Jos6 C. Vales

Cabaret Biamitz

Traducere din spaniolE deMarln Milaicu-Hondrari

ATRCI

Cuprins

Introducere. Aparifia, c5derea in uitare ;i renagterea

,,interviurilor din Biarritz" . EdiPe tradusd ;iingriiitd de Eliazer Marcos Inxausti """"""' 7

1. M. Ldonard Montagnard. De la La Petite Gitonde,

Bordeaux.... """"""""""""'Z12. Odette (Elise Vsard). Gouvemante la Chdteau

Basque (Vila Belza) """"""' 30

3. Martine T. MenaierX """""""' 43

4. Marcel Galet. Fotograf ..........""' """"""""' 59

5. Anatole Billard. Polifist....'.... .""""""""""' 71

6. Gedeon Wilcox. Rentier........ """"""""""' 81

7. Georgina Jane Whiters (Gina-lane)' Artistl """""""""' 98

8. Lili. Dansatoare la Les Sirdnes i Biarritz"""""""""""' 107

g. Marcel Galet. Fotogtaf (continuare) " " " " " " " "" " """ " "' 1 1 8

10. D6mosthdne Urruticoetxea-Blas' Grefier""""''-"""""' 728

11. Gaston. Gropar....'... """"""' 135

12. Midas Tr6monceau. Biiutier """"""""""' 142

13. Sarah Chambers. Pictori15....'. """"""""" 153

14. Doamna (Matilda) Prie. BucltXreas5 """"""' """""""' 167

15. G6rard Gau (GG). Entrepreneut culturel """"""""""""' 17 5

16. B6n6dict Souillon. Valetul domnului Fevert"""""""" 188

406ftdion connection

Caboret Biarritz

1,7 . Soeur Marie-B6thanie (n6e Margulee DuPont).Retrasi la mdndstirea Notre-Dame de Magescq.Fiica iudecitorului DuPont .................. 198

18. Pauline Bellay. F emme distingude, Biarritz........ ............. 21219. Pascaline Saint-Barth6lemy. AlpinistX..... ..................... 22420. Marcel Galet. Fotograf (continuare)....................-..........23521. Frangoisette. Servitoare............... ..............24422. Dr. Lucius Sile. Medic.. ......... 25323. Honorine Pel. Proprietlreasa pensiunii M6tropole... ... 26024. Maurice DuThiers. Polifist........ ................27325. Tessa. Dansatoare la Les Sirdnes i Biarritz (intre

1924 ;i 1927). Profesor de filosofie laUniversitatea*** (intre 193 6 ;i 19 42) ....................... 284

f6r6me Lacad6e. Gare du Midi - Biarritz. $efulbiroului vamal, taxe vamale, coletXrie ;iexpedieri pottale din gara Biarritz........ .................... 293

L6on Vignemale. Pilot de aerostat.. ..........3O2Climent de Jaulerry. Directorul Hemerotecii

Municipale ;i pre;edinte al Antique Soci6t6

Litt6raire din Biarritz ........ 311

Olivia Czewolski Wrischzslandau und Ho.Royal Tunbridge We11s........... .................329

30. Marcel Galet. Fotograf (continuare)...............................34731. Formidabilul Khalil Kimal (Antoine R6nard).

AruncXtor de cufite...... ..... 35832. Mathias DuPont. Magistrat emerit, Saint-Denis,

insula Reuni6n ................. 37033. Paul Villequeau (Vilko). Ziarist.......... ....... 380

Addenda ....................381

Nofe ............ .............. 389

26.

27.

28.

29.

M. L,6onard MontagnardDe la lo Petite Gironde, Bordeauxrr

Noi, ziarigtii, groparii gi viermii suntem singurii careprofitlm de pe urma morfii. Iar in acea perioadl, oricemort imi pica bine, cum sil zic. Dar mXcar de asta suntsigur: noi; ziarigtii, gtim multe despre morfi. Nu tofimorlii sunt egali, degi poefii ii dau inainte cu egalitateaoamenilor in fala morlii si alte prostii. Blablablablabta...Nu e totuna un mort obi;nuit, sd zicem, cilre,a pierit depneumonie sau de gripl spaniolS, cu unul cIruia i s-a luatgAtul cu o custurI; la fel cum nu e acela;i lucru unul caremoare pe drumurile din Auvergne cu unul care moareintr-un palat din Paris, Pentru noi, morlii prefuiesc catprefuiau gi in timptrl viefii: un rege ne aduce (groparului;i mie) mai mulfi bani decit un cer;eto{. fi dacd e p0nXacolo, bogafii le dau mai multi hranl viermilor; adiclnu se comparl un om de vazd, rotofei;i plin de bani, cuun nenorocit de fornist. Povestea asta, spusl la nesfAr;it,cum ci moartea ii face egali pe oameni e un basm pentrusuflete pioase, Un mort ilustru, ce sX zic, ca Goethe sau

21

Jos6 C. Vales

Napoleon ori Mozart, sau apostolul Santiago, de pildX,continul sI aducl beneficii ziarelor, editurilor, librlriilor,revistelor, iar ora;ele unde sunt ingropafi cd;tig[, fire;te,sume frumu;ele de pe urma turistilor ;i a celor care leviziteazd, mormdntul, ca n$te pelerini devotati ce sunt. $itotu;i, oamenii vorbesc despre morfi ca despre fleacuri...Cred ci sunt !5rdni ;i nimic mai mult; intrebati-i pe ti-pografii din Paris dacX Victor Hugo e mai mult decdt unpumn de cenu;d. Pe de altl parte, e important;i felul incare moare: pentru cI mortul poate fi un cer;etor sau oprostituat5, dar dacl moare in patul lui nu-i pasl decitproprietarului care a rlmas fXrd cei zece franci de la chirias5pt5mdnal5. Alta e povestea dacl mortul are pdntecelesfdrtecat si nu se cunoa;te identitatea asasinului... atuncilucrurile sunt mai interesante. $i cu cAt sunt mai intere-sante, cu atdt se vdnd mai bine. Iar mai multe vdnzdriinseamnd mai multi fericire. De asta morfii imi picaula fix.

lnsi blnuiesc ci nu vI intereseazd prea tare teoriamea despre morli. Mai am una. Vrefi sI o ascultafi? Suntabsolut convins ci morfii duhnesc cu atdt mai tare cucdt au dus o viafd infamS. De ce credefi cX sfinfii miros aflori c6nd mor? Chestia asta apare in toate c5rfile, n-avelidecdt si citifi, dacd nu mX credefi. in multe schituri gimin5stiri, c6nd din cine ;tie ce pricinX a trebuit si se des-chidi mormintele sfintilor de sex masculin, s-au simfitadieri de parfum de trandafiri si iasomie; ;i se zice cigroparii au le;inat uneori datoritX sfinfeniei emanate deacele miresme. Chiar aveam pe undeva pe aici o cartecare vorbea cu exactitate despre toate astea... Nu vd inte-reseaz5? in fine, dacl nu vi intereseazi...

fi atunci ce vI intereseazd? A, da... asta.Deia. Hdm...22

fiction connection

Caboret Biorritz

. Pot si vI spun cX pe vremea aceea eram ;ef de sectiela ziarul La petite Gironde;i cum vindeam ziarulnu nu-mai in Bordeaux, ci ;i in toatl partea de sud, pdnl laMarsilia, mr ocupam cu ;tirile cere mai interesante dinGironde, Landes, Gers ;i alte departamente. Aveam li_!,frii, chio;curi si francize in aproape toate marile orasedin sud: sI ;tifi ci, in acea perioaO5, f a petite Gtir";;;;;;tn ziar de primi clasi. Ca toate ziarele din epoci, ;i noialocam mult spafiu noilor tendinfe politice din ltalia siGermania, foametei din Rusia;i la mai;tiu eu.", i*t;;:menii erau mai interesafi de aventuri;i'de expedifii, cuma fost cea a englezului care a vrut si urce pe Everest sauperipefiile din Egipt... Da, pe atunci avea mare treceretot ce finea de Egrpt. Dar, in sfdr;it, un ziat regional, cumera ziarul nostru, avea obligafia de a se dedici ;i micilorpovesti din localit5tile noastre. oamenii din provinciesunt interesafi de cine a mai murit. Nu e ca la piris, undenu conteazi dacl a murit unul sau altul. in p.orir.i"conteaz5. Morfii, weau sI zic.

Un caz aparte era Biarritz, bineinfeles. pe timpulverii, Biarrltz era centrul lumii. Domnul Forestier, c'areera directorul adiunct al ziarului ;i avea ulcer, pirea:re-reu agitat ;i suplrat pe tot ce mi;ca in Biarritz.Trebuia si aflXm daci sosise vreo somitate la H6tel duPalais sau la H6tel d,Angleterre, dacl a fost vizutf, vreopreafericiti spanioloaicX la biserica Sainte Eug6nie, daclvreun conte polonez s-a ruinat la cazinoul Bellevue saudacl vreo neru;inat5 nobili pafiziand, si-a arltat cevamai.mult decdt pulpele la Grande plage. in fiecare zi,dup5 ce ii prezentam ;tirile ;i noutlgite din Tarn saudin Aveyron, domnul Forestier mE inireba: ,,Ceva nouin Biarritz?"

los6 C. Vales

Fie cd era, fie cI nu era ceva nou in Biaruitz, arareod

puteam anunla noi primii, deoarece, chiar dacl se instalala H6tel du Palais un viconte rus sau un sir scofian, orio contessa italiani, numele lor erau atdt de lungi ;i atdt

de complicate, incAt linotipistul mereu se enerva, fipa;i didea din picioare ;i refuza sX compuni toate acele

cimilituri pline de t-uri, s-uri,Iv-uri, r-uri ;i z-uri' Ura cu

precldere limba germani ;i sus+inea cd austro-ungarii

;i prusacii pierduserl Marele Rizboi pentru cd Ie fusese

imposibil sI se inleleagl in drdcovenia aceea de limbX.

Un linotipist nervos e ceva cumplit.in orice caz, cititorii nogtri erau mai pulin interesali

de evenimentele sociale, cdt de crime. Puline lucruri alifXcuriozitatea ;i emolia a9a cum o fac asasinatele, sinucide-rile, bolile indelungate, suferinfele cu final oribil, marileepopei ale nefericirii, apoteoza funerar[... Tofi ziari;tiidin acea epocl - gi din a noastrd - bdteau drumurileFranlei ca ni;te copoi, cf,utind o pasiune fatalf,, o in-iunghiere din dragoste, o invidie criminald, o ranchiunlomicidS, o sinucidere exemplarf,... Pe atunci-exista o

lege nescrisf, conform cireia noi, ziarele, trebuia sX ofe-

rim acest gen de ;tiri sub forml de foileton, intr-a;a felincdt povestea sI flnl cdt era vara de lung5 sau cAt durausirbitorile de iarnX, oticum, de-a lungul cdtorva sdptX-

mdni bune... Fire;te, crimele cele mai interesante, cuinvestigafiile lor cu tot, le l[sam pentru varX. Cititorilorno;tri le plScea sX se bucure de cititul ziarului in casX sau

Ia cafenea, dimineala sau seara, ;i s5-;i piardl timpul cu

acele lungi istorii violente, in care erau descrise trlsXtu-rile boln[vicioase ale vreunui asasin, istericalele vreu-nei ficnite, scandalul din iurul vreunui mdcelar, vreu-nei cdlugf,rije geloase, vreunui gropar in;elat, vreunei

24

Cobaret Biarritz

contese care noaptea se prostitueazd, iar dimineafa seintdlne;te cu prim-ministrul...

E interesant, domnule Miet: din cine ;tie ce motiv,rnoartea ne face sI ne smiorcXim ;i sX dlm din mdini,sd ne lovim in piept cu pumnii si si ne turnlm cenu;5in cap... de parc5 nu am ;ti cX moartea vine orice-ar fi.Oamenii mor, dragd prietene. Mereu au murit, n-ar tre-lrui si ne surprind5. Oamenii mor din cele mai strlvechitimpuri: un obicei ancestral. fi totu;i, ne tulburl pdnlla lesin si ne atrage cdnd apare in ziare si in cdrti, ne facesI citim necrologuri, sI cercetlm toate aspectele lugubreale morfii, si aistXm emofionafi la spectacole funerare...

De asta, cAnd am aflat cd se intAmplaserd toate ace-lca, mi-am zis cd sinuciderea bietei fete ar putea fi sal-varea mea. in acel an, mlcelarii singerosi au fost lene;i;i neindurXtori doar fafl de cotletele de vac5, gropariiingelali au flcut pe niznaiul, cilugXrifele isterice s-auinfeles de minune cu surorile lor, ;i contesele cu via!5dublX f5cuseri suficiente economii incdt si nu maifie nevoite sX se dedea Ia periculoase vicii nocturne.Agadar, sinuciderea unei tinere mI flcea s5-mi imagi-ttez niste labirinturi intunecate care, la rindul 1or, araprinde scdnteia scandalului si ar de;tepta curiozitateacititorilor estivali. Cu pufin noroc, fata fusese sedusltle un conte rus (sau, si mai bine, de un preot ortodoxrus) ;i, ddndu-;i seama cX o asemenea relafie e desti-natl e;ecului, oprobriului public sau disperlrii totale,sc aruncase de pe promontodul din Biarritz. A;a cd, toateucclea mi-ar fi servit sd-i 1in pe cititori cu sufletul la gurlccl pulin doui sXptimini.

Da, bineinfeles... fireste. Am sI vI spun ce-milmintesc.

los6 C. Vales

Toate acelea... Da, totul s-a petrecut in vara anului1925. Lucrurile au inceput printr-un accident nefericit...o inotltoare englezi a fost dus5 de curenfi, iar partene-rul ei, un englez, ;i un membru din Soci6t6 des GuidesBaigneurs s-au inecat incercdnd sI o salveze. Salvamarulse numea Paul Fouquet sau Fourquet. Cred cd s-a in-tdmplat prin 23 sau 24 iu1ie. (Mereu se ineac5 cineva inBiarritz. Curenfi fatidici. Imprudenfi. Turi;ti. Hdm...)M-a sunat Vilko din Biarritz si mi-a spus; i-am zis sd-mifacl un raport ;i sI mi-l trimitl cu po;ta de seari. ApoiI-am mai inflorit eu putin ;i am reu;it si fac o ;tire pate-tic5 ;i insp5imdntf,toare, chiar dacX nu a avut nu ;tiu cesucces. inecalii n-au aura sinuciga;ilor. Afi citit lucrareadomnului Halbwachs? Foarte interesantd.tz

Iar dupi dou[ sau trei zile, nu-mi amintesc bine -dar puteti gXsi data exact[ f[r5 nicio problemi, pentrucX toate ziarele au scris imediat, relatAnd pe larg cazttl,uneori excesiv de detaliat, pentru gusful unor suflete maisensibile -, Vilko m-a sunat din nou.

Vilko. Nu v-am spus cine era Vilko?of.Vilko era pseudonimul lui Paul Villequeau. Un tdnlr

pe care il apreciam sincer: din cAnd in cdnd scria arti-cole pentru La Nouvelle Gazette Illustrde de Biarritz, darIsta era un ziar ca oricare dintre cele patru sau cinci dinora;, adicd o fituici prost tipiritS, despre mersul trenu-rilor din Gare du Midi ;i slujbele de la Sainte Eug6nie.Noroc ci numele gazetei umplea aproape iumltate dinprima pagini, pentru cI mai mereu nu aveau cu ce sIo umple. Problema era cI Vilko abia isi ducea zilele dincolaborlrile la revist5, asa ci daci ap5rea vreo ;tire inora;, el mI suna pe mine, cu speranfa cd am s5-i cer sd

26

Cabaret Biorritz

faci un raport, ceea ce, de fapt, chiar se intdmpla uneori.Bdiatul Xsta imi plXcea pentru ci explica foarte bine gi cuexactitate cum mureau oamenii si, in acela;i timp, erastrilucitor cdnd trebuia sI descrie splendorile ;i eleganfadin Biarritz. Nu vi se pare ciudat? E ca ;i cum Caravaggio,specialist in pictarea cadavrelor pdmdntii, ar fi inzestrat,in acelasi timp, cu mliestria unui Boucher sau Fragonard;i cu finefurile lor rococo. Dar, in sfir;it, talentul picdhaotic;i aleatoriu printre ziari;ti, ;i pe Vilko il nimerise.

A;adar, vI spuneam ci imi amintesc perfect cdndm-a sunat Vilko. Cred cI inci nu era zece dimineafa.Convorbirea a fost ingrozitoare: vocea lui suna de parclin receptor ar fi fost o insectd insplimAntatd si ne-bunX: ,,in port, domnule Montagnard, in port!" printrescrdgnete si tiuituri am reusit s5 ghicesc cI se petrecuseceva inspdimdntltor in portul de pescari din Biarritz, desibietul Vilko pXrea incapabil sd mS l5mureascX odatX. ,,Aumdncat-o pe;tii!" I-am auzit cum tipa la celdlalt capital firului. ,,Ce s-a intdmplat, Vilko? Md, aluzi...? Ce s-aintAmplat?" DupI incl o serie de liuituri gi zumzete me-talice, am auzit vocea tremurXtoare a corespondentuluimeu: ,,Fata de la librlria Operclaritz. A displrut inaintede furtund. Au g5sit-o azi-dimineafl pescarii, in port.MoartS!"

V-am spus deia cX mie morfii imi pic5 bine? A;a.lline, nu conteazX. I-am spus lui Vilko: ,,Ocup5-te de asta.La pretul din totdeauna: dou5zeci de franci; poate douS-zeci si cinci. Vreau un raport cu po;ta de sear5."

in realitate, lucrurile nu erau chiar atdt de simplecum imi spusese prin telefon corespondentul meu. Fatade la libr5ria Operclaritz se numea Aitzane Palefroi si aveasaisprezece ani. intr-adev5r, displruse de vreo doul zile