UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA:PROTECȚIA AGROECOSISTEMELOR

ȘI EXPERTIZĂ FITOSANITARĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Îndrumător Ştiinţific:

Prof.Univ.Dr. Stelica CRISTEA

Masterand:

Ionuț IORDACHE

BUCUREŞTI

- 2013 -

SPECIALIZAREA: PROTECȚIA AGROECOSISTEMELOR și

EXPERTIZĂ FITOSANITARĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

DINAMICA PUTREGAIURLOR MICOTICE LA FLOAREA SOARELUI în JUDEȚUL ARGEȘ- punct de lucru: Agricover Ferme- MIROȘI

Îndrumător Ştiinţific:

Prof.Univ.Dr. Stelica CRISTEA

Semnătura ............................................

Masterand:

Ionut IORDACHE

BUCUREŞTI

- 2013 -

Cuprins

Pag.

Introducere. 2

CAPITOLUL I - Stadiul actual al cunoaşterii privind putregaiurile micotice la

floarea soarelui

1.1.Mana florii soarelui - Plasmopara helianthi

1.2.Putregaiul alb al florii soarelui - Sclerotinia sclerotiorum

1.3.Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea

4

4

6

1

0

CAPITOLUL II - Material şi metodă

2.1. Obiective lucrării de disertație

2.2. Materialul studiat

2.3. Determinări efectuate cu privire starea de sănatate a culturilor de floarea soarelui

2.4. Determinări privind dinamica atacului putregaiurilor micotice

2.5. Determinări privind eficacitatea unor fungicide asupra atacului putregaiurilor

micotice la floarea soarelui.

1

2

1

2

1

2

1

4

1

5

1

5

CAPITOLUL III - Condiţiile generale în care s-au efectuat cercetările

3.1. Prezenatrea sociatății

3.2. Agricover - Ferme

3.3. Condiţiile pedoclimatice de la SC Agricover Ferme-Miroși în perioada de observație

3.3.1 Aşezarea geografică a SC AGRICOVER FERME-MIROȘI

3.3.2 Date privind solul

3.3.3 Date climatice la SC AGRICOVER FERME-MIROȘI

3.3.3.1 Precipitații

3.3.3.2 Temperatură

1

6

1

6

1

8

1

9

1

9

1

1

9

2

0

2

0

2

1

CAPITOLUL IV - Rezultate obţinute

4.1. Rezultate privind starea de sănatate a culturilor de floarea soarelui;

4.2. Rezultate privind dinamica incidenței putregaiurilor micotice la floarea soarelui

4.3. Rezultate privind influenta unor fungicide asupra atacului putregaiurilor micotice la

floarea soarelui.

4.4. Rezultate privind eficacitatea tratamentelor asupra atacului putregaiurilor micotice la floarea

soarelui la SC AGRICOVER FERME SRL punct de lucru MIROȘI, judetul Arges , 2012

2

2

2

2

2

4

2

5

2

6

CONCLUZII 2

9

BIBLIOGRAFIE 3

0

2

INTRODUCERE

Floarea-soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob,

deţine cca. 13 % din producţia mondială de ulei şi cea mai importantă plantă uleioasă din

România.

Cea mai importantă caracteristică ce a determinăt trecerea din categoria plantelor

ornamentale în cea a plantelor de cultură, este conţinutul ridicat de ulei din seminţe şi valoarea

superioară a acestui ulei.

Uleiul de floarea-soarelui este semisicativ şi se caracterizează prin culoare, gust şi miros

plăcut, conţinut ridicat în vitamine (A.D.E.K) şi substanţe aromaitice: de asemenea, uleiul de

floarea-soarelui se conservă foarte bine pe o perioadă îndelungată de timp.

Cantitatea de ulei din semințele de floarea-soarelui, este varilabilă în funcţie de formele

cultivate în diferite ţări. La hibrizii autohtoni aceasta variază între 48 şi 53 %.

Pe lângă folosirea în alimentaţie, uleiul de floarea-soarelui poate fi întrebuinţat şi în industria

conservelor şi a margarinei. Uleiul mai poate fi folosit pentru obţinere acidului oleic utilizat în

diferite industrii (industria lânii, a săpunurilor, ca adjuvant la fabricarea pesticidelor etc).

Fosfatideie rezultate în timpul procesului de extragere a uleiului sunt folosite la fabricarea

lecitinei în panificaţie, la prepararea ciocolatei, a mezelurilor etc. După extragerea uleiului rămân

turtele care sunt bogate în proteine ( 45-55% ), în metionină şi vitaminele din complexul B,

acestea sunt folosite în hrana animalelor cornute şi a păsărilor.

Calatidiile pot fi folosite ca furaj, mai ales pentru ovine ( conţin 7% proteine şi pâna la 57%

glucide), apreciindu-se că au o valoare nutritivă similară cu cea a unui fân de calitate mijlocie.

Din cojile măcinate se extrage alcool etilic, furfurol, sau pot fi folosite pentru prepararea drojdiei

furajere, un furaj proteic valoros pentru păsări şt animale.

Tulpinile sunt foarte bogate în potasiu, şi pot fi ulilizate pentru obţinerea carbonatului de potasiu

sau a altor produse, pot fi folosite şi la fabricarea de placi antifonice etc.

Dintre inconvenientele florii-soarelui amintim:

• sensibilitatea la boli, ce impune restricţii foarte serioase în cadrul rotaţiei ( este exclusă

monocultura şi revenirea pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 6 ani );

• dificultăţi de amplasare după mai multe plante cu care are boii şi dăunători comuni;

• consumul mare de apă şi elemente nutritive, etc.

Ca urmare a creşterii suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui şi prin introducerea în

cultură a unor hibrizi de mare productivitate precum şi prin aplicarea unor măsuri agrofitoiehnice

3

de intensificare a culturii s-au creat condiţii favorabile apariţiei și extinderii unor boli periculoase

pentru cultura de floarea-soarelui.

În partea de vest a ţării a fost semnalat un complex de agenţi patogeni ce a determinăt

pierderi foarte mari de producţie, uneori ajungându-se chiar la compromiterea recoltelor. Pe baza

investigaţiilor efectuate au fost izolate ciupercile fitopatogene:Diaporthe helianthi, alternaria

zinniae, Phoma macdonaldii, acestea determinând necrozarea şi frângerea tulpinilor de floarea-

soarelui.

Putregaiul alb (Scleroținla sclerotiorum) şi putregaiul cenuşiu ( Botryis cinerea) sunt

principalii responsabili pentru putrezirea seminţelor de floarea-soarelui.

Măsurile de protecţie chimică a seminţelor de floarea-soarelui constituie o verigă de bază

a tehnologiei de cultură a florii-soarelui. Atacul acestor patogeni şi în perioada de vegetaţie

impune aplicarea unor tratamente cu produse corespunzătoare.

Țara noastră este prima din lume care a obţinut hibrizi de floarea-soarelui, inclusiv

rezistenţi la mană, iar în ultima perioadă au fost creaţi hibrizi rezistenţi şi la necrozarea şi

frângerea tulpinilor.

Împotriva atacului de mană se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenţi, iar când sunt

utilizaţi hibrizii mai puţin rezistenţi trebuie efectuate tratamente la sămânţă cu produse avizate.

4

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII PRIVIND PUTREGAIURILE MICOTICE LA FLOAREA SOARELUI

1.1 Mana florii soarelui - Plasmopara helianthi

Mana a apărut la floarea soarelui la sfârsitul secolului XIX în America de Nord, ajunge în

1940 în Europa, iar în România este semnalată de E. Radulescu în 1946 pe samulastra de floarea

soarelui și de atunci s-a extins în toate culturile producând pagube de până la 60 % ( Cristina

Raicu, 1971) în funcție de condițiile climatice . Frecvența infecțiilor sistemice este de 2-3 % .

Simptome. Primele simptome se observa la plantele tinere, ce apar din semințele infectate:

înfloresc și nu dau semințe.

Fig.1.1 Floarea soarelui afectată de Plasmopara helianthi (moșnegi)

(Original)

Aceste plante ramân pitice (moșnegi), au înaltimea de cel mult 25-30 cm, cu internodii

scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltăte. Aceste plante au pe

fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la

coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâsla albă, deasă

de miceliu.

5

Fig.1.2 Floarea soarelui afectată de Plasmopara helianthi

(http://www7.inra.fr/hyp3/images/6034217.jpg)

Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru. Plantele mature infectate mai

târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt

timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu,

formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar,

semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome. În țesuturile necrozate, pe

frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galbenaurii, prevazuții cu o membrană groasă.

Agentul patogen este ciuperca Plasmopara helianthi.subincreng. Mastigomycotina, clasa

oomycetes, ord. Peronosporales, fam peronosporaceae.Ciuperca formează un sifonoplast incolor,

cu dezvoltăre intercelulără. Ca organe de absorbție patogenul dezvoltă haustori incolori sau ușor

gălbui, sferici, care pătrund câte unul sau mai mulți în aceeași celulă a plantei gazdă. Prin

stomate , pe fața inferioară a frunzelor ies conidioforii incolori, neseptați, monopodiali ramificați,

cu ramificații rectangulare și terminate cu 2-4 sterigme. De sterigele acestora se prind conidii

limoniforme, incolore care germineaza prin zoospori, în țesuturile necrozate, ciuperca formează

oospori (spori de rezistență) sferici, galbeni- aurii foarte rezistenți la frig și la

6

uscaciune.Primăvara cand temperatura din sol este favorabilă, și în prezența unei pelicule de apa,

oosporii germinează în masă, declansând ciclul evolutiv al ciupercii. Din germinarea oosporilor

apar zoospori biflagelați care inoata liber și vin în contact cu rădăcinile plantelor retrăgând

flagelii și emițând filamente de infecție care pătrund în țesuturi, formând sifonoplstul, respectiv

infecția primară. Conidiile realizează infecțiile secundare. Numarul infecțiilor secundare depinde

de frecvența precipitațiilor și de temperatură.

Epidemiologoie. Ecologie Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit

din semințele infectate și prin sporii rămași în sol în resturile vegetale. Întrucât nu se practica

monocultura la floarea soarelui, principala sursa de infecție în anul următor o constituie semințele

infectate. În cursul perioadei de vegetație, După apariția primelor plante infectate au loc mai

multe infecții secundare, datorită sporilor, purtați de vânt și de apa de ploaie de pe frunzele

infectate ale “moșnegilor”. Numarul infecțiilor secundare este în corelație directă cu frecvența

precipitațiilor și cu temperatura care, dacă este optima (16-18C) favorizează eliberarea de spori

ce pot produce infecții sistemice, deci indiferent de numarul de pete de pe frunzele unei plante,

semințele obtinute de la acestea vor fi infectate. ( Cristea S, 2005), rizosfera graului frâneaza

germinația sporilor , ceea ce determină un proces de conservare a ciupercii în sol ( Sin și colab,

1972 citat de Paulian F. și Iliescu H., 1974. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia

Compositae.

Prevenire și combatere. Întrucât boala se transmite prin semințe, principala grija este ca,

acestea să provina din loturi semincere, unde ciuperca nu a fost prezentă. Inginerii aprobatori vor

respinge de la certificare, solele unde s-a gasit chiar numai o planta/ha infectata primar, deoarece

aceasta are un imens potential infecțios. Pe terenurile unde s-a constatat prezența agentului

patogen nu se va reveni cu floarea soarelui decât După 7-8 ani. Loturile semincere vor fi corect

erbicidate, izolate spațial la cel puțin 500 m de alte lanuri de floarea soarelui și vor fi urmarite

sub aspectul semnalării manei pâna la recoltare. Recoltarea florii soarelui se va face la momentul

optim, pentru a se evita scuturarea semințelor și deci apariția samulastrei în anul următor, care ar

putea fi o sursă de infecții primare. Cea mai eficienta metodă este însa cultivarea de soiuri

rezistente. Tratarea semințelor se face cu: Ostenal MT 75 PUS-4 kg/t s\m.; Galben Super SD-4

kg/t sam.; Apron 35 SD-4 kg/t sam.; Apron XL 350 ES-3 l/t sam.; Galben 35 SD-4 kg/t sam.

1.2 . Putregaiul alb al florii soarelui - Sclerotinia sclerotiorum

Boala a fost descrisă în 1886, în Franța de catre A. De Bary, apoi ea s-a extins în toate

țările din Europa trecând chiar și în America de Nord și Australia. Înca din 1933, în toate

7

lucrarile Starii fitosanitare a României apare inclusa boala, ca producând pagube mari în special

la floarea soarelui, pagube evaluate la 60-70 % din poducție. În anul 1996, în Moldova au fost

înregistrate pagube de 70-80 % din producția asteptată. ( Iacob V și colab, 1998)

Simptome. Boala afectează rădăcinile, tulpinile, pălăriile și semințele, fiind favorizată de

cantitatea mare de precipitații din toamna, deși pot fi atacate și plantele abia răsărite. Primele

simptome se observa pe tulpina tânara, unde apar pete galben-brune ce pot înconjura tulpina și în

acest caz tânara plantula putrezită cade și piere.

Fig.1.3 Floarea soarelui afectată de Sclerotinia sclerotiorum-colet

(Original)

8

Fig. 1.4 Floarea soarelui afectată de Sclerotinia sclerotiorum-rădăcină

(Original)

O a doua fază de atac se observă când plantele au 90-100cm înalțime și încep să formeze

pălării. Pe aceste plante, la baza, apare o zona sau un inel de mucegai de înalțime variabilă, sub

care țesuturile sunt putrezite, vasele conducatoare invadate de miceliu, iar planta suferă o ofilire

totală și se usucă. În cazul în care atacul este numai parțial și intervine o vreme secetoasă,

ciuperca va evolua numai în interiorul tulpinii, distruge măduva, o putrezește și produce în final

fracturarea plantei. După formarea pălăriilor, boala poate afecta curbura tulpinii când, datorită

putrezirii acesteia, pălăriile vor cădea în întregime pe sol. La soiurile la care după ce palaria se

apleaca, în cavitatea ce apare, se aduna apa din precipitatii și în acest fel apar condiții optime

pentru infectarea pălăriilor prin partea lor inferioară. La început apar pete de decolorare, apoi

acestea se maresc, devin brune, iar țesuturile pălăriilor putrezesc umed și între rândurile de

semințe apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroți în forma de rețea. Semințele de

pe pălăriile infectate au coaja decolorată, pătată, lipsită de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul

este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Putregaiul alb al florii soarelui: scleroți ce se

formează pe tulpina și pălării. Aceste semințe au capacitatea germinativă scazută. După căderea

semințelor și a lacaselor lor, din fosta pălărie ramân doar fasciculele de vase conducătoare,

lemnoase, alcătuind un aspect parazitar numit “mătură” ( Cristea S., 2005).

9

Agentul patogen responsabil de apariția putregaiului alb este ciuperca Sclerotinia

sclerotiorum ( Lib.) de bary, subincrengatura Ascomycotina, clasa Discomycetes, ord helotiales,

fam Sclerotiniaceae. . Miceliul ciuoercii este un tal filamentos , septat, ramificat., incolor care se

dezvoltă la suprafața sau în interiorul țesuturilor bolnave. Patogenul nu are formă conidiană. Prin

intreseterea filamentelor miceliene se formează scleroțic cu suprafata negricioasă,

paraplectenchimul și de culoare albă în interior, prosoplectenchimul. Din germinarea scleroților

apar apotecii pedunculate cu asce cu ascosporic. Printre asce se dezvoltă parafize filiforme. La

maturitate , ascosporii sunt proiectați și luați de vânt producand noi infecții.

Epidemiologie. Ecologie .Ciuperca este adusă în cultură odata cu semințele infectate care

nu-și pierd germinația. Scleroții care au dimensiuni mici, asemanatoare semințelor nu pot fi

separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezista

pâna în anul următor, când pot produce infecții direct prin micelii sau “prin sporii de pe apotecii

(fructificații cu spori ce apar după germinarea scleroților). Aceste infecții se pot realiza pe

samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui

agent patogen. De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curentii de aer, ce

antrenează fragmente miceliene de la plantele infectate bazal. Din cercul de plante gazdă fac

parte toate legumele rădăcinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care după infecțiile din câmp

boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat. Sunt atacate de asemenea și o mulțime

de plante floricole. Boala este favorizată de monocultură , temperaturile moderate și de vremea

ploioasă. Umiditatea de 95-100% contribuie la răspândirea bolii cu rapiditate( Iliescu H., și

colab, 1985)

Prevenire și combatere. Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, așa încât un

teren în care sunt scleroți, va trebui cultivat cel puțin 4-5 ani cu cereale paioase, apoi cu plante

prășitoare și abia după 7-8 ani se va putea reveni cu floarea soarelui. Scleroții îsi păstrează

viabilitatea cel puțin doi ani, însă pe buruienile din culturile de cereale ce urmează după floarea

soarelui, ciuperca formează noi generații de scleroți, ce mențin terenul infectat. Nu se vor cultiva

cu floarea soarelui terenurile umede, argiloase decât dacă este asigurată scurgerea excesului de

umiditate. Îngrășămintele organice se vor aplica la planta premergatoare, iar la cultura de floarea

soarelui se vor aplica în mod echilibrat numai îngrășăminte minerale. Samânța trebuie să provină

din loturi semincere sănătoase, certificate și eventual aleasă la ‘masă” dacă se seamană suprafețe

mici. Înainte de semanat se vor aplica tratamente seminale cu fungicide sistemice ca: Tiradin 500

SC-3 kg/t sam.; Bavistin 50 WP-2 kg/t sam.; Bavistin FL-2 l/t sam. (1,5 l/ha); Benlate 50 WP-2

kg/t sam.; Metoben 70 PU-2 kg/t sam; Ronilan 50 WT-2 kg/t sam.; Rovral 50 WP-2 kg/t sam.;

Rovral 50 PU-2 kg/t sam.; Sumilex 50 FL-2 l/t sam. Tratamentele seminale asigură sănătatea

10

plantelor în prima parte a perioadei de vegetație dar, dacă începând cu lunile iulie-august cad

precipitații de peste 100 mm, iar temperaturile sunt în jur de 20-25°C, atacul la pălării nu poate fi

evitat. În vegetație se poate aplica produse din grupele: Bavistin DF-2 kg/ha; Bavistin 50 WP-2

SC-1,5 l/ha; Carbiguard 500 SC-1,5 l/ha /trat; Benlate 50 WP-1,5 kg/ha; kg/ha; Bavistin FL 1,5

l/ha; Carbendazin 500 SC-1,5 l/ha,( Barbulescu și colab, 2002) etc. Amelioratorii români au

reușit să creeeze o serie de hibrizi foarte productivi, totuși pâna la aceasta dată nu se cunosc

soiuri sau hibrizi rezistenți la această boala și numai aplicarea unei tehnologii corecte și

respectarea recomandarilor date poate limita pagubele produse de ciupercă.

1.3 Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea

Putregaiul cenusiu este numit și putregaiul capitulelor. Este mai frecvent în culturile de

floarea soarelui , în special în anii cu bogati în precipitații. Frecvența atacului pe calatidii poate

ajunge la 20-25 % , după Iliescu și colab., 1983.

Fig. 1.5 Floarea soarelui afectată de Botrytis cinerea

(http://previews.agefotostock.com/previewimage/bajaage/

0ac9e23890443338afcb17c63c7902ee/BWI-BLW048677.jpg)

Simptome. Atacul de putregai cenișiu produce inmuierea și putrezirea țesuturilor care se

acopera cu un mucegai cenusiu. Pe capitule, pe partea inferioară apar pete brune , evident

delimitate care se acoperă de un mucegai gri, format din conidioforii și conidiile ciupercii

( Bobes și colab, ) țesuturile afectate se înmoaie și putrezesc. Patogenul acoperă și partea

11

superioară a capitulelor. Achenele afectate se brunifică și șistăvesc. Printre achene, ciuperca

formează scloroti de dimensiuni mici. Semințele afectate pierd capacitatea de germinatie.

Agentul patogen. Patogenul este reprezentat de ciuperca Botrytis cinerea

deuteromycotina, clasa hyphomycetes, ord. moniliales, fam Mucedinaceae.

Miceliul ciupercii este reprezentat de un tal filamentos septet, bogat ramificat.

Conidiofarii sunt lungi , ajung la 1 mm , filamentoși, și ramificati în treimea superioara, bruni la

bază și incolori pe traiectul lor. Ei poartă în vârf conidii ovoide, incolore în stadiul tănăr și

galbene la maturitate, adunate în ciorchine.

Epidemiologie. Ecologie.În perioada de vegetație, ciuperca se propaga prin conidia și se

transmite în anul următor prin resturile vegetale infectate și prin semințele bolnave.

Boala este favorizată de atmosfera bogată în umiditate, 90%, nebulozitate și temperaturi

în jur de 20 ̊C. Boala se agravează din cauza utilizării ingrașamintelor pe bază de azot care

prelungesc vegetația, monocultura și rotația cu premergatoare sensibile la atacul ciupercii.

Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea rotației și asolamentului corect,

tratarea seminței cu Magnate 50 1l /t, Royal Flo 425- 2,5 l/t, combarea buruienilor din cultura.

Tratamentele în vegetație vor fi efectuate cu produsele Bumper forte-1l/ha, Dacfolin- 1l/ha.

12

CAPITOLUL II

Material şi metodă

2.1 Obiectivele lucrării de disertatie:

Obiectivele lucrării de disertație au constat în:

♦ cunoaşterea agenţilor patogeni ce produc putregaiuri la floarea-soarelui;

♦ determinarea frecvenţei atacului patogenilor implicați în apariția putregaiurilor

micotice

♦ determinărea eficacităţii unor fungicide aplicate în vegetaţie împotriva unor ciuperci

patogene la floarea-soarelui.

2.2. Materialul studiat

Materialul biologic studiat a fost reprezentat de hibrizii de floarea soarelui: PR64A89,

PR64F50, P64 LE 19. Principalele caracteristici ale hibrizilor sunt prezentate în tabelul 2.1

Tabelul 2.1

Principalele caracteristici morfologice și însușiri fiziologice ale hibrizilor de floarea soarelui studiati:

HIBRIDRezistența la mană-rasa:

Rezistența la lupoaie-rasa:

Rezistența la PHOMA

Rezistența la Sclerotinia sclerotiorum

Rezistența la seceta

PR64A89 304 E 7 7 8PR64F50 304; 710 E 8 7 8P64LE19 304; 710; 714 E 8 7 9P64LE 20 304; 710; 714 Mai mult decat E 7 7 8

NOTE9 - excelent8 - foarte bun7 - bun

PR64A89: Hibrid simplu semitardiv, cu o buna plasticitate ecologică și toleranța la atacul de lupoaie rasa E (orobanche cumana)

Caracteristici generale: rezistența genetică la atacul de mana (plasmopara helianti) rasa 304, existentă în românia, toleranța bună fața de pătarea brună și frângerea tulpinilor cauzată de patogenul phomopsis helianthi, tolerant față de putregaiul alb și cenusiu al tulpinilor și calatidiilor produs de Sclerotinia sclerotiorum. Hibridul are o buna rezistența la seceta și arșița.

Descriere morfo-fiziologica:Talie: înaltă

13

Foliaj: abundent, de culoare verde cu nuanțe închiseCapitul: mare, convex, cu poziție penduloasă, bine acoperit cu semințeSămânța: de marime mijlocie cu MMB 65 g și MhL = 40-43 kg/hlConținut de ulei: 46-47%

PR64F50: Hibrid simplu, semitimpuriu cu potențial foarte ridicat de producție

Caracteristici generale: tolerant la lupoaie (orobanche cumana) rasa E. rezistență genetică la mana rasele 304 și 710, tolerant la Phomopsis și Sclerotinia, are o bună rezistența la cadere și frângere, toleranța la secetă și arșiță. Grad ridicat de autofertilitate înregistrând producții ridicate în zone cu entomofauna polenizatoare mai redusă.

Descriere morfo-fiziologică:Talie: înaltăFoliaj: abundent, de culoare verde închisCapitul: mediu-mare, jumatate înclinat, convex, bine acoperit cu semințeSamânța: de marime mijlocie, cu MMB-ul 61-65 g și MhL de 45-47 kg/hlConținut de ulei: 45-47%

P64LE19: Hibrid simplu, semitimpuriu cu potențial foarte ridicat și stabil de producție, cu rezistență la erbicidul eXPress

Caracteristici generale:tolerant la lupoaie (orobanche cumana) rasa E. rezistență genetică la mana rasa 304, 710, 714, tolerant la phomopsis și Sclerotinia, are o buna rezistența la cadere și frângere, toleranța la seceta și arșița. Grad ridicat de autofertilitate înregistrând producții ridicate în zone cu entomofauna polenizatoare mai redusa.

Descriere morfo-fiziologica:Talie: medieFoliaj: abundent, de culoare verde închisCapitul: mediu-mare, jumatate înclinat, bine acoperit cu semințeSamânța: de marime mijlocie, cu MMB-ul 61-65 gConținut de ulei: 45-46%

P 64LE20: potențial foarte ridicat și stabil de producție, cu rezistența la erbicidul eXPress

Caracteristici generale: tolerant la lupoaie (orobanche cumana) mai mult decât rasa E. rezistență genetică la mana rasa 304, 710, 714. tolerant la phomopsis și Sclerotinia. are o buna rezistența la cadere și frângere. toleranța la seceta și arșița. Grad ridicat de autofertilitate înregistrând producții ridicate în zone cu entomofauna polenizatoare mai redusă.

Descriere morfo-fiziologicăTalie: medieFoliaj: abundent, de culoare verde închisCapitul: mediu-mare, semipendul, bine acoperit cu semințeSamânța: de marime mijlocie, cu MMB-ul 61-65 gConținut de ulei: 44-45%

14

Figura 2.1 Hibrizii de floarea soarelui studiati, în cultura

(Original)

Au fost identificați agenții patogeni responsabili de apariția putegaiurilor micotice la floarea

soarelui: Plasmopara helianthi, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea.

2.3. Determinări efectuate cu privire la starea de sănătate a culturilor de floarea

soarelui

Determinările au constat în stabilirea frecvenței atacului ciupercilor responsabile de

apariția putregaiului cenusiu, putregaiului alb și atacului de mană la hibrizii monitorizați.S-a

utilizat formula:

F=nxN/100; unde n= nr. plante atacate

N= nr plante fără atac

F= frecvența atacului(%)

15

2.4 Determinări privind dinamica atacului putregaiurilor micotice

Am urmărit evoluția atacului putregaiurilor micotice în anii monitorizați 2011, 2012.

2.5 Determinări privind eficacitatea unor fungicide asupra atacului putregaiurilor

micotice la floarea soarelui.

La plantele depistate cu atac s-a considerat frecvența echivalentă cu gradul de atac.

Pe baza datelor privind frecvența am calculat eficacitatea produselor utilizate; am folosit

formula:

E= (Fam-Fav/Fam)x100 unde: E= eficacitate (%)

Fam = frecvența atac martor (%)

Fav= frecvența atac varianta (%)

Au fost utilizate produsele: Apron XL 350 ES ( 3l/t), Topsin 500sc -1,4 l/ha. Produsul Topsin a

fost aplicat în doua tratamente în vegetație. Observatiile au fost efectuate după al doilea

tratament.

16

CAPITOLUL III

CONDIȚII GENERALE în CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1 Prezentarea societații

Cercetările au fost efectuate în cultura de floarea soarelui, în cadrul SC AGRICOVER FERME-

MIROȘI, parte componentă a GRUPULUI AGRICOVER

Fig 3.1Agricover – silozuri(Original)

Plecând de la procesarea seminţelor oleaginoase pentru ulei, depozitarea şi comerţul cu cereale şi oleaginoase, Agricover şi-a extins afacerile în domeniul agribusiness-ului, făcând legătura între marii procesatori şi fermieri, şi oferind siguranţă ambelor părţi.

Din anul 2000, de când compania a luat fiinţă în urma fuziunii dintre S.C. Comcereal Buzău S.A. şi S.C. Ulvex S.A. Buzău, Agricover a continuat să îşi diversifice produsele şi serviciile în domeniul agricol, consolidându-şi de-a lungul timpului relaţiile de parteneriat.

2000Înfiinţarea SE Agricover să prin fuziunea dintre SE Comcereal să Buzău şi Ulvex să Buzău. Comcereal Buzău deţine 7 silozuri cu o capacitate de cca 300.000 tone.Înfiinţarea Diviziei de Seminţe

2001 – 2005

17

Achizitii:Achiziţionarea Cerealcom Buzău (un siloz şi trei baze)Achiziţionarea şi dotarea Fermei de la Scânteia judetul IalomiţaAchiziţionarea SE Comcereal Arges, care deţine 8 locaţii cu o capacitate de cca. 200.000 t

Investitii:Modernizarea rafinăriei de ulei de la Fabrica din BuzăuÎnfiinţarea Staţiei de condiţionare a seminţelor de la Râmnicu SăratÎnfiinţarea unei Staţii de procesare a seminţelor la Scânteia (jud. Ialomiţa)Creşterea capacităţii liniei de procesare seminţe în Staţia Râmnicu SăratRealizarea unui amplu program de investiţii în cadrul secţiei de rafinare a uleiului

Crestere organica:Lansarea mărcii de ulei Ulvex şi extinderea distribuţiei la nivel naţionalObţinerea certificării ISO 9001 pentru Fabrica de ulei Buzău

2006 Punerea în funcţiune a unei noi Staţii de procesare a seminţelor la MIROȘI, judetul ArgeșAchiziţionarea firmei Suntory Agrochemical (actual Agricover SRL) – unul din principalii distribuitori de produse pentru protecţia plantelor din RomâniaAtingerea unei cote de piaţă de 17% şi ocuparea locului 2 în piaţa de ulei din România

2007Vânzarea Fabricii de ulei din BuzauConcentrarea afacerilor în agribusiness

2008 Lansarea pe piața serviciilor financiare adresate agriculturii – infiintarea Agricover Credit IFNContinuarea programului de investiţii pentru modernizarea şi creşterea capacităţilor de depozitare şi procesare în valoare de 2.6 – 3 mil euro / anLansarea subsidiarei Agricover Bulgaria – distribuitor de inputuri pentru fermierii locali

2009Asocierea cu Danish Agricultural Advisory Service concretizată în doua entitați specializate în consultanța pentru agricultura – AgroAdvice și FEDAR(Fundatia Europeana de Dezvoltăre Agricola și Rurala)

2010Lansarea a doua linii noi de business:Distribuia de motorina – asigura necesarul de motorina pentru fermele vegetale și animaleAgricover Livestock – asigură procesatorilor din domeniu un flux constant cu materia prima de calitate (carcase prorc, vita)

2011Inființarea companiei Agricover Broker de Asigurare SRL menită să ofere clientilor Grupului cea mai bună soluție de asigurare a culturilor agricole, a bunurilor (cladiri, silozuri, utilaje, tractoare, stocuri de marfa)

18

3.2 Agricover- Ferme

Fig 3.2 Aspect din campul Agricover (Original)

Agricover Ferme este divizia specializată în producție vegetală din principalelor culturi agricole. Cele două ferme situate în judetele Ialomița și Argeș au o suprafața totală de 3000 hectare dedicate producției la cel mai inalt nivel.

Beneficiind de expertiză tehnică a consultantilor Agroadvice, Agricover Ferme isi propune obtinerea unor recolte superioare – calitativ și cantitativ.

In 2008 Agricover a demarat un amplu proces de dezvoltăre a fermelor, program ce continuă în următorii doi ani cu extinderea suprafețelor şi dotarea tehnică cu utilaje agricole performante.

Locații ferme Agricover

Ferma Scânteia Comuna Scânteia, judeţul IalomiţaFerma MiroşiComuna Căldăraru, judeţul Argeş

19

3.3. Condiţiile pedoclimatice de la SC AGRICOVER FERME-MIROȘI în perioada

de observaţii

Analizănd Câmpia Găvanu - Burdea, unde este situată societatea, în privinţa factorilor limitativi

caracteristici agroecosistemului, putem evidenţia:

- deficitul de apă,

- pericolul de formare a excesului de apă în ariile depresionare,

- conţinutul redus de humus,

- compactarea primară,

- sol cu conținut redus de fosfor şi potasiu,

- carenţă în microelemente,

- compactare secundară şi posibilitatea formării de crustă pe suprafeţe importante.

Pe lângă măsurile specifice de ameliorare a solurilor caracteristice acestui agroecosistem se

impun: îmbunătăţirea conţinutului în humus , executarea periodică a arăturilor adânci asigurarea unui

conţinut minim de P2O5 şi K2O, asigurarea cu microelemente , afânarea adâncă a solului şi cultivarea de

plante amelioratoare.

3.3.1. Aşezarea geografică a SC AGRICOVER FERME-MIROȘI

Ferma SC AGRICOVER FERME-MIROȘI este situată în localitatea Căldăraru, judeţul Argeș,

având terenurile situate atât pe raza localitații Căldăraru cât și pe raza localității Miroși.

Localitățile CĂLDĂRARU și MIROȘI sunt situate în partea de sud a judeţului Argeș, în partea

centrală a Câmpiei Române, în sectorul vestic al Câmpiei Munteniei. Aceastea sunt aşezate în

extremitatea sudică a Câmpiei Găvanu-Burdea la o altitudine de 66 m.

3.3.2. Date privind solul

Pe teritoriul comunelor Căldăraru și Miroşi sunt o varietate de soluri. Majoritare sunt vertisolurile

care au conţinut ridicat de argilă, culoare închisă pe tot profilul de sol, orizontul By cu structură

prismatică, oglinzi de fricţiune între elementele structurale, pseudogleizare chiar şi pe versanţii cu panta

de 3-5%.

În estul teritoriului predomină solurile brune şi argiloiluviale. Conţinutul de argilă pe profilul de

sol este de aproximativ 45% şi conferă solurilor caracter vertic, compactare şi pseudogleizare datorită

permeabilităţii scăzute şi stagnării prelungite a apei pluviale la suprafaţa solului şi pe profilul de sol. În

perioadele secetoase se produc crăpături care ajung la pâna la 2,5 m.

Pe versanţi, solurile sunt neevoluate, de tip regosol şi erodisol, cu strat fertil moderat dezvoltăt, pe

alocuri cu concreţiuni carbonatice. Solurile aluviale delimitate în lunca Burzii au textura mijlocie, procese

slabe de gleizare şi sunt mai puţin compactate. Fundul văilor este îmbrăcat în soluri brune eumezobazice,

fără gleizare, cu structură bună şi mai puţin compactate.

20

Clasele de fertilitate pentru arabil studiul efectuat stabileşte pentru majoritatea parcelelor

analizate, 84% din suprafaţă, clasa a III-a de fertilitate, suprafeţe 7% se încadrează în clasa a II-a şi 9% în

clasa a IV-a.

În clasa a III-a de fertilitate sunt încadrate terenurile arabile cu restricţii mijlocii, de calitate

mijlocie, cu limitări sau procese evidente de degradare precum: podzolire moderată, gleizare sau

pseudogleizare moderată, permeabilitate redusă, capacitate mică de reţinere a apei, conţinut scăzut de

elemente nutritive.

Sunt incluse în această clasă: luvisolurile albice (soluri podzolice argiloiluviale), planosolurile,

vertisolurile (smolniţele) care nu prezintă limitări sau degradări mai mari decât moderate.

Pe aceste terenuri sortimentul plantelor de cultură este limitat atât climatic cât şi edafic. Pentru

ridicarea potenţialului productiv, aceste terenuri necesită măsuri speciale agropedoameliorative şi

hidroameliorative.

3.3.3. Date climatice la SC AGRICOVER FERME-MIROȘI.

Clima teritoriului analizat este temperat-continentală , cu media termică multianuală de 10,6 grade

Celsius, cu temperaturi excesive vara; peste 35 grade Celsius însoţite de secete lungi care afectează

rezerva de apă din sol şi culturile agricole; ger şi viscole puternice iarna.

Gerurile deosebite, cu temperaturi sub - 20 grade Celsius, prelungite ca durată, în perioadele când

solul nu a fost acoperit cu zăpadă, pot compromite ușor culturile de orz, orzoaică şi rapiţa de toamnă.

Brumele se produc circa 21 zile pe an cu frecvenţă mai mare în lunile noiembrie şi decembrie. Suma

anuală a temperaturilor mai mari de 5 grade Celsius este cuprinsă între 3800 – 4200 grade.

Circulaţia atmosferică aparţine în principal direcţiei estic şi vestic. Vânturile se manifestă în tot

cursul anului. Prezenţa văilor, orientarea şi lăţimea versanţilor generează unele diferenţieri locale ale

parametrilor climatici, gradul de însorire şi umbrire, direcţionarea curenţilor de aer, evapotranspiraţia şi

chiar unele inversiuni termice.

3.3.3.1. Precipitaţii

Cantitatea medie de precipitaţii înregistrată la Miroşi în perioada 1994-2013 este de 560mm pe

m.p. Cele mai bogate în precipitaţii sunt lunile: iulie, mai şi iunie.

Anul 2000 a fost cel mai secetos din perioada analizată dar şi unul dintre cei mai secetoşi din

ultimii 50 de ani. Cel mai bogat în precipitatii a fost anul 2005 cu un total de 822 mm/mp.

21

Specificatii Luna/ anul Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. TotalPrecipitatii Mm

Media multianuala 34 26 34 46 62 58 77 52 55 49 33 34 560

Suma lunara

2011 22 25 15 30 114 62 133 52 0 42 0 14 509 Abaterea -12 -1 -19 -16 52 4 56 0 -55 -7 -33 -20  -512012 72 31 0 49 131 38 24 6 16 32 18 41 458 Abaterea 38 5 -34 3 69 -20 -53 -46 -39 -17 -15 7  -102

Tabel 3.1

Precipitaţiile lunare şi anuale înregistrate la Căldăraru și Miroşi

3.3.3.2. Temperatura

Temperatura medie anuală în cadrul localităţii Miroși și Căldăraru este de aproximativ 12°C, cu o

medie de 21°C în sezonul cald (aprilie-octombrie) şi o medie de 3°C în sezonul rece (noiembrie-martie) în

perioada 2010-2012.

22

CAPITOLUL IV

REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Rezultate privind starea de sănătate a culturilor de floarea soarelui

Am depistat atacul putregaiurilor micotice produse de ciupercile patogene Sclerotinia

sclerotiorum și Botrytis cinerea și, de asemenea atacul de mană produs de ciuperca Plasmopara

helianthi- infecția sistemică.

Tabel 4. 1Hibridul Plasmopara

helianthiSclerotinia sclerotiorum

Botrytis cinerea

F(%) F(%) F(%)PR64A89 5 6 3PR 64F50 3 6 4PR 63LE19 2 7 6,5Starea fitosanitara a culturii de floarea soarelui la SC AGRICOVER FERME SRL,

punct de lucru MIROȘI, judetul Argeș, 2011

Datele din tabelul 4.1 arată că în condițiile anului 2011, în punctul de lucru MIROȘI,

judetul Argeș, s-a în registrat atac de Plasmopara helianthi- mană , Sclerotinia sclerotiorum –

putregai alb și Botrytis cinerea- putregai cenușiu. Frecvența atacului a fost la hibridul PR 64 A

89 a fost de 5% la mană, 6 % la putregaiul alb și 3% în cazul putegaiului cenușiu. Hibridul PR64

F50 a înregistrat un atac, respectiv o frecvența a atacului de putregai alb sinonim cu hibridul

PR64A89, F= 6%. La acest hibrid s-a notat o valoare mai redusă a frecvenței atacului de mană-

Plasmopara helianthi, infecție sistemică. Incidența atacului de putregai cenușiu a fost de 4%.

Hibridul PR 63LE19 s-a remarcat printr-o valoare redusa a atacului de mană, de 2%, dar a

înregistrat o frecvența mai mare în cazul atacului de putregai alb, F= 7% și de putregai cenusiu

de 6,5%. Am constatat că în anul 2011, hibrizii monitorizați au înregistrat valori apropiate ale

atacului de putregai alb.

Valorile frecvenței atacului de mană au fost diferite la hibrizii testați.

23

Figura 4.1 Hibrizii studiați: PR64A89; PR64F50(Original)

Figura 4.2 Hibrizii studiați: PR64LE19; PR64LE20 (Original)

La hibrizii PR64A89 și PR 64F50 s-au notat valori apropiate în cazul atacului de

putregai cenusiu.

Tabel 4.2

Starea fitosanitără a culturii de floarea soarelui la SC AGRICOVER FERME SRLpunct de lucru MIROȘI, judetul Argeș , 2012

24

Hibridul Plasmopara helianthi

Sclerotinia sclerotiorum

Botrytis cinerea

F(%) F(%) F(%)PR64A89 3,5 5,0 3,0PR 64F50 2,0 4,0 3,5PR 63LE19 1,5 5,0 4,0

În condițiile anului 2012, așa cum arată datele din tabelul 4.2, frecvența atacului

putregaiurilor micotice a fost mai redusă decât în anul precedent. Hibridul PR64A89 a înregistrat

o frecvența a atacului de mană de 3,5 %. Incidența atacului de putregai cenușiu a fost de 3%,

menținându-se la aceeași valoare cu cea din anul precedent. Mai ridicată a fost frecvența atacului

de putregai alb și anume de 5%.

În ceea ce priveste incidența putregaiurilor asupra plantelor din hibridul PR 64F50, în

anul 2012, s-a constatat diminuarea valorii frecvenței putregaiului alb la 4% și la 3,5 % în cazul

putregaiului cenușiu. La infecția sistemica cu mană s-a observat o frecvența de 2%, de

asemenea mai redusă decât în anul 2011.

Valorile frecvenței atacului de mană la hibridul PR 63LE19 au fost cele mai mici în anul

2012, comparativ cu ceilalti hibrizi monitorizați dar și cu valoarea incidenței atacului din anul

precedent, notându-se F=1,5%.

4.2 Rezultate privind dinamica incidenței putregaiurilor micotice la floarea soarelui

Datele din graficul 4.1 arată scăderea valorilor incidenței patogenilor urmăriți în anii 2011

și 2012 la floarea soarelui. Totuși, valorile cele mai ridicate la toți hibrizii s-au notat în cazul

atacului de Sclerotinia sclerotiorum cu un maxim în 2011 la hibrizii PR64A89 și PR 64F50.

Cea mai scăzută valoare s-a consemnat în anul 2012 în cazul atacului de mană la hibridul PR

63LE19.

25

Fig 4.1 Dinamica putregaiurilor micotice la floarea soarelui

4.3 Rezultate privind influența unor fungicide asupra atacului putregaiurilor micotice la floarea soarelui.

În urma tratamentului seminței cu produsul Apron XL350 Es în doza de 3 l /t, frecvența atacului de mană a scăzut la 2% față de parcela netratată , la care frecvența a fost de 7% la hibridul PR64A89 și de 1% la hibridul PR 64F50, comparativ cu varianta netratată la care F=3%. în cazul hibridului PR 63LE19 aplicarea tratamentului a eliminat mana din cultură.

În ceea ce priveste atacul de putregai alb, prin administrarea a doua tratamente cu Topsin în vegetație frecvența atacului de Sclerotinia s-a redus , ajungand la 2% la hibridul PR64A89, la care la variantă netratată a fost de 8% și la 2,5% la hibridul PR 64F50, la care s-a înregistrat un nivel al frecvenței de 7%.

Frecvența atacului de putregai alb s-a redus sever la hibridul PR 63LE19, repectiv 1,5% față de 7% la netratat Nivelul incidenței atacului de Botrytis a fost de 3% în urma aplicării tratamentului , fața de 8,5% după tratament ( tabel 4.3)

Tabel 4.3

Influența unor fungicide asupra atacului putregaiurilor micotice la floarea soarelui, la SC

AGRICOVER FERME SRL punct de lucru MIROȘI, judetul Argeș, 2012

26

Produsul

PR64A89 PR 64F50 PR 63LE19Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis

cinerea

Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis

cinerea

Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis

cinerea

Apron

XL 350

ES-

3l /t

2 - - 1 - - - - -

Topsin

500 SC-

1,4 l/ha

- 2 1,5 - 2,5 2 - 1,5

Nt 7 8 5 3 7,5 5 2 7 8,5

4.4 Rezultate privind eficacitatea tratamentelor asupra atacului putregaiurilor micotice la floarea soarelui la SC AGRICOVER FERME SRL punct de lucru MIROȘI, judetul Argeș , 2012

Calculând eficacitatea tratamentului aplicat la sămânța cu produsul Apron împotriva

atacului de mană am constatat că eficacitatea în cazul hibridului PR64A89 a fost de 71, 45%.

Tratamentul a avut o eficacitate mai redusa, de 66,6 % la hibridul PR 64F50, în schimb,

tratamentul seminței a eliminat atacul de mană la hibridul PR 63LE19, la care E=100%.

Eficacitatea maximă obtinuța împotriva manei se poate explica și prin valoarea redusă a

atacului la varianta martor. Hibridul PR 63LE19 având o comportare pe care o putem considera

bună la atacul de mană în conditiile anului 2012.

Tratamentele administrate în vegetație cu produsul Topsin împotriva putegaiului alb au

avut o eficacitate de 75% la hibridul PR64A89 și de 66,6 % la hibridul PR 64F50 .

Valoarea cea mai ridicată a eficacitații s-a înregistrat la hibridul PR 63LE19 la care

incidența atacului de Sclerotinia s-a redus la 1,5% comparativ cu parcela netratată, la care F=

7%.

Cu privire la atacul de Botrytis produsul Topsin a avut o eficacitate de 75 % la hibridul

PR64A89 și de 65% la hibridul PR 63LE19.

O eficacitate mai redusă s-a determinat la hibridul PR 64F50, la care E=60%.

27

Am constatat că la hibridul PR 64F50, eficacitatea tratamentelor cu Topsin a fost în jur

de 60%, iar la hibridul PR64A89, eficacitatea împotriva putregaiurilor sclerotice a fost cuprinsă

între 70 și 75%. În cazul hibridului PR 63LE19 se poate remarca diferența de eficacitate a

produsului fața de patgenii Sclerotinia sclerotiorum și Botrytis cinerea.

28

Tabel 4.4

Eficacitatea tratamentelor asupra atacului putregaiurilor micotice la floarea soarelui la SC AGRICOVER FERME SRL punct de lucru MIROȘI, judetul Argeș , 2012

Produsul PR64A89 PR 64F50 PR 63LE19Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis cinerea Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis cinerea Plasmopara

helianthi

Sclerotinia

sclerotiorum

Botrytis cinerea

F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%) F(%) E(%)

Apron

XL 350

ES-

3l /t

2 71,4 - - - - 1 66,6 - - - - - 100 - - - -

Topsin

500 SC-

1,4 l/ha

- - 2 75 1,5 70 - - 2,5 66,6 2 60 - - 1,5 78,5 2,5 65

Nt 7 8 5 3 7,5 5 2 7 8,0

29

CONCLUZII

În urma observațiilor efectuate s-au desprins urmatoarele concluzii:

- putregaiurile micotice întalnite la floarea soarelui în anii 2011 și 2012 au fost produse de

Plasmopara heliathi- mana, și de ciupercile sclerotinice Sclerotinia sclerotiorum și Botrytis

cinerea;

- frecvența atacului de Sclerotinia sclerotiorum a fost cuprinsa între 6 și 7 % la hibrizii

monitorizati: PR64A89, PR 64F50 și PR 63LE19;

- în condițiile anului 2012 atacul de mană a variat cu hibridul , valoarea cea mai redusă fiind

determinătă la hibridul PR 63LE19, F=2%;

- cea mai ridicată valoare a atacului de Botrytis s-a înregistrat la hibridul PR 63LE199

(F=6,5%, 2011);

- dinamica atacului ciupercilor ce produc putregaiuri la floarea soarelui arată valori diminuate

ale frecvenței în condițiile anului 2012 , la toți hibrizii studiați;

- tratamentul seminței cu produsul Apron XL 350 ES- 3l /t a avut eficacitate ridicată, având

valori maxime E=100% la hibridul PR 63LE19;

- produsul Topsin a inregistrat eficacități cuprinse între 75-78 % în controlul putregaiului alb la

floarea soarelui în condițiile anului 2012.

30

BIBLIOGRAFIE

Barbulescu Al și colab., 2002- Bolile și daunatorii culturilor de camp, Ed Ceres, Bucuresti

Cristea Stelica, 2005- Fitopatologie, volumul 2, Editura CrisBook Universal, Bucuresti

Iacob Viorica și colab, 1998- Fitopatologie agricola. Ed”IonIonescu dela Brad”, Iasi

Raicu C, 1971- Mana florii soarelui ( Plasmopara helianthi novot. F helianthi Novot). în formari

tehnice pentru protectia plantelor

Paulian F.,Iliescu H.,1973- Combaterea bolilor și daunatorilor la floarea soarelui, Ed Ceres,

Bucuresti

Sesan Tatiana și colab, 1984- Putregaiul alb al plantelor de cultura- Sclerotinia sclerotiorum.

Prevenire și combatere, Ed ceres, Bucuresti

***Catalog 2012 PIONEER

***Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în Romania , 2013

***(http://previews.agefotostock.com/previewimage/bajaage/

0ac9e23890443338afcb17c63c7902ee/BWI-BLW048677.jpg)

***(http://www7.inra.fr/hyp3/images/6034217.jpg)

31