DIRECTIA SANITARĂVETERINARĂȘI PENTRU SIGURANȚA … · Eficienţa acestei etape în ceea ce priveşte reducerea numărului de germeni este de aproximativ 70-90%; La sfârşit se

DIRECTIA SANITARĂ VETERINARĂȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CLUJ

Mun. Cluj NapocaPiața Mărăști, nr.1, Cod poștal 400621Tel. 0264 447 997Fax. 0264445729

Miercuri, 04.07.2018

D.S.V.S.A.CLUJ

1

NATURA BOLII, SEMNELE CLINICE ŞI EPIDEMIOLOGIA ÎN PESTA PORCINA

AFRICANA

PPA, risc de răspndire

Atenţie !!!!!!


D.S.V.S.A.CLUJ

2

Ce este PPA?

PPA este o boală infecţioasă, foarte contagioasă, care poate afecta porciidomestici şi sălbatici, indiferent de vâstă şi sex, caracterizată clinic prinhipertermie, tulburări cardiovasculare, respiratorii şi nervoase (asemănătoare cucele din PPC) iar anatomopatologic prin diateză hemoragică.


D.S.V.S.A. CLUJ

3

CARE ESTE ETIOLOGIA PPA?SURSE DE INFECȚIE!

AGENTUL ETIOLOGIC este virusul pestei porcine africane (ASFV) singuruldin familia Asfarviridae, genul Asfivirus.

SURSE DE INFECŢIE: oameni şi animale bolnavi/bolnave, purtători/purtătoare şi excretori/excretoare

de agenţi etiologici, material seminal, embrioni, ouă pentru incubat; vectori animaţi - insecte, acarieni, rozătoare, câini, pisici, păsări sălbatice,

specialişti, muncitori, vizitatori, etc.; vectori neanimaţi - mijloace de transport, ambalaje (cofraje, cutii şi lăzi de

transport pui de o zi, etc.), utilaje, unelte, site şi cărucioare de incubaţie, echipamente pentru însămânţări artificiale, furaje, apă.


D.S.V.S.A. CLUJ

4

Rezistenţa virusului PPA?

Virusul PPA este foarte rezistent la acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici:

6-10 zile în fecalele de porc; 10 săptămâni în cadavre; 3-6 luni în carnea sărată şi afumată; 6-12 luni în corpul căpuşelor din genul Ornithodoros şi Rhipicephalus; 18 luni în sâge la temperatura de 4ºC; 6 ani în sângele congelat; mai mulţi ani în carnea congelată.


D.S.V.S.A.CLUJ

5

Sensibilitatea virusului PPA?

VIRUSUL ESTE INACTIVAT:

în 60 minute la 56ºC;

în 30 minute la 60ºC;

prin sodă caustică 2%, hidroxid de sodiu 2%, hipoclorit de sodiu (2-3% clor disponibil), compuşi de iod etc.


D.S.V.S.A.CLUJ

6

Cum se transmite virusul PPA?

DIRECT PRIN: contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase.

INDIRECT PRIN: adăposturile, aşternutul, materialele de îngrijire, furajele, mijloacele de

transport, echipamentele etc. contaminate. hrănirea porcilor cu furaje (lături) care conţin carne/produse din

carne/subproduse infectate; vectori biologici: căpuşe din genul Ornithodoros şi Rhipicephalus (unii

cercetători consideră că virusul PPA este specific căpuşelor, porcul fiind gazda accidentală);


D.S.V.S.A. CLUJ

7

Ce animale pot fi infectate cu virusul PPA?

- porcii domestici şi sălbatici, indiferent de vâstă şi sex;

- experimental s-a reuşit transmitera infecţiei la iezi şi iepuri;


D.S.V.S.A.CLUJ

8

Care este perioada de incubaţie în PPA?

- perioada de incubaţie oscilează între 3 şi 15 zile;

- tulpinile foarte virulente produc forme supraacute şi acute care apare de obicei în 3-4 zile, dar în cazul contaminării prin căpuşe perioada poate fi mai mică;

- tulpinile mai puţin virulente produc forme mai uşoare, perioada de incubaţie fiind mai mare;


D.S.V.S.A.CLUJ

9

Care sunt semnele clinice ce pot apărea înPPA? Clinic boala poate evolua supraacut, acut, subacut şi cronic;

Moartea subită cu puţine semne clinice (în forma supraacută moartea poate să apară înainte de apariţia semnelor clinice);

Febră mare: 40,5 – 42º C, care se menţine 3-4 zile;

Abatere, inapetenţă, anorexie, pulsul accelerat şi aritmic, dispnee, tuse, jetaj seros, sero-mucos sau sero-hemoragic, conjunctivită purulentă şi hemoragică;

Polidipsie, vomitării, constipaţie urmată de diaree (uneori hemoragică);


D.S.V.S.A. Cluj

10

- Pielea urechilor cianotică, uneori pot apărea hematoame;

- La nivelul părţii inferioare a abdomenului, extremităţilor membrelor şi cozii, pe fondul cianotic apar pete hemoragice;


Dr. Adriana ORĂŞANU

11

- Cu 24-48 ore înainte de moarte, la un număr mare de animale, apar semne de meningoencefalită: agitaţie continuă,

dromomanie, mers în manej,retropulsie,pareze şi paralizii;

- Scroafele gestante avortează;- Moartea apare în 5-13 zile uneori 20 zile.- Rata de morbiditate-îmbolnăvire (la porcii domesticii) se apropie de 100%.- Rata de mortalitate depinde de virulenţa virusului şi poate varia de la 0 la 100%.


D.S.V.S.A.CLUJ

12

Modificări anatomopatologicePe pericard, epicard, Nodurile limfatice

miocard şi subendocard mult mărite în volumsufuziuni sau hematoame; cu aspect hemoragic;

13

Modificări anatomopatologice

Rinichii şi mucoasa vezicii urinare prezintă ocazional peteşii;

Splina mărită de 2-4 ori de culoare roşie –închisă sau negricioasă, pe secţiune consistenţa scăzută, rar se constată infarcte marginale


D.S.V.S.A. CLUJ

14

Modificări Anatomopatologice

La nivelul pulmonului edem pronunţat, hemoragii subpleurale, rareori bronhopneumonie;

Mucoasa tubului digestiv este inflamată, congestionată şi cu hemoragii de dimensiuni variabile, uneori cu necroze şi ulcere;


D.S.V.S.A.CLUJ

15

DIAGNOSTIC

- Nu sunt semne şi modificări specifice pe baza cărora să se poată stabilidiagnosticul de PPA. Mortalitatea ridicată, la porcii din toate categoriile de vâstăşi sex, trebuie să ducă şi la o suspiciune de PPA, deşi simptome similare potapare şi în cazul PPC sau alte boli (rujet, pasteureloză, salmoneloză, etc.)

- Singura posibilitate de diagnostic diferenţial între PPA şi PPC este identificareavirusului.

- Se impune recoltarea de probe pt. diagnosticul de laborator.


D.S.V.S.A. CLUJ

16

PROFILAXIE ȘI TRATAMENT

- Se pot vaccina animalele împotriva PPA?Nu există vacin disponibil.

- Există tratament pentru PPA??Nu

- Prevenirea (măsurile de biosecuritate şi igienă) şi combaterea rapidă a potenţialelor focare este foarte importantă.


D.S.V.S.A.CLUJ

17

,,Trebuie să facem dovada vigilenţei tot timpul, întodeauna”

D.S.V.S.A. CLUJ

18 Miercuri, 04.07.2018

BIOSECURITATE=RESPONSABILITATE

O responsabilitate deosebită privind biosecuritatea revine nu numai fermierilor, dar şialtor persoane implicate în procesul de producţie, şi în mod deosebit furnizorilor de furajeşi vecinilor, care prin deţinerea de animale şi prin manipularea de produse de origineanimală, pot favoriza apariţia şi extinderea unor boli.

- Programele de biosecuritate ale exploataţiilor trebuie să fie considerate ca ,,POLIŢEDE ASIGURARE” contra bolilor

- Factorul uman ,,RESPECTARE” constituie unul dintre elementele lor critice.

D.S.V.S.A.CLUJ

19 Miercuri, 04.07.2018

BIOSECURITATEAtrei elemente principale:

1.PREVENŢIAPrincipiul care constă în prevenirea introducerii agenţilor patogeni.Strictaizolare fizică a exploataţiilor animale permite blocarea intrării acestora.

2.IZOLAREAAtunci când o exploataţie este infectată, izolarea ei cere luarea de măsuripentru a împiedica propagarea agentului patogen şi pentru întrerupereaciclului de transmitere al bolii.

Persoanele şi echipamentele sunt de departe cea mai frecventă cauză detransmitere a bolilor de la fermă la fermă!

3.SĂNĂTATEA ANIMALELORMăsurile luate pentru menţinerea animalelor într-o stare bună desănătate, favorizează de asemenea imunitatea întregului lot.Observarea mortalităţilor animalelor, consumului de furaje şi apă,şi respectarea unui PROGRAM DE OBSERVARE aefectivului, toate ajută la depistarea precoce a problemelor sanitare.

D.S.V.S.A.CLUJ

20Miercuri, 04.07.2018

ETAPE ŞI OPERAŢIUNI *Mai întâi curăţare, apoi dezinfectare !

Curăţarea mecanică

Curăţarea hidro-mecanică

Aplicarea substanţelor decontaminante

Controlul eficienţeidecontaminării şi condiţionareaadăpostului pentru repopulare

D.S.V.S.A. CLUJ

21 Miercuri, 04.07.2018

CURAȚIREA MECANICĂ scoaterea cadavrelor din adăpost; scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice pentru a evita accidentele

prin electrocutare sau incendiile la reţeaua electrică; deratizarea; prima dezinsecţie; umezirea cu soluţii decontaminante a tuturor suprafeţelor elementelor de

închidere şi de compartimentare, a aşternutului, utilajelor şi ustensilelor învederea fixării pulberilor existente, a prevenirii formării unor noi cantităţişi înmuierii murdăriei aderente de pe diferite suprafeţe;

golirea sistemelor de furajare, colectarea furajelor şi scoaterea acestora din adăpost;

eliminarea apei din adăpători şi din reţeaua interioară de distribuire a acesteia;

demontarea hrănitorilor, adăpătorilor şi evacuarea utilajelor mobile (adăpători, hrănitori) din adăposturi în exterior (în perioada anului cândcondiţiile climatice o permit, obişnuit în aprilie-octombrie);


D.S.V.S.A.CLUJ

22

decolmatarea şi ştergerea prafului de pe instalaţiile de încălzire, ventilaţie şi electrice;

golirea canalelor şi foselor colectoare;

strângerea şi îndepărtarea dejecţiilor, aşternutului şi a resturilor furajere;

îndepărtarea murdăriei aderente manual sau mecanic prin folosirea razurilor, periilor de sârmă, maşinilor abrazive, insistându-se la nivelul colţurilor, unghiurilor formate de elementele de închidere sau de compartimentare, la nivelul pardoselilor şi eventualelor fisuri. În cazul pardoselilor din pământ, se înlătură stratul infiltrat cu lichide şi în cazul celor din lemn, se demontează şi se scot din adăpost pentru a facilita aplicarea substanţelor decontaminante;

repararea elementelor de închidere ale adăposturilor, instalaţiilor şi utilajelor.


D.S.V.S.A.CLUJ

23

CURĂŢAREA HIDRO-MECANICĂ Spălarea tuturor suprafeţelor cu soluţie de agenţi de curăţare (detergenţi);

Spălarea se face cu pompe clasice sau cu pompe robot, care funcţionează la presiuni de 50-150 bari/cm². Presiunea trebuie adaptată tipului de material dincare sunt construite elementele de închidere ale adăposturilor. Pentru sporireaefectului abraziv, unghiul de spălare trebuie să fie mai mic de 25 de grade;

Sunt supuse curăţării hidro-mecanice suprafeţele de închidere interioare: tavanul, acoperişul cu rol de tavan, pereţii, pardoseala, platformele betonate din exteriorul adăposturilor, trotuarul de circulaţie, canalele colectoare şi aleile exterioare şi partea exterioară a acoperişului şi a pereţilor


D.S.V.S.A.CLUJ

24

Se începe curăţarea hidro-mecanică cu suprafeţele exterioare ale elementelor de închidere: acoperiş, pereţi, trotuar de circulaţie, platforma betonată, alei, instalaţii exterioare ale sistemului de furajare, echipamente mobile scoase din adăpost şi se continuă în adăpost cu: tavan, acoperiş cu rol de tavan, pereţi, utilaje fixe, pardoseala, canale colectoare;

Spălarea se face de sus în jos şi dinspre pereţi spre canalele colectoare !

Înainte de aplicarea substanţei decontaminante, suprafeţele curăţate se limpezesc cu apă pentru îndepărtarea agentului de curăţare şi apoi se lasă să se usuce !

Eficienţa acestei etape în ceea ce priveşte reducerea numărului de germeni este de aproximativ 70-90%;

La sfârşit se recurge la evaluarea vizuală a curăţării mecanice şi hidro-mecanice


D.S.V.S.A.CLUJ

25

APLICAREA SUBSTANŢELORDECONTAMINANTE

Aplicarea substanţelor decontaminante se efectuează fie pe suprafeţelepregătite prin curăţare mecanică şi hidro-mecanică, fie în volumul de aerdelimitat de elementele de închidere, după curăţarea mecanică şi hidro-mecanică prealabilă a acestora;

se alege decontaminantul specific stabilindu-se concentraţia şi modul de aplicare;

se calculează suprafaţa decontaminabilă (suma tuturor suprafeţelor + ½ din aceasta);

se asigură substanţele şi mijloacele pentru decontaminare şi pentruprotecţia muncii;

se pregăteşte soluţia de lucru în funcţie de cerinţele substanţei microbicideşi suprafaţa decontaminabilă;

se condiţionează adăpostul (se îndepărtează apa din recipienţi, escavaţii, anfractuozităţi ale pardoselii, hrănitoare, adăpătoare, bazine şi canale; se deschid tablourile electrice; se completează geamurile; se închidrobinetele; se asigură sursa de iluminare etc.);


D.S.V.S.A. CLUJ

26

se condiţionează suplimentar obiectivul în funcţie de cerinţele substanţeimicrobicide şi modul de aplicare (pre-încălzire, etanşare, umidificare, etc.);

se văruieşte exterior şi în interior; se decontaminează instalaţiile de aprovizionare cu apă; se pulverizează cantitatea de soluţie de lucru calculată per adăpost începând de

sus în jos şi din partea opusă înspre ieşire. Pentru a asigura cantitatea de soluţiede lucru necesară pe fiecare metru pătrat, aplicarea se face pe întreaga suprafaţădecontaminabilă, cât mai uniform;

se instituie barierele sanitare; se închide şi se sigilează adăpostul; se pune o inscripţie de avertizare care

trebuie să conţină obligatoriu cuvintele şi sintagmele:

«ATENŢIE, DECONTAMINARE MICROBIANĂ, PERICOL, NU INTRAŢI !

se încheie Actul Sanitar Veterinar de decontaminare microbiană; se respectă timpul de contact indicat pentru fiecare decontaminant, tip de

obiectiv, mod de deconaminare; se efectuează cea de-a doua dezinsecţie


D.S.V.S.A.CLUJ

27

aplicarea în strat uniform a soluţiei decontaminante;

respectarea timpului de contact între substanţa decontaminantă şi suprafaţa sau volumele de aer supuse acţiunii de decontaminare, conform instrucţiunilor producătorului;

calitatea fizică, chimică şi bacteriologică a apei de diluţie;

gradul de limpezire al suprafeţelor spălate cu agenţi de curăţare pentru a evita incompatibilităţile dintre aceştia şi substanţele microbicide


D.S.V.S.A. CLUJ

28

Controlul eficienţei decontaminării şicondiţionarea adăpostului pentru repopulare

-Are ca scop determinarea gradului de supravieţuire al microorganismelor la acţiunea produselor decontaminante.

-Recoltarea probelor de sanitaţie trebuie să se efectueze imediat după desigilarea obiectivului.


D.S.V.S.A.CLUJ

29

PROTECŢIA MEDIULUI !!!

Riscuri minime pentru sol, aer, suprafeţe, surse de apă, planţe şi animale;

Poluare minimă prin zgomot ori mirosuri;

Afecte adverse minime asupra turismului


D.S.V.S.A. CLUJ

30

REPOPULAREA FERMELOR

Nu mai devreme de 40 de zile de la efectuarea dezinfecţiei finale a exploataţiei.A) porci santinela;B)repopulare totala in max 20 zile , exam serologicla 45 zile; boala legata de vectori- 6 ani


D.S.V.S.A.CLUJ

31

ATRIBUȚII C.L.C.B.-UNITATEA LOCALĂ DE DECIZIE

-aprobă planul general de măsuri pentru prevenirea si combaterea epizootiilor;-urmărește asigurarea bazei tehnico-materiale și aplicarea măsurilor de prevenireși combaterea bolilor, stabilind responsabilitățile pentru fiecare membru alunității;-analizează periodic evoluția epizootiilor și eficiența acțiunilorîntreprinse;-coordonează activitatea de colaborare dintreautoritatile si institutiile publice cu atributii ingestionarea situatiilor de urgenta in judet;

-emite decizii si a instructiuni, in conditiile legii;-analizează informatiile primite din teritoriu sitransmise prin intermediul Unitatii operationalelocale.


D.S.V.S.A.CLUJ

32

RESPONSABILITĂȚILE CLCB -UNITAȚII OPERAȚIONALE LOCALE

- solicită activarea Centrului local de combatere a bolilor in cazul aparitiei unei epizootii; - centralizează si evaluează informatiilor primite din teritoriu si transmiterea catre Unitatealocala de decizie;- notificarea interna a bolii, precum si a judetelor limitrofe; - emite decizii si instructiuni, in exercitarea atributiilor de conducere a U.O.L.; - transmite către U.L.S. deciziile si instructiunile emise potrivit legii si urmarește implementarealor; - verifică corectitudinea aplicării măsurilor de control si combatere a bolilor de catre U.L.S.;- colaborează cu autoritatile si institutiile publice competente la nivel teritorial cu privire la planificarea măsurilor de control si combatere a bolii; - colaborează cu institutiile din judetele invecinate pentru combaterea bolii; - asigură sprijinul tehnic de specialitate sanitar-veterinar necesar pentru interventia în focarele de boală, precum si la punctele de frontieră și dispunerea măsurilor necesare conform competentelor;- alte atributii legate de controlul si combaterea bolilor.


D.S.V.S.A. CLUJ

33

RESPONSABILITATEA UNITAȚII LOCALE DE SPRIJIN

Componenţa Primăria localităţii în care evoluează focarul Organisme locale: poliţia locală, pompieri,voluntari, asociaţii ale vânătorilor, ale crescătorilorde animale etc.Sarcini Colaborează la aplicarea măsurilor de controlîn exploataţia infectată; Asigură personal calificat pentru evaluareapagubelor; Încheie contrac de prestari servicii cu ounitate autorizată sanitar veterinar pentru ecarisareateritoriului. Eliberează autorizaţiile necesare activităţilor deecarisare alternativă; Asigură personal suplimentar pentru pazaobiectivelor, a căilor de acces etc.


D.S.V.S.A.CLUJ

34

RESPONSABILITĂȚILE PROPRIETARILOR DE ANIMALE

Să permită accesul în exploataţie, atuncicând i se solicită. Să coopereze la aplicarea măsurilorde control. Să coopereze la popularizarea datelorprivind evoluţia focarului.


D.S.V.S.A.CLUJ

35

Mulțumim pentru atenție!


D.S.V.S.A. CLUJ

36

Documents

DIRECTIA SANITARĂVETERINARĂȘI PENTRU SIGURANȚA … · Eficienţa acestei etape în ceea ce priveşte reducerea numărului de germeni este de aproximativ 70-90%; La sfârşit se