Documente Japonia. (1)

8/18/2019 Documente Japonia. (1)

1/70

TRATATUL DE PACE DINTRE PUTERILE ALIATE ŞI ASOCIATE ŞI GERMANIATRATATUL DE LA VERSAILLES

(Extras)28 iunie 1919

Secţiunea a VIII-a. Shandong.

Art. 156. Germania renunţă, în favoarea Japoniei, la toate drepturile, titlurile şi privilegiile, înceea ce priveşte teritoriul Kiaochow, căile ferate, minele şi cablurile submarine, pe care le-aobţinut în baza ratatului cu !hina din " martie #$%$ şi a altor acte cu privire la &rovincia'handong( oate drepturile Germane asupra !ăii )erate singtao-sinanfu şi ramurile acesteia,împreună cu toate dependinţele, gările, magazinele, materialele fi*e şi rulante, minele, clădirile şiutila+ele de e*ploatare a minelor, sunt şi rămn în proprietatea Japoniei, cu toate drepturile şi

privilegiile care decurg( !ablurile submarine ale 'tatului German, de la singtao la 'hanghai şide la singtao la !hefoo, împreună cu toate drepturile, privilegiile şi proprietăţile lor, sunt, de

asemenea, transmise Japoniei şi eliberate de toate ta*ele(

Art. 157. repturile asupra proprietăţilor mobile şi imobile ale 'tatului German din teritoriileKiaochow, precum şi toate drepturile la care ar putea pretinde ca urmare a lucrărilor sauîmbunătăţirilor făcute sau cheltuielilor directe sau indirecte suportate în acest teritoriu, sunt şirămn în proprietatea Japoniei, cu toate drepturile şi privilegiile care decurg(

Art. 158( Germania va preda Japoniei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului ratat, arhivele, registrele, planurile, titlurile şi documentele de toate tipurile, care sereferă la administraţia civilă, militară, financiară, +udiciară şi altele, ale teritoriului Kiaochow,oriunde nu ar fi ele( .n acelaşi termen, Germania va informa Japonia despre toate tratatele,convenţiile sau contractele referitoare la drepturile, titlurile sau privilegiile menţionate în celedouă /rticole de mai sus(

'ursa0 Версальски !ир"# $%&%'%р. 123456 7898:2; < =9>4?@A 72; 98;>B?D86 792=(

E(F( 3HI4DB2:> D ( >L>4D4>( MA;>4D8 NDODA;>O> PMQ( R2, #%ST, pp( "S-"U(

TRATAT

ÎNTRE STATELE UNITE ALE AMERICII, IMPERIUL BRITANIC, FRANŢA ŞI JAPONIA(Extras)

asin*t+n, 1- e/e0rie1921

Art. 1. .naltele &ărţi !ontractante se anga+ează să respecte reciproc drepturile asupra posesiunilor şi dominioanelor lor insulare în regiunea Vceanului &acific(

.n cazul unor controverse ce decurg din problema &acificului şi care aduc atingere drepturilor menţionate, şi evoluţia cărora nu permite soluţionarea lor prin mi+loace diplomatice şi estesusceptibilă să afecteze coe*istenţa armonioasă dintre ele, ultimele vor convoca celelalte .nalte

&ărţi !ontractante într-o o conferinţă care să e*amineze şi reglementeze contradicţiile(


2/70

Art. 2. .n cazul în care drepturile menţionate sunt ameninţate de acţiunile agresive ale unei alte&uteri, .naltele &ărţi !ontractante se vor informa reciproc acţiunilor celor mai eficiente,întreprinse separat sau împreună, pentru soluţionarea situaţiei(

Art. .&rezentul tratat va fi ratificat în conformitate cu legislaţia .naltelor &ărţi !ontractante şi produce efecte de la depunerea ratificări la Washington, şi în legătură cu aceasta /cordul încheiatîntre Xarea Yritanie şi Japonia la Zondra pe #U iulie #%##, încetează prin denunţare(

'ursa0 3reat4 eteen te nite tates + A0eri/a,te ritis E0:ire, ;ran/e, an +r?i@+r es/ise sau a e*a@it?ii e Banse pentru comerţ şi industrie în !hina, &uterile !ontractante, altele dect !hina, au convenit că nuvor revendica şi nici nu vor spri+ini cetăţenii lor în revendicarea -

/ acordurilor, care ar putea contribui la stabilirea unor privilegii în ceea ce priveşte

comerţul şi dezvoltarea economică într-o anumită regiune a !hinei


3/70

Y unor astfel de monopoluri sau privilegii, care ar putea priva cetăţenii altei &uteri dedreptul de a se anga+a în comerţul legal, sau activitate de antreprenoriat în !hina, sau dea participa, de comun cu Guvernul chinez sau cu orice autoritate publică locală, înîntreprinderile publice de orice fel sau în societăţile, care în virtutea obiectivelor lor,

perioadei de e*istenţă sau e*tinderii geografice ar împiedica aplicarea în practică a

principiului e*a@it?ii e Banse(

'-a stabilit că prevederile precedente ale prezentului /rticol nu trebuie să fie interpretate însensul că interzic achiziţionarea unor proprietăţi sau drepturi care pot fi necesare pentruactivitatea comercială, industrială şi financiară sau încura+area invenţiilor şi cercetării ştiinţifice(

!hina se anga+ează să se ghideze de principiile enunţate în prezentul /rticol, în e*aminareacererilor pentru oferirea drepturilor economice şi privilegiilor, din partea guvernelor şicetăţenilor tuturor statelor, indiferent dacă ele sunt sau nu &ărţi ale prezentului ratat(

Art. =C. &uterile !ontractante se anga+ează să nu susţină acordurile cetăţenilor lor, încheiate înscopul creării sferelor de influenţă sau acordării reciproce a unor privilegii e*clusive în anumite

părţi ale !hinei(

Art. C. !hina se anga+ează să nu admită sau să permită orice fel de discriminare pe toată reţeauaferoviară din !hina( .n special, nu v-a admite nici un fel de discriminare, directă sau indirectă, înceea ce priveşte tarifele sau orice alte prestaţii, pe criterii de naţionalitate a pasagerilor sau ţarade plecare sau de destinaţie, sau pe baza originii sau apartenenţei mărfurilor, sau din cauza ţăriidin care provin sau sunt e*pediate, sau pe criteriul apartenenţei navei sau altui mi+loc detransportare a pasagerilor sau mărfurilor(

&uterile !ontractante, altele dect !hina, îşi asumă obligaţia corespunzătoare în ceea ce priveştecăile ferate menţionate, unde ele sau cetăţenii lor sunt în poziţia de a e*ercita controlul, învirtutea unor concesiuni, acord sau în alt mod(

'ursa0 DаFр%' G.D., HFI%к J.K. LресM%!аMиN O% P%'еQе исM%рии ' MрRS M%!аS(2 #( #%#_-#%U%( Q2B@84O5 D >O89D>35(

- R20 MA;-:2


4/70

S( Yancrutarii, care nu şi-au lichidat datoriile(

U( &ersoane care beneficiază de asistenţă publică sau privată din cauza sărăciei(

( &ersoane fără o reşedinţă concretă(

T( &ersoane condamnate la şase ani de muncă silnică sau la detenţie pentru un termen de "ani sau mai mult(

Art. 12. /nual, primari, administratorii oraşelor mici şi satelor vor realiza investigaţii pentruidentificarea censului electoral a persoanelor care au reşedinţa permanentă în oraşul, oraşele micisau sate mai mare de un an, pentru data de #T septembrie şi vor elabora listele legătorilor nu maitrziu de U# octombrie(

&ersoanele, care nu îndeplinesc această condiţie de bază j censul de rezidenţă, prevăzut în

alineatul precedent, nu pot fi înregistraţi în listele electorale(

Art. 68. &ersoana, care îşi înaintează candidatura sa sau a altei persoane, va vărsa cte S]]] de\eni pentru fiecare candidat sau hrtii de valoare de aceeaşi sumă(

.n cazul în care numărul de voturi acumulate de un candidat, nu a+unge la #[#] din numărulobţinut prin împărţirea numărului total de buletine primite de către toţi deputaţii în aceastăcircumscripţie, suma de S]]] de \eni va fi vărsată în bugetul statului(

Art. 69. 'e consideră aleasă, persoana care a acumulat cel mai mare număr de voturi valabile(

Art. 78. Xandatul eputaţilor este de ani de la data alegerilor generale(

Art. 12. &ersoanele care organizează mulţimile pe probleme electorale sau demonstraţii, careutilizează focul sau torţe, care trag clopotele şi bat tobele, care folosesc steaguri sau alte semne,sau care comit alte acte pentru încura+area unor acţiuni şi care au primit interdicţia poliţiei şi nuse supun ordinelor acesteia, sunt supuse detenţiei pnă la " luni sau o amendă de pnă la U]]\eni(

'ursa0 DаFр%', G.D., HFI%к, J.K. LресM%!аMиN O% P%'еQе исM%рии.2 #( #%#_-#%U% - R20 MA;>O83k


5/70

ani, care plăteşte ta*anaţională directă mai marede #T \eni pe an Zegeaelectorală din #$$%

_ #%]S((ST %$S,$"$ ,%" S(#$

# #%S](T(#] U,]",T%] TT,_U T(T] evizuit Yărbat care plăteşte o ta*ă naţionalădirectă de peste U \eni#%#%#T #%S(T(#] U,S_,T$T T$,UT] T("#

#" #%S$(S(S] #S,]T,]T" "S,]_] #%(%$ !erinţă eliminată #%ST

#_ #%U](S(S] #S,"T#,_$T "U,$_S #%($#

#$ #%US(S(S] #S,]#,%"U "%,$%] #$,SU

S# #%S((U] l,T%T,S$_ _S,U]] S](#%

bărbaţi femei evizuit &ersoană învrstă de peste S] ani

#%TSS #%"((#] #",US],_TS S],TT_,""$ _T,$]] $,"T

SU #%_((ST #%,TT_,_"" S#,US%,_S_ _$,#]# TS(U$

'ursa0 Kazuhiro a\ashida( TeUe@+:0ent + E@e/ti+n Va in


6/70

Art. 2. &ersoană, care se consultă cu o altă persoană în materie referitoare la punerea în aplicare aobiectivelor descrise în /lin( # din /rt( precedent se condamnă la muncă silnică sau închisoarede pnă la şapte ani(

Art. -.&ersoana, care instigă alte persoane de a pune în aplicare obiectivele descrise în /lin( #,/rt( #, se condamnă la muncă silnică sau închisoare de pnă la şapte ani(

Art. . &ersoana, care instigă alte persoane să se anga+eze în revolte sau agresiuni sau alteinfracţiuni care aduc atingere vieţii, persoanei sau proprietăţii, în scopul atingerii obiectivelor descrise în /lin( #, /rt( #, se condamnă la muncă silnică sau închisoare de pnă la zece ani(

Art. 5.&ersoana, care în scopul comiterii crimelor descrise în /lin( #, /rt( #, precum şi din /rt( S,U şi din prezenta lege, oferă bani şi bunuri sau alte beneficii financiare pentru alţii, sau facoferte sau anga+amente în acest sens, se condamnă la muncă silnică sau închisoare pe un termende pnă la cinci ani( Vrice persoană, care primeşte conştient astfel de consideraţii, sau face o

solicitare sau anga+ament în acest sens se pedepseşte în acest mod(

Art. 6.&ersoanei, care a comis infracţiunile descrise în cele cinci /rticole menţionate mai sus şi s-a predat în mod voluntar autorităţilor, i se va reduce pedeapsa sau va fi absolvită de pedeapsă(

Art. 7. &rezenta lege se aplică persoanelor, care au săvrşit infracţiunea descrisă de prezenta lege,în +urisdicţia în care prezenta lege este în vigoare(

'ursa0 Xenton K( Zinda, Zush W(oreen, amura ( ileen( 3e rise + 0+ern


7/70

prezentat .mpăratului 'howa la 25 iu@ie 1927

anaa Giichi prim-ministrul Japoniei, din numele numeroşilor supuşi, prezintă Xa+estăţii 'aleun Xemorandum cu privire la politica pozitivă în Xanciuria şi Xongolia(

P%l!$!2# +%7!$!)( 8" M#"2!&!# 9! M%"g%l!#

Xanciuria şi Xongolia includ provinciile )engtien, Kirin, eilungiang, precum şi Xongolia*terioară şi Xongolia `nterioară( 'e întinde pe o suprafaţă de _(]]] mile pătrate, cuprinznd o

populaţie de cca( S$ ]]] ]]] locuitori( eritoriul este de trei ori mai mare dect al `mperiuluinostru fără !oreea şi )ormosa, şi doar #[U este populat( /tractivitatea acestui pămnt nudecurge doar din vastitate şi deficitul de populaţie nicăieri în lume nu e*istă asemenea bogăţieforestieră, abundenţă de resurse minerale şi produse agricole( &entru a e*ploata aceste resurse şiîn scopul perpetuării gloriei noastre naţionale, am creat !ompania !ăilor )erate 'ud-manciuriene(

.n beneficiul reciproc al !hinei şi al Japoniei, am investit mai bine de ] ]]] ]]] \eni U înîntreprinderi feroviare, transport maritim, minerit, industrie forestieră, a oţelului, în agricultură şicreşterea vitelor( ste cu adevărat cea mai ambiţioasă investiţie a noastră( eşi nominal!ompania este în coproprietatea Guvernului şi poporului, de fapt Guvernul deţine autoritateadeplină( eoarece !ompania !ăilor )erate 'ud-manciuriene a preluat şi funcţii diplomatice,

poliţieneşti şi administrative, astfel înct să poată promova politicile noastre imperialiste, eaformează o organizaţie ciudată, care are e*act aceleaşi competenţe ca şi Guvernatorul General al!oreei( /cest fapt face dovada intereselor imense pe care le avem în Xanciuria şi Xongolia(/stfel politicile administraţiilor Xei+i faţă de această ţară sunt bazate pe aceste principii, careelaborate şi completate, contribuie la dezvoltarea noului imperiu continental şi sunt puse înserviciul gloriei şi prosperităţii noastre naţionale, pentru generaţiile nenumărate care vor veni(

in păcate, războiul uropean a modificat constant politica e*ternă şi relaţiile diplomatice, precum şi politica internă( /utorităţile celor rei &rovincii stice s-au deşteptat şi urmnde*emplul nostru, au acţionat în direcţia reconstrucţiei şi dezvoltării industriale( &rogresul lor uimitor a afectat în mod serios influenţa noastră acolo şi ne-a dezavanta+at într-att, înct relaţiileGuvernelor noastre cu Xanciuria şi Xongolia au condus la eşec( Xai mult dect att, restricţiile3ratatu@ui /e@+r Z+u >uteri semnat la !onferinţa de la Washington au redus drepturile şi

privilegiile noastre speciale în Xanciuria şi Xongolia în aşa măsură, înct nu ne-a lăsat nici olibertate( .nsăşi e*istenţa ţării noastre este în pericol(

.n cazul în care aceste obstacole nu vor fi înlăturate, e*istenţa noastră naţională va rămnenesigură şi vigoarea naţională nu se va dezvolta( oate resursele şi bogăţiile sunt concentrate înXanciuria de ord( acă nu vom avea dreptul de a trece pe aici, este evident că nu vom puteae*ploata bogăţiile acestei ţări( 3ratatu@ /e@+r Z+u >uteri ne limitează considerabil chiar şiaccesul la resursele Xanciuriei de 'ud pe care am cştigat-o în ăzboiul uso-Japonez( .n

3 enul +aponez în acel moment avea valoarea de apro*imativ T] cenţi '/(

4 .n Japonia şi !hina teritoriul cunoscut ca Xanciuria este de obicei numit !ele rei &rovincii stice(


8/70

rezultat, în timp ce populaţia noastră nu va putea migra în Xanciuria, !hinezii vor năvăli ca un potop( oarde de !hinezi se vor muta anual în cele rei &rovincii stice, or în vecinătatea lor locuiesc mai multe milioane( i au pus în pericol drepturile noastre dobndite în Xanciuria şiXongolia în asemenea măsură înct surplusul nostru anual de populaţie de opt sute de mii nu-şi

pot găsi refugiu( .n vederea celor e*puse, trebuie să recunoaştem eşecul nostru în încercarea de a

obţine un echilibru între numărul populaţiei şi aprovizionarea cu alimente( acă nu vom elaboraimediat planuri pentru controlul aflu*ului de imigranţi !hinezi, timp de cinci ani numărul!hinezilor va depăşi cifra de " ]]] ]]]( /poi ne vom confrunta cu mari dificultăţi în Xanciuriaşi Xongolia(

Xenţionăm că opinia publică s-a sensibilizat după semnarea 3ratatu@ui /e@+r Z+u >uteri carelimitează drepturile noastre în Xanciuria şi Xongolia( ((( u am fost în uropa şi /merica

pentru a testa atitudinea şefilor de stat faţă de acest 3ratat ( i au confirmat că 3ratatu@ celor Z+u >uteri a fost iniţiat de 'tatele nite( !elelalte &uteri, semnatare ale 3ratatu@ui, erau dispusesă accepte creşterea influenţei noastre în Xanciuria şi Xongolia, pentru a le prote+a interesele

comerciale internaţionale şi investiţiile internaţionale(

!ele rei &rovincii stice alcătuiesc o regiune politică imperfectă în Vrientul .ndepărtat( &entrua se autoapăra, dar şi pentru a-i prote+a pe alţii, şi pentru a depăşi dificultăţile în /sia de st,Japonia trebuie să promoveze o politică a sngelui şi fierului( ar, promovnd o asemenea

politică, ne vom confrunta cu 'tatele nite ale /mericii, care simultan va instiga !hina pentru ase năpusti asupra noastră, urmnd politica luptei cu otrava prin otravă( acă ne dorim să preluămcontrolul asupra !hinei, noi trebuie să zdrobim 'tatele nite, aşa cum am făcut în ăzboiuluso-+aponez( ar pentru a cuceri !hina noi trebuie să cucerim mai înti Xanciuria şi Xongolia(

&entru a cuceri lumea, noi trebuie să cucerim în primul rnd !hina( acă vom reuşi să cucerim!hina, restul ţărilor /siatice şi ţările din Xările 'udului se vor îngrozi şi vor capitula în faţanoastră( xi cnd lumea va realiza că /sia de st este a noastră, nu va mai îndrăzni să ne încalcedrepturile( /cesta este planul lăsat nouă moştenire de împăratul Xei+iT, de succesul căruiadepinde e*istenţa noastră naţională(

3ratatu@ /e@+r Z+u >uteri este o e*presie a spiritului de rivalitate comercială( / fost intenţia/ngliei şi /mericii de a reduce prin puterea şi bogăţia lor, influenţa noastră în !hina( &ropunereade a reduce armamentul nu este altceva dect un mi+loc de a limita puterea noastră militară, ceeace ar face imposibil cucerirea vastelor teritorii ale !hinei( &e de altă parte, resursele !hinei vor

rămne în întregime la dispoziţia lor( ste una dintre schemele prin care /nglia şi /merica potzădărnici planurile noastre( !u toate acestea, Xinseito" a considerat 3ratatu@ /e@+r Z+u >utericel mai important lucru şi a pus accentul mai degrabă pe !VXyZ nostru dect&`Z noastre în !hina(

5 Yei[i a fost primul împărat al Japoniei moderne, care a condus ţara după căderea shogunatului, care aurmat semnării tratatelor cu puterile străine( .n timpul lungii sale domnii, #$"$ j #%#S, a promovat un şirde reforme şi Japonia a renunţat la poziţia izolaţionistă şi a devenit o putere mondială(

6 Yinseit+ este numele &artidului Ziberal care era la putere în Japonia în momentul !onferinţei de laWashington(


9/70

ste o politică total greşită - o politică de sinucide naţională( /nglia îşi poate permite să abordezedoar relaţiile comerciale, pentru că se aprovizionează cu produse alimentare şi alte materii primedin `ndia şi /ustralia( /celaşi lucru şi-l poate permite /merica, or îşi satisface necesităţilesimilare din /merica de 'ud şi !anada( 'urplusul lor de energie ar putea fi în întregime canalizatspre dezvoltarea comerţului în !hina, în scopul îmbogăţirii lor înseşi( &e cnd în Japonia,

cantitatea de produse alimentare şi materii prime descreşte proporţional populaţiei ei( acă ne propunem doar să dezvoltăm comerţul, vom fi învinşi de /nglia şi /merica, care sunt putericapitaliste de neîntrecut( .n final, nu vom obţine nimic( n factor mult mai periculos este faptulcă poporul !hinei va conştientiza într-o zi situaţia( !hiar şi acum, într-o perioadă de lupteintestine între !hinezi, comerţul nostru ar putea fi afectat( 'ă ţinem minte că !hinezi sunt clienţiinoştri principali şi să ţinem cont că într-o zi, cnd !hina se va unifica şi industriile ei vor deveni

prospere, /mericanii şi uropenii vor concura cu noi comerţul nostru în !hina se va duce derpă( &ropunerea Xinseito de a susţine 3ratatu@ /e@+r Z+u >uteri şi de a adopta o politicăcomercială în Xanciuria nu este dect o sinucidere politică(

*aminnd condiţiile prezente şi posibilităţile ţării noastre, cea mai bună politică ar fi politicamăsurilor pozitive în scopul asigurării drepturilor şi privilegiilor noastre în Xanciuria şiXongolia, care ne va permite să ne dezvoltăm comerţul( /cest fapt nu doar va împiedicadezvoltarea industrială a !hinei, dar, de asemenea, va de+uca pătrunderea &uterilor uropene(ste cea mai bună politică posibilă

&entru a obţine drepturi reale în Xanciuria şi Xongolia, noi trebuie să utilizăm această regiune încalitate de bază de pătrundere în !hina sub prete*tul afacerilor şi comerţului( /siguraţi prindrepturile de+a garantate, vom prelua controlul asupra resurselor întregii ţări( /vnd la dispoziţie

toate resursele !hinei, vom merge mai departe şi vom cuceri `ndia, ţările din Xările 'udului,/sia Xică, /sia !entrală şi chiar şi uropa( ar controlul asupra Xanciuriei şi Xongoliei estedoar primul pas pe care trebuie să-l facă rasa amato_ dacă îşi doreşte să domine continentul/siatic(

'uccesul decisiv aparţine ţării care este aprovizionată cu produse alimentare prosperitateaindustrială ţine de ţara care dispune de materii prime potenţialul unei naţiuni creşte doar dacăţara are la dispoziţie teritorii e*tinse( acă vom promova o politică pozitivă, în scopul e*tinderiidrepturilor noastre în Xanciuria şi !hina, vom crea premisele imperative ale unei naţiuni

puternice( .n plus, e*cedentul nostru anual de populaţie de cca( _]](]]], de asemenea, nu va mai

constitui o preocupare(

.n cazul în care dorim să iniţiem o nouă politică şi asigurăm prosperitatea permanentă a`mperiului, singura cale este politica pozitivă faţă de Xanciuria şi Xongolia

M#"2!&!# 9! M%"g%l!# "& 0&"$ $e!$%!! 2:!"e7e

7 \a0at+ - nume comun al grupului etnic ma+oritar +aponez care se deosebesc de cel mai vechi grup

etnic din insulele +aponeze ainu, şi grupurile etnice care s-au aşezat cu aici traiul mi trziucoreenii( ermenul desemnează şi un nume vechi al Japoniei( ermenul a fost suprapus semanticnumelui ţării Japonia sau Japonez, în general(


10/70

in punct de vedere istoric, Xanciuria şi Xongolia nu sunt nici teritorii ale !hinei şi nici posesiunile ei speciale( r( ano a făcut un studiu e*tins de istorie a !hinei şi a a+uns laconcluzia că Xanciuria şi Xongolia nu au fost niciodată teritorii chineze( ((( ste foarte tristînsă adevărul că, atunci cnd noi am declarat război usiei, Guvernul nostru a recunoscutsuveranitatea !hinei asupra Xanciuriei şi Xongoliei iar mai trziu, la !onferinţa de la

Washington, Guvernul nostru a procedat la fel cnd am semnat 3ratatu@ /e@+r Z+u >uteri(

/stfel, din cauza acestor două greşeli ale noastre suveranitatea !hinei asupra Xanciuriei şiXongoliei este un fapt stabilit în relaţiile diplomatice, fapt care afectează grav interesele noastre(.n trecut, deşi !hina a promovat epublica !elor !inci ase, totuşi ibetul, 'iniangul,Xongolia şi Xanciuria au fost întotdeauna regiuni cu drepturi speciale şi conducătorii lor îndeplineau funcţii obişnuite unor şefi suverani( &rin urmare, suveranitatea asupra acestor regiunise suprapune sistemului princiar( !u fiecare ocazie noi ar trebui să e*plicăm lumii adevăruldespre drepturile teritoriale ale Xanciuriei şi Xongoliei( oi trebuie să pătrundem în Xongolia*terioară şi în Xongolia `nterioară şi a asigurăm astfel reformele pe continent(

P%l!$!2# +%7!$!)( 8" M#"2!&!#

.n ceea ce priveşte drepturile Xanciuriei, trebuie să întreprindem paşi decisivi în baza !elor S#de !ereri şi pentru asigurarea drepturilor dobndite trebuie0

#( să obţinem posibilitatea de a prelungi termenul tratatului de arendă comercială, dupăe*pirarea lui, în conformitate cu interesele noastre( e asemenea, trebuie să ni serecunoască dreptul de arendă a pămntului în scopuri comerciale, industriale şi agricole(

S( !etăţenilor +aponezi să li se acorde dreptul de a călători şi locui în estul Xongoliei`nterioare şi de a se anga+a în activităţi industriale şi comerciale( Za intrare şi ieşire dinXanciuria, ei nu vor fi pasibili impozitării şi verificărilor conform legislaţiei chineze(

U( 'ă obţinem dreptului de e*ploatare a celor nouăsprezece mine de cărbune şi fier din)engtien şi Kirin, precum şi dreptul de a e*ploata bogăţiile forestiere(

( 'ă obţinem dreptul preferenţial de a construi căi ferate şi de a acorda împrumuturi înastfel de scopuri Xanciuriei de 'ud şi Xongoliei de st(

T( umărul consilierilor politici, financiari şi militari Japonezi şi a ofiţerilor să fie mărit şisă obţinem dreptul preferenţial de furnizare a consilierilor(

"( 'ă obţinem dreptul de staţionare a unităţilor noastre de poliţie în scopul protecţieicoreenilor, rezidenţi în !hina(

_( ermenul gestionării şi dezvoltării !ăii )erate Kirin-!hangchun trebuie e*tins la %% ani(

$( 'ă obţinem dreptul e*clusiv de vnzare a produselor speciale şi drepturi preferenţiale de

transport maritim în uropa şi /merica(


11/70

%( 'ă obţinem drepturi e*clusive de e*ploatare minieră în eilungiang$(

#]( 'ă obţinem dreptul de a construi !ăile )erate Kirin-ueining şi !hangchun-alai(

##( .n cazul în care va e*ista necesitatea unor fonduri financiare pentru răscumpărarea !ăii)erate !hineze de st, Guvernul +aponez să aibă dreptul preferenţial de a acordaîmprumuturi !hinei(

#S( 'ă obţinem drepturi speciale în porturile /ntung şi ingo şi dreptul de tranzit prinaceste porturi(

#U( 'ă obţinem dreptul de parteneriat în Yanca !elor 3rei >r+Uin/ii Esti/e în calitate decoproprietar(

#( 'ă obţinem dreptul de a e*ploata păşunile(

Japonezii se vor bucura de cele paisprezece drepturi enumerate mai sus, nu numai înXanciuria, dar şi în toate teritoriile !hinei ocupate de +aponezi

P%l!$!2# P%7!$!)( ;#*( 4e M%"g%l!# E3$e!%#( 9! M%"g%l!# I"$e!%#(

eoarece Xanciuria şi Xongolia sunt încă guvernate de foştii &rinţi, noi trebuie să lerecunoaştem autoritatea şi să le oferim suport( .n acest scop dar şi pentru a servi Guvernului`mperial, fiica Generalului )uushima, guvernator de Kwantung, riscndu-şi viaţa a acceptat sădevină consilierul conducătorului barbarilor mongoli ushi\eh%( ((( relaţia dintre Guvernul

nostru şi &rinţul mongol a devenit foarte apropiată( .n prezent #% ofiţeri Japonezi în rezervă seaflă la curtea ushi\eh, unde de+a am obţinut drepturi e*clusive de achiziţionare a lnii, a

proprietăţilor imobiliare şi de e*ploatare a minelor( {om trimite încolo clandestin şi mai mulţiofiţeri în rezervă( /cestea vor trebui să poarte haine chinezeşti, astfel ca să nu atragă atenţiaGuvernului de la Xuden#]( ispersaţi în diferite locuri, aceştia se pot ocupa cu agricultura,creşterea vitelor, achiziţionarea lnii etc( .n ceea ce priveşte alte regiuni, folosim aceeaşi metodăca şi în ushi\eh(

rebuie să repartizăm ofiţerii noştri din rezervă peste tot pentru ca aceştia să ţină sub influenţa saafacerile &rinţilor( upă ce mai mulţi Japonezi se vor muta în Xongolia *terioară şi în

8 ]ei@un*Wian* eilong+iang este o provincie din nord-estul !hinei, bogată în resurse forestiere şiimportante zăcăminte de cărbune, aur şi petrol(

9 3usi4e - dinastie princiară mongolă care a domnit în partea centrală a Xongoliei de nord sau Khalade la sfrşitul secolului al {`-lea pnă la începutul secolului al -lea( / dat denumire părţii centrale aXongoliei de ord(

#] YuWen, astăzi 'hen\ang sau )engtian, este un oraş în nord-estul !hinei si printre primele zece cele mai mari

oraşe din ţară( / fost una dintre capitalele dinastiei Xanciuriene şi, de asemenea, sediul viceregelui chinez al !elor rei &rovincii Xanciuriene(


12/70

Xongolia `nterioară, vom cumpăra terenuri la o zecime din valoarea lor şi vom începe săcultivăm orez, pentru a suplini lipsa de alimente din ţară( .n cazul în care terenul nu va fi potrivit

pentru cultivarea orezului, vom creste vite şi cai pentru a satisface necesităţile armatei noastre(estul terenului ar putea fi utilizat pentru fabricarea conservelor care ar putea fi e*portate înuropa şi /merica( Ylana şi pieile, de asemenea, vor satisface nevoile noastre( !um numai vor fi

create condiţiile, Xongolia `nterioară şi Xongolia *terioară vor fi ale noastre definitiv( .nvederea realizării acestui plan, trebuie să alocăm #(]]](]]] \eni din fondurile secrete aleXinisterului /rmatei şi să trimitem patru sute de ofiţeri în rezervă în Xongolia `nterioară şiXongolia *terioară( /ceşti ofiţeri, îmbrăcaţi ca şi cetăţenii chinezi sau deghizaţi în profesori,vor pătrunde în mediul autohtonilor, vor obţine încrederea &rinţilor Xongoli, pentru a obţinedrepturi pentru păstorit şi minerit şi a pune bazele intereselor noastre naţionale pentru următorii osută de ani(

S$!'&l#e# 9! +%$e2*!# !'!g(!! 2%ee"!l%

u am avut prea mari probleme în procesul de ane*are a !oreei( ar declaraţia preşedinteluiWilson cu privire la dreptul popoarelor la autodeterminare după ăzboiul uropean a fost ca orevelaţie divină pentru popoarele suprimate( !oreenii nu fac e*cepţie( 'piritul de revoltă a

pătruns întreaga ţară( atorită libertăţilor de care se bucură în Xanciuria şi bogăţiei ţării, .n !elerei &rovincii stice locuiesc în prezent cca( #(]]](]]] de coreeni( (((

!nd numărul lor în Xanciuria şi Xongolia va a+unge la S,T milioane sau mai mult, ei pot fiinstigaţi să organizeze acţiuni militare ori de cte ori va e*ista necesitatea, apoi sub prete*tulsuprimării rebeliunilor coreene, noi le vom acorda a+utor(

'ocietatea pentru colonizarea vestului şi !ompania !ăilor )erate 'ud-Xanciuriene trebuie, deasemenea, să le ofere asistenţă economică şi financiară( !u a+utorul forţelor coreenilor săcontribuie la dezvoltarea bogăţiilor Xanciuriei şi Xongoliei şi să monopolizeze drepturilecomerciale( /flu*ului de coreeni în aceste teritorii este de o mare importanţă economică şimilitară, şi Guvernul `mperial nu poate să nu susţină imigraţia coreeană( a deschide noi

perspective pentru dezvoltarea `mperiului nostru( eoarece efectele /cordului Zansing-`shii suntnule după !onferinţa de la Washington, noi vom fi capabili să ne restabilim poziţia doar dacă înXanciuria vor locui cteva milioane de coreeni( in fericire, numărul imigranţilor coreeni este încreştere, investiţiile lor sunt în creştere, şi e*istă toate motivele să credem că noi vom fi capabili

să ne restabilim privilegiile în Xanciuria şi Xongolia, obţinute prin /cordul Zansing-`shii(Zegal, aici nu ar trebui să întmpinăm dificultăţi(

C(!le Fe#$e 4!" M#"2!&!# 9! 4e7)%l$#e# "%&l&! "%0$& C%"$!"e"$

ransportul este baza apărării naţionale, garanţia şi bastionul dezvoltării economice( !hinadispune de doar _S]]-_U]] m de căi ferate, dintre care trei mii m sunt situate în Xanciuria şiXongolia( /vnd în vedere mărimea Xanciuriei şi Xongoliei şi abundenţa de bogăţii naturale, ar trebui să e*iste cel puţin cu cinci sau şase mii m mai multe linii de cale ferată( ste păcat căcele mai multe dintre căile noastre ferate sunt situate în Xanciuria de 'ud, astfel că sursele dematerii prime, situate mai ales în nord, ne sunt inaccesibile( &e lngă aceasta, numărul prea mareal chinezilor stabiliţi în Xanciuria de 'ud, pre+udiciază planurile noastre militare şi economice(


13/70

acă dorim să sporim resursele noastre naturale şi să ne consolidăm apărarea naţională, trebuiesă construim căi ferate în nordul Xanciuriei( upă deschiderea acestor cai ferate vom puteatrimite mai multe persoane Japonezi în nordul Xanciuriei((((

!alea )erată 'ud-manciuriană a fost construit în scopuri economice( .i lipsesc liniile de centurăe*trem de necesare pentru mobilizare şi transportul militar( rebuie să construim linii ferate decentură în Xanciuria şi Xongolia, pentru a preîntmpina e*tinderea militară, politică şieconomică a !hinei în aceste regiuni şi, pe de altă parte, pentru a împiedica pătrundereainfluenţei use( /stfel vom crea cheia succesului politicii noastre continentale(

.n Xanciuria şi Xongolia sunt construite două artere feroviare0 !alea )erată !hineză de st şi!alea )erată 'ud-manciuriană( .n ceea ce priveşte căile ferate construite de chinezi, ele fărăîndoială vor deveni foarte importante datorită susţinerii financiare din partea Guvernului&rovincial Kirin( esursele provinciilor )engtien şi eilung-iang vor permite o evoluţie rapidăa căilor ferate chinezeşti, înct ele vor depăşi în dezvoltare căile noastre ferate din Xanciuria de

'ud şi va avea loc o concurenţă puternică( in fericire pentru noi, finanţele &rovinciei )engtiensunt dezorganizate şi fără susţinerea noastră autorităţile chineze nu vor putea redresa situaţia(ste şansa noastră şi ar trebui să luăm măsuri pentru a ne atinge obiectivele(

.n plus, dacă vom manipula reuşit situaţia, moneda &rovinciei )engtien se va deprecia şi provincia nu va putea evita falimentul economic( /stfel, Xanciuria şi Xongolia nu vor maiconstitui o prioritate a autorităţilor din )engtien( ar mai trebuie să luăm în calcul faptul că!alea )erată !hineză de st, care formează cu !alea )erată 'ud-manciuriană litera şi deşidin punct de vedere economic această situaţie este profitabilă, din punct de vedere militar, nueste potrivită( ((( /cum, că usia pierde din influenţă şi nu este capabilă să înainteze înXanciuria şi Xongolia, este sigur că chinezii vor trebui să acţioneze în conformitate cu calculelenoastre( 'pre surprinderea noastră, Guvernul )engtien a construit recent, în scopuri militare,două căi ferate, una de la ahushan la ungliao şi cealaltă din Kirin la aining( /ceste două căiferate afectează în cel mai serios mod planurile noastre militare în Xanciuria şi Xongolia,

precum şi interesele !ompaniei !ăii )erate 'ud-manciuriene(

/ceste căi ferate au fost construite pentru că autorităţile noastre, precum şi !ompania !ăii )erate'ud-manciuriene au subestimat posibilităţile Guvernului )engtien( e altfel, /mericanii şi-aue*primat şi ei intenţiile de a investi în dezvoltarea portului ulu-tao prin intermediul

capitaliştilor Yritanici( &rofitnd de această situaţie, Guvernul &rovinciei )engtien a acceptatinvestiţii /mericane şi Yritanice, pentru a ne ţine pe noi departe( (((

&lanurile usiei preconizează să consolideze !alea )erată !hineză de st şi astfel să-şi e*tindăschemele imperialiste( eşi usia 'ovietică este în declin, ea nu şi-a redus ambiţiile în privinţaXanciuriei şi Xongoliei( )iecare acţiune a usiei obstrucţionează progresul nostru şi

pre+udiciază !alea )erată 'ud-manciuriană( /stfel că trebuie să depunem toate eforturile pentru aîmpiedica e*tinderea influenţei usiei 'ovietice(

'ub prete*tul că usia 'ovietică intenţionează să se e*tindă în sud, noi trebuie să intensificăm penetrarea noastră în zonele din nordul Xanciuriei şi să punem stăpnire pe resursele bogate din


14/70

această zonă, să prevenim la sud înaintarea !hina înspre nord, iar în partea de nord să nuadmitem e*tinderea usiei înspre sud(

.n lupta noastră împotriva e*tinderii influenţei politice şi economice a usiei 'ovietice, trebuie,în primul rnd, să transformăm !hina într-un avanpost al nostru, în acelaşi timp, în secret, noitrebuie încheiem cu usia o înţelegere pentru a preveni creşterea influenţei !hineze şi pentru ane asigura drepturile dobndite în Xanciuria şi Xongolia( /cesta a fost în mare măsură scopulîntrevederii Yaronului Goto##, membru al !abinetului Kato cu Joffe#S, invitat în ţara noastră

pentru a negocia reluarea relaţiilor diplomatice cu usia(

!alea )erată 'ud-manciuriană nu mai corespunde obiectivelor noastre( /vnd în vedere nevoilenoastre actuale şi planurile noastre de viitor, trebuie să preluăm controlul asupra căilor ferate şiîn Xanciuria de ord şi în Xanciuria de 'ud( /r fi deosebit de important şi benefic pentru noi,avnd în vedere faptul că în Xanciuria de ord şi în Xongolia de st sunt concentrate cele mai

bogate resurse şi e*istă multe oportunităţi pentru dezvoltarea `mperiului nostru( itmul creşterii

numărului chinezilor în Xanciuria de 'ud este deosebit de mare şi poate periclita intereselenoastre politice şi economice acolo( .n aceste circumstanţe, noi suntem obligaţi să ne e*tindemrapid în Xanciuria de ord pentru a asigura prosperitatea naţiunii noastre pe termen îndelungat(*tinderea `mperiului nostru în Xanciuria de ord va conduce inevitabil la un conflict cu usia'ovietică( .n acest caz, vom adopta aceiaşi tactică ca şi în ăzboiul uso-+aponez( {om cuceri!alea )erată !hineză de st, în acelaşi mod cum am obţinut !alea )erată 'ud-manciuriană, vomcuceri Kirinul, tot astfel cum am cucerit altădată airenul( &rogramul dezvoltării noastrenaţionale include probabil necesitatea să încrucişăm încă odată săbiile cu usia pe cmpurile deluptă din Xanciuria de 'ud pentru a cuceri bogăţiile Xanciuriei de ord( &nă nu va fi înlăturată

această stncă subacvatică, nava noastră nu va fi capabilă să avanseze progresiv în Xanciuria şiXongolia(((

Ne2e0!$#$e# 2e(!! M!"!0$e&l&! C%l%"!!l%

{alorificarea Xanciuriei are loc prin mai multe forme( &ersoanele cu funcţii de conducere,adesea au puncte de vedere diferite în această privinţă, astfel că şi cele mai profitabileîntreprinderi, eşuează( /desea, acţiunile noastre sunt deconspirate din cauza tergiversărilor, iar secretele noastre sunt utilizate de Guvernul de la Xuden în detrimentul nostru( Vri de cte ori

proiectăm vre-o activitate nouă în Xanciuria şi Xongolia, aceasta devine subiect de discuţie la

zeci de întlniri şi conferinţe la airen( in cauza acestor obstacole, orice activitate va lua luni şiluni pnă cnd se va obţine un rezultat( .ntre timp, chinezii, spri+iniţi de vre-un aventurier Japonez, obţin informaţii despre secretele noastre, şi, înainte să ne lansăm proiectele, chinezii

11 ^+t+ in:ei S({``(#$T_-#U(`{(#%S% j om politic +aponez( upă retragerea trupelor Japoneze din*tremul Vrient sovietic în #%SU, a condus delegaţia Japoniei la negocierile neoficiale cu reprezentanţiisovietici privind reglementarea relaţiilor sovieto-+aponeze(

12


15/70

de+a le cunosc, şi, odată cu ei j restul lumii( /stfel suntem puşi sub controlul opiniei publicemondiale şi avem de suportat o serie de dificultăţi în aplicarea politicii noastre în Xanciuria şiXongolia( xi partidul din opoziţie foloseşte acest fapt pentru a ataca Guvernului(

oi trebuie să schimbăm metodele de lucru( !entrul de control trebuie transferat la o\o( .n primul rnd, această schimbare va asigura caracterul confidenţial al acţiunilor noastre, în aldoilea rnd va împiedica !hina să afle prematur planurile noastre, în al treilea rnd ne vomdescotorosi de atitudinea suspicioasă a &uterilor faţă de proiectele noastre, în al patrulea rndvom elimina controlul multiplu asupra Xanciuriei şi Xongoliei şi în sfrşit, în al cincilea rnd vaasigura legătura strnsă dintre Xanciuria şi Xongolia şi Guvernul nostru central, astfel înct săobţinem posibilitatea de a ne concentra întreaga atenţie şi toate forţele asupra !hinei(

in aceste motive, noi trebuie să reluăm planul de absorbţie a !oreei întocmit de `to #U şiKatsura# şi să creăm un Xinister !olonial care să e*tindă stăpnirea noastră în Xanciuria şiXongolia( Xinisterul poate prelua şi funcţii nominale de administrare a insulei )ormosa, !oreea

şi a `nsulelor 'ahalin, dar de fapt trebuie să se preocupe de e*pansiunea noastră în Xanciuria şiXongolia(

ste convingerea mea personală că administraţiei lui `to nu i-a reuşit absorbţia !oreea din cauzalipsei unui birou special de control( &rin urmare, diferenţele de opinie şi politicile secrete aufăcut imposibilă această misiune( /ceastă situaţie, la rndul ei, a făcut +ocul obstrucţieiinternaţionale şi a opoziţiei coreene( /poi, cţiva propagandişti au mers în uropa şi /merica,

precum şi în !oreea şi au declarat că noi respectăm cu stricteţe independenţa !oreei şi nu amîncălcat nici într-un fel teritoriul coreean( .n rezultat, noi ne-am recuperat încredereainternaţională( /poi, a fost creat epartamentul !olonial şi profitnd de oportunitatea oferită, ne-am atins obiectivul în !oreea

!rend Xinisterul !oloniilor, vom transfera centrul de control asupra activităţii noastre înXanciuria şi Xongolia la o\o( )uncţionarii noştri doar vor primi şi e*ecuta indicaţiile, dar vor fi lipsiţi de posibilităţi de a interveni arbitrar în politicile noastre( /cest lucru va asigurarespectarea secretelor şi confidenţialităţii, şi ţările ostile nouă nu vor fi capabile să pătrundă înlabirintul activităţilor noastre coloniale( *tinderea noastră în Xanciuria şi Xongolia va fidincolo de raza de acţiune a opiniei publice internaţionale şi, prin urmare, vom fi liberi deinterferenţele ei(

13 =t+ ]ir+u0i, în calitate de prim-ministru al Japoniei a elaborat ratatul cu privire la protectoratulJaponiei asupra !oreei, semnat la #_ noiembrie #%]T( .n #%]" este numit rezident-general al !oreei şi înaceastă funcţie a urgentat abdicarea împăratului coreean Go+ong #%]_ în favoarea fiul său maiconciliant 'un+ong, pe care l-a convins să semneze ratatul de ane*are nipono-coreean din #%]_, care

punea !oreea sub controlul Japoniei( &olitician abil, şi-a utilizat abilităţile politice, dar şi o puternicăarmată +aponeză, pentru a pune temelia colonizării !oreei şi a e*tinderii Japoniei în Xanciuria, !hina şiusia( / fost asasinat în #%]% de un naţionalist coreean(

14 Xatsura 3ar+ (`(#$$-#]((#%#U - general în armata `mperială Japoneză, de trei ori prim ministru alJaponiei( .n timpul celui deal doilea mandat de prim-ministru #%]$-#%## a semnat ratatul de ane*are a!oreei la Japonia S] august #%#](


16/70

.n ceea ce priveşte filialele !ăilor )erate 'ud-manciuriene, aşa precum 'ocietatea pentruezvoltare `ndustrială, 'ocietatea )unciară, 'ocietatea de !redit şi altele, vor fi controlate deasemenea de către Xinisterul !oloniilor( le trebuie să se afle sub control comun, pentru asusţine penetrarea noastră în Xanciuria şi Xongolia şi, astfel, să contribuie la construirea unuinou `mperiu pe continent(

V#le# M&=4e"

{alea rului aling cuprinde o arie largă dar slab populată( Xai mulţi coreeni au investit aici, maiales în producţia de orez( /bundenţa de resurse a predestinat regiunea prosperităţii şi poate formaun punct de spri+in pentru e*tinderea noastră în regiunea Jehol( rebuie să oferim protecţiecompletă cetăţenilor noştri de origine coreeană de aici şi să aşteptăm o oportunitate pentru aobţine de la !hina dreptul de colonizare a regiunii, astfel înct imigranţii noştri să poată locui şiactiva asemenea avangardelor noastre din Jehol şi Xongolia( .n caz de război, această vale poatedeveni un punct strategic pentru a cantona armate masive, care vor reţine avansarea soldaţilor

chinezi în nord, dar, de asemenea, vor menţine sub lacăt imensele bogăţii ale Xanciuriei de 'ud(

M(0&!le 4e +e2#&*!e 8'+%$!)# '!g#*!e! C:!"e7e

ecentele tulburări interne din !hina au provocat sporirea intensităţii imigrării chinezilor înXongolia şi Xanciuria, hoardele de imigranţi anticipnd şi devansnd migraţia noastră( &entru aasigura succesul proiectelor noastre în această regiune, trebuie să reuşim să luăm măsuri de

precauţie( )aptul că Guvernul chinez salută această migrare şi nu face nimic pentru a împiedicavalul care încurcă politicii noastre, este foarte serios(

n remarcabil sinolog /merican a declarat că autorităţile de la Xuden desfăşoară astfel o politică eficientă, iar însăşi autorităţile de la Xuden privesc aflu*ul de imigranţi ca pe unfenomen pozitiv( esigur, că suntem preocupaţi( acă nu vom pune capăt acestei imigrări, în mai

puţin de zece ani propria noastră politică de emigrare va deveni un instrument pentru !hina de ane zdrobi( in punct de vedere politic, noi trebuie să utilizăm poliţia pentru a verifica aceastătendinţă, iar agenţii noştri economici trebuie să-i scoată pe chinezi afară prin intermediulsalariilor mici( .n plus, noi trebuie să dezvoltăm şi să e*tindem reţelele de energie electrică

pentru a înlocui munca oamenilor( V asemenea politică va păstra afară imigranţii !hinezi şi vamonopoliza controlul asupra forţei motoarelor ca un prim pas spre controlul asupra dezvoltării

industriilor din această regiune vastă(

S+!$#lele 9! 92%l!le

'pitalele şi şcolile din Xanciuria trebuie să fie independente de !ompania !ăii )erate 'ud-manciuriene( &entru persoanele care le consideră instituţii ale imperialismului şi refuză să aibăde a face cu ele( /tunci cnd acestea vor deveni instituţii separate şi independente, vom puteaconvinge populaţia de generozitatea noastră, astfel înct să ne devină recunoscători(( (

'ursa0


17/70

(Extras)2 se:te0rie 19-1

#( Guvernul `mperial al Japoniei a menţinut întotdeauna relaţii strnse şi deschise de prietenie cu!hina, în scopul asigurării coe*istenţei şi co-prosperităţii celor două state şi depune, în modconstant, eforturi enorme pentru a realiza acest scop( in păcate, în cursul ultimilor ani,Guvernul şi unii reprezentanţi ai poporului chinez, prin acţiunile lor, au rănit sentimentelenaţionale ale Japonezilor( .n ultimul timp, în Xanciuria şi Xongolia, regiuni de interes sporit

pentru `mperiul Japonez, au loc tot mai des incidente provocatoare( Vpinia publică +aponezăconsideră că partea chineză nu manifestă o atitudine corectă şi de recunoştinţă faţă de politicile

prietenoase şi corecte ale Japoniei( .n aceste condiţii tensionate, în noaptea de #$ septembrie, undetaşament al /rmatei chineze a distrus !alea )erată 'ud-manciuriană în apropiere de Xuden şia atacat trupele Japoneze, fapt care, prin urmare, a generat un conflict(((

S( .n momentul producerii incidentului, securitatea !ăii )erate 'ud-manciuriene era asigurată de

doar #]]] soldaţi Japonezi, în timp ce armata chineză din zona consta din SS] ]]] de soldaţi(yinnd seama de acutizarea situaţiei şi periclitarea gravă a securităţii rezidenţilor Japonezi în!hina, forţele noastre armate au conştientizat necesitatea înlăturării cauzelor acestei ameninţări şis-au anga+at imediat în acţiuni militare pentru a învinge rezistenţa şi a dezarma /rmatele chinezeşi au propus autorităţilor chineze să întreprindă măsurile necesare pentru menţinea ordinii înzonă(

U( upă realizarea sarcinii, trupele noastre au revenit, în mai mare parte, la poziţiile lor iniţiale şiau fost dislocate în teritoriul care aparţine !ăii )erate (((

( Za şedinţa e*traordinară din #% septembrie, Guvernul `mperial a adoptat o decizie cu privire laacţiunile de localizare a incidentului descris mai sus şi a dat instrucţiunile corespunzătoare!omandantului /rmatei ̀ mperiale din Xanciuria (((

T( ((( Guvernul `mperial nu are ambiţii teritoriale în Xanciuria( 'copul nostru este să asigurămcetăţenilor `mperiului posibilitatea de a munci în linişte şi de investi capitalul şi forţa lor demuncă în dezvoltarea acestei regiuni(

&rotecţia drepturilor ţării şi a cetăţenilor săi este datoria sfntă a Guvernului `mperial(

'oluţionarea problemei de pe !alea )erată 'ud-manciuriană face parte din aceste obiective(Guvernul `mperial rămne fidel politicii sale de respect pentru relaţiile de bună vecinătate dintre!hina şi Japonia şi este dispus să coopereze cu Guvernul chinez pentru ca acest incident nefericitsă nu conducă la o ruptură a relaţiilor diplomatice şi pentru a lua măsuri constructive în scopuleliminării cauzelor unor eventuale dezastre( yinnd seama de cele menţionate anterior, Guvernul`mperial ar fi mulţumit să reducă tensiunile e*istente între cele două state şi să soluţioneze paşnicacest incident nefericit(

A DOUA DECLARAŢIE OFICIALĂ PRIVIND INCIDENTUL MANCIURIAN(Extras)

26 +/t+0rie 19-1


18/70

#( Za SS octombrie, !onsiliul Zigii aţiunilor a înaintat un proiect de rezoluţie cu privire larevenirea forţelor armate `mperiale pe teritoriul !ăii )erate 'ud-manciuriene şi cu privire lademararea negocierilor directe între Japonezi şi cea !hinezi( ((( &roiectul însă, a fost respins(

S( ecentul `ncident Xanciurian a fost cauzat în întregime de acţiunile provocatoare ale /rmateichineze( islocarea unor detaşamente ale /rmatei `mperiale în afara teritoriului !ăii )erate 'ud-manciuriene a fost o acţiune necesară pentru prote+area vieţii şi bunurilor cetăţenilor `mperiuluişi nici într-un fel o acţiune care ar impune !hinei anumite condiţii( Guvernul `mperial nuintenţionează să utilizeze presiunea militară în negocierile cu !hina(

U( Guvernul `mperial a e*aminat cu atenţie toate aspectele relaţiilor chino-+aponeze şi a folositfiecare ocazie pentru a preveni modificarea acelor aspecte ale relaţiilor politice şi economicedintre cele două ţări, care ar putea încălca interesele vitale ale `mperiului( in păcate, în ultimiiani în !hina s-a intensificat mişcarea pentru restaurarea drepturilor naţionale, iar ideile anti-

+aponeze s-au implantat adnc în conştiinţa chinezilor şi chiar se promovează oficial în

manualele şcolare( ((( .n cazul în care, Guvernul `mperial îşi va rechema trupele din !hina,situaţia se va agrava şi ameninţările la adresa siguranţei cetăţenilor Japonezi se vor intensifica(

( Guvernul `mperial consideră că singura modalitate de a garanta securitatea cetăţenilor săi,rezidenţi în Xanciuria, este de a întreprinde măsuri de eliminare a neîncredere şi discordiei între

popoarele ambelor ţări( Za % octombrie, Xinistrul /facerilor *terne al Japoniei a înmnatreprezentantului !hinei la o\o o declaraţie oficială, prin care Guvernul `mperial îşi e*primădisponibilitatea de a discuta cu Guvernul chinez programul de acţiuni( `ntenţia Guvernului`mperial a fost adusă şi la cunoştinţa !onsiliului Zigii aţiunilor( Guvernul `mperial propune

pentru negocieri următoarele probleme0

#( renunţarea reciprocă la politica agresivă şi la crearea condiţiilor unor eventuale agresiuni

S( respectarea integrităţii teritoriului !hinei

U( suprimarea mişcărilor organizate, care periclitează libertatea comerţului şi care propagăura naţională

( garantarea efectivă a securităţii activităţilor paşnice ale cetăţenilor `mperiului pe întreg

teritoriul Xanciuriei

T( respectarea intereselor ̀ mperiului în Xanciuria, acordate în conformitate cu ratatul(

/ceste propuneri corespund în totalitate obiectivelor şi spiritului Zigii aţiunilor şi constituie principiile fireşti pentru menţinerea păcii în Vrientul .ndepărtat şi Guvernul `mperial este sigur că vor fi susţinute de opinia publică mondială( eprezentantul `mperiului Japonez în !onsiliulZigii aţiunilor nu a pus în discuţie această problemă, deoarece prin însăşi natura sa ea trebuienegociată doar de Japonia şi !hina(

T( Guvernul `mperial este disponibil să înceapă negocieri cu Guvernul chinez pentru un programde restabilire a relaţiilor paşnice dintre cele două state şi rechemarea forţelor militare Japoneze

pe teritoriul !ăii )erate 'ud-manciuriene(


19/70

'ursa0 KсM%риN '%"# "а `иS%! %кеа"е (' ONMи M%!аS). 2 `( C98O83kO@95, #%T_( p( UT$-U"#(

DECLARAŢIA GUVERNULUI IMPERIAL PRIVIND INCIDENTUL DE LA SHANGHAI(Extras)

29 ianuarie 19-2

#( .n nota adresată Guvernului aţional din % octombrie anul trecut, Guvernul `mperial amenţionat că este dificil de a separa acţiunile mişcării anti-+aponeze, care a cuprins toată!hina, şi acţiunile practice şi organizatorice al Guvernului aţional, şi că organizarea acesteimişcări este o acţiune ostilă, controlată direct sau indirect de Guvernul aţional( .n acestsens, Guvernul `mperial a cerut încetarea necondiţionată a unor asemenea activităţi ale&artidului Kuomintang şi a diferitor conduse de acesta de orientare anti-+aponeză, precum şi

interzicerea altor tipuri de mişcări anti-+aponeze şi adoptarea unor măsuri necesare pentru a prote+a eficient viaţa, proprietate şi interesele resortisanţilor Japonezi(

6. !u toate acestea, Guvernul aţional nu a manifestat o dorinţă sinceră de a ţine cont derevendicările Guvernului `mperial( .n plus, acesta consideră acţiunile ilegale ale oficialilor guvernamentali şi a persoanelor fizice, îndreptate împotriva `mperiului Japonez şi cetăţenilor lui, drept manifestare a patriotismului şi încura+ează asemenea acţiuni( .n acest sens,mişcarea anti-+aponeză din !hina s-a consolidat dramatic şi s-a e*tins în !anton, •ingdao,)uzhou şi în alte oraşe(

U( eosebit de scandaloase sunt acţiunile Zigii anti-+aponeze şi ale altor organizaţii anti- +aponeze din 'hanghai( 'ituaţia s-a agravat în ultimul timp, după atentatul asupra călugărilor sectei ichiren( !onsul Japonez din 'hanghai a solicitat autorităţilor chineze să pună capătacţiunilor anti-+aponeze( &artea chineză a tergiversat soluţionarea problemei, în acelaşi timpconcentrnd forţe lngă 'hanghai şi ameninţnd astfel poziţia noastră(

( Za data de S% ianuarie un detaşament de puşcaşi marini ai /rmatei `mperiale a debarcat înzona o( 'hanghai( .n acel timp o parte a armatei regulate chineze a lansat a bombardat

poziţiile noastre( /stfel că trupele noastre au fost forţate să intre în luptă(

T( /cţiunile )lotei noastre în regiunea o( 'hanghai nu este diferită de demonstraţiile de forţă aleXarilor &uteri din trecutul apropiat şi au drept scop apărarea vieţii şi proprietăţii cetăţenilor noştri, precum şi protecţia altor interese ale noastre în zona( ste inutil să reiterăm că nuavem nici un proiect politic faţă de 'hanghai şi nu intenţionăm să periclităm interesele şi

beneficiile altor &uteri în această zonă(

'ursa0 KсM%риN '%"# "а `иS%! %кеа"е (' ONMи M%!аS). 2 `( C98O83kO@95, #%T_( p( U"S-U"(

PROTOCOLUL JAPONIA > MANCIU5UO(Extras)

]sinWin*, 15 se:te0rie 19-2


20/70

/vnd în vedere faptul că Japonia recunoaşte independenţa statului Xanciuuo, creat înconformitate cu voinţa liberă a locuitorilor săi şi

yinnd seamă de faptul că Xanciuuo şi-a declarat intenţia de a respecta toate anga+amenteleinternaţionale asumate de către !hina, în măsura în care acestea sunt aplicabile statuluiXanciuuo

Guvernele Japoniei şi al Xanciuuo, în scopul stabilirii relaţiilor de bună vecinătate între Japoniaşi Xanciuuo, respectării drepturilor lor teritoriale şi asigurării păcii în *tremul Vrientul, auconvenit că0 -

#( Xanciuuo recunoaşte şi respectă pnă cnd între Japonia şi Xanciuuo va fi încheiat unacord în sens contrar, toate drepturile şi interesele Japoniei şi a cetăţenilor ei pe teritoriulXanciuuo, pe care aceştia le deţin în baza tratatelor, acordurilor, altor înţelegeri bilaterale saucontracte private şi publice chino-+aponeze

S( Japonia şi Xanciuuo, considernd că orice ameninţare a teritoriului sau a păcii şi ordinii.naltelor &ărţi !ontractante constituie, în acelaşi timp, o ameninţare a securităţii şi e*istenţei lor,convin să coopereze în vederea menţinerii securităţii lor naţionale fiind de la sine înţeles căforţele Japoneze pot staţiona, în acest scop, în Xanciuuo(

'ursa0 r+t+/[email protected][[www(ibiblio(org[pha[polic\[pre-war[US]%#Ta(html, consultat la SU((S]##(

R ETRAGEREA JAPONIEI DIN LIGA NAŢIUNILOR

NOTIFICARE PRIVIND RETRAGEREA DIN LIGA NAŢIUNILOR (Extras)

27 0artie 19--

Guvernul `mperial consideră că obiectivul politicii naţionale a Japoniei de a asigura pacea înVrient şi de a contribui astfel la menţinerea păcii în lume, este identic cu misiunea Zigii

aţiunilor( Guvernul `mperial menţionează cu satisfacţie că în ultimii treisprezece ani, Japonia,în calitate de ţară fondatoare a Zigii şi membru permanent al !onsiliului Zigii aţiunilor, a

contribuit la realizarea măreţului scop de menţinere a păcii( imeni nu poate nega faptul că întoată perioadă, Japonia s-a implicat activ şi sincer în activitatea Zigii aţiunilor( .n acelaşi timp,Guvernul `mperial consideră că pentru a asigura pacea în toate regiunile lumii, !arta Zigii

aţiunilor trebuie aplicată adaptat situaţiei reale din fiecare regiune(

Guvernul `mperial consideră că pentru consolidarea păcii în Vrientul .ndepărtat şi pentru a-şiridica prestigiul, Ziga trebuie să găsească o modalitate corectă de a soluţiona `ncidentul chino-

+aponez din #%U# şi să aplice !arta corespunzător situaţiei( Guvernul Japoniei a mai subliniat că principiile universale ale relaţiilor internaţionale şi practicile de drept internaţional, nu pot fiaplicate !hinei din moment ce această ţară nu reprezintă un stat unificat, iar situaţia internă şi

relaţii ei internaţionale sunt e*trem de confuze, comple*e şi specifice( .n acest caz este nevoie săse elaboreze norme speciale de drept internaţional, adaptate situaţiei(


21/70

!u toate acestea, Guvernul Japoniei consideră că e*aminarea `ncidentului !hino-+aponez în/dunarea Zigii aţiunilor a demonstrat că cei mai mulţi dintre membrii Zigii fie nu înţeleg, fienu-i interesează situaţia din Vrientul .ndepărtat( Xai mult dect att este clar că Japonia şi acesteţări înţeleg diferit modul de aplicare şi mai ales de interpretare a !artei Zigii aţiunilor, precumşi a altor tratate şi principii de drept internaţional( rept rezultat, raportul !omisiei#T, prezentat

sesiunii e*traordinare la S februarie a(c( nu ţine cont de faptul că Japonia nu are alte intenţiidect să asigure pacea în Vrientul .ndepărtat, şi a evaluat greşit faptele, prezentnd concluziieronate( aportul susţine că acţiunile /rmatei +aponeze în timpul şi după =n/ientu@ in 18

se:te0rie, nu au decurs din dreptul ei de apărare, şi ignoră faptul că întreaga responsabilitate pentru situaţia tensionată din a+unul incidentului şi deteriorarea situaţiei, o poartă doar !hina(&rin urmare, concluziile şi recomandările aportului conduc la agravarea situaţiei politice înVrientul .ndepărtat( `gnornd crearea statului Xanciuuo şi condamnnd poziţia Japoniei, care arecunoscut acest stat, raportul distruge fundamentele stabilităţii în Vrient(

Guvernul `mperial, ţinnd cont de interpretarea diferită a !artei Zigii şi a altor tratate de către

Japonia şi alţi membri ai Zigii aţiunilor, recunoaşte că Japonia şi Ziga aţiunilor au opiniiabsolut separate în ceea ce priveşte politica de menţinere a păcii şi de asigurare a păcii înVrientul .ndepărtat( /vnd în vedere cele e*puse mai sus, Guvernul `mperial considerăimposibilă participarea Japoniei în Ziga aţiunilor şi în baza alineatului U din /rt( # al !arteiZigii declară retragerea ei din Zigă(

'ursa0 KсM%риN '%"# "а `иS%! %кеа"е( 2 `(C98


22/70

)iecare aţiune înfruntă astăzi situaţii fără precedent( `mperiul ostru însuşi se confruntă cu osituaţie e*cepţională, care solicită efortul întregii aţiuni( )uncţionarii noştri publici, civili şimilitari, îşi vor îndeplini fidel datoria şi toţi cetăţenii vor e*ercita cu diligenţă sarcinile obişnuite(oar corectitudinea căii de mi+loc, ne va asigura succesul(

.ncercaţi să acceptaţi situaţia curentă cu înţelegere şi cura+( oar astfel vom perpetua tradiţiaglorioasă a înaintaşilor noştri şi vom contribui la prosperitatea şi bunăstarea omenirii(

irohito, Xa+estatea 'a `mperială

'ursa0 3e =0:eria@ bes/ri:t be@atin* t+ itraa@ r+0 te Vea*ue + Zati+ns.

- http0[[www(ibiblio(org[pha[polic\[pre-war[US]%#Ta(html, consultat SU(``(S]#S

ACORDUL DE ÎNCETARE A OSTILITĂŢILOR DINTRE CHINA ŞI JAPONIA

ACORDUL DE ARMISTIŢIU DE LA TANGGU(Extras)

-1 0ai 19--

-. /rmata chineză se retrage imediat în regiunea situată la vest şi sud de linia anqing,!hangping, 'hun\i, ongzhou, Gaoli, 'ianhe, Yaodi, inhe, Zutai#" şi se obligă să nu încalceaceastă linie şi să nu întreprindă acţiuni provocatoare sau care ar încălca liniştea publică(

S( /rmata +aponeză are dreptul să trimită avioane de supraveghere sau să utilizeze alte metodede supraveghere a aplicării dispoziţiilor /rt( `( &artea chineză se anga+ează să asiguresecuritatea şi confortul monitorizării aplicării dispoziţiilor din /rt( `(

U( !nd /rmata +aponeză se va asigura de aplicarea dispoziţiilor /rt( ̀ al prezentului /cord, vor opri ofensiva dincolo de linia de retragere a /rmatei chineze şi se va disloca de-a lungulXarele €id !hinezesc(

( Xisiunea de menţinere a ordinii la sud de Xarele €id !hinezesc, şi anume în zona la vest şisud de linia menţionată în /rt( ` al prezentului /cord, aparţine poliţiei !hineze(

'ursa0 KсM%риN '%"# "а `иS%! %кеа"е. 2 `( C98


23/70

rn, /+nsiera c0:ratu@ +ar +r*an su:re0 a@ :uterii Bi nu uni/u@ :urtt+r a@ ei. A/est /+n/e:t, s/urt +r0u@at jc0:ratu@ +r*an a@ statu@uij, a +st in/@us gn /urri/u@a B/+@ar.^uUernu@ a interkis @u/rri@e @ui Yin+h Bi a e0is +u e/@ara?ii ex:@i/n :un/tu@ e Ueere+i/ia@. >ri0a e/@ara?ie a +st :u@i/at @a - au*ust 19-5.

DECLARAŢIA GUVERNULUI CU RPIVIRE LA ESENŢA SISTEMULUI POLITIC NAŢIONAL AL JAPONIEI

- au*ust 19-5

'istemul politic al Japoniei a fost creat în timpuri ancestrale, atunci cnd din poruncă divină aucobort pe pămnt urmaşii lui /materasu( Zinia continuă de .mpăraţi guvernează de-a lungulsecolelor ţara noastră( &rosperitatea ronul a contribuit la crearea paradisului ceresc pe pămnt(&rin urmare, rescriptul `mperial, prin care ne-a fost oferită !onstituţia, afirmă0 &reluăm putereasupremă de la 'trămoşii oştri şi o transmitem rmaşilor oştri( /rt( # din !onstituţie

prevede0 Xarele `mperiu Japonez se află sub autoritatea supremă şi guvernarea unei singuredinastii de .mpăraţi, neîntreruptă din timpurile eterne( /stfel, /rt( stipulează clar că autoritateasupremă în `mperiul Japonez aparţine .mpăratului în mod nelimitat( !ei, care consideră că

puterea supremă nu aparţine .mpăratului, că .mpăratul este doar un organ al puterii, care e*ercităaceastă putere, nu înţeleg principiul de bază al structurii noastre politice unice W+Wutai(

Guvernul `mperial regretă că în ultimul timp au apărut teorii, care ignoră principiul fundamentalal structurii politice naţionale( Guvernul `mperial intenţionează să e*plice permanent esenţastructurii politice naţionale, să contribuie la prosperitatea sa şi aşteaptă cooperarea deplină atuturor(

'ursa0 KсM%риN '%"# "а `иS%! %кеа"е. 2 `( C98eri+aa 3ais+ #%#S-#%S" corespunde perioadei de domnie a .mparatului oshihito #$_%-#%S"( umele aisho însemna Xarea Justețe( .n această perioadă Japonia a trecut prin &rimul azboiXondial, dar și prin faza genezei democrației 0 autoritatea genr a fost înlocuită cu cea a &arlamentului(/ceastă epocă a mișcării liberale este cunoscută ca democraţia aisho(

18 !onferinţa !elor !inci Xiniştri a convocat &rim-ministrul, Xiniştrii /facerilor *terne, de )inanţe,de ăzboi şi al )lotei şi adopta hotărri referitoare la politica e*ternă(


24/70

continentul /siatic şi e*tinderea influenţei naţionale în sud( &rincipiile fundamentale ale politicii naţionale sunt0

a( /sigurarea unităţii şi prosperităţii /siei de st prin suprimarea politicilor de dominaţieale Xarilor &uteri şi afirmarea principiului coe*istenţei şi co-prosperităţii adevărated@iUe an @et @iUef trăieşte şi lasă -isi pe alţii să trăiască, care este întruchipareaspiritul !ăii `mperiale şi trebuie să constituie principiul călăuzitor al politicii noastree*terne(

b( !onsolidarea apărării naţionale pentru a asigura siguranţa şi prosperitatea `mperiului şi pentru a-i garanta poziţia de factor de stabilitate, nominal şi real, în /sia de st(

c( liminarea pericolului din nord, din partea niunii 'ovietice, prin susţinerea Xanciuuoşi consolidarea apărării niponio-manciuriene pregătirea capacităţii de intervenţie în cazulunei eventuale ofensive a /ngliei şi 'tatelor nite prin intermediul dezvoltării economice

şi colaborării strnse între Japonia, Xanciuuo şi !hina - aceasta este baza politiciinoastre pe continent( &unnd în aplicare aceste politici, trebuie să evităm agravarearelaţiilor de prietenie cu alte naţiuni(

d( *pansiunea naţională şi economică în 'ud, mai ales în regiunea Xărilor 'udice(*tinderea influenţei noastre în aceste regiuni se va realiza treptat şi prin mi+loace

paşnice, evitnd acţiuni care ar provoca alte naţiuni( .n acest fel, paralel cu definitivareacreării statului Xanciuuo, Japonia va contribui la dezvoltarea puterii sale naţionale(

``( &olitica internă şi e*ternă vor fi a+ustate şi conformate principiilor fundamentale ale politicii

naţionale menţionate mai sus( &oliticile şi acţiunile administrative întreprinse vor fiactualizate în conformitate cu situaţia internaţională actuală0

#. A2$!)!$(*! 4e 2%"0%l!4#e # #+((!! "#*!%"#le?

# &regătirile militare ale /rmatei constau în consolidarea contingentului de trupe dinXanciuuo şi !oreea, astfel înct acestea să poată contracara un eventual atac al)orţelor /rmate 'ovietice staţionate în Vrientul .ndepărtat, şi în special să fie capabile,în caz de izbucnire a ostilităţilor, să atace /rmatele 'ovietice din Vrientul .ndepărtat(

S )lota `mperială va fi reînarmată în măsura care să-i asigure poziţia dominantă în&acificul de {est împotriva Xarinei 'tatelor nite(

b( &olitica noastră e*ternă trebuie actualizată în vederea realizării principiilor fundamentaleale politicii noastre naţionale( &entru a asigura succesul mecanismului diplomatic,/rmata şi )lota vor evita acţiunile directe şi vor susţine activitatea diplomatică(

c( .n scopul revizuirii structurilor politice şi administrative, elaborării politicilor economiceşi financiare, precum şi a creării condiţiilor favorabile pentru realizarea principiilor

fundamentale ale politicii naţionale menţionate mai sus, vor fi luate următoarele măsuri0


25/70

# eterminarea poporului să depăşească situaţiile de criza se va consolida prin ghidareaşi consolidarea opiniei publice(

S 'tructurile administrative şi sistemele economice vor fi reformate în vederea dezvoltăriiindustriilor ce ţin de realizarea politicii naţionale şi revitalizarea, e*trem de necesară, acomerţului e*tern(

U 'e vor lua măsuri adecvate pentru a ameliora condiţiile de viaţă ale populaţiei, înscopul creşterii puterii fizice şi stimulării gndirii raţionale(

'e vor lua măsuri necesare pentru dezvoltarea intensă a aviaţiei şi a industrieiconstructoare de nave(

T 'e vor elabora politici de aprovizionare continuă a apărării şi industriei naţionale curesurse şi materiale(

" 'e vor intensifica activităţile diplomatice şi propagandistice în străinătate prinrevizuirea structurilor diplomatice şi a agenţiilor de informaţii şi propagandă(

P%l!$!2# e3$e"( # I'+e!&l&!

&olitica e*ternă este orientată spre realizarea politicii noastre naţionale( &entru a conforma toateacţiunile cu politica naţională, va fi menţine o legătură strnsă cu toate autorităţile civile şimilitare trimise în străinătate( &entru protecţia şi promovarea drepturilor şi intereselor noastrenaţionale, trebuie să renunţăm la atitudinea modestă şi să adoptăm una pozitivă( .n acelaşi timp,

se vor face eforturi pentru a risipi suspiciunile şi an*ietatea Xarilor &uteri faţă de `mperiulnostru(

I. Obiectivele politice

Vbiectivele fundamentale ale politicii noastre e*terne urmăreşte stabilirea `mperiului în calitatede puterea stabilizantă în /sia de st pentru a asigura o pace durabilă în această parte a lumii şi

pentru a garanta e*istenţa şi e*tinderea `mperiului( .n acest scop, vom promova consolidareaXanciuuo, vom intensifica relaţiile noastre speciale şi inseparabile cu ţara respectivă, vor a+ustarelaţiile noastre cu niunea 'ovietică şi !hina la situaţia internaţională şi ne vom e*tinde pecale paşnică în 'ud( .n ultimii ani, niunea 'ovietică şi-a fortificat rapid apărarea naţională şi

poziţia internaţională, şi-a consolidat forţele din Vrientul .ndepărtat într-o măsură ne+ustificată,e*ercitnd presiuni militare şi revoluţionare asupra acestei regiuni( .n plus, niunea 'ovieticăintenţionează să stabilească raporturi cu toate zonele acestei regiuni, încercnd să pună `mperiulîntr-o poziţie dezavanta+oasă, ceea ce constituie o ameninţare directă a securităţii naţionale a`mperiului şi un obstacol serios în realizarea politicii lui est-asiatice( &rin urmare, vom puneaccentul pe de+ucarea planurilor agresive ale 'ovieticilor în Vrientul .ndepărtat( .n special, vomidentifica mi+loace diplomatice pentru a elimina pericolul armat 'ovietic şi pentru a stăvilitentativa de comunizare, în acelaşi timp să acţionăm în vederea modernizării apărării naţionale(

rept care este necesar că `mperiul, ţinnd cont de situaţia internaţională curentă, să-şi a+ustezerelaţiile cu Xarile &uteri şi să-şi pună în funcţiune maşinăria diplomatică pentru a transformasituaţia în una favorabilă pentru noi(


26/70

II. Program de acţiuni

#( yinnd cont de situaţia internă şi internaţională, vom manifesta o deosebită prudenţă pentru aevita un conflict cu niunea 'ovietică, şi vom depune eforturi pentru a soluţiona toate

problemele prin mi+loace paşnice(

a( 'e va crea o !omisie care să decidă asupra liniei de frontieră de la Zacul Khanda pnă la rulumen şi să arbitreze conflictele din zona frontierei( n organism similar se va crea pentrureglementarea problemelor de la frontierele sovieto-manciuriană şi mongolo-manciuriană(

b( Za momentul oportun vom propune crearea unei zone demilitarizate(

c( .n cazul în care niunea 'ovietică va e*primă intenţia de a încheia un pact de neagresiune,`mperiul îşi va e*prima clar acordul, cu condiţia ca ambele ţări îşi vor formula problemele,inclusiv problema reglementării contingentului forţelor militare ale ambelor state în Vrientul

.ndepărtat, pentru a crea un echilibru de putere(

d( 'e vor lua măsuri corespunzătoare pentru a împiedica penetrarea ideologică a niunii 'ovieticeîn Japonia, Xanciuuo şi !hina(

S( .n relaţiile cu administraţiile centrală şi locale !hineze se va manifesta o atitudine demnă şi sevor adopta doar măsuri corecte( &e lngă măsurile economice pentru masele !hineze, se vor luamăsuri pentru a corecta atitudinea lor faţă de Japonia( /stfel, cu siguranţă se va materializacooperarea prietenoasă dintre cele două ţări, bazată pe principiul coe*istenţei şi cooperării d@iUean @et @iUef)( 'e vor lua măsuri pentru a consolida cooperarea economică şi culturală cu Japonia

şi Xanciuuo în zona de ord a !hinei, şi se vor face eforturi pentru a transforma !hina de ordîntr-o zonă specială, unde Japonia, Xanciuuo şi !hina vor crea un front comun împotrivaincursiunilor comuniste din niunea 'ovietică( .n ceea ce priveşte guvernele locale, altele dectcel din !hina de ord, nu se vor întreprinde măsuri suplimentare sau care să obstrucţionezeunificarea sau dezbinarea !hinei(

&rincipiile fundamentale ale politicii noastre în !hina e*puse mai sus, vor sta la baza măsurilor noastre practice( yinnd seama de relaţia noastră cu niunea 'ovietică, în politica noastră în!hina se va acorda prioritate transformării !hinei de ord într-o zonă anticomunistă, pro-

+aponeză şi pro-manciuriană, de obţinere a resurselor pentru programul nostru de apărarenaţională, şi e*pansiunea mi+loacelor de comunicaţie(

U( !onsolidarea bunelor relaţiile dintre ţara noastră şi 'tatele nite ar putea contribui într-o maremăsură la compensarea influenţei britanice şi sovietice( !u toate acestea, ţinnd seama de faptulcă '/ se reînarmează şi urmăreşte cu mare îngri+orare evoluţia politicii noastre !hineze, şi înconformitate cu politica ei tradiţională în *tremul Vrient, e*istă pericolul ca 'tatele nite săsusţină !hina şi să o facă dependentă de Vccident( e asemenea, s-ar putea ca în cele din urmă'/ să creeze o situaţie nefavorabilă politicii noastre împotriva niunii 'ovietice( &rin urmare,trebuie să obţinem susţinerea 'tatelor nite prin respectarea intereselor ei comerciale în !hina(

.n acelaşi timp, noi trebuie să îmbunătăţim relaţiile noastre cu 'tatele nite, bazate peinterdependenţa economică, determinnd astfel 'tatele nite să se abţină de a se implica în

politica noastră în Vrientul .ndepărtat(


27/70

( eoarece evoluţia situaţiei politice în uropa are un impact deosebit asupra /siei de st,trebuie să ne orientăm eforturile spre a diri+a situaţia în beneficiul nostru, în special să ţinemniunea 'ovietică în şah(

a( Xarea Yritanie şi Japonia au mai multe conflicte de interese( yinnd seama de faptul că printre &uterile occidentale Xarea Yritanie are cele mai multe interese în Vrientul .ndepărtatşi, atitudinea altor ţări europene depinde în mare măsură de cea a Xarii Yritanii, estedeosebit de important să îmbunătăţim relaţiile cu Xarea Yritanie( .n acest mod XareaYritanie poate susţine politica noastră faţă de niunea 'ovietică şi poate constitui ocontrapondere împotriva 'ovieticilor, astfel reducnd obstacolele din calea e*pansiuniinoastre( eoarece reglementarea relaţiilor /nglo-+aponeze în !hina vor avea rezultaterăsunătoare, trebuie să luăm măsuri adecvate pentru spargerea bloca+ului din !hina şi pentrureglarea definitivă a relaţiilor /nglo-+aponeze( &utem realiza acest obiectiv prin a determinaXarea Yritanie să recunoască şi să respecte interesele speciale şi vitale ale Japoniei mai alesîn !hina, şi prin respectarea drepturilor şi intereselor Xarii Yritanii acolo( ar trebuie să fim

vigilenţi în ceea ce priveşte Xarea Yritanie, pentru că ar putea intimida Japonia, în comun cucelelalte puteri, în special cu 'tatele nite, niunea 'ovietică şi !hina(

b( Germania şi Japonia întreţin acelaşi tip de relaţii cu niunea 'ovietică( /vnd înconsideraţie relaţia specială dintre )ranţa şi niunea 'ovietică, Germania este cointeresatăsă acţioneze de comun acord cu Japonia în domeniul apărării naţionale şi a politiciianticomuniste( .n aşa fel, trebuie să îmbunătăţim relaţiile noastre cu Germania şi săîntreprindem măsuri pentru a realiza la momentul potrivit colaborarea germano-+aponeză(Xai mult dect att, această relaţie trebuie e*tinsă pentru a determina şi alte state, precum

&olonia, de a relaţiona în scopul de ţine sub control niunea 'ovietică( .n plus, suntnecesare eforturi pentru iluminarea aţiunilor musulmane şi a ţărilor europene şi asiaticevecine niunii 'ovietice, şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu aceste naţiuni(

T( Vcupnd o poziţie importantă în relaţiile noastre comerciale şi fiind o zonă indispensabilă pentru apărarea naţională a `mperiului, precum şi un spaţiu vital pentru dezvoltarea noastrărasială, egiunile 'udice urmează a fi e*aminate în calitate de zonă a e*pansiunii noastre( ar trebuie să realizăm această e*pansiune în mod paşnic şi gradual, iar eforturile noastre trebuie să

prevină provocările altor ţări şi să risipească neîncrederea în ̀ mperiul Japonez(

.n ceea ce priveşte )ilipinele, vom aştepta cu nerăbdare să-şi obţină independenţa deplină şi,dacă va fi nevoie, suntem dispuşi să garantăm neutralitatea lor(

&entru e*tinderea noastră în `ndiile Vrientale Vlandeze, este e*trem de important să risipimneîncrederea popoarelor de aici şi să ni le apropiem( .n caz de necesitate vom încheia un pact deneagresiune cu Vlanda(

hailanda şi alte naţiuni subdezvoltate vor beneficia de consiliere şi asistenţă în baza principiuluinostru de coe*istenţa şi co-prosperitate(

"( !omerţul e*tern nu este numai indispensabil pentru întreţinerea şi ameliorarea vieţiieconomice a naţiunii noastre, dar, de asemenea, contribuie la îmbunătăţirea finanţelor şi la


28/70

respectarea obligaţiilor noastre e*terne( .n situaţia internă şi internaţională actuală este deosebitde important să dezvoltăm la ma*imum comerţul nostru e*terior( /stfel, trebuie consolidăm

puterea noastră economică prin raţionalizarea comerţului e*tern şi în acelaşi timp să obţinemresurse naturale importante prin a+ustarea corespunzătoare a intereselor noastre cu cele ale altor &uteri(

'ursa0 ]ir+ta lainet_s Zati+na@ an ;+rei*n >+@i/ies `nformall\ reported to themperor on #T /ugust #%U"( - http0[[ibiblio(org[pha[timeline[#app]#(html

PACTULUI ANTI>COMINTERN. ACORDUL GERMANO > JAPONEZ er@in, 25 n+ie0rie 19-6

Guvernul `mperial al Japoniei şi Guvernul Germaniei,

!onştiente de faptul că scopul `nternaţionalei !omuniste aşa-numitul Komintern estesubminarea ordinii interne şi violentarea statelor lumii,

!onvinse că toleranţa faţă de interferenţele `nternaţionale !omuniste în afacerile interne ale aţiunilor nu periclitează doar ordinea internă şi bunăstarea socială, dar ameninţă pacea lumii îngeneral,

`ntenţionnd să coopereze în scopul apărării împotriva subversiunii comuniste, au convenit0

Art. =. .naltele &ărţi !ontractante convin să se informeze reciproc privind activităţile`nternaţionale !omuniste, să se consulte cu privire la măsurile necesare de protecţie şi înaplicarea lor(

Art. 2. .naltele &ărţi !ontractante se anga+ează să recomande statelor terţe, securitatea internă acărora este periclitată de activitatea subversivă a `nternaţionalei !omuniste, să adopte măsuridefensive în spiritul prezentului /cord sau să adere la acesta(

Art. -. &rezentul /cord este redactat în limbile germană şi +aponeză, ambele te*te fiind egalautentice( /cordul este încheiat pentru un termen de cinci ani şi intră în vigoare de la datasemnării lui( /mbele &ărţi !ontractante, în timp rezonabil, înainte de e*pirarea prezentului/cord, vor a+unge la o înţelegere privind natura cooperării lor viitoare(

PROTOCOLUL ADIŢIONAL

a /utorităţile competente ale .naltelor &ărţi !ontractante vor realiza un schimb intens deinformaţii privind activităţile `nternaţionale !omuniste, precum şi măsurile e*plicative şidefensive împotriva ̀ nternaţionalei !omuniste

b /utorităţile competente ale .naltelor &ărţi !ontractante vor adopta, în cadrul legislaţieie*istente, măsuri stricte împotriva persoanelor care activează direct sau indirect, în ţară sauîn străinătate, în serviciul `nternaţionalei !omuniste sau spri+ină activităţile subversive aleacesteia

c &entru a facilita cooperarea dintre autorităţile competente ale .naltelor &ărţi !ontractantespecificată la litera a, se creează o !omisie permanentă, care va elabora şi e*amina


29/70

măsurile defensive necesare pentru a contracara activitatea subversivă a `nternaţionalei!omuniste(

ANE@A SECRETĂ 25 n+ie0rie 19-6

Guvernul `mperial al Japoniei şi Guvernul Germaniei,

!onsideră că Guvernului niunii 'ovietice susţine obiectivele `nternaţionalei !omuniste şiintenţionează să facă uz de arme pentru realizarea lor, şi

!onvinse că această situaţie periclitează constant securitatea statelor şi a păcii în lume, şi învederea prote+ării intereselor lor comune convin0

Art. 1. .n cazul în care una dintre &ărţile !ontractante este supusă unui atac neprovocat din partea '' sau e*istă pericolul de a fi atacată neprovocat, cealaltă &arte !ontractantă se

anga+ează să nu întreprindă măsuri care ar putea contribui la facilitarea situaţiei ''(

.n cazul intervenirii situaţiilor de mai sus, &ărţile !ontractante vor discuta imediat măsurilenecesare pentru apărarea intereselor comune(

Art. 2. &e durata acţiunii prezentului /cord, &ărţile se anga+ează să nu încheie, fără o consultare prealabilă, tratate politice, contradictorii prezentului /cord, cu ''(

'ursa0 ^er0anr+t+/+@ , 'igned at Yerlin, ovember ST, #%U"( - http0[[avalon(law(\ale(edu[wwii[tri#(asp, consultat #(```(S]#S

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE POLITICII NAŢIONALE A JAPONIEI

&rincipiile fundamentale ale naţiunii m X+Wutai Z+ ]+n*i este un d0anua@ e eti/f :entru B/+@i@e Bi uniUersit?i@e


30/70

saUan?i gntr+ :eri+a e a*ita?ii s+/ia@e Bi e intensii/are a na?i+na@is0u@ui, X+Wutai n+ ]+n*i :+ate i /+nsierat /a re:rekentatiU :entru ie+@+*ia /are se nu0eBte dsint+ e statf Bi este + i@ie a siste0u@ui 0+nari/. e/?iuni in a/est text au +st in/@use gn a@te 0anua@e eeti/ Bi e@eUii Bi :r+es+rii erau +@i*a?i s /iteas/ Bi s is/ute /+n?inutu@ su. X+Wutai n++n*i, istriuit gn 0ai ine e +u 0i@i+ane e exe0:@are, este /e@ 0ai i0:+rtant +/u0ent

intr+ serie e0is e ^uUernu@


31/70

naţionalismului şi la apariţia fascismului şi nazismului( 'e poate spune că att în Vccident ct şiîn ţara noastră, impasul individualismului a condus deopotrivă la o perioadă de confuzieideologică şi socială, şi la crize‚( /ctualul conflict de idei al poporului nostru, îngri+orarea

pentru viaţă, caracterul confuz al civilizaţiei, toate pot fi îndreptate doar printr-o investigaţiescrupuloasă a naturii intrinsece a ideologiilor Vccidentale şi prin înţelegerea adevăratul sens al

politicii noastre naţionale( Xai mult dect att, s-ar cădea ca acest lucru să se realizeze nu doar îninteresul naţiunii noastre, dar şi al întregii rasei umane, care luptă pentru a găsi o cale de ieşiredin impasul individualismului(

M!0!&"e# "%#0$(

Xisiunea noastră este de a construi o nouă cultură Japoneză prin însuşirea şi transpunerea într-un plan superior al culturilor Vccidentale pe baza politicii noastre naţionale W+Wutai, şi de acontribui în mod conştient la progresul culturii universale( ‚

L%!#l!$#$e# 9! +#$!%$!0'&l

xirul necontenit de .mpăraţi, primind Vracolul )ondatorului aţiunii, domneşte etern asupra`mperiului Japonez( /ceasta este entitatea noastră naţională eternă şi imuabilă( /stfel, bazndu-se pe acest principiu, întreg poporul, unit în suflet ca o măreaţă familie şi dnd ascultare {oinţei`mperiale, scote în evidenţă frumoasele virtuţi ale loialităţii şi pietăţii filiale( iată gloria entităţiinoastre naţionale(((

yara noastră este întemeiată odată cu instituţia `mperială( .mpăratul, descendent din /materasuVmiami, este izvorul vieţii şi activităţilor ţării( / servi împăratul şi a accepta augusta lui voinţă

ca a noastră proprie, este raţiunea care alcătuieşte viaţa noastră istorică în prezent este bazamoralităţii poporului(

Zoialitate înseamnă a venera .mpăratului în calitate de pivot al nostru şi a-l urma fără rezerve(&rin obedienţă absolută se înţelege a ne renega pe noi înşine şi a servi perseverent .mpăratul(Zoialitatea este !alea fundamentală a cetăţenilor şi sursa forţei şi moralităţii noastre( &rinurmare, oferind vieţile noastre .mpăratului nu realizăm un aşa-numit sacrificiu de sine, dar ne

punem sinele nostru mic sub harul său august şi contribuim la îmbunătăţirea vieţii adevărate a poporului şi statului( ‚

A'%"!#.

Vri de cte ori vom reveni la evenimentele de la fondarea ţării şi vom urmări evoluţia noastrăistorică, vom descoperi întotdeauna şi oriunde spiritul de armonie( /rmonia este un produs alrealizărilor importante ale naţiunii şi este puterea care susţine progresul nostru istoric( ste, deasemenea, o !ale umanitară, inseparabilă de viaţa noastră de zi cu zi( 'piritul de armonie esteclădit pe consensul tuturor lucrurilor( /colo unde oamenii se identifică pe ei înşişi ca şi stăpni şiîşi afirmă ego-urile lor, au loc contradicţii, astfel ei montndu-se unii împotriva altora într-oasemenea societate nu poate e*ista armonie( .ntr-o societate a individualismului este posibilă

cooperarea, sacrificiul şi preferinţa, astfel înct să se reglementeze şi atenueze aceste contradicţiişi oamenii să înceteze să se mai monteze unii împotriva altora dar în cele din urmă, tot nu poatee*ista o armonie adevărată( &entru că o societate a individualismului este una a ciocnirilor dintre


32/70

masele populare ‚ şi toată istoria poate fi considerată un război de clasă( 'tructura socială şisistemele politice într-o astfel de societate, precum şi teoriile sociologice, politice şi aşa maideparte, care sunt manifestările lor logice, sunt, în esenţă, diferite de cele din ţara noastră( oar armonia este !alea fundamentală a aţiunii noastre( ‚

Î"2:e!ee

)iecare tip de ideologie străină, importată în ţara noastră, s-ar putea integra probabil în modnatural în !hina, `ndia, uropa sau /merica, unde ele se potrivesc cu caracteristicile rasiale sauistorice ale popoarelor care locuiesc acolo dar în ţara noastră, unde e*istă o organizare politicăunică, este necesar, în primul rnd, ca aceste tipuri de ideologie să fie e*puse unei e*aminări şicontrol rigid, pentru a determina dacă se potrivesc trăsăturilor noastre naţionale(((

.n cteva cuvinte, în timp ce punctele forte ale teoriilor şi conceptelor Vccidentale sunt calităţilelor analitice şi intelectuale, caracteristicile teoriilor şi conceptelor Vrientale sunt calităţile lor

intuitive şi estetice( /cestea sunt tendinţele naturale care apar prin diferenţele rasiale şi istoriceşi cnd le comparăm cu spiritul nostru naţional, conceptele sau modul de viaţă, ne pot a+uta săidentificăm diferenţe enorme şi fundamentale( .n trecut, aţiunea noastră a importat, asimilat şisublimat ideologii !hineze şi `ndiene,

Documents

Documente Japonia. (1)