8/16/2019 DMHMS

1/17

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ OVIDIUS CONSTANTA

PROIECT DE MEDICINA MUNCII

AFECTIUNI MUSCULO-SCHELETALE PROFESIONALEALE GATULUI

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:DR. BOGDAN CAMPINEANU

STUDENTI :BADWAN AHMEDABU ARARMOHAMMED

CONSTANTA 2016

8/16/2019 DMHMS

2/17

CUPRINSI. Int !"#$% %II. St&"'#( $#n!&)t% ''1.D%*'n'+''. 2.C&" #( (%,' (&t' (%,&t "% % ,!n!/'& (& (!$#( "% /#n$ . .Et'!(!,'%:3.1.Clasificarea bolilor profesionale. 3.2.Factorii de risc profesionali. .F'3'!4&t!(!,'%:4.1.Suprasolicitarea musculară prelungită. 4.2.Postura de lucru. 5.C&" #( n! !(!,'$:5.1.Sindromul de suprasolicitare repetitivă. 5.2.Cervicalgia. 5.3.Sindromul cervical.5.4.Tendinitele umărului. 5.5. picondilitele. 5.!.Tendinitele pumnului. 5.".Sindromul de

#uervain. 5.$.Sindromul de tunel carpian.6.M!"&('t +' "% % &(#& %: !.1. valuareafunc%ională. !.2. valuarea factorilor ergonomici. !.3. lectromiografia. !.4.&nvestiga%ii

imagistice. .Int% %n+'& t% &4%#t'$ : ".1.Strategii ergonomice. ".2.'inetoterapia (".2.1.Programele de activitate fi)ică *i fitness. ".2.2. +erci%iile terapeutice specifice.

".3.Terapia manuală , masa-ul manual. ".4. iofeedbac/,ul. ".5. lectroterapia.".!.Termoterapia. ".".Terapia alternativă 0 acupunctura. ".$. edica%ia antialgică

BI. C!nt '7#+'' 4% !n&(%A. Int !"#$% %

B. St#"'# %t ! 4%$t' 4 ' 'n" 4 % &(%n+& &n#&( & '/4t!/&t!(!,'%'/# $#(!- $8%(%t'$% (& #t'('3&t! '' 4 !*% '!n&(' "% $&($#(&t!& % )' *&$t! ''

' $ !$#4&+'!n&(' 1. O7'%$t' %. 2. M&t% '&( )' /%t!". . R%3#(t&t% . .D' $#+''

C. St#"'# t% &4%#t'$ 'nt% %n+'!n&( 4 ' 'n" %*'$'%n+& t% &4'%' *'3'$&9'n%t'$% n 'n" !&/%(% $% '$!-7 &8'&(% (& #t'('3&t! '' 4 !*% '!n&(' "%$&($#(&t!& %

1. O7'%$t' %. 2. M&t% '&( )' /%t!" : . R%3#(t&t%. . D' $#+''IV. C!n$(#3'' *'n&(%V. B'7('!, &*'%VI. A7 % '% '

VII. An%;%: An%;& 1C estionar legat de activitatea profesională la calculator. An%;& 2Scrisoare de informare.An%;& Consim%ăm nt informat.An%;& &nde+ul i)abilită%ii

Cervicale.An%;& 5 nali)a corela%iei *i regresiei n func%ie de stadiul evolutiv al

sindroamelor cervico,bra iale profesionale.

C# 'nt% $8%'%:utili)atori profesionali de calculatoare6 afec%iuni musculo,sc eletice

profesionale6 ergonomie6 /inetoterapie specifică.

8/16/2019 DMHMS

3/17

2

8/16/2019 DMHMS

4/17

RE

8/16/2019 DMHMS

5/17

c irurgicale6 aceste ca)uri fiind nsă e+trem de rare n legătură cu activitatea profesionalăcalculator. Tratamentul etiologic este mai degrabă o interven%ie profilactică asuprafactorilor de risc. a-oritatea ca)urilor sunt tratate n regim ambulator6 n cabinetele dfi)io/inetoterapie. bordarea disfunc%iilor musculo,sc eletice ale utili)atorilor profesionalide calculatoare prin antrenament fi)ic este de)bătută n literatura de specialitate sub douăaspecte( antrenament fi)ic general >atingerea *i men%inerea unui nivel adecvat de fitness?antrenament fi)ic specific focali)at pe musculatura implicată >musculatura coloaneivertebrale *i a membrului superior?. lte tratamente discutate sunt( masa-ul manual6electroterapia >T o rată de răspuns de 29?6 constituind lotul de studiu 0 co ortă.

C estionarul cu autoadministrare utili)at a avut la ba)ă parametrii selecta%i din

c estionare similare confirmate pe plan interna%ional. C estionarul cuprinde !2 de

4

8/16/2019 DMHMS

6/17

ntrebări6 structurate n ! grupuri( informa%ii generale6 organi)area activită%ii6 postul *iec ipamentul de lucru6 condi%ii psi o,sociale6 starea de sănătate *i activitatea fi)ică *iapecte ale simptomatologiei musculo,sc eletice >dacă aceasta este pre)entă?. =ntrebărilelegate de simptomatologie vi)ea)ă pre)en%a acesteia n ultimele 12 luni precursoarecompletării c estionarului. Timpul necesar completării c estionarului este de apro+imativ1B , 15 minute.

R%3#(t&t%Caracteristicile demografice ale populaţiei studiate . Componen%a e*antionului

studiat n func%ie de se+ a fost ec ilibrată( 111 bărba%i *i 121 femei. a-oritatea >$$9?

utili)atorilor profesionali de calculatoare lua%i n studiu se ncadrea)ă n grupele de v rstă su

4B de ani. a-oritatea subiec%ilor au raportat un program de lucru de 5 )ileEsăptăm nă >5 9?

*i un program )ilnic de lucru la calculator mai mult de 4 oreE)i > 59?.

Prevalenţa anuală a simptomatologiei musculo-scheletice în populaţia studiată.nali)a datelor a eviden%iat o prevalen%ă anuală de47% a simptomatologiei musculo,

sc eletice n popula%ia de utili)atori profesionali de calculatoare luată n studiu. Studiueviden%iat o rată de prevalen%ă anuală mai mare la femei >54659? comparativ cu bărb>3$6"9?. =n func%ie de locali)are6 cea mai mare prevalen%ă anuală >23639? s,a nreg pentru locali)area cervicală6 urmată de locali)area la nivelul coloanei vertebrale n totalitat>1$6$ 9? la nivel lombar >1!649?6 la nivelul umărului >136 $9?6 membrului superior

totalitate >56!9?6 la nivel toracic >5629?6 la nivelul pumnului >26!9? *i cotului >1."9?. punct de vedere al locali)ărilor corelate cu se+ul6 la bărba%i cea mai mai mare prevalenanuală s,a nregistrat pentru locali)area lombară >1".19? iar la femei pentru locali)areacervicală >34."9?. De)ulatele ob%inute sunt comparabile cu cele din literatură.

nali!a factorilor de risc individuali. m anali)at factorii individuali , se+6 v rstă6vec ime n muncă6 indicele de masă corporală6 nivelul de activitate fi)ică 0 n scopul dstabili posibilul risc repre)entat de ace*tia. Parametrii statisici utili)a%i au fost riscul relativ>DD? cu intervalul de confiden%ă >&C? *i testul c i pătrat . stfel au re)ultat ca factori de risc pentru de)voltarea simptomatologiei musculo,sc eletice la utili)atorii profesionali decalculatoare se+ul feminin >DD 1.416 &C(1.B!,1.$"? *i v rsta peste 4B de ani >DD 1&C(1.B ,1.$ ?.

nali!a factorilor de risc legaţi de condiţiile de muncă. in anali)a riscului au

re)ultat ca factori de risc lega%i de condi%iile de muncă imposibilitatea de a lua pau)e sau

5

8/16/2019 DMHMS

7/17

durata acestora sub 5 minute >DD 1.446 &C(1.1B,1.$ ?. nali) nd datele legate de calitacondi%iilor psi osociale6 am identificat ca factor de risc problemele psi osociale la locul muncă >DD 1.!46 &C(1.21,2.12?. Pe de altă parte a re)ultat că e+isten%a unor cond psi osociale bune la locul de muncă constituie un factor protector pentru apari%isimptomatologiei musculo,sc eletice >DD B.!36 &C(B.4"$,B.$3$?.

nali!a condiţiilor legate de echipament "i postul de lucru. S,a găsit osemnifica%ie statistică n ca)ul asocierii simptomatologiei cu disconfortul termic >DD 1.&C( 1.2!,2.13?6 ventila%ia inadecvată >DD 1.426 &C( 1.B ,1.$5?6 posibilită%ile rereglare a scaunului >DD 1.536 &C(1.1",2.B2?6 lipsa spătarului scaunului sau imposibilitade reglare a acestuia >DD 1."6 &C(1.31,2.1 ?6 lipsa suportului pentru bra%e >DD&C(1.2",2.12? *i cu disconfortul postural >DD 1.!!6 &C(1.2$,2.14?.

nali!a factorilor de risc în funcţie de locali!area simptomelor. Factorii de risc

pentru locali)area cervicală sunt se+ul feminin >DD 3.216 &C(1."$,5."$?6 v rsta peste 4Bani >DD 2.B36 &C(1.2$,3.22?6 durata redusă a pau)elor >DD 1.$6 &C(1.B3,3.12?6 prob psi osociale la locul de muncă > DD 2.$"6 &C(1.",4.$"?6 imposibilitatea de reglarescaunului >DD 1." 6 &C(1.B ,2. 2?6 lipsa suporturilor pentru bra%e >DD 2.26 &C(1.4disconfortul postural > DD 1.!!6 &C(1.B4,2.!3?. Factorii de risc pentru locali)area la nivelumerilor sunt v rsta peste 4B de ani >DD 2.3!6 &C(1.25,4.4!?6 problemele psi osocialelocul de muncă >DD 2.$!6 &C(1.3$,5. 1?6 disconfortul termic >DD 2."16 &C(1.44,5lipsa suporturilor pentru bra%e >DD 2.B"6 &C(1.B ,3. !? *i disconfortul postural >DD&C(1.53,5.53?. Factorii de risc pentru locali)area lombară sunt v rsta peste 4B de an>DD 2.B16 &C(1.12,3.!1?6 indicele de masă corporală & C G 25 >DD 1.$$6 &C(1.Bnivelul redus de activitate fi)ică >sedentarismul? >DD 1.$$6 &C(1.B3,3.42?6 disconfotermic >DD 2.B$6 &C(1.14,3." ?6 imposibilitatea de reglare a scaunului>DD 2.156 &C3.$ ?6 lipsa sau imposibilitatea de reglare a spătarului scaunului >DD 1. 56 &C(1.1,3.lipsa suporturilor pentru bra%e >DD 2.B16 &C(1.12,3.!1? *i disconfortul postural >DD&C(1.B3,3.2!?. Factorii de risc pentru locali)area la nivelul coloanei vertebrale n totalita

sunt se+ul feminin >DD 2.2 6 &C(1.23,4.25?6 lipsa sau imposibilitatea de reglarespătarului scaunului >DD 2.416 &C(1.41,4.11?6 lipsa suporturilor pentru bra%e >DD&C(1.1,3.33? *i disconfortul postural >DD 2.B!6 &C(1.2,3.52?.

nali!a simptomatologiei musculo-scheletice în populaţia studiată. Hotul de

referin%ă este constituit din cei 1B subiec%i care au raportat pre)en%a simptomatologiei.

!

8/16/2019 DMHMS

8/17

a-oritatea subiec%ilor >"$. 9? au legat pre)en%a simptomatologiei de activitate profesională la calculator. a-oritatea celor intervieva%i au afirmat că simptomatologia adebutat după nceperea activită%ii profesionale la calculator >4 .59?. Ha 21.19 dintrsubiec%i simptomatologia a apărut naintea desfă*urării activită%ii profesionale la calculala 2 .49 a apărut nainte *i s,a intensificat după nceperea activită%ii. a-oritatesubiec%ilor au indicat simptomatologie la nivelul coloanei vertebrale6 pe diferite segmenale acesteia >4 65 9 cervical6 119 toracic6 346 9 lombar? sau n totalitate >3$.59?. =n cece prive*te locali)area simptomatologiei la nivelul membrului superior6 cea mai mareinciden%ă a fost semnalată la nivelul umărului( 2 63 9. oar un număr redus de pacien%i indicat simptomatologie la nivelul membrului superior n totalitate6 al cotului *i a pumnului. nali) nd locali)area simptomelor n func%ie de se+ se observă diferen%semnificative statistic pentru frecven%a mai mare la femei a simptomatologiei la nive

cervical >p B.BBB4?6 pentru celelalte locali)ări nee+ist nd diferen%e semnificative stalegate de se+ .Tipurile de simptome raportate sunt predominate de durere >"3.49?6 altesimptome mai frecvente fiind contracturile musculare >25."9? *i pareste)iile >319?. in punct de vedere al diferen%elor legate de se+6 femeile au raportat n număr semnificativ mmare pre)en%a contracturilor >p B.B2?6 n ca)ul celorlalte simptome nee+ist nd difersemnificative statistic legate de se+. Cei mai mul%i subiec%i au pre)entat simptome intensitate medie >5$."9? sau mică >2!.!9?. Pre)en%a simptomelor afectea)ă 7 n mică

măsură8 desfă*urarea activită%ilor cotidiene pentru ma-oritatea >!". 9? subiec%ilsimptomatici intervieva%i. 14."9 dintre subiec%ii cu simptome au raportat că pre)en%acestora nu le afectea)ă deloc activită%ile cotidiene6 iar 1".49 au raportat o afectareimportantă a activită%ilor cotidiene.3$.59 dintre subiec%i au semnalat scăderea capacităde concentrare cau)ată de pre)en%a simptomelor. Deferitor la incapacitatea temporară demuncă din cau)a afec%iunilor musculo,sc eletice profesionale6 ma-oritatea subiec%ii>$5.39? nu au necesitat concediu medical6 $.39 au necesitat mai pu%in de " )ile deconcediu medical. 35.$9 dintre subiec%i au recurs la consulta%ie medicală pentr problemele men%ionate. a-oritatea ca)urilor >4"."9? nu au urmat niciun tratament. intreformele de terapie men%ionate cele mai frecvente au fost medica%ia >349? fi)io/inetoterapia >2 9?. De)ulatele ob%inute sunt comparabile cu cele din literatură.

"

8/16/2019 DMHMS

9/17

II. St#"'# t% &4%#t'$ 'nt% %n+'!n&( 4 ' 'n" %*'$'%n+& t% &4'%' *'3'$&(-9'n%'n" !&/%(% $% '$!-7 &8'&(% (& #t'('3&t! '' 4 !*% '!n&(' "% $&($#(&t!& %

O7'%$t' %:1. valuarea eficien%ei unor programe de terapie fi)icală >electroterapie*i masa-? respectiv terapie fi)ical,/inetică >electroterapie6 masa- *i /inetoterapie specificăaplicate n perioadele de decompensare algică a afec%iunilor cervico,bra iale cronice legade activitatea profesională la calculator. 2. valuarea eficien%ei unui program de e+erci%fi)ice pe termen mediu >! luni?6 posibil de practicat la domiciliu6 cu specificitate pentruregiunea cervico,bra ială *i cu randament optim din punct de vedere temporal.

T'4#( t#"'#(#'.=n decursul a 2 ani >martie 2BB 0 februarie 2B11?6 am reali)at unstudiu terapeutic interven%ional cu o perioadă de monitori)are de ! luni pe pacien%i csindroame cervico,bra iale cronice legate de activitatea profesională la calculator >numite

n continuare 7sindroame cervico,bra iale profesionale8 , SCIP? care au urmat terapie

specifică de recuperare n centre medicale speciali)ate din Timi*oara. Subiec%ii au foinforma%i despre acest studiu *i au semnat consim%ăm ntul informat. in cei 222 subiec%i ncadra%i ini%ial n studiu6 5$ s,au retras pe parcurs6 astfel că la finalul studiurămas 1!4 de subiec%i. nali)a statisică s,a efectuat pentru acest e*antion de 1!4 de subiec%distribui%i n 2 loturi( #otul $ constituit din & de pacienţi care au urmat tratament fi)ical>electroterapie *i masa-? 1B *edin%eE2 săptăm ni6 n ambulatoriul de specialitate6 u>după ! luni? fiind considerat lot de control *i #otul & constituit din7& de pacienţi care auurmat tratament fi)ical,/inetic >electroterapie6 masa- *i /inetoterapie specifică? 1B *edin%esăptăm ni n ambulatoriul de specialitate6 urmat de continuarea programului de e+erci%specifice la domiciliu timp de ! luni.

M%t!"% "% % &(#& %.Pentru colectarea informa%iilor generale6 a celor legate deactivitatea profesională *i de simptomatologia musculo,sc eletică am utili)at c estionaruldin cadrul studiului retrospectiv pre)entat anterior. ceste date au fost completate cue+aminarea clinică a pacien%ilor6 cu aplicarea unor scale de evaluare pentru durere >Sca

nalogică Ji)uală , J S? , prin care am evaluat( nivelul durerii apreciat de pacient lamomentul evaluării6 notat J S6 respectiv cea mai mare durere resim%ită n ultima lunnotată J S 0 *i a unei scale func%ionale cervicale >&ndicele de i)abilitate Cervicală & C?. Pentru măsurărea pragului dureros la presiune >P P? am utili)at algometruelectronic de presiune >Sbmedic6 lgometru tip &&6 Solna6 Suedia? aflat n dotarea Clde Decuperare edicală din cadrul :niversită%ii de edicină *i Farmacie din Craiova.

8/16/2019 DMHMS

10/17

Punctele monitori)ate au fost cele de la nivelul trape)ului superior >mi-locul distan%ei dint procesul spinos C" *i acromion6 bilateral? fiind ales ca referin%ă punctul cu sensibilitatdureroasă ma+imă >P P minim?. Sensibilitatea durerosă la presiune pentru acest punct afost testată *i la evaluările ulterioare >2 săptăm ni *i ! luni?. valuarea respectării măsuriloergonomice recomandate la consulta%ia ini%ială s,a reali)at la evaluarea finală prautoaprecierea de către pacient pe o pe o scală Hic/ert de ! puncte.

Pacien%ii au fost evalua%i ini%ial >T1?6după efectuarea celor 1B *edin%e de terapie n

ambulatoriu6 respectiv la 2 săptăm ni >T2? 0 *i la ! luni >T3? prin( J S 6 & C *i P P. Ha T1*i T3 s,a nregistrat *i durerea ma+imă n ultima lună J S .

M%t!"% "% &7! "& % t% &4%#t'$ 'ducaţie ergonomică. Ha prima vi)ită au fost discutate cu fiecare pacient6

individual6 condi%iile de lucru la calculator *i au fost oferite sfaturi despre ergonomie at

verbal c t *i printr,un material tipărit.(erapia de recuperare în sindroamele cervico-)rahiale profesionale. To%i pacien%ii

inclu*i n studiu au beneficiat ini%ial de un program de 1B *edin%e6 n regim de 1 *edin

>conform normelor Casei

8/16/2019 DMHMS

11/17

toleran%ă. upă cele 1B *edin%e ini%iale6 )ilnice6 pacien%ii din lotul 2 au urmat programe+erci%ii n regim de minimum 3 *edin%eEsăptăm nă6 ! luni6 la domiciliu.

atele ob%inute au fost prelucrate statistic *i repre)entate grafic. Pentru o anali)ăaprofundată a rela%iilor statistice dintre caracteristicile urmărite n studiu s,a apelat *i metoda corela%iei *i regresiei cu model liniar. nali)a regresională s,a efectuat diferen%i

pe fiecare lot *i pe fiecare moment T16 T26 T3 de determinare a stadiul SCIP respectiv.Pentru fiecare anali)ă n parte s,au creat două modele unul ini%ial cu toate variabilele+ogene *i un al doilea n care s,au păstrat doar variabilele care aveau valoare predictivăasupra variabilei endogene stadiu SCIP.

R%3#(t&t%Caracteristicile demografice+ ocupaţionale "i diagnosticul pentru cele & loturi.

Cele 2 loturi sunt comparabile n ceea ce prive*te distribu%ia ca)urilor n func%ie de

remarc ndu,se predominan%a femeilor( $2.!9 femei n lotul 16 respectiv "".$9 femei lotul 2 . Componen%a loturilor a fost comparabilă n ceea ce prive*te v rsta6 & C6 vec

n ocupa%ia actuală6 programul )ilnic de lucru la calculator. Subiec%ii au avut v rste 2!,52 de ani >v rsta medie( 3$6$ ani , lotul 16 3!6 ani ,lotul 2?. Tipurile de diagnostistabilite n urma consulta%iei ini%iale au fost( sindromul de tensiune cervicală E miatrape)ului >$4 pacien%i?6 sindrom dureros radicularEnevralgie cervico,bra ială >5B paciesimptomatologie cervico,bra ială nespecifică >3B pacien%i?. Componen%a loturilor din p

de vedere al diagnosticului a fost comparabilă n cele 2 loturi6 cel mai frecvent diagnosticfost sindromul de tensiune cevicală 0 52.29 n lotul 16 5B9 n lotul 26 respectiv 51.29 dintotalul ca)urilor luate n studiu.

namne)a individuală coroborată cu C estionarul pentru anali)a simptomatologieimusculo,sc eletice profesionale ne,au permis ncadrarea pacien%ilor n cele 3 stadescrise pentru sindroamele de suprasolicitare repetitivă profesională pe care le,am asimilatca stadii SCIP. Pentru a putea urmări evolu%ia pacien%ilor n func%ie de stadiu am introla T1 *i T3 *i Stadiul B6 caracteri)at prin lipsa simptomatologiei musculo,sc eletice.

Parametrii la evaluarea iniţială ,($ . Cele două loturi au fost comparabile relativla valoarea parametrilor de evaluare ini%iali. Structura loturilor a fost comparabilă din puncde vedere al reparti%iei n func%ie de stadiul ini%ial. a-oritatea pacien%ilor din ambeleau fost diagnostica%i cu SCIP stadiul && 0 !5.29 pacien%i din lotul 16 "2.29 pacien%i lotul 2. nali)a regresională la momentul T1 a arătat corela%ia dintre stadiul ini%ial al SCIP

1B

8/16/2019 DMHMS

12/17

*i anumite caracteristice ale pacien%ilor : v rstă6 se+6 numărul de ore petrecute )ilnic lacalculator. stfel v rsta mai naintată6 se+ul feminin *i durata )ilnică de lucru la calculatomai ndelungată se asocia)ă cu stadii mai avansate ale SCIP6 re)ultatele fiind similare cucele din alte studii interna%ionale.

'voluţia parametrilor de evaluare după prima etapă terapeutică ,(& . volu%ialotului 1 din punctul de vedere al stadiului SCIP la T2( $ pacien%i >$."9? au devenitasimptomatici6 32 pacien%i >34.$9? au rămas n acela*i stadiu6 iar pentru 52 pacie>5!.59? stadiul clinic s,a ameliorat6 trec nd de la stadiile && *i &&& la stadiul & *i && pacient nu a avut o evolu%ie negativă cu trecere la un stadiu mai avansat al afec%iun

volu%ia lotului 2 din punctul de vedere al stadiului SCIP la T2( 12 pacien%i >1!.!9? audevenit asimptomatici6 12 pacien%i >1!.!9? au rămas n acela*i stadiu6 iar pentru pacien%i >!!.!9? stadiul clinic s,a ameliorat6 trec nd de la stadiile && *i &&& la stadiul

J S6

& C6 P P? s,au ameliorat semnificativ la pacien%ii din cele 2 loturi >pKB.BB16 Tabel 1au e+istat diferen%e semnificative statistic ntre cele 2 loturi pentru J S *i P P. &nde+func%ional & C s,a ameliorat semnificativ la lotul cu /inetoterapie comparativ cu lotul ctratament fi)ical >p B.B26 Tabel 1?.

T&7%( 1: E !(#+'& 4& &/%t '(! T2-T1V& '&7'(& T1 T2 4>VAS? L!t 1 5.$2LB. " 3.1L1.B KB.BB1/%"'%@DS L!t 2 5.! L1.1 2.!L1.1! KB.BB1

4>> >

8/16/2019 DMHMS

13/17

avut un scor J S ini%ial mai mare au răspuns mai bine la terapie6 stadiul SCIP scă) nd peransamblu mai mult dec t la persoanele care au avut un scor J S ini%ial mai mic.

'voluţia parametrilor de evaluare după / luni ,( 0 . volu%ia lotului 1 din punctulde vedere al stadiului SCIP la T3( 5 pacien%i >5.4 9? au devenit asimptomatici6 "B pacien>"!.19? au rămas n acela*i stadiu6 pentru " pacien%i >".! 9? stadiul clinic s,a amelioratrec nd de la stadiul && la stadiul &6 iar pentru 1B pacien%i >1B. 9? stadiul s,a agravat tde la stadiile B *i & la stadiile & *i &&. volu%ia lotului 2 din punctul de vedere al staSCIP la T3: 1! pacien%i >22 9? au devenit asimptomatici6 4! pacien%i >!49? au rămas acela*i stadiu6 iar pentru 1B pacien%i >149? stadiul clinic s,a ameliorat6 trec nd de la stad&& la stadiul &. J S6 & C6 P P? au fost semnificativi mai bu

pentru lotul 2 care a urmat programul de e+erci%i la domiciliu >Tabel 2?. Pentru lotul >control? evolu%ia parametrilor J S *i & C a fost semnificativ statistic mai bună6 dar nuevolu%ia parametrului P P >Tabel 2?. Compar nd cele 2 loturi evolu%ia parametrilor J S& C a fost semnificativă statistic pentru lotul 2. Tabel 2?.

T&7%( 2: E !(#+'& 4& &/%t '(!T -T2

V& '&7'(& T2 T 4>VAS? L!t 1 3.1L1.B 2.43L1.43 B.B1

/%"'%@DS L!t 2 2.!L1.1! B. "LB.5 KB.BB14>> > B.B2 KB.BB1

PDP? 9P& $/ 2 L!t 1 313."$L5".2! 323.4L!2.5

8/16/2019 DMHMS

14/17

nali!a corelaţiei "i regresiei după / luni,(0 nali) nd coeficien%ii de regresie pentru modelul rafinat al lotului 1 >control? la finalul studiului se poate observa că v rstmai scă)ută6 & C mai mic *i respectarea normelor de ergonomie s,au corelat cu un stadiuSCIP mai scă)ut. Pentru lotul 2 la ! luni6 la aplicarea modelului rafinat6 stadiul SCIP maiscă)ut s,a corelat cu se+ul feminin *i & C mai scă)ut. e remarcat că v rsta *i nivelul derespectare a normelor ergonomice nu a influen%at evolu%ia subiec%ilor care au practe+erci%ii fi)ice la domiciliu.

#imitările studiului sunt legate de perioada de monitori)are de ! luni.onitori)area pacien%ilor pe o perioadă de cel pu%in un an după interven%ia terapeuti

fi)icală sau fi)ical,/inetică6 ar fi utilă pentru urmărirea efectelor terapeutice pe termenlung.

C!n$(#3'' *'n&(%

1. fec%iunile musculo,sc eletice pre)intă o prevalen%ă anuală notabilă la utili)ator profesionali de calculatoare din %ara noastră6 comparabilă cu cea din %ările occidenta

in cercetarea literaturii de specialitate nu am ob%inut date referitoare la prevalen%afec%iunilor musculo,sc eletice la utili)atorii profesionali de calculatoare din Dom niade*i acestea sunt recunoscute *i integrate ca patologie ocupa%ională n tratatele dspecialitate din %ara noastră. Studiul personal6 reali)at pe un număr de 232 de utili)ator profesionali de calculatoare din mai multe institu%ii din %ară6 poate fi considerat debut n domeniu.

2. fec%iunile musculo,sc eletice profesionale sunt boli cu etiologie multifactorială. =n

primul studiu am identificat ca factori de risc lega%i de activitatea la calculator factor

individuali >se+6 v rstă? *i condi%ii legate de muncă >mediu fi)ic6 mediu psi osocia

aspecte de organi)are a muncii?. Cele mai predispuse persoane s,au dovedit a fi femeile

odată cu naintarea n v rstă >peste 4B de ani?. numite circumstan%e *i condi%ii de m

pot fi considerate factori de risc( lipsa sau durata redusă a pau)elor6 condi%ii legate d

mobilier > n special de scaunul de birou? *i postura adoptată n timpul activită%ii

calculator6 precum *i e+isten%a unor probleme legate de atmosfera socială la locul dmuncă. :tili)area c estionarului propus6 legat de condi%iile de muncă *i afec%iunil

musculo,sc eletice este utilă pentru identificarea factorilor de risc. Decunoa*terea acestora

impune o conduită profilactică n medicina ocupa%ională dar *i la nivel legislativ6

Dom nia e+ist nd de-a un cadru legal privind 7cerin%ele minime

13

8/16/2019 DMHMS

15/17

de securitate *i sănătate n muncă referitoare la utili)area ec ipamentelor cu ecran devi)uali)are86 aliniate directivelor europene. Trebuie men%ionat că specificul activită% profesionale la calculator permite o a-ustare facilă *i fără costuri e+agerate a unorfactori dintre cei considera%i ca factori de risc. acă nlocuirea mobilierului presupunanumite costuri6 educa%ia ergonomică legată de postura corectă *i de tempori)areactivită%ii la calculator se poate reali)a n cadrul unor programe de profila+ie6 at primară pentru to%i anga-a%ii6 c t *i secundară *i ter%iară pentru utili)atorii profeside calculatoare care pre)intă de-a simptomatologie musculo,sc eletică6 programeincluse n cadrul consulta%iilor sau n cadrul unor programe de recuperare.

. =n studiul nostru am identificat cele mai frecvente simptome ca fiind locali)ate la nivelcervical *i la nivelul coloanei vertebrale n totalitate6 aceste simptome fiind dureri pareste)ii *i contracturi. Hocali)area lombară a durerilor este raportată frecvent n aces

studiu dar s,a dovedit a fi corelată cu deficien%ele ergonomice ale mobilierului >maales ale scaunului de birou?6 cu persoanele supraponderale sau obe)e *i cu nivelulscă)ut de activitate fi)ică6 astfel că simptomatologia lombară este mai pu%in legatădirect de activitatea la calculator n sine. Hocali)ările la nivelul membrului superior aufost mai rar raportate n acest studiu6 cu e+cep%ia celor de la nivelul umerilor.

. Simptomatologia musculo,sc eletică la utili)atorii profesionali de calculatoareintervieva%i a fost n ma-oritatea ca)urilor de intensitate mică *i medie6 dar cu impaasupra activită%ilor cotidene *i abilită%ilor de concentrare la o treime din ca)uri. Ctoate acestea6 incapacitatea temporară de muncă nu s,a nregistrat dec t la 14."9 dinca)uri6 la mai mult de -umătate dintre acestea fiind sub " )ile. dresabilitatea la medica fost raportată de o treime din numărul de utili)atori de calculatoare simptomatici.Terapia urmată a fost de tip conservator6 mai ales medicamentoasă dar *i fi)ical,/inetică.

5. =n studiul clinic interven%ional pacien%ii au fost utili)atori profesionali de calculatoacu simptomatologie ncadrată ca diagnostic n sindromul de tensiune cervicalăEmialg

trape)ului >51.29?6 sindromul dureros radicularEnevralgie cervico,bra ială >3B.59 precum *i simptomatologie cervicală nespecifică >1$.39?. a-oritatea subiec%ilor dinstudiu au fost femei normoponderale cu v rsta medie de 3".3 ani. in punct de vedereal stadiului evolutiv ma-oritatea subiec%ilor se ncadrea)ă la stadiul &&6 caracteri)at pre)en%a simptomatologiei cervico,bra iale n timpul activită%ii profesionale la

14

8/16/2019 DMHMS

16/17

calculator dar *i n timpul activită%ilor cotidiene e+traprofesionale >casnice6 recreatisportive?6 nivelul parametrilor evalua%i ini%ial corel ndu,se cu intensitatea medidurerii *i di)abilită%iii cervicale. m considerat important să urmărim evolu%ia suterapie n func%ie de stadiile de evolu%ie ale sindroamelor cervico,bra iale profesionaceastă stadiali)are oglindind tocmai interferen%a simptomatologiei cu activitatea profesională *i cu celelalte activită%i cotidiene. volu%ia stadiilor după programeterapeutice propuse s,a dovedit a fi un bun indicator al eficien%ei terapeutice.

6. Tratamentul comple+ de recuperare a avut impact favorabil asupra evolu%ieisimptomatologiei pe termen scurt >2 săptăm ni? cu ameliorarea semnificativă statistica tuturor parametrilor lega%i de durere6 sensibilitate dureroasă la presiune *i parametrilor func%ionali evalua%i6 at t pentru pacien%ii care au urmat numai tratafi)ical >electroterapie *i masa-? c t *i pentru cei care au urmat *i un program de

antrenament prin e+erci%ii fi)ice terapeutice adi%ional tratamentului fi)ical. Dăspunsla cele 2 tipuri de terapie a fost mai bun la persoanele tinere6 normoponderale *i cu ointensitate ini%ială mai mare a simptomatologiei dureroase. e*i perioada deantrenament a fost scurtă re)ultate diferen%iate ntre cele două tipuri de abordărterapeutice s,au observat ncă de la sf r*itul acestei etape6 pacien%ii care au practie+erci%ii specifice pentru musculatura cervico,bra ială nregistr nd re)ultate mai bun

n ceea ce prive*te ameliorarea durerii *i re)ultate semnificative statistic superioare pentru ameliorarea func%ională.

. Programul de e+erci%ii la domiciliu6 efectuat pe o perioadă de ! luni6 a condus lameliorarea marcată a simptomatologiei *i c iar stoparea evolu%iei afec%iunil=mbunătă%irea semnificativă statistic a parametrilor de evaluare a durerii >J S6 P P? a parametrilor func%ionali recomandă acest program ca o alternativă terapeutică petermen mediu *i c iar continuarea sa pe o perioadă mai ndelungată de timp. @ particularitate a acestui program este combinarea e+erci%iilor de antrenament generacu e+erci%iile specifice de tonifiere a musculaturii cervico,bra iale6 re)ult nd astfel u

program comple+ cu un nivel de activitate fi)ică subscris recomandărilor @rgani)a%ieondiale a Sănătă%ii >minim 3B de minute de activitate fi)ică )ilnică?.

. duca%ia pacien%ilor n ceea ce prive*te ergonomia activită%ii la calculator are e pentru men%inerea re)ultatelor terapiei pe termen mediu >! luni?6 fapt eviden%iat

precădere la pacien%ii care au urmat numai etapa terapeutică ini%ială de recuperare

15

8/16/2019 DMHMS

17/17

fi)icală. Ha ace*tia6 men%inerea *i c iar mbunătă%irea u*oară a parametrilor clinfunc%ionali după ! luni de la efectuarea tratamentului se poate e+plica *i prin aten%mai crescută asupra conduitei ergonomice preventive *i respectarea normelor acesteia.

iscu%iile cu pacien%ii privind problemele ergonomice *i re)olvarea lor *i distribu% bro*urilor de educa%ie ergonomică s,au dovedit eficiente6 astfel că propunem utili)arelor n continuare.

. Ha ora actuală nu e+istă g iduri terapeutice pentru afec%iunile musculo,sc eleticlegate de activitatea profesională la calculator. Decomandările cele mai frecvente suntconsilierea ergonomică6 ncura-area activită%ii fi)ice *i terapia prin e+erci%ii. terapiafi)icală sau fi)ical,/inetică descrisă n studiu?6 completat de practicarea programuluide e+erci%ii pentru musculatura cervico,bra ială n aceste intervale. Programul de+erci%ii recomandat poate fi aplicat n orice loca%ie >o sală de sport sau domici pacientului? cu costuri minime. nga-atorii pot fi direct interesa%i n implementare programelor de /inetoterapie *i a tratamentelor de recuperare pentru anga-a%ii cu patologie musculo,sc eletică pre)entă6 costurile acestora fiind u*or recuperate prinscăderea absenteismului din motive medicale *i6 de ce nu6 prin fideli)area anga-a%iloSpeciali*tii n medicina muncii6 precum *i medicii din medicina primară6 au un rsemnificativ n depistarea precoce a problemelor musculo,sc eletice *i de)voltarea6

mpreună cu medicul de recuperare6 a unor programe profilactice a+ate pe educa%ergonomică *i ncura-area practicării activită%ilor fi)ice.

1!