Directorate-General for Communication PUBLIC OPINION ... · cetățenii europeni, votanți sau nu. În plus, majoritatea absolută a cetățenilor europeni se simt „cetățeni ai

1

Directorate-General for Communication

PUBLIC OPINION MONITORING UNIT

Brussels, October 2014

Studiu postelectoral 2014

ALEGERILE EUROPENE DIN 2014

SINTEZĂ ANALITICĂ

Aria de acoperire: UE-28

Populație: 27 331 de europeni având vârsta legală pentru a se

prezenta la vot (minimum 18 ani/minimum 16 ani în

Austria)

Metodologie: față în față (CAPI)

Ancheta de teren: 30 mai-27 iunie 2014, efectuată de TNS opinion

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3

I. PARTICIPAREA LA VOT .......................................................................................... 18

II. VOTAREA ................................................................................................................... 21

III. ABŢINEREA DE LA VOT .......................................................................................... 31

IV. ATITUDINI PRIVIND EUROPA ................................................................................ 38

V. INTERES PENTRU ALEGERILE EUROPENE ŞI POLITICĂ ÎN GENERAL ........ 63

VI. INFORMAȚII ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE ................................................. 75

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Jacques Nancy +32 2 284 24 85

[email protected]

mailto:[email protected]

2

Aviz cititorilor

Prezentul sondaj a fost realizat în cadrul contractului privind seara electorală din 2014 (pe

baza metodologiei utilizate într-un sondaj tradițional efectuat față în față, cum ar fi sondajul

postelectoral din 2009).

Criteriile de ponderare pentru acest sondaj postelectoral sunt sexul, vârsta, regiunea de

reședință, precum și reconstituirea participării la alegerile europene și reconstituirea

voturilor exprimate.

3

INTRODUCERE

Context

Prezentul sondaj a fost efectuat pe teren de către societatea TNS opinion în urma alegerilor

europene din luna mai 2014. Scopul său este de a permite o mai bună înțelegere a motivelor

care i-au determinat pe alegătorii europeni să participe sau să se abțină de la vot cu ocazia

acestor alegeri.

Ca de fiecare dată în acest tip de sondaj, este necesar să se aibă în vedere conjunctura creată

de contextele naționale, europene și internaționale în momentul anchetei de teren.

La fel ca în ultimii șase ani, contextul european în care s-a efectuat acest sondaj al

Parlamentului European este marcat în principal de consecințele crizei monetare, financiare,

economice și sociale.

În plus, în comparație cu alegerile europene din 2009, situația politică din UE a fost marcată

de schimbări politice importante:

Uniunea Europeană are un nou stat membru, Croația.

În urma noutăților introduse de Tratatul de la Lisabona, numărul deputaților în

Parlamentul European a trecut de la 766 la 751.

Pentru prima dată, candidatul la președinția Comisiei Europene a fost propus de către

Consiliul European, în lumina rezultatelor alegerilor europene. Exercitându-și noile

competențe, Parlamentul European l-a ales pe Jean-Claude Juncker la conducerea

Comisiei, la 15 iulie 2014.

În plus, în mai multe state membre, cetățenii au fost, de asemenea, invitați să voteze la

nivel național: au avut loc alegeri simultane în Belgia (alegeri federale și regionale), în

Lituania (alegeri prezidențiale), în Grecia (alegeri locale), în Germania (alegeri locale),

în Irlanda (alegeri locale), în Italia (alegeri provinciale și municipale), în Malta (alegeri

locale) și în Regatul Unit (alegeri locale).

4

CONCLUZIILE PRINCIPALE

1. Participarea la vot:

Rata de participare la alegerile europene din 2014 se ridică la 42,54% (43% în 2009).

Această medie maschează diferențe importante între cele 28 de state membre, care

pot atinge 76,5 puncte procentuale între Belgia (89,6%) și Slovacia (13,1%). Astfel,

se constată o creștere semnificativă a participării în șapte țări, o stabilitate relativă în

șase țări și o scădere a participării în alte 15 țări (în special în majoritatea țărilor care

au aderat la UE în 2004, 2007 și 2013).

2. Motive pentru participare sau neparticipare la vot:

Principalele motivații ale cetățenilor care s-au prezentat la urne sunt, ca în 2009:

pentru a-și îndeplini datoria civică, deoarece votează în mod sistematic, pentru a

susține un partid politic față de care au afinități.

Aceste motive „tradiționale“ sunt urmate imediat de motive specific europene: pentru

a-și demonstra sprijinul față de UE, pentru că „vă simțiți european/ă sau

cetățean/ă al/a UE“, pentru că „puteți schimba lucrurile votând la alegerile

europene“.

În urma intrării în vigoare a dispozițiilor instituționale ale Tratatului de la Lisabona, s-

a introdus un nou punct pe lista propusă respondenților care au votat la 25 mai 2014:

„pentru a influența alegerea președintelui Comisiei Europene“.

În medie, 5% dintre votanți au ales acest punct dintre cele trei răspunsuri pe care le

puteau da ca motiv pentru a se prezenta la vot. Este interesant de observat faptul că în

trei țări această cifră a atins sau a depășit pragul de 10%: în Austria (12%), în

Germania (10%) și în Luxemburg (10%).

În ceea ce privește motivele cel mai des menționate de către abstenționiști, acestea au

drept cauză, ca în 2009, neîncrederea și dezinteresul față de politică în general:

„neîncrederea sau nemulțumirea față de politică în general“, „nu sunt interesat

de politică“, „votul nu are nicio consecință sau votul nu schimbă nimic“.

Trebuie subliniat faptul că dintre motivele de abținere, cele legate de reticența față

de UE nu figurează printre primele răspunsuri: dezinteresul pentru afacerile

europene, nemulțumirea față de PE, absența cunoștințelor privind UE, împotrivirea

față de UE și absența dezbaterilor publice.

5

3. Mizele votului:

Șomajul reprezintă principala miză a votului pentru cetățenii care s-au prezentat la

urne cu ocazia alegerilor europene.

În opinia cetățenilor, a doua miză este creșterea economică.

Imigrația, care se situează pe locul al treilea, înregistrează o creștere semnificativă

la nivelul UE, în comparație cu 2009.

4. Atitudinea față de Uniunea Europeană:

Majoritatea absolută a respondenților consideră că apartenența la UE este un „lucru

bun“.

Continuă să predomine sentimentul de atașament față de aceasta, exprimat de

cetățenii europeni, votanți sau nu.

În plus, majoritatea absolută a cetățenilor europeni se simt „cetățeni ai UE“, cu toate

că acest sentiment a înregistrat o scădere considerabilă în țările cele mai afectate

de criză.

În schimb, se constată că majoritatea cetățenilor europeni consideră că Parlamentul

European nu ia în considerare în mod corespunzător preocupările lor, procent

aflat în creștere în comparație cu 2009.

Încrederea pe care aceștia o manifestă față de instituțiile europene este în

scădere. Ea a scăzut în 15 state membre în comparație cu 2009. Acesta este în mod

deosebit cazul în unele din țările cele mai afectate de criză, cum ar fi Grecia, Spania,

Portugalia și, de asemenea, Franța.

5. Interesul pentru alegerile europene:

Majoritatea absolută a respondenților consideră că „au avut la dispoziție toate

informațiile necesare“ pentru a-și exprima votul la alegeri.

6

6. Expunerea la o campanie:

La fel ca în 2009, amintirea unei „campanii care a încurajat cetățenii să participe

la vot “ a fost testată în rândul cetățenilor europeni. Peste șase cetățeni europeni din

zece își amintesc de ea.

Această medie europeană maschează, totuși, diferențe importante la nivel național,

având în vedere că se constată, în privința acestui aspect, diferențe care pot ajunge la

45 de puncte procentuale între cele 28 de state ale UE (între Suedia: 89% și Belgia:

44%).

7. Tendințele sociodemografice:

Cititorul poate găsi o anexă la această sinteză care conține o analiză sociodemografică

detaliată a câtorva întrebări din sondaj.

Printre principalele tendințe se observă că:

Diferența între prezența la vot a bărbaților și a femeilor crește și atinge 4 puncte.

Aceasta era de 2 puncte în 2009.

La fel ca în 2009, persoanele cu funcție de conducere și lucrătorii independenți

sunt cei mai mobilizați. Se constată, totuși, o creștere a mobilizării studenților și

șomerilor.

Din nou, cea mai ridicată rată de abținere la alegerile europene a fost în rândul

tinerilor (18-24), cu toate că aceștia au atitudinea cea mai pozitivă față de UE.

În ceea ce privește expunerea la o campanie electorală, amintirea acesteia este mai

puțin pregnantă în rândul femeilor, al persoanelor mai puțin educate și al

bărbaților/femeilor casnici/casnice.

7

I. PARTICIPAREA LA VOT

A. Participarea la vot se stabilizează la nivelul UE-28

În final, rata de participare la alegerile europene din 2014 se ridică la 42,54%.

B. La nivel național, participarea este eterogenă1

Diferența observată între țara cu cea mai ridicată rată de participare (Belgia 89,6%,

vot obligatoriu și alegeri legislative simultane) și țara cu cea mai redusă rată de

participare (Slovacia 13,1%) este de 76,5 puncte procentuale.

C. Evoluția participării la nivel național2

În comparație cu 2009, se observă o creștere semnificativă a ratei de participare în

șapte țări: Lituania (47,3%; +26,3), Grecia (60%; +7,4), Suedia (51,1%; +5,6),

Germania (48,1%; +4,8), România (32,4%; +4,7), Croația (25,24%; +4,43) și Franța

(42,4% + 1,8).

Participarea este stabilă (+/- 1 punct) în șase state membre: Belgia, Austria,

Finlanda, Țările de Jos, Regatul Unit și Polonia.

Participarea scade în celelalte state membre, scăderea cea mai acută înregistrându-

se în Letonia, cu -23,5 puncte (la 30,2%).

1 Votul este obligatoriu în Belgia, în Luxemburg, în Grecia și în Cipru.

2 În momentul efectuării calculelor, cifrele definitive pentru Finlanda și Regatul Unit nu erau încă finalizate.

3 În comparație cu 2013, în cazul Croației.

8

II. PROFILUL VOTANȚILOR

A. Votanții iau decizia de a se prezenta la urne mai târziu decât în 2009

Momentul în care o persoană ia decizia de a se prezenta la vot se apropie de data

alegerilor.

Majoritatea votanților (45%) declară că întotdeauna au votat astfel. Totuși, acest

răspuns înregistrează o scădere de 5 puncte (50% în 2009) în favoarea unei date în

apropierea alegerilor.

Se constată o creștere foarte ușoară a numărului de votanți care declară că s-au decis

în lunile (23%, +2), săptămânile (14%, +1), zilele (10%, +1) care au precedat

alegerile, sau în ziua alegerilor (7%, +1).

La nivel național:

Votanții care iau decizia cu câteva luni sau săptămâni înaintea alegerilor sunt cei

mai numeroși în Grecia (48%), în Italia (47%), în Irlanda și în Suedia (ambele

43%).

Votanții care iau decizia cu câteva zile înaintea alegerilor sunt cei mai numeroși în

Republica Cehă (19%), în Danemarca și în Țările de Jos (ambele 18%), precum și

în Suedia (17%).

B. Motivele votului

Ordinea motivelor invocate rămâne stabilă în comparație cu ceea ce s-a putut

observa în 2009.

Primele motive menționate de votanți sunt „este datoria mea de cetățean“ (41%, -6)

și „votez în mod sistematic“ (41%, +1). Următorul este „pentru a susține un partid

politic față de care am afinități“ (22, -2%).

După aceea, sunt menționate trei motive strict europene, și anume:

„sunteți favorabil UE“ (14%, -2);

„vă simțiți european/ă“ (13%, =);

„puteți schimba lucrurile votând la alegerile europene“ (12%, -7).

Printre răspunsurile care urmează, trebuie subliniate trei evoluții semnificative: scade

numărul persoanelor care consideră că votează pentru „a schimba lucrurile“ (12%, -

7), în timp ce crește numărul persoanele care vizează să-și „exprime dezacordul

față de UE“ (7%, +5) și să-și „exprime dezacordul față de guvernul național“

(10%, +5).

9

C. Mizele votului

În contextul crizei actuale, șomajul (45%, +8) este considerat a fi principala miză a

votului.

După aceea, creșterea economică este menționată cel mai des (40%, -1).

Trebuie observat faptul că aceste două puncte se situau pe primul loc și în 2009, însă

ordinea lor s-a inversat în comparație cu 2009.

Imigrația (23%, +7) crește puternic față de 2009.

Viitorul pensiilor rămâne stabil la 22%.

Rolul UE pe scena internațională înregistrează o ușoară scădere (20%, -2).

De remarcat faptul că răspunsurile referitoare la moneda unică cresc cu 5 puncte, la

17%.

Răspunsurile care înregistrează o scădere mai accentuată în comparație cu 2009 sunt:

terorismul (7%, - 4) și combaterea schimbărilor climatice (12%, - 4).

La nivel național:

Șomajul este punctul cel mai des menționat în Grecia (73%, +13), în Cipru (67%,

+28), în Spania (66%, +1) și în Italia (65%, +29), țările cele mai afectate de criză.

Creșterea economică este cel mai des menționată în Portugalia (55%, +12),

Letonia (50%, -7) și în Lituania (49% + -5).

Miza privind „imigrația“ crește în 19 state membre, rezultatele dublându-se, de

exemplu în Regatul Unit (42%, +21 în comparație cu 2009), precum și în Franța

(21%, +11).

10

III. PROFILUL ABSTENȚIONIȘTILOR

În final, rata de abținere la alegerile europene din 2014 se ridică la 57,46%.

A. Profilul abstenționiștilor se confirmă în comparație cu 2009

Prezentul studiu evidențiază faptul că aproape un abstenționist din cinci a luat

decizia de a se abține în ziua alegerilor.

Pentru a analiza răspunsurile la această întrebare am utilizat clasificarea care rezultă

dintr-o cercetare documentară efectuată în urma alegerilor din 2009. Comparația cu

profilul abstenționiștilor din 2009 arată că există diferențe minore.

1. Abstenționiștii „din principiu”

Aceștia nu votează niciodată. Ei reprezintă 24% dintre abstenționiști și înregistrează

o creștere de două puncte în comparație cu 2009.

2. Abstenționiștii „raționali”

Sunt cei care au luat decizia de a se abține în lunile (18%, ca în 2009), sau în

săptămânile (13%, -2) dinaintea alegerilor. În total, aceștia constituie 31% dintre

abstenționiști (-2).

3. Abstenționiștii„impulsivi”

În total, aceștia reprezintă 34% dintre abstenționiști: cei care iau decizia de a nu vota

în zilele care precedă alegerile (15%, -1) sau în ziua alegerilor (19%, +3).

4. Abstenționiștii „nehotărâți”

Acești neparticipanți la vot reprezintă 11% (-2) dintre abstenționiști și nu știu în ce

moment au luat decizia de a nu vota la alegerile europene. Această cifră înregistrează

o scădere de două puncte față de 2009.

La nivel național:

Abstenționiștii impulsivi sunt cei mai numeroși în Danemarca (57%, +15),Țările

de Jos (56%, +12) și în Suedia (43%, -1).

De remarcat faptul că cei mai numeroși abstenționiști nehotărâți se află în Regatul

Unit (23%, +6).

11

B. Motive de a nu participa la vot

„Neîncrederea în politică, în general“ reprezintă, ca în 2009, motivul cel mai des

menționat de către abstenționiști, totuși, acest răspuns este în scădere (23%, -5).

La nivel național, răspunsul este cel mai des menționat în Cipru, (56%, +12), în

Spania (41%, +17) și în Bulgaria (38%, -7). În schimb, acesta este foarte rar

menționat în Danemarca (7%), în Belgia (8%) și în Luxemburg (9%).

Al doilea motiv menționat este faptul de a nu fi interesat de politică, cu 19% (+2).

La nivel național, acest motiv este cel mai des menționat în Ungaria, (32%, +3), în

Spania (30%, +4) și în Portugalia (27%, +4).

Motivul menționat după aceea este „votul nu are nicio consecință/nu schimbă

nimic“ (14%, -3).

La nivel național, se constată că „votul nu are nicio consecință“ este motivul cel mai

des menționat în Bulgaria (29%, -2), în Cipru (25%, +4) și în Letonia (22%,

-16). În schimb, acesta este cel mai rar menționat în Danemarca și în Regatul Unit

(ambele la 6%), precum și în Irlanda (8%).

Este important de remarcat faptul că motivul referitor la absența cunoștințelor

privind UE, Parlamentul European sau alegerile parlamentare ajunge doar pe

locul 9 cu 7% (-3).

La nivel național, acest răspuns este cel mai des menționat în Suedia (22%) și în

Țările de Jos (15%).

12

IV. ATITUDINEA CETĂȚENILOR EUROPENI FAȚĂ DE ALEGERI

1. Apartenența la UE

Chestiunea apartenenței nu figura în sondajul postelectoral din 2009. Comparația s-a

efectuat pe baza diferitelor sondaje Eurobarometru realizate începând cu primăvara

anului 2009.

Răspunsurile confirmă stabilitatea sentimentului apartenenței: majoritatea

absolută a respondenților consideră că apartenența la UE este un „lucru bun“ (51%).

Există, totuși, diferențe între votanți și abstenționiști: 63% dintre votanți și 42%

dintre abstenționiști consideră că apartenența la UE este un „lucru bun“.

Trebuie remarcat faptul că 29% dintre cetățenii europeni consideră că apartenența la

UE este „un lucru nici bun nici rău“: 22% dintre votanți, comparativ cu 34% dintre

abstenționiști.

La nivel național:

Ideea că apartenența la UE este un „lucru bun“ este exprimată cel mai pregnant în

Luxemburg (78%), în Belgia (69%) și în Malta (68%).

În schimb, aceasta este mai puțin evidentă în Republica Cehă (27%), Italia (35%,)

și în Cipru (37%).

2. Atașamentul față de țara sa, de Europa

Nouă respondenți din zece se simt atașați de țara lor (90%, -1 în comparație cu

2009).

În același timp, 62% (-2) dintre ei se simt atașați de Europa.

Este important de subliniat că majoritatea votanților și a abstenționiștilor se simt

atașați de Europa, deși în proporții destul de diferite (72%, respectiv 56%)

La nivel național:

Țările în care sentimentul atașamentului față de Europa este cel mai redus sunt

Grecia (41%, -12), Cipru (41%, -15) și Italia (45%, -14).

13

Regatul Unit (47%) figurează, de asemenea, printre țările în care sentimentul

atașamentului față de Europa este cel mai redus. Se observă, totuși, că acesta

înregistrează o creștere de 13 puncte în comparație cu 2009.

3. Sentimentul cetățeniei europene

63% (-1) dintre respondenți se simt „cetățeni ai UE“.

Acest sentiment este majoritar, deși în proporții destul de diferite, atât în rândul

votanților (72%) cât și al abstenționiștilor (56%).

La nivel național:

În 24 de state membre, majoritatea absolută a respondenților se simt „cetățeni

ai UE“.

Din nou, scăderea cea mai semnificativă se înregistrează în țările cele mai

afectate de criză: Cipru (52%, -19), Grecia (46%, -17) și Italia (45%, -16).

4. Încrederea în instituțiile europene

În ceea ce privește încrederea, se constată, de asemenea, aceeași tendință descendentă

observată în sondajele Eurobarometru din ultimii ani.

Astfel, 43% dintre respondenți își exprimă încrederea în instituții. Acest procent se

ridica la 50% în sondajul postelectoral din 2009.

Nota de încredere este de 55% în rândul votanților, comparativ cu 35% în rândul

abstenționiștilor.

52% (+12) dintre cetățenii europeni nu au încredere în instituțiile europene.

La nivel național:

Încrederea în instituțiile europene scade în 15 state membre din 274, în

comparație cu 2009. Scăderea încrederii este deosebit de marcată în unele din

țările cele mai afectate de criză: în Italia (35%, -25), în Portugalia (34%, -24), în

Spania (38 %, -21), în Cipru (48%, -18), în Grecia (39%, -12), precum și în

Franța (36%, -10).

4 În 2009, Croația nu făcea parte din Uniunea Europeană.

14

Este interesant de remarcat faptul că un procent semnificativ de cetățeni răspund

„nu știu“ în Polonia (13%), Regatul Unit (10%) și în Estonia (9%).

5. Luarea în considerare a preocupărilor cetățenilor europeni de către Parlamentul

European

Preocupările cetățenilor, accentuate cu siguranță de contextul de criză, sunt atât de

puternice încât par să se repercuteze, prin răspunsurile lor, asupra instituțiilor.

54% dintre respondenți consideră că Parlamentul European nu ia „în considerare

în mod corespunzător preocupările cetățenilor europeni“. Acest procent se ridica

la 41% în 2009.

47% dintre votanți consideră că Parlamentul European nu ia în considerare în mod

corespunzător preocupările lor. 59% dintre abstenționiști sunt de această părere.

Dimpotrivă, 38% dintre respondenți consideră că Parlamentul European ia în

considerare în mod corespunzător preocupările lor: 48% dintre votanți și 31%

dintre abstenționiști.

La nivel național:

Sentimentul că Parlamentul European ia în considerare preocupările cetățenilor

este în scădere în 19 state membre. În comparație cu 2009, cea mai importantă

scădere se înregistrează în Spania (27%, -26), în Cipru (35%, -25) și în Slovacia

(35%, -22).

Acest sentiment este în creștere în opt state membre, în special în Malta (63%,

+5), în Germania (48%, +5) și în Bulgaria (39%, +4).

15

V. INTERESUL FAȚĂ DE POLITICĂ ÎN GENERAL

În prezent, majoritatea absolută a cetățenilor UE declară că nu sunt „interesați de

politică“ (54%), însă există diferențe foarte puternice între statele membre, care

ating 43 de puncte procentuale.

Totuși, trebuie remarcat faptul că lipsa interesului este de 37% în rândul votanților,

comparativ cu 68% în rândul abstenționiștilor.

La nivel național:

Dezinteresul față de politică este cel mai puternic în Croația (75%), Republica

Cehă și Portugalia (ambele la 71%), precum și în România (70%).

Acesta este mai puțin marcat în Danemarca (32%), Luxembourg și Germania

(ambele la 33%).

16

VI. INFORMAREA ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE

A. Informații suficiente pentru a vota

57% (+4) dintre cetățenii europeni consideră că „au avut la dispoziție toate

informațiile necesare“ pentru a face alegerea pentru cine să voteze cu ocazia

alegerilor europene.

75% dintre votanți și 44% dintre abstenționiști fac această constatare.

La nivel național:

În 26 de țări din 28, majoritatea absolută a cetățenilor au declarat că au avut

la dispoziție toate informațiile necesare pentru a vota.

16 țări înregistrează o evoluție pozitivă, printre primele fiind Bulgaria (65%,

+16), Lituania (71%, +14) și Regatul Unit (55%, +13).

Doar în două țări majoritatea absolută a respondenților consideră că nu au avut

la dispoziție toate informațiile necesare: Portugalia (54%, +4) și Republica

Cehă (53%, +5).

B. Amintirea unei campanii

Intervievați cu privire la amintirea unei „campanii care a încurajat cetățenii să

participe la vot“ cu ocazia alegerilor europene, 65% (-2) dintre respondenți au

răspuns afirmativ.

Această amintire a obținut majoritatea absolută atât a votanților (73%), cât și a

absenționiștilor (58%).

La nivel național:

Această medie europeană maschează, totuși, diferențe importante la nivel

național, având în vedere că se constată, în privința acestui aspect, un decalaj

care poate ajunge la 45 de puncte procentuale între prima țară, Suedia (cu 89%)

și ultima, Belgia (cu 44%).

17

18

I. PARTICIPAREA LA VOT

1. Participarea la vot

1) Media europeană

Participarea la alegerile europene (%UE)

19

2) Rezultatele naţionale

Participarea la alegerile europene din 22 - 25 Mai 2014 în cele 28 state membre

20

3) Evoluţia la nivel naţional

Participarea la alegerile europene din 22 - 25 Mai 2014 în cele 28 state membre – Comparaţia cu alegerile precedente (%)

Rezultatele privind alegerile europene în Croaţia se referă la anul 2013

21

II. VOTAREA

1. Momentul decisiv pentru a merge la vot

1) Media europeană

Bază: respondenţii care au votat

22


23



24



25

2. Motivele pentru a merge la vot

1) Media europeană


26



27



28

3. Mizele votului

1) Media europeană


29



30



31

III. ABŢINEREA DE LA VOT

1. Momentul decisiv pentru abţinere

1) Media europeană

Bază: respondenţii care nu au votat

32


33



34



35

2. Motivele pentru abţinerea de la vot

1) Media europeană


36



37



38

IV. ATITUDINI PRIVIND EUROPA

1. Aderarea la UE: un lucru bun sau rău?

1) Media europeană

Bază: toţi respondenţii

39

2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene


40



41


42

2. Ataşamentul pentru Europa

1) Media europeană


43



44



45



46

3. Ataşamentul pentru ţară

1) Media europeană


47



48



49



50

4. Sentimentul de a fi un cetăţean european

1) Media europeană


51



52



53



54

5. Încrederea în instituţiile UE

1) Media europeană


55



56



57



58

6. Considerarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni de către Parlamentul

European

1) Media europeană


59



60



61


62



63

V. INTERES PENTRU ALEGERILE EUROPENE ŞI POLITICĂ ÎN GENERAL

1. Interes pentru politică

1) Media europeană


64



65



66



67

2. Importanţa cunoaşterii candidaţilor care au fost aleşi în calitate de MPE

1) Media europeană


68



69



70



71

3. Importanţa cunoaşterii partidului politic cu cei mai mulţi MPE aleşi în

cadrul alegerilor europene

1) Media europeană


72



73



74



75

VI. INFORMAȚII ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE

1. Nivelul de informare înainte de ziua alegerilor

1) Media europeană


76



77



78



79

2. Reamintirea unei campanii care încurajează persoanele să meargă la vot

1) Media europeană


80



81



82



Documents

Directorate-General for Communication PUBLIC OPINION ... · cetățenii europeni, votanți sau nu. În plus, majoritatea absolută a cetățenilor europeni se simt „cetățeni ai