

392 Cercetearea posibilităţii de utilizare a surselor alternative de energie: biomasă, biogaz (staţii experimentale de prelucrare a deşeurilor din ferme şi gospodării)

SOCER

393 Reabilitarea termică a clădirilor din mediul rural (primării, şcoli, centre medicale, clădiri de locuit)

SOCER

394 Analiza energetică în vederea elaborării unei strategiei energetice şi economice a localităţilor rurale şi urbane din cadrul Judeţului

SOCER

395 Extinderea reţelei de apă/canal

Primăria Craiova

396 Program pentru managementul deşeurilor inclusiv achiziţionarea de echipamente de deszăpezire

Primăria Craiova

III.7.4 Proiecte vizând creşterea competitivităţii economice



1 Centru expoziţional şi de afaceri


2 Înfiinţarea unei Pieţe de Gross şi a unor centre de preluare şi sortare a produselor agricole


3 Promovarea creării unui parteneriat între Universitatea Craiova şi IPA CIFATT pentru sprijinirea IMM-urilor din sectorul IT în vederea înfiinţării unui cluster în domeniul IT


4 Centru multifuncţional Primăria Craiova 5 Acordarea de facilităţi pentru

investitori şi a ajutorului de stat Primăria Craiova

18

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

în condiţiile legii pentru IMM-uri 6 Eficienţa energetică: program

de achiziţionare a staţiilor de producere a energiei verzi

Primăria Craiova

7 Realizarea Centrului Regional European al Artelor Tradiţionale şi Muzeul vinului

Primăria Craiova

8 Crearea unor parcuri tehnologice cu specific agricol şi mediului rural

SOCER

9 Promovarea contactelor pentru promovarea investiţiilor străine

CLIMM

III.7.5 Proiecte în domeniul sănătăţii şi învăţământului



1 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Spitalului Clinic Judeţean de urgenţa Craiova


1.720

2 Reabilitarea şi staţie de epurare ape uzate Spitalul Leamna


3 Amenajarea Departamentului de Urgenţă al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă


655

4 Reabilitarea staţiei electrice a Spitalului Judeţean şi dotarea cu un nou generator electric


720

5 Înlocuirea instalaţiei de alimentare cu apă pe verticală a Spitalului Judeţean


6 Crearea unui sistem de cogenerare de energie la nivelul întregului Spital Judeţean


250

7 Crearea unui sistem de ventilaţie unitar la Spitalul Judeţean


8 Reabilitare bloc alimentar CONSILIUL JUDEŢEAN Dolj

9 Reabilitarea si dotarea celor şapte centre medico-sociale


40.000

10 Extinderea capacităţii de primire a persoanelor defavorizate în casele de tip familial


1.000

11 Îmbunătăţirea condiţiilor de cazare din casele de tip familial şi centrele de urgenţă prin sporirea confortului termic şi asigurarea independenţei termice


5.000

12 Cămin bătrâni Primăria Calafat 100

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



13 Consolidare, amenajare şi modernizare secţie interne la Spitalul Orăşenesc Filiaşi

Primăria Filiaşi 354,25

14 Consolidare , amenajare şi modernizare secţie interne şi radilogie la Spitalul Orăşenesc Filiaşi

Primăria Filiaşi 15,36

15 Reabilitare spital Primăria Filiaşi 500

16 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate

Primăria Breasta 500


Primăria Bucovăţ 500

18 Reabilitarea infrastructurii de sănătate

Primăria Bulzeşti 50




Primăria Cârcea 500


Primăria Celaru 500


Primăria Daneţi 500

23 Dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială

Primăria Dioşti 1.000


Primăria Ghindeni 500

25 Dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială

Primăria Malu Mare

500


Primăria Orodel 500

27 Reabilitarea infrastructurii educaţionale

Primăria Piscu Vechi

300


Primăria Sălcuţa 300


Primăria Secu 500





300

32 Reabilitarea şcolii generale nr. 2 Constantin Gerota


33 Reabilitare şcoală, grădiniţă Primăria Bechet 300

34 Reabilitare spaţii invăţământ Primăria Filiaşi 70035 Reabilitare clădire bibliotecă şi

muzeuPrimăria Filiaşi 400

36 Construire liceu cu profil agroindustrial zonal

Primăria Almăj 1.000

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



37 Construire sală sport la liceul teoretic

Primăria Amarăştii de Jos

500

38 Reabilitare unităţi de învăţământ

Primăria Amaraştii de Sus

120

39 Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale

Primăria Bistreţ 500

40 Reabilitarea infrastructurii educaţionale în comuna Brabova

Primăria Brabova 500

41 Modernizare şcoli şi grădiniţe Primăria Braloştiţa 135,1442 Modernizare localuri şcoli de

pe raza comuneiPrimăria Brădeşti 540,5

43 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Primăria Breasta 800


Primăria Bulzeşti 100


Primăria Calopăr 500

46 Investiţii în reţeaua de învăţământ

Primăria Caraula 500




Primăria Cârcea 1.000

49 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale

Primăria Cerăt 300


Primăria Cetate 800


Primăria Desa 200


Primăria Galicea Mare

200


Primăria Galiciuica

405,4


Primăria Gangoiva 400

55 Dezvoltarea infrastructuii educaţionale

Primăria Ghidici 400


Primăria Leu 500


Primăria Malu Mare

500


Primăria Mârşani 394,6


Primăria Moţăţei 300


Primăria Orodel 200

61 Modernizarea infrastructurii educaţionale

Primăria Perişor 200


Primăria Plesoi 350

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92




Primăria Podari 600

64 Reabilitare unităţi invăţământ Primăria Poiana Mare

500


Primăria Rast 400


Primăria Rojişte 200

67 Extindere şi reabilitare infrastructura şcolară

Primăria Sadova 400


Primăria Scaeşti 300


Primăria Seaca de Câmp

300

70 Reabilitarea infrastructurii şcolare

Primăria Seaca de Pădure

150

71 Reabilitarea structurii educaţionale

Primăria Secu 150

72 Dezvoltarea infrastructurii culturale şi educaţionale

Primăria Sopot 500



202,7




Primăria Unirea 400

76 Reabilitarea infrastructurii şcolare şi de cult

Primăria Urzicuţa 300

77 Construirea unui punct de colectare, depozitare şi distribuţie a obiectelor de la populaţie, administrat de Primărie, pentru a fi donate persoanelor cu probleme sociale – bianual de Paşte şi de Crăciun

Primăria Craiova

78 Program educaţional privind scăderea abandonului şcolar în special pentru populaţia rromă

Primăria Craiova

79 Centre de informare şi consiliere în carieră;Centre rezidenţiale în parteneriat cu instituţiile acreditate în domeniu

Primăria Craiova

80 Crearea de centre sociale şi acordarea de servicii sociale

Primăria Craiova

III.7.6 Proiecte în domeniul turismului



1 Crearea unui Centru Regional CONSILIUL

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



European de arte tradiţionale JUDEŢEAN Dolj2 Consolidarea clădirilor şi

reabilitarea secţiilor expoziţionale la Muzeul de Artă


5.726,6

3 Renovarea infrastructurii turistice/modernizarea şi promovarea Muzeului Olteniei (str. Madona Dudu, nr. 44)


6.066,53

4 Complex Hotelier Balnear Gighera


3.000

5 Sat de vacanţă şi Centru vizitatori Zăval


3.072

6 Cherhana şi restaurant cu specificul pescăresc „Ostrovul Copaniţa”


562,06

7 Amenajarea teritoriului riveran fluviului Dunărea pentru valorificarea potenţialului turistic şi reabilitarea factorilor de mediu;


8 Punerea în valoare a zonei de agrement Lacul Victoria (amenajarea teritoriului inter-comunal Teasc-Bratovoieşti)


9 Punerea în valoare a zonei de agrement Lacul Preajba-Cârcea (amenajarea teritoriului inter-comunal Malu Mare – Cârcea)


10 Punerea în valoare a zonei de agrement Lacul Fântânele (amenajarea teritoriului inter-comunal Radovan – Vârvoru de Jos)


11 Împădurirea suprafeţei de 49 de Ha în razelor comunelor Melineşti – Fărcaş


12 Identificarea şi punerea în valoare a clădirilor cu valoare de patrimoniu din mediul urban şi rural


13 Identificarea şi punerea în valoare a clădirilor cu valoare de patrimoniu ale Consiliului Judeţean Dolj


14 Valorificarea resurselor turistice prin înfiinţarea unor curse de transport de persoane pe fluviul Dunărea, în regim de transport regulat, de agrement sau în regim de transport turistic


15 Protejarea patrimoniului natural Primăria Baileşti

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



al municipiului Baileşti prin asanarea şi casetarea pârâului Balasan

16 Viabilizarea şi amenajarea turistică a zonei Debarcader – Bascov


17 Reabilitare Muzeu Bechet Primăria Bechet 30018 Creare centura verde la V şi E

de BechetPrimăria Bechet 100

19 Protecţia şi reabilitarea patrimoniului natural

Primăria Carpen 1.000

20 Modernizare căi acces spre zonele de agrement


700

21 Valorificarea patrimoniului natural pentru turismul de nişă (pescuit)



Primăria Celaru 3.000

23 Amenajare complex turistic Primăria Coşoveni 2.00024 Protectia şi reabilitarea

patrimoniului naturalPrimăria Daneţi 500

25 Reabilitarea patrimoniului natural

Primăria Drănic 256,76

26 Reabilitare zona turistică şi patrimoniu natural

Primăria Ghindeni 500

27 Protectia şi reabilitarea patrimoniului natural

Primăria Întorsura 300

28 Realizare complex turistic Leu Primăria Leu 1.20029 Protectia şi reabilitarea

patrimoniului naturalPrimăria Mârşani 150

30 Reabilitare zone turistice şi a patrimoniului natural

Primăria Melineşti 1.500


Primăria Murgaşi 500

32 Protecţia mediului prin reabilitarea patrimoniului natural

Primăria Rast 5.000


Primăria Sadova 600

34 Reabilitarea zonelor turistice şi a patrimoniului natural

Primăria Urzicuţa 1.500

35 Reabilitarea zonelor turistice şi a patrimoniului natural


1.200

36 Reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural


500

37 Organizarea de evenimente specifice marilor capitale europene (cu ocazia zilelor de Crăciun, Paşte, Zilele Craiovei)

Primăria Craiova

38 Reabilitarea şi modernizarea clădirilor culturale şi introducerea acestor obiective în circuite turistice

Primăria Craiova

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



39 Crearea zonelor de agrement, a bazelor sportive, a parcurilor de distracţie

Primăria Craiova

40 Crearea punctelor de informare turistică/elaborarea de materiale informative (hărţi ale oraşului, pliante cu obiective turistice etc.)

Primăria Craiova

41 Realizarea de trasee turistice în Craiova şi împrejurimi

Primăria Craiova

42 Oltenia în miniatură ATO43 Proiectarea unor pachete

turistice care pentru promovarea pelerinajului la mănăstiri

ATO

44 Ateliere meşteşugăreşti şi centre de desfacere:-identificarea şi crearea unei baze de date cu atelierele meşteşugăreşti;-promovarea şi introducerea acestora în pachete turistice;-acordarea de sprijin financiar pentru construirea unor centre de desfacere;-înfiinţarea unor ateliere pentru ucenici;

ATO

45 Sprijinirea/conştientizarea proprietarilor de ferme pentru a se organiza în aceste forme de turism;

ATO

46 Amenajare parc Lunca Jiului, Craiova

ATO

47 Balta Aradan – Bechet ATO48 Organizarea şi intorducerea în

circuitul turistic a prgramului Croaziere dunărene

ATO

49 Han turistic - identificarea podgoriilor; - introducerea acestora în circuitul turistic şi organizarea de degustări;

ATO

50 Centru de training în domeniul turistic

ATO

51 Dezvoltarea unor materiale publicitare de calitate care să proiecteze o imagine pozitivă a Judeţului Dolj pentru dezvoltarea turismului.

ATO

52 Crearea unui web site destinat turismului, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru

ATO

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



călători. 53 Infiinţarea unui Centru de

Informare Turistică în Judeţul Dolj

ATO

III.7.7 Proiecte de dezvoltare rurală



1 Promovarea înfiinţării unor GAL-uri şi elaborarea unor strategii de dezvoltare locală, incluzând cartografierea teritoriului pe zone funcţionale (producţia agricolă, zone de reîmpădurire, zone de colectare şi depozitare a produselor, irigaţii etc)


2 Iluminat public Primăria Afumaţi 44 Prop.3 Transport public Primăria Almaj 55 Prop.4 Iluminat public Primăria Almaj 225 Prop.5 Iluminat public Primăria Amărăştii

de jos3 Prop.

6 Iluminat public Primăria Amărăştii de Sus

3 Prop.

7 Iluminat public Primăria Apele Vii 3 Prop.8 Iluminat public Primăria Argetoaia 466 Prop.9 Iluminat public Primăria Bistreţ 143 Prop.10 Iluminat public Primăria Barca 446 Prop.11 Transport public Primăria Botoşeşti

Paia6 Prop.

12 Iluminat public Primăria Botoşeşti Paia

286 Prop.

13 Iluminat public Primăria Brabova 443 Prop.14 Iluminat public Primăria Brădeşti 3 Prop.15 Iluminat public Primăria Braloştiţa 78 Prop.16 Iluminat public Primăria

Bratovoieşti484 Prop.

17 Transport public Primăria Breasta 24018 Iluminat public Primăria Bucovăţ 286 Prop.19 Iluminat public Primăria Bulzeşti 49 Prop.20 Iluminat public Prim. Calopăr 6 Prop.21 Transport public Prim. Caraula 52 Prop.22 Iluminat public Prim. Caraula 33 Prop.23 Iluminat public Prim. Carpen 29 Prop.24 Iluminat Public Prim. Castranova 6 Prop.25 Iluminat public Primăria Catane 285 Prop.26 Iluminat public Primăria Călăraşi 28 Prop.27 Transport public Primăria Cârcea 350 Prop.28 Iluminat public Primăria Cârcea 200 Prop.

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



29 Transport public Primăria Cârna 9 Prop.30 Iluminat public Primăria Cârna 102 Prop.31 Iluminat public Primăria Celaru 3 Prop.32 Iluminat public Primăria Cerăt 3 Prop.33 Iluminat public Primăria

Cernăţeşti28 Prop.

34 Transport public Primăria Cetate 12 Prop.35 Iluminat public Primăria Cetate 72 Prop.36 Iluminat public Primăria Cioroiaşi 70,5 Prop.37 Iluminat public Primăria

Ciupercenii Noi 86 Prop.

38 Iluminat public Primăria Coşoveni 6 Prop.39 Transport public Primăria Coţofenii

din Dos2.000 SPF

40 Iluminat public Primăria Coţofenii din Dos

600 Prop.

41 Transport public Primăria Coţofenii din Faţă

89 Prop.

42 Iluminat public Primăria Coţofenii din Faţă

126 Prop.

43 Transport public Primăria Daneţi 58 Prop.44 Iluminat public Primăria Daneţi 229 Prop.45 Transport public Primăria Desa 110 Prop.46 Iluminat public Primăria Desa 114 Prop.47 Transport public Primăria Dioşti 9 Prop.48 Iluminat public Primăria Dioşti 72 Prop.49 Transport public Primăria Dobreşti 9 Prop.50 Iluminat public Primăria Dobreşti 428 Prop.51 Transport public Primăria

Dobroteşti46 Prop.

52 Iluminat public Primăria Dobroteşti

454 Prop.

53 Transport public Primăria Drăgoteşti

86 Prop.

54 Iluminat public Primăria Drăgoteşti

638 Prop.

55 Iluminat public Primăria Drănic 3 Prop.56 Iluminat public Primăria Fărcaş 15 Prop.57 Iluminat public Primăria Galicea

Mare4, 5 Prop.

58 Transport public Primăria Galiciuica

60 Prop.

59 Iluminat public Primăria Galiciuica

57 Prop.

60 Transport public Primăria Gângiova 58 Prop.61 Iluminat public Primăria Gângiova 343 Prop.62 Iluminat public Primăria Gherceşti 35 Prop.63 Iluminat Public Primăria Ghidici 15 Prop.64 Transport public Primăria Ghindeni 149 Prop.65 Iluminat public Primăria Ghindeni 58 Prop.66 Iluminat public Primăria Gighera 3 Prop.67 Transport public Primăria Giubega 46 Prop.

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



68 Iluminat public Primăria Giubega 333 Prop.69 Transport public Primăria Giurgiţa 30 Prop.70 Iluminat public Primăria Giurgiţa 89 PT71 Transport public Primăria Gogoşu 46 Prop.72 Iluminat public Primăria Gogoşu 225 Prop.73 Transport public Primăria Goicea 9 Prop.74 Iluminat public Primăria Goicea 115 SPF75 Transport public Primăria Goieşti 6 Prop.76 Iluminat public Primăria Goieşti 43 Prop.77 Transport public Primăria Greceşti 138 PROP.78 Iluminat public Primăria Greceşti 86 PROP.79 Transport public Primăria Işalniţa 12 Prop.80 Iluminat public Primăria Işalniţa 43 Prop.81 Transport public Primăria Izvoare 83 Prop.82 Iluminat public Primăria Izvoare 86 Prop.83 Transport public Primăria Intorsura 46 Prop.84 Iluminat public Primăria intorsura 15 Prop.85 Transport public Primăria Leu 215 SPF86 Iluminat public Primăria Leu 86 SPF87 Transport public Primăria Lipovu 6 Prop.88 Iluminat public Primăria Lipovu 149 Prop.89 Iluminat public Primăria Măceşu

de Jos72 SF

90 Transport public Primăria Măceşu de Sus

86 Prop.

91 Iluminat public Primăria Măceşu de Sus

114 Prop.

92 Transport public Primăria Maglavit 92 Prop.93 Iluminat public Primăria Maglavit 200 Prop.94 Transport public Primăria Malu

Mare181 Prop.

95 Iluminat public Primăria Malu Mare

1.285 Prop.

96 Iluminat public Primăria Melineşti 60 Prop.97 Transport public Primăria Mischii 110 Prop.98 Iluminat public Primăria Mischii 29 Prop.99 Iluminat public Primăria Mârşani 3 Prop.100 Transport public Primăria Moţăţei 89 Prop.101 Iluminat public Primăria Moţăţei 429 SPF102 Iluminat public Primăria Murgaşi 29 Prop.103 Iluminat public Primăria Negoi 29 Prop.104 Iluminat public Primăria Orodel 435 Prop.105 Iluminat public Primăria Ostroveni 225 Prop.106 Transport public Primăria Perişor 9 Prop.107 Iluminat public Primăria Perişor 3 Prop.108 Iluminat public Primăria Pieleşti 290 Prop.109 Transport public Primăria Piscu

Vechi 6 Prop.

110 Iluminat public Primăria Piscu Vechi

29 Prop.

111 Transport public Primăria Pleniţa 9 Prop.112 Iluminat public Primăria Pleniţa 440 Prop.

19

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



113 Transport public Primăria Pleşoi 46 Prop.114 Iluminat public Primăria Pleşoi 69 Prop.115 Iluminat public Primăria Podari 114 Prop.116 Transport public Primăria Poiana

Mare114 Prop.

117 Iluminat public Primăria Poiana Mare

286 Prop.

118 Transport public Primăria Predeşti 6 Prop.119 Iluminat public Primăria Predeşti 29 Prop.120 Transport public Primăria Radovan 6 Prop.121 Iluminat public Primăria Radovan 34 Prop.122 Transport public Primăria Rast 9 -123 Transport public Primăria

Robăneşti175 -

124 Iluminat public Primăria Robăneşti

429 Prop.

125 Transport public Primăria Rojişte 6 -126 Iluminat public Primăria Rojişte 357 Prop.127 Transport public Primăria Sadova 92 Prop.128 Iluminat public Primăria Sadova 343 Prop.129 Transport public Primăria Sălcuţa 6 Prop.130 Iluminat public Primăria Sălcuţa 29 Prop.131 Transport public Primăria Scăeşti 52 PROP.132 Iluminat public Primăria Scăeşti 239 PROP.133 Transport public Primăria Seaca de

camp100 SPF

134 Iluminat public Primăria Seaca de camp

43 PT

135 Transport public Primăria Seaca de pădure

132 Prop.

136 Iluminat public Primăria Seaca de pădure

229 Prop.

137 Transport public Primăria Secu 46 Prop.138 Iluminat public Primăria Secu 114 Prop.139 Iluminat public Primăria Siliştea

Crucii56 Prop.

140 Transport public Primăria Şimnicu de Sus

39 Prop.

141 Iluminat public Primăria Şimnicu de sus

209 Prop.

142 Transport public Primăria Sopot 175 Prop.143 Iluminat public Primăria Sopot 380 Prop.144 Transport public Primăria Tălpaş 98 Prop.145 Iluminat public Primăria Tălpaş 77 Prop.146 Transport public Primăria Teasc 12 Prop.147 Iluminat public Primăria Teasc 100 Prop.148 Transport public Primăria Terpeziţa 98 Prop.149 Iluminat public Primăria Terpeziţa 86 Prop.150 Transport public Primăria Teslui 400 SF151 Iluminat public Primăria Teslui 200 SF152 Transport public Primăria Ţuglui 350 SF

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



153 Iluminat public Primăria Ţuglui 70 SF154 Iluminat public Primăria Unirea 543 Prop.155 Iluminat public Primăria Urzicuţa 74 Prop.156 Iluminat public Primăria Valea

Stanciului3 Prop.

157 Transport public Primăria Vela 98 Prop.158 Iluminat public Primăria Vela 57 Prop.159 Transport public Primăria Verbiţa 12 Prop.160 Iluminat public Primăria Verbiţa 3 Prop.161 Iluminat public Primăria Vârtop 143 Prop.162 Transport public Primăria Vârvoru

de Jos132 Prop.

163 Iluminat public Primăria Vârvoru de Jos

43 Prop.

164 Modernizare clădiri administrative sediul primăriei

Primăria Bradeşti 270

165 Reabilitare clădire primărie Primăria Cerăt 200166 Achiziţionare şi amenajare

sediu primăriePrimăria Cernăteşti

500

167 Extindere sediu primărie Primăria Ciupercenii Noi

135,14

168 Extindere sediu primărie Primăria Desa 300169 Realizare sediu primărie Primăria

Dobroteşti500

170 Acţiuni de regenerare urbană Primăria Dragoteşti

500

171 Realizare sediu primărie Primăria Giubega 500172 Regenerare urbană cartier

rromiPrimăria Lipovu 700

173 Construirea unui noi sediu pentru primărie

Primăria Malu Mare

700

174 Realizare sediu primărie la standarde europene

Primăria Negoi 500

175 Modernizarea administraţiei publice locale

Primăria Radovan 300

176 Realizare sediu primărie Primăria Scăeşti 400

III.7.8 Proiecte de dezvoltare a resurselor umane



1 Dezvoltarea unui pachet de măsuri active concentrate pe informarea şi stimularea


20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

mobilităţii profesionale a populaţiei rurale pentru promovarea profesiilor non agricole tradiţionale în zone rurale

2 Introducerea în şcoli a cursurilor de protecţia mediului

Primăria Filiaşi

3 Promovarea voluntariatului ca factor de învăţare non formală

Primăria Filiaşi

4 Acţiuni pentru sprijinirea elevilor/studenţilor în accesarea la internet

CLIMM

5 Studii periodice pentru analiza necesarului de forţă de muncă / domenii de activitate

CLIMM

6 Implementarea unor programe pentru dezvoltarea spriritului antreprenorial

CLIMM

7 Dezvoltarea unor programe de educare a populaţiei pentru utilizarea tehnologiilor de comunicare şi informaţiei

CLIMM

8 Dezvoltarea unor programe de specializare în domeniul comunicării

CRFPA Oltenia

III.7.9 Proiecte de dezvoltare a capacităţii administrative



1 Elaborarea/Actualizarea planului de formare profesională a funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Judeţean Dolj / Administraţiilor publice locale


2 Promovarea şi coordonarea asocierii între administraţiile publice locale din Judeţul Dolj pentru a dezvolta proiecte comune


3 Crearea la nivel judeţean sau regional a unui Organism de Dezvoltare Economică şi Socială – cu participarea factorilor responsbaili – administraţive, societatea civilă, partide politice, sindicate, mediul afacerilor

SOCER

III.7.10 Proiecte de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională.



20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

1 Promovarea cooperării între actori economici şi instituţionali români şi bulgari (participarea conjunctă la târguri internaţionale; dezvoltarea sectoarelor economice complementare si cu înaltă valoare adăogată etc..)

2 Constituirea de parteneriate, schimburi de bune practici

ATO

3 Încurajarea dezvoltării unor incubatori de afaceri cu caracter transfrontalier româno-bulgar

SOCER

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar

IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare

Priorităţile, domeniile de intervenţie şi măsurile prevăzute în cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj au fost elaborate ţinând seama de principalele politici şi linii strategice ale Uniunii Europene. Tabelul de mai jos arată corespondenţa între Axele Prioritare din Strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj şi politicile EU, evidenţiind documentele europene cele mai relevante.

Axa Prioritară din Strategia de dezvoltare economico-socială a

Judeţului DoljPolitica Europeană - Documente de bază

1. Competitivitate Decizia 2000/819/CE privind Programul multianual pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005)

Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

Politica Industrială

Consiliul European de la Barcelona din 2002 – Comunicare CE „Mai multa cercetare în Europa – Obiectiv 3% din PIB” – COM (2002)499

Liniile Directoare Integrate pentru creşterea economică şi locurile de muncă 2005-2008

Propunerea pentru o Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului stabilind un Program Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (2007-2013) (SEC(2005) 433)

Programul pentru Întreprinderi şi Inovare

Politica Agricolă Comună

Politica de Coeziune şi oraşele: contribuţia oraşelor la dezvoltarea şi locurile de muncă la nivelul regional (COM (2006) 385 Final)

Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005) Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă

2. Resurse Umane Strategia Europeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Program de lucru detaliat pentru urmărirea obiectivelor sistemelor educaţiei şi formării în Europa până în 2010 (2002/C142/01)

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



Planul de Acţiune: Agenda Europeană pentru Antreprenoriat (COM (2004) 70 final)

Pactul European pentru Tineret (2005)

Carta Verde privind Egalitate şi Non Discriminare într-o Europa extinsă (2004)

Politica Europeană pentru Incluziunea Socială

Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005) Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă

3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială

Carta Albă a Politicii Europene de Transport (CE 2001)- Dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor de transport- Eliminarea blocajelor- Siguranţa în politică de transport- Globalizarea politicii de transport

Europa la intersecţie – Nevoia unui Transport Sustenabil (2003)

Concluziile Consiliului European de la Goteborg 2001

Reţelele de Transport Europene (TEN-T) – Axele şi Proiectele prioritare

Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005)

4. Mediul şi energia Al-7-lea Program Cadru pentru Mediu

Strategia Europeană pentru o Dezvoltare Sustenabilă (SEDD) – Goteborg 2001

Directiva nr. 31/1998 privind depozitarea deşeurilor

Directiva nr. 62/1994 privind ambalaje şi deşeurile de ambalaje

Directiva nr.271/1991 privind epurarea apelor uzate urbane

Directiva nr.83/1998 privind calitatea apei destinată consumului uman

Directiva nr.80/2001 privind instalaţiile mari de ardere

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



O politică Energetică pentru Europa (COM (2007) 0001 Final)

Tratatul UE – Articolul 174

Tratatul de la Amsterdam (1995) – Reţelele Trans-Europene de Energie (TENs)

Decizia Consiliului 96/391/CE din 28 martie 1996 care stabileşte o serie de măsuri menite să creeze un context mai favorabil pentru dezvoltarea reţelelor trans-europene în domeniul energiei.

Propunerea pentru o Decizie a parlamentului European şi a Consiliului din 10 decembrie 2003, care stabileşte liniile directoare pentru reţelele de energia trans-europene şi abrogă Decizia nr. 96/391/CE şi Decizia nr.1229/2003/CE

Carta Verde privind Eficienţa Energetică (COM (2005) 265)

Energia pentru viitor: resurse renovabile de energie – Carta Albă care stabileşte o Strategie şi un Plan de acţiune Comunitar Propunerea pentru o Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului despre eficienţa folosirii finale a energiei şi servicii legate de energia (COM (2003) 739)

Noul Program Cadru „Energia Inteligentă pentru Europa” 2003-2006 (COM (2002) 162) Decizia nr. 1230/2003/CE

Planul de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în Comunitatea Europeană (COM (2000) 247)

Eficienţa energetică în Comunitatea Europeană – Spre o Strategie pentru Folosirea Raţională a Energiei (COM (1998) 246)

Carta Verde privind resursele renovabile de energie (1996)


Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă

5. Capacitate Administrativă Carta Albă privind Guvernarea


20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92



Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă

IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar

Acquis-ul comunitar reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE, acţiunile şi politicile comunitare, şi constă în: conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităţilor Europene şi

în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam); legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente,

directive, decizii, opinii şi recomandări); jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte adoptate în cadrul

Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC) şi al cooperării din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI);

acordurile internaţionale la care CE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

În România, acest ansamblu de norme a întrat în totalitate în vigoare o dată cu aderarea României la UE, începând cu 1 ianuarie 2007. Mai în detaliu, Directivele se aplică în mod automat din data aderării, în timp ce Regulamentele sunt adoptate prin adaptarea/modificarea legislaţiei naţionale în domeniile de interes reglementate la nivel comunitar. Trebuie, totuşi, subliniat faptul că, pentru unele capitole din acquis, în special mediu şi agricultură, România a negociat cu Comisia Europeană unele derogări, ce constau în perioade de tranziţie la dispoziţia României pentru alinierea cu prevederile comunitare în domeniile respective. Având în considerare faptul că acquis-ul comunitar se implementează inclusiv prin aplicarea Regulamentelor, Directivelor şi Politicilor europene, precum şi a faptului că Strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj a fost elaborată conform acestor politici comunitare, reiese că Strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj este coerentă şi cu acquis-ului comunitar. Mai mult, Strategia Judeţului Dolj va promova conformarea cu acquis-ul comunitar pentru acele capitole cărora le-au fost acordate perioade de tranziţie (în special, mediul şi agricultură), la scadenţe negociate cu Comisia Europeană.

IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale

Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială a fost elaborată în conformitate cu politicile şi liniile directoare ale UE. În special, o atenţie sporită a fost dedicată la asigurarea integrării şi respectării, inclusiv în faza de implementare, a principiilor orizontale prevăzute în cadrul Regulamentul CE 1083/2006, articolele 16 şi 19, privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi non – discriminarea.

IV.2.1Dezvoltare durabilă

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Dezvoltarea durabilă reprezintă acea dezvoltare care întâmpină nevoile prezente fără să compromită posibilitatea că generaţiile viitoare să întâmpine nevoile lor specifice, cu alte cuvinte, asigurând ca dezvoltarea actuală nu afectează posibilităţile de dezvoltare ale generaţiilor viitoare. Conceptul dezvoltării durabile priveşte unele subiecte de mare importanţă pentru cetăţeni şi nu se reduce la protecţia mediului, concentrându-se, dimpotrivă, şi pe alte aspecte privind dimensiunea economică şi socială a dezvoltării.Strategia Consiliului Judeţean Dolj urmăreşte dezvoltarea durabilă în cadrul tuturor priorităţilor din strategia sa, ţinând seama de cele trei dimensiuni (mediu, economic şi social), şi deci reflectând natura sa orizontală. În special, Strategia îşi propune următoarele:

÷ Valorificarea surselor energetice regenerabile;÷ Protejarea mediului înconjurător, prin gestionarea corectă a teritoriului (de ex. prin

gestiunea integrată şi reciclarea unei cantităţi însemnate de deşeuri), prevenirea riscurilor tehnologice şi prezervarea ariilor protejate şi a biodiversităţii;

÷ Promovarea inovării în întreprinderi, introducerea noilor tehnologii şi îmbunătăţirea sistemelor productive, în scopul de a reduce poluarea mediului şi consumul resurselor;

÷ Promovarea formării resurselor umane în noile tehnologii;÷ Prezervarea coeziunii sociale prin acţiuni specifice în sprijinul grupurilor vulnerabile,

regenerarea mediului urban şi îmbunătăţirea infrastructurilor sociale.

Relevanţa principiului este de asemenea reflectată prin criteriile specifice identificate pentru prioritizarea proiectelor: în cadrul fiecărui Domeniu Major de Intervenţie, a fost inclus un criteriu specific care să acorde o valoare deosebită şi, deci, să permită prioritizarea acelor proiecte având un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principului dezvoltării durabile.

IV.2.2 Oportunităţi egale

Principiul orizontal al egalităţii de şanse este conţinut în legislaţia românească, care stabileşte dreptul cetăţenilor să participe la viaţa economică şi socială, fără discriminare. Strategia Consiliului Judeţean Dolj respectă principiul egalităţii de şanse şi de non discriminare în cadrul tuturor axelor prioritare. În particular, Strategia:

÷ Va promova reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie;÷ Vă promova integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

Mai mult, Strategia va promova egalitatea de şanse incluzând acest principiu ca şi criteriu pentru prioritizarea proiectelor, în toate Domeniile Majore de Intervenţie, atribuind un punctaj mai mare acelor proiecte care au un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

IV.2.3 Societate informaţională

În prezenta perioadă de programare 2007-2013, societatea informaţională nu reprezintă o prioritate orizontală stricto sensu. Totuşi, promovarea TIC este considerată de UE o prioritare strategică pentru perioada 2007-2013, deoarece diseminarea Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţii – TIC – în sistemul economic reprezintă un factor cheie pentru a îmbunătăţi nivelul productivităţii precum şi gradul de competitivitate economică. De aceea, Comisia Europeană promovează integrarea principiului dezvoltării societăţii informaţionale în cadrul tuturor politicii ale UE (principiul „mainstreaming”), având în vedere că accesul larg la TIC contribuie la incluziunea socială şi poate reduce efectele negative ale periferialităţii geografice.Priorităţile strategice din cadrul Strategiei Consiliului Judeţean Dolj vor sprijini diseminarea TIC, prin mai multe intervenţii specifice, cum ar fi următoarele:

÷ Sprijinirea dezvoltării infrastructurilor TIC;÷ Promovarea formării resurselor umane în domeniul TIC şi noilor tehnologii;

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

÷ Îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilor precum şi din cadrul administraţiei publice locale;

÷ Dezvoltarea e-economie;÷ Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi e-sănătate;÷ Sprijinirea aplicaţiilor e-învăţare.

IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale

IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

P.1 Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

P.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

P.3 Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

P.4 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative

P.5 Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

P.6 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Priorităţi din PND

Axele prioritaredin Strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj

20

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

1. Competitivitate R S M S R M2. Resurse umane M S S R M M3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială M R S M M M

4. Mediul şi Energia R S R S M M5. Capacitate Administrativă S S S R S M

R = RidicatăM = Medie S = Scăzută

IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională

Strategia Naţională de Dezvoltare Regională reflectă politica României de dezvoltare regională, conform Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr. 315/2004) şi procesul de descentralizare aşa cum este detaliat în Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum şi alte legi relevante. Strategia Naţională de Dezvoltare Regională a stat la baza Strategiei Programului Operaţional Regional (2007-2013). Tabelul de mai jos evidenţiază corespondenţa între Strategia de Dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj şi elementele cheie din Strategia POR.

Dezvoltarea polilor de creştere urbani regionali/locali prin adoptarea unei abordări de dezvoltare regională policentrică şi îmbunătăţirea legăturilor dintre zonele rurale şi cele urbane

Creşterea accesibilităţii în interiorul Regiunilor, în special a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor acestora cu zonele înconjurătoare

Sprijinirea dezvoltării infrastructurii sociale şi economice pe baze nevoilor regionale, facilitând realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate

Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri

Valorificarea potenţialului turistic al Regiunilor

1. Competitivitate R S R R R2. Resurse umane M S S S S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială M R R S S

4. Mediul şi Energia M S S M S5. Capacitate Administrativă S S S S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută


Strategia POR

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia

P.1 Sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat

P.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale

P.3 Dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice

P.4 Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

P.5 Dezvoltarea zonelor rurale şi montane

P.6 Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

1. Competitivitate R M R M R M2. Resurse umane M S S R M S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

M R S S M S

4. Mediul şi Energia M R S S M R5. Capacitate Administrativă R S S R S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj este coerentă cu politicile şi strategiile sectoriale naţionale şi regionale ale României, după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos.


Priorităţi din PDR SV Oltenia

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Axele prioritare din Strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj Strategiile şi politicile sectoriale de dezvoltare

1. Competitivitate Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2

Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării IMM pe perioada 2004-2008

Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM

HG nr. 1172/2005 privind aprobarea Politicii Industriale a României şi a Planului de Acţiune pentru implementarea Politicii industriale a României

HG nr.1280/2004 privind Strategia guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor 2004-2008

Strategia Naţională CDI

HG nr. 562/2005 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea asociaţiilor şi producătorilor agricoli din zona montană pentru achiziţionarea de dotări specifice, noi, cu finanţare de la budgetul de stat

Legea nr.231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură

HG nr. 934/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.231/2005

Ordinul comun nr. 143/610/2005 al MAPDR şi MAI privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural

Legea nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare

Legea nr.347/2004 (Legea Muntelui)

HG nr.1779/2004 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026

2. Resurse umane Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 3

Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă 2005-2010 HG nr.875/2005)

Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Forţei de Muncă (2002)

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92


PNAO (2004, 2005, 2006)

PRAO Sud Vest Oltenia (2004, 2005, 2006)

Memorandum Comun în domeniul Incluziunii Sociale 2005

Strategia Naţionala privind Egalitatea de Şanse

Strategia Naţională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului 2006-2008

Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a situaţiei rromilor 2001

Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013

3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2

Legea nr. 203/2003 (republicată) privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului naţional

Legea nr.3/2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto

HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

Strategia Naţională CDI

Strategia naţională de dezvoltare a domeniului TIC „ORIZONT 2025”

Legea Învăţământului nr.84/1995 republicată

HG nr.1088/2004 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de Acţiune pentru reforma sectorului de sănătate

4. Mediul şi Energia Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Strategia de Dezvoltare Durabilă a României (2025)

Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor

Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92


PRGD al Regiunii SV Oltenia

Strategia Naţională privind Prevenirea Inundaţilor

Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei

Planul Naţional de Acţiune în domeniul Schimbărilor Climatice

Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995, cu modificările ulterioare

Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare

OUG nr.236/2000 privind regimul ariilor protejate

HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

Legea nr.3/2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto

Strategia Naţională în domeniul energiei 2007-2020

Foaia de parcurs din domeniul energetic din România, aprobată prin HG nr.890/2003

Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, aprobată prin HG nr. 163/2004 şi Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

Strategia de valorificare a resurselor regenerabile de energie, aprobată prin HG nr. 2535/2003

HG nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din resurse regenerabile de energie

5. Capacitate Administrativă Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 1

IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE Politica de coeziune este menită să contribuie la sprijinirea creşterii, a competitivităţii şi a ocupării pe teritoriul Uniunii Europene. Obiectivele strategice ale politicii de coeziune UE sunt sprijinite printr-un set de instrumente financiare şi, anume, Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune. Alte două instrumente financiare, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit au scopul de a sprijini dezvoltarea rurală, în coordonare cu instrumentele care operează în cadrul politicii de coeziune şi integrare cu politica agricolă comună şi politica comună de pescuit. România, în perioada 2007-2013, are acces la Fondurile Europene pentru prima dată în calitate de Stat Membru. În acest context, un set de 6 Programe Operaţionale tematice

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

(plus un Program pentru Asistenţă Tehnică), coerent cu Cadrul Naţional de Dezvoltare Strategică, definind direcţiile strategice şi contextul operaţional pentru fiecare Fond European în România până în 2013, a fost elaborat.

Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării sustenabile în cadrul judeţului Dolj, inclusiv pentru a opri procesul de depopulare şi deşertificare, prin întărirea sectoarelor industriale cu valoare adăugată ridicată, scăderea incidenţei agriculturii de subzistenţă şi creşterea sectorului serviciilor, promovând dezvoltarea resurselor umane, utilizarea C&D şi a inovării, diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţind accesibilitatea şi calitatea mediului, altfel încât PIB-ul judeţului să crească până la 90% din media naţională până în 2013, iar judeţul să-şi întărească poziţia centrală în cadrul regiunii Sud Vest Oltenia, prin efortul tuturor actorilor relevanţi din teritoriu şi în beneficiul cetăţenilor. Obiectivul general este coerent cu obiectivele strategice conturate de către Programele Operaţionale cofinanţate din Fondurile Europene.

În cele ce urmează, coerenţa între Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi fiecare Fond European este analizată în detaliu. Toate priorităţile definite în Programele Operaţionale relevante sunt luate în considerare şi este exprimată o opinie privind coerenţa lor, cu ajutorul unei scări calitative.

Ţinând seama de volumul total al alocărilor financiare ale UE pentru România în cadrul fondurilor structurale precum şi de efortul, mult mai mare, pe care România trebuie să-l realizeze pentru a reduce disparităţile în raport cu celelalte state membre ale UE în aproape toate domeniile de intervenţie, este clar că politicile naţionale sectoriale nu vor putea fi implementate în totalitate pe parcursul primului ciclu de programare al Fondurilor Structurale. De aceea, intervenţiile eligibile în cadrul Programelor Operaţionale din România nu-şi regăsesc întotdeauna corespondenţa în strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj, care, pe de altă parte, este pe deplin coerentă cu politicile naţionale, şi în acest sens trebuie interpretate tabelele de mai jos.

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

- Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune Programele Operaţionale cofinanţate de către FEDR sunt Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Capacităţii Administrative. Programul Operaţional Sectorial al Transporturilor şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu sunt cofinanţare de FEDR, precum şi de Fondul de Coeziune.

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional Regional 2007-2013

AP 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

AP 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

AP 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

AP 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

AP 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

1. Competitivitate R S S R R2. Resurse umane S S S S S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială M R R M S

4. Mediul şi Energia M M S S S5. Capacitate Administrativă S S S S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional Sectorial pentru Cresterea Capacităţii Administrative 2007-2013


PriorităţilePOR 2007-2013

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

AP 1: Dezvoltarea unui sistem inovativ şi eco-eficient de producţie

AP 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

AP 3: Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţiilor pentru sectorul public si privat

AP 4: Creşterea eficientei energetice şi a siguranţei aprovizionării în contextul combaterii schimbării climatice

1. Competitivitate R R R M2. Resurse umane S M M S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială S R R S

4. Mediul şi Energia M S S R5. Capacitate Administrativă S M R SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional Sectorial al Transporturilor 2007-2013

AP 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare ale Reţelei Trans - Europene de Transport (axe prioritare TEN-T) în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE.

AP 2:Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport.

AP 3:Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de cale ferată naţională şi TEN-T.

AP 4: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor.

1. Competitivitate M M S M2. Resurse umane S S S S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială R R R R

4. Mediul şi Energia S S S R5. Capacitate Administrativă S S S SR = RidicatăM = Medie



21

PriorităţilePOS Transporturi 2007-2013

PriorităţilePOS CCA 2007-2013

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

S = Scăzută

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013

AP 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

AP 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate

AP 3 „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare

AP 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii

AP 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

1. Competitivitate S S M M S2. Resurse umane S S S S S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială S S S S S

4. Mediul şi Energia R R R R R5. Capacitate Administrativă S S S S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

- Fondul Social European (FSE)Fondul Social European co-finanţeaza Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitaţii Administrative.

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013


PrioritaţilePOS Mediu2007-2013

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

AP 1: EducaŃia si formarea profesională în sprijinul cresterii economice si dezvoltării societăŃii bazate pe cunoastere

AP 2: Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa munii

AP 3: Cresterea adaptabilităŃii lucrătorilor si a întreprinderilor

AP 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

AP 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

AP 6: Promovarea incluziunii sociale

1. Competitivitate S S S S S S2. Resurse umane R R R S R R3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială

S S S S S S

4. Mediul şi Energia S S S S S S5. Capacitate Administrativă S S R S S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013


PriorităţilePOS HRD 2007-2013

21

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

AP 1: Întarirea intervenţiilor de politice publice în administraţia centrală

AP 2: Dezvoltarea Capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în administraţia locală

1. Competitivitate --- S2. Resurse umane --- S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială

--- S

4. Mediul şi Energia --- S5. Capacitate Administrativă --- RR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală co-finanţează Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală.


PriorităţilePOR 2007-2013

22

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală 2007-2013

AP 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

AP 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

AP 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

AP4: LEADER

1. Competitivitate R R R R2. Resurse umane R S R R3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială S S R M

4. Mediul şi Energia M R M M5. Capacitate Administrativă S S S RR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

- Fondul European pentru PescuitFondul European pentru Pescuit co-finanţează Programul Operaţional pentru Pescuit România. În prezent, POPR este în forma de proiect.Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013

AP 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit

AP 2: Acvacultură, pescuit în ape interioare, procesare şi marketingul produselor provenite din pescuit şi acvacultură

AP 3 Măsuri de interes colectiv

1. Competitivitate --- R R



PriorităţilePOPR 2007-2013

22

PriorităţilePNDR 2007-2013

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

2. Resurse umane --- S S3. Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructură Socială --- S S

4. Mediul şi Energia --- S S5. Capacitate Administrativă --- S SR = RidicatăM = Medie S = Scăzută

22

CONSORZIOPROGETTO

LAZIO 92

V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE

V.1 Minuta întâlnirii GRS I

V.2 Minuta întâlnirii GRS II

V.3 Minuta întâlnirii GRS III

V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare

V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE

22

Documents

DRAFT STRATEGY - Consiliul Judetean Dolj 2009/Strategia Judetului Dolj... · Web viewOraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde prin toată partea sudică a judeţului