Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Dosar de presă Premieră DADAnoNON, 12 mai 2016
1. Yorick din data de 09 Mai 2016
http://yorick.ro/teatrul-nottara-acasa-la-tadeusz-kantor/
Teatrul Nottara, acasă la Tadeusz Kantor
Ilinca Stihi
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide
Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia, organizatorul
celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe 12 mai, la
Cricoteka, legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de regizorul Tadeusz
Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara, teatrul românesc se va
afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi, care a semnat şi
regia spectacolului, şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristian Nicolaie,
Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar muzica şi
sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a imaginat
componenta video a spectacolului şi George Jipa light, design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
„E greu să definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers
artistic. Cred că, din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului
just de convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică
și cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a
crea un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,
în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers”, a spus Ilinca Stihi.
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest „Familie de artişti” de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, „Tango, monsieur” de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi „Efecte colaterale” de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României
Sursa: Yorick.ro
2. Blog Teatrul Nottara din data de 13 Mai 2016
http://nottara.ro/blog/2016/05/13/305/
“DADANONON” prinde viață în inima și mintea spectatorului
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a
deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul
zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră
constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.
Scenografia a fost concepută de Imelda Manu. În viziunea sa, istoria nu
este o succesiune logică de evenimente fixe ci un univers pluristratificat format
din imagini în oglindă şi din personaje ce se reflectă în istorie în mod holografic
sau fantomatic.
„Scenariul „DadaNoNon” al Ilincăi Stihi a apărut într-un moment
relativ liniștit din viața mea, însă evenimentele petrecute la nivel global, din
acel moment până în prezent, au venit într-o avalanșă amețitoare și crudă.
Clipe sfâșietor de dureroase, precum accidentul din Clubul Colectiv, atentatul
cutremurător din Paris și, apoi, cel din America, au însemnat trăirea unor
momente istorice. Părea că scenariul prinde viață, și asta devenea
înspăimântător, și era mult mai dificil în a genera o imagine, suficient de
puternică pentru a susține textul.
Conceptul meu scenografic trebuia să conțină imaterialitatea ființei
umane, cea din trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit
timpul prezent și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic care stă la baza
curentului dada.
Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de
planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este
urmată gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.
Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor
blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații
complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei
care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem
lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a
suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în
căutarea unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea
digitală proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta
viața prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori,
ciclicitatea destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva,
în fundal, și par de neatins, însă ieșiri către, există.
Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită existente în scenă se vor
reformula digital pe ecranele transparente, într-o continuă iluzie optică,
mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat.
Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în
sufletul publicului dornic de nou”.
de: Alexandru Dumitru Filimon
3. ICR din data de 12 Mai 2016
http://icr.ro/bucuresti/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-
teatrului-nottara-la-festivalul-culturii-romane-la-cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, la
Festivalul Culturii Române la Cracovia
Joi, 12 mai 2016, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a
Festivalului Culturii Române, organizat de Institutul Cultural Român de la
Varșovia în colaborare cu parteneri locali de marcă.
Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON în regia
Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului Nottara din București. Un prim succes
românesc la Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la
Cricoteka - Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spațiu
perfect ales și potrivit pentru tema și structura spectacolului românesc.
Evenimentul s-a bucurat de prezența unui public format din oameni de teatru,
profesori ai Universității Jagiellone, literați atrași de subiectul avangardist și
dadaist al piesei, prieteni ai României, admiratori și pasionați ai culturii române.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și
cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care, în
funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator, să
ofere o altă perspectivă a unui univers.‟
Festivalul continuă astăzi, 13 mai 2016, cu vernisajul expoziției de
fotografie „Foto Splendid Costică Acsinte", la Centrul Internațional pentru
Cultură, în prezența curatorului Cezar Popescu. Alegerea zilei de 13 mai pentru
debutul expoziției nu este întâmplătoare, Cracovia găzduind astăzi Noaptea
Muzeelor (13-14 mai).
În seara acestei zile, va începe și programul proiecțiilor de filme din
Festivalul Culturii Române, cu producția „Lumea e a mea" în regia lui Nicolae
Constantin Tănase.
Sursa: ICR
4. DC NEWS
din data de 09 Noiembrie 2016
http://www.dcnews.ro/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-mari-
din-teatrul-romanesc_521830.html
“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul
românesc
DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi
provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le
oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,
precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se
vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.
DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea
mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea
grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele
lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia
sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi
Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9
noiembrie, ora 19:30.
“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă
dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai
departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele
și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este
prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor
și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi
accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a
fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.
În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de
secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului
1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele
«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.
Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza
curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de
planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată
gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.
“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea
suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu
ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi
suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să
vedem lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a
suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea
unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală
proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin
țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.
Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de
neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită
existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o
continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,
explică scenografa Imelda Manu.
Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de
depersonalizare a individului.
Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi
dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile
actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana
Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite
de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte
de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe
care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.
O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi
ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a
fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre
un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul
pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în
care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de
sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am
devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să
fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,
stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să
avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,
care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii
ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de
sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia
faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm
pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.
de: Magdalena Popa Buluc
5. RFI
din data de 16 Mai 2016
http://www.rfi.ro/eveniment-87001-teatrul-nottara-succes-cu-
dadanonon-la-cricoteka
Teatrul Nottara, succes cu DADAnoNON la Cricoteka
Dan Bordeianu, Cristina Florea, Cristian Nicolaie
Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, pe 12
mai, în deschiderea Festivalului Culturii Române (12 - 15 mai 2016), la
invitaţia onorantă a Institutului Cultural Român de la Varșovia.
Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat şi regia spectacolului - şi
are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud, V.I. Lenin, iar
scenografia a fost concepută de Imelda Manu.
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire.
Montarea multimedia aduce împreună diferite arte, care intră în dialog
pentru a amplifica momentele pline de emoţie create de jocul celor trei actori din
distribuţie - Cristina Florea, Cristi Nicolaie, Dan Bordeianu.
Fie că vorbim de componentă video fascinantă, realizată de Vlad
Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light
design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol
inovator.
Doamna Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „În seara zilei de
12 mai, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a Festivalului Culturii
Române, organizat de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în colaborare cu
parteneri locali de marcă.
Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…)
Un prim succes românesc la Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în
număr mare la CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz
Kantor, un spațiu perfect ales și adecvat pentru tema și structura spectacolului
românesc. Reprezentația s-a bucurat de prezența unui public format din oameni
de teatru, profesori ai Universității Jagiellone, literați atrași de subiectul
avangardist și dadaist al piesei, prieteni ai României, admiratori și pasionați ai
culturii române."
Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu
ICR, căruia instituţia îi adresează mulțumiri, ca și gazdelor de la Cracovia.
Sursa: RFI
6. Cotidianul din data de 16 Mai 2016
http://www.cotidianul.ro/succes-al-teatrului-nottara-cu-dadanonon-la-
cricoteka-281313/
Succes al Teatrului Nottara cu "DADAnoNON" la "Cricoteka"
Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, în
deschiderea Festivalului Culturii Române, la invitaţia onorantă a Institutului
Cultural Român de la Varşovia. Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat
şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.
Dan Bordeianu
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alți artişti înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce
împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de
emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi
Nicolaie, Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video fascinantă,
realizată de Vlad Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom
Brânduş sau de light design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în
acest spectacol inovator.
Cricoteka
Un public numeros a urmărit spectacolul
Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „Primul eveniment al
Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la
Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la Cricoteka –
Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spaţiu perfect ales şi
adecvat pentru tema şi structura spectacolului românesc. Reprezentaţia s-a
bucurat de prezenţa unui public format din oameni de teatru, profesori
ai Universităţii Jagiellone, literaţi atraşi de subiectul avangardist şi dadaist al
piesei, prieteni ai României, admiratori şi pasionaţi ai culturii române".
Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu
ICR, căruia instituţia îi adresează mulţumiri, ca şi gazdelor de la Cracovia.
de: Magdalena Popa Buluc
7. Radio România Cultural din data de 08 Noiembrie 2016
http://radioromaniacultural.ro/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-
mari-din-teatrul-romanesc/
DADAnoNON şi Acasă la Nottara, cu nume mari din teatrul
românesc
DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi
provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le
oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,
precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se
vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin a Teatrului Nottara
DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea
mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea
grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele
lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia
sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi
Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9
noiembrie, ora 19:30.
Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi
dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile
actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana
Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite
de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte de
Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, joi, 10
noiembrie, ora 17:00.
Sursa: Radio România Cultural
8. Ziua News
din data de 09 Noiembrie 2016, ora 17:00
http://ziuanews.ro/revista-presei/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-
nume-mari-din-teatrul-romanesc-571116
“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul
românesc
DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi
provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le
oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,
precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se
vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.
DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea
mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea
grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele
lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia
sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi
Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9
noiembrie, ora 19:30.
“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă
dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai
departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele
și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este
prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor
și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi
accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a
fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.
În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de
secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului
1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele
«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.
Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza
curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de
planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată
gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.
“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea
suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu
ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi
suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să
vedem lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a
suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea
unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală
proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin
țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.
Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de
neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită
existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o
continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,
explică scenografa Imelda Manu.
Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de
depersonalizare a individului.
Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi
dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile
actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana
Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite
de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte
de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe
care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.
O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi
ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a
fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre
un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul
pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în
care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de
sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am
devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să
fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,
stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să
avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,
care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii
ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de
sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia
faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm
pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.
Sursa: DC NEWS
9. Raftul cu idei din data de 15 Noiembrie 2016
http://www.raftulcuidei.ro/dadaism-si-teatrul-absurdului-la-nottara/
Dadaism si teatrul absurdului la Nottara
Cronica teatru
Fara a fi vreo pesimista sau cinica incurabila, ma tot trezesc uitandu-ma
stramb in jurul meu (si incercand sa judec drept), intrebandu-ma retoric ce se
intampla cu lumea asta in care traim, ale carei convolutii se dovedesc de (prea)
multe ori de neinteles pentru mine.
Nu ajung, desigur, la vreun raspuns. Dar am vazut recent doua spectacole
ale teatrului Nottara pe care le pot recomanda ca unelte in procesul de
intelegere: DADAnoNON si Noul locatar. Pentru ca atat dadaismul, cat si teatrul
absurdului ne prezinta doua filozofii, doua moduri de reincadrare a realitatii care
isi pastreaza actualitatea: istoria este ciclica, iar “marile” probleme si intrebarile
existentiale raman aceleasi.
DADAnoNON – revolta dadaista anti-sistem
DADAnoNON celebreaza 100 de ani de la aparitia dadaismului. Initiat de
conationalul nostru Tristan Tzara (pseudonim provenit din “trist in tara”),
curentul avangardist, nonconformist si anarhic a adunat din ce in ce mai multi
adepti de renume in jurul “Cabaret Voltaire”. In aceasta lume a inceputului de
secol 20 ne poarta DADAnoNON, un spectacol experiment inedit, o combinatie
de joc actoricesc, lumini, proiectii video (folosind ca suport paravane mobile
semitransparente), muzica si efecte sonore.
Cei trei actori, Cristina Florea (EA/ NoNON), Cristian Nicolaie (DA) si
Dan Bordeianu (da) ne invita mai intai la o mica lectie de istorie si texte
dadaiste, apoi revin in lumea moderna, punand fata in fata realitatile de atunci cu
cele de acum. Dar sunt oare comparabile cele doua momente temporale?
DADAnoNON ne demonstreaza ca da.
Dadaismul a aparut ca reactie la Primul Razboi Mondial, ca revolta
impotriva sistemului care ne-a dezumanizat si a degenerat in violenta pe scara
larga. Iar in sistemul in care traim acum, 100 de ani mai tarziu, suntem in
continuare din ce in ce mai depersonalizati, traim o existenta mecanizata,
rutinizata. “The working class is tired” ne anunta din difuzoare o voce
robotizata. Iar cand suntem obositi, in somn ne regasim linistea si eliberarea.
Oare? Cu nihilismul specific, dadaistii ne atrag atentia, magistral, ca visul este
de fapt cea mai mare corporatie, poate singura care detine cu adevarat
monopolul asupra noastra.
Desi spectacolul se adreseaza mai mult intelectului, finalul ii apartine
emotionalului, prin povestea imigrantei NoNON. Concluzia este dura,
implacabila. E greu sa fii “civilizat”, ne arata NoNON, cand civilizatia
presupune absurd, insingurare, blocaj, neputinta. Cand este doar o masca dupa
care se ascund vechile pulsiuni, oprimarea, violenta, rapacitatea.
Noul locatar – teatrul absurdului
Teatrul absurdului apare de asemenea ca reactie la un razboi (de aceasta
data cel de-al doilea razboi mondial). Isi revendica origini in dadaism (dar nu
numai) si transpune “sursa tuturor problemelor” la nivel macro si individual
totodata. Nu sistemul este vinovatul, ci insasi realitatea este guvernata de absurd,
iar comportamentul individual nu poate fi nici el altfel.
O alta sursa a teatrului absurdului este Mitul lui Sisif (pe filiera Camus). Il
regasim din plin in piesa semnata de Eugen Ionesco, in efortul inutil al celor doi
hamali (Ion Grosu si Gabriel Rauta) care aduc mereu si mereu noi “bagaje”
ale Noului locatar, care par ca nu se vor termina niciodata. La finalul
spectacolului deja nu mai suntem intr-o camera, ci intr-un adevarat depozit
(sentimental), in care obiectele continua sa se reverse, gata sa sufoce atat orice
spatiu, cat si pe proprietarul lor.
Ba mai mult, intregul oras, intreaga lume este blocata. De amintiri, de
trecutul pe care il purtam mereu in noi si cu noi, oricand si oricat de mult ne
dorim un nou inceput. Facem eforturi sa ne ordonam viata (si mintea), sa gasim,
milimetric, locul potrivit pentru fiecare gand, pentru fiecare experienta. Dar
suntem permanent supusi bombardamentului informational, unei vieti din ce in
ce mai aglomerate si haotice, intr-o realitate lipsita, inexorabil, de sens si orice
reper ferm.
In consecinta, personajele devin prizonierele situatiei, sunt fortate la
actiuni repetitive, absurde, fara niciun rezultat. Pentru ca insasi viata nu este
altceva decat o insiruire de repetitii si clisee, iar oamenii sunt doar marionete
stereotipizate, “plate”, fara evolutie sau adancime.
Daca dadaismul incepea sa disloce relatia dintre cuvant si sens, in teatrul
absurdului comunicarea deja nu-si mai poate atinge scopul – cum vedem la
inceputul spectacolului, in conversatia dintre locatar (Francisco Alfonsín) si
portareasa (Ada Navrot).
Cuvintele devin de prisos si cedeaza treptat locul vizualului (decor, light
design, miscare). Set-up-ul intr-o continua mutatie (initial minimalist, apoi
simetric, culminand intr-un haos nu lipsit de frumusete) impreuna cu gesturile
repetitive ale personajelor, pe ritmul muzicii, ii imprima spectacolului un aer
suprarealist, hipnotic, transformandu-l intr-o adevarata poezie vizuala si estetica.
de: Alina Gosa
10. Bucureștii vechi și noi din data de 10 Mai 2016
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2016/05/dadanonon-prinde-viata-
inima-si-mintea-spectatorului/
„DADANONON” PRINDE VIAŢĂ ÎN INIMA ŞI MINTEA
SPECTATORULUI
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a
deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul
zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră
constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.
Scenografia a fost concepută de Imelda Manu. În viziunea sa, istoria nu
este o succesiune logică de evenimente fixe ci un univers pluristratificat format
din imagini în oglindă şi din personaje ce se reflectă în istorie în mod holografic
sau fantomatic.
„Scenariul „DadaNoNon” al Ilincăi Stihi a apărut într-un moment
relativ liniștit din viața mea, însă evenimentele petrecute la nivel global, din
acel moment până în prezent, au venit într-o avalanșă amețitoare și crudă.
Clipe sfâșietor de dureroase, precum accidentul din Clubul Colectiv, atentatul
cutremurător din Paris și, apoi, cel din America, au însemnat trăirea unor
momente istorice. Părea că scenariul prinde viață, și asta devenea
înspăimântător, și era mult mai dificil în a genera o imagine, suficient de
puternică pentru a susține textul.
Conceptul meu scenografic trebuia să conțină imaterialitatea ființei
umane, cea din trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit
timpul prezent și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic care stă la baza
curentului dada.
Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de
planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este
urmată gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.
Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor
blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații
complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei
care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem
lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a
suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în
căutarea unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea
digitală proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta
viața prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori,
ciclicitatea destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva,
în fundal, și par de neatins, însă ieșiri către, există.
Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită existente în scenă se vor
reformula digital pe ecranele transparente, într-o continuă iluzie optică,
mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat.
Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în
sufletul publicului dornic de nou”.
Imelda MANU, scenograf
Sursa: Blog Nottara
11. ArtLine
din data de 27 Noiembrie 2016
http://www.artline.ro/Spectacolele-DADAnoNON-si-Acasa--la-
Teatrul-Nottara-36942-1-n.html
Spectacolele DADAnoNON si Acasa, la Teatrul Nottara
Teatrul Nottara prezinta doua spectacole neconventionale si
provocatoare: DADAnoNON si Acasa. Cele doua spectacole aduc in fata
publicului mari actori, precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu.
DADAnoNON celebreaza implinirea a o suta de ani de la lansarea
miscarii artistice DADA, printr-o montare inedita, care imbina teatrul, imaginea
grafica si cinematografica, muzica si arta sonora. Scenariul si regia sunt semnate
de Ilinca Stihi. Spectacolul este programat pentru miercuri, 9 noiembrie, ora
19:30.
Un spectacol de Nona Ciobanu si Francisco Alfonsin, Acasa prezinta un
mesaj puternic, despre Europa de azi si dintotdeauna, spus, de asemenea, intr-un
mod neasteptat. Din distributie fac parte actorii: Alexandru Repan, Crenguta
Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela.
Spectacolul va fi pus in scena joi, 10 noiembrie, de la ora 17:00.
Sursa: ArtLine
12. LaPunkt din data de 20 Mai 2016
http://www.lapunkt.ro/2016/05/20/nottara-continua-repetitiile-in-
magheru/
Nottara continuă repetiţiile în Magheru
Chiar dacă activitatea Teatrului Nottara este suspendată de aproximativ
jumătate de an din cauza unei buline buclucaşe, repetiţiile continuă în clădirea
din bulevardul Magheru. Pe lângă acest lucru, Nottara a pregătit două surprize
pentru publicul bucureştean şi cel naţional. Vorbim despre două spectacole noi,
ce suprind prin noutate şi prospeţime.
Ambele reprezentaţii sunt produsul unei perioade de exil în care Teatrul a
fost forţat să găsească un răspuns la criza bulinei ce s-a instalat în societate.
Să nu uităm că Teatrul Nottara pe 4 aprilie 2016 a început reexpertizarea
clădirii în care se află cele două săli, ceea ce înseamnă startul demersurilor
pentru consolidarea clădirii şi revenirea „acasă” a instituţiei de cultură.
Cultură în perioadă de criză!
Regizorul Teatrului Mic din Bitola, Ljupcho Gyorgievski, a poposit
la Nottara pentru a pune la cale un nou spectacol. Mai multe detalii despre
această nouă producţie vor apărea în curând. Bineînţeles, repetiţiile sunt în curs!
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a
deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, a fost de asemenea un produs al unei
perioade complexe, tulburi dublată de eforturi îndrăzneţe.
Familia Nottara a crescut în această perioadă ca număr şi forţă!
DADAnoNON este în esenţă o invitaţie către inefabilul zilelor noastre
care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră constantă către
concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.
“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă
dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai
departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele
și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este
prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor
și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi
accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a
fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale”, explică Ilinca
Stihi într-un interviu acordat Mariei Sârbu.
de: Dumitru Alexandru Filimon
13. Palo.ro
din data de 16 Mai 2016
http://www.palo.ro/a/succes-al-teatrului-nottara-cu-dadanonon-la-
cricoteka-271301
Succes al Teatrului Nottara cu "DADAnoNON" la "Cricoteka"
Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, în
deschiderea Festivalului Culturii Române, la invitaţia onorantă a Institutului
Cultural Român de la Varşovia. Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat
şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.
Dan Bordeianu
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alți artişti înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce
împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de
emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi
Nicolaie, Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video fascinantă,
realizată de Vlad Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom
Brânduş sau de light design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în
acest spectacol inovator.
Cricoteka
Un public numeros a urmărit spectacolul
Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „Primul eveniment al
Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la
Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la Cricoteka –
Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spaţiu perfect ales şi
adecvat pentru tema şi structura spectacolului românesc. Reprezentaţia s-a
bucurat de prezenţa unui public format din oameni de teatru, profesori
ai Universităţii Jagiellone, literaţi atraşi de subiectul avangardist şi dadaist al
piesei, prieteni ai României, admiratori şi pasionaţi ai culturii române".
Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu
ICR, căruia instituţia îi adresează mulţumiri, ca şi gazdelor de la Cracovia.
Sursa: Cotidianul.ro
14. Bloguri Românești din data de 05 Mai 2016
http://www.sourcecode.com.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-
teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia/
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide
Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe
12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de
regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,
teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia
spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,
V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian
Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar
muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a
imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o
sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și
cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,
în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.
Sursa: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
15. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
din data de 05 Mai 2016
http://uzp.org.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-teatrului-
nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia/
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide
Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe
12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de
regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,
teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia
spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,
V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian
Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar
muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a
imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o
sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și
cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,
în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.
Sursa: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
16. Online Gallery
din data de 29 Iunie 2016
http://www.onlinegallery.ro/stire/dadanonon-pleaca-paris
DADAnoNON... pleacă Paris
După succesul de la Cricoteka cracoviană, spectacolul Ilincăi Stihi pleacă
la Paris.
La împlinirea unui secol de la provocarea lansată de dadaişti, producţia
comisionată în 2016 de Teatrul Nottara va aduce această replică modernă la
strigătul nonconformist al dadaismului, în eleganţa clasică a Palatului Béhague.
La invitaţia ICR Paris, Teatrul Nottara va prezenta publicului francez, în
data de 29 iunie, la Paris, spectacolul experimental DADAnoNON.
Producţia, care face referire la Centenarul Mişcării Dada şi al Avangardei
Istorice Româneşti, va fi găzduită în Sala Bizantină a Palatului Béhague.
Spectacolul a fost jucat în premieră în luna mai a acestui an, la Cracovia,
unde a deschis Festivalul Culturii Române, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului.
Sursa: Online Gallery
17. Radio România Internațional din data de 26 Iunie 2016, ora 16:42
http://www.rri.ro/fr_fr/dadanonon-2549585
DADAnoNON
Un spectacle roumain pour comprendre le DADA du présent, en tournée à
Paris...
"DADAnoNON" par Ilinca Stihi; crédits photo - (c) Teatrul Nottara
Une femme qui attend à un feu rouge et qui, le temps de quelques dizaines
de secondes, se fait un projet de vie. Une femme qui attend à un feu rouge, dans
une grande ville européenne, dans un pays neutre, dans un monde qui est en
train de se décomposer autour d’eux. Voilà le cadre d’un spectacle à la mi-
chemin entre le théâtre et l’installation d’art contemporain qui sera présenté à
Paris, le 29 juin, à 20h à la Salle Byzantine de l’Ambassade de Roumanie.
« DADAnoNON » est un spectacle en roumain, français et anglais, digne du
mouvement auquel il renvoie – le Dada de Tristan Tzara et de ses
révolutionnaires d’acolytes, dont on marque le 100e anniversaire, en ce 2016.
Pour nous parler du Dada à l’intérieur duquel nous vivons, nous avons
avec nous Ilinca Stihi, auteur du texte et de la mise en scène de
« DADAnoNON ».
de: Andrei Popov
18. Ziare pe net din data de 06 Mai 2016
http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-
a-teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia-
4438552.html
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
Cricoteka din Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul
va avea loc pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă
pentru Nottara, teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice
din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie,Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu,
iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad
Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light
design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alţi artişti înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spaţiu ce va rămâne definitiv
ataşat, istoric şi cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
defineşti un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergenţă şi dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică şi
cinematografică, muzica şi arta sonoră şi-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanţă cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON îşi doreşte să fie un spectacol cameleonic care,
în funcţie de atenţia selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.
Sursa: Informația Zilei
19. Informația Zilei din data de 06 Mai 2016
http://www.informatia-zilei.ro/sm/dadanonon-cea-mai-recenta-
productie-a-teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-
cracovia/
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
Cricoteka din Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul
va avea loc pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă
pentru Nottara, teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice
din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie,Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu,
iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad
Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light
design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alţi artişti înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spaţiu ce va rămâne definitiv
ataşat, istoric şi cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
defineşti un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergenţă şi dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică şi
cinematografică, muzica şi arta sonoră şi-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanţă cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON îşi doreşte să fie un spectacol cameleonic care,
în funcţie de atenţia selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.
de: Vasile Andreica
20. Radio România București din data de 09 Noiembrie 2016
http://bucurestifm.ro/2016/11/09/spectacole-de-teatru-2/
Spectacole de teatru
Dan Bordeianu şi Cristi Nicolaie joaca la Nottara, iar Mihaela Teleoacă și
Gheorghe Visu, la Comedie
Teatrul Nottara, reîntors acasă, își așteaptă publicul cu noi spectacole,
create chiar în perioada de bejenie, cum au numit-o ei.
Unul dintre ele este ”DADAnoNON”, prezentat în premieră , întâi în
străinătate, la Cracovia, la Festivalul Culturii Române.
DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea
mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea
grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră.
O parabolă despre conflictele lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor
de acum un secol.
Scenariul şi regia sunt semnate de Ilinca Stihi, iar în distribuţie
sunt:Cristina Florea, Cristi Nicolaie şi Dan Bordeianu.
Reprezentaţia are loc astăzi, de la ora 19:30, la Sala George Constantin a
Teatrului Nottara.
de: Andreia Bârsan
21. Literatura de Azi din data de 21 Mai 2016
http://www.literaturadeazi.ro/panoramic/criza-culturala-as
Criză culturală? Aș!
Ok – Teatrul Nottara are o bulină buclucașă. Și ce dacă? Atunci când
dorința este mare, se pot depăși toate obstacolele care apar. Joacă în „exil”, pe
diferite scene bucureștene, dar trupa repetă tot în sediul de pe Bdul Magheru.
Mai mult, Nottara a pregătit două surprize pentru publicul bucureştean şi cel
naţional. Este vorba despre două spectacole noi, pline de noutate şi prospeţime,
concepute și duse la bun sfârșit în plină perioadă de criză.
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a
deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor – este, de asemenea, un produs al unei
perioade complexe, tulburi şi pline de eforturi îndrăzneţe.
În al doilea rând, regizorul Teatrului Mic din Bitola, Ljupcho
Gyorgievski, a poposit la Nottara pentru a pune la cale un nou spectacol, Totul
despre această nouă producţie va fi dezvăluit în curând.
Literatura de azi vă îndeamnă să „urmăriți” Teatrul Nottara în toate
aventurile sale – nu veți regreta! Dimpotrivă.
Sursa: Literatura de Azi
22. Imelda Manu Blog
din data de 27 Mai 2016
https://imeldamanu.wordpress.com/
LA CRICOTEKA, LEGENDARUL SPAŢIU TEATRAL DIN
CRACOVIA, ÎNFIINŢAT DE REGIZORUL
TADEUSZ KANTOR
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a
deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR
Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,
înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul
zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră
constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi
regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.
Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian Nicolaie,
Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video realizată de Vlad
Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light
design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol
inovator.
de: Imelda Manu
23. Bucharest- Guide.ro
din data de 16 August 2016
http://bucharest-guide.ro/dadanonon-un-scenariu-de-ilinca-stihi-cu-
texte-de-tristan-tzara-antonin-artaud-v-i-lenin-5509.htm
DADAnoNON un scenariu de Ilinca Stihi cu texte de Tristan Tzara,
Antonin Artaud, V.I.Lenin
Despre Dada, da' dacă aşa ceva se poate
Acum douăzeci de ani, când se aniversau cu douăzeci de ani mai puţin decât
în februarie 2016 de la întâmplarea din strada züricheză Spiegelgasse, de la
numărul 1 (pentru a rămâne în ton, ar trebui să zic: cu două sute şaişpe ani,
opt ceasuri şi şapte muşte de rododendron, mai puţin), în Sala cu oglinzi a
fostului sediu al Uniunii Scriitorilor din România (încă o poveste dada
şi acest sediu fost, adică, din ţara aceluiaşi Moineşti), vicepreşedintele de
atunci al asociaţiei (din primul an de mandat interimar al lui Laurenţiu Ulici),
poetul Florin Iaru, când i-a venit rândul la precuvântare, s-a urcat pe masa
prezidiului prezentându-şi dosul asistenţei. Gest-conferinţă, ca să zic aşa.
Evident, şi mai potrivit ar fi fost ca întreaga lume aleasă de lângă el,
îmbrăcată în costume de Moulin Rouge ori de Lacul lebedelor, să facă
acelaşi gest, fără desuuri, ca dansatoarele de cancan din Peripeţiile bravului
soldat Švejk, din adâncuri crescându-le azalee şi-n jur roind păsări muscă şi
păsări ale paradisului, în ritm de imn naţional intonat de Sex Pistols. Altfel
cum dada?
În definitiv (conform uneia dintre poveştile despre începuturi), firea dada
înţeapă cu vârful cuţitului doar dicţionare, nu fiinţe trăitoare. Şi este, cu
certitudine, o fire a spectacolului, căci la Cabaretul Voltaire happeninguri
erau toate cele ce se petreceau, după o posibilă definiţie actuală a termenului.
Reacţie spectaculară faţă de un şir de spectacole oribile din vecinătatea
imediată.
Inevitabil, etalonul este Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, după registrele
de stare civilă) pe care ar fi să-l cunoaştem de aici, din curbura Carpaţilor,
mai îndeaproape (la fel şi pe Marcel Iancu) decât pe Hugo Ball şi pe nevasta
acestuia, Emmy Hennings, pe Jean/Hans Arp ori pe Richard Huelsenbeck,
cofondatori şi reprezentanţi ai unui spirit al vremii, mai degrabă decât
teoreticieni gonflându-se în academisme.
La nouăsprezece ani, când ajungea la Zürich, viitorul poet „trist în ţara” lui
(indiferent care va fi fost aceea - familiei Rosenstock pare că i se refuzase
cetăţenia română) fusese martorul a suficiente spectacole începând, probabil,
de la Moineşti, locul naşterii, până în Bucureştiul anilor premergători şi de
început ai primului război mondial, pe unde trecuse ca licean pe la Sfântu
Sava şi Mihai Viteazul. Probabil că Moineştiul nu i-ar fi putut lăsa decât o
senzaţie cam ca în Rondelul oraşului mic al primului lui mentor şi susţinător,
Alexandru Macedonski („Oraşul mic te fură-ncet/Cu ale lui tăcute strade,/Cu
oameni proşti, dar cumsecade,/Ce nici nu ştiu că sunt poet.”), iar Capitala de
pe Dâmboviţa, mirosind deja a posibil război, pesemne că era deja un
veşmânt, totuşi, incomod pentru cel ce pleca în Elveţia pentru studii de
filozofie.
Nu de alta dar, la jumătate de an de la lansarea primului manifest dada,
România avea să intre în război. La drept vorbind, nici ţara de adopţie de
după conflagraţie, Franţa, nu avea să-i iasă în întâmpinare cu flori şi covor
roşu, programul poetului, căruia acum i-am spune de tip fuck the sistem,
atrăgându-i diatribele unui Breton, dar şi ale presei naţionaliste de pe
malurile Senei, care puneau laolaltă, întru morburi de respins, „dadaiştii,
negrii şi metecii”. Minunată asociere dorita insultă: în definitiv, în localul din
Zürich se năştea altceva, la sfârşitul iernii lui 1916, o desprimăvărare în spirit
care inevitabil avea, în cel mai bun caz, aparenţa năstruşniciei şi, în cel mai
rău, a atacului din partea unor corpi străini, malefici, iconoclaşti. În solul
provizoriu (experienţa a şi fost declarată închisă, după câţiva ani, de chiar
creatorii ei) al dadaismului au germinat, în definitiv, toate experienţele,
experimentele şi avangardele ulterioare, începând cu suprarealismul şi, cred
eu, încheind, până una-alta, cu postmodernismul. Iar cei ce le sunt cetăţeni,
inevitabil universali, inevitabil oriunde meteci, inevitabil peste tot în răspăr,
şi-au câştigat dreptul de a arunca în dicţionar cu stiletul şi de a fredona fără
grija logicii, fie ea comună ori academică: „la chanson d'un bicycliste qui
était dada de coeur, qui était donc dadaïste comme tous les dadas de cœur”.
În prezent, vrând-nevrând, maeştrii de acum un veac şi-au luat locul în
parkingul muzeal, pe post de clasici, în special ai literaturii franceze. Până în
1981, lui Tristan Tzara i se publicau, la Paris, în patru volume, operele
complete. Pe un deal al Meudon-ului, Jean/Hans Arp îşi are un minunat
muzeu al cărui custode, locuind la câteva străzi depărtare, e o româncă
naturalizată în Hexagon. Urmaşi direcţi, precum Gherasim Luca, Benjamin
Fondane, Brâncuşi ori Brauner aparţin şi ei aceluiaşi destin de vârf al artelor,
întru o similară stare de spirit. Activând, mai mult ori mai puţin direct, într-
ale politicii militante, actul lor esenţial a însemnat curăţarea instrumentelor
artistice de toate soiurile de prejudecăţi şi, cumva, chiar de ele însele prin ele
însele.
EXTRASE DIN TEXT:
EA/Nonon: Incredibil! Chiar a apărut!
DA: Libertate: DADA
EA/Nonon: Incredibil! Na, că mă iau emotiile. Am şi fluturaşi în stomac.
Cred ca am şi roşit.
DA: Strigăt al durerilor crispate, împletire a contrariilor și a tuturor
contradicțiilor
EA/Nonon: Oare să traversez?
da: DADA
EA/Nonon: Omuleţul roşu stă tot acolo. Ca un strigoi înţepenit.
DA: Tot ce e grotesc și inconsecvent: VIAȚĂ
EA/Nonon: Dacă s-a stricat semaforul?
da: DADA
EA/Nonon: Asta trebuie să fie.
da: DADA
EA/Nonon: Aşteaptă cuminte, ca şi mine, în faţa omuleţului roşu. E exact
cum mi-l imaginasem. Inalt, cu pardesiu negru, mărime medie, pantofii
curaţi, sau cel puţin, aşa presupun. Nu văd până acolo şi omuleţul roşu de la
pietoni mă împiedică în mod evident să verific.
DA: Lume a începutului de secol. Lume a începutului de mileniu!
Inceputuri!
EA/Nonon: Aş risca să traversez, dar n-aş vrea să fac impresie proastă chiar
aşa, din prima. Nu...
E o minune! Asa cum minunile se întâmplă, clar! Deodată ce ai plecat, poţi
ajunge oriunde.
Oriunde. Aici, la Zurich, toţi au ajuns bine. Vecinul de la opt, şi-a găsit
slujbă stabilă şi bună: şofer
de taxi. Acasă era dirijor şi râdea tot blocul de el. O fostă colegă a ajuns
chelneriţă. A terminat
economia deci chiar lucrează în branşă. Eu? Cine ştie? Poate o să fiu, în
sfârşit, casnică. Numai
la Zurich se-mplinesc visurile! O să mă plimb pe stradă, cu 3 copilaşi blonzi,
perfect occidentali, şiatunci
să-mi mai spună cineva imigrant. Toata familia o să mă invidieze! O să le
duc cadouri
scumpe! O să-mi pot aduce pisica.. Ce bine ar fi.. Mor de dorul ei...
Argumentul regizorului:
Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă dadaismul
prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai departe, în
convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele și
relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este
prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual,
sonor și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-
zisă va fi accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere
firească a fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.
În text există un fel de motto, care se tot reia: „Ooo, lume a începutului de
secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!” E caracteristic
anului 1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se
aseamănă între ele „începuturile”?
Ilinca Stihi
Argumentul scenografului:
Conceptul meu scenografic conține imaterialitatea ființei umane, cea din
trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit timpul prezent
și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic are stă la baza curentului dada.
Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de planuri,
aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată gradat
de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate. Cu fiecare pas
făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor blurează mai
mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații complicate
de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei care
decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem
lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a suprafețelor
translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea unui alt
tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală
proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața
prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea
destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal,
și par de neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele
de recuzită existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele
transparente, într-o continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai
profund, mai adevărat.
Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în
sufletul publicului dornic de nou.
Imelda Manu
Argumentul muzicianului:
La un secol de existență a curentului Dada, transpus prin acest spectacol într-
un prezent neliniștitor, aducem în fața publicului protestul împotriva unei
realități absurde – dezumanizarea, fie că are ca proveniență ororile războiului
sau artificialitatea unei vieți instituționalizate.
Având la dispoziție mijloace multimedia extinse – videoproiecție multi-plan,
muzică și sunet în surround – ne-am propus să realizăm un mecanism prin
care publicul să poată "plonja", la nivel senzorial, către stările și trăirile
individuale ale personajelor, precum și către cele colective.
Astfel, muzica are o tentă severă și este prezentă ideea de depersonalizare a
individului, exprimată prin multiplicarea imaginii acestuia pe mai multe
suprafețe de proiecție. Acestea sunt doar câteva dintre elementele folosite
pentru a crea senzațiile pe care le dorim transmise.
Tom Brânduș
Argumentul creatorului video:
Fiecare reîntâlnire cu Ilinca Stihi reprezintă pentru mine o experienţă absolut
inedită, un periplu halucinant, pe cărări încă virgine ale artei, şi un prilej de a
mă redefini ca post-producător.
După ani buni de experienţă în acest domeniu, exact atunci când ajung la
concluzia că nu mai apare nimic nou să mi se ofere, sau cel puţin nu la noi,
dacă sună telefonul şi pe display apare numărul Ilincăi, ştiu că va urma o
nouă provocare de nerefuzat, un nou „proiect de cercetare”.
Relaţia noastră, regizor/ post-producător, îmi pare o reţea complexă de
viziuni artistice, filosofice, religioase şi politice fie aidoma, fie de sens
contrar, fie convergente, fie divergente, dar care, întotdeauna, ajung să
rezoneze în modul cel mai fericit. Chiar dacă lucrăm la montajul unui film, la
sound design-ul surround al unei piese de teatru radiofonic, sau, în cazul de
faţă, la maparea video tridimensională şi a pseudohologramelor, pe scena
teatrului Nottara, un termen – ce cred că defineşte perfect rezultatul
colaborării noastre îndelungate, este colajul, de această dată, unul neo-
dadaist. DADAnoNON reînvie, după mai bine de un secol, cu ajutorul
tehnologiei moderne, mijloacele de expresie ale acestui curent.
Vlad Ioachimescu
REPERE BIOGRAFICE
Regizorul
linca Stihi a studiat Regie de Film la Academia de Teatru și Film din
București și din 2005 e regizor la Societatea Română de Radiodifuziune. În
2013 a inițiat alături de Atila Vizauer, Redactor Șef - Redacția Teatru și
Mihnea Chelaru, inginer de sunet - Redacția Teatru, primul Festival
Internațional de Teatru Radiofonic din România, Grand Prix Nova. A primit
pentru producțiile sale 7 premii internaționale și premiul UNITER pentru cel
mai bun spectacol radiofonic al anului în 2013, e membră al juriului
Festivalului Internațional de Radio de la New York din 2013 și președinte al
juriului de teatru radiofonic în cadrul Festivalului Prix Marulic din Croația în
2014, unde susține și un workshop intitulat ”Iluzia. O hartă”. Semnează regia
versiunii suedeze a unuia dintre spectacolele sale, produs de Radio Suedia.
În calitate de regizor de teatru, realizează Brand de Henrik Ibsen în spațiul
bisericii Luterane din București, piesă selecționată de un juriu internațional
să reprezinte România la Festivalul Ibsen de la Oslo. Au urmat, EMES,
scenariu propriu după opera lui Mihail Sebastian montat la Teatrul Maria
Filotti din Brăila (2007), CLOSER de Patrick Marber (2009), la Teatrul
Foarte Mic, Zâna Zorilor, text original inspirat de povestea lui Ioan
Slavici(2012) și Hainele cele noi ale Prințului, text original pentru copii
(2013), montate la Teatrul Excelsior.
Autoarea scenariului şi regiei acestei montări îi dezvăluie Mariei Sârbu
gîndurile sale despre O lume a începutului de mileniu şi despre o aniversare
istorică a avangardei româneşti. Vă invităm să citiţi în cele ce urmează
despre intenţiile acestui demers artistic, expuse chiar de Ilinca Stihi,
iniţiatoarea lui.
Maria Sârbu: DadaNoNon, acesta e titlul pe care l-ai dat scenariului ce stă
la baza spectacolului de la Teatrul Nottara. Ce te-a făcut să alcătuieşti acest
text şi să îl pui în scenă?
Ilinca Stihi: Constatarea unor similitudini surprinzătoare, legate de contextul
politic, social și cultural între 1916 și 2016, m-a făcut să-mi doresc să încep
lucrul la scenariu. S-a evidențiat ca o necesitate artistică, un fel de justă
decantare a mesajului ce trebuie conținut. Actualitatea, cel puțin
provocatoare a lumii în care trăim, îndeamnă la nenumărate reflecții. Cred că
suntem într-un moment în care omul este îndemnat mai mult ca oricând spre
autoreflexivitate. La fel și societățile și culturile-far. De asemenea, mi se pare
important să precizez că scenariul a fost lucrat mult înainte de evenimentele
tragice de la Paris, de la finele anului 2015 și nu este, deci, în nici un fel,
rezultatul stării de spirit pe care acestea au generat-o. Și totuși, ideile
vehiculate aici se integrează perfect problematicii acute, omniprezente
recent.
M.S.: Ce surse stau la baza acestui scenariu scris de tine?
I.S.: Sursele sunt multiple. Pornesc, aș putea spune, de la actualitatea
imediată, așa cum ni se arată ea prin intermediul canalelor internaționale de
știri; ea se diversifică pe măsură ce universul cultural, atașat fenomenului
DADA, intervine natural în construcția scenariului. Este o scriitură atipică
pentru că la această abordare îndeamnă spiritul însuși al lui Tzara. Pe de altă
parte, am fost mereu interesată de dramaturgia colajului literar, vizual sau
sonor. Este un obiect de studiu pentru mine și în acest demers. Spectacolul
multimedia, în sine, lansează o provocare spre întâlnire și dialog ale formelor
diferite de expresie artistică. Cred că reprezintă o stilistică foarte potrivită
culturii acestui început de mileniu în care nu mai poți gândi univoc. Spațiul
virtual a deschis artele spre dialog, iar accesul tot mai larg al publicului la
cultură tinde să o redimensioneze și reinterpreteze. De aici, frisonul
apocalipsei care străbate mai ales intelectualitatea lumii. De altfel, e o
anxietate bine cunoscută începuturilor de milenii, acelor momente de
răscruce în timp, când istoria pare să tragă adânc aer în piept pentru o nouă
sarabandă.
M.S.: Atunci când te-ai gândit la proiect, ai avut în vedere şi un public
anume căruia să îi adresezi spectacolul sau ai dorit ca publicul, indiferent de
preferinţele sale, să cunoască sau să înţeleagă câte ceva despre curentul
literar şi artistic denumit dadaism, născut acum o sută de ani?
I.S.: Nu este o noutate că istoria se repetă. Deja există multe speculații, în
spațiul public, legate de posibile asemănări între prăbușirea Imperiului
Roman și reașezarea marilor puteri, cu sferele lor de influență, pe harta lumii
astăzi. Dar, dincolo de scenarii, se simte în aer vibrația schimbării. Și nu este
o energie la nivelul unei singure generații. Din motive diverse, secolul 20,
încă de la început, și-a declarat cu aplomb intenția inovatoare. E greu să
clasifici rezultatele multiplelor mișcări de reformă socială, culturală sau
politică. Societatea civilizată își caută cu siguranță formula ideală de
existență, pe toate planurile. Cert este că nu s-a oprit niciodată la o soluție
sau la alta. De aproximativ o sută de ani, teza este, însă, aceeași: avem
nevoie de altceva. Prin abstracțiunea sa, acest altceva primește orice
deziderat lansat cu pasiune în spațiul public, iar toate demersurile
împărtășesc un element comun - voința de a se despărți radical de orice s-a
făcut până atunci. Deci, după mai bine de o sută de ani de începuturi, ne
aflăm în fața unui lung șir de despărțiri, negări, contestări, un adevărat măcel
al oricărui postulat, indiferent de domeniul pe care l-a vizat. O consecință
firească, de ordin psihologic, a unei asemenea experiențe istorice este
individualismul în care ne-am retras, cinismul și manifestarea psihotică a
întregii societăți. Teoriile diverselor conspirații pun stăpânire pe comunități,
aservindu-și cel mai accesibil mijloc deinformare în masă - spațiul virtual.
Căutăm, de fapt, explicații ale eșecului constant care pare deja fatidic,
insurmontabil și are atunci nevoie de un dușman pe măsură. Dacă ne
desprindem, însă, puțin de context, poate tocmai atunci descoperim chimia
regenerării. Nașterea este un proces dureros și sângeros. Implică exorcizări
psihice, multă distrugere formală, combaterea poate radicală a formei înseși,
pentru a face loc noului. De aici replica ce revine obsesiv pe parcursul
întregului scenariu Ooo, lume a începutului de secol! O lume a începutului
de mileniu! Ooo, începuturi! și care continuă cu La început a fost cuvântul
Ai!ca reacție la împușcăturile în rafală ale unei mitraliere!
M.S.: Pe ce se pune accent în acest spectacol?
I.S.: E greu să definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers
artistic. Cred că, din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea
punctului just de convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul,
imaginea grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în
mod ideal, pentru a crea un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu
tipul de senzitivitate a omului modern. DadaNoNon își dorește să fie un
spectacol cameleonic care, în funcție de atenția selectivă sau interesul
intelectual propriu fiecărui spectator, să ofere o altă perspectivă a unui
univers. Mă refer la universul liber de formă și prejudecăți oferit de cultura
DADA. O cultură care ne este atât de aproape, în care trăim zi de zi, fără să
conștientizăm acest lucru. DADA este, cred, mai mult un mod de viață, decât
doar un curent cultural. DADA reprezintă măsura vitezei, aplicată la orice:
cotidian, politică, sentimente și idei. Colajul, care se construiește după rețeta
dadaiștilor, redă viața umană într-o dimensiune fără extensie în distanță și
timp și astfel poate mult mai realistă, decât aceea oglindită de marii artiști ai
școlilor clasice.
M.S.: De fapt, ce fel de spectacol pregăteşti publicului de la Nottara? La ce
să se aştepte spectatorii?
I.S.: Ideal ar fi să nu intre nimeni în sală cu altceva decât dorința de a
participa la un spectacol. Asta cu atât mai mult cu cât nu facem apel la repere
culturale clasice. Orice preconcepție ar însemna o baricadă pe care corpul viu
al spectacolului ar trebui să o frângă, spre libera comunicare cu fiecare
conștiință. De fapt, conștiința anume a spectatorilor este componenta intimă
căreia ne adresăm. Pe toate palierele sale, pornind de la natura sa scriptică
(scenariul) și, adăugând, apoi, imaginea, teatralitatea sau muzicalitatea,
spectacolul dorește să trezească spre un anume tip de asumare. Asumarea
unei vocații a omului modern spre construirea istoriei. Este o misiune de la
care este foarte periculos să abdicăm, cred. Scepticismul sau prudența nu
sunt argumente în fața unor generații viitoare și, până la urmă, nici în fața
ratării personale. Confortabil sau nu, trăim un timp crucial, un moment de
cumpănă la nivel global și nu trebuie lăsat în seama ideologilor destinul
viitorului individual sau al nostru, al tuturor ca societăți diverse. Spectacolul
nostru poate că este o inventariere a patimilor definitorii pentru ultima sută
de ani, dar astfel el devine și un avertisment pentru pericolul teribil când
ideile nasc uriașe pasiuni.
M.S.: Ce ne poţi spune despre echipa spectacolului; cum s-a închegat?
I.S.: Echipa spectacolului s-a alcătuit de-a lungul timpului. Cu scenograful
Imelda Manu și lightdesignerul Gheorge Jipa am realizat primul meu demers
teatral cu Brand de Henrik Ibsen, la Biserica Luterană din București.
Inițiativa acestei întâlniri a avut-o marele regizor Cătălina Buzoianu,
personalitate artistică pe care o admir enorm și care ne-a sugerat să lucrăm
împreună.
Intuiția dânsei a fost, evident, extrem de reală. De-a lungul timpului,
diferitele proiecte nu au făcut decât să ne descopere din ce în ce mai multe
viziuni comune.
Vlad Ioachimescu este editor de film și mare pasionat de sunet și muzică. Ne
știam din facultate și, întâmplător sau nu, ne-am regăsit și am lucrat
spectacole sonore împreună.
Tom Brânduș este o personalitate a lumii muzicale cu care mi-am dorit de
mult să colaborez și, în sfârșit, acest proiect a făcut totul posibil. Ceea ce
iubesc la această echipă este imensa ei diversitate. Fiecare vine cu ceva
diferit în procesul de lucru. Cred că acest lucru îmi oferă un mare avantaj.
M.S.: Ai absolvit Regia de Film, dar ai creat numeroase spectacole
radiofonice, scriind la acestea şi scenarii; ai fost răsplătită cu premii
prestigioase. Nu eşti străină nici de scena de teatru. Cum parcurgi calea între
teatrul radiofonic şi scenă?
I.S.: Sincer, nu prea știu ce să răspund. Eu cred în fiecare proiect în parte,
fără să-l consider de teatru sau de film. Un regizor cunoscut internațional, dar
al cărui nume nu mi-l aduc aminte, spunea că există o singură meserie: aceea
de regizor; cumva, mă identific cu această afirmație.
De altfel, mari personalități au glisat continuu între teatru și film, de
exemplu, fără să simtă că trădează vreun crez anume. Nu mă simt, nici eu, în
mijlocul unui proces nefiresc. Cred că, pe cât experiența artistică se extinde,
pe atât fiecare realizare în parte are de câștigat. Am învățat enorm lucrând
spectacole sonore și învăț continuu. Este un gen privilegiat pentru că nu pare
să aibă vreo miză la noi în țară. Cu atât mai bine. Liniștea regizorului de
spectacol sonor este binecuvântată.
Acolo am putut să experimentez mult și să-mi găsesc drumul. La aceasta s-a
adăugat experiența teatrală scenică și cinematografică. Unde să se poată
regăsi mai frumos toate aceste aventuri, decât simultan, într-un spectacol
multimedia. Poate că aici trebuia să ajung.
Prezentarea actorilor
Cristina Florea
Cristina Florea a absolvit Facultatea de Teatru, Secţia actorie, în 2009, clasa
profesor Doru Ana. A obținut şi Masterul de Pedagogie, din cadrul aceleiaşi
facultăţi a Univerităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică
(UNATC), I.L. Caragiale, Bucureşti.
De la absolvire, Cristina Florea a activat atât în sfera teatrului independent –
Godot Café Teatru, Teatrul de Artă (Bucureşti), cât şi în teatre de stat, din
Capitală şi din ţară. A colaborat cu regizori consacraţi: Victor Ioan Frunză,
Cristi Juncu, Petre Bokor, Diana Lupescu, Cristian Dumitru.
Talentul său este completat şi de calităţi de dramaturg; Cristina Florea a scris
piesa intitulată Cineva ca tine care se joacă, în prezent, la Godot Café Teatru.
Cristian Nicolaie
A absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti în anul 1994 şi s-a
format profesional sub îndrumarea profesorilor săi, Dem Rădulescu și Dinu
Manolache
La începuturile activității sale artistice, a jucat în spectacole montate de
regizorii Dan Micu și Silviu Purcărete (Teatrul din Râmnicu Vâlcea), iar
aceste întâlniri au fost definitorii pentru evoluția sa profesională. A dat viață
multor personaje, ce aparțin unor tipologii diferite, la Teatrul Nottara, la
Teatrul Excelsior, ca și pe alte scene din țară. Are creații și în filme, la
Teatrul TV, la Teatrul Radiofonic, lucrând cu importanți regizori.
Prezenţa impozantă, abordarea introspectivă, vizibil meticuloasă a rolurilor,
dar şi ludicul, care îşi face apariţia în cele mai neaşteptate momente, dar
întotdeauna potrivite, l-au recomandat pentru a face parte din distribuţiile
celor mai diverse spectacole, colaborând cu numeroşi regizori de referinţă:
Piaţeta de Carlo Goldoni, Emigranţii de Sławomir Mrożek şi Noaptea
marilor speranţe de Tudor Popescu, toate în regia lui Silviu Purcărete,
Lăpuşneanul şi Svejk în spatele frontului, ambele dramatizări de Dan Micu,
care semnează şi regia acestora, Trei surori de A.P. Cehov, în regia lui Dinu
Manolache, Concurs de frumuseţe de Tudor Popescu, în regia lui Gheorghe
Marinescu, Cabaret de Fred Ebb, în regia lui Dinu Manolache, Miresele
căpitanului, după Plaut, în regia lui Petre Bokor, Opera de trei parale de
Bertolt Brecht, în regia Dianei Lupescu.
Nuanţarea subtilă şi precizia cu care îşi conturează personajele sunt marca
stilului său de joc.
Dan Bordeianu
Dan Bordeianu a studiat Actoria la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti
– astăzi UNATC, clasa profesor Mircea Albulescu, absolvent al promoției
1999.
Aşa cum mărturiseşte el, o întâlnire importantă a fost aceea cu regizorul
Cătălin Naum – un excepțional profesor al multor actori de prim-plan, din
generații diferite. Acesta i-a fost mentor, încă din anul I de facultate, când
începe să activeze și la Teatrul Studenţesc Podul, trupă condusă de Naum -
veritabil laborator teatral.
Pentru atașamentul său față de Teatrul Nottara, care l-a consacrat, pentru
simpatia pe care i-o arată multe categorii de public, el a fost ales ca, pe
parcursul anului 2014, să reprezinte instituţia în relaţiile cu publicul şi presa,
în calitate de ambasador onorific.
Sursa: Bucharest-Guide
24. Le Courrier des Balkans din data de 29 Iunie 2016
http://www.courrierdesbalkans.fr/bazar/agenda/spectacle-
dadanonon.html
Spectacle DADAnoNON9
juin 2016
Vous êtes chaleureusement invités au spectacle théâtral et multimédia
« DADAnoNON » du Théâtre Nottara de Bucarest.
Sursa: Le Courrier des Balkans
25. Teatrul Nottara
din data de 29 Septembrie 2016
http://new.nottara.ro/?act=stiri&sid=108
DADAnoNON...
DaLaParis
La invitaţia ICR Paris, Teatrul Nottara va prezenta publicului francez, în
data de 29 iunie, la Paris, spectacolul experimental DADAnoNON.
Producţia, care face referire la Centenarul Mişcării Dada şi al Avangardei
Istorice Româneşti, va fi găzduită în Sala Bizantină a Palatului Béhague.
Spectacolul a fost jucat în premieră în luna mai a acestui an, la Cracovia,
unde a deschis Festivalul Culturii Române, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului.
de: Sanda Vișan
26. IQool din data de 04 Aprilie 2016
https://www.iqool.ro/teatrul-nottara-reia-repetitiile-la-spectacolul-
dadanonon-de-ilinca-stihi/
Teatrul Nottara reia repetiţiile la spectacolul DADAnoNON de
Ilinca Stihi
Teatrul Nottara reia repetiţiile, începute în luna decembrie, la
spectacolul DADAnoNON, scenariul și regia: Ilinca Stihi. Proiectul, realizat în
parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o sută de ani de la
lansarea mișcării artistice DADA, de către Tristan Tzara, Hugo Ball, Hans Arp,
Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la Zürich (5 februarie 2016), în
Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv atașat, istoric și cultural,
dadaismului.
Spectacolul DADAnoNON îi are în distribuție pe Cristina Florea, Dan
Bordeianu și Cristian Nicolae, îndrăgiți actori ai reputatei trupe de la Nottara;
scenografia este semnată de Imelda Manu, muzica originală îi aparţine lui Tom
Brânduş, iar Vlad Ioachimescu realizează componenta video a spectacolului.
Despre acest nou demers artistic al său, Ilinca Stihi afirmă: „Ceea ce îmi
doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă dadaismul prezent, acum și
aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai departe, în convingerea mea că
lumea modernă este construită după toate bunele și relele lansate în manifeste de
dadaiști, cred că orice spectator, care este prezent în timpul său istoric, se va lăsa
purtat de universul literar, vizual, sonor și teatral al spectacolului. Dacă se-
ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi accesată ulterior și cred că se va
asimila natural, într-o înțelegere firească a fenomenului și nu doar ca urmare a
unei curiozități intelectuale.”
Primele reprezentații ale DADAnoNON sunt programate la începutul lunii
mai, iar premiera oficială la Cracovia, în Polonia; grație suportului oferit de
ICR, prin parteneriatul menționat, spectacolul va fi jucat și în alte mari centre
culturale europene, Paris, Londra , Bruxelles.
Deşi a fost nevoit să suspende reprezentațiile spectacolelor la sediul din
B-dul Magheru, nr. 20, Teatrul Nottara reușește, totuşi, să ducă mai departe
proiectele inițiate înainte de promulgarea Legii nr.282, din 18 noiembrie 2015,
care interzice desfăşurarea de activităţi publice, în clădirile cu risc seismic.
de: Alexandru Mihai Ursei
27. Radio România Cultural din data de 05 Aprilie 2016
http://main.radioromaniacultural.ro/pages/view/47217/slug:teatrul_not
tara_reia_repetitiile_la_spectacolul_dadanonon.html
Teatrul Nottara reia repetiţiile la spectacolul DADAnoNON
Teatrul Nottara reia repetiţiile, începute în luna decembrie, la spectacolul
DADAnoNON, scenariul și regia: Ilinca Stihi. Proiectul, realizat în parteneriat
cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o sută de ani de la lansarea mișcării
artistice DADA, de către Tristan Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și
alți artiști din epocă.
Spectacolul DADAnoNON îi are în distribuție pe Cristina Florea, Dan
Bordeianu și Cristian Nicolae. Primele reprezentații ale spectacolului sunt
programate la începutul lunii mai, iar premiera oficială va avea loc la Cracovia,
în Polonia.
Sursa: Radio România Cultural
28. Șapte Seri din data de 16 Mai 2016
http://7seri-ro-news-
yahoopartner.tumblr.com/post/144448271118/teatrul-nottara-succes-
cu-dadanonon-la-cricoteka
Teatrul Nottara, succes cu DADAnoNON la Cricoteka
Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, pe 12
mai, în deschiderea Festivalului Culturii Române (12 - 15 mai 2016), la invitaţia
onorantă a Institutului Cultural Român de la Varșovia. Scenariul îi aparţine
Ilincăi Stihi - care a semnat şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte
de Tristan Tzara, Antonin Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de
Imelda Manu.
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce
împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de
emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi
Nicolaie, Dan Bordeianu.
Fie că vorbim de componentă video fascinantă, realizată de Vlad
Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light
design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol
inovator. Doamna Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat „În seara zilei
de 12 mai, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a Festivalului Culturii
Române, organizat de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în colaborare cu
parteneri locali de marcă. Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul
DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la Cracovia, aplaudat de publicul
polonez, venit în număr mare la CRICOTEKA – Centrul de Documentare a
Artei lui Tadeusz Kantor, un spațiu perfect ales și adecvat pentru tema și
structura spectacolului românesc. Reprezentația s-a bucurat de prezența unui
public format din oameni de teatru, profesori ai Universității Jagiellone, literați
atrași de subiectul avangardist și dadaist al piesei, prieteni ai României,
admiratori și pasionați ai culturii române.“ Deplasarea echipei Teatrului Nottara
a fost posibilă prin parteneriatul cu ICR căruia instituţia îi adresează mulțumiri,
ca și gazdelor de la Cracovia.
Sursa: Șapte Seri
29. eClar.ro din data de 07 Mai 2016, ora 02:16
http://www.eclar.ro/s/dadanononon-deschide-festivalul-culturii-
romane-la-cracovia/
DADAnoNONON deschide Festivalul Culturii Române la
Cracovia
Foto: (arhiva eClar)
DADAnoNONON deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide
Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe
12 mai, la Cricoteka - legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de
regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,
teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat şi
regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin
Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,
Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda
Manu, iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad
Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light
design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează
cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și
cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,
în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectacol excepţional.
Sursa: eClar.ro
30. Sursa de știri din data de 09 Noiembrie 2016
http://www.sursadestiri.net/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-
mari-din-teatrul-romanesc-s4292832360.html
“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul
românesc
DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi
provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le
oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,
precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se
vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.
DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea
mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea
grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele
lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia
sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi
Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9
noiembrie, ora 19:30.
“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă
dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai
departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele
și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este
prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor
și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi
accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a
fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.
În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de
secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului
1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele
«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.
Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza
curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de
planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată
gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.
“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea
suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu
ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi
suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să
vedem lucrurile din jur.
Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a
suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea
unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală
proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin
țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.
Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de
neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită
existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o
continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,
explică scenografa Imelda Manu.
Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de
depersonalizare a individului.
Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi
dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile
actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana
Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite
de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte
de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe
care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.
O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi
ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a
fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre
un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul
pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în
care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de
sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am
devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să
fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,
stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să
avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,
care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii
ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de
sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia
faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm
pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.
Sursa: DC NEWS
31. Știri AZ din data de 18 Septembrie 2016
http://stiriaz.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-teatrului-
nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia-449867
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,
deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia
DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide
Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,
organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe
12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de
regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,
teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.
Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia
spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,
V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian
Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar
muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a
imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o
sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan
Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la
Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv
atașat, istoric și cultural, dadaismului.
Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să
definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,
din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de
convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și
cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea
un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a
omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,
în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,
să ofere o altă perspectivă a unui univers.”
DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest
an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo
Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:
Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad
Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când
DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul
Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor
avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.
Sursa: Știri AZ
32. Modernism din data de 10 Mai 2016
http://www.modernism.ro/2016/05/10/incepe-cea-de-a-ix-a-editie-a-
festivalului-culturii-romane-la-cracovia/
ÎNCEPE CEA DE-A IX-A EDIŢIE A FESTIVALULUI
CULTURII ROMÂNE LA CRACOVIA
|
În 2016, Festivalul Culturii Române la Cracovia ajunge la cea de-a IX-a
sa ediție. Proiect complex şi multidisciplinar, Festivalul Culturii Române îşi
propune an de an să aducă România mai aproape de publicul polonez prin
organizarea unor evenimente originale, atractive, promovând valorile şi
patrimoniul naţional româneşti şi construind o imagine plină de dinamism şi
diversitate a culturii noastre. Festivalul Culturii Române la Cracovia a devenit
deja o tradiţie, fiind un eveniment aşteptat nu numai de polonezii pasionaţi de
România, ci şi de publicul larg, tot mai numeros de la an la an şi tot mai
familiarizat cu diversele forme ale culturii române.
Ediţia a IX-a a Festivalului Culturii Române, care va începe la Cracovia în
data de 12 mai, se înscrie în tradiţia festivalurilor din anii precendenţi printr-o
bogată ofertă de evenimente culturale, adresate unui public diversificat, realizate
în colaborare cu unele dintre cele mai cunoscute instituţii
cracoviene: CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz
Kantor, Centrul Internaţional pentru Cultură, Cinematograful de artă Pod
Baranami, Fundaţia Judaica – Centrul Culturii Evreieşti, Biblioteca Publică
Voievodală din Cracovia, Kornet Klub Drum Bun.
Programul manifestărilor care vor alcătui această ediţie a Festivalului va fi
următorul:
Spectacolul DADAnoNON, în regia Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului
Nottara din Bucureşti, în deschiderea Festivalului, în data de 12 mai, la
CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor;
de: Cosmin Nasui
33. News.ro din data de 05 Mai 2016
http://www.news.ro/cultura-media/teatrul-nottara-va-deschide-
festivalul-culturii-romane-la-cracovia-cu-productia-dadanonon-
1922413905162016051515443330
Teatrul Nottara va deschide Festivalul Culturii Române la
Cracovia, cu producţia ”DADAnoNON”
Teatrul Nottara din Bucureşti va deschide cea de-a noua ediţie a
Festivalului Culturii Române la Cracovia, pe 12 mai, la Cricoteka, cu cea mai
recentă producţie, ”DADAnoNON”, proiect realizat în parteneriat cu Institutul
Cultural Român (ICR), prin care este sărbătorită împlinirea unui secol de la
lansarea primului manifest poetic DADA.
de; Ana Maria Anitoiu
34. Romanian Global News din data de 11 Mai 2016
http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/cultura--culte/21682-incepe-
cea-de-a-ix-a-ediie-a-festivalului-culturii-romane-la-
cracovia.html?jjj=1481894951097
Începe cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Culturii Române la
Cracovia
În 2016, Festivalul Culturii Române la Cracovia ajunge la
cea de-a IX-a sa ediție. Proiect complex şi multidisciplinar,
Festivalul Culturii Române îşi propune an de an să aducă România
mai aproape de publicul polonez prin organizarea unor evenimente
originale, atractive, promovând valorile şi patrimoniul naţional
româneşti şi construind o imagine plină de dinamism şi diversitate
a culturii noastre.
Festivalul Culturii Române la Cracovia a devenit deja o tradiţie, fiind un
eveniment aşteptat nu numai de polonezii pasionaţi de România, ci şi de
publicul larg, tot mai numeros de la an la an şi tot mai familiarizat cu diversele
forme ale culturii române.
Ediţia a IX-a a Festivalului Culturii Române, care va începe la Cracovia în
data de 12 mai, se înscrie în tradiţia festivalurilor din anii precendenţi printr-o
bogată ofertă de evenimente culturale, adresate unui public diversificat, realizate
în colaborare cu unele dintre cele mai cunoscute instituţii cracoviene:
CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, Centrul
Internaţional pentru Cultură, Cinematograful de artă Pod Baranami, Fundaţia
Judaica – Centrul Culturii Evreieşti, Biblioteca Publică Voievodală din
Cracovia, Kornet Klub Drum Bun.
Programul manifestărilor care vor alcătui această ediţie a Festivalului va fi
următorul:
Spectacolul DADAnoNON, în regia Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului
Nottara din Bucureşti, în deschiderea Festivalului, în data de 12 mai, la
CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor;
Sursa; Romanian Global News