8/17/2019 Display 7494

1/27

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

Claudia HANGA

TEZĂ DE DOCTORAT(REZUMAT)

FACTORI DE NATURĂ SOCIALĂ CARE

INFLUENȚEAZĂ ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘIPROFESIONALĂ A ELEVILOR 

Coordonator ştiinţific:Prof.univ.dr .Elena Zamfir 

ORADEA2015

8/17/2019 Display 7494

2/27

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Introducere ...........................................................................................................5

CAPITOLUL I. TEORII ASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘIPROFESIONALE .........................................................................................19I.1. O perspectivă psiho-socială asupra orientării școlare și profesionale... 20I.1.1. Delimitarea conceptelor de orientare școlară și profesională, carieră,interese................................................................................................................ 20

I.1.2. Teorii psiho-sociale asupra orientării profesionale....................................30I.1.3.Teoria corespondenței persoană-mediu a lui John Holland........................30I.1.4.Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoare la carieră a lui JohnKrumboltz........................................................................................................... 37I.2.O perspectivă sociologică asupra orientării în carieră.............................39I.2.1.Teorii sociologice asupra orientării în carieră.............................................39I.2.2.Stratificare și mobilitate socială..................................................................40I.2.3.Teoria structurii oportunităților a lui Kenneth Roberts...............................48

CAPITOLUL II. FACTORI SOCIALI CARE INFLUENȚEAZĂCONSTITUIREA OPȚIUNILOR ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE ȘIORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ A ELEVILOR.............. 53II.1.Genul............................................................................................................ 55II.2.Factori de la nivelul familiei.........................................................................61II.3.Factori de la nivelul școlii............................................................................ 78

II.3.1.Educația din perspectiva teoriilor sociologice...........................................79II.4.Cercetări realizate în plan internațional și în România privind influențafactorilor sociali în formarea opțiunilor școlare și profesionale a tinerilor.Perspectivă comparativă......................................................................................87

8/17/2019 Display 7494

3/27

CAPITOLUL III. CERCETAREA EMPIRICĂ: INFLUENȚAFACTORILOR DE NATURĂ SOCIALĂ ASUPRA ORIENTĂRIIȘCOLARE ȘI PROFESIONALE A ELEVILOR.......................................... 98III.1.Designul cercetării....................................................................................98III.1.1. Obiectivul cercetării, descrierea eșantionului......................................... 98III.1.2.Ipoteza generală și ipotezele specifice................................................... 101III.1.3.Prezentarea chestionarului utilizat în cadrul anchetei............................ 104III.1.3.a.Itemi privind familia............................................................................104III.1.3.b. Interese școlare și profesionale...........................................................105III.1.3.c.Intenții școlare și profesionale.............................................................105III.1.4.Procedura de colectare a datelor.............................................................105III.2.Analiza și interpretarea indicatorilor cuprinși în chestionar. Rezultatedescriptive........................................................................................................ 106III.2.1.Caracteristici socio-demografice............................................................106

III.2.2. Coeziunea familiei.................................................................................112III.2.3.Venitul familiei....................................................................................... 116III.2.4.Comunitatea religioasă...........................................................................121III.2.5.Interese profesionale...............................................................................124III.2.6.Aspirații școlare și profesionale. Continuarea studiilor......................... 133III.3.Analize cantitative și interpretări cu privire la factorii de naturăsocială ai orientării școlare și profesionale....................................................146III3.1.Mediul de proveniență urban/rural..........................................................146III.3.2.Factori la nivelul familiei....................................................................... 150

III.3.2.a.Tipul familiei....................................................................................... 150III.3.2.b.Părinții................................................................................................. 153III.3.3.Genul...................................................................................................... 167III.3.4.Factori la nivelul școlii...........................................................................170

CAPITOLUL IV.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI................................. 177Sinteza rezultatelor............................................................................................177Discuții.............................................................................................................. 186Limite................................................................................................................ 187

BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 189ANEXE............................................................................................................. 206Lista tabelelor....................................................................................................226Lista figurilor.....................................................................................................227

8/17/2019 Display 7494

4/27

8/17/2019 Display 7494

5/27

ancorați tot mai mult în spațiul virtual. O orientare școlară și profesională

eficientă se poate realiza pornind de la cunoașterea factorilor ce influențează

elevul în perioada de formare a opțiunilor privitoare la viitorul său școlar și

 profesional. Adolescenții petrec tot mai tot mai mult timp în zona virtuală,trăiesc într-o lume în care instabilitatea și viteza de derulare a evenimentelor 

sunt un fapt real, ceea ce reclamă imperios nevoia de repere cât mai realiste și

cât mai eficiente în domeniul pregătirii propriului viitor.

Două dintre instanțele de selecție de seamă din societățile industriale,

validate de studiile de specialitate, sunt familia și școala. (Sorokin, 1927, apud.

Boudon, 1990). De aceea factorii de la nivelul celor două instituții care

influențează constituirea opțiunilor școlare și profesionale au reprezentat

obiectul numeroaselor cercetării empirice pe baza cărora au fost construite teorii

relevante asupra orientării în carieră.

Cercetarea realizată și prezentată în această teză își propune tocmai

testarea unor ipoteze derivate din teoriile psihososociologice și a celor 

sociologice relevante pentru domeniu, la specificul contextului social și

educațional al județului Bihor.

Întrebările cărora lucrarea își propune să le furnizeze răspunsuri se referă

la:

- Care sunt semnificațiile acordate principalelor concepte cu care se va

opera de-a lungul întregului demers de analiză (orientare școlară și profesională,

interese profesionale, carieră profesională, rută profesională, informare

 profesională, consiliere în carieră etc).

- Care sunt principalii factori care influențează procesul de constituire a

opțiunilor școlare și profesionale, ca obiectiv al procesului de orientare școlară

și profesională.

- Identificarea teoriilor fundamentale elaborate în domeniu, privind rolul

factorilor care intervin în cadrul procesului de constituire a opțiunilor școlare și

 profesionale.- Cum se structurează relația dintre factorii sociali și psihosociali în

8/17/2019 Display 7494

6/27

construcția opțiunilor școlare și profesionale în cadrul liceelor din județul Bihor 

și ce mecanisme acționează la acest nivel.

Una dintre teoriile importante al cărei studiu m-a determinat să inițiez

acest demers de cercetare este cea reprezentată de John Holland (1997), careconsideră cariera ca pe un rezultat al interacțiunii individului cu mediul din care

face parte. Concluziile sale privitoare la legătura existentă între factorii de la

nivelul familei, factori cum ar fi coeziunea sa, venitul realizat, structura familiei,

etc și orientarea în profesie a persoanelor (Negovan, 2004), au generat anumite

întrebări, care, susținute fiind și de alte teorii ale carierei, au devenit imbolduri și

fundament pentru această cercetare. Având în vedere complexitatea temei cu

 privire la influența familiei asupra formării opțiunilor de carieră ale tinerilor, am

fost interesată să analizez mai multe aspecte cum ar fi: tipul de familie, mono

sau biparentală, nivelul de educație al părinților, ocupația lor, coeziunea

existentă în familie, venitul realizat în familie.

Sistemul educațional, precum și oportunitatea deschisă prin apartenența

la o anumită familie sunt alți factori sociali (Krumboltz, 2013) care influențează

formarea opțiunilor pentru profesie, și pe care am fost interesată să îi supun

studiului. La aceste două teorii expuse, ale lui Holland și Krumboltz care au

constituit o parte a fundamentării teoretice a lucrării, s-a adăugat analizarea

teoriilor care evidențiază faptul că sistemul stratificării permite existența

mobilității, iar educația joacă un rol important în această direcție. (Boudon, 1974,

Lipset, Bendix, 1991, Riddel, 2013). Teoriile de acest tip susțin că la nivelul

instituției școlare se perpetuează faliile pe care stratificarea socială le atrage

după sine (Hanushek, Wossmann, 2006). Din aceste considerente am fost

interesată să analizez și ideea conform căreia statutul de prestigiu, o anumită

 profesie a părinților care conferă un statut socio-economic deosebit va influența

opțiunea pentru același tip de carieră a copilului, influențând procesul de

reproducție socială și profesională.

Lucrarea a fost structurată în cadrul a patru capitole mari, din care douăau un caracter predominant teoretic, un capitol care redă cercetarea proprie

8/17/2019 Display 7494

7/27

realizată în județul Bihor și ultimul capitol dedicat prezentării concluziilor și

sugestiilor care au rezultat din cercetare.

Capitolul I   este intitulat   TEORII ASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘIPROFESIONALE.

Capitolul își propune în partea de început, să realizeze o analiză dintr-o

perspectivă psiho-socială a procesului de orientare școlară și profesională.

Astfel, secțiunea debutează cu delimitarea conceptelor utilizate de-a

lungul cercetării și cu identificarea sensurilor acordate de literatura de

specialitate principalelor concepte cu care se va opera de-a lungul întregului

demers argumentativ. Este vorba în principal de concepte precum: Orientarea

școlară și profesională; Cariera; Interesele legate de carieră, prezentând șiopțiunea personală, dincolo de diversitatea accepțiunilor cu care sunt utilizate de

diverși autori.

În același capitol sunt prezentate teoriile asupra carierei pe care le-am

considerat ca fiind de cea mai mare relevanță pentru tema propusă. Dintre

teoriile care vizează o perspectivă psiho-sociologică asupra orientării în carieră,

a fost selectată   Teoria corespondenței persoană-mediu a lui John Holland (1997), interesată să clarifice problemele factorilor de mediu precum și a celor 

 personali care intervin în procesul de orientare profesională, accentuând

interacțiunea dintre individ și mediu în alegerea carierei. Conform teoriei lui

Holland, majoritatea indivizilor și mediile lor de muncă pot fi incluși în unul din

cele   șase mari tipuri: Realist, Investigativ, Artistic, Social, întreprinzător și

Convențional, tipuri întâlnite în literatura de specialitate sub acronimul RIASEC.

Modelul propus de Holland este relevant pentru procesul orientării școlare,

întrucât pentru ca procesul orientării școlare și profesionale să fie eficient, este

necesară o bună cunoaștere a tipurilor de interese ale elevului. Pe de altă parte,

obiectivul fundamental al procesului de orientare școlară și profesională îl

reprezintă tocmai realizarea unei concordanțe între profilul personalității unui

elev și profilul muncii pe care urmează să o presteze în viitor. Tocmai pentru că

îl considerăm relevant, am urmărit cu multă atenție structurarea activităților, a

8/17/2019 Display 7494

8/27

abilităților, profesiilor subiecților din eșantionul cercetării proprii în raport cu

cele șase tipuri descrise de Holland, testând în acest sens ipoteze clar delimitate.

Un alt cadru teoretic adecvat în raport cu cercetarea de față, l-am

considerat a fi cel oferit de  Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoarela carieră a lui John Krumboltz   (1994, 2013). Acesta afirmă că personalitatea

și comportamentul uman se dezvoltă mai ales ca o consecință a experiențelor de

învățare. Aceste procese de învățare modelează interesele ocupaționale ale

indivizilor, precum și opțiunile lor în acest domeniu. (Lent, Brown, Hackett,

1994). Preocupat fiind de factorii care determină formarea opțiunilor de carieră

ale tinerilor, autorul conchide că pot fi distinse   patru categorii de factori  care

interacționează între ei, și care determină o multitudine de opțiuni, respectiv:

 zestrea genetică   și calitățile înnăscute ale indivizilor,   condițiile de mediu   și

evenimentele cu care persoana interacționează, (aici încadrându-se variabile ca

sistemul educațional, oportunitățile care se deschid în fața individului ca urmare

a apartenenței la o anumită familie, situația economică existentă, o anumită

legislație, etc), experiențele de învățare și  calitățile asociate abordării sarcinilor.

(Brown, Brooks, 1994).

Pe de altă parte, din   perspectivă sociologică,   alegerea unei cariere și

 posibilitățile sale de dezvoltare au intrat în zona de interes a sociologilor în

special din pricina consecințelor asupra inegalității socio-economice și asupra

mobilității. În consecință problematica   stratificării și a mobilității 

intergeneraționale sunt două concepte care vor fi analizate în cadrul capitolului,

alături de sesizarea consecințelor pe care stratificarea socială le are asupra

alternativelor educaționale ale copiilor, precum și rolul școlii în realizarea

mobilității intergeneraționale.

De asemenea, în acest context am considerat oportună prezentarea

“Teoriei alocării ocupaționale” a lui Kenneth Roberts,   întrucât ea

argumentează că opțiunea profesională a tinerilor este limitată din pricina

stratificării sociale. (Roberts, 1977, 1984). Întrucât această teorie sociologicăaccentuează rolul mediului familial în constituirea opțiunilor de carieră, prin

8/17/2019 Display 7494

9/27

limitările sau oportunitățile pe care le oferă, am considerat-o a fi un cadru

teoretic pertinent care ilustrează rolul mediului familial în perpetuarea

inegalităților sociale (Gruski, 2011). Orice societate este stratificată, persistența

stratificării fiind asigurată de-a lungul generațiilor prin anumite mecanisme deselecție. Cele două instanțe de selecție esențiale în societățile industriale sunt

 familia și școala. (Sorokin, 1927, apud. Boudon, 1990). Elementele sistemelor 

sociale se ierarhizează deci; în acest context apare conceptul de structură socială,

care se referă tocmai la modalitatea de alcătuire a vieţii sociale. Elementele de

 bază ale structurii sociale se referă la statuturi sociale, roluri sociale, grupuri,

organizații și instituții. (Tufiș, 2011). În ceea ce priveşte instituţiile sociale,

referirea principală o vom face la instituţia şcolară şi la rolul ei constituirea

opţiunilor pentru profesie a tinerilor. Instituția școlară este cea care răspunde în

 primul rând nevoii de personal calificat al societății. La nivelul instituţiei şcolare

se constată, dincolo de politicile educaţionale, cât de mult se perpetuează şi

chiar adâncesc faliile pe care stratificarea socială le impune. (Gamoran, Mare,

1989, Wells, Lopez, Scott, Holme, 1999) Abordând problematica stratificării

sociale, trebuie abordată și cea a mișcării indivizilor între diferitele lor poziții

economice. La aceste mișcări ân spațiul social se referă conceptul de mobilitate

socială. (Giddens, 2000). Studiile (Boudon, 1974, Riddel, 2013) pun în evidență

faptul că sistemul stratificării permite existența mobilității, iar educația joacă un

rol important în această direcție. Pozițiile indivizilor se disting datorită

ocupațiilor lor. Educația este cea care permite achizițiile necesare în exercitarea

diferitelor profesii, deci instituția școlară apare ca un factor social de mare

influență asupra mobilității sociale.

Întrucât unul dintre factorii de mare influență în orientarea școlară și

 profesională îl constituie școala, factor analizat și în cadrul cercetării empirice în

demersul de față, am considerat utilă ilustrarea succintă a unor teorii cu privire

la relația dintre mobilitate socială și școală, respectiv:   Teoria acreditărilor ,

reprezentată de R. Collins (1979);  Teoria funcționalismului tehnologic; Teoriaanalizei stratificării sociale a lui Weber   (Law, 2011);   Teoria lui Bowles și 

8/17/2019 Display 7494

10/27

Gintis (1976).

Parcursul profesional în carieră este influenţat şi de oportunităţile

existente la un moment dat într-un anumit context social, acest fapt constituind

esența Teoriei structurii oportunităților a lui Kenneth Roberts. Fiind preocupatde factorii determinanți ai carierei, Roberts ajunge la concluzia că ceea ce

determină conturarea opțiunilor profesionale sunt   cinci factori majori, care

influențează în opinia sa alegerea ocupației (Roberts, 2009), respectiv:

 Achizițiile educaționale; Oportunitățile de slujbe (joburi); Mediul de

 proveniență; Clasa socială; Prietenii.

Roberts consideră că importante, în procesul de orientare școlară și

 profesională, sunt structurile sociale, proximitatea socială a ocupației în raport

cu tânărul. Mai exact, el se referă la oportunitățile tânărului de accesare a unui

anumit tip de educație, oportunități create de mai multe variabile

socio-economice. Aceste variabile socio-economice “acționează ca filtre pentru

selectarea informației relevante pentru orientarea în carieră”. (Pavelea Răduleț,

2013, p.111).

Capitolul   al II-lea al lucrării este intitulat  FACTORI SOCIALI CARE

INFLUENȚEAZĂ CONSTITUIREA OPȚIUNILOR ȘCOLARE ȘI

PROFESIONALE ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ A

ELEVILOR  ,   fiind dedicat prezentării detaliate a modului de acțiune a

 principalilor factori identificați în cadrul cercetărilor în domeniu, incluși în

teoriile de referință.

Astfel, rolurile de gen aparțin sferei sociale, de aceea această temă a fostsupusă analizei în cercetarea prezentă. Dacă discursul anilor 80 referitor la

impactul genului asupra opțiunilor adolescenților legate de carieră era acela că

acestea sunt puternic influențate de  identitatea de gen, (Poole, Low, 1985, apud.

Watson, Quatman, Edler, 2002, Danziger (1983), multe dintre studiile mai

apropiate de perioada actuală raportează o anumită echilibrare în direcția

aspirațiilor de carieră ale fetelor și băieților, și prin urmare în formareaopțiunilor lor de carieră. (Stevens, Puchtell, Ryu, Mortimer, 1992, apud. Watson,

8/17/2019 Display 7494

11/27

Quatman, Edler, 2002).

Din ansamblul mediului social, una dintre variabilele cele mai

importante în ceea ce privește influența asupra opțiunilor școlare și profesionale

ale tânărului o reprezintă instituția   familiei.   Rolul familiei în procesul deformare a opțiunilor pentru școală și profesie și în orientarea şcolară şi

 profesională este important întrucât ea este cea dintâi entitate care acordă suport

emoţional şi financiar pe parcursul întregii traiectorii a tânărului, din copilărie şi

 până la dobândirea unui statut profesional. De asemenea are şi un rol de

consultanţă, ea poate oferi feed-back pozitiv sau negativ tânărului. Suportul pe

care familia îl oferă în procesul de orientare spre carieră implică   statutul 

 socio-economic al părinților, nivelul lor educațional, genul, abilitățile și

 structura temperamentală a subiecților  (Penick, Jepsen, 1992). În conformitate

cu literatura de specialitate, (Whiston, 1996, apud. Trusty, Watts și Crawford

1996), se afirmă că în domeniul procesului de orientare școlară și profesională a

tinerilor, părinții exercită o influență mai semnificativă decât toți ceilalți factori:

 profesori, consilieri școlari, prieteni, etc. Concluziile rezultate din multe

cercetări (Schneider, 1997, Hargrove, Inman, Crane, 2005), privesc următoarele

aspecte:

- în opțiunile sale pentru o formă sau alta de învățământ, familiei îi

revine un rol important, ceea ce uneori este benefic, însă alteori îngrădește

 posibilitățile elevului.

- stilul educativ al familiei influențează imaginea de sine a elevului,

încrederea în potenţialul său, direcţionează idealurile profesionale;

- statutul familiei în cadrul comunităţii este important, expectanțele

sociale în ceea ce priveşte copilul sunt corespunzătoare poziţiei sale sociale;

Factorii de la nivelul  școlii  reprezintă o altă categorie de mare impact în

constituirea opțiunilor școlare și profesionale. Școala constituie cadrul

instituţional cel mai puternic pentru orientarea şcolară şi profesională. Sub

contextul educaţiei instituţionalizate, omul devine cu adevărat o fiinţă socială,depăşindu-şi astfel individualitatea, dar nepărăsind-o în totalitate, consideră

8/17/2019 Display 7494

12/27

Durkheim (1980, [1922], p.39).

Un aspect important pe care capitolul se axează se referă la analizarea

 perspectivei diferitelor paradigme sociologice asupra educației

instituționalizate,   precum și a influenței pe care această educație o exercităasupra procesului de orientare școlară și profesională. Ca o concluzie a acestor 

 perspective sociologice asupra instituției școlare poate fi formulată ideea că

toate perspectivele situează în cadrul aceleași discuții  educația instituționalizată

cu   raportul de inegalitate, de perpetuare a ei prin intermediul școlii, despre

 faptul că școala este un instrument al birocrației și o pepinieră a menținerii

ordinii sociale existente.

De asemenea, o parte consistentă la sfârșitul celui de-al doilea capitol

sintetizează rezultate ale unor   Cercetări în domeniu,   realizate de-a lungul

timpului în lume, în general, dar și în România. Cercetările analizate acoperă un

areal extins; aceste studii care analizează diferite variabile ce aparțin mediului

social subliniază importanța lor în domeniul studiat, și converg din punctul de

vedere al rezultatelor obținute cu rezultatele propriilor cercetări.

Capitolul III   este destinat cercetării proprii fiind intitulat   CERCETAREAEMPIRICĂ: INFLUENȚA FACTORILOR DE NATURĂ SOCIALĂASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE A ELEVILOR.

Acest capitol are cel mai mare grad de originalitate, cuprinzând de fapt

contribuția proprie la realizarea demersului argumentativ al temei, fiind

structurat, la rândul său în cadrul a trei părți (subcapitole):

Prima parte prezintă  designul cercetării. Sunt precizate aici aspecte care

țin de   obiectivul principal  al studiului, de   descrierea eșantionului, precum și

ipotezele formulate pe baza literaturii de specialitate.  Obiectivul principal al

cercetării prezente vizează investigarea relației dintre factorii de natură socială și

orientarea școlară și profesională a elevilor. După formularea întrebărilor la care

cercetarea dorește să ofere răspuns, este descris eșantionul supus studiului.

Eșantionarea a cuprins mai multe etape. Am ales Liceul de Artă din Oradea,

Colegiul Național ”E. Gojdu” din Oradea și Colegiul Național ”O. Goga” dinMarghita, jud. Bihor. Eșantionul final cuprinde un număr de 383 de elevi de

8/17/2019 Display 7494

13/27

liceu, cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani.

Ipotezele de lucru propuse a fi verificate prin intermediul cercetării, au fost

formulate astfel:

1. Ipoteze privind impactul mediului de provenință1.1. Tinerii din mediul urban se vor autoevalua ca posedând la un nivel

superior competențe din domeniile Social și Investigativ și opțiunile lor școlare

și profesionale vor tinde spre aceste domenii.

1.2. Tinerii din mediul rural se vor autoevalua ca posedând la un nivel

superior competențe din domeniile Realist și Convențional iar opțiunile lor 

școlare și profesionale vor tinde spre aceste domenii.

2. Ipoteze privind factori la nivelul familiei

2.1. Elevii care provin din familii mono-parentale vor prefera activitățile

din categoriile Realist și Convențional, se vor evalua la un nivel superior în

cazul competențelor și se vor orienta spre profesiile din aceste categorii.

2.2.   Există o relație pozitivă între nivelul de studii ale părintelui și

aspirațiile profesionale pentru categoriile Investigativ, Artistic, Social și

Întreprinzător și o relație negativă pentru categoriile Realist și Convențional

2.3. Există o relație pozitivă între tipul profesiei părinților și categoriile

 profesionale spre care aspiră copilul

2.4. Există o relație pozitivă între nivelul de trai al familiei și aspirațiile

elevilor pentru profesiile de tipul Investigativ, Social și Întreprinzător și negativă

 pentru profesiile de tipul Realist, Artistic și Convențional

3.   Persoanele de gen masculin au interese mai ridicate în domeniile

Realist și Investigativ, în timp ce persoanele de gen feminin au interese mai

ridicate în domeniile Artistic, Social și Convențional

4. Elevii care urmează licee cu profil artistic vor aspira la profesii din

tipul Artistic, în timp ce elevii care urmează colegii teoretice vor aspira la profii

din tipul Investigativ, Social și Întreprinzător 

Tot în cadrul acestei secțiuni s-a realizat   descrierea metodei  utilizate,adică a anchetei sociologice pe bază de chestionar, autoadministrat sub formă de

8/17/2019 Display 7494

14/27

chestionar tip extemporal. Chestionarele utilizate sunt chestionare de opinie cu

întrebări închise, precodificate dar și întrebări libere.   Instrumentul de

investigație, respectiv chestionarul   ilustrează itemii privind familia, mai exact

Chestionarul privind calitatea vieții de familie adaptat pe baza chestionaruluiCFV (Brown și colab., 2006), care conține un număr de 37 de întrebări împărțite

în mai multe secțiuni. Tot aici este prezentat și Chestionarul pentru determinarea

intereselor școlare și profesionale, cel elaborat de J.L.Holland în anul 1985

(Holland, 1994) pe baza teoriei sale despre orientarea în carieră.

Aspirațiile școlare și profesionale sunt determinate pe baza

Chestionarului privind intențiile școlare și profesionale ale elevilor, care a fost

elaborat pornind de la chestionarele realizate în alte studii cum ar fi Studiul

 privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor claselor a VIII a, ale

 părinților și profesorilor diriginți, realizat de CMBRAE/CMBAP și adaptând

întrebările pentru necesitățile studiului curent. Ultimul aspect cuprins aici

vizează procedura de colectare și de prelucrare a datelor.

Partea a doua și de altfel cea mai generoasă vizează   analiza şi

interpretarea indicatorilor cuprinşi în chestionar . Dimensiunile în funcție de

care au fost analizate și interpretate datele descriptive de cercetare, sunt:

Caracteristici socio-demografice, Coeziunea familiei, Venitul familiei,

Comunitatea religioasă, Interesele profesionale, Aspirațiile școlare și

 profesionale.

 Analizele cantitative şi interpretări cu privire la factorii de natură

socială ai orientării școlare și profesionale   sunt cuprinse în partea a treia a

capitolului, urmând dimensiunile legate de:   Mediu, Tipul familiei, Părinții,

Genul, Factori de la nivelul școlii.

Capitolul IV, CONCLUZIILE ȘI RECOMANDĂRILE reprezintă un

ultim capitol al acestei cercetări. Sunt incluse aici sinteza rezultatelor, discuții,

 precum și limite  ale lucrării. Ipotezele propuse au fost în general susținute, cel

 puțin parțial, de analizele statistice.Studiul meu a pornit de la încercarea de a identifica și cuantifica, în

8/17/2019 Display 7494

15/27

măsura în care acest demers este posibil, factorii sociali implicați în orientarea

școlară și profesională a elevilor de liceu, precum și în constituirea opțiunilor lor 

școlare și profesionale.

Aspectele de natură socială pe care m-am focalizat se referă mediul de proveniență, urban/rural, la gen, familie, școală. Studiul a vizat investigarea

relației dinte factorii menționați, în calitate de variabile independente și alegerile

 privind cariera a 383 elevi de liceu, din clasele X, XI și XII din județul Bihor.

Demersul de cercetare a dus la validarea celor mai multe din ipotezele

 propuse și validarea parțială a celorlalte.

1. Primul set de ipoteze vizează mediul de proveniență.

1.1. Prima ipoteză investigată este cea conform căreia tinerii din mediul

urban se vor evalua ca posedând la un nivel superior competențe din domeniile

Social și Investigativ și opțiunile lor școlare și profesionale vor tinde spre aceste

domenii. Rezultatele testelor statistice nu au susținut această ipoteză.

1.2. Cea de-a doua ipoteză este cea conform căreia tinerii din mediul

rural se vor evalua ca posedând la un nivel superior competențe din domeniile

Realist și Convențional și opțiunile lor școlare și profesionale vor tinde spre

aceste domenii. Rezultatele testelor statistice ne confirmă faptul că diferențele

între persoanele din mediul rural și cei din mediul urban sunt semnificative,

 probabilitatea ca ele să se datoreze șansei fiind reduse.

Astfel în privința relației dintre mediul de proveniență și opțiunile

școlare și profesionale a elevilor am identificat diferențe semnificative în

 privința competențelor și preferinței pentru ocupațiile din tipurile Realist și

Convențional, participanții din mediul rural fiind mai interesați de acestea decât

cei din mediu urban. Mai mult, am identificat și diferențe în privința abilităților 

elevilor, cei din mediul rural cotând mai ridicat abilitățile lor mecanice și

manuale.

După cum am ilustrat în capitolul destinat fundamentării teoretice a

cercetării, Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoare la carieră a luiJohn Krumboltz (1974, 1976, 1996), susține între altele că opțiunile pentru

8/17/2019 Display 7494

16/27

carieră sunt influențate de către e xperiențele de învățare   prealabile ale

individului. Aceaste teorii legate de experiența de învățare, care poate fi

instrumentală   (individul acționează asupra mediului), sau   asociativă   (când

individul învață prin observarea altor comportamente) sunt în concordanță curezultatele obținute prin testarea celei de-a doua ipoteze.

Elevii care provin din mediul rural sunt mai implicați în activități care

 presupun efort fizic, coordonare ochi-mână și abilități mecanice, foarte probabil

ca urmare a implicării acestora în activitățile gospodărești încă de la o vârstă

fragedă. Datorită naturii vieții din mediul rural, activitățile agricole, care sunt

 prezente în aproape toate gospodăriile din aceste zone, presupun un consum

ridicat de forță de muncă. În România se practică încă o agricultură de

subzistență, caracterizată de un nivel relativ redus de mecanizare a muncii, prin

urmare este foarte probabilă implicarea copiilor în muncă de la o vârstă fragedă.

Astfel se pare că elevii din mediul rural ajung să aprecieze meseriile din

categoriile Realist și Convențional într-o mai mare măsură, întrucât această

categorie de meserii este promovată și valorizată social în mediul rural mai mult

decât în cel urban. Prin urmare se confirmă impactul experiențelor de învățare

instrumentală și asociativă asupra formării opțiunilor pentru carieră, susținute de

teoria elaborată de John Krumboltz.

Confirmarea acestei a doua ipoteze se află în concordanță și cu un alt

aspect promovat de teoria lui Krumboltz: condițiile de mediu și evenimentele cu

care persoana interacționează. Conturarea opțiunilor pentru carieră ale tânărului

care provine din mediul rural este influențată de condițiile în care el se dezvoltă,

 precum și de evenimentele diferite cu care el interacționează, deci preferința mai

accentuată a elevilor din mediul rural din lotul nostru de cercetare pentru

ocupațiile din tipurile Realist și Convențional susține acest aspect al teoriei lui

Krumboltz.

De asemenea, rezultate obținute confirmă una dintre cele mai

reprezentative teorii sociologice privitoare la orientarea în carieră,   teoria structurii oportunităților  a lui Kenneth Roberts. Mediul de proveniență, inclusiv

8/17/2019 Display 7494

17/27

 proveniența din mediul rural sau urban, modelele de viață oferite prin

intermediul lor “acționează ca filtre pentru selectarea informației relevante

 pentru orientarea în carieră”. (Pavelea Răduleț, 2013, p.111).

2. În privința influenței caracteristicilor familiei asupra opțiunilor școlareși profesionale, am investigat mai mulți potențiali factori.

2.1. Prima ipoteză privind caracteristicile familiei este cea conform

căreia elevii care provin din familii mono-parentale vor prefera activitățile din

categoriile Realist și Convențional, se vor evalua la un nivel superior în cazul

competențelor și se vor orienta spre profesiile din aceste categorii. În primul

rând există diferențe între copiii familiilor monoparentale și cele biparentale în

 privința preferințelor pentru anumite activități. Această preferință este în general

mai ridicată în cazul celor din familii biparentale pentru tipurile Investigativ,

Social și Întreprinzător. De asemenea diferențe există și la nivelul

competențelor, în special din tipurile Realist și Convențional (mai ridicate la

copiii din familii monoparentale) și la nivelul unor abilități (în general evaluate

la un nivel mai scăzut de copiii din familii monoparentale).

Analizele statistice au relevat faptul că diferențe semnificative sunt prezente

la nivelul preferințelor care sunt mai ridicate pentru activități de tipul Realist și

Convențional, mai scăzute pentru activitățile de tipurile Social și Întreprinzător 

și o evaluare a competențelor Realiste și Convenționale la un nivel mai ridicat în

cazul elevilor care provin din familii mono-parentale.

Prin urmare se pare că tipul de familie monoparentală este asociat cu

aspecte negative privind cariera, prin implicarea în activități și abilități mai

scăzute.

În cazul elevilor proveniți din familii monoparentale preferința scăzută

 pentru domeniul social de muncă poate fi explicată prin confruntarea acestora

mai mult cu fenomene negative din punct de vedere social, cum ar fi

discriminarea, o acceptare mai redusă din partea comunității, precum și un nivel

de trai mai redus. Mamele care își cresc singure copiii (cum este cazul în cazulfamiliilor monoparentale din studiul meu) tind să folosească mai des tehnici

8/17/2019 Display 7494

18/27

 parentale ineficiente, cum ar fi inconsistența în disciplină, lipsa supravegherii și

mai ales un stil parental mai autoritar (Scott, 2010). Prin urmare acest mediu

familial este puțin probabil să încurajeze non-conformismul, gândirea originală

și creatoare și prin urmare cresc șansele preferinței pentru categoriile Realist șiConvențional.

Abilitățile empatice mai reduse pot fi explicate prin argumentul anterior 

(stil parental), dar și prin faptul că lipsind un membru al familiei, de obicei tatăl,

copilul are mai puține oportunități să își exerseze și dezvolte abilitățile empatice

față de acesta. Concluzia la care am ajuns ca urmare a testării ipotezei 2.1. se

află în concordanță cu cele ale altor cercetări care susțin că rolul matern fiind

supralicitat atât din punct de vedere material cât și psihologic, (Bawin Legros,

1988) mamele reușesc cu dificultate să facă față sarcinilor familiale și

extrafamiliale. În cazul acestui tip de familie, monoparentală, în general

 problema corelării vieții familiale cu cea profesională se pune într-un mod acut

(Segalen, 2011) și este posibil ca într-o anumită măsură copiii să tindă să preia o

 parte dintre îndatoririle părintelui lipsă și să fie tot mai abili în zona practică, a

întreținerii gospodărești în mai mare măsură decât copiii din familiile

 biparentale. Se poate observa că experienţele trăite în copilărie în mijlocul

familiei se regăsesc mai mult sau mai puţin evident în opţiunile pentru o anumită

 profesie ale tânărului.

2.2. A doua caracteristică a familiei investigată este nivelul de educație al

 părinților. Am postulat ideea conform căreia există o relație pozitivă între nivelul

de studii ale părintelui și aspirațiile profesionale pentru categoriile Investigativ,

Artistic, Social și Întreprinzător și o relație negativă pentru categoriile Realist și

Convențional

Studiile părinților sunt în relație cu preferințele copiilor pentru anumite

tipuri Holland, studiile mamei fiind într-o relație inversă cu preferința pentru

tipul Convențional și directă cu tipurile Investigativ și Social. Relația cu tipurile

Realist și Artistic este mai complexă. Până la un punct această relație estedirectă dar după atingerea nivelului de master ea devine inversă. Studiile tatălui

8/17/2019 Display 7494

19/27

 par a se afla într-o relație mai complexă cu tipurile Holland, existând diferențe în

 principal între copiii ai căror tați au studii liceale și cei ai căror tați au studii de

master. În cazul elevilor din tipurile Realist, Investigativ și Social această relație

are un sens pozitiv, iar în cazul celor din tipurile Artistic, Întreprinzător șiConvențional relația are un sens negativ.

Prin urmare ipoteza formulată este susținută parțial de rezultate în cazul

relației inverse cu tipul Convențional și relației directe cu tipurile Investigativ și

Social.

2.3. A treia caracteristică a familiei investigată este ocupația părinților.

Am pornit de la ipoteza conform căreia există o relație pozitivă între tipul

 profesiei părinților și categoriile profesionale spre care aspiră copilul.

Profesia părinților este de asemenea relaționată cu tipurile Holland

 preferate de copii, în general copiii optând pentru profesii din tipuri similare

 părinților, cu excepția cazului în care părinții au profesii din tipurile Realist și

Convențional, caz în care copiii acestora par a prefera profesiile din celelalte

 patru tipuri.

Prin urmare se poate afirma că ipoteza este susținută de dovezile

empirice colectate de noi și prin urmare ocupația părinților este un factor 

semnificativ în formarea opțiunilor școlare și profesionale a elevilor de liceu.

Profesia și nivelul de studii al părinților sunt factori importanți în

alegerea carierei ulterioare ale copiilor acestora, deoarece joacă un rol important

în formarea atitudinilor și convingerilor copiilor, precum și în determinarea

oportunităților privind educația și cariera care îi sunt disponibile copilului.

În general copiii optează pentru profesii similare celor ale părinților lor,

existând în același timp și o tendință spre profesii cu cerințe educative ridicate.

Prin urmare este foarte probabil că influența părinților se manifestă prin

încurajarea acelor aptitudini și convingeri pe care le valorizează ei înșiși, copiii

dezvoltându-le prin imitație și socializare.

Rezultatele testării acestei ipoteze converg cu teoria sociologică astructurii oportunităților a lui Roberts. Mai exact, dacă opțiunile de carieră ale

8/17/2019 Display 7494

20/27

tânărului sunt influențate de achizițiile educaționale și de mediul de proveniență,

nu trebuie uitat că aceste două variabile sunt stâns legate de profesia părinților.

De asemenea, cum s-a subliniat în capitolul destinat analizei literaturii de

specialitate din domeniu, și în prezent se constată o tendință de reproducereintergenarațională a statutului socio-profesional (Iluț, 2005). În țara noastră

adesea copiii din clasa socială săracă nu urmează nici cursurile învățământului

obligatoriu, iar copiii părinților cu profesii bine cotate social urmează cursurile

universităților de prestigiu (Iluț, 2005). Aceeași tendință de reproducere a

statutului profesional se constată și în alte țări, ca de exemplu în Marea Britanie

(Blanden, Haveman, Smeeding, 2014), rezultatele acestei cercetări aflându-se în

concordanță cu cele ale autorilor sus menționați.

2.4. A patra caracteristică a familiei investigată este nivelul de trai. Am

 postulat că există o relație pozitivă între nivelul de trai și aspirațiile elevilor 

 pentru profesiile de tipul Investigativ, Social și Întreprinzător și negativă pentru

 profesiile de tipul Realist, Artistic și Convențional

Venitul familiei este de asemenea un factor de influență în formarea

opțiunilor școlare și profesionale ale elevilor, fapt dovedit de corelațiile sale cu

 preferințele respondenților pentru anumite profesii. Venitul este invers relaționat

cu preferințele pentru tipurile Real și Artistic, prin urmare se pare ca elevii care

 provin din familii mai sărace tind să se orienteze spre aceste tipuri de profesii

mai mult decât cei care provin din familii mai bogate.

Relația dintre statutul socio-economic al familiei de origine și opțiunile

de carieră este una complexă și mult investigată în literatură, fiind adesea

circulară: o familie cu venituri substanțiale poate să își permită să își orienteze

copiii înspre școli în care educația este scumpă, iar profesiile la care ei pot

accede ulterior sunt la rândul lor aducătoare de câștiguri însemnate. În mod

contrar, o familie cu venituri modeste nu doar că nu își permite orientarea spre o

educație superioară, dar poate influența individul spre alegerea unei profesii cât

mai timpuriu posibil, pentru a crește veniturile familiei și prin urmare poatelimita semnificativ opțiunile educaționale și profesionale ale individului.

8/17/2019 Display 7494

21/27

După cum autori importanți în literatura sociologică, între care Bourdieu

(1994) subliniază, există o strânsă corelaţie între statutul socio-profesional al

familiei şi reuşita în plan şcolar şi ulterior profesional al copiilor. Iar lipsa

succesului în plan şcolar va duce la aceeaşi situaţie dezavantajoasă în planul profesional. De asemenenea concluziile obținute în urma testării acestei ipoteze

confirmă ideile susținute de teorii sociologice însemnate, cum ar fi Teoria

acreditărilor, reprezentată de R. Collins (1979). Acesta subliniază că pentru a

ocupa un loc de muncă în societățile industriale se solicită un nivel superior de

educație, iar obținerea diplomelor este traseu care implică costuri financiare

însemnate. Un traseu educațional remarcabil, care adesea implică mari investiții

financiare, se află în corelație cu un statut socio-economic superior, conchid

studii cum ar fi cele ale lui Tang, Fouad și Smith (1999, apud. Salami 2000) și

influențează orientarea în carieră a tinerilor. Aceste studii argumentează că

rezultatele obținute se justifică prin aceea că un copil crescut adecvat într-o

familie cu statut ridicat, are atât așteptări înalte cât și o imagine de sine

încrezătoare, ceea ce îi permite să opteze pentru ocupații de prestigiu. Aceste

concluzii, care conchid cu propriile concluzii, vin să completeze cercetări ca și

cele ale lui Fischer și Hout (2006, apud. Crosnoe și Schneider, 2010), Buchman,

Park (2009). Tot în acest cadru, trebuie precizat că rezultatele studiului prezent

referitoare la relația dintre intre nivelul de trai și opțiunile pentru carieră ale

tinerilor corelează cu teoriile care vorbesc despre stratificarea socială. Dacă

stratificarea este procesul prin care se perpetuează inegalitățile sociale, (Gruski,

2011), atunci este evident că aceste inegalități se vor perpetua și la nivelul

opțiunilor pentru carieră ale tinerilor, întrucât aspectele financiare implicate în

educație nu sunt decât la îndemâna unui anumit segment redus al populației.

Persistenţa stratificării sociale este asigurată de la o generaţie la alta de anumite

mecanisme de selecţie (Sorokin, 1927, apud. Boudon, 1990), instituția familiei

și nivelul său de trai resticționând accesul tinerilor la diferite achiziții

educaționale și prin aceasta la diferite opțiuni de carieră.3. În cazul genului elevilor am pornit de la ipoteza că persoanele de gen

8/17/2019 Display 7494

22/27

masculin au interese mai ridicate în domeniile Realist și Investigativ, în timp ce

 persoanele de gen feminin au interese mai ridicate în domeniile Artistic, Social

și Convențional. Singurele diferențe semnificative statistic identificate au fost

cele la nivelul Competenței de Întreprinzător, unde băieții au înregistrat scorurisemnificativ mai ridicate, și a Ocupațiilor din categoria Convențional, unde

fetele au înregistrat scoruri semnificativ mai ridicate. În privința abilităților 

autoevaluate sunt diferențe semnificative între genuri în cazul abilităților de

 predare, unde fetele prezintă scoruri mai ridicate, și în cazul abilităților de a

vinde, empatice și manageriale, unde băieții prezintă scoruri mai ridicate. Spre

deosebire de alte studii (Su și colab., 2009) diferențele identificate au fost relativ

reduse, prin urmare ipoteza noastră este doar parțial confirmată, în sensul că deși

genul este un factor important în multe dintre studii (Shapiro, Crowley, 1982,

Danziger, 1983), în cercetarea noastră se observă o tendința spre egalizarea

opțiunilor profesionale ale celor două genuri. În raport cu teoria lui Roberts, care

afirmă că unul dintre factorii de influență ai formării opțiunilor pentru carieră

este genul, dar în sens inhibitor, atâta timp cât aspirațiile profesionale ale fetelor 

sunt la un nivel mai scăzut comparativ cu cele ale băieților, rezultatele cercetării

 prezente arată, așa cum menționam, o tendință de echilibrare. Rezultatele

 propriei cercetări se află în concordanță mai degrabă cu rezultatele altora, cum

ar fi Stevens, Puchtell, Ryu, Mortimer, 1992, apud. Watson, Quatman, Edler,

2002. De asemenea, propriile cercetări obțin rezultate care le susțin pe acelea ale

lui Talib, Salleh, Amat, Ghavifekr, Ariff, (2015), în sensul că nici aici genul nu

este un factor care să influențeze puternic opțiunile profesionale ale tinerilor.

Această tendință este una îmbucurătoare, deoarece, după cum am precizat și

anterior, în România modelele tradiționaliste continuă să joace un rol important

(Zamfir, 2000).

4. Ultima ipoteză investigată este cea conform căreia elevii care urmează

licee cu profil artistic vor aspira la profesii din tipul Artistic, în timp ce elevii

care urmează colegii teoretice vor aspira la profii din tipul Investigativ, Social șiÎntreprinzător.

8/17/2019 Display 7494

23/27

Rezultatele obținute sunt în direcția așteptată pornind de la ipoteza

formulată, în general elevii Liceului de Artă manifestând nivele ridicate pe

categoria Artistic, cei de la CN ”E. Gojdu” pe categoriile Investigativ, Social și

Întreprinzător, iar cei de la CN ”O. Goga” se situează la un nivel intermediar între celelalte două instituții.

După cum se precizează în teoria lui Roberts, achizițiile educaționale

sunt un factor important care influențează opțiunile pentru carieră. Rezultatele

obținute în cadrul cercetării de față concordă cu cele ale acestei teorii

sociologice, în sensul că aceste achizițiile dobândite în interiorul sistemului

educațional amprentează puternic preferința pentru un anumit tip de carieră.

În concluzie studiul a reușit în demersul de a identifica factorii de natură

socială care influențează opțiunile elevilor de liceu privind cariera.

Discuții

Ipotezele propuse au fost în general susținute, cel puțin parțial, de

analizele statistice.

Astfel conform literaturii de specialitate, am identificat unele diferențe

între persoanele din mediul rural și cel urban. Confirmăm rezultatele altor studii

realizate pe populația românească (Iovu, 2013) și concluzionăm la rândul nostru

că în continuare în România mediul rural poate avea un impact negativ asupra

alegerilor privind cariera ale elevilor. Orientarea acestora mai degrabă spre

ocupațiile din categoriile Realist și Convențional indică aspirații mai reduse și

valorizarea mai ridicată a muncii fizice și a tipului convențional de personalitate.

Pe de o parte se poate argumenta că acest lucru are un impact negativ pe

termen lung, în general aceste profesii fiind remunerate la un nivel mai scăzut.

Însă, pe de altă parte, există posibilitatea ca aceste afilieri să fie rezultatul

adaptării la oportunitățile prezente pe piața forței de muncă în cadrul mediului

rural.

Prin urmare este necesară investigarea mai detaliată a acestui fenomen.

Contracararea sa, dacă se va considera că efectul este unul predominant negativ,ar putea avea loc prin politici care să sprijine dezvoltarea comunităților rurale și

8/17/2019 Display 7494

24/27

oferirea unor alternative ocupaționale tinerilor care sunt interesați de alte

domenii.

În privința caracteristicilor familiei am concluzionat că familiile

incomplete și un nivel de educație mai scăzut al părinților pot avea un impactnegativ asupra orientării școlare și profesionale a elevilor.

Familiile incomplete au fost frecvent asociate cu efecte negative privind

 perspectivele educaționale și de carieră ale copiilor (McLanahan, Sandefur,

2009). Considerăm că acest efect trebuie contracarat prin politici

corespunzătoare și sprijin oferit de comunitate și instituții pentru părinții singuri.

De asemenea se poate observa că tinerii continuă să valorifice profesiile

 părinților, fenomen observat în general și în literatura de specialitate (Trice,

1995). Această relație a fost observată chiar și în cazul în care copiii nu știu în

ce constă munca părinților și ce fac aceștia la serviciu (Trice, Knapp, 1992),

ceea ce este un element relevant al potențialului impact negativ pe care această

relație îl poate avea. Astfel în cazul în care copiii își aleg profesii similare

 părinților trebuie investigată această preferință cu atenție pentru a identifica

gradul în care această decizie se datorează unei cunoașterii a caracteristicilor 

 profesiei și a gradului în care compentențele personale sunt potrivite pentru

aceasta versus gradul în care ea se datorează influenței părinților sau a unei

viziunii superficiale pozitive datorate cunoașterii incomplete.

După cum ne așteptam (Su, 2009) genul continuă să fie un factor care

influențează alegerile privind cariera. Cu toate acestea un element îmbucurător 

este constituit de faptul că diferențele constatate în cazul majorității tipurilor 

Holland nu sunt semnificative statistic. Prin urmare deși unele catogorii

 profesionale (Convențional) continuă să fie influențate de rolurile tradiționale de

gen, în cazul categoriilor unde ne așteptam la diferențe majore (Social, Artistic,

Realist) ele nu au putut fi identificate.

8/17/2019 Display 7494

25/27

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

BAWIN-LEGROS, B., (1988):   Famille, mariage, divorce,   Liege-Bruxelles,Pierre Mardaga Editeur.

BLANDEN, J., O., HAVEMAN, R., SMEEDING, T., WILSON, K., (2014):Intergenerational Mobility in United States and Great Britain: A comparative study of  parent-child pathways, Review of Income and Wealth, vol.60, Issue 3, 425-449.

BOUDON, R., (1974):   Education, Opportunity, and Social Inequality:Changing Prospects in Western Society, Wiley-Interscience, New-York.

BOUDON, R., (1990): Texte sociologice alese, Bucureşti, Editura Humanitas.BOURDIEU, P., (1994):   Reproduction in education, society and culture,

Reprint London; Newbury Park; New Delhi: Sage Publications.BROWN, D., BROOKS, L., (1994): Career choice and development ,   Journal 

of Behavioral Decision Making, 7(3): 214-216.

BROWN, I., BROWN, R. I., BAUM, N. T., ISAACS, B. J., MYERSCOUGH,T., NEIKRUG, S., ROTH, D., SHEARER, J., & WANG, M., (2006):  Chestionarul deevaluare a calităţii vieţii familiei: versiunea generală. (traducere în limba română:Manuela Oprea) Toronto, ON, Canada: Surrey Place Centre.

BUCHMANN, C., PARK, H., (2009): Stratification and the Formation of Expectations in Highly-Differentiated Educational Systems,   Research in Social Stratification and Mobility, 27(4): 245-267.

CHIPEA, F., (2007), Abandonul școlar - sursă a marginalizării sociale, în  Cultură,dezvoltare, identitate. Perspective actuale. București, Editura Expert.

COLLINS, R., (1979):   The Credential Society: An Historical Sociology of   

 Education and Stratification. New York: Academic Press.CROSNOE, R., SCHNEIDER,B., (2010): Social Capital, Information, andSocioeconomic Disparities in Math Course Work,  American Journal of Education, 117,no.1, 79-107.

DANZIGER, N., (1983): Sex-relatet differences in the asspiration of highschool students, Sex Roles, 9, 683-694.

DURKHEIM, E., (1922):  Educaţie și sociologie, trad. Rom. (1980), București,Editura didactică și pedagogică.

GAMORAN, A., MARE, R., D., (1989): Secondary School Tracking andEducational Inequality; Compensation, Reinforcement or Neutrality?  American Journal 

of Sociology, vol. 94, no. 5.GIDDENS, A., (2000): Sociologie, București, Editura All.GRUSKY, D., B., (2011): Theories of Stratification and Inequality,   The

Concise Encyclopedia of Sociology,   edited by Ritzer G., Ryan M., Oxford,Wiley-Blackwell.

HARGROVE, B., INMAN, A., & CRANE, R., (2005): Family interaction patterns, career planning attitudes, and vocational identity of high school adolescents, Journal of Career Development, 31(4), 263-278. doi:10.1007/s10871-005-4740-1.

HOLLAND, J. L. (1997). Making vocational choices: A theory of vocational personalities and work environments (3rd ed.). Odessa, FL:  Psychological Assessment  Resources.

HATOS, A., (2006): Sociologia Educaţiei, Iaşi, Editura Polirom.ILUȚ, P., (2005): Sociopsihologia și antropologia familiei, Iași, Editura

8/17/2019 Display 7494

26/27

Polirom.IOVU, M.,B., (2013):   Senior high school student’s job planning for the

 future:what factors really matter, I, 59-70, online:http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_stude

nts_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter, consultat la data de

20.03.2015.KRUMBOLTZ, J., D., (1994): Improving Career Development Theory from aSocial Learning Perspective, in Savickas, M., L., & Lent, R., L., (Eds),  Convergence inCareer Development Theories, Palo Alto CA:CPP Books, 9-31.

KRUMBOLTZ, J., D., FOLEY, P., F., COTTER, E., (2013): Applying theHappenstance Learning Theory to Involuntary Career Transitions,   The Career 

 Development Quarterly, Vol.6, Issue 1, 15-26.LAW, A., (2011):   Key Concepts in Classical Social Theory,  Publisher Sage

Publications, Ltd.LENT, R., W., BROWN, S., D., HACKETT, G., (1994): Toward a unified

social cognitive theory of career/academic interests, choice, and performance.   Journal of Vocational Behaviour, 45, 79-122.McLANAHAN, S., SANDEFUR, G., (2009): Growing Up with a Single Parent:

What Hurts, What Helps. ,   onlinehttps://books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1, consultat la12.06.2015.

PATON, W., McMAHON, M., (2006): The Systems Theory Framework of Career Development and Counselling: Connecting Theory and Practice,   International 

 Journal for the Advancement of Counselling  28(2), 153-166.PAVELEA RĂDULEȚ, A., (2013):   Orientarea în carieră a studenților ,

Cluj-Napoca, Editura Accent.PENICK, N., & JEPSEN, D., (1992): Family functioning and adolescent

career-development. Career Development Quarterly, 40(3), 208-222.RIDELL, R., (2013): Social Mobility and Education,   A Student s Guide to

 Education Studies, ( coord. WARD, S.,) Third Edition, Routlege, 711, Third Avenue, New-York.

ROBERTS, K., (1977): The Social Condition, Consequences and Limitationsof Careers Guidance, British Journal of Guidance and Counselling  5 (1), 1-9.

ROBERTS, K., (1984):   School Leavers and their Prospects, Buckingham:Oxford University Press.

ROBERTS, K., (2009): Opportunity Structures: Then and Now,   Journal of    Education and Work  22 (5), 355-368.

SALAMI, S. (2004): A Path Model to Examine Factors Influencing Career Orientations of School Going Adolescents in Nigeria,   International Journal for the

 Advancement of Counselling , vol.26 No.1SCHNEIDER, B., (1997):   Sloan Study of Youth and Social Development,

1992-1997 (United States, Inter-University Consortium for Political and SocialResearch.

SCOTT, S., DOOLAN, M., BECKET, C., HARRY, S., CARTWRIGHT, S.,and the HCA TEAM, (2010):  How is the parenting style related to child antisocial behaviour? Preliminary findings from the Helping Children Achieve Study,  Research

Report, DFE-RR185a, online:http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingst

http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_students_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter,http:///reader/full/https///books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http:///reader/full/https///books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1,http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_students_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter,

8/17/2019 Display 7494

27/27

ylechildbehaviouren.pdf, consultat la 19.12.2012.SEGALEN, M., (2011): Sociologia familiei, Iași, Editura Polirom.SHAPIRO, D., CROWLEY, J., E., (1982): Aspirations and Expectations of 

Youth in the United States, Part 2. Employment Activity, Youth and Society, 14, 33-58.SU, R., ROUNDS, J., & ARMSTRONG, P. I. (2009): Men and things, women

and people: a meta-analysis of sex differences in interests,   Psychological Bulletin,135(6). 859–84.TALIB, J., SALLEH, A., GHAVIFEKR, S., ARIFF, A., (2014): Effect of 

career education module on career development of community college students, International Journal for Educational and Vocational Guidance, 15):9279.

TRICE, A., D., KNAPP, L., (1992): Relationship of Children’s Career Aspirations to Parents' Occupations.   The Journal of Genetic Psychology,   153(3),355–357.

TRUSTY, J., WATTS, R., E., CRAWFORD, R., (1996): Career informationresources for parents of public school findings from a national study,  Journal of Career 

 Development, 22(4), 227-238.TUFIȘ, P., (2011):   Stratificare și mobilitate socială,   în   Sociologie,(coord.Vlasceanu, L.), București, Editura Bic All.

WATSON, C., M., QUATMAN, T., EDLER, E., (2002): Career aspirations for adolescents girls: Effects of Achievment, Level, Grade, and Single-Sex SchoolEnvironment, Sex roles, vol.46, No 9/10.

WELLS, A., S., LOPEZ, A., SCOTT, J., HOLME, J.,J., (1999): Charter schoolsas postmodern paradox: Rethinking Social Stratification in an Age of DeregulatedSchool Choice, Harvard Educational Review, vol.69, no. 2.

ZAMFIR, E., (2000):   Starea societăţii româneşti. 10 ani de tranziţie,(coordonator şi coautor împreună cu Ilie Bădescu şi Cătălin Zamfir), Bucureşti, EdituraExpert.

http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,