Documente de Studiat

7/25/2019 Documente de Studiat

1/64

Umanism

Micare spiritual care st la baza Renasterii, aprut n Italia n secolul alXIV-lea i care s-a extins n mod progresiv n uropa apusean p!n n secolulal XVII-lea" a este marcat de rentoarcerea la textele antic#it$ii greco-romane, care servesc ca modele ale modului de via$, de g!ndire i decrea$ie artistic"

Reprezentati%

Miron &ostin

'rigore Urec#e

Ion (eculce

)imitrie &antemir

&lasicism

&lasicismul este individualizat prin caracteristici precum% ra$iunea dominsentimentele, caracterul moralizator acord!nd importan$ unor specii literarecorespunztoare *+abula, satira, comedia, tragedia , persona ele suntcaractere% caracterul avarului *.rpagon , unitate de timp, loc i ac$iune *unsingur cadru, timp scurt, maxim /0#, un singur plan , exces de pudoare,ra1nament, persona e oneste, morale"

Reprezentan$i%

2oileau

3a 4ontaine

5ean Racine


2/64

Iluminism

poca 3uminilor sau poca Ra$iunii este o micare ideologic i cultural,anti+eudal, des+urat n perioada pregtirii i n+ptuirii revolu$iilor din sec"XVII-XIX n $rile uropei"

Reprezentati%

Ion 2udai-)eleanu,6amuil Micu,

7etru Maior,

'#eorg#e 8incai

Romantism

Romantismul se constituie ca mi9care artistic la s+!r9itul secolului al XVIII-lea n.nglia 9i 'ermania, iar n secolul al XIX-lea n 4ran:a" 6-a extins n toat

uropa 9iaproape n toate :rile lumii" &urentul a +ost anticipat depreromantism si a a1rmat speci1cul na:ional, mai ales n .nglia, 'ermania,Italia"

&aracteristici% introduce noi categorii estetice% ur!tul, grotescul, macabrul,+antasticul,aspira:ia spre originalitate, libertatea +ormelor, introducerea de noispecii% drama romantic, medita:ia, poemul 1lozo1c, nuvela istoric, inova:iiprozodice; primatul subiectivismului, al pasiunii, al +anteziei supun!ndu-segenului liric; cultivarea speci1cului na:ional prin istorie, +olclor, natur"


3/64

Reprezentanti%

Victor ?@, de9i din perioada de av!nt a romantismului*=>A@ B =>?@ dateaz c!teva scrieri realiste remarcabile, mai cu seam nliteratura +rancez"Realismul a ptruns n literatura rom!n odat curomantismul 9i clasicismul, de aceea nceputurile realismului rom!nesc suntmarcate de co-prezen:a celorlalte dou curente literare"

)e aceea realismul rom!nesc a +ost mai nt!i ancorat n istorie, con+orminteresului romantic pentru trecut, 9i nu n aspecte sociale contemporane

autorului, con+orm speci1cului su% descrieri amnun:it-realiste de #aine 9iobiceiuri culinare n .lexandru 3pu9neanul, de &ostac#e (egruzzi *=>0@ "

Reprezentanti%

3ev Colstoi

arles )icDens

'ustave 4laubert

6tend#al

Ioan 6lavici

(aturalism


4/64

(aturalismul este o ramur a realismului, o micare literar proeminent las+!ritul secolului XIX n 4ran$a i n restul uropei"

6criitorii naturaliti au +ost inEuen$a$i de ctre teoria evolu$ionist a luiarles )arFin" .cetia credeau c ereditatea unei persoane i mediul decidcaracterul acesteia" Gn timp ce realismul ncearc doar s descrie subiec$ii aacum sunt ei n realitate, naturalismul radicalizeaz principiile estetice alerealismului n direc$ia reprezentrii aspectelor dure, brutale ale realit$ii"

.mbele sunt opuse Romantismului, n care subiec$ii au o simbolisticpro+und, sunt idealistici i cu puteri supranaturale" (aturalismul considera cmediul socio-cultural exercit o inEuen$ absolut cov!ritoare n apari$ia idezvoltarea personalit$ii umane" )e asemenea studiau elemente umanetara$i, alcoolici, criminali, sau persoane alterate genetic de un mediu socialviciat"

Reprezentanti%

mile Hola,

'u de Maupassant

C#eodore )reiser

Craditionalism

Cradi:ionalismul este o orientare B din prima umtate a secolului XX B a

literaturii rom!ne ctre +olclor, ctre civiliza:ia rural, ctre ortodoxie, ntematica operelor literare"6e opune modernismului, n calitatea lui deorientare spre tendin:ele noi din arta occidental"Cradi:ionalismul apare dreptcontinuare a direc:iei inaugurate de J)acia literarK 9i continuat de 5unimea,

n con+ormitate cu speci1cul secolului XX"


5/64

3a inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologiidi+erite cadenumire, dar subordnate traditionalismului%-6emanatorismul *'arabetIbraileanu -7oporanismul *(icolae Iorga

Reprezentanti%

Vasile Voiculescu

3ucian 2laga

&ezar 7etrescu

Ion 7ilat

7arnasianism

7arnasianismul este denumirea unui curent literar de la s+!ritul secolului XIX"7arnasianismul a aprut ca o reac$ie *neo-clasic la romantism, cultivaexpresia impersonal, descriptiv, ornamental i cizelat, raportat lapeisa e exotice, dar i la obiecte de art, crora le consacra poezii devirtuozitate +ormal *sonet, rondel 7arnasianismul promova% impersonalismul;

natura obiectivat B n viziuni ntemeiate pe receptarea strict senzorial alucrurilor; cultivarea +ormelor 1xe de poezie *sonetul, rondelul, glosa, gazeluletc" i a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civiliza$iilor *ar#etipale iinter+eren$iale , al mitologiilor, religiilor, geogra1a liric devenind planetar;surprinderea spa$iilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la celeecuatoriale, i lauda obiectelor sau lucrurilor din s+ere nalte *nestematele,metalele rare "

Reprezentanti%

Ion 7illat

Ion 2arbu

.ustin )obson


6/64

6imbolism

6imbolismul a +ost o micare artistic i literar de la 1nele secolului XIX, carese opunea naturalismului i parnasianismului, potrivit creia valoarea 1ecruiobiect i +enomen din lumea ncon urtoare poate 1 exprimat i desci+rat cua utorul simbolurilor; mod de exprimare, de mani+estare propriu acestuicurent".desea se consider c poe$i ca arles 2audelaire, .rt#ur Rimbaud i7aul Verlaine +ac parte din acest curent, dar 6tep#ane MallarmL e cel care l

ncarneaz cel mai bine n poezie"

)e1nit n sens strict, simbolismul reprezint un cerc literar restr!ns din care+ceau parte poe$i cum ar 1 6tuart Merrill, .lbert 6amain i 5ean MorLas"Ultimul a publicat mani+estul micrii n =>> , n ziarul 3e 4igaro"

Reprezentanti%

.lexandru MacedonsDi

)imitrie .ng#el

'eorge 2acovia

Ion Minulescu

Modernism

Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele

vizuale, ar#itectura, muzica i literatura progresiv care s-a conturat n circatrei decenii nainte de anii =N=@ B =N=0, c!nd artitii s-au revoltat mpotrivatradi$iilor academice i istorice impuse i considerate standard ale secoleloranterioare, ncep!nd cu cele ale secolului al XIV-lea i culmin!nd curigiditatea i Josi1careaK academismului secolului al =N-lea"


7/64

Unii istorici ai artei mpart secolul al XX-lea n perioada modern i ceapostmodern, pe c!nd al$ii le vd ca dou perioade ale aceleiai ere artistice"7rezentul articol prezint micarea care a nceput la 1nele secolului al XIX-lea;pentru arta dup anii =NO@, vede$i articolul despre postmodernism"

Reprezentanti%

3ucian 2laga

Cudor .rg#ezi

Ion 2arbu

4ranz Pa+Da

Marcel 7roust

(eomodernismul

(eomodernismul este un curent ideologic, literar de1nit de spiritul creatorpostbelic, caracterizat prin respingerea +ormelor grave 9i prin redarea temelorgrave ntr-omanier ludic, de oc, ce ascunde ns tragicul" 3iteraturaneomodernist este de1nit printr-un imaginar poetic inedit, limba ambiguu,meta+ore subtile 9i expresie ermetic" (eomodernismul s-a conturat n doar Onumere ale revistei J.lbatrosK editat n =N0= 9icondus de 'eo )umitrescu".ceast nou +orm de mani+estare a modernismului ce se prelunge9te p!nprin anii Q @ este ndreptat cu +a:a spre un trecut exemplar"

Reprezentanti%

'ellu (aum

(ic#ita 6tnescu

Marin 6orescu

xpresionismul


8/64

Gn literatur,expresionismul este adesea considerat o revolt mpotrivarealismului sau naturalismului, o cutare a unei realit:i psi#ologicesau spirituale, iar nuo nregistrare a unor evenimente exterioare surprinse n

secven:a lor logic"(umeroase opere literare rom!ne9ti au intrat n atingerecu expresionismul".st+el, ma oritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui3ucian 2laga pot 1 a1liateacestui curent"

Reprezentanti%

mil (olde

7aul PleeMi#ail 6aulescu

rnst 3udFig - Inc#eiere

&urentul literar de1neste activitatea literara a scriitorilor, dintr-o anumitaperioada de timp, ce au aceleasi principii estetice, +olosite in operele lor"

Cermenul de curent literar de1neste, de asemenea si determinarea socialistorica"

Coate principiile unui curent literar sunt exprimate intr-un program literar,insa acesta nu este su1cient pentru descrierea unui curent" 6inonimul acestuiconcept este cel de Smiscare literaraS, iar un alt termen, insa mult maiindepartat este cel de Sscoala literaraS"

S6coala literaraS reprezinta inEuentele unor personalitati asupra creatiilorliterare dintr-o anumita perioada" Un bun exemplu il constituie articoleleteoretice ale lui Citu Maiorescu asupra perioadei numite Sepoca marilorclasiciS"

.ria curentelor literare este +oarte extinsa deoarece in aceeasi perioada potexista mai multe curente literare si c#iar in aceeasi opera se pot intalniprincipii a mai multor miscari literare" )in acest motiv, este aproape imposibilca un scriitor sa se axeze pe principiile unui singur curent literar"

&ele mai importante curente literare sunt renasterea, clasicismul,romantismul, realismul, simbolismul si avangardismul"

&lasicismul este un curent literar ce a aparut incepand cu secolul al XVII-lea


9/64

in 4ranta, si s-a extins mai apoi in intreaga uropa" Cotalitatea princiipiiloracestui concept literar porneste de la modelele artistice ale .ntic#itatii".ceste principii se bazeaza pe idealul +rumusetii si al armoniei, iar clasicismulaspira la reEectarea realitatii in operele de arta, opere ce il a uta pe om saatinga idealul +rumusetii morale"

&lasicismul se identi1ca in operele unor mari scriitori +rancezi din aceaperioada, precum Moliere, 3a 4ontaine, Racine, 2oileau, 3a 2ru ere"

Crasaturile comune ale operelor acestor scriitori constau in admiratia pentru.ntic#itatea greco-latina, rigoarea compozitionala, cautarea naturalului si averosimilului, gustul pentru masura si ec#ilibru si de asemenea, puritatea siclaritatea stilului"

In literatura romaneasca nu isi +ace prezenta perioada clasicismului" 6inguriiscriitori in ale caror opere se pot observa caracteristici ale acestui curentliterar, sunt Miron &ostin, )imitrie &antemir si ma oritatea scriitorilor

pasoptisti" Insa, aceste urme ale clasicismului sunt imbinate cu elementeclasice, preromantice si romantice" 'eorge &osbuc este unul dintre scriitoriiromani care si-a creat opera tinand cont de ec#ilibru, claritate si sobrietate, sidin acest motiv el este incadrat intr-o zona de Sprelungire a clasicismuluiS"

6criitorii clasici pre+era specii literare precum tragedia, portretul moral,a+orismul, +abula si satira"

)adaismul reprezinta miscarea avangardista ce ia nastere in =N= subconducerea lui Cristan Czara" .cesta, impreuna cu intelectualii, dezertorii,re+ugiatii politici si toti cei care erau impotriva razboiului se reunesc la

cabaretul SVoltaireS, in Huric# * lvetia si incearca sa raspunda absurduluiprin absurd"

)adaismul este in primul rand un spirit de revolta indreptat impotriva nu doara unor principii literare, ci si a unui mod de viata si a unui tip de societate"(egatia dadaista merge pana la anularea sensului limba ului vazut caarti1cial, incapabil sa exprime adevarul sens al vietii"

7rincipiul estetic dadaist este unul bazat pe aleatoriu, ceea ce reprezinta simodul in care sunt compuse poeziile% S7entru a +ace o poezie dadaistaT 3uatiun ziar"T 3uati o perec#e de +oar+eci"T .legeti din ziar un articol care sa aiba

lungimea pe care vreti sa o dati poeziei voastre"T )ecupati articolul"T Caiati cugri a toata cuvintele care +ormeaza respectivul articol si puneti toate acestearticole intr-un saculet"T .gitati-l incetisor"T 6cateti cuvintele unul dupa altul,dispunandu-le in ordinea in care le veti extrage"T &opiati-le cuviincios" 7oeziava va semana"T 6i iata-va un scriitor in1nit de original si inzestrat, cu osensibilitate incantatoare, desi, se intelege, neinteleasa de oamenii vulgari"S

.cest +ragment +ace parte din SMani+est despre amorul slab si amorul amarS,


10/64

care, impreuna cu Mani+estul ).). din =N=>, constituie cele mai importantescrieri teoretice ale dadaismului" 7e langa Cristan Czara, ca reprezentanti aicurentului dadaist, se numara si


11/64


12/64

secolul XIX 1ind marcat de subiectivitate, de emotie si de eul liric" &reatiaromanticilor are ca principiu estetic central +olosirea imaginatiei, a +anteziei sinegarea mimesisului *imitatiei " &urentul literar romantic plaseaza in centruloperei artistice individul cu realitatea lui interioara" )in acest motivromantismul merge pe principiul exprimarii libere a sentimentelor si a cultului

eului"Romanticii incearca sa recupereze 1inta originara, ce se aEa in armonie cuUniversul, si dezvolta un interes aparte pentru +olclor, mit, superstitie" &eamai buna dovada a acestui +apt a +ost cultivarea basmului ca specie literara"

7rima etapa a romantismului este plasata in epoca Revolutiei 4ranceze, in.nglia, 'ermania si 4ranta si este caracterizat prin radicalism ideologic,coerenta, vizionarism, simt cosmic si intensitate pasionala" &a reprezentati aiacestei prime perioade romantice sunt ordsFort#, &oleridge, 6#elle , Peats,(ovalis, 3amartine,


13/64

In =>> 5ean Monreas scrie un mani+est literar al simbolismului, prin carevorbeste despre o arta ce neaga gandirea stiinti1ca, rationalista si indeamnala +olosirea cuvintelor rare, a meta+orelor ra1nate si la inoirea limba uluipoetic"

7erioada simbolista a literaturii romane l-a avut ca principal reprezentant pe.lexandru MacedonsDi" 7e langa acesta, simbolismul romanesc a reprezentatde 6te+an 7etica, )imitrie .ng#el, Ion Minulescu, 'eorge 2acovia"

Craditionalismul se re+era la o atitudine culturala si la operele artistice careexprima si care au la baza respectul +ata de valorile traditionale si evitarea+ormelor de expresie moderne, noi" .cest curent literar promoveaza si aparatraditia, vazuta ca o insumare a valorilor ar#aice"

Cermenul de traditionalism +unctioneaza in antiteza cu modernismul, celedoua curente 1ind reprezentative pentru perioada interbelica din literatura

romaneasca" 7unctul de pornire al acestui curent literar este in anul =>0@ inrevista S)acia 3iteraraS, unde in articolul SIntroductieS, Mi#ail Pogalniceanuimpunea conceptul de speci1c prin cele trei surse de inspiratie al operelorliterare% istoria nationala, +olclorul romanesc si natura"

)e asemenea, poporanismul si semanatorismul, aparute la inceputulsecolului XX, au incercat sa prote eze valorile traditiei romanesti, insa auprovocat reactii respingatoare din cauza +aptului ca au exagerat ideea deauto#ton, idealizand de multe ori realitatea" 6criitorii care apartineau acestorideologii au pastrat un atasament exagerat pentru trecut"

alta +orma mult mai nuantata a traditionalismului este S'andirismulS,curent aparut in revista S'andireaS in anul =N/= la &lu " &el care teoretizeazagandirismul este (ec#i+or &rainic prin lucrarea S6ensul CraditieiS" 7rintrescriitorii care au aderat la curentul literar traditionalism, se numara% VasileVoiculescu, 3ucian 2laga, &ezar 7etrescu, Ion 7ilat, .drian Maniu, Ion '#ineasi Matei &aragiale" In operele acestora era promovata o literatura intensspiritualizata cu caracter religios, o literatura in care erau valori1catecredintele romanilor, practice crestine si datini populare"

&urentul literar de1neste activitatea literara a scriitorilor, dintr-o anumitaperioada de timp, ce au aceleasi principii estetice, +olosite in operele lor"

Cermenul de curent literar de1neste, de asemenea si determinarea socialistorica"

Coate principiile unui curent literar sunt exprimate intr-un program literar,insa acesta nu este su1cient pentru descrierea unui curent" 6inonimul acestuiconcept este cel de Smiscare literaraS, iar un alt termen, insa mult maiindepartat este cel de Sscoala literaraS"


14/64

S6coala literaraS reprezinta inEuentele unor personalitati asupra creatiilorliterare dintr-o anumita perioada" Un bun exemplu il constituie articoleleteoretice ale lui Citu Maiorescu asupra perioadei numite Sepoca marilorclasiciS"

.ria curentelor literare este +oarte extinsa deoarece in aceeasi perioada potexista mai multe curente literare si c#iar in aceeasi opera se pot intalniprincipii a mai multor miscari literare" )in acest motiv, este aproape imposibilca un scriitor sa se axeze pe principiile unui singur curent literar"

&ele mai importante curente literare sunt renasterea, clasicismul,romantismul, realismul, simbolismul si avangardismul"

&lasicismul este un curent literar ce a aparut incepand cu secolul al XVII-leain 4ranta, si s-a extins mai apoi in intreaga uropa" Cotalitatea princiipiiloracestui concept literar porneste de la modelele artistice ale .ntic#itatii"

.ceste principii se bazeaza pe idealul +rumusetii si al armoniei, iar clasicismulaspira la reEectarea realitatii in operele de arta, opere ce il a uta pe om saatinga idealul +rumusetii morale"

&lasicismul se identi1ca in operele unor mari scriitori +rancezi din aceaperioada, precum Moliere, 3a 4ontaine, Racine, 2oileau, 3a 2ru ere"

Crasaturile comune ale operelor acestor scriitori constau in admiratia pentru.ntic#itatea greco-latina, rigoarea compozitionala, cautarea naturalului si averosimilului, gustul pentru masura si ec#ilibru si de asemenea, puritatea siclaritatea stilului"

In literatura romaneasca nu isi +ace prezenta perioada clasicismului" 6inguriiscriitori in ale caror opere se pot observa caracteristici ale acestui curentliterar, sunt Miron &ostin, )imitrie &antemir si ma oritatea scriitorilorpasoptisti" Insa, aceste urme ale clasicismului sunt imbinate cu elementeclasice, preromantice si romantice" 'eorge &osbuc este unul dintre scriitoriiromani care si-a creat opera tinand cont de ec#ilibru, claritate si sobrietate, sidin acest motiv el este incadrat intr-o zona de Sprelungire a clasicismuluiS"

6criitorii clasici pre+era specii literare precum tragedia, portretul moral,a+orismul, +abula si satira"

)adaismul reprezinta miscarea avangardista ce ia nastere in =N= subconducerea lui Cristan Czara" .cesta, impreuna cu intelectualii, dezertorii,re+ugiatii politici si toti cei care erau impotriva razboiului se reunesc lacabaretul SVoltaireS, in Huric# * lvetia si incearca sa raspunda absurduluiprin absurd"

)adaismul este in primul rand un spirit de revolta indreptat impotriva nu doara unor principii literare, ci si a unui mod de viata si a unui tip de societate"


15/64

(egatia dadaista merge pana la anularea sensului limba ului vazut caarti1cial, incapabil sa exprime adevarul sens al vietii"

7rincipiul estetic dadaist este unul bazat pe aleatoriu, ceea ce reprezinta simodul in care sunt compuse poeziile% S7entru a +ace o poezie dadaistaT 3uati

un ziar"T 3uati o perec#e de +oar+eci"T .legeti din ziar un articol care sa aibalungimea pe care vreti sa o dati poeziei voastre"T )ecupati articolul"T Caiati cugri a toata cuvintele care +ormeaza respectivul articol si puneti toate acestearticole intr-un saculet"T .gitati-l incetisor"T 6cateti cuvintele unul dupa altul,dispunandu-le in ordinea in care le veti extrage"T &opiati-le cuviincios" 7oeziava va semana"T 6i iata-va un scriitor in1nit de original si inzestrat, cu osensibilitate incantatoare, desi, se intelege, neinteleasa de oamenii vulgari"S

.cest +ragment +ace parte din SMani+est despre amorul slab si amorul amarS,care, impreuna cu Mani+estul ).). din =N=>, constituie cele mai importantescrieri teoretice ale dadaismului" 7e langa Cristan Czara, ca reprezentanti ai

curentului dadaist, se numara si


16/64

Cermenul SrealismS de1neste curentul artistic ce ia nastere in 4ranta, in adoua umatate a secolului al XIX-lea" .cest curent literar apare ca reactieimpotriva romantismului" Crasaturile estetice ale realismului au ca principiude baza obiectivitatea si luciditatea, individul 1ind in+atisat in dimensiunea luisociala"

6criitorii realisti considera ca trebuie sa dea o reprezentare verosimilarealitatii, sa prezinte cu obiectivitate adevarul, sa observe existenta reala sisa adopte un stil sobru, impersonal" .cestia se indreapta spre viata sociala,prezentand persona ul in stransa legatura cu aceasta, ca un produs almediului in care traieste" 7roza realista +oloseste in special analizapsi#ologica si reEectia morala ca mi loace de caracterizare a persona ului"


17/64

'enurile speci1ce acestui curent literar sunt genurile antic#itatii si anume%epopeea, satira, epigrama, biogra1e si de asemenea, tot in aceeasi miscarese incadreaza genuri noi create precum nuvela si sonetul"

Cermenul de romantism desemneaza marea miscare literara ce incepe sa se

mani+este de la s+arsitul secolului al XVIII-lea pana la umatatea secolului alXIX-lea" .cest curent literar a aparut ca o miscare contra rationalismului si aparcurs doua mari etape, cunoscute sub numele de romantism Inalt siromantismul minor"

.utorii romantici au scris din ce in ce mai mult despre propriile sentimente,incercand sa sublinieze drama umana, iubirea tragica, iubirile utopice, intregsecolul XIX 1ind marcat de subiectivitate, de emotie si de eul liric" &reatiaromanticilor are ca principiu estetic central +olosirea imaginatiei, a +anteziei sinegarea mimesisului *imitatiei " &urentul literar romantic plaseaza in centruloperei artistice individul cu realitatea lui interioara" )in acest motiv

romantismul merge pe principiul exprimarii libere a sentimentelor si a cultuluieului"

Romanticii incearca sa recupereze 1inta originara, ce se aEa in armonie cuUniversul, si dezvolta un interes aparte pentru +olclor, mit, superstitie" &eamai buna dovada a acestui +apt a +ost cultivarea basmului ca specie literara"

7rima etapa a romantismului este plasata in epoca Revolutiei 4ranceze, in.nglia, 'ermania si 4ranta si este caracterizat prin radicalism ideologic,coerenta, vizionarism, simt cosmic si intensitate pasionala" &a reprezentati aiacestei prime perioade romantice sunt ordsFort#, &oleridge, 6#elle , Peats,

(ovalis, 3amartine,


18/64

punct de plecare principiul corespondentelor" 7otrivit poetului +rancez arles2audelaire, prin corespondente se intalnesc cele mai di+erite senzatii pentru aexprima ideea unei armonii totale" .cest lucru +ace ca simbolismul sa 1econsiderat un neoromantism"

.rt#our Rimbaud, arles 2audelaire si 6tep#ane Mallarme suntreprezentantii +rancezi ai simbolismului" .cestia, potrivit principiilorsimbolismului, cultivau starile suEetesti vagi, greu de de1nit prin care se+acea legatura dintre universul spiritual si cel 1zic" )e asemenea, poeziasimbolista, din punct de vedere retoric, pune accentul pe muzicalitateaversului si pe sinestezie, imaginile create 1ind totale si complexe" Re+renul siversul liber sunt si ele procedee utilizate de simbolisti la nivel prozodic"

In =>> 5ean Monreas scrie un mani+est literar al simbolismului, prin carevorbeste despre o arta ce neaga gandirea stiinti1ca, rationalista si indeamnala +olosirea cuvintelor rare, a meta+orelor ra1nate si la inoirea limba ului

poetic"7erioada simbolista a literaturii romane l-a avut ca principal reprezentant pe.lexandru MacedonsDi" 7e langa acesta, simbolismul romanesc a reprezentatde 6te+an 7etica, )imitrie .ng#el, Ion Minulescu, 'eorge 2acovia"

Craditionalismul se re+era la o atitudine culturala si la operele artistice careexprima si care au la baza respectul +ata de valorile traditionale si evitarea+ormelor de expresie moderne, noi" .cest curent literar promoveaza si aparatraditia, vazuta ca o insumare a valorilor ar#aice"

Cermenul de traditionalism +unctioneaza in antiteza cu modernismul, celedoua curente 1ind reprezentative pentru perioada interbelica din literaturaromaneasca" 7unctul de pornire al acestui curent literar este in anul =>0@ inrevista S)acia 3iteraraS, unde in articolul SIntroductieS, Mi#ail Pogalniceanuimpunea conceptul de speci1c prin cele trei surse de inspiratie al operelorliterare% istoria nationala, +olclorul romanesc si natura"

)e asemenea, poporanismul si semanatorismul, aparute la inceputulsecolului XX, au incercat sa prote eze valorile traditiei romanesti, insa auprovocat reactii respingatoare din cauza +aptului ca au exagerat ideea deauto#ton, idealizand de multe ori realitatea" 6criitorii care apartineau acestor

ideologii au pastrat un atasament exagerat pentru trecut" alta +orma mult mai nuantata a traditionalismului este S'andirismulS,

curent aparut in revista S'andireaS in anul =N/= la &lu " &el care teoretizeazagandirismul este (ec#i+or &rainic prin lucrarea S6ensul CraditieiS" 7rintrescriitorii care au aderat la curentul literar traditionalism, se numara% VasileVoiculescu, 3ucian 2laga, &ezar 7etrescu, Ion 7ilat, .drian Maniu, Ion '#ineasi Matei &aragiale" In operele acestora era promovata o literatura intens


19/64

spiritualizata cu caracter religios, o literatura in care erau valori1catecredintele romanilor, practice crestine si datini populare"

7ublicitate

6UR6. @A

&lasicism

*6ecolul XVII

Crsturi

&lasicismul este individualizat prin caracteristici precum% ra:iunea dominsentimentele, caracterul moralizator acord!nd importan: unor specii literarecorespunztoare *+abula, satira, comedia, tragedia , persona ele suntcaractere% caracterul avarului *.rpagon , unitate de timp, loc 9i ac:iune *unsingur cadru, timp scurt, maxim /0#, un singur plan , exces de pudoare,ra1nament, persona e oneste, morale"

6e mai pot desprinde 9i alte trsturi ale operei% simetria 9i ec#ilibrulcompozi:iei, concizia 9i rigoarea unor exprimri care capt uneori caracterde sentin:""" Cermenul comport sensuri largi, exprim!nd o atitudine estetic+undamental ce se caracterizeaz prin tendin:a de a observa +enomenele ncontextul universului 9i de a le nc#ega ntr-un sistem propor:ional 9iarmonios, corespunztor +rumosului 9i concordant cu norme rationale care

impun tipuri model, per+ec:iunea, idealul" &urentul se de1ne9te ca o mi9careartistic 9i literar care promoveaz ideile de ec#ilibru 9i armonie a 1in:eiumane, constituite n modele durabile 9i care se pot regsi n timp"

&urentul clasicismului, de1nit ca atitudine estetic +undamental deobservare 9i realizare a unui sistem armonios, stabil, propor:ional, dominat deelementele +rumosului, n concordan: cu norme speci1ce *cele trei unit:i ndramaturgie , tinde spre un tip ideal, ec#ilibrat, senin, al per+ec:iunii +ormelor"6-a mani+estat n toate artele B literatur, pictur, muzic, ar#itectur"

Crsturi% regula celor trei unit:i n dramaturgie *de loc, timp, ac:iune ;puritatea genurilor 9i a speciilor literare; nt!ietatea ra:iunii; imitarea

modelelor greco-romane; cultul pentru adevr 9i natural *n literatur ,in+rumusetarea 9i innobilarea naturii *n pictur ; promovarea virtutii Bpropun!nd un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet *:ip social Bexcep:ional, unic B un model ; natur se subordoneaz idealului uman Bcaracter moralizator" &ultiv trsturi distincte B cura ul, vite ia, generozitateasau la9itatea, avari:ia, naivitatea" 7uritatea stilului, sobrietatea, stil nalt nuamestecul de stiluri" 7rin extensie, termenul se +olose9te 9i pentru a denumiper+ec:iunea, armonia"


20/64

6imbolism

.pare n 4ran:a n a doua umtate a secolului XIX, ca reac:ie mpotrivaparnasianismului" Cermenul este impus de 5ean Moreas, care in =>> scrie unmani+est literar" 7recursorul simbolismului este considerat arles 2audelaire

prin volumul S&oresponden:eS" Crsturi

W utilizarea simbolurilor, simbolul o+erind posibilitatea unei interpretrimultiple"

W cultivarea sugestiei cu a utorul creia sunt puse n eviden: stri suEete9tivagi, con+uze,de melancolie, plictiseal"

W cultivarea elementului muzical,a sonorit:ii verbale"

W existen:a sinesteziei *perceperea simultan a unui ansamblu de senza:ii,auditive,vizuale etc" "

Modernism

*6ecolul XX

Crasaturi

W (egarea valorilor poetice

W Re+uzul capodoperei 9i al ideii de +rumos, de per+ec:iune

W Ruptura de trecut

W Revolta 9i libertatea de exprimare

W riginalitatea 9i tendin:a de a 9oca

W starea de conEict ntre luciditatea con9tiin:ei 9i spaimele necunoscutului

W luciditatea, e+ortul prin care g!ndirea 9i cucere9te adevrurile

W problematica con9tiin:ei nelinistite

W predilec:ia pentru stri limit%co9mar, #alucina:ie, ridicol, grotescW exacerbare a sensibilit:ii, a +acult:ilor perceptive, vederea monstruoas

W drama triste:ii meta1zice, a omului problematic nstrinat de tainelegenezice ale universului

W aspira:ia spre regsirea ec#ilibrului originar


21/64

xpresionism

.vangardism rom!nesc

Crsturi

ste o reac:ie mpotriva incapacit:ii 9tiin:ei, artei 9i literaturii de a stopaizbucnirea primului rzboi mondial" 6us:intorii acestui curent propun nsc#imb o literatur a ira:ionalului"

W &on1rmarea libert:ii absolute a spiritului;

W 3umea existen:ei e o lume a culorilor;

W .rta - expresie pro+und a suEetului uman, 9i nu o reproducere a naturii;

W xplozia sentimentului, starea dion siac;

W (zuin:a spre absolut, ideea escaladrii cerului;W Revolta mpotriva condi:iei umane;

W 6trigtul +r ecou n totul cosmic;

W .1rmarea ideii de supraom care s stp!neasc lumea;

W Imagini puternice, violente, prin care se exprim nelini9tea existen:ial;

W 7ersona ele sunt 1guri generice, simboluri *n teatru ;

W rientarea spre parabol"&onstructivism

Gn Rom!nia, constructivismul s-a concretizat n doctrina revistei&ontimporanul *condus de Ion Vinea 9i mai ales n integralism, bazat pe o+unda:ie constructivist 9i combin!nd elemente din alte curente deavangard precum suprarealismul sau +uturismul"

&urente literare dup =N0O

*6ecolul XX

- 7roletcultism

- Realism socialist

- @6tructuralism

- Ceatrul absurdului


22/64

- 7ostmodernism

- 7oststructuralism

- 4eminism

- ptzecism literar- 4racturism

- )eprimism

*6ecolul XXI

- 'enera:ia /@@@ - Inc#eiere

Ceoreme si de1nitii matematice7rin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec oin1nitate de drepte" 6egmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intredoua puncte" 3ungimea unui segment este un numar pozitiv care arata decateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura"

)oua ung#iuri se numesc suplimentare daca suma masurilor lor este =>@ degrade" )oua ung#iuri se numesc complementare daca suma masurilor loreste N@ de grade" Ung#iurile opuse la var+ au var+ul comun iar latura unuia inprelungirea celuilalt" 6uma masurilor ung#iului cu var+ul intr-un punct a unei

drepte si de aceeasi parte a dreptei este de =>@ de grade"Mediana intr-un triung#i este segmenul pe dreapta determinate de var+ul uneilaturi si mi locul laturei opuse" 3a triung#iul ec#ilateral cele trei medianecoincid cu cele trei bisectoare" &azurile de congruenta ale triung#iuriloroarecare reduce numarul de conditii de la la A su1ciente pentru a arata cadoua triung#iuri sunt congruente"

In general cand avem de demonstrat ca doua segmente sau doua ung#iurisunt cogruente, le incadram in doua tring#iuri despre care vom arata ca suntcongruente cu a utorul cazurilor de congruenta *3U3, 333, U3U " .tunci

con+orm de1nitiei triung#iurilor congruente vom deduce ca si elementelenoastre sunt congruente" 3inia mi locie in triung#i este segmentu de dreaptace uneste mi loacele a doua laturi ale triung#iului"

)aca intr-un triung#i avem o linie mi locie atunci ea este paralela cu a treialatura" Intr-un triung#i linia mi locie este egala cu a doua latura" Masura linieimi locie este egala cu umatatea liniei a treia" 6uma ung#iurilor interioare aleunui triung#i este =>@" Masura unui ung#i exterior al unui triung#i este egala


23/64

cu suma ung#iurilor interioare nealaturate lui" Intr-un triung#i inaltimile suntcongruente"

.ria unui triung#i este umatate din produsul oricarei laturi si a inaltimiicorespunzatoare" Intr-un tring#i dreptung#ic cateta opusa ung#iului de A@

este umatate din ipotenuza" In orice triung#i 1ecare latura este mai micadecat suma celorlalte doua si mai mare decat di+erenta lor" Intr-un triung#ilatura mai mare se opune ung#iului mai mare" Intr-un patrulater convex sumamasurilor ung#iurilor este de A @"

Criung#iul cu latura de @ se numeste triung#i ec#ilateral" 6e numesteparalelogram patrulaterul convex cu laturele opuse paralele" Intr-unparalelogram laturele opuse sunt congruente" Intr-un peralelogram ung#iurileopuse sunt congruente" )aca intr-un patrulater convex doua laturi opuse suntparalele si congruente atunci el este paralelogram"

Intr-un paralelogram diagonalele se in umatatesc" Intr-un paralelogramung#iurile alaturate 1ecarei laturi sunt suplimentare" 6e numeste dreptung#iun paralelogram cu ung#iurile drepte" Intr-un dreptung#i diagonalele suntcongruente" Intr-un triung#i dreptung#ic mediana re+eritoare la ipotenuza areca masura umatate din masura ipotenuzei"

Rombul este un paralelogram cu doua laturi congruente" Intr-un rombdiagonalele sunt perpendiculare Intr-un romb diagonalele sunt bisectoareleung#iurilor opuse" ste patrat rombul cu un ung#i drept" ste patratdreptung#iul cu doua laturi alaturate congr" Crapezul este patrulaterul convexcu doua laturi opuse paralele, iar celalalte neparalele"

7rin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec oin1nitate de drepte" 6egmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intredoua puncte" 3ungimea unui segment este un numar pozitiv care arata decateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura"

)oua ung#iuri se numesc suplimentare daca suma masurilor lor este =>@ degrade" )oua ung#iuri se numesc complementare daca suma masurilor loreste N@ de grade" Ung#iurile opuse la var+ au var+ul comun iar latura unuia inprelungirea celuilalt" 6uma masurilor ung#iului cu var+ul intr-un punct a uneidrepte si de aceeasi parte a dreptei este de =>@ de grade"

Mediana intr-un triung#i este segmenul pe dreapta determinate de var+ul uneilaturi si mi locul laturei opuse" 3a triung#iul ec#ilateral cele trei medianecoincid cu cele trei bisectoare" &azurile de congruenta ale triung#iuriloroarecare reduce numarul de conditii de la la A su1ciente pentru a arata cadoua triung#iuri sunt congruente"

In general cand avem de demonstrat ca doua segmente sau doua ung#iuri


24/64

sunt cogruente, le incadram in doua tring#iuri despre care vom arata ca suntcongruente cu a utorul cazurilor de congruenta *3U3, 333, U3U " .tuncicon+orm de1nitiei triung#iurilor congruente vom deduce ca si elementelenoastre sunt congruente" 3inia mi locie in triung#i este segmentu de dreaptace uneste mi loacele a doua laturi ale triung#iului"

)aca intr-un triung#i avem o linie mi locie atunci ea este paralela cu a treialatura" Intr-un triung#i linia mi locie este egala cu a doua latura" Masura linieimi locie este egala cu umatatea liniei a treia" 6uma ung#iurilor interioare aleunui triung#i este =>@" Masura unui ung#i exterior al unui triung#i este egalacu suma ung#iurilor interioare nealaturate lui" Intr-un triung#i inaltimile suntcongruente"

.ria unui triung#i este umatate din produsul oricarei laturi si a inaltimiicorespunzatoare" Intr-un tring#i dreptung#ic cateta opusa ung#iului de A@este umatate din ipotenuza" In orice triung#i 1ecare latura este mai mica

decat suma celorlalte doua si mai mare decat di+erenta lor" Intr-un triung#ilatura mai mare se opune ung#iului mai mare" Intr-un patrulater convex sumamasurilor ung#iurilor este de A @"

Criung#iul cu latura de @ se numeste triung#i ec#ilateral" 6e numesteparalelogram patrulaterul convex cu laturele opuse paralele" Intr-unparalelogram laturele opuse sunt congruente" Intr-un peralelogram ung#iurileopuse sunt congruente" )aca intr-un patrulater convex doua laturi opuse suntparalele si congruente atunci el este paralelogram"

Intr-un paralelogram diagonalele se in umatatesc" Intr-un paralelogram

ung#iurile alaturate 1ecarei laturi sunt suplimentare" 6e numeste dreptung#iun paralelogram cu ung#iurile drepte" Intr-un dreptung#i diagonalele suntcongruente" Intr-un triung#i dreptung#ic mediana re+eritoare la ipotenuza areca masura umatate din masura ipotenuzei"

Rombul este un paralelogram cu doua laturi congruente" Intr-un rombdiagonalele sunt perpendiculare Intr-un romb diagonalele sunt bisectoareleung#iurilor opuse" ste patrat rombul cu un ung#i drept" ste patratdreptung#iul cu doua laturi alaturate congr" Crapezul este patrulaterul convexcu doua laturi opuse paralele, iar celalalte neparalele"

.lgebra - notiuni +undamentale

7roportie" 7roprietatea +undamentala a proportiei

- proportia este o egalitate a doua rapoarte;

- in orice proportieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor;


25/64

.Earea unui termen necunoscut al unei proportii

- un extrem produsul mezilor YsupraS celalalt extrem;

- un mez produsul extremilor YsupraS celalalt mez;

7roportii derivate- aTb cTd Z dTb cTa

- aTb cTd Z aTc bTd

- aTb cTd Z bTa dTc

- aTb cTd Z a+Tb+ cTd

- aTb cTd Z a%+Tb%+ cTd

- aTb cTd Z a[+Tb c[+Td- aTb cTd Z aTb[+ cTd[+

- aTb cTd Z aTb%+ cTd%+

- aTb cTd Z a\bTb c\dTd

- aTb cTd Z a-bTb c-dTd

- aTb cTd Z aTa\b cTc\d

- aTb cTd Z aTb-a cTd-c

- aTb cTd Z aTb a\cTb\d

- aTb cTd Z aTb a-cTb-d

7rocente" .Earea a p] dintr-un numar

- prin notatia p] se intelege pT=@@

- pentru aEarea a p] dintr-un numar dat se e+ectueaza pT=@@ din numarulrespectiv adica pT=@@ inmultit cu numarul dat

.Earea unui numar cand se cunoaste p] din el- intrucat exista un numar necunoscut il vom nota cu x, obtinand pT=@@ dinx a, a 1ind dat, rezulta x a%pT=@@

.Earea raportului procentual

- se numeste raport procentual raportul pT=@@


26/64

- pentru a aEa cat la suta reprezinta numarul a din numarul b, ne +olosim derelatia% a pT=@@ [b sau aTb pT=@@ ^ p =@@ [aTb

7robabilitati

- se numeste probabilitatea realizarii unui eveniment *rezultatul uneiexperiente raportul dintre numarul cazurilor +avorabile realizariievenimentului si numarul cazurilor posibile ale experientei

- probabilitatea unui eveniment se noteaza cu 7*.

- 7*. numarul cazurilor +avorabile evenimentului . T numarul cazurilorposibile ale experientei

7roportionaliate directa

- intre doua multimi 1nite de numere se stabileste o proportionalitate directa

daca se poate +orma un sir de rapoarte egale, di+erite de @, ast+el incatnumaratorii rapoartelor sa 1e elementele primei multimi si numitoriirapoartelor sa 1e elementele celeilalte multimi

- intre _x, , z` si _a, b, c` se stabileste o proportinalitate directa daca% xTa Tb zTc

7roportionalitate inversa

- intre doua multimi 1nite de numere se stabileste o proportionalitate inversa,daca se poate +orma un sir de rapoarte egale, di+erite de @, ast+el incatmultimea primilor +actori ai produselor sa 1e una din multimi, iar multimeacelorlalti +actori sa 1e cealalta multime

- intre _x, , z` si _a, b, c` se stbileste o proportionalitate inversa daca% x [a [ b z [ c

Regula de trei simpla

- 1ind date doua multimi intre care este stabilita o proportionalitate directasau inversa, procedeul de aEare a unuia din elemente se numeste regula detrei simpla

.dunarea si scaderea numerelor intregi" )es+acerea parantezelor-la adunarea numerelor intregi apar trei cazuri%

="ambele numere sunt intregi pozitive *deci naturale ^ suma este sumanumerelor naturale a si b

/"ambele numere sunt intregi negative ^ suma este B* a \ b


27/64

A"un numar este intreg negativ si celalalt intreg pozitiv ^ suma este @ daca% a b " )aca a b e+ectuam operatie de scadere intre modulul mai mare simodulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numarului care era modululmai mare

- se de1neste opusul numarului a ca 1ind Ba si opusul numarului B a ca 1ind a- la scaderea a doua numere intrgi se e+ectueaza operatie de adunare intreprimul numar si opusul celui de-al doilea

- daca in +ata unei paranteze este semnul Y\S atunci se suprima paranteza sisemnul Y\S si se scrie expresia din paranteza nesc#imbata

- daca in +ata unei paranteze este semnul Y-Y atunci se suprima paranteza sisemnul Y-Y si se scrie expresia din paranteza sc#imband semnele

)ivizorii unui numar intreg

- un numar intreg a este divzibil cu un numar intreg b @, daca exista unnumar intreg c ast+el incat a b [ c

- notatie% a % b *a se divide cu b si b a *b divide a

6UR6. @/

Multimea numerelor intregi" Multimi" 7rodus cartezian-vom numi produs cartezian al multimilor . si 2 notat . 2, multimeaperec#ilor * a,b , unde a . si b 2

Relatiile Y S, YfS, Y S, YZS intre numerele rationale

- un numar rational a este mai mare decat un numar rational b, ceea ce sescrie a Z b, daca exista c h ast+el incat a b\c 0/A ObzrNAzvxA

- pe axa numerelor, numarul rational maimmare se va aEa la dreapta celuimai mic

- pentru a compara doua numere rationale se vor aduce la acelasi numitor sise vor compara numaratorii ast+el obtinuti

7uterea unui numar rational

- se va +olosi notatia % a - =Ta zvA Ob/0NAzvvx

cuatii in h


28/64

- se numeste ecuatie propozitia cu o variabila in care variabila trebuie saveri1ce o egalitate

- se numeste solutie a ecuatiei un numar sau mai multe numere care puse inlocul variabilei +ormeaza o propozitie adevarata

- +orma generala a unei ecuatii de gradul I cu o necunoscuta este % ax \ b c, unde a, b, c h

- rezolvarea ecuatiei inseamna gasirea solutiilor % ax \ b c Z ax c bZ x c bTa , a @

(umere reale

- se numesc numere irationale acele numere care scrise zecimal au oin1nitate de ci+re in dreapta virgulei care nu se repeta periodic

- de1nim multimea numerelor reale ca 1ind reuniunea dintre multimea h anumerelor rationale si multimea numerelor irationale

reguli de calcul in R %

- ajb \ cjb * a\c jb

- ajb B cjb *a B c jb

- ja kjb ja k b

- ja % jb ja%b

- scoaterea +actorilor de sub radical se e+ectueaza +olosind ja/ a Zja/kb a jb

- introducerea sub radical se e+ectueaza ast+el %

=" a ja/

/" ajb ja/ kb

- se va rationaliza numitorul prin ampli1carea +ractiei aTjb ajb Tb

- pentru ridicarea la putere a unui numar real se va tine seama de *ja n jan

&alcularea mediilor

\ Media aritmetica a numerelor a, a=, a/ ,""" an este % ma a\a=\a/""" an Tn

\ Media aritmetica ponderata a numerelor a, a=, a/ ,""" an avand ponderile p,


29/64

p=, p/, """pn este % m a p a= p= \ a/ p/ \"""\an pn T p=\p/ \""" \pn

\ Media geometrica *proportionala a numerelor pozitive a= si a/ este %

mg ja= ka/

&alcul algebric- doi termeni sunt asemenea daca au aceeasi parte literara" 3a litere identicecorespunzand exponenti identici

- adunarea si scaderea se poate e+ectua numai intre termeni asemenea

- pentru a e+ectua inmultirea se tine seama de %

=" a k*b\c ab \ ac

/"*a\b *c\d ac \ ad \ bc \ bd

+ormule de calcul prescurtat%

="*a \ b / a/ \/ab \ b/

/"*a B b / a/ - /ab \ b/

A"*a B b *a \ b a/ B b/

0"*a \ b \c / a/ \ b/ \ c/ \/ab \/ac \/bc

- pentru a rationaliza +ractia a T bjc \ dje, se va ampli1ca cu bjc B dje

- pentru a e+ectua impartirea se tine seama de % *a \ b \ c % d a%d\b%d\c%d

)escompunerea in +actori

=" metode de descompunere %

scoaterea +actorului comun%

a k b \ a kc a k*b\c

a k b - a kc a k*b - c

/"restrangerea patratului unei sume de doi termeni%a \ /ab \ b *a\b

a - /ab \ b *a - b

A" di+erenta patratelor%

a - b *a B b *a\b


30/64

0" alte metode%

c*a\b \d*a\b *a\b *c\d

x \x*a\b \a k b *x\a *x\b

?" cuatii de gradul I cu doua necunoscute- +orma generala a unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute esteax\b \c @

- o ecuatie de gradul I cu doua necunoscute are o in1nitate de solutii sub+orma perec#ilor *x; -c-ax Tb

- multimea punctelor din plan care sunt solutiile unei ecuatii de gradul I cudoua necunoscute +ormeaza o dreapta numita dreapta solutiilor ecuatiei

6isteme de ecuatii

- +orma generala a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute este %

ax\b c unde a, b, a , b sunt coe1cienti si c, c termeni liberi

a c\b c

- se numeste solutie a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute operec#e de +orma *x, R R care veri+ica ambele ecuatii ale sistemului

- in rezolvarea sistemelor de doua ecuatii cu doua necunoscute se pot intalniurmatoarele situatii%

=" sistemul are o unica solutie

/" sistemul nu are solutii*sistem incompatibil

A" sistemul are o in1nitate de solutii*sistem nedeterminat

7roportie" 7roprietatea +undamentala a proportiei

- proportia este o egalitate a doua rapoarte;

- in orice proportieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor;

.Earea unui termen necunoscut al unei proportii

- un extrem produsul mezilor YsupraS celalalt extrem;

- un mez produsul extremilor YsupraS celalalt mez;

7roportii derivate


31/64

- aTb cTd Z dTb cTa

- aTb cTd Z aTc bTd

- aTb cTd Z bTa dTc

- aTb cTd Z a+Tb+ cTd- aTb cTd Z a%+Tb%+ cTd

- aTb cTd Z a[+Tb c[+Td

- aTb cTd Z aTb[+ cTd[+

- aTb cTd Z aTb%+ cTd%+

- aTb cTd Z a\bTb c\dTd

- aTb cTd Z a-bTb c-dTd- aTb cTd Z aTa\b cTc\d

- aTb cTd Z aTb-a cTd-c

- aTb cTd Z aTb a\cTb\d

- aTb cTd Z aTb a-cTb-d

7rocente" .Earea a p] dintr-un numar

- prin notatia p] se intelege pT=@@

- pentru aEarea a p] dintr-un numar dat se e+ectueaza pT=@@ din numarulrespectiv adica pT=@@ inmultit cu numarul dat

.Earea unui numar cand se cunoaste p] din el

- intrucat exista un numar necunoscut il vom nota cu x, obtinand pT=@@ dinx a, a 1ind dat, rezulta x a%pT=@@

.Earea raportului procentual

- se numeste raport procentual raportul pT=@@

- pentru a aEa cat la suta reprezinta numarul a din numarul b, ne +olosim derelatia% a pT=@@ [b sau aTb pT=@@ ^ p =@@ [aTb

7robabilitati

- se numeste probabilitatea realizarii unui eveniment *rezultatul uneiexperiente raportul dintre numarul cazurilor +avorabile realizarii


32/64

evenimentului si numarul cazurilor posibile ale experientei

- probabilitatea unui eveniment se noteaza cu 7*.

- 7*. numarul cazurilor +avorabile evenimentului . T numarul cazurilorposibile ale experientei

7roportionaliate directa

- intre doua multimi 1nite de numere se stabileste o proportionalitate directadaca se poate +orma un sir de rapoarte egale, di+erite de @, ast+el incatnumaratorii rapoartelor sa 1e elementele primei multimi si numitoriirapoartelor sa 1e elementele celeilalte multimi

- intre _x, , z` si _a, b, c` se stabileste o proportinalitate directa daca% xTa Tb zTc

7roportionalitate inversa- intre doua multimi 1nite de numere se stabileste o proportionalitate inversa,daca se poate +orma un sir de rapoarte egale, di+erite de @, ast+el incatmultimea primilor +actori ai produselor sa 1e una din multimi, iar multimeacelorlalti +actori sa 1e cealalta multime

- intre _x, , z` si _a, b, c` se stbileste o proportionalitate inversa daca% x [a [ b z [ c

Regula de trei simpla

- 1ind date doua multimi intre care este stabilita o proportionalitate directasau inversa, procedeul de aEare a unuia din elemente se numeste regula detrei simpla

.dunarea si scaderea numerelor intregi" )es+acerea parantezelor

-la adunarea numerelor intregi apar trei cazuri%

="ambele numere sunt intregi pozitive *deci naturale ^ suma este sumanumerelor naturale a si b

/"ambele numere sunt intregi negative ^ suma este B* a \ b

A"un numar este intreg negativ si celalalt intreg pozitiv ^ suma este @ daca% a b " )aca a b e+ectuam operatie de scadere intre modulul mai mare simodulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numarului care era modululmai mare

- se de1neste opusul numarului a ca 1ind Ba si opusul numarului B a ca 1ind a


33/64

- la scaderea a doua numere intrgi se e+ectueaza operatie de adunare intreprimul numar si opusul celui de-al doilea

- daca in +ata unei paranteze este semnul Y\S atunci se suprima paranteza sisemnul Y\S si se scrie expresia din paranteza nesc#imbata

- daca in +ata unei paranteze este semnul Y-Y atunci se suprima paranteza sisemnul Y-Y si se scrie expresia din paranteza sc#imband semnele

)ivizorii unui numar intreg

- un numar intreg a este divzibil cu un numar intreg b @, daca exista unnumar intreg c ast+el incat a b [ c

- notatie% a % b *a se divide cu b si b a *b divide a

6UR6. @/

Multimea numerelor intregi" Multimi" 7rodus cartezian

-vom numi produs cartezian al multimilor . si 2 notat . 2, multimeaperec#ilor * a,b , unde a . si b 2

Relatiile Y S, YfS, Y S, YZS intre numerele rationale

- un numar rational a este mai mare decat un numar rational b, ceea ce sescrie a Z b, daca exista c h ast+el incat a b\c 0/A ObzrNAzvxA

- pe axa numerelor, numarul rational maimmare se va aEa la dreapta celuimai mic

- pentru a compara doua numere rationale se vor aduce la acelasi numitor sise vor compara numaratorii ast+el obtinuti

7uterea unui numar rational

- se va +olosi notatia % a - =Ta zvA Ob/0NAzvvx

cuatii in h

- se numeste ecuatie propozitia cu o variabila in care variabila trebuie saveri1ce o egalitate

- se numeste solutie a ecuatiei un numar sau mai multe numere care puse inlocul variabilei +ormeaza o propozitie adevarata


34/64

- +orma generala a unei ecuatii de gradul I cu o necunoscuta este % ax \ b c, unde a, b, c h

- rezolvarea ecuatiei inseamna gasirea solutiilor % ax \ b c Z ax c bZ x c bTa , a @

(umere reale

- se numesc numere irationale acele numere care scrise zecimal au oin1nitate de ci+re in dreapta virgulei care nu se repeta periodic

- de1nim multimea numerelor reale ca 1ind reuniunea dintre multimea h anumerelor rationale si multimea numerelor irationale

reguli de calcul in R %

- ajb \ cjb * a\c jb

- ajb B cjb *a B c jb

- ja kjb ja k b

- ja % jb ja%b

- scoaterea +actorilor de sub radical se e+ectueaza +olosind ja/ a Zja/kb a jb

- introducerea sub radical se e+ectueaza ast+el %

=" a ja/

/" ajb ja/ kb

- se va rationaliza numitorul prin ampli1carea +ractiei aTjb ajb Tb

- pentru ridicarea la putere a unui numar real se va tine seama de *ja n jan

&alcularea mediilor

\ Media aritmetica a numerelor a, a=, a/ ,""" an este % ma a\a=\a/""" an Tn

\ Media aritmetica ponderata a numerelor a, a=, a/ ,""" an avand ponderile p,p=, p/, """pn este % m a p a= p= \ a/ p/ \"""\an pn T p=\p/ \""" \pn

\ Media geometrica *proportionala a numerelor pozitive a= si a/ este %

mg ja= ka/


35/64

&alcul algebric

- doi termeni sunt asemenea daca au aceeasi parte literara" 3a litere identicecorespunzand exponenti identici

- adunarea si scaderea se poate e+ectua numai intre termeni asemenea

- pentru a e+ectua inmultirea se tine seama de %

=" a k*b\c ab \ ac

/"*a\b *c\d ac \ ad \ bc \ bd

+ormule de calcul prescurtat%

="*a \ b / a/ \/ab \ b/

/"*a B b / a/ - /ab \ b/

A"*a B b *a \ b a/ B b/

0"*a \ b \c / a/ \ b/ \ c/ \/ab \/ac \/bc

- pentru a rationaliza +ractia a T bjc \ dje, se va ampli1ca cu bjc B dje

- pentru a e+ectua impartirea se tine seama de % *a \ b \ c % d a%d\b%d\c%d

)escompunerea in +actori

=" metode de descompunere %

scoaterea +actorului comun%

a k b \ a kc a k*b\c

a k b - a kc a k*b - c

/"restrangerea patratului unei sume de doi termeni%

a \ /ab \ b *a\b

a - /ab \ b *a - b

A" di+erenta patratelor%a - b *a B b *a\b

0" alte metode%

c*a\b \d*a\b *a\b *c\d

x \x*a\b \a k b *x\a *x\b


36/64

?" cuatii de gradul I cu doua necunoscute

- +orma generala a unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute esteax\b \c @

- o ecuatie de gradul I cu doua necunoscute are o in1nitate de solutii sub+orma perec#ilor *x; -c-ax Tb

- multimea punctelor din plan care sunt solutiile unei ecuatii de gradul I cudoua necunoscute +ormeaza o dreapta numita dreapta solutiilor ecuatiei

6isteme de ecuatii

- +orma generala a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute este %

ax\b c unde a, b, a , b sunt coe1cienti si c, c termeni liberi

a c\b c

- se numeste solutie a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute operec#e de +orma *x, R R care veri+ica ambele ecuatii ale sistemului

- in rezolvarea sistemelor de doua ecuatii cu doua necunoscute se pot intalniurmatoarele situatii%

=" sistemul are o unica solutie

/" sistemul nu are solutii*sistem incompatibil

A" sistemul are o in1nitate de solutii*sistem nedeterminat

Ceoria relativitatii

Ceoria relativitatii reprezinta in 1zica moderna un ansamblu a doua teorii+ormulate de .lbert instein% relativitatea restransa si relativitatea generala"

Ideea de baza a acestor doua teorii este ca timpul si distantele unuieveniment masurate de doi observatori au, in general, valori di+erite, dar sesupun totdeauna acelorasi legi 1zice" &and doi observatori examineazacon1guratii di+erite, si anume deplasarile lor, una in raport cu cealalta,aplicand regulile logice, se constata ca legile 1zice au in mod necesar oanumita +orma"

Relativitatea restransa, +ormulata in =N@?, s-a nascut din observatia catrans+ormarea care permite sc#imbarea unui sistem re+erential,


37/64

trans+ormarea lui 'alilei, nu este valabila pentru propagarea undelorelectromagnetice, care sunt diri ate de ecuatiile lui MaxFell" 7entru a puteaimpaca mecanica clasica cu electromagnetismul, instein a postulat +aptul caviteza luminii, masurata de doi observatori situati in sisteme re+erentialeinertiale di+erite, este totdeauna constanta *ulterior a demonstrat ca acest

postulat este de +apt inutil, pentru ca viteza constanta a luminii deriva din+ormele legilor 1zice "

Ceoria relativitatii reprezinta in 1zica moderna un ansamblu a doua teorii+ormulate de .lbert instein% relativitatea restransa si relativitatea generala"

Ideea de baza a acestor doua teorii este ca timpul si distantele unuieveniment masurate de doi observatori au, in general, valori di+erite, dar sesupun totdeauna acelorasi legi 1zice" &and doi observatori examineazacon1guratii di+erite, si anume deplasarile lor, una in raport cu cealalta,aplicand regulile logice, se constata ca legile 1zice au in mod necesar o

anumita +orma"Relativitatea restransa, +ormulata in =N@?, s-a nascut din observatia catrans+ormarea care permite sc#imbarea unui sistem re+erential,trans+ormarea lui 'alilei, nu este valabila pentru propagarea undelorelectromagnetice, care sunt diri ate de ecuatiile lui MaxFell" 7entru a puteaimpaca mecanica clasica cu electromagnetismul, instein a postulat +aptul caviteza luminii, masurata de doi observatori situati in sisteme re+erentialeinertiale di+erite, este totdeauna constanta *ulterior a demonstrat ca acestpostulat este de +apt inutil, pentru ca viteza constanta a luminii deriva din+ormele legilor 1zice "

7ublicitate

6UR6. @A

.ceast teorie n care se +ormuleaz legile generale ale +enomenelor 1zice n+orma valabil 9i la viteze relative +oarte mari ale corpurilor, pentru care legile+ormulate n 1zica clasic prerelativist nu mai sunt con1rmate de experien:,poart numele de teoria relativit:ii restr!nse" Relativitatea restr!ns nu esteo teorie 1zic, n sensul c ea nu este teoria vreunui +enomen particular"

Ceoria relativit:ii restr!nse constituie, n esen:, o cinematic 9i ea+ormuleaz baza teoriilor care vor 1 n mod obligatoriu YrelativisteK, dar vorconserva domeniul lor explicativ particular"

Y(u ne putem ndoi de +aptul c teoria relativit:ii a modi1cat pro+undconcep:ia noastr asupra spa:iului 9i timpului" .spectul cel mai incitant alacestei sc#imbri nu const n natura ei special, ci mai degrab n +aptul c


38/64

ea a +ost n genere posibil"K

Y xist un acord general asupra ideii c investiga:iile lui einstein au un merit+undamental mai presusde orice critic pe care am 1 nclina:i s le-o aducem"

le ne-au determinat s g!ndim"K

Muzica clasica

Muzica clasica isi are originea in Renasterea italiana" Re+orma si&ontrare+orma acorda un loc tot mai important cantecului in cursul slu bei,ceea ce da nastere oratoriului in Italia, cantata in tarile germane si mareluimotet in 4ranta" Marii compozitori isi pun in evidenta talentul prin intermediulunui instrument privilegiat, orga, aspirand la titlul de capelmaistru"3a s+arsitulsecolului XVI apare un nou gen, opera ilustrata in = @O de r+eu compus de&laudio Monteverdi" pera castiga teren in 4ranta cu Rameau si 3ull ,iar in.nglia cu 7urcell" &oncertul se modi1ca prin crearea de noi instrumente,vioara si clavecinul" Muzica, de a prezenta in tipul de educatie aristocratica,devine problema pro+esionistilor, deseori aEati in serviciul unui nobil sautraind din comenzi" ." Vivaldi *= O>-=O0> domina concerto, termen caredateaza de la s+arsitul secolului al XVI lea si care desemneaza o opera de o

anumita amploare pentru instrumente si voci"&oncerto grosso, care +olosestela inceput in aceeasi masura toate instrumentele, va ceda treptat loculopozitiei dintre Eaut si vioara, apoi dintre pian si restul orc#estrei, de-a lungula trei miscari; rapida, lenta, rapida"

ol+gang .madeus Mozart *=O? -=ON= " In ciuda unei vieti scurte sine+ericite, el ambogateste traditiile musicale". compus in toate genurile,dand dovada de o inepuizabila inventivitate melodica"Va trebui insa asteptatmi locul secolului XX si venirea marilor muzicologi, a lui .l+red instein inspecial, pentru ca opera sa sa 1e cu adevarat descoperita" . lasat o imensamostenire, alcatuita din sonate, concerte, sim+onii si opera *(unta lui 4igaro,)on 5uan, 4lautul +ermecat "

'eniul lui 3udFig van 2eet#oven *=OO@-=>/O , prin +oarte buna stapanire acompozitiei instrumentale, prin romantismul sau l ric, eclipseaza toticontemporanii" .mploarea operei sale, ca si varietatea acesteia +ac ca2eet#oven sa 1e maestro prin excelenta al inceputului de secol XIX "

7rincipalele sale opere sunt%


39/64

=ON/-=>//% A/ de sonate pentru pian% 7atetica, In lumina lunii, .ppassionata"

=>//-=>/ % =O cvartete"

=ON0-=>@N% N sim+onii% in mi bemol ma or sau roica, in +a ma or sau7astorala"

- un concert pentru vioara"

- o opera, 4idelio *=>=0

- o misa in re, Missa 6olemnis *=>/A

6ursa%FFF"lenusa"ning"com

Muzica clasica isi are originea in Renasterea italiana" Re+orma si

&ontrare+orma acorda un loc tot mai important cantecului in cursul slu bei,ceea ce da nastere oratoriului in Italia, cantata in tarile germane si mareluimotet in 4ranta" Marii compozitori isi pun in evidenta talentul prin intermediulunui instrument privilegiat, orga, aspirand la titlul de capelmaistru"3a s+arsitulsecolului XVI apare un nou gen, opera ilustrata in = @O de r+eu compus de&laudio Monteverdi" pera castiga teren in 4ranta cu Rameau si 3ull ,iar in.nglia cu 7urcell" &oncertul se modi1ca prin crearea de noi instrumente,vioara si clavecinul" Muzica, de a prezenta in tipul de educatie aristocratica,devine problema pro+esionistilor, deseori aEati in serviciul unui nobil sautraind din comenzi" ." Vivaldi *= O>-=O0> domina concerto, termen care

dateaza de la s+arsitul secolului al XVI lea si care desemneaza o opera de oanumita amploare pentru instrumente si voci"&oncerto grosso, care +olosestela inceput in aceeasi masura toate instrumentele, va ceda treptat loculopozitiei dintre Eaut si vioara, apoi dintre pian si restul orc#estrei, de-a lungula trei miscari; rapida, lenta, rapida"

ol+gang .madeus Mozart *=O? -=ON= " In ciuda unei vieti scurte sine+ericite, el ambogateste traditiile musicale". compus in toate genurile,dand dovada de o inepuizabila inventivitate melodica"Va trebui insa asteptatmi locul secolului XX si venirea marilor muzicologi, a lui .l+red instein inspecial, pentru ca opera sa sa 1e cu adevarat descoperita" . lasat o imensa

mostenire, alcatuita din sonate, concerte, sim+onii si opera *(unta lui 4igaro,)on 5uan, 4lautul +ermecat "

'eniul lui 3udFig van 2eet#oven *=OO@-=>/O , prin +oarte buna stapanire acompozitiei instrumentale, prin romantismul sau l ric, eclipseaza toticontemporanii" .mploarea operei sale, ca si varietatea acesteia +ac ca2eet#oven sa 1e maestro prin excelenta al inceputului de secol XIX "
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.lenusa.ning.comhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.lenusa.ning.com


40/64

7rincipalele sale opere sunt%

=ON/-=>//% A/ de sonate pentru pian% 7atetica, In lumina lunii, .ppassionata"

=>//-=>/ % =O cvartete"

=ON0-=>@N% N sim+onii% in mi bemol ma or sau roica, in +a ma or sau7astorala"

- un concert pentru vioara"

- o opera, 4idelio *=>=0

- o misa in re, Missa 6olemnis *=>/A

6ursa%FFF"lenusa"ning"com

7ublicitate

6UR6. @A radiourionline"com

Muzica clasica de1neste mai multe genuri muzicale di+erite, insa inrudite"4ara vreo clasi1care anume, semni1catia uzuala a muzicii clasice este muzicaclasica europeana" )e asemenea, termenul se mai poate re+eri la muzicaclasica a popoarelor din a+ara uropei, precum% muzica clasica persana,muzica clasica indiana sau muzica clasica c#ineza"

In principiu, muzica clasica este compusa si interpretata de artistipro+esionisti +oarte bine instruiti" Muzica clasica este o traditie scrisa, 1indcompusa, scrisa si transmisa prin intermediul partiturilor"

Muzica clasica cuprinde urmatoarele genuri% muzica avangardista, muzica debalet, muzica orc#estrala, muzica de camera, muzica corala, muzica deconcert, muzica de 1lm, muzica de claviatura, muzica de teatru, opera,muzica sim+onica si muzica vocala"

7ianul si 6unetul

7ianul este un instrument muzical cu claviatura +ormat dintr-o cutie mare derezonanta asezata pe trei picioare si dintr-o serie de coarde metalice, carevibreaza cand sunt lovite de niste ciocanele actionate prin apasarea unor
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.lenusa.ning.comhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.lenusa.ning.com


41/64

clape"

7rima +orma de pian dateaza de la umatatea secolului al XII-lea" 3a inceputse numea monocord cu clape, instrument caruia i-au +ost adaugate mai multeclape devenind clavicord" &lavicordul +unctiona, la +el ca pianul de azi, printr-

un mecanism se atingere a coardelor in momentul apasarii clapelor" .bia inanul =O@N, 2artolomeo &risto+ori, un +abricant de clavecine din 7adova,construieste primul pian care +unctiona prin atingerea coardelor cuciocanelele, +ara ca acestea sa ramana in contact cu coarda dupa producereasunetului" )e asemenea, producerea sunetului putea 1 controlata din pedale"7ana in anul =>?@, acest instrument purta numele de piano+orte"

7ianul este de doua tipuri si anume% pianul cu coarda si pianina" &el cu coardaare corzile asezate pe orizontala intr-o carcasa de lemn spri inita de obicei petrei picioare" 6pre deosebire de acesta, pianina are corzile asezate in planvertical si ocupa mult mai putin spatiu"

7ianul este un instrument muzical cu claviatura +ormat dintr-o cutie mare derezonanta asezata pe trei picioare si dintr-o serie de coarde metalice, carevibreaza cand sunt lovite de niste ciocanele actionate prin apasarea unorclape"

7rima +orma de pian dateaza de la umatatea secolului al XII-lea" 3a inceputse numea monocord cu clape, instrument caruia i-au +ost adaugate mai multeclape devenind clavicord" &lavicordul +unctiona, la +el ca pianul de azi, printr-un mecanism se atingere a coardelor in momentul apasarii clapelor" .bia inanul =O@N, 2artolomeo &risto+ori, un +abricant de clavecine din 7adova,

construieste primul pian care +unctiona prin atingerea coardelor cuciocanelele, +ara ca acestea sa ramana in contact cu coarda dupa producereasunetului" )e asemenea, producerea sunetului putea 1 controlata din pedale"7ana in anul =>?@, acest instrument purta numele de piano+orte"

7ianul este de doua tipuri si anume% pianul cu coarda si pianina" &el cu coardaare corzile asezate pe orizontala intr-o carcasa de lemn spri inita de obicei petrei picioare" 6pre deosebire de acesta, pianina are corzile asezate in planvertical si ocupa mult mai putin spatiu"

7ublicitate

6UR6. @A

7ianul *prescurtarea comun a cuv!ntului de origine italian piano+orte esteun instrument muzical +oarte rsp!ndit, n care sunetul este produs de corzimetalice 1xate pe o plac de rezonan: din lemn, lovite de ciocneleacoperite cu p!sl, prin intermediul unei claviaturi" 7ianele moderne au


42/64

corzile montate ntr-un cadru metalic, de obicei turnat din +ont 9i 1nisat culac 9i pulbere de bronz *motiv pentru care este numit, impropriu, 9i Jplac debronzK " .cesta are rolul de a rezista tensiunii mari exercitate de corzi, carealt+el ar de+orma structura din lemn a pianului"

lementele constructivelementele esen:iale pentru producerea sunetului ntr-un pian sunt% corzile

metalice lovite de ciocnelul din lemn cu cap de p!sl, clu9ul pe care sunt1xate corzile prin intermediul unor 9iruri de cuie metalice, 9i care transmitevibra:ia corzii ctre placa de rezonan: din lemn, care are rolul de atrans+orma vibra:ia corzii n unde sonore" &oarda singur produce un sunetaproape inaudibil, datorit supra+e:ei sale +oarte mici, iar placa de rezonan:,care are o supra+a: considerabil mai mare, trans+orm vibra:ia corzii multmai e1cient n sunet, pun!nd n mi9care un volum mare de aer *vezi siimaginea de mai os "

Istoria pianului

7ovestea pianului ncepe la umatatea secolului al XII-lea cu primul sustrmo9 - monocordul cu clape - cruia ulterior i-au +ost adugate mai multecoarde, trans+orm!ndu-se n mult mai cunoscutul clavicord, care +unc:ionaprintr-un mecanism de atingere a coardelor n momentul apsrii clapelor"7!n la nceputul secolului al XV-lea, clavicordul a ungea s aib zece coarde,1ecare dintre ele produc!nd cel pu:in dou note prin atingerea coardelor ndou puncte di+erite pe lungimea acesteia"

Un alt instrument premergtor pianului a +ost clavecinul, care produceasunete atunci c!nd n urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de penede lemn, a9a cum buricul degetelor ciupe9te coardele de c#itar" .cesta avea

ns dezavanta ul de a nu permite celui care cnta s o+ere dinamism muzicii")e9i a +ost des utilizat pe parcursul a dou sute de ani, p!n n secolul alXVIII-lea claviatura sa a ung!nd p!n la opt octave, clavecinul a pierduttreptat teren n +a:a unui nou instrument numit piano+orte" Gn =O@N, italianul2artolomeo &risto+ori din 7adova, +abricant de clavecine, ncepea construc:iaprimului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocnele, +rca acestea s rm!n n contact cu coarda dup producerea sunetului" Gnplus, impactul ciocnelelor putea 1 controlat cu a utorul pedalelor" )enumireade piano+orte, men:inut p!n n =>?@, a +ost dat tocmai datorit acestuiprincipiu de +unc:ionare care permitea ob:inerea unui sunet variat 9i clar, mailung sau mai scurt, mai tare sau mai ncet, n +unc:ie de dorin:a celui careac:iona clapele" Inven:ia lui &risto+ori a +ost men:ionat pentru prima dat n=O==, mpreun cu o sc#i: a instrumentului, ntr-un document scris de ctre4rancesco 6cipione Ma ei, constituind sursa de inspira:ie pentru primagenera:ie de +abrican:i de piane" )e-a lungul vie:ii, 2artolomeo &risto+ori a


43/64

construit aproximativ douzeci de piane, doar trei dintre acestea, caredateaz din anul =O/@, pstrndu-se p!n n zilele noastre n muzee din

uropa 9i 6U."

Cipuri

Instrumentul cunoa9te dou +orme constructive distincte%

7ianul cu coad, n care corzile sunt dispuse pe orizontal ntr-o carcas dinlemn spri init, de obicei, pe trei picioare" 7ianele cu coad se mpart, n+unc:ie de lungime, n urmtoarele categorii%

- 7ian cu coad scurt *lungime =0@-=>@ cm ;

- 7ian cu coad medie *lungime =>@-/A@ cm ;

- 7ian cu coad lung *lungime /A@-A@@ cm - cele mai lungi de /0@ cm

sunt piane de concert"7ianina, n care corzile 9i carcasa sunt dispuse n plan vertical, pentru a ocupamai pu:in spa:iu" 7oate avea nl:imi variabile"

&alitatea sonor a unui pian este propor:ional, de regul, cu lungimeaacestuia *respectiv nl:imea, pentru pianine , mai ales n ceea prive9teclaritatea 9i puterea registrului grav" .ceasta se explic prin posibilitateautilizrii, n pianele cu coad lung, a unor corzi mai lungi 9i a unor plci derezonan: mai bine adaptate +recven:elor di+erite produse de corzi"

7roductori de piane

7rintre cele mai cunoscute 1rme productoare de piane sunt astzi 6teinFaand 6ons *6U. 9i 'ermania , &" 2ec#stein *'ermania , 2lqt#ner*'ermania ,2 sendor+er *.ustria , ama#a *5aponia , PaFai *5aponia "

.lexandru 4lec#tenmac#er

&u .lexandru 4lec#tenmac#er muzica romaneasca inregistreaza un numeprestigios si un moment important in procesul ei de a1rmare si dezvoltare"

.lexandru 4lec#tenmac#er s-a nascut la Iasi, la /A decembrie =>/A, ca 1u allui ristian 4lec#tenmac#er, urist, originar din 2rasov" i-a +acut studiilemuzicale la Iasi si la &onservatorul din Viena *=>AO-=>0@ " )upa reintoarcereasa in tara a avut o bogata si multilaterala activitate, care a constituit ocontributie deosebit de insemnata la dezvoltarea vietii muzicale romanesti"4acind parte din pleiada intelectualitatii care a luat parte activa la revolutiadin =>0> si care a militat pentru in+aptuirea Unirii, .lexandru 4lec#tenmac#erse numara printre marii inaintasi care au luptat cu perseverenta pentru


44/64

dezvoltarea si a1rmarea muzicii romanesti" &a se+ de orc#estra a +unctionat la Ceatrul (ational din 2ucuresti, la &raiova si la Iasi" In aceasta calitate trebuiasa scrie muzica de scena la piesele aEate in repertoriu, dind ast+el la iveala ocreatie +oarte bogata destinata teatrului" .lexandru 4lec#tenmac#er a scrismuzica pentru mai toate piesele romanesti de teatru aparute intre anii =>0@-

=>>@, creind in total circa @@ de piese muzicale, la productiile lui Vasile.lecsandri, &"(egruzzi, Matei Millo s"a" Iata cite-va titluri% &inel-&inel, )oitarani si cinci cirlani, &oana inta, 7iatra din casa, &etatea (eamtului, 4lorinsi 4lorica, 4luierul +ermecat, Razvan si Vidra" 7e linga acestea a scris sinumeroase operete, vodeviluri si cantonete" . compus operetele 2aba AO-=>0@ " )upa reintoarcereasa in tara a avut o bogata si multilaterala activitate, care a constituit ocontributie deosebit de insemnata la dezvoltarea vietii muzicale romanesti"4acind parte din pleiada intelectualitatii care a luat parte activa la revolutiadin =>0> si care a militat pentru in+aptuirea Unirii, .lexandru 4lec#tenmac#erse numara printre marii inaintasi care au luptat cu perseverenta pentrudezvoltarea si a1rmarea muzicii romanesti" &a se+ de orc#estra a +unctionat la

Ceatrul (ational din 2ucuresti, la &raiova si la Iasi" In aceasta calitate trebuiasa scrie muzica de scena la piesele aEate in repertoriu, dind ast+el la iveala ocreatie +oarte bogata destinata teatrului" .lexandru 4lec#tenmac#er a scrismuzica pentru mai toate piesele romanesti de teatru aparute intre anii =>0@-=>>@, creind in total circa @@ de piese muzicale, la productiile lui Vasile.lecsandri, &"(egruzzi, Matei Millo s"a" Iata cite-va titluri% &inel-&inel, )oitarani si cinci cirlani, &oana inta, 7iatra din casa, &etatea (eamtului, 4lorinsi 4lorica, 4luierul +ermecat, Razvan si Vidra" 7e linga acestea a scris sinumeroase operete, vodeviluri si cantonete" . compus operetele 2aba


45/64

.lexandru 4lec#tenmac#er *n" /A decembrie =>/A, Ia9i - d" /> ianuarie =>N>,2ucure9ti , pe numele su complet .lexandru .dol+ 4lec#tenmac#er, a +ost uncompozitor, violonist, diri or 9i pedagog rom!n"

Gn perioada = noiembrie => 0 - => N, .lexandru 4lec#tenmac#er a +ost

director la &onservatorul de Muzic 9i )eclama:iune din 2ucure9ti, institu:iecare a devenit ulterior Universitatea (a:ional de Muzic din 2ucure9ti"

ste autorul primei operete rom!ne9ti, J2aba

. compus, de asemenea, muzica pentru ?? de poetul Vasile .lecsandri, precum 9i primele vodeviluri 9i cupletepentru piesele lui V" .lecsandri 9i c!ntece patriotice"

Gn perioada =>?A-=>?>, .lexandru 4lec#tenmac#er a +ost prezent n &raiovaunde a diri at cu prioritate muzica compus de ele nsu9i, din care putemenumera opereta-vr itorie 2aba = 2ucure9ti

W Rzvan 9i Vidra )ram istoric n ? acte, dup 2ogdan 7etriceicu O 2ucure9ti

W 4ata de la &ozia, per n A acte dup )imitrie 2olintineanu *=>O@,neterminat


46/64

2arocul muzical

)enumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului alXVII- lea si mi locul celui de- al XVIII- lea, este de 2aroc, dar pentru ca dinpunct de vedere muzical aceasta este perioada care pregateste era

clasicismului, barocul mai este cunoscut sub numele de 7reclasicism" In ceeace priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, seconsidera ca preclasicismul incepe odata cu s+arsitul erei 7alestriniene si setermina in momentul mortii marelui 5o#ann 6ebastian 2ac#"

Mari compozitori ai 2arocului muzical

5o#ann 6ebastian 2ac#* = >?-=O?@

&ompozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi-ca si?, inorasul isenac# din tinutul Curingiei B 'ermania, intr-o +amilie a caror inaintasiau +ost muzicanti de pro+esie" Membrii +amiliei 2ac# se intruneau o data pean in una din localitatile turingiene in YconcerteS +amiliale, pentru a-sicomunica repertoriul si noile creatii" Catal lui 2ac#, vestit violonist, l-a invatatsa cante la vioara" 3a varsta de =@ ani micul 5o#ann ramane or+an" )eeducatia si pregatirea sa muzicala s-a ocupat +ratele sau mai mare, 5o#annristop# 2ac#, care l-a invatat sa canta la clavecin si orga" . inceput sacompuna la varsta de =? ani, 1ind in acelasi timp si violonist, clavecinist,organist" )in cele / casatorii ale sale a avut /@ de urmasi dintre care 0 au+ost mari muzicieni% il#elm 4riedman 2ac#, &arl 7#ilip 2ac#, 5o#ann &ristop#4riederic# 2ac# si 5o#ann ristian 2ac#" . studiat si activat in mai multe

centre culturale ale 'ermaniei, stabilindu-se in cele din urma la 3eipzig, caorganist si director muzical al scolii de pe langa catedrala 6+" Coma, unde aramas pana la s+arsitul vietii*=O?@ "

)esi nu a compus opera, 2ac# se situeaza, prin creatia sa, printre cei maimari maestri ai stilului poli+onic"

&reatia instrumentala

6eria de volume &lavecinul bine temperat

7entru orga% sonate, /0 de preludii si =0? de corale, tocatte, +ugi, concerte,triouri si arii;

7entru clavecin% inventiuni la /-A voci, suite, 0> de preludii si +ugi, +anteziietc"

7entru alte instrumente% sonate, suite, preludii;

7entru ansambluri% concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin,


47/64

pentu /,A sau 0 clavecine, concertele brandenburgice, +randa muzicii, .rta+ugii"

&reatia vocala

//? cantate *dintre care /? laice

O motete

? misse *una catolica si patru lut#erane

ratorii de &raciun si 7asti% Magni1cat, 7atimile dupa Matei, Ioan si 3uca

=>? de corale

.rii si lieduri

)enumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului al

XVII- lea si mi locul celui de- al XVIII- lea, este de 2aroc, dar pentru ca dinpunct de vedere muzical aceasta este perioada care pregateste eraclasicismului, barocul mai este cunoscut sub numele de 7reclasicism" In ceeace priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, seconsidera ca preclasicismul incepe odata cu s+arsitul erei 7alestriniene si setermina in momentul mortii marelui 5o#ann 6ebastian 2ac#"

Mari compozitori ai 2arocului muzical

5o#ann 6ebastian 2ac#* = >?-=O?@

&ompozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi-ca si?, inorasul isenac# din tinutul Curingiei B 'ermania, intr-o +amilie a caror inaintasiau +ost muzicanti de pro+esie" Membrii +amiliei 2ac# se intruneau o data pean in una din localitatile turingiene in YconcerteS +amiliale, pentru a-sicomunica repertoriul si noile creatii" Catal lui 2ac#, vestit violonist, l-a invatatsa cante la vioara" 3a varsta de =@ ani micul 5o#ann ramane or+an" )eeducatia si pregatirea sa muzicala s-a ocupat +ratele sau mai mare, 5o#annristop# 2ac#, care l-a invatat sa canta la clavecin si orga" . inceput sacompuna la varsta de =? ani, 1ind in acelasi timp si violonist, clavecinist,organist" )in cele / casatorii ale sale a avut /@ de urmasi dintre care 0 au+ost mari muzicieni% il#elm 4riedman 2ac#, &arl 7#ilip 2ac#, 5o#ann &ristop#4riederic# 2ac# si 5o#ann ristian 2ac#" . studiat si activat in mai multecentre culturale ale 'ermaniei, stabilindu-se in cele din urma la 3eipzig, caorganist si director muzical al scolii de pe langa catedrala 6+" Coma, unde aramas pana la s+arsitul vietii*=O?@ "

)esi nu a compus opera, 2ac# se situeaza, prin creatia sa, printre cei maimari maestri ai stilului poli+onic"


48/64

&reatia instrumentala

6eria de volume &lavecinul bine temperat

7entru orga% sonate, /0 de preludii si =0? de corale, tocatte, +ugi, concerte,triouri si arii;

7entru clavecin% inventiuni la /-A voci, suite, 0> de preludii si +ugi, +anteziietc"

7entru alte instrumente% sonate, suite, preludii;

7entru ansambluri% concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin,pentu /,A sau 0 clavecine, concertele brandenburgice, +randa muzicii, .rta+ugii"

&reatia vocala

//? cantate *dintre care /? laice

O motete

? misse *una catolica si patru lut#erane

ratorii de &raciun si 7asti% Magni1cat, 7atimile dupa Matei, Ioan si 3uca

=>? de corale

.rii si lieduri

7ublicitate6UR6. @A

2aroc *n italian 9i portug#ez 2arocco, n +rancez 9i englez 2aro uedesemneaz simultan o perioad n istoria european dar 9i un curent artisticcare a +ost generat n Roma, Italia, n urul anilor = @@, migr!nd 9i 1ind relativrapid asimilat n celelalte :ri 9i culturi europene, de unde a migrat apoi 9i ncele dou .merici dar 9i n alte pr:i ale lumii" 6tilul baroc se regse9te clar

reprezentat n ar#itectur, dans, 1lozo1e, mobilier, muzic, literatur, pictur,sculptur 9i teatru"

2arocul n muzic

(o:iunea de baroc include 9i un anumit stil muzical, care a aprut pu:in mait!rziu dec!t perioada considerat baroc pentru pictur, sculptur 9iar#itectur" 5o#ann 6ebastian 2ac#, .ntonio Vivaldi 9i 'eorg 4riedric#


49/64

sunt compozitorii cei mai de seam ai stilului muzical baroc"

Unul din elementele speci1ce ale muzicii barocului, aidoma artelor vizualebaroc, este ornamenta:ia bogat, ex#ausiv, uneori superEu" .tunci c!ndbarocul a lsat loc clasicismului n art, acest element a +ost diminuat sensibil

sau c#iar s-a pierdut"4olosirea termenului baroc pentru perioada muzical 9i compozitorii care aucompus n stil baroc este de +olosin: relativ recent, 1ind propus 9i +olositpentru prima dat de &urt 6ac#s n =N=N n limba german" Gn alte limbi,ad ectivului baroc i-au trebuit decenii s se impun" 6pre exemplu, n anii=N @, nc mai existau dispute n cercurile speciali9tilor dac muzica, aparentat!t de di+erit, a compozitorilor 5o#ann 6ebastian 2ac#, 4ran ois &ouperin,

5acopo 7eri 9i .ntonio Vivaldi ar trebui etic#etat la +el, baroc"

(a9terea operei

Gn acest timp bene1c artelor, explicit exprimate prin intermediul stilului baroc,c!nd n muzic repertoriul de concert era clar si bine structurat, s-a nscutopera" Ini:ial, acest gen muzical ce a combinat poezia cu o melodie 9i s-anumit monodie" Ulterior, s-a dezvoltat continuu, av!nd nevoie de timp pentrua evolua 9i a a unge la genul structurat pe care l 9tim azi" )ezvoltarea 9ievolu:ia operei s-au +cut n timpul perioadei artistice 9i stilului numit rococo"

&aracteristici ale muzicii barocului

6intetizarea scriiturii poli+onice vocale a Renasterii *in scopul simpli1cariitesutului melodic conduce catre aparita scriiturii omo+one, pe de-o pare, si atonalitatii +unctionale-gravitationale, pe de alta parte" .st+el, muzicabarocului a nceput prin a 1 omo+onic, dar a devenit poli+onic odat cuapari:ia unor compozitori de talia lui 2ac# 9i


50/64

W 6uite de dansuri -- melodii n aceea9i c#eie armonic, care sunt SmpletiteS mpreun

W 2asso &ontinuo -- o armonie uni1catoare de tip omo+onic, realizat de ctreurmtoarele instrumente% lut, clavecin, violoncel 9i contrabas" .re o

melodie curgtoare de tip soprano 9i +undal solid de tip bas"W 4ug -- Un instrument porne9te o melodie cu o tem 9i este imitat de unaltul ce c!nt o pies poli+onic" .re doar un mod, dar mai multe pr:i *tema,contrasubiectul 9i expunerea "

W 7reludiu -- o introducere muzical la o pies muzical bine structurat"

W &oncerto grosso -- .re dinamic SterasatS pentru c acesta este tipul demelodie; un grup restr!ns c!nt cu un grup mare"

W Cutti -- 4iecare instrument particip la acea bucat muzical"

W 6onat -- 7ies n mai multe par:i c!ntat de unul sau dou instrumente"&ele trei par:i sunt, de obicei, repedeTncetTrepede"

W &oncerto -- 7ies muzical complex c!ntat de un instrument solo 9iorc#estr"

&ompozitori

&!teva exemple de compozitori considera:i reprezentativi ai barocului nmuzic 9i c!teva opere de-ale lor considerate a 1 baroc +r nici un ec#ivoc%

W .rcangelo &orelli *= ?A-=O=A -- &oncerti grossiW 5o#ann 6ebastian 2ac# *= >? - =O?@ -- .rta +ugii

W 4ran ois &ouperin

W 'eorg 4riedric# ? - =O?N -- 6uita Muzica apelor

W 5ean-2aptiste 3ull

W &laudio Monteverdi

W 5acopo 7eriW 5ean-7#ilippe Rameau

W )omenico 6carlatti *= >? - =O?O -- 6onate pentru clavecin

W 'eorg 7#ilipp Celemann *= >= - =O O -- )er Cag des 'eric#ts *Hiua 5udec:ii , =O /


51/64

W .ntonio Vivaldi *= O> - =O0= -- Inspira:ie armonic

+ectele +umatului asupra sanatatii omului

&u totul ca este legalizat, tutunul este un drog" ste drept ca tigarile*comparativ cu drogurile ilegale nu produc o dependenta c#iar asa deputernica, dar contin substante cancerigene +oarte periculoase si determinasi alte imbolnaviri" iar si pentru +umatul pasiv este valabil ca nu exista unprag de siguranta, +ata de care o cantitate mai mica nu ar putea producecancer" 4umatul coloreaza dintii si produce un miros neplacut pentrune+umatori" Reclamele de tigarete sunt a1se colorate si atragatoare, dar subcare scris marunt apare negru-pe-alb si +oarte clar%

Cutunul dauneaza grav sanatatii

6ubstantele daunatoare din +umul de tigarete sunt de / categorii%W nicotina

W substante cancerigene

(icotina este cea care da dependenta% +umatorii se pot lasa cu greu de+umat" Cot nicotina este cea care determina imbolnavirea arterelor" ste vorbade aparitia anevrismului disecant de aorta, ce insemna a+ectarea grava aperetelui celui mai mare vas de sange rezultand dezlipirea straturilorperetelui vascular, cu posibila rupere si moarte" 6i mai important si +oarte

+recvent este ingustarea arterelor cauzata de +umat, care incet-incet conducespre dureri in membrele in+erioare, aparitia gangrenelor necesitandamputatia piciorului" )e +apt amputatia membrului in+erior, de obicei dincoapsa" .poi al celuilalt picior"

7rin ingustarea arterelor coronare, care deservesc si #ranesc inima, rezultadureri de inima si in+arct de inima" Inima este un organ vital, nobil" (-otrans+ormati intr-o scrumiera

&ealalta categorie de boala produsa de +umat este cancerul, in primul rand alorganelor care vin in contact direct cu +umul% cancer de plamani, de laringe,de buze" 6ubstantele cancerigene din tigarete contribuie la aparitia si altorcancere, de ex" gastric, uterin, de prostata, de vezica urinara, etc" )e +apt,cancerul se dezvolta din celule canceroase, la care, sub inEuentasubstantelelor cancerigene Ys-a stricatS si treptat distrug intregul trup" )acavreti intr-adevar sa va lasati de +umat, trebuie sa aveti vointa, autotstapaniresi sa 1ti #otarat" Vreti sa aratati ca )vs" sunteti se+ul si nu invers, nu vreti sa1ti sclavul +umatului" Reducerea numarului tigarilor +umate este demn de+elicitat, dar asa de obicei nu se a unge la izbanda"


52/64

bine sa stabiliti ziua si sa puneti capat dintr-o data, poate legat de ziua deintai a lunii urmatoare si sa va tineti de promisiune luptand cu sine pentru1ecare zi a lunii" .ntrenati-va vointa pentru cuceriri pas-cu-pas, zi de zi% inclipa in care simtiti ca nu mai puteti rezista, spuneti-va in gand% Y doar astazin-o sa +umezS ca sa treaca mai usor ziua aceea"

)istrugeti tigarile ramase si debarasati-va de obiectele ce au legatura cu+umatul% scrumiere, bric#ete, c#ibrituri"

(e+umatorii nu stiu prin ce c#inuri treceti, +ostii +umatori se lauda ca s-aulasat usor B asa ca cel mai bine e sa va lasati de +umat impreuna cu unprieten% necazurile impartasite sunt necazuri in umatatite"

(u vorbiti colegilor despre +aptul ca vreti sa va lasati de +umat% ati 1 subiectullor de discutie si ar 1 curiosi sa stie ce progrese +aceti" vitati +umoarele sicompania +umatoril

Documents

Documente de Studiat