discriminare 2004

8/3/2019 discriminare 2004

http://slidepdf.com/reader/full/discriminare-2004 1/78

Barometrul de opinie privinddiscriminarea în România

OCTOMBRIE 2004OCTOMBRIE 2004



2Metro Media Transilvania - Barometrul de opinie privind discriminarea în România - 2004

Cercetarea: “Barometrul de opinie privind discriminarea în România- 2004”, desf ăşurată în perioada 29 septembrie – 7

octombrie 2004 a avut următoarele obiective:• identificarea principalelor forme de discriminare în Româniaşi a actorilor implicaţi;• evaluarea măsurilor actuale de combatere a discriminării şi atenuare a efectelor acesteia;• identificarea factorilor de eficientizare a activităţi instituţiilor abilitate în a lua decizii privind combaterea discriminării.

Activitatea de cercetare a cuprins două componente, cantitativă (anchetă) şi calitativă (interviuri semi-structurate şi focus-grup).

Ancheta de teren a vizat populaţia adultă a României, volumul eşantionului fiind de 1223 persoane de 18 anişi peste. S-afolosit un eşantion multi-stratificat, probabilist, selecţia subiecţilor fiind realizată pe baza listelor electorale.Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,9 %.

Abordarea calitativă a vizat realizarea unui focus-grup cu exper ţi şi a 20 de interviuri aprofundate cu persoane supuse unor

diverse forme de discriminare: de sex, de vârstă, etnică, de orientare sexuală.

METODOLOGIA CERCET Ă RII METODOLOGIA CERCET Ă RII




Cât de mulCât de mulţţumit sunteumit sunteţţii îîn general de feluln general de felul îîn care tr ăin care tr ăiţţi?i?

45%

37%

3%

0%

0%

15%deloc mulţumit

nu prea mulţumit

destul de mulţumit

foarte mulţumit

NS

NR




Cum este viaCum este viaţţa dumneavoastr ă a dumneavoastr ă îîn prezent comparativ cu cea de acum un an?n prezent comparativ cu cea de acum un an?

22%

47%

19%

8%

0%

1%

2%mult mai bună

acum

mai bună acum

aproximativ la fel

ceva mai proastă

mult mai proastă

NS

NR




Cum credeCum credeţţi că vei că veţţi tr ăi peste un ani tr ăi peste un an??

34%

31%

14%

5%

11%

1%

4%mult mai bine

ceva mai bine

aproximativ la fel

ceva mai prost

mult mai prost

NS

NR




Dumneavoastr ă credeDumneavoastr ă credeţţi că se poatei că se poate

aveaavea îîncrederencredere îîn cei mai muln cei mai mulţţi dintrei dintreoameni?oameni?

NU

62%

NS/NR

2%

DA

36%

NU

5%

NS/NR

3%

DA

92%

NU

7%

NS/NR

5%

DA

88%

După părerea dvsDupă părerea dvs. e. este bine să fiiste bine să fii prudent / atent prudent / atent îîn relan relaţţiile cu ceilaliile cu ceilalţţiioameni?oameni?

GândinduGândindu--vă la oamenii dinvă la oamenii dinlocalitate, este binelocalitate, este bine să fii prudentsă fii prudent //atentatent îîn relan relaţţiile cu aceiile cu aceşştia?tia?




Câtă Câtă îîncredere avencredere aveţţii îînn ……

-46%

-55%

-32%

-33%

-62%

-22%

-15%

67%

50%

40%

60%

64%

24%

25%

31%

-30%Preotul / pastorul dumneavoastr ă

Primarul localităţii

Poliţiştii din localitate

Cadrele didactice din localitate

Medicul localităţii

Patronii din localitate

Şefii de la serviciu

Colegii de muncă

puţină+foarte puţină+deloc multă+foarte multă

Diferenţa până la 100% reprezintă “NC”, “NS/NR”




DISCRIMINAREA DISCRIMINAREA Î Î NTRE EXPERIEN NTRE EXPERIEN Ţ Ţ Ă Ă Ş Ş I REPREZENTARE I REPREZENTARE

Studiul de faţă abordează fenomenul discriminării într-o dublă ipostază:

• pe de-o parte e identificată pluralitatea formelor actului de discriminare (privit ca interacţiune între doi sau mai mulţi actori – indivizi, grupuri sau instituţii -într-un anumit context), forme care confer ă specificitate fenomenului.

• pe de altă parte, fenomenul discriminării e evaluat ca experienţă directă, indirectă şi reprezentare. Identificarea „distanţei” dintre realitate şi imagineaacesteia constituie o modalitate de a surprinde caracteristicile fenomenului şi de a cartografia universul stereotipiilor şi al prejudecăţilor asociate discriminării.Percepţia climatului de viaţă din perspectiva continuumului discriminare - egalitate de şanse constituie nu doar o modalitate de cunoaştere şi de control arealităţii ci şi, în timp, determinant al patern-urilor de interacţiune cu „celălalt”.

Cine, de către cine şi unde sunt cel mai frecvent discriminaţi semenii noştri? Pentru a r ăspunde la aceste întrebări studiul a luat în considerare zece categorii cu potenţial ridicat de vulnerabilitate în ceea ce priveşte expunerea la comportamente discriminatorii. Întrebările anchetei au vizat opt tipuri de contexte,considerate de relevanţă maximă pentru subiectul cercetării: familie, locul de muncă, şcoală, spital, instituţiile autorităţilor publice, justiţie şi locurile publice.





Categoriile de persoane percepute ca fiind cel mai adesea victime ale discriminării: un scor mediu general bazat pe frecvenţa anumitor acte de discriminaremanifestate asupra grupurilor mai sus menţionate.

1. „Romii” (identificaţi, în medie, de 22% din populaţie ca fiind supuşi la acte de discriminare „foarte des sau des”), „săracii”(22%), „persoanele cu

dizabilităţi”(21%) şi „vârstnicii”(18%) sunt grupurile percepute ca fiind cel mai frecvent supuse la tratamente prejudiciante în contextele menţionate.Interviurile realizate susţin datele de anchetă:

P ă i, nu ştiu, cred că şi ţ iganii şi probabil şi persoanele mai să race, de exemplu la noi în clasă până după liceu, majoritatea erau copii de oameni înst ă ri ţ i, şierau a şa, prejudecăţ i fa ţă de copiii care erau mai să raci, de exemplu eu m-am nimerit a şa, fat ă de manichiurist ă -pedichiurist ă , tata meu adică pă rin ţ ii mei îsdivor ţ a ţ i, se sim ţ ea un pic că au avut a şa, prejudecăţ i fa ţă de mine. (interviu, martor al lui Iehova)

Cred că persoanele cu handicap şi bă trânii sunt cei mai nă pă stui ţ i P ă i, tocmai, că dacă vrei să mergi pe strad ă lini ştit nu e şti l ă sat în pace, numai din cauzaasta, se g ă se şte cineva să te eticheteze sau să râd ă şi ţ i-a stricat ziua. La locurile de muncă , iar ăşi, ai mai pu ţ ine şanse decât ceilal ţ i (interviu-bă rbat, 21 deani, homosexual)

2. Într-o măsur ă mai mică, dar relevantă totuşi din punct de vedere statistic (numărul de menţiuni referitoare la grupurile respective) mai

fac parte din grupurile percepute ca fiind discriminate: „ homosexualii” (13%), femeile însărcinate (13%), ,„femeile” (10%) şi „membrii unor sectereligioase” (9%).

„În primul rând femeile. Cu copilul de mână la terapie vine mama, care are deja un sentiment de vinovăţ ie inoculat de tata. Are sarcini de a aduce banii încasă , mai vine şi povara unui copil cu handicap. Femeile sunt doar teoretic egale cu bă rba ţ ii”(femeie, 40 de ani, psihoterapeut)

Exemple de discriminare voit ă în România: o femeie care e gravid ă nu va fi angajat ă , pentru că are dreptul la concediu maternal de 2 ani.(focus-grup)





Distinct de frecvenţa / intensitatea actelor de discriminare suferite de aceste grupuri, datele de anchetă permit identificarea altor două categorii:

1. categoria grupurilor supuse în mod constant, general la acte de discriminare: „homosexualii”, „femeile”, „romii”, „săracii” şi „membrii unor secte religioase”

2. categoria grupurilor ce sunt victime ale discriminării în situaţii particulare : „femeile însărcinate”, „persoanele în vârstă”, „persoanele cu dizabilităţi”. Dealtfel, cea mai frecventă manifestare de comportament discriminatoriu o constituie, în opinia respondenţilor, „angajarea vârstnicilor într-un loc de muncă”,ea fiind identificată de 45% dintre cei chestionaţi. De asemenea femeile însărcinate şi persoanele cu dizabilităţi sunt supuse la acelaşi tip de comportamentîn special la locul de muncă şi la şcoală şi mai puţin în alte contexte.

Analiza contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează trei categorii de contexte în funcţie de frecvenţa producerii acestor acte:

a. prima categorie o constituie accesul şi exercitarea unei ocupaţii, considerată, în medie, de 24%, respectiv 17%, din eşantion ca fiind un context în care „foartedes sau des” se aplică tratamente diferenţiate. Analiza interviurilor confirmă această situaţie şi evidenţiază un spectru mai larg al situaţiilor de discriminare.

La angaj ări , da. La angajă ri. O persoană cu dizabilit ăţ i are şansă mult mai mare de a fi dat afar ă decât o persoană normal ă . Adică , la o angajare, persoana f ă r ă dizabilita ţ i, porne şte cu peste, porne şte c-un avantaj fa ţă de ceilal ţ i (bă rbat, 3, nevă ză tor)

M ă refer mai întâi la angajarea în muncă. Ori de câte ori o persoană e cu dizabilitate şi cealalt ă e f ă r ă , de cele mai multe ori e aleasă cea f ă r ă dizabilitate. Indiferent de tipul dizabilit ăţ i se consider ă că nu are aceea şi capacitate de muncă . (focus-grup)

Apropo de discriminarea unor institu ţ ii . M ă dau de exemplu pe mine, ca rom. În 2002 am fost acuzat de şeful meu direct, că am furat un calculator. Am fost urmă rit câteva luni bune de o situa ţ ie care nu era corect ă , mi-au f ă cut declara ţ ii, am fost cercetat, i-am dat în judecat ă pentru discriminare. Am câ ştigat procesele. (bă rbat, 41, jurist, etnie romă ))







Discriminarea ca experienţă directă, indirectă şi ca reprezentare.

La nivelul experienţei directe, datele anchetei indică cele mai frecvente situaţii de discriminare ca fiind asociate cu contextul ocupaţional, accesul la un loc de muncă şi relaţiile cu şefii sau colegii de muncă. În circa 17% din gospodării au existat situaţii de discriminare la angajare şi în 14% au existat situaţii de retribuireinechitabilă.

În ceea ce priveşte experienţa indirectă şi reprezentările asociate fenomenului de discriminare, pentru a putea avea acces la opiniile subiecţilor am apelat la unartificiu: unei jumătăţi din eşantion i-a fost adresată întrebarea „ Cât de des întâlniţi.…(o situaţie de discriminare)?” iar altei jumătăţi i-a fost adresată întrebarea„ Cât de des credeţi că se întâmplă.…(aceeaşi situaţie de discriminare)?” Caracteristicile celor două subeşantioane sunt identice din puncte de vedere alitemilor: sex, vârstă, educaţie, naţionalitate, religie, venit, rezidenţă. Utilizarea unor scale identice permite compararea datelor pentru fiecare situaţie dediscriminare în parte.

Din totalul de 80 de astfel de interacţiuni (10 grupuri x 8 contexte), în 5 frecvenţa reprezentată a actului de discriminare a fost mai mică decât cea întâlnită iar

diferenţa în toate aceste cazuri nu a depăşit 1%.În general se constată o uşoar ă supra-reprezentare a frecvenţei fenomenului dar aceasta e datorată în mare măsur ă unui context situaţional specificat precis, cel al

locului de muncă. Românii consider ă accesul la un loc de munca, interacţiunea dintre angajator şi potenţialul angajat, ca fiind într-o mai mare măsur ă marcată de acte de discriminare, raportat la frecvenţa cu care este întâlnit.

Accesul la serviciile publice: educaţie, sănătate, justiţie, administraţie, nu este însoţit, în opinia respondenţilor, într-un mod atât de frecvent la acte de discriminare.Totuşi anumite categorii (săracii sau romii) sunt percepute ca victime frecvente ale discriminării şi în acest context.

Distanţa dintre experienţă şi percepţie este ridicată şi în ceea ce priveşte homosexualii, romii sau persoanele cu dizabilităţi. Respondenţii consider ă că aceste grupuri

sunt supuse discriminării într-o măsur ă mai mare decât întâlnesc în viaţa de zi cu zi asemenea situaţii.




Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e femeie femeie??

18%

5%

8%

7%

5%

6%

13%

22%la angajarea într-un loc de

muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie

în relaţia cu autorităţile

în justiţie

la spital/ policlinică

în locurile publice

des + foarte des

Diferenţa până la 100% reprezintă “rar+foarte rar” şi “NS/NR”




Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e femeie femeie î î nsărcinat ănsărcinat ă??

21%

20%

5%

5%

4%

6%

9%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e homosexual homosexual ??

15%

17%

17%

11%

9%

8%

12%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e î î n vârst ăn vârst ă??

26%

15%

10%

10%

6%

16%

16%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e românromân??

5%

2%

1%

5%

4%

4%

5%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e maghiar maghiar ??

7%

5%

3%

7%

6%

6%

7%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e romrom??

23%

24%

7%

27%

21%

23%

20%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des







Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că pentru că are un handicapare un handicap??

30%

27%

13%

10%

8%

14%

26%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de desCât de des îîntâlnintâlniţţii îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţieie ...... ??O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că pentru că e membru al unei secte religioasee membru al unei secte religioase??

10%

10%

9%

9%

7%

6%

8%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e femeie femeie??

21%

6%

9%

9%

8%

7%

13%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e femeie femeie î î nsărcinat ănsărcinat ă??

25%

22%

6%

7%

5%

7%

8%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e homosexual homosexual ??

26%

28%

22%

22%

15%

13%

19%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e î î n vârst ăn vârst ă??

32%

16%

10%

14%

11%

23%

18%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e românromân??

7%

3%

2%

4%

4%

5%

5%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e maghiar maghiar ??

11%

8%

3%

9%

6%

7%

8%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e romrom??

37%

35%

10%

37%

26%

28%

25%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că e pentru că e săracăsăracă??

27%

32%

14%

25%

27%

43%

21%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că pentru că are un handicapare un handicap??

36%

34%

15%

14%

10%

16%

30%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des





Cât de des credeCât de des credeţţi că sei că se îîntâlnentâlneşştete îîn vian viaţţa de zi cu zi următoarea situaa de zi cu zi următoarea situaţţie ... ?ie ... ?O persoană să aibă de suferit O persoană să aibă de suferit …… pentru că pentru că e membru al unei secte religioasee membru al unei secte religioase??

14%

15%

8%

11%

9%

6%

10%


muncă

la locul de muncă

la şcoală

în familie


în justiţie



des + foarte des


Unii oameni sunt trataUnii oameni sunt trataţţi mai bine sau mai răui mai bine sau mai rău îîn diferite locurin diferite locuri. GândinduGândindu--vă la următoarelevă la următoarele




Unii oameni sunt trataUnii oameni sunt trataţţi mai bine sau mai r ăui mai bine sau mai r ău îîn diferite locuri.n diferite locuri. GândinduGândindu vă la următoarelevă la următoarelecategorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...?

La locul de muncă La locul de muncă

6%

12%

11%

1%

2%

21%

12%

11%

3%

17%

24%

9%Femeile

Femeile însărcinateHomosexualii

Persoanele în vârstă

Românii

Maghiarii

Romii

Săracii

Persoanele cu handicap

Membrii unei secte religioase

Bolnavii de SIDA

Toţi sunt trataţi la fel

Diferenţa până la 100% reprezintă “NS/NR”

Unii oameni sunt trataUnii oameni sunt trataţţi mai bine sau mai răui mai bine sau mai rău îîn diferite locuri.n diferite locuri. GândinduGândindu--vă la următoarelevă la următoarele




Unii oameni sunt trataUnii oameni sunt trataţţi mai bine sau mai r ăui mai bine sau mai r ău îîn diferite locuri.n diferite locuri. GândinduGândindu vă la următoarelevă la următoarelecategorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...?

Î Î n spital sau policlinicăn spital sau policlinicăDiferenţa până la 100% reprezintă “NS/NR”

1%5%

12%

1%

21%

36%

5%

2%

8%

26%

2%Femeile



Românii

Maghiarii

Romii

Săracii



Bolnavii de SIDA


Unii oameni sunt trataUnii oameni sunt trataţţi mai bine sau mai r ăui mai bine sau mai r ău îîn diferite locuri.n diferite locuri. GândinduGândindu--vă la următoarelevă la următoarele




ţţ

categorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...? La La ş şcoal ăcoal ă


5%6%

3%

1%

23%

25%

8%

3%

10%

30%

1%Femeile



Românii

Maghiarii

Romii

Săracii



Bolnavii de SIDA






ţţ

categorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...? La Poli La Poli ţ ţ ieie


1%8%

2%

1%

1%

30%

13%

2%

3%

2%

36%

1%Femeile



Românii

Maghiarii

Romii

Săracii



Bolnavii de SIDA






ţţ

categorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...? Î Î n institun institu ţ ţ iile publiceiile publice


1%

4%

6%

0%

3%

22%

20%

4%

2%

3%

37%

2%Femeile



Românii

Maghiarii

Romii

Săracii



Bolnavii de SIDA






categorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...? Î Î n locuri publice ( n locuri publice ( î î n parc,n parc, î î n magazine,n magazine, pe strad ă pe strad ă ) )


2%

6%

11%

1%

20%

13%

13%

2%

6%

32%

6%Femeile



Românii

Maghiarii

Romii

Săracii



Bolnavii de SIDA






categorii de oameni, cine credecategorii de oameni, cine credeţţi că sunt tratai că sunt trataţţi mai r ău lai mai r ău la...?...? Î Î n tribunalen tribunale


1%

4%

3%

1%

19%

19%

2%

2%

1%

40%

1%Femeile

Femeile însărcinate

Homosexualii


Românii

Maghiarii

romii

Săracii



Bolnavii de SIDA


Dvs sau cineva din familia Dvs a fost pusDvs sau cineva din familia Dvs a fost pus îîn situan situaţţiaia SĂ NU FIE ANGAJATSĂ NU FIE ANGAJAT




Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă NU FIE ANGAJAT S Ă NU FIE ANGAJAT pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

6%

1%

2%

1%

83%

6%femeie

femeie însărcinată

homosexual

persoană în vârstă

român

maghiar

rom

sărac

persoană cu handicap

membru al unei secte religioase

NU

Dvs sau cineva din familia Dvs a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţiaia ... SĂ FIE PROST PLĂTITSĂ FIE PROST PLĂTIT




Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE PROST PL Ă TIT S Ă FIE PROST PL Ă TIT pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

3%

1%

1%

1%

1%

86%

6%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... SĂ I SE DEA MAI MULTESĂ I SE DEA MAI MULTE




Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă I SE DEA MAI MULTE S Ă I SE DEA MAI MULTE SARCINI DE MUNC Ă SARCINI DE MUNC Ă pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

93%

3%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE DAT AFAR Ă DE LAS Ă FIE DAT AFAR Ă DE LA




pp ţţ

LOCUL DE MUNC Ă LOCUL DE MUNC Ă pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

2%

1%

1%

1%

92%

2%femeie


homosexual

persoană in vârstă

român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE EXCLUS DIN GRUPUL DE S Ă FIE EXCLUS DIN GRUPUL DE




pp ţţ

COLEGI DE MUNC Ă COLEGI DE MUNC Ă pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

97%

femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă NU FIE TRATAT S Ă NU FIE TRATAT /CONSULTAT /CONSULTAT




pp ţţ

MEDICALMEDICAL pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

2%

2%

95%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă I SE VORBEASC Ă URÂT LAS Ă I SE VORBEASC Ă URÂT LA




Ş Ş COAL Ă COAL Ă pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

95%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE AGRESAT DE C Ă TRE S Ă FIE AGRESAT DE C Ă TRE




COLEGI SAU PROFESORI COLEGI SAU PROFESORI pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

96%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE EXCLUS DIN GRUPUL DE S Ă FIE EXCLUS DIN GRUPUL DE ĂĂ




COLEGI DE COLEGI DE Ş Ş COAL Ă COAL Ă pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

96%

femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU



Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE REFUZAT DE C Ă TRE S Ă FIE REFUZAT DE C Ă TRE FUNCFUNCŢIONARII PUBLICIIONARII PUBLICI ă (( l lă l i l ))




FUNC FUNC Ţ Ţ IONARII PUBLICI IONARII PUBLICI pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

95%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă I SE CEAR Ă MIT Ă DE C Ă TRE S Ă I SE CEAR Ă MIT Ă DE C Ă TRE FUNCFUNCŢŢIONARII PUBLICIIONARII PUBLICI t ăt ă (( ă l i lă lti l ))




FUNC FUNC Ţ Ţ IONARII PUBLICI IONARII PUBLICI pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

94%

2%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă I SE VORBEASC Ă URÂT PE S Ă I SE VORBEASC Ă URÂT PE STRADĂSTRADĂ ÎÎN MAGAZINN MAGAZIN ÎÎN ALTE LOCURI PUBLICEN ALTE LOCURI PUBLICE t ăt ă (( ă lti lă lti l ))




STRAD Ă STRAD Ă , , Î Î N MAGAZIN, N MAGAZIN, Î Î N ALTE LOCURI PUBLICE N ALTE LOCURI PUBLICE pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

2%

1%

1%

1%

92%

3%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă NU FIE SERVIT S Ă NU FIE SERVIT Î Î N MAGAZIN, N MAGAZIN,ÎÎN ALTE LOCURI PUBLICEN ALTE LOCURI PUBLICE pentr că epentru că e (( ă lti lrăspuns multiplu))




Î Î N ALTE LOCURI PUBLICE N ALTE LOCURI PUBLICE pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

1%

96%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pusDvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus îîn situan situaţţia ...ia ... S Ă FIE AGRESAT PE STRAD Ă S Ă FIE AGRESAT PE STRAD Ă , , Î Î N N MAGAZINMAGAZIN ÎÎN ALTE LOCURI PUBLICEN ALTE LOCURI PUBLICE pentru că epentru că e ((răspuns multiplurăspuns multiplu))




MAGAZIN,MAGAZIN, Î Î N ALTE LOCURI PUBLICE N ALTE LOCURI PUBLICE pentru că e pentru că e ... (... (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))

1%

1%

1%

95%

1%femeie


homosexual


român

maghiar

rom

sărac



NU

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus î î nn

situa situa ţ ţ ia ...ia ... pentru că e pentru că e ......

D ă DAD ă DA Câ d?Câ d?

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus î î nn

situa situa ţ ţ ia ...ia ... pentru că e pentru că e ......

ăD ă DA A i îî i

Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus Dvs. sau cineva din familia Dvs. a fost pus î î nn situa situa ţ ţ ia ...ia ... pentru că e pentru că e ......




Dacă DA Dacă DA , , Când?Când?% c% calculate prin raportare la numărul total dealculate prin raportare la numărul total de

opopţţiuni exprimateiuni exprimate

Dacă DA Dacă DA , , AAţţii î î ntreprins ceva pentru antreprins ceva pentru a

vă apăra drepturilevă apăra drepturile??

% c% calculate prin raportare la numărul total dealculate prin raportare la numărul total deopopţţiuni exprimateiuni exprimate

între 1990-199614%

după 199683%

înainte de19893%

NU89%

DA11%

nu71%

da29%

-- p ponderea gospod ă riilor în care cel pu ţ in o persoană a fost în cel pu ţ in o situa ţ ie de

discriminare



Dvs. credeDvs. credeţţi că massi că mass--media (ziar media (ziar e,e, radio, TV)radio, TV) prezintă prezintă îîn mod pozitiv, neutru sau negativn mod pozitiv, neutru sau negativşştiri despre ?tiri despre ?




şştiri despre...?tiri despre...?

25%

30%

13%

12%

14%

16%

28%

20%

13%

52%

36%

38%

34%

32%

30%

48%

49%

48%

50%

12%

20%

15%

32%

35%

38%

16%

6%

10%

12%

22%

19%

17%

22%

21%

18%

20%

17%

22%

26%

15% Negri

Bolnavi de SIDA

Persoane cu handicap

Membri ai unei secte

Homosexuali

Romi

Maghiari

Români

Basarabeni

Asiatici

pozitiv neutru negativ NS/NR

ATITUDINI ALE POPULA ATITUDINI ALE POPULAŢ Ţ IEI FA IEI FAŢ Ţ Ă DE ANUMITE MINORIT Ă Ă DE ANUMITE MINORIT Ă Ţ Ţ I I




Analiza datelor de anchetă arată că prejudecăţile şi atitudinile discriminatorii faţă de anumite grupuri de persoane sunt r ăspândite într-o propor ţie semnificativă.Românii tind să aibă atitudini de respingere faţă de minorităţile sexuale şi grupuri etnice (romi), dar şi faţă de membrii anumitor secte religioase sau bolnavii deSIDA.

61% dintre respondenţi afirmă că evită să aibă de-a face cu homosexuali, 56% evită să aibă de-a face cu membrii unei secte, iar 40% dintre intervieva ţi afirmă că prefer ă să nu aibă de-a face cu romii şi 31% spun că evită să aibă de-a face eu bolnavii de SIDA. Această atitudine este dublată şi de o interacţiune scăzută cu acestegrupuri, atât în spaţiul public (magazin, vecinătate, colegialitate) cât şi spaţiul privat (vizite cu membrii acestor grupuri, ajutor sau sfaturi în probleme personale primite de la aceste grupuri).

În termeni de apropiere-distanţă faţă de anumite minorităţi, se constată o atitudine de respingere încă de la nivelul colegialităţii faţă de grupurile menţionate anterior (romi, homosexuali, bolnavi de SIDA şi membrii ai unor secte), ponderea celor care ar fi deranjaţi să îi aibă ca rude prin alianţă fiind în jurul a 50% dintre ceiintervievaţi.

ÎÎn ceea ce vă priven ceea ce vă priveşşte pe dvs.,te pe dvs., următoarele afirmaurmătoarele afirmaţţii sunt adevărate sau falseii sunt adevărate sau false??

Diferenţa până la 100% reprezintă “NR”




-31%

-89%

-80%

-55%

-89%

-85%

-57%

56%

61%

7%

15%

40%

6%

10%

31%

-39%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

Evit să am de-a face cu ... Sunt ... pe care-i ştiu din vedere

-83%

-5%

-49%

-21%

-11%

-31%

-57%

38%

11%

90%

47%

75%

84%

64%

31%

-57%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

Îmi fac cumpă r ă turile într-un

magazin în care vinde un ...

-80%

-5%

-61%

-66%

-46%

-72%

-79%

15%

9%

89%

32%

26%

46%

20%

9%

-75%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat






-87%

-5%

-66%

-61%

-26%

-66%

-88%

20%

4%

90%

28%

33%

68%

27%

2%

-72%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

Am vecini ... cu care mă salut Am (sau am avut) colegi ....

-89%

-7%

-61%

-57%

-30%

-72%

-88%

21%

3%

87%

32%

36%

64%

21%

2%

-72%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

M ă vizitez cu ...

-91%

-6%

-70%

-79%

-37%

-76%

-88%

8%

2%

89%

24%

14%

57%

17%

2%

-86%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat






-91%

-13%

-72%

-80%

-54%

-81%

-88%

7%

2%

81%

22%

14%

39%

12%

2%

-87%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

Mi se întâmpl ă să cer ajutor unui ... Am rude ...

-92%

-6%

-77%

-88%

-41%

-80%

-90%

10%

0%

88%

17%

5%

53%

14%

1%

-83%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

În probleme personale mă

sf ă tuiesc adesea cu un ...

-91%

-14%

-76%

-86%

-59%

-83%

-89%

4%

0%

79%

18%

8%

33%

10%

2%

-89%membri ai

unei secte

homosexuali

români

maghiari

romi

săraci

persoane cu

handicap

bolnavi de

SIDA

fals adevărat

VV--ar deranja să avear deranja să aveţţi ca vecini....?i ca vecini....?




-87%

-95%

-89%

-85%

-82%

-67%

-89%

-68%

-56%

34%

10%

2%

6%

8%

12%

26%

7%

26%

36%

-63%Romi

Maghiari

Români

Basarabeni

Asiatici

Negri

Bolnavi de SIDA



Homosexuali

NU DA


VV--ar deranja să avear deranja să aveţţi cai ca şşi colegi de muncăi colegi de muncă....?....?




-83%

-89%

-84%

-81%

-78%

-61%

-80%

-65%

-53%

23%

7%

1%

5%

7%

10%

26%

9%

23%

33%

-66%Romi

Maghiari

Români

Basarabeni

Asiatici

Negri

Bolnavi de SIDA



Homosexuali

NU DA


VV--ar deranja să avear deranja să aveţţi cai ca prieteni prieteni....?....?




-85%

-95%

-87%

-82%

-78%

-60%

-83%

-60%

-46%

34%

10%

1%

7%

9%

13%

30%

11%

32%

45%

-61%Romi

Maghiari

Români

Basarabeni

Asiatici

Negri

Bolnavi de SIDA



Homosexuali

NU DA


VV--ar deranja să avear deranja să aveţţi cai ca rude prin alianrude prin alianţţăă....?....?




-79%

-94%

-84%

-76%

-66%

-45%

-70%

-52%

-37%

46%

14%

2%

10%

15%

23%

45%

22%

40%

54%

-47%Romi

Maghiari

Români

Basarabeni

Asiatici

Negri

Bolnavi de SIDA



Homosexuali

NU DA


SunteSunteţţi sau nu de acord cu următoarele afirmai sau nu de acord cu următoarele afirmaţţii?ii?




-60%

-53%

-70%

-85%

-46%

-86%

-53%

47%

36%

43%

24%

10%

46%

10%

40%

-50%Este mai mult datoria femeilor decât a bărbaţilor să se ocupe

de treburile casei

Bărbaţii sunt mai capabili să conducă decât femeile

Femeile sunt prea ocupate cu treburile casei şi nu mai au timp pentru posturi de conducere

Femeilor le este frică de mari responsabilităţi

Educatorii ar trebui să se ocupe în primul rând de copiii ceimai înzestraţi, nu de cei obişnuiţi.

E mai bine pentru toţi ca elevii care sufer ă de SIDA sa fieeducaţi în clase speciale

E normal ca educatorii să se ocupe mai mult de copii celor înstăriţi, f ăr ă a-i neglija pe ceilalţi

Persoanele cu handicap nu reuşesc să desf ăşoare nici oactivitate f ăr ă ajutorul cuiva

dezacord acord


SunteSunteţţi sau nu de acord cu următoarele afirmai sau nu de acord cu următoarele afirmaţţii?ii?

Dif â ă l 100% i ă “NR”




-36%

-63%

-36%

-42%

-56%

-26%

-53%

47%

57%

30%

43%

46%

28%

68%

32%

-46%Dacă aş fi patron nu aş angaja romi pentru că majoritatea sunt

leneşi şi fur ă

Sunt prea mulţi tineri f ăr ă un loc de muncă, astfel încât ar trebui preferaţi celor în vârstă la angajare

Romilor nu le trebuie şcoală pentru că oricum nu se folosesc deea

Homosexualitatea este o boală iar homosexualii ar putea să se

trateze

Pentru a păstra o societate morală trebui anumiţi indivizi trebuieîndepărtaţi de majoritatea

Majoritatea str ăinilor care s-au stabilit în România după 1989 auf ăcut numai f ăr ădelegi

Cei săraci nu vor fi niciodată trataţi de către funcţionarii publicila fel de bine ca cei înstăriţi

În România minorităţile au prea multe drepturi

dezacord acord


SunteSunteţţi de părere că i de părere că îîntr ntr --o familieo familie ... Dar ... Dar îîn vian viaţţa publică a publică (administra(administraţţie,ie, politică politică, etc.)?, etc.)?




În familie

Atât bărbaţii

cât şi femeile

trebuie să

conducă

54%

NS/NR

1%

Est e de

preferat ca

femeile să

conducă

2%

Nu contează,

importante

sunt calităţ ile

celui care

conduce

27%

Este de

preferat ca

bărbaţii să

conducă

16%

În viaţa publică

Atât bărbaţii

cât ş i femeile

trebuie să

conducă

40%

Este de

preferat ca

femeile să

conducă

2%

NS/NR

1%

Nu contează,

importante

su nt calităţile

celui care

conduce37%

Est e de

preferat ca

bărbaţii să

conducă

20%

NOTORIETATEA INSTITU NOTORIETATEA INSTITU Ţ Ţ IILOR ABILITATE S Ă REGLEMENTEZE PROBLEMA IILOR ABILITATE S Ă REGLEMENTEZE PROBLEMA DISCRIMIN Ă RII DISCRIMIN Ă RII




Ce ştiţi despre CNCD?

Cea mai mare parte a respondenţilor declar ă că ştiu puţine sau foarte puţine despre discriminare şi despre drepturile pe care le au persoanele discriminate. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „nu ştiu absolut nimic despre discriminare”, iar 10 înseamnă „ştiu totul despre discriminare”, 75% dintre respondenţi se poziţionează de la 5 spre limita inferioar ă a scalei, existând chiar un procent de 18% care declar ă că nu ştiu absolut nimic despre discriminare şi despre

drepturile aferente.

Datele cantitative arată că 15% dintre respondenţi au auzit de CNCD, întrebarea utilizând iniţial doar abrevierea CNCD. Dintre cei care au auzit de CNCD, doar 14% au identificat corect semnificaţia acestei abrevieri, asociind-o cu Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, 30% au identificat par ţial iar 19% auidentificat incorect semnificaţia CNCD. Totodată, 36% dintre cei care au auzit de CNCD nu ştiu ce înseamnă această abreviere. O posibilă explicaţie a acesteisituaţii ar fi indiferenţa, pasivitatea populaţiei faţă de fenomenul discriminării în general, asociată cu o slabă mediatizare a existenţei acestui Consiliu şi adrepturilor persoanelor discriminate.

Campania de mediatizare a CNCD a fost urmărită de 14% dintre respondenţi. Cei care au auzit despre CNCD au urmărit în mare parte şi campania publicitar ă desf ăşurată de Consiliu.









AAţţi auzit dei auzit de …… CNCDCNCD??




Aţţi auzit deau t de …… CNCDCNC ??

NU

83%

NS/NR

2%DA

15%

Dacă DA Dacă DA , , CeCe îînseamnă nseamnă ...?...?

Dacă Da Dacă Da , , Câtă Câtă îîncredere avencredere aveţţii îîn ...?n ...?

% calculate raportat la r ăspunsuri valide


30%

19%

36%

14%identificare

corectă

identificare

par ţială

identificare

incorectă

nu ştie 21%

15%

6%

53%

5%foarte mare

mare

mică

foarte

mică/deloc

NS/NR

Dacă aDacă aţţi avea de suferit din cauza etniei,i avea de suferit din cauza etniei, a faptului că suntea faptului că sunteţţi femeie sau bărbati femeie sau bărbat, a, a bolii bolii, s, sau aau aorientăriiorientării ddvs. sexuale, dvs. avs. sexuale, dvs. aţţi contacta institui contacta instituţţia care se ocupă de combaterea discriminăriiia care se ocupă de combaterea discriminării??




35%

12%

10%

14%

29%sigur da

probabil da

probabil nu

sigur nu

NS/NR

Care ar fi modalitatea pe care aCare ar fi modalitatea pe care aţţi alegei alege--o pentru a contacta această instituo pentru a contacta această instituţţie?ie?




18%

29%

1%

32%

21%telefonic

în scris

personal

alta

NS/NR

România unii oameniRomânia unii oameni şştiu o multiu o mulţţime de lucruri despre discriminareime de lucruri despre discriminare şşi despre drepturile pei despre drepturile pecare le au,care le au, îîn timp ce aln timp ce alţţii nuii nu şştiu absolut nimic. Dtiu absolut nimic. Dvs. uvs. unde vă situande vă situaţţi pe următoarea scalăi pe următoarea scală??

Dif ţ â ă l 100% i tă “NS/NR”




11%

12%

14%

20%

8%

7%

6%

2%

1%

18%nu ştiu absolut nimic despre discriminare

2

3

4

5

6

7

8

9

ştiu totul despre discriminare


AAţţi urmărit campania publicitară desfăi urmărit campania publicitară desfăşşurată deurată de Dacă DaDacă Da Ce anume aCe anume aţţi urmăriti urmărit? (? (răspuns multiplurăspuns multiplu))




AAţţi urmărit campania publicitar ă desf ăi urmărit campania publicitar ă desf ăşşurată deurată decătre CNCDcătre CNCD??

NU

69%

NS/NR 17%

DA

14%

Dacă Da Dacă Da , , Ce anume aCe anume aţţi urmăriti urmărit? (? (r ă spuns multiplur ă spuns multiplu))


5%

25%

62%

8%

spoturile

audio de la

radio

afişele din

ziare, reviste

spoturile

video de la

TV

NS/NR

Documents

discriminare 2004