Biblioteca de psihanalizã, 103

Colecflie coordonatã de VVaassiillee DDeemm.. ZZaammffiirreessccuu

Visul lui NabucodonosorSpeculum humanae salvationis

Codex Palatinus Latinus (Vatican, sec. al V-lea)

C.G. Jung

Dinamica inconøtientului

Traducere din germanæ de

VViioorriiccaa NNiiøøccoovv

OOPPEERREE CCOOMMPPLLEETTEE88

EDITORISilviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

REDACTORDaniela Øtefænescu

DTPOfelia Coøman

CORECTURÆRodica Petcu, Lorina Chiflan

MACHETAREA ªI COPERTA SERIEIFaber Studio (Silvia Olteanu ºi Dinu Dumbrãvician)

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mãrculescu

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 01 300 60 90

e-mail: office@edituratrei. rowww.edituratrei.ro

ISBN: 978-973-707-546-8

Aceastæ ediflie este bazatæ pe volumul 8 (Die Dynamik des Unbewussten), dinC.G. Jung, Gesammelte Werke, vol. 8. Pentru textul lui Jung la aceastã ediflie:

Copyright © Stiftung der Werke von C.G. Jung, Zürich

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaaflfliioonnaallee aa RRoommâânniieeiiJJUUNNGG,, CCAARRLL GGUUSSTTAAVV

OOppeerree ccoommpplleettee.. - Bucureºti : Editura Trei, 2013-vol.ISBN 973-8291-61-5VVooll.. 88.. :: DDiinnaammiiccaa iinnccoonnøøttiieennttuulluuii / trad.: Viorica Niøcov. - 2011. - Bibliogr. -

Index. - ISBN 978-973-707-546-8

I. Niøcov, Viorica (trad.)

159.964.2(081)159.9(081)

CUPRINS

Prefafla editorului german..........................................................................9

II.. DDeesspprree eenneerrggeettiiccaa ssuufflleettuulluuii ....................................................................13

I. Generalitæfli despre punctul de vedere energetic în psihologie..............15

A. Introducere ..........................................................................................15

B. Posibilitatea determinærii cantitative în psihologie ...........................18

a. Sistemul de valori subiectiv .................................................................21

b. Evaluarea cantitativ obiectivæ..............................................................23

II. Aplicarea punctului de vedere energetic.................................................27

A. Nofliunea psihologicæ de energie ........................................................27

B. Conservarea energiei ...........................................................................30

C. Entropia ...............................................................................................38

D. Energetism øi dinamism .....................................................................41

III. Nofliunile fundamentale ale teoriei libidoului ........................................46

A. Progresie øi regresie .............................................................................46

B. Extraversie øi introversie .....................................................................54

C. Deplasarea libidoului ..........................................................................55

D. Crearea simbolului..............................................................................60

IV. Nofliunea primitivæ de libido...................................................................78

IIII.. FFuunnccflfliiaa ttrraannsscceennddeennttææ..............................................................................85

Prefaflæ .......................................................................................................87

IIIIII.. GGeenneerraalliittææflflii pprriivviinndd tteeoorriiaa ccoommpplleexxeelloorr ...............................................117

IIVV.. IImmppoorrttaannflflaa ccoonnssttiittuuflfliieeii øøii aa eerreeddiittææflfliiii îînn ppssiihhoollooggiiee .............................133

VV.. DDeetteerrmmiinnaannttee ppssiihhoollooggiiccee aallee ccoommppoorrttaammeennttuulluuii uummaann.....................143

A. Fenomenologie generalæ ...................................................................146

B. Fenomenologie specialæ ....................................................................151

VVII.. IInnssttiinncctt øøii iinnccoonnøøttiieenntt.............................................................................157

VVIIII.. SSttrruuccttuurraa ssuufflleettuulluuii ................................................................................171

VVIIIIII.. RReefflleeccflfliiii tteeoorreettiiccee ddeesspprree eesseennflflaa ppssiihhiiccuulluuii ...........................................195

A. Inconøtientul în perspectivæ istoricæ ................................................197

B. Importanfla inconøtientului pentru psihologie ................................205

C. Disociabilitatea psihicului.................................................................212

D. Pulsiune øi voinflæ ..............................................................................218

E. Conøtiinflæ øi inconøtient....................................................................224

F. Inconøtientul ca o conøtiinflæ multiplæ ..............................................230

G. Pattern of behaviour øi arhetip ..........................................................241

H. Reflecflii generale øi perspective ........................................................258

Cuvânt de încheiere ...............................................................................268

IIXX.. PPuunnccttee ddee vveeddeerree ggeenneerraallee ddeesspprree ppssiihhoollooggiiaa vviissuulluuii ...........................279

XX.. DDeesspprree eesseennflflaa vviisseelloorr..............................................................................327

XXII.. BBaazzeellee ppssiihhoollooggiiccee aallee ccrreeddiinnflfleeii îînn ssppiirriittee .............................................347

XXIIII.. SSppiirriitt øøii vviiaaflflææ ...........................................................................................369

XXIIIIII.. PPrroobblleemmaa ffuunnddaammeennttaallææ aa ppssiihhoollooggiieeii aaccttuuaallee......................................391

XXIIVV.. PPssiihhoollooggiiee aannaalliittiiccææ øøii ccoonncceeppflfliiee ddeesspprree lluummee.......................................413

XXVV.. RReeaalliittaattee øøii ssuupprraarreeaalliittaattee .......................................................................441

XXVVII.. RRææssccrruucceeaa vviieeflfliiii.......................................................................................447

XXVVIIII.. SSuufflleett øøii mmooaarrttee......................................................................................467

XXVVIIIIII.. SSiinnccrroonniicciittaatteeaa ccaa pprriinncciippiiuu aall ccoorreellaaflfliiiilloorr aaccaauuzzaallee ..........................481

Prefaflæ .....................................................................................................483

A. Expoziflie ............................................................................................485

B. Un experiment astrologic..................................................................523

C. Precursorii ideii de sincronicitate.....................................................549

D. Rezumat.............................................................................................571

DDeesspprree ssiinnccrroonniicciittaattee .............................................................................587

Bibliografie .......................................................................................................599

Indice de persoane ............................................................................................617

Indice de materii...............................................................................................622

Prefafla editorului german

Cel de-al optulea volum al Operelor complete confline precum-pænitor lucræri care prezintæ cunoøtinflele fundamentale øi ipotezelede lucru esenfliale ale lui C.G. Jung. Øase studii provin din lucrareaÜber psychische Energetik und das Wesen der Träume [Despre ener-getica psihicæ øi esenfla viselor], apærutæ prima datæ în 1948. Prin acestestudii, Jung lua pe°atunci poziflie faflæ de obiecfliile aduse cærflii saleWandlungen und Symbole der Libido [Transformæri øi simboluri alelibidoului] (1912; reeditare în 1952 sub titlul Symbole der Wandlung,Gesammelte Werke V). El øi°a completat øi argumentat astfel teoriadespre libido, pe care începuse s°o elaboreze încæ de prin 1912, darpe care a încheiat°o abia în 1928. Între timp, în studiul „Versuch einerDarstellung der Analytischen Theorie“ [Încercare de prezentare ateoriei analitice] (1913; Gesammelte Werke IV) a dezbætut conceptelepsihanalitice ale lui Freud øi øi°a definit færæ echivoc propriileexperienfle øi idei. Toate aceste lucræri constituie premisa propriu°zisæa înflelegerii psihologiei analitice sau complexe.

„Reflecflii teoretice privind esenfla psihicului“ ne ajutæ sæ înflelegempoziflia gnoseologicæ a autorului. În acest studiu sunt cercetate no-fliunile de „conøtiinflæ“ øi de „inconøtient“ din perspectiva dezvoltæriilor istorice øi în corelaflie cu nofliunea de instinct. Problema l°apreocupat pe Jung încæ din 1919, aøa cum reiese din scrierea lui

9

„Instinkt und Unbewußtes“ [Instinct øi inconøtient]. Aceste rezultatei°au oferit baza teoriei despre arhetipuri.

„Sincronicitatea ca principiu al corelafliilor acauzale“ a fost pre-luatæ în acest volum deoarece trateazæ despre situaflii determinateinstictual, respectiv arhetipal, care nu pot fi înflelese pe baza prin-cipiului cauzalitæflii. E vorba mai degrabæ de coincidenfle semnificativecare adaugæ o nouæ dimensiune înflelegerii øtiinflifice. Faptul cæ Jung

a ezitat îndelung sæ publice aceastæ scriere care revoluflioneazæ øtiinflae foarte de înfleles. A publicat°o, abia împreunæ cu un studiu alcelebrului fizician øi laureat al premiului Nobel, prof. W. Pauli dela Facultatea tehnicæ cantonalæ din Zürich, în volumul Naturerklärungund Psyche [Interpretare a naturii øi psihic] (Rascher, Zürich, 1952).Teoria sincronicitæflii demonstreazæ existenfla corelafliilor dintrecunoøtinflele fizicii moderne øi cele ale psihologiei analitice într°undomeniu de graniflæ încæ puflin cercetat øi greu accesibil al realitæflii.

În jurul acestor studii mari se grupeazæ tematic celelalte contribufliidin volum. Cea mai mare întindere o au, alæturi de lucrærile mai suspomenite, „Despre energetica psihicæ øi esenfla viselor“, diferitestudii din cærflile Von den Wurzeln des Bewußtseins [Despre rædæcinileconøtiinflei] (1954) øi Wirklichkeit der Seele [Realitatea sufletului](1934), ca øi Seelenprobleme der Gegenwart [Probleme ale sufletuluiîn actualitate] (1931).

Sæ ne referim aici în mod special la încæ douæ studii: „DieLebenswende“ [Ræscrucea vieflii] øi „Die transcendente Funktion“[Funcflia transcendentæ]. „Ræscrucea vieflii“ se ocupæ de problemaprocesului de individuaflie, o sarcinæ care revine în principal celei dea doua jumætæfli a vieflii, în vreme ce „Funcflia transcendentæ“ — scrisæîn 1916, dar tipæritæ abia patruzeci de ani mai târziu — cerceteazæcaracterul prospectiv al proceselor inconøtiente. Aici îøi au punctulde pornire studiile lui Jung despre „imaginaflia activæ“, aceastæ com-ponentæ esenflialæ a experienflei psihice øi a dezbaterilor din domeniulpsihologiei analitice.

De nofliuni teoretice se ocupæ din punct de vedere empiric lucræride mai micæ întindere, consacrate concepfliei despre viaflæ, realitæfliiøi suprarealitæflii, spiritului øi vieflii, ca øi credinflei în spirite. Øi pe

Dinamica inconøtientului

10

acestea autorul încearcæ sæ le înfleleagæ fenomenologic øi sæ le cercetezepsihologic.

În vederea publicærii volumului de faflæ, Comunitatea moøteni-torilor lui Jung le°a cooptat în colegiul director al editorilor pedoamna Lilly Jung°Merker øi pe domniøoara dr. phil. Elisabeth Rüf.Prelucrarea indicilor de nume øi de materii le-a revenit domniøoareiMarie°Luise Attenhofer, doamnei Sophie Baumann°van Royen øiulterior domnului Jost Hoerni. (Nota editorilor: versiunea revizuitædin 1977 se datoreazæ doamnei Magda Kerényi.) Exprimæm tuturoracestora mulflumirile noastre pentru munca scrupuloasæ pe care audepus°o. În ce priveøte traducerea pasajelor din latinæ øi greacæ ne°astat alæturi domniøoara dr. phil. Marie°Louise von Franz, cæreia îimulflumim øi pe aceastæ cale.

Toamna 1966 În numele editorilorF.N. Riklin

Prefafla editorului german

11

IDESPRE ENERGETICA

SUFLETULUI*

* [Prima apariflie în Über die Energetik der Seele (Psychologische Abhandlungen II),Rascher, Zürich, 1928. Uøor revizuitæ în Über psychische Energetik und das Wesender Träume (Psychologische Abhandlungen II), Rascher, Zürich, 1948; edifliebroøatæ, 1965, Studienausgabe la Walter, Olten, 1971.]

IGENERALITÆfiI DESPRE

PUNCTUL DE VEDERE ENERGETICÎN PSIHOLOGIE

A. Introducere

Nofliunea de libido pe care am propus°o1 s°a lovit de multe ne-înflelegeri, ba a fost chiar strict respinsæ. N°ar fi, prin urmare, inutilsæ mæ refer aici încæ o datæ la bazele acestei nofliuni.

Este un fapt general cunoscut cæ fenomenele psihice pot fi consi-derate din douæ puncte de vedere, anume din punctul de vederemecanicist øi din acela energetic.2 Concepflia mecanicistæ e pur cauzalæøi interpreteazæ faptele ca efect al unei cauze, øi anume în sensul cæsubstanflele imuabile îøi schimbæ relafliile reciproce dupæ legi stabile.

Concepflia energeticæ, în schimb, este esenflialmente finalæ3 øi inter-preteazæ faptele ca efect al unei cauze, în sensul cæ la baza transfor-mærii fenomenelor stæ o energie care se menfline constantæ tocmai înele øi în cele din urmæ duce entropic la o stare de echilibru general.

15

1

2

3

1 Cf. Wandlungen und Symbole der Libido, pp. 120 øi urm. (reeditare: Symbole derWandlung [§§ 190 øi urm.]).

2 Cf. Wundt, Grundzüge der physiologischen Psychologie III, pp. 692 øi urm.Referitor la punctul de vedere dinamic, cf. Hartmann, Die Weltanschauung dermodernen Physik, pp. 202 øi urm.

3 Ocolesc expresia „teleologicæ“ spre a evita neînflelegerea legatæ de nofliuneacurentæ de teleologie, anume presupunerea cæ aceasta din urmæ confline nofliuneade finalitate anticipatæ.

Curgerea energeticæ are o anumitæ direcflie (flel), urmând invariabildeclivitatea potenflialului. Energia nu este o concepflie privind osubstanflæ mobilæ în spafliu, ci o nofliune abstrasæ din relafliile de miø-care. Bazele ei nu sunt substanflele însele, ci relafliile lor, iar bazanofliunii mecanice este substanfla care se miøcæ în spafliu.

Ambele puncte de vedere sunt indispensabile pentru înflelegereafaptelor fizice øi se bucuræ de aceea de recunoaøtere generalæ, cæci princoexistenfla punctului de vedere mecanicist øi a celui energetic s°aformat treptat o a treia concepflie care e atât mecanicistæ, cât øi ener-geticæ, deøi, pur logic væzând lucrurile, ridicarea de la cauzæ la efect,efectul cauzei de naturæ progresivæ, nu poate fi concomitent øi ale-gere regresivæ a unui mijloc de a ajunge la scop.4 E cu neputinflæ sægândim cæ una øi aceeaøi corelaflie de fapte este concomitent cauzalæøi finalæ, deoarece una dintre determinæri o exclude pe cealaltæ. Suntdouæ puncte de vedere diferite, dintre care unul este ræsturnareaceluilalt, cæci principiul finalitæflii este ræsturnarea principiuluicauzalitæflii. Finalitatea nu este doar logic posibilæ, ci este øi un prin-cipiu explicativ indispensabil, fiindcæ nicio explicare a naturii nu poatefi doar mecanicistæ. Da, dacæ experienflei noastre i°ar fi date doarsubstanfle mobile, atunci n°ar exista decât explicaflii cauzale. Dar expe-rienflei noastre îi sunt date øi relafliile de miøcare care impun punctulde vedere energetic.5 Dacæ n°ar fi aøa, nu ar fi fost niciodatæ nevoiesæ se inventeze nofliunea de energie.

Dinamica inconøtientului

16

4

4 „Cauzele finale øi cauzele mecanice se exclud, cæci o funcflie univocæ nu poate ficoncomitent øi una plurivocæ.“ (Wundt, loc. cit., III, p. 728.) Mi se pare inadmi-sibil a vorbi de „cauze finale“, cæci aceastæ nofliune este hibridæ øi provine dinamestecul punctului de vedere cauzal cu cel final. La Wundt seria cauzalæ ebinomicæ øi univocæ, anume cauza M øi efectul E, seria finalæ însæ e trinomicæ øiplurivocæ, anume finalitatea A, mijlocul M, realizarea finalitæflii E. Consider hibridæøi aceastæ construcflie, cæci nofliunea de finalitate este o completare gânditæcauzal a seriei finale reale M–E, care e de asemenea binomicæ øi univocæ. În mæsuraîn care punctul de vedere final nu este decât ræsturnarea celui cauzal (Wundt),M–E este pur øi simplu corelaflia cauzalæ consideratæ ræsturnat. Finalitatea nucunoaøte cauza pusæ la început, cæci punctul de vedere final nu este unul cauzal,nu are deci nicio nofliune cauzalæ, dupæ cum punctul de vedere cauzal nu are nicionofliune finalæ, respectiv de realizare.

5 Disputa dintre energetism øi mecanicism reprezintæ un caz paralel cu vecheaproblemæ a universaliilor. În mod cert intuifliei senzoriale îi este dat doar lucrul

Predominarea unuia sau altuia dintre punctele de vedere fline maipuflin de comportamentul obiectiv al lucrurilor, cât mai degrabæ deatitudinea psihologicæ a cercetætorului øi gânditorului. Empatia ducela punctul de vedere mecanicist, abstracflia la cel energetic. Ambeledirecflii înclinæ sæ facæ eroarea de gândire de a°øi ipostazia principiileprin aøa°numitele lucruri obiective ale experienflei øi de a presupunecæ reprezentarea subiectivæ este identicæ cu comportamentullucrurilor, cæ de pildæ cauzalitatea, aøa cum o gæsim în noi, se aflæ øiobiectiv în comportamentul lucrurilor. O astfel de eroare e foartecurentæ øi duce de aceea la conflicte neîncetate cu principiul contrar,cæci, dupæ cum am spus, e cu neputinflæ sæ gândim cæ determinareae concomitent cauzalæ øi finalæ. Aceastæ contradicflie insuportabilæ ianaøtere doar prin proiectarea inadmisibilæ øi absurdæ în obiect asimplului punct de vedere. Punctele de vedere nu se opun decât atuncicând sunt menflinute în sfera psihologicului øi proiectate doar ipoteticîn comportamentul obiectiv al lucrurilor. Principiul cauzalitæfliisuportæ færæ contradicflie ræsturnarea lui logicæ, faptele însæ nu; deaceea, finalitatea øi cauzalitatea trebuie sæ se excludæ în obiect. Dupæcunoscuta manieræ a micøorærii, se obiønuieøte, ce°i drept, sæ se facæun compromis insuficient din punct de vedere teoretic, prin aceea cæun mic fragment este considerat cauzal, un altul final6, ceea ce ducela apariflia a tot felul de produse hibride care, însæ, nu se poate nega,oferæ o imagine relativ fidelæ a realitæflii.7 Trebuie sæ avem tot timpul

I. Despre energetica sufletului

17

5

individual øi de aceea universalul este doar nomen, un cuvânt. Totodatæ sunt însædate øi asemænærile, respectiv relafliile dintre lucruri, øi în aceastæ mæsuræuniversalul este o realitate („realismul relativ“ al lui Abélard).

6 Finalitatea øi cauzalitatea sunt douæ posibilitæfli antinomice de înflelegere. Ele sunt„interpretanfli“ progresivi øi regresivi (Wundt) øi ca atare contradictorii. Acestprincipiu este fireøte corect doar atunci când se presupune cæ nofliunea deenergie este o abstracflie care exprimæ o relaflie. „Energia e relaflie.“ (veziHartmann, Weltanschauung, p. 196.) Principiul nu e corect însæ dacæ sepresupune o nofliune de energie ipostaziatæ (ca, de pildæ, la Ostwald, DiePhilosophie der Werte).

7 „Diferenfla dintre examinarea teleologicæ øi cea cauzalæ nu este de naturæ concretæ,în aøa fel încât conflinuturile experienflei sæ fie separate în douæ domenii disparate,ci ambele moduri sunt exclusiv formal diferite, astfel încât fiecærei relaflii finale

în vedere cæ, fie øi în ciuda celei mai depline concordanfle dintre fapteøi concepflia noastræ, principiile explicative sunt pur øi simplu doarpuncte de vedere, adicæ fenomene ale atitudinii psihologice øi condifliiapriorice ale gândirii.

B. Posibilitatea determinærii cantitative în psihologie

Din cele spuse mai sus ar trebui sæ reiasæ færæ doar øi poate cæ oricefapt provoacæ atât un punct de vedere mecanicist cauzal, cât øi unulenergetic final. Doar oportunitatea, adicæ posibilitatea de a obfline unrezultat, este cea care decide dacæ un punct de vedere sau altul areprioritate. Dacæ, spre pildæ, se pune problema laturii calitative a fap-telor, atunci punctul de vedere energetic este defavorizat, cæci el nu arede°a face cu substanflele, ci doar cu relafliile lor cantitative de miøcare.

S°a discutat deja mult dacæ øi faptul psihic poate fi sau nu supusunui punct de vedere energetic. A priori nu e niciun motiv ca acestlucru sæ nu fie posibil, cæci nu existæ motive pentru care faptul psihicsæ fie exclus dintre lucrurile obiective ale experienflei, fiindcæ øipsihicul poate fi un obiect al experienflei. Dupæ cum aratæ exemplullui Wundt

8, putem sæ ne îndoim cu bunæ°credinflæ cæ punctul de

vedere energetic chiar este aplicabil la fenomene psihice, øi, dacæ da,în ce mæsuræ psihicul poate fi considerat un sistem relativ închis.

În ce priveøte primul punct trebuie sæ mæ alætur pe deplin lui Von

Grot, unul dintre primii care au promovat energetica psihicæ,afirmând: „Nofliunea de energie psihicæ este în øtiinflæ tot atât deîntemeiatæ ca øi aceea de energie fizicæ, iar energia psihicæ are aceleaøimæsuri cantitative øi forme diferite ca øi cea psihicæ.“9

În ce priveøte al doilea punct, mæ deosebesc de cei care au analizataceastæ problemæ fiindcæ nu mæ ocup aproape deloc de integrarea

Dinamica inconøtientului

18

6

7

8

9

îi corespunde complementar o legæturæ cauzalæ, øi, invers, oricærei legæturicauzale îi poate fi datæ la nevoie o formæ teleologicæ.“ (Wundt, loc. cit., III, p. 737.)

8 Cf. supra nota 4.9 V. Grot, Die Begriffe der Seele und der psychischen Energie in der Psychologie,

p. 290.

proceselor energetice ale psihicului în sistemul fizic. Nu o facdeoarece avem în aceastæ direcflie presupuneri cel mult vagi, iar nici-decum puncte de sprijin reale. Deøi sunt sigur cæ energia psihicæ estecumva intim legatæ de procesul fizic, avem nevoie de cu totul altfelde experienfle øi cercetæri pentru a vorbi cu oarecare competenflæ deo astfel de corelaflie. În ceea ce priveøte latura filosoficæ a problemei,mæ situez în întregime pe terenul concepfliilor dezvoltate de Von

Busse în aceastæ ordine de idei.10 Trebuie sæ mæ alætur øi lui Külpe,când spune: „Ar fi deci totuna dacæ o cantitate de energie spiritualæs°ar intercala sau nu în derularea proceselor materiale: legea conser-værii energiei, în sensul de pânæ acum, n°ar fi încælcatæ.“11

Relaflia psihofizicæ este, dupæ pærerea mea, o problemæ în sine carecândva va fi poate soluflionatæ. Deocamdatæ însæ psihologia nutrebuie sæ zæboveascæ la aceastæ dificultate, ci sæ considere psihicul caun sistem relativ închis. În acelaøi timp trebuie sæ rupæ cu punctul devedere „psihofizic“, pentru mine de nesusflinut, cæci modul deconsiderare al acestuia este încæ o moøtenire a vechiului materialismøtiinflific. Dupæ cum cred Lasswitz, Von Grot øi alflii, fenomeneleconøtiinflei n°ar avea legæturi funcflionale între ele, cæci n°ar fi decât (!)„fenomene, manifestæri, mærci ale anumitor raporturi funcflionale maiadânci.“ Relafliile cauzale dintre faptele psihice, aøa cum se poateobserva oricând, contrazic opinia epifenomenologicæ, ce seamænæ fatalcu concepflia materialistæ, dupæ care psihicul este secretat de creier,precum bila de ficat. O psihologie care consideræ psihicul drept epi-fenomen ar face mai bine sæ se numeascæ fiziologie cerebralæ,mulflumindu°se cu rezultatele særæcæcioase pe care le oferæ o astfel depsihofiziologie. Psihicul meritæ sæ fie gândit ca un fenomen în sine;cæci, deøi legat de funcflia creierului, nu existæ niciun motiv sæ°lconsideræm un simplu epifenomen, tot atât de puflin pe cât nici viaflanu poate fi consideratæ un epifenomen al chimiei carbonului.

Experienfla nemijlocitæ a relafliilor cantitative, pe de°o parte, øiobscuritatea adâncæ a unei corelaflii psihofizice încæ total neînflelese,

I. Despre energetica sufletului

19

10

11

10Busse, Geist und Körper, Seele und Leib.

11Külpe, Einleitung in die Philosophie, p. 150.

Dinamica inconøtientului

20

pe de altæ parte, legitimeazæ o considerare cel puflin provizorie a psihi-cului ca sistem energetic relativ închis. Mæ aflu astfel într°o opozifliedirectæ cu energetica psihologicæ a lui Von Grot. Dupæ pærerea mea,el se miøcæ pe un teren total nesigur, motiv pentru care øi expunerilelui ulterioare deflin puflinæ forflæ argumentativæ. Oricum, vreau sæ°iprezint în rezumat cititorului formulærile lui Von Grot, care suntideile unui pionier în acest domeniu dificil:

1. Energiile psihice sunt tot atâtea cantitæfli øi mærimi ca øi cele fizice.2. Ele sunt reciproc transformabile, ca forme diferite de lucrare

øi potenflialitate psihicæ.3. Ele pot fi tot aøa transformate în energii fizice øi invers (prin

medierea proceselor fiziologice).12

Abia dacæ mai trebuie sæ adaug cæ a treia propoziflie trebuie sæ fieprevæzutæ cu un semn de întrebare încærcat de semnificaflie. În ultimæinstanflæ, doar oportunitatea este cea care decide nu dacæ punctul devedere energetic este în sine posibil, ci dacæ promite rezultate înpracticæ.13

Posibilitatea determinærii cantitative exacte a energiei fizice ademonstrat posibilitatea punctului de vedere energetic de a obflinerezultate în cazul evenimentului fizic. Ar fi însæ cu putinflæ øi caevenimentul fizic sæ fie considerat din punct de vedere energetic, chiardacæ nu ar exista o evaluare cantitativæ exactæ, ci doar posibilitateaevaluærii cantitæflilor.14 Dar dacæ øi o simplæ evaluare ar fi absolutimposibilæ, atunci ar trebui sæ se renunfle la un punct de vedereenergetic, cæci, dacæ nu existæ mæcar posibilitatea unei evaluæri acantitæflilor, punctul de vedere energetic este complet inutil.

12

13

12 V. Grot, loc. cit., p. 323.13

Grot merge chiar atât de departe încât afirmæ cæ „onus probandi le revine aceloracare neagæ aplicabilitatea în psihologie a legii conserværii energiei, iar nu aceloracare o recunosc“ (loc. cit., p. 324).

14 Acesta a fost efectiv cazul lui Descartes, care a formulat prima datæ principiulconserværii cantitæflii de miøcare, færæ însæ a dispune de metodele fizice demæsurare, descoperite abia în epoca mai recentæ.

a. Sistemul de valori subiectiv

Posibilitatea de aplicare a punctului de vedere energetic în psiho-logie se bazeazæ exclusiv pe întrebarea dacæ sunt posibile evaluæricantitative ale energiei psihice. La aceastæ întrebare trebuie særæspundem neapærat afirmativ, cæci psihicul nostru dispune chiar deun sistem de evaluare excepflional de fin elaborat, anume sistemul devalori psihologice. Valorile sunt evaluæri energetice cantitative. În acestsens e de observat cæ noi nu dispuneam doar de un sistem obiectivde valori, ci øi de un sistem obiectiv de mæsurare, anume de valorilecolective morale øi estetice. Acest sistem de mæsurare nu este nemij-locit aplicabil la scopurile noastre, cæci el este o scaræ de valori gene-ral stabilitæ, care ia în considerare doar indirect condifliile psihologicesubiective, respectiv individuale.

Ceea ce intereseazæ în primul rând pentru scopurile noastre estesistemul de valori subiectiv, adicæ evaluærile subiective ale fiecæruiindivid. Noi putem într°adevær sæ estimæm pânæ la un anumit gradvalorile subiective ale conflinuturilor noastre psihologice, deøi uneorine vine deosebit de greu sæ le mæsuræm obiectiv corect, adicæ încomparaflie cu valorile general stabilite. Pentru scopurile noastre,aceastæ comparaflie este, însæ, cum am spus, inutilæ. Putem sæ compa-ræm între ele evaluærile noastre subiective øi sæ le determinæm forflarelativæ. Mæsura este în orice caz relativæ faflæ de valorile altor con-flinuturi øi de aceea nu este absolutæ øi obiectivæ, dar suficientæpentru scopurile noastre atunci când intensitæfli valorice inegale potfi recunoscute în mod sigur în interiorul aceloraøi calitæfli øi când valoriegale în condiflii egale se pot echilibra în mod dovedibil.

Dificultatea începe abia când e vorba de compararea de intensitæflivalorice ale unor calitæfli diferite, de pildæ în cazul comparærii valoriiunei idei øtiinflifice cu valoarea unei impresii afective. Aici evaluareasubiectivæ devine nesiguræ øi de aceea nefiabilæ. Tot aøa, evaluareasubiectivæ se limiteazæ la conflinuturile conøtiinflei; flinând seamæ devaloarea influenflelor inconøtiente, ea este de aceea inutilizabilæ încazul evaluærilor care ar trebui sæ depæøeascæ limitele conøtiinflei.

I. Despre energetica sufletului

21

14

15

16