DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”PARL_EM... · 2015-06-03 · – având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, – având în

PARLAMENTUL EUROPEAN 2015 - 2016

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

27 - 30 aprilie 2015

(Partea II)

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2015)0113 ........................................................................................................ 5 ACORDUL DE STABILIZARE ȘI ASOCIERE DINTRE CE ȘI ALBANIA ***I

P8_TA-PROV(2015)0114 ...................................................................................................... 23 APLICAREA ACORDULUI DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE ȘI A ACORDULUI INTERIMAR PRIVIND

COMERȚUL ȘI ASPECTELE LEGATE DE COMERȚ ÎNTRE CE ȘI BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA ***I

P8_TA-PROV(2015)0115 ...................................................................................................... 41 ACORDUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE CU FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI

***I

P8_TA-PROV(2015)0118 ...................................................................................................... 65 DESCĂRCAREA DE GESTIUNE 2013: BUGETUL GENERAL AL UE - COMISIA EUROPEANĂ ȘI

AGENȚIILE EXECUTIVE

P8_TA-PROV(2015)0171 .................................................................................................... 133 IMPORTURILE DE PRODUSE TEXTILE DIN ANUMITE ȚĂRI TERȚE, CARE NU SUNT REGLEMENTATE

DE REGIMURI SPECIFICE DE IMPORT ALE UNIUNII ***I

P8_TA-PROV(2015)0175 .................................................................................................... 253 A DOUA COMEMORARE A PRĂBUȘIRII CLĂDIRII RANA PLAZA ȘI SITUAȚIA ACTUALĂ A PACTULUI

PRIVIND DURABILITATEA

P8_TA-PROV(2015)0176 .................................................................................................... 265 RAPORT AL CONSILIULUI EUROPEAN EXTRAORDINAR DIN 23 APRILIE 2015: ULTIMELE

TRAGEDII DIN MAREA MEDITERANĂ ȘI POLITICILE UE ÎN MATERIE DE MIGRAȚIE ȘI DE AZIL

P8_TA-PROV(2015)0178 .................................................................................................... 271 PERSECUTAREA CREȘTINILOR ÎN ÎNTREAGA LUME, ÎN LEGĂTURĂ CU UCIDEREA UNOR STUDENȚI

ÎN KENYA DE CĂTRE GRUPUL TERORIST AL-SHABAAB

P8_TA-PROV(2015)0179 .................................................................................................... 277 DISTRUGEREA SITURILOR CULTURALE SĂVÂRȘITĂ DE ISIS/DA'ESH

P8_TA-PROV(2015)0180 .................................................................................................... 285 SITUAȚIA DIN MALDIVE

P8_TA-PROV(2015)0183 .................................................................................................... 291 RAPORTUL ANUAL PENTRU 2013 AL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIȚII

P8_TA-PROV(2015)0185 .................................................................................................... 305 SITUAȚIA DIN NIGERIA

P8_TA-PROV(2015)0187 .................................................................................................... 313 SITUAȚIA DIN TABĂRA DE REFUGIAȚI YARMOUK DIN SIRIA

P8_TA-PROV(2015)0188 .................................................................................................... 317 ÎNTEMNIȚAREA UNOR ACTIVIȘTI ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI ȘI AL DREPTURILOR

LUCRĂTORILOR ÎN ALGERIA

4

5

Parlamentul European 2014 - 2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2015)0113

Acordul de stabilizare și asociere dintre CE și Albania ***I

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite

proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere dintre

Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica

Albania, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0375 – C8-0034/2014 –

2014/0191(COD))

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2014)0375),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată

de către Comisie (C8-0034/2014),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de

lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative1,

– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2015),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,

Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă

codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

1 JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

6

7

P8_TC1-COD(2014)0191

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului

privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între

Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica

Albania, pe de altă parte (text codificat)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 207

alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară2,

2 Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.

8

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului3 a fost modificat în mod

substanţial4. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice

regulamentul menţionat.

(2) Un acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre

ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte5 („ASA”) a fost

semnat la Luxemburg la 12 iunie 2006 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2009.

(3) Este necesar să se definească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale ASA.

(4) ASA prevede faptul că produsele pescărești originare din Albania pot fi importate în

Uniune cu taxe vamale reduse, în limita contingentelor tarifare. Prin urmare, este

necesar să se stabilească dispoziții de reglementare a gestionării respectivelor

contingente tarifare.

3 Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului din 23 octombrie 2006 privind

anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte, precum și a Acordului interimar între Comunitatea Europeană și Republica Albania (JO L 300, 31.10.2006, p. 1).

4 A se vedea anexa I.

5 JO L 107, 28.4.2009, p. 166.

9

(5) Atunci când măsuri de apărare comercială se dovedesc necesare, acestea ar trebui

adoptate în conformitate cu dispozițiile generale ale Regulamentului (UE) 2015/478

al Parlamentului European și al Consiliului6, ale Regulamentului (UE) 2015/479 al

Parlamentului European și al Consiliului7, ale Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al

Consiliului8 sau, după caz, ale Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului

9.

(6) Atunci când un stat membru furnizează Comisiei informații privind o eventuală

fraudă sau lipsă a cooperării administrative, se aplică legislația relevantă a Uniunii ,

în special Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului10

.

(7) În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament,

Comisia ar trebui asistată de Comitetul Codului Vamal instituit prin Articolul 285

din Regulamentul (UE) nr 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului11

.

6 Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11

martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).


martie 2015 privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 34).

8 Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind

protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

9 Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția

împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93).

10 Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența

reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

11 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9

octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

10

(8) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din ASA necesită condiții

uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile respective ar trebui

adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului

European și al Consiliului12

.

(9) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când,

în cazuri justificate în mod corespunzător privind circumstanțe excepționale și grave

în sensul articolului 39 alineatul (4) din ASA, acestea sunt necesare din motive

imperioase de urgență,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere

în aplicare a anumitor dispoziții din Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile

Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte

(„ASA”).

12

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

11

Articolul 2

Concesii privind peștele și produsele pescărești

Normele detaliate de punere în aplicare a articolului 28 alineatul (1) din ASA privind

contingentele tarifare aplicate peștilor și produselor pescărești se adoptă de Comisie în

conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul

regulament.

Articolul 3

Reduceri tarifare

(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelurile taxelor vamale preferențiale se rotunjesc la

prima zecimală inferioară.

(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în temeiul

alineatului (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială

în cauză este asimilată unei scutiri:

(a) 1 % sau mai puțin în cazul taxelor vamale ad valorem; sau

(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare indiduală în cazul taxelor

vamale specifice.

12

Articolul 4

Adaptări tehnice

Modificările și adaptările tehnice aduse dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului

regulament care sunt necesare în urma modificărilor codurilor Nomenclaturii combinate și ale

subdiviziunilor TARIC sau a încheierii de acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau alte

acte, noi sau modificate, între Uniune și Albania se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 9 alineatul (3).

Articolul 5

Clauza de salvgardare generală

În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum este prevăzut la articolul 38

din ASA, măsura respectivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată

la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament, cu excepția cazului în care articolul 38

din ASA prevede altfel.

13

Articolul 6

Clauza de penurie

În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum este prevăzut la articolul 39

din ASA, măsura respectivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată

la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament.

Articolul 7

Circumstanțe excepționale și grave

În cazul unor circumstanțe excepționale și grave în sensul articolului 39 alineatul (4) din

ASA, Comisia poate adopta măsuri de salvgardare imediate, astfel cum sunt prevăzute la

articolul 39 din ASA.

În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia adoptă o decizie în

acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.

Comisia adoptă măsurile menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament, sau în caz de

urgență, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din prezentul regulament.

14

Articolul 8

Clauza de salvgardare aplicabilă produselor agricole și produselor pescărești

(1) Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 5 și 6 din prezentul

regulament, în cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură de salvgardare,

astfel cum a fost prevăzută la articolul 38 din ASA, privind produse agricole și

pescărești, Comisia decide, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, cu

privire la măsurile necesare după ce a recurs, după caz, la procedura de sesizare

prevăzută la articolul 38 din ASA.

În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta

adoptă o decizie în privința cererii:

(a) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii, în cazul în care nu se

aplică procedura de sesizare prevăzută la articolul 38 din ASA; sau

(b) în termen de trei zile de la data expirării termenului de treizeci de zile prevăzut

la articolul 38 alineatul (5) litera (a) din ASA, în cazul în care se aplică

procedura de sesizare prevăzută la articolul 38 din ASA.

Comisia informează statele membre cu privire la orice măsură luată.

15

(2) Comisia adoptă astfel de măsuri în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 9 alineatul (3) sau, în cazuri de urgență, în conformitate cu

articolul 9 alineatul (4).

Articolul 9

Procedura comitetului

(1) În sensul articolelor 2, 4 și 12 din prezentul regulament, Comisia este asistată de

Comitetul Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE)

nr. 952/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE)

nr. 182/2011.

(2) În sensul articolelor 5 - 8 din prezentul regulament, Comisia este asistată de

Comitetul pentru măsuri de salvgardare instituit prin articolul 3 alineatul (1) din

Regulamentul (UE) 2015/478. Respectivul comitet este un comitet în sensul

Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din

Regulamentul (UE) nr. 182/2011.


Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul

regulament.

16

Articolul 10

Dumping și subvenții

În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor prevăzute la

articolul 37 alineatul (2) din ASA, introducerea unor măsuri antidumping și/sau

compensatorii se decide în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1225/2009

și/sau, respectiv, ale Regulamentului (CE) nr. 597/2009.

Articolul 11

Concurența

(1) În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor

prevăzute la articolul 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului din

proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, dacă o astfel de practică este

compatibilă cu ASA.

17

Măsurile prevăzute la articolul 71 alineatul (9) din ASA se adoptă în cazul

ajutoarelor în conformitate cu procedurile prevăzute de Regulamentul (CE)

nr. 597/2009 și, în alte cazuri, în conformitate cu procedura instituită prin

articolul 207 din tratat.

(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către Albania față de Uniune

a unor măsuri în temeiul articolului 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea

cazului, dacă această practică este compatibilă cu principiile enunțate în ASA. În

cazul în care este necesar, Comisia adoptă decizii corespunzătoare pe baza criteriilor

rezultate din aplicarea articolelor 101, 102 şi 107 din tratat.

Articolul 12

Frauda sau lipsa cooperării administrative

Atunci când Comisia apreciază, pe baza informațiilor furnizate de un stat membru sau din

proprie inițiativă, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 43 din ASA, aceasta,

fără întârziere nejustificată:

(a) informează Consiliul cu privire la aceasta; și

(b) trimite o notificare Comitetului de stabilizare și de asociere, cuprinzând constatarea

sa însoțită de informații obiective, și inițiază consultări în cadrul Comitetului de

stabilizare și de asociere.

18

Comisia publică orice comunicare prevăzută la articolul 43 alineatul (5) din ASA în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene.

Comisia poate decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9

alineatul (3) din prezentul regulament, să suspende provizoriu tratamentul preferențial

corespunzător al produselor, în conformitate cu articolul 43 alineatul (4) din ASA.

Articolul 13

Notificarea

Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Consiliului de

stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu

dispozițiile ASA.

19

Articolul 14

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se

citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.

Articolul 15

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul


Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

20

ANEXA I

Regulamentul abrogat şi modificarea sa

Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului

(JO L 300, 31.10.2006, p. 1)

Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului

European şi al Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)

Numai punctul 13 din anexă

____________

21

ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 Prezentul regulament

Articolele 1 - 8 Articolele 1 - 8

Articolul 8a Articolul 9

Articolul 9 Articolul 10




__ Articolul 14


__ Anexa I

__ Anexa II

________________

23



P8_TA-PROV(2015)0114

Aplicarea Acordului de stabilizare și de asociere și a Acordului interimar

privind comerțul și aspectele legate de comerț între CE și Bosnia și

Herțegovina ***I


propunerea de regulament Parlamentului European și al Consiliului privind anumite

proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile

Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de

altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de

comerț dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de

altă parte (text codificat) (COM(2014)0443 – C8-0087/2014 – 2014/0206(COD))



– având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2014)0443),





Europene,


lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative13

,



A. întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,



13

JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

24




25

P8_TC1-COD(2014)0206



privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între

Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și

Herțegovina, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și

aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și

Herțegovina, pe de altă parte (text codificat)



alineatul (2),



hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară14

,

14

Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.

26

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 594/2008 al Consiliului15

a fost modificat în mod

substanţial16

. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice

regulamentul menționat.

(2) Un Acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre

ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte (denumit în

continuare „ASA”), a fost semnat la Luxemburg la data de 16 iunie 2008.

(3) La data de 16 iunie 2008 Consiliul a încheiat un Acord interimar privind comerțul și

aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și

Herțegovina, pe de altă parte17

(denumit în continuare „acordul interimar”), care

prevedea intrarea în vigoare timpurie a dispozițiilor privind comerțul și aspectele

legate de comerț ale ASA. Acordul interimar a intrat în vigoare la 1 iulie 2008.

15

Regulamentul (CE) nr. 594/2008 al Consiliului din 16 iunie 2008 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte, şi de aplicare a Acordului interimar privind comerţul şi aspectele legate de comerţ dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte (JO L 169, 30.6.2008, p. 1).


17 JO L 169, 30.6.2008, p. 13.

27

(4) Este necesar să se stabilească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale

acordului interimar. Deoarece dispozițiile privind comerțul și aspectele legate de

comerț ale acestor instrumente sunt într-o foarte mare măsură identice, prezentul

regulament ar trebui să se aplice și punerii în aplicare a ASA după intrarea în

vigoare a acestuia.

(5) ASA și acordul interimar prevăd că produsele pescărești originare din Bosnia și

Herțegovina pot fi importate în Uniune cu taxe vamale reduse, în limita

contingentelor tarifare. În consecință, este necesar să se stabilească dispoziții care să

reglementeze gestionarea acestor contingente tarifare.

(6) Atunci când devin necesare măsuri de apărare comercială, acestea ar trebui adoptate

în conformitate cu dispozițiile generale prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/478

al Parlamentului European și al Consiliului18

, Regulamentul (UE) 2015/479 al

Parlamentului European și al Consiliului19

, Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al

Consiliului20

sau, după caz, Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului21

.

18

Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).


martie 2015 privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 34).

20 Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind

protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).



28

(7) Atunci când un stat membru furnizează informații Comisiei despre o posibilă fraudă

sau lipsă a cooperării administrative, se aplică legislația relevantă a Uniunii , în

special Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului22

.

(8) În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament,

Comisia ar trebui să primească asistență din partea Comitetului Codului Vamal,

instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului

European și al Consiliului23

.

(9) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din acordul interimar și

din ASA necesită condiții uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile

respective ar trebui adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al


.

22

Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

23 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

24 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din

16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

29



în sensul articolului 24 alineatul (5) litera (b) și al articolului 25 alineatul (4) din

acordul interimar, respectiv al articolului 39 alineatul (5) litera (b) și al articolului 40

alineatul (4) din ASA, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență,


Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere

în aplicare a anumitor dispoziții ale Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile

Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă

parte (denumit în continuare „ASA”), și ale Acordului interimar privind comerțul și aspectele

legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de

altă parte (denumit în continuare „acordul interimar”).

30

Articolul 2

Concesii privind peștele și produsele pescărești

Normele detaliate de punere în aplicare a articolului 13 din acordul interimar și, respectiv, a

articolului 28 din ASA, privind contingentele tarifare aplicate peștilor și produselor pescărești

se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la

articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament.

Articolul 3

Reduceri tarifare

(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelurile taxelor vamale preferențiale se rotunjesc la


(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în conformitate cu

alineatul (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială în

cauză este asimilată unei scutiri:


(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare individuală în cazul taxelor

vamale specifice.

31

Articolul 4

Adaptări tehnice

Modificările și adaptările tehnice aduse dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului

regulament care sunt necesare în urma modificărilor codurilor Nomenclaturii combinate și ale

subdiviziunilor TARIC sau a încheierii de acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau alte

acte, noi sau modificate, între Uniune și Bosnia și Herțegovina se adoptă în conformitate cu

procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3).

Articolul 5

Clauza de salvgardare generală

În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum se prevede la articolul 24 din

acordul interimar și, respectiv, la articolul 39 din ASA, măsura respectivă se adoptă în


regulament, cu excepția cazului în care se dispune altfel la articolul 24 din acordul interimar

și, respectiv, la articolul 39 din ASA.

32

Articolul 6

Clauza de penurie

În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum se prevede la articolul 25 din

Acordul interimar și, respectiv, la articolul 40 din ASA, măsura respectivă se adoptă în


regulament.

Articolul 7


În cazul unor circumstanțe excepționale și grave, în sensul articolului 24 alineatul (5)

litera (b) și al articolului 25 alineatul (4) din acordul interimar și, ulterior, al articolului 39

alineatul (5) litera (b) și al articolului 40 alineatul (4) din ASA, Comisia poate lua măsuri

imediate în conformitate cu articolele 24 și 25 din acordul interimar și, ulterior, cu

articolele 39 și 40 din ASA.

33


acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.

Comisia adoptă măsurile menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament sau, în caz de

urgență, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din prezentul regulament.

Articolul 8

Clauza de salvgardare pentru produse agricole și pescărești

(1) Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 5 și 6 din prezentul

regulament, atunci când Uniunea trebuie să adopte o măsură de salvgardare în

conformitate cu dispozițiile articolului 24 din acordul interimar și, ulterior, ale

articolului 39 din ASA, privind produse agricole și pescărești, Comisia decide, la

cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, cu privire la măsurile necesare

după ce a recurs, după caz, la procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din

acordul interimar și, ulterior, la articolul 39 din ASA.

În cazul în care Comisia primește o solicitare din partea unui stat membru, aceasta

adoptă o decizie în privința solicitării:

(a) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii, atunci când nu se aplică

procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din acordul interimar și,

ulterior, la articolul 39 din ASA; sau

34

(b) în termen de trei zile de la data expirării termenului de treizeci de zile

menționat la articolul 24 alineatul (5) litera (a) din acordul interimar și,

ulterior, la articolul 39 alineatul (5) litera (a) din ASA, atunci când se aplică

procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din acordul interimar și,

ulterior, la articolul 39 din ASA.

Comisia notifică măsurile adoptate Consiliului.

(2) Comisia adoptă astfel de măsuri în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 9 alineatul (3) sau, în caz de urgență, în conformitate cu

articolul 9 alineatul (4).

Articolul 9


(1) În sensul articolelor 2, 4 și 11 din prezentul regulament, Comisia este asistată de

Comitetul Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE)

nr. 952/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE)

nr. 182/2011.

35

(2) În sensul articolelor 5 - 8 din prezentul regulament, Comisia este asistată de


Regulamentul (UE) 2015/478. Respectivul comitet este un comitet în sensul





Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul

regulament.

Articolul 10

Dumping și subvenții


articolul 23 alineatul (2) din acordul interimar și, ulterior, la articolul 38 alineatul (2) din

ASA, introducerea unor măsuri antidumping și/sau compensatorii se decide în conformitate

cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 și, respectiv, de

Regulamentul (CE) nr. 597/2009.

36

Articolul 11

Concurența


prevăzute la articolul 36 din acordul interimar și, ulterior, la articolul 71 din ASA,

Comisia decide, după examinarea cazului, din proprie inițiativă sau la cererea unui

stat membru, dacă o astfel de practică este compatibilă cu acordurile în cauză .

Măsurile prevăzute la articolul 36 alineatul (10) din acordul interimar și, ulterior, la

articolul 71 alineatul (10) din ASA se adoptă în cazul ajutoarelor în conformitate cu

procedurile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 597/2009 și, în alte cazuri, în

conformitate cu procedura stabilită la articolul 207 din tratat.

(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către Bosnia și Herțegovina

față de Uniune a unor măsuri în temeiul articolului 36 din acordul interimar și,

ulterior, al articolului 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului, dacă o

astfel de practică este compatibilă cu principiile stabilite de acordul interimar și,

ulterior, de ASA. După caz, Comisia adoptă decizii corespunzătoare pe baza

criteriilor care rezultă din aplicarea articolelor 101, 102 şi 107 din tratat.

37

Articolul 12


În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor furnizate de un stat membru sau din proprie

inițiativă, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 29 din acordul interimar

și, ulterior, la articolul 44 din ASA, aceasta, fără întârziere nejustificată:

(a) informează Consiliul; și

(b) trimite o notificare Comitetului interimar și, ulterior, Comitetului de stabilizare și de

asociere, cuprinzând constatarea sa însoțită de informații obiective, și inițiază

consultări în cadrul Comitetului interimar și, ulterior, al Comitetului de stabilizare și

de asociere.

Orice publicare în temeiul articolului 29 alineatul (5) din acordul interimar și, ulterior, în

temeiul articolului 44 alineatul (5) din ASA este efectuată de Comisie în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Comisia poate decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9

alineatul (3) din prezentul regulament, să suspende temporar tratamentul preferențial

corespunzător al produselor, în conformitate cu articolul 29 alineatul (4) din acordul interimar

și, respectiv, cu articolul 44 alineatul (4) din ASA.

38

Articolul 13

Notificarea

Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Comitetului interimar,

respectiv a Consiliului de stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de

asociere, în conformitate cu dispozițiile acordului interimar sau ale ASA.

Articolul 14

Abrogare



citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.

Articolul 15

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


statele membre.

Adoptat la ...,



39

ANEXA I

Regulamentul abrogat şi modificarea sa


(JO L 169, 30.6.2008, p. 1)

Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European şi

al Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)


____________

40

ANEXA II









__ Articolul 14


__ Anexa I

__ Anexa II

________________

41



P8_TA-PROV(2015)0115

Acordul de stabilizare și de asociere cu fosta Republică iugoslavă a

Macedoniei ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite

proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre

Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă

a Macedoniei, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0394 – C8-0041/2014 –

2014/0199(COD))




(COM(2014)0394),





Europene,


lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative25

,







25

JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

42



43

P8_TC1-COD(2014)0199



privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de

asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta

Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte

(text codificat)



alineatul (2),




,

26


44

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului27

a fost modificat de mai multe ori şi

în mod substanţial28

. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se

codifice respectivul regulament.

(2) Un Acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor

membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte29

(„ASA”), a fost semnat la Luxemburg la 9 aprilie 2001 şi a intrat în vigoare

la 1 aprilie 2004.

(3) Este necesar să se stabilească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale ASA.

(4) ASA prevede faptul că anumite produse originare din fosta Republică iugoslavă a

Macedoniei pot fi importate în Uniune cu taxe vamale reduse, în limita

contingentelor tarifare. În consecință, este necesar să se stabilească dispoziții privind

calcularea nivelurilor reduse ale acestor taxe vamale.

27

Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului din 21 ianuarie 2002 privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, precum și a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 25, 29.1.2002, p. 16).


29 JO L 84, 20.3.2004, p. 13.

45

(5) ASA precizează produsele care pot beneficia de aceste măsuri tarifare, volumele

respective (și creșterile acestora), drepturile care se aplică, perioadele de aplicare și

toate celelalte criterii de eligibilitate.

(6) În vederea simplificării și a garantării publicării, în termenele prevăzute, a

regulamentelor privind aplicarea contingentelor tarifare ale Uniunii, ar trebui să i se

permită Comisiei, asistată de comitetul instituit prin articolul 229 din

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului30

, să

adopte regulamente de instituire a contingentelor tarifare aplicabile produselor pe

bază de carne de tăuraș („baby beef”) și să asigure administrarea acestora.

(7) Ar trebui să se prevadă adoptarea de către Comisie, asistată de comitetul instituit

prin articolul 285 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și

al Consiliului31

, a regulamentelor de instituire și de asigurare a administrării

contingentelor tarifare care pot fi acordate în urma negocierilor privind noile

concesii tarifare, în temeiul articolului 29 din ASA.

30

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

31 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

46

(8) Taxele vamale ar trebui suspendate în întregime în cazul în care aplicarea regimului

preferențial are ca rezultat taxe vamale ad valorem egale sau mai mici de 1 % sau

taxe vamale specifice mai mici sau egale cu 1 EUR.

(9) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din ASA necesită condiții

uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile respective ar trebui

adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al


.



în înțelesul articolului 37 alineatul (4) litera (b) și al articolului 38 alineatul (4) din

ASA, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență,


Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabileşte anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere

în aplicare a anumitor dispoziții ale Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile

Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a

Macedoniei, pe de altă parte („ASA”).

32


47

Articolul 2

Concesii privind carnea de tăuraș („baby-beef”)

În conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4) din

prezentul regulament, Comisia adoptă norme detaliate de punere în aplicare a articolului 27

alineatul (2) din ASA privind contingentele tarifare aplicate produselor din carne de tăuraș

(„baby-beef”).

Articolul 3

Concesii suplimentare

În cazul în care se acordă concesii suplimentare pentru produsele pescărești, în limitele

contingentelor tarifare, în temeiul articolului 29 din ASA, Comisia adoptă norme detaliate de

punere în aplicare a concesiilor tarifare în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul regulament.

48

Articolul 4

Reduceri tarifare

(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelul taxelor vamale preferențiale se rotunjește la


(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în temeiul

alineatului (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială

în cauză este asimilată unei scutiri:


(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare individuală, în cazul taxelor

vamale specifice.

Articolul 5

Adaptări tehnice

Modificările și adaptările tehnice aduse normelor detaliate de punere în aplicare adoptate în

temeiul prezentului regulament care sunt necesare ca urmare a modificărilor aduse codurilor

din Nomenclatura combinată și subdiviziunilor TARIC sau care rezultă în urma încheierii

unor noi acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau a altor acte între Uniune și fosta

Republică iugoslavă a Macedoniei, se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 12 alineatul (4).

49

Articolul 6

Clauza de salvgardare generală și clauza de penurie

(1) În cazul în care un stat membru cere Comisiei să ia măsuri în conformitate cu

articolele 37 și 38 din ASA, acesta transmite Comisiei toate justificările necesare în

sprijinul cererii sale.

(2) În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă,

consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 37 și 38 din ASA:

(a) informează de îndată statele membre cu privire la aceasta, în cazul în care

acționează din proprie inițiativă sau, în cazul în care acționează la cererea unui

stat membru, în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii;

(b) consultă comitetul menționat la articolul 12 alineatul (3) din prezentul

regulament cu privire la măsurile propuse;

50

(c) simultan, informează fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și îi notifică

deschiderea consultărilor în cadrul Comitetului de stabilizare și de asociere

prevăzut la articolul 37 alineatul (4) și articolul 38 alineatul (3) din ASA;

(d) comunică, în același timp, Comitetului de stabilizare și de asociere toate

informațiile necesare în vederea consultărilor prevăzute la litera (c).

(3) La încheierea consultărilor prevăzute la alineatul (2) litera (c) și dacă nicio altă

înțelegere nu se dovedește posibilă, Comisia poate decide, în conformitate cu

procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul

regulament, fie să nu acționeze, fie să adopte măsurile corespunzătoare prevăzute la

articolele 37 și 38 din ASA.

Această decizie este notificată de îndată Consiliului; de asemenea, decizia este

notificată și Comitetului de stabilizare și de asociere.

51

Decizia respectivă se aplică de îndată.

(4) Consultările din cadrul Comitetului de stabilizare și asociere prevăzute la

alineatul (2) litera (c) se consideră a fi finalizate la 30 de zile după notificarea

menționată la aceeași literă.

Articolul 7


În cazul unor circumstanțe excepționale și grave în înțelesul articolului 37 alineatul (4)

litera (b) și al articolului 38 alineatul (4) din ASA, Comisia poate lua măsuri imediate în

conformitate cu articolele 37 și 38 din ASA, în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul regulament, sau în cazuri de urgență, în

conformitate cu articolul 12 alineatul (5) din prezentul regulament.


acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.

52

Articolul 8

Clauză de salvgardare aplicabilă produselor agricole și produselor pescărești

Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 6 și 7, măsurile necesare pentru

produsele agricole sau pentru produsele pescărești luate în temeiul articolelor 30 sau 37 din

ASA sau a dispozițiilor prevăzute de anexe privind aceste produse sau din Protocolul nr. 3

pot fi adoptate în conformitate cu procedurile prevăzute de normele relevante privind

organizarea comună a piețelor agricole sau a piețelor pescuitului și acvaculturii sau de

dispozițiile specifice adoptate în temeiul articolului 352 din tratat și aplicabile produselor

obținute prin transformarea produselor agricole sau a produselor pescărești, sub rezerva

îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 30 din ASA sau la articolul 37

alineatele (3), (4) și (5) din ASA.

53

Articolul 9

Dumping


articolul 36 alineatul (1) din ASA, introducerea unor măsuri antidumping se decide în

conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1225/200933

și cu procedura

prevăzută la articolul 36 alineatul (2) din ASA.

Articolul 10

Concurența


prevăzute la articolul 69 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului din

proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, dacă o astfel de practică este

compatibilă cu ASA. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsuri de

salvgardare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12

alineatul (4) din prezentul regulament, cu excepția cazurilor de ajutoare care cad sub

incidența Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului34

, când se iau măsuri în

conformitate cu procedurile prevăzute în acel regulament. Măsurile se iau numai în

condițiile prevăzute la articolul 69 alineatul (5) din ASA.

33

Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).



54

(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către fosta Republică

iugoslavă a Macedoniei față de Uniune a unor măsuri luate în temeiul articolului 69

din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului, dacă această practică este

compatibilă cu principiile enunțate în ASA. După caz, Comisia adoptă deciziile

corespunzătoare pe baza criteriilor rezultate din aplicarea articolelor 101, 102 și 107

din tratat.

Articolul 11


(1) În sensul interpretării articolului 42 din ASA, prin lipsa cooperării administrative

necesare pentru verificarea dovezii de origine se înțelege, printre altele:

(a) lipsa de cooperare administrativă, cum ar fi faptul de a nu comunica numele și

adresa unor autorități vamale sau a unor organisme guvernamentale însărcinate

cu eliberarea și controlul certificatelor de origine, de a nu furniza specimene

ale ștampilelor utilizate pentru autentificarea acestor certificate sau, după caz,

de a nu actualiza aceste informații;

55

(b) lipsa repetată de măsuri sau adoptarea sistematică de măsuri neadecvate pentru

verificarea originii produselor și a respectării cerințelor prevăzute de

Protocolul nr. 4 la ASA, precum și pentru identificarea sau prevenirea

încălcărilor regulilor de origine;

(c) refuzul repetat de a efectua sau întârzierea nejustificată în a efectua, la cererea

Comisiei, verificarea ulterioară a dovezii de origine și de a comunica la timp

rezultatele verificării;

(d) refuzul repetat de a acorda sau întârzierea nejustificată în a acorda o autorizație

care să permită efectuarea unor misiuni de cooperare administrativă și de

anchetă în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei cu scopul de a verifica

autenticitatea documentelor sau exactitatea informațiilor cerute pentru

acordarea tratamentului preferențial prevăzut de ASA sau care să permită

efectuarea sau inițierea anchetelor necesare pentru identificarea sau prevenirea

încălcărilor regulilor de origine;

56

(e) nerespectarea în mod repetat a Protocolului nr. 5 la ASA privind asistența

administrativă reciprocă în domeniul vamal în măsura în care această

nerespectare este relevantă pentru aplicarea dispozițiilor ASA privind

comerțul.

(2) În cazul în care Comisia apreciază, pe baza informațiilor furnizate de un stat

membru sau din proprie inițiativă, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la

articolul 42 din ASA:

(a) informează Consiliul cu privire la aceasta;

(b) organizează de îndată consultări cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

pentru a găsi o soluție corespunzătoare, în conformitate cu articolul 42 din

ASA.

57

De asemenea, Comisia poate:

(a) solicita statelor membre să ia măsurile de prevenire necesare pentru apărarea

intereselor financiare ale Uniunii;

(b) publica o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene prin care să

arate că există o îndoială legitimă cu privire la respectarea dispozițiilor privind

aplicarea articolului 42 din ASA.

(3) În așteptarea găsirii unei soluții reciproc satisfăcătoare în cadrul consultărilor

prevăzute la alineatul (2) primul paragraf litera (b), Comisia poate să adopte alte

măsuri pe care le consideră corespunzătoare în conformitate cu articolul 42 din

ASA, precum și cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4)

din prezentul regulament.

58

Articolul 12


(1) În sensul articolului 2 din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul

de gestionare a organizării comune a piețelor agricole instituit prin articolul 229 din

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul


(2) În sensul articolului 4 din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul

Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (CE) nr. 952/2013.

Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3) În sensul articolelor 6, 7, 10 şi 11 din prezentul regulament, Comisia este asistată de


Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului35

.

Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

35

Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).

59




Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5.

Articolul 13

Notificarea

Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Consiliului de

stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu

dispozițiile ASA.

60

Articolul 14

Abrogare



citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă care figurează în anexa II.

Articolul 15

Intrare în vigoare




statele membre.

Adoptat la ...,



61

ANEXA I

Regulament abrogat şi lista modificărilor ulterioare


(JO L 25, 29.1.2002, p. 16)

Regulament (CE) nr. 3/2003 al Consiliului

(JO L 1, 4.1.2003, p. 30)

Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European şi

al Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)


____________

62

ANEXA II








Articolul 7a alineatul (1) Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 7a alineatul (5) teza introductivă Articolul 6 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 7a alineatul (5) prima liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (a)

Articolul 7a alineatul (5) a doua liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (b)

Articolul 7a alineatul (5) a treia liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (c)

Articolul 7a alineatul (5) a patra liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (d)



63

Articolul 7b Articolul 7

Articolul 7c Articolul 8

Articolul 7d Articolul 9

Articolul 7e Articolul 10

Articolul 7f alineatul(1) teza introductivă Articolul 11 alineatul (1) teza introductivă

Articolul 7f alineatul (1) prima liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (a)

Articolul 7f alineatul (1), a doua liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (b)

Articolul 7f alineatul (1) a treia liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (c)

Articolul 7f alineatul (1) a patra liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (d)

Articolul 7f alineatul (1) a cincea liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (e)

Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf teza

introductivă

Articolul 11 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf prima

liniuță

Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (a)

Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf a doua

liniuță

Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (b)

Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf teza

introductivă

Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf teza

introductivă

Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf prima

liniuță

Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf a doua

liniuță

Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b)

64

Articolul 7f alineatul (3) Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 7fa Articolul 12

Articolul 7g Articolul 13

__ Articolul 14


__ Anexa I

__ Anexa II

____________

65



P8_TA-PROV(2015)0118

Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comisia Europeană

și agențiile executive

1. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune

pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar

2013, Secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2014/2075(DEC))


– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201336

,

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul

financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)37

,

– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de

gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru

ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și

SWD(2014)0286),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor

Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),

– având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe

baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor

Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),

– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de

gestiune privind auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul

de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului

privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor38

, și rapoartele

speciale ale Curții de Conturi,

– având în vedere diferitele decizii și recomandări ale Ombudsmanului cu privire la

activitatea Comisiei, precum și punerea în aplicare de către instituție a acestor

recomandări în interesul cetățenilor,

– având în vedere declarația de asigurare39

privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și

36

JO L 66, 8.3.2013. 37

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 38

JO C 398, 12.11.2014, p. 1. 39

JO C 403, 13.11.2014, p. 128.

66

regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul

financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea

de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru

exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din

25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al

Comunităților Europene40

,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului41

, în special articolele 62, 164, 165 și 166,

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii

interesate (A8-0101/2015),

A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul

317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste

sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu

principiul bunei gestiuni financiare,

1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii

Europene aferent exercițiului financiar 2013;

2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind

descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent

exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive,precum și în

rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în

contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 201342

;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu

rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de

Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum

și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale ale statelor

membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(seria L).

40

JO L 248, 16.9.2002, p. 1. 41

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 42

Texte adoptate la acea dată, P8_TA-PROV(2015)0119.

67


pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură

aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))



,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)44

,

– având în vedere conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual

și Cultură pentru exercițiul financiar 201345

,




SWD(2014)0286),


gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și

documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză

(SWD(2014)0293),

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției

Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2013,

însoțit de răspunsurile Agenției46

,



regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul

financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,


de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară

pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),


Europene,


Energiei Atomice,




,




43

JO L 66, 8.3.2013. 44

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 45

JO C 408, 15.11.2014, p. 39. 46

JO C 442, 10.12.2014, p. 67. 47

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 48

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

68

Consiliului49


– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002

de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite

sarcini în gestionarea programelor comunitare50

, în special articolul 14 alineatul (3),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004

de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor

executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea

programelor comunitare51

, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia 2009/336/CE a Comisiei din 20 aprilie 2009 de instituire a

Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru gestionarea acțiunii

comunitare în domeniul educației, audiovizualului și culturii, în aplicarea

Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului52

,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din

18 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și

Cultură și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE53

,









1. acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură

descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar

2013;



exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind


exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte

integrantă din aceste decizii, directorului Agenției Executive pentru Educație,

Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și

Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene (seria L).

49

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 50

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 51

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 52

JO L 101, 21.4.2009, p. 26. 53

JO L 343, 19.12.2013, p. 46.

69


pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta

Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) aferent exercițiului financiar 2013

(2014/2075(DEC))



,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)55

,

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici

și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul

financiar 201356

,




SWD(2014)0286),




(SWD(2014)0293),

– având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției

Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru

Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile

Agenției57

,



regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul

financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,





Europene,


Energiei Atomice,




,

54

JO L 66, 8.3.2013. 55

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 56

JO C 408, 15.11.2014, p. 6. 57

JO C 442, 10.12.2014, p. 74. 58

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 59

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

70




Consiliului60












– având în vedere Decizia 2004/20/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 de înființare a

unei agenții executive, „Agenția Executivă pentru Energie Inteligentă”, pentru

gestionarea acțiunilor comunitare în domeniul energiei, în cadrul aplicării


,


17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și

Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE64

,









1. acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta

Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) descărcarea de gestiune pentru

execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;







integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și

Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare), Consiliului,

Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura

publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

60

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 61

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 62

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 63

JO L 5, 9.1.2004, p. 85. 64

JO L 341, 18.12.2013, p. 73.

71

72


pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate,

Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori)




,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)66

,

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori,

Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și

Consumatori) aferente exercițiului financiar 201367

,




SWD(2014)0286),




(SWD(2014)0293),


Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție

Executivă pentru Sănătate și Consumatori) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de

răspunsurile agenției68

,





Europene,





Europene,


Energiei Atomice,




,

65

JO L 66, 8.3.2013. 66

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 67

JO C 408, 15.11.2014, p. 5. 68

JO C 442, 10.12.2014, p. 83. 69

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 70

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

73




Consiliului71












– având în vedere Decizia 2004/858/CE a Comisiei din 15 decembrie 2004 de înființare a

unei agenții executive, denumită „Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate

Publică”, pentru gestionarea activității comunitare în domeniul sănătății publice – în

temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului74

,


17 decembrie 2003 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și

alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE75

,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din

17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma

„Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă

pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”76

,









1. acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și

Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) descărcarea de

gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;






71

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 72

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 73

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 74

JO L 369, 16.12.2004, p. 73. 75

JO L 341, 18.12.2013, p. 69. 76

JO L 363, 18.12.2014, p. 183.

74


integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori,

Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și

Consumatori), Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de

Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(seria L).

75


pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare




,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)78

,

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European

pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013,




SWD(2014)0286),




(SWD(2014)0293),


Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013,

însoțit de răspunsul agenției79

,





Europene,





Europene,


Energiei Atomice,




,




77

JO L 66, 8.3.2013. 78

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 79

JO C 442, 10.12.2014, p. 240. 80

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 81

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

76

Consiliului82












– având în vedere Decizia 2008/37/CE a Comisiei din 14 decembrie 2007 de instituire a

Agenției executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru gestionarea

programului comunitar specific Idei în domeniul cercetării de frontieră, în temeiul


,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17

decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru

Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE86

,









1. acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare

descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar

2013;







integrantă din aceste decizii di rectorului Agenției Executive a Consiliului European

pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții

de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(seria L).

82

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 83

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 84

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 85

JO L 9, 12.1.2008, p. 15. 86

JO L 346, 20.12.2013, p. 58.

77


pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului

financiar 2013 (2014/2075(DEC))



,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)88

,

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru

exercițiul financiar 201389

,




SWD(2014)0286),




(SWD(2014)0293),


Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsul

agenției90

,





Europene,





Europene,


Energiei Atomice,




,




87

JO L 66, 8.3.2013. 88

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 89

JO C 408, 15.11.2014, p. 40. 90

JO C 442, 10.12.2014, p. 351. 91

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 92

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

78

Consiliului93












– având în vedere Decizia 2008/46/CE a Comisiei din 14 decembrie 2003 privind

înființarea Agenției Executive pentru Cercetare pentru gestionarea anumitor domenii

din programele comunitare specifice în domeniul cercetării Persoane, Capacități și

Cooperare în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului96

,


13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a

Deciziei 2008/46/CE97

,









1. acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru








integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare,

Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a

asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

93

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 94

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 95

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 96

JO L 11, 15.1.2008, p. 9. 97

JO L 346, 20.12.2013, p. 54.

79


pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție

Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) aferent exercițiului financiar

2013 (2014/2075(DEC))



,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)99

,

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele

(fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru

exercițiul financiar 2013100

,




SWD(2014)0286),




(SWD(2014)0293),


Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua

Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile

agenției101

,





Europene,





Europene,


Energiei Atomice,




,

98

JO L 66, 8.3.2013. 99

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 100

JO C 408, 15.11.2014, p. 41. 101

JO C 442, 10.12.2014, p. 358. 102

JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 103

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

80




Consiliului104












– având în vedere Decizia 2007/60/CE a Comisiei din 26 octombrie 2006 de înființare a

Agenției Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport, în temeiul


,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23

decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de

abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia

2008/593/CE108

,









1. acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție

Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) descărcarea de gestiune pentru








integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele

(fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport), Consiliului,

Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura

publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

104

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 105

JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 106

JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 107

JO L 32, 6.2.2007, p. 88. 108

JO L 352, 24.12.2013, p. 65.

81

8. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor

bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III

– Comisia (2014/2075(DEC))


– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar

2013109

,


financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)110

,




SWD(2014)0286),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor

Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),

– având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe

baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor

Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),




(SWD(2014)0293),

– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului

privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor111

, și rapoartele

speciale ale Curții de Conturi,





Europene,


de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru

exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),





Europene,


Energiei Atomice,

109

JO L 66, 8.3.2013. 110

JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 111

JO C 398, 12.11.2014, p. 1. 112

JO C 403, 13.11.2014, p. 128.

82




,




Consiliului114




sarcini privind gestionarea programelor comunitare115

, în special articolul 14

alineatele (2) și (3),




1. aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului

financiar 2013;




3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului,

Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de

Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și

regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene (seria L).

113

JO L 248, 16.9.2002, p. 1. 114

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 115

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

83

9. Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile ce fac

parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului

general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia

și agențiile executive (2014/2075(DEC))


– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului

general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia,

– având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor

agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2013,




A. întrucât, pentru a douăzecea oară consecutiv, Curtea de Conturi nu a fost în măsură să

emită o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea

plăților subiacente conturilor, ceea ce amenință legitimitatea cheltuielilor și politicilor

Uniunii;

B. întrucât, mai ales într-o situație caracterizată de insuficiența resurselor, Comisia ar

trebui reprezinte un exemplu, demonstrând valoarea adăugată a cheltuielilor sale și

asigurându-se că fondurile pentru a căror execuție exercită responsabilitate partajată sau

unică sunt cheltuite în conformitate cu normele și reglementările financiare în vigoare;

C. întrucât Comisiei îi revine răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii, iar

statele membre trebuie să coopereze cu Comisia cu bună-credință pentru a garanta

utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; întrucât

statele membre, mai ales în ceea ce privește gestiunea partajată a fondurilor, au o

responsabilitate specială în execuția bugetului Uniunii;

D. întrucât este esențial, în cadrul gestiunii partajate a fondurilor, ca datele comunicate de

statele membre cu privire la veniturile și cheltuielile în execuția fondurilor în gestiune

partajată să fie juste și exacte; întrucât este esențial ca statele membre să înțeleagă

responsabilitatea ce le revine în execuția fondurilor UE în gestiune partajată;

E. întrucât dialogul interinstituțional prevăzut la articolul 318 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE) oferă o oportunitate de stimulare a unei noi

culturi a performanței în cadrul Comisiei,

Gestiunea partajată și descentralizată: deficiențele de gestiune în cadrul Comisiei și în

statele membre

Rezerve față de domeniile agriculturii și dezvoltării rurale

1. nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite

în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și

regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile agriculturii și dezvoltării

rurale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în

raportul său anual de activitate din 31 martie 2014;

– ABB02 - măsuri de piață: 198,3 de milioane EUR expuse riscului; șapte

mecanisme de asistență în nouă state membre, cu 11 elemente de rezervă: Polonia

77,6 milioane EUR, Spania 54 de milioane EUR, Franța 32,4 milioane EUR,

84

Țările de Jos 16,4 milioane EUR, Regatul Unit 8,5 milioane EUR, Italia 5

milioane EUR, Republica Cehă 2 milioane EUR, Austria 1,9 milioane EUR,

Suedia 0,5 milioane EUR;

– ABB 03 - plăți directe: 652 de milioane EUR expuse riscului; sunt vizate 20 de

agenții de plată din 6 state membre: Spania (15 din 17 agenții de plată) 153 de

milioane EUR, Franța 203,4 milioane EUR, Regatul Unit (ARP din Anglia) 118

milioane EUR, Grecia 117,8 milioane EUR, Ungaria 36,6 milioane EUR,

Portugalia 28 de milioane EUR;

– ABB 04 - cheltuieli aferente dezvoltării rurale: 599 de milioane EUR expuse

riscului; sunt vizate 31 de agenții de plată din 19 state membre: Belgia, Bulgaria

(56,8 milioane EUR), Cipru, Germania (Bavaria, Brandenburg), Danemarca,

Spania (Andaluzia, Asturia, Castilia la Mancha, Castilia și Leon, FOGGA

Galicia, Madrid), Finlanda, Franța [ODARC, ASP (70,3 milioane EUR)], Regatul

Unit (SGRPID Scoția, RPA Anglia), Grecia, Irlanda, Italia [AGEA (52,6

milioane EUR), AGREA Emilia-Romagna, OPR Lombardia, OPPAB Bolzano,

ARCEA Calabria], Luxemburg, Țările de Jos, Polonia (56,7 milioane EUR),

Portugalia (51,7 milioane EUR), România (138,9 milioane EUR) și Suedia;

– ABB 05: 2,6 milioane EUR expuse riscului - cheltuieli IPARD destinate Turciei;

Rezerve față de politica regională



regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din cadrul politicii regionale, fapt

demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG REGIO în raportul său

anual de activitate din 31 martie 2014; constată că 73 din 322 de programe au făcut

obiectul rezervelor din cauza sistemului de gestiune și control parțial fiabil (comparativ

cu 85 din 317 programe operaționale în 2012); observă că plățile intermediare

transferate în perioada 2007-2013 către programele respective, care fac obiectul

rezervelor, se ridică la suma de 6 035,5 milioane EUR; observă că Comisia a estimat că

suma expusă riscului este de 440,2 milioane EUR;

3. recunoaște că, deși rezervele exprimate reprezintă o indicație cu privire la deficiențele

identificate în sistemele de control ale statelor membre, acestea reprezintă totodată și un

instrument eficace utilizat de Comisie pentru a stimula eforturile statelor membre de a

remedia aceste deficiențe și de a proteja astfel bugetul UE;

Rezerve față de domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale



regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniul ocupării forței de muncă și

afacerilor sociale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG

EMPL în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014; constată că raportul anual

de activitate al DG EMPL conține o rezervă referitoare la plățile efectuate pentru

perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă

riscului de 123,2 milioane EUR în 2013; observă că aceste rezerve vizează 36 dintre

cele 118 programe operaționale aferente Fondului social european (FSE) (în comparație

cu 27 din 117 programe operaționale în 2012);

Declarația de asigurare a Curții de Conturi

Conturile și legalitatea și regularitatea veniturilor – avize fără rezerve

85

5. salută faptul că conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2013 prezintă în

mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la

31 decembrie 2013 și constată cu satisfacție faptul că veniturile subiacente conturilor

pentru exercițiul ce s-a încheiat la 31 decembrie 2013 sunt conforme cu legile și

reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

Rezerve față de contribuțiile efectuate în baza Venitului Național Brut (VNB)

6. formulează o rezervă față de modul în care au fost calculate contribuțiile efectuate de

statele membre în baza VNB, din cauza deficiențelor116

legate de verificarea datelor de

către Comisie117

; reamintește concluzia Curții de Conturi, potrivit căreia verificarea de

către Comisie a datelor VNB nu a fost suficient de structurată și de direcționată;

Legalitatea și regularitatea angajamentelor – aviz fără rezerve

7. constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat

la 31 decembrie 2013 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și

reglementările în vigoare;

Legalitatea și regularitatea plăților – opinie contrară

8. consideră inacceptabil faptul că, al douăzecilea an la rând, plățile sunt în continuare

afectate de un nivel semnificativ de eroare;

9. ia act de faptul că opinia contrară a Curții de Conturi se bazează pe concluzia potrivit

căreia sistemele de supraveghere și control sunt doar parțial eficace și, prin urmare,

plățile sunt afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 4,7 %;

10. reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost

estimată la 4,8 % în exercițiul financiar 2012, la 3,9 % în exercițiul financiar 2011, la

3,7 % în exercițiul financiar 2010 și la 3,3 % în exercițiul financiar 2009, la 5,2 % în

exercițiul financiar 2008 și la 6,9 % în exercițiul financiar 2007, respectiv un nivel

mediu de 4,6 % pentru întreaga perioadă acoperită de anteriorul cadru financiar

multianual (CFM) 2007-2013; constată că, prin urmare, rapoartele anuale ale Curții de

Conturi indică o stabilizare a ratei de eroare în 2013 la nivelul mediei CFM 2007-2013,

care manifestă însă o tendință constant crescătoare și negativă începând din 2009;

11. subliniază că, în conformitate cu raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, domeniile

de gestiune partajată au fost afectate de o rată de eroare estimată la 5,2 %; constată că

toate celelalte domenii de cheltuieli operaționale (care sunt, în cea mai mare parte,

gestionate în mod direct de Comisie) au o rată de eroare estimată de 3,7 %; subliniază

că ambele rate de eroare se situează peste pragul de semnificație de 2 %; subliniază că

domeniile de gestiune partajată au o rată de eroare considerabil mai ridicată decât

domeniul tuturor celorlalte cheltuieli cu caracter operațional;

12. constată că în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014, directorul general al

DG REGIO a emis rezerve, din cauza sistemului de gestiune și control care este doar

parțial fiabil, față de 73 din 322 de programe pentru 2013, ceea ce reprezintă un procent

mai mic față de cel pentru 2012 (85 din 317 programe operaționale); constată că suma

estimată a fi expusă riscului este de 1 135,3 milioane EUR și că aceste rezerve și suma

corespunzătoare se referă la cele două programe de programe 2007-2013 și 2000-2006;

116

A se vedea Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi, punctele 93-97. 117

A se vedea rezoluția Parlamentului menționată mai sus din 29 aprilie 2015 referitoare la

rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru

exercițiul financiar 2013.

86

13. constată că directorul general al DG RTD a emis o rezervă cu privire la cel de al

șaptelea program-cadru de cercetare (FP7) în raportul său anual de activitate din

31 martie 2014 și că impactul estimat în 2013 este situat între 105,5 milioane EUR și

109,5 milioane EUR;

14. observă că directorul general al DG MARE a emis o rezervă referitoare la Fondul

european pentru pescuit în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014 și că

suma expusă riscului în 2013 este de 10,77 milioane EUR;

15. atrage atenția asupra necesității continue a îmbunătățirii sistemelor de gestiune și

control din statele membre pentru a garanta o mai bună gestiune financiară a fondurilor

UE și pentru a contribui la scăderea ratei de eroare în sectoarele de politică respective

în decursul perioadei de programare 2014-2020;

Corecțiile și recuperările financiare

16. constată că corecțiile financiare consemnate ca executate în 2013 au scăzut de la 3,7

miliarde EUR în 2012 la 2,5 miliarde EUR în 2013 și reamintește că nivelul ridicat al

corecțiilor financiare din 2012 este cauzat în principal de o singură corecție de 1,8

miliarde EUR executată în Spania pentru a rectifica cheltuielile din fondurile structurale

efectuate în perioada 2000-2006; constată că, în 2013, Comisia a executat corecții

financiare și recuperări în valoare de 3 362 milioane EUR, ce au reprezentat 2,3 % din

plățile de la bugetul UE;

17. atrage atenția asupra faptului că acumularea de corecții financiare aplicate la momentul

plății soldurilor programelor implică o acumulare uneori artificială și că acestea nu sunt

semnificative în măsura în care apar după ani de zile de la momentul în care au fost

realizate; solicită Comisiei să analize dacă modificarea metodologiei din 2012, prin

care s-a făcut trecerea de la corecții confirmate la corecții aplicate, este metoda cea mai

adecvată pentru a reflecta realitatea sistemelor de gestionare și control pentru un anumit

exercițiu financiar;

18. constată că scăderea ce a rezultat, de 34 % a corecțiilor financiare aplicate în 2013 (de

la 3,7 miliarde EUR la 2,5 miliarde EUR) a fost compensată parțial printr-o creștere cu

27 % a recuperărilor executate în 2013 (de la 0,7 miliarde EUR la 0,9 miliarde EUR);

19. regretă că, dat fiind cadrul juridic pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii,

complexitatea procedurilor aferente și numărul nivelurilor de control implicate care

caracterizează mai multe domenii, erorile pot fi corectate doar la câțiva ani după

producerea lor;

20. subliniază că suma medie a corecțiilor și recuperărilor financiare executate în perioada

2009-2013 a fost de 2,7 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,1 % din cuantumul mediu

al plăților efectuate de la bugetul Uniunii în perioada în cauză; constată că, potrivit

Comisiei, această tendință se poate explica prin încheierea perioadei de programare

2000-2006118

; constată, în special, că, în cazul politicii de coeziune, patru cincimi din

corecțiile executate în perioada 2007-2013 se referă la programe operaționale din

perioadele anterioare119

; reamintește că statele membre au dreptul de a înlocui

cheltuielile neeligibile identificate cu cheltuieli a căror legalitate și regularitate sunt

conformate potrivit cadrului juridic în vigoare pentru fondurile structurale;

118

A se vedea Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2013 (COM(2014)0618, p. 11.

119 A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 1.14.

87

21. reamintește că Comisia și statele membre au datoria de a recurge la acțiuni corective în

scopul protejării bugetului Uniunii în cazul unor sisteme de control lipsite de eficacitate

sau al unor cheltuieli neconforme cu reglementările; subliniază că Comisia și statele

membre recurg la astfel de acțiuni corective și constată că, în cazul în care astfel de

măsuri nu ar fi fost aplicate plăților din 2013 auditate de Curtea de Conturi, rata de

eroare generală estimată ar fi fost de 6,3 %, în loc de 4,7 %; subliniază că Curtea de

Conturi a constatat că, pentru un număr al acestor tranzacții afectate de eroare, mai ales

în domeniul gestiunii partajate, autoritățile au dispus de suficiente informații pentru a fi

putut detecta și corecta erorile; prin urmare, solicită Curții de Conturi să estimeze, în

viitoarele sale rapoarte anual, nivelul de eroare pentru cazul în care ar fi întreprinse

toate acțiunile corective;

22. regretă, de asemenea, că măsurile în cauză au în continuare un impact limitat asupra

bugetului Uniunii, deoarece peste 40 % din corecțiile financiare aplicate în 2013 nu

sunt considerate ca venituri alocate120

dar pot fi utilizate de statul membru care a

provocat corecțiile respective în cadrul politicii de coeziune, subminând astfel efectul

preventiv al corecțiilor financiare;

23. constată că aproximativ 28 % din corecțiile financiare executate în 2013 au condus la o

reducere netă a finanțării alocate de Uniune programului și statului membru în cauză în

cadrul politicii de coeziune;

24. constată cu îngrijorare că, în Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 menționată

anterior, nu sunt prezentate neapărat informații fiabile cu privire la retrageri, recuperări

și recuperări în curs de fonduri structurale efectuate de statele membre, deoarece,

potrivit Comisiei, aceasta a fost nevoită să adopte o abordare prudentă din cauza unor

deficiențe prezente în cifrele prezentate de statele membre, pentru a se asigura că

sumele menționate anterior nu sunt supraevaluate121

;

25. solicită Comisiei și statelor membre să instituie proceduri solide prin care să confirme

data, originea și cuantumul acțiunilor corective și să prezinte informații care să

reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plata în

cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea aferentă acesteia și exercițiul în

cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele la conturi,

ținând seama de plurianualitatea întregii proceduri; consideră, de asemenea, că este

fundamentală o informare completă cu privire la recuperări și la rectificările financiare,

precum și transparența deplină a datelor privind dezangajarea creditelor și acțiunile în

constatarea neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu exercițiul în cauză;

Raportul de sinteză și rapoartele anuale de activitate

26. ia act de faptul că directorii generali din cadrul Comisiei au formulat în total 17 rezerve

cuantificate în legătură cu cheltuielile; subliniază faptul că numărul mai mic al

rezervelor cuantificate în 2013 (21 în 2012) nu a avut ca efect reducerea cuantumului

expus riscului și că suma totală maximă expusă riscului anunțată de Comisie în raportul

120

A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 5.2: retrageri în politica de coeziune (775 de milioane EUR), recuperări în materie de dezvoltare rurală (129 de milioane EUR) și corecții financiare executate prin dezangajare/deducere la încheiere, fie în politica de coeziune (494 de milioane EUR), fie în celelalte domenii de politică cu excepția agriculturii și a politicii de coeziune (1 milion EUR).

121 A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 7.2.

88

său de sinteză122

se situează sub 4 179 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 2,8 % din

toate cheltuielile efectuate;

27. invită Comisia să clarifice mai bine modul în care a calculat suma expusă riscului123

,

explicând impactul estimat al mecanismelor de corecție asupra acestei sume, și să

includă în raportul său de sinteză o „Declarație de asigurare” corespunzătoare bazată pe

rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali;

28. reamintește că cifrele cumulative utilizate de Comisie vizează mecanismele de corecție

aplicate de Comisie și de statele membre (corecții și recuperări financiare) la mai mulți

ani după transferul fondurilor (în special în perioadele 1994-1999 și 2000-2006) și

constată că, în perioadele respective, nici Curtea de Conturi, nici Comisia nu publicau

rate de eroare exacte;

Presiunea asupra bugetului

29. este preocupat de faptul că, din cauza poziției inacceptabile a Consiliului pe parcursul

negocierilor privind bugetul anual al Uniunii și în pofida nivelului ridicat al plăților,

conturile indică faptul că angajamentele financiare restante (la rubrica 1b, în principal

politică regională, nivelul angajamentelor restante la sfârșitul lui 2013 era estimat la

23,4 miliarde EUR față de 5 miliarde EUR la sfârșitul lui 2010, 11 miliarde EUR la

sfârșitul lui 2011 și 16 miliarde EUR la sfârșitul lui 2012) și alte datorii au continuat să

crească și în 2013; observă că, la sfârșitul exercițiului, acestea se ridicau la 322 de

miliarde EUR124

, cifră care va crește probabil și în 2014;

30. subliniază că, la sfârșitul anului 2013, cuantumul estimat al angajamentelor restante era

de 322 de miliarde EUR, iar pentru 2014 se preconiza că acesta va crește; consideră că

această situație contravine de facto articolului 310 din TFUE, care reglementează buna

gestiune financiară, aducând atingere legalității bugetului UE;

31. subliniază că aceste obligații financiare „amenințătoare” reprezintă un motiv de

îngrijorare deosebit, deoarece, pentru prima dată, plafoanele de plăți urmează să

rămână, în general, stabile în termeni reali, pentru mai mulți ani125

;

32. subliniază faptul că resursele financiare sunt insuficiente în perioadele de criză

economică; constată însă că, pentru porțiuni semnificative ale bugetului, nivelul maxim

de cheltuieli de la rubricile CFM este defalcat pe alocații anuale pentru fiecare stat

membru; observă că absorbția fondurilor de către statele membre reprezintă de multe

ori principalul obiectiv al politicilor („tot ce nu este cheltuit se pierde”)126

; invită, prin

122

A se vedea Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0324), p. 14: suma totală maximă expusă riscului în cadrul întregului cuantum al cheltuielilor pentru 2013 (bugetele UE și FED).

123 În anexa 1 la raportul de sinteză se explică faptul că „suma expusă riscului” reprezintă

valoarea care corespunde acelei părți din operațiuni care este estimată a nu fi pe deplin conformă cu prevederile reglementare și contractuale aplicabile, după ce au fost aplicate toate controalele (acțiunile corective) destinate să reducă riscurile existente pentru conformitate.

124 Din cele 322 de miliarde de euro, 222 de miliarde de euro reprezintă angajamente

bugetare restante, iar 99 de miliarde de euro corespund datoriilor care figurează în bilanț și care nu sunt acoperite de angajamente restante.

125 Prezentarea rapoartelor anuale ale Curții de Conturi de către președintele acesteia, Vítor

Manuel da Silva Caldeira, în cadrul reuniunii Comisiei CONT din 5 noiembrie 2014. 126

Idem.

89

urmare, Comisia și statele membre să promoveze transformarea culturii cheltuielilor

într-o cultură a performanței, axându-se pe rezultatele obținute pe baza principiilor

eficienței, eficacității și economiei;

33. semnalează că valoarea brută a prefinanțărilor a fost de 79,4 miliarde EUR la sfârșitul

exercițiului 2013 și subliniază că prelungirea perioadelor aferente prefinanțării poate

duce la un risc sporit de eroare sau de pierderi de fonduri; subliniază că acest risc este

prezent mai ales în cazul rubricii 4 din buget (UE ca actor mondial), deoarece, în cadrul

unei operațiuni obișnuite aferente acestei rubrici, trec patru ani de la efectuarea unui

angajament și până la înregistrarea de către Comisie a cheltuielii finale conexe;

34. îndeamnă Comisia să elaboreze și să publice încă o dată o „previziune privind fluxurile

de lichidități pe termen lung”, cu ajutorul căreia să prevadă cerințele viitoare în materie

de plăți, astfel încât plățile necesare să poată fi efectuate de la bugetele anuale aprobate;

solicită Comisiei să prezinte, dacă este necesar, modificări la normele în vigoare în

cazul în care bugetele anuale nu pot asigura suficiente credite pentru satisfacerea

nivelului necesar de plăți;

35. reafirmă necesitatea de a se găsi soluții pe termen lung care să permită Comisiei să

recapete controlul asupra bugetului său; remarcă necesitatea unui accent în plus pe

tragerea la răspundere, precum și pe rezultate și pe efectele cheltuielii fondurilor; în

acest sens, subliniază necesitatea ca Parlamentul să joace un rol mai important în

monitorizarea cheltuielilor și a performanțelor;

Instrumentele financiare

36. constată că până la sfârșitul exercițiului 2013 au fost instituite 941 de instrumente de

inginerie financiară (FEI) în cadrul a 176 de programe operaționale din cadrul Fondului

european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului social european (FSE),

desfășurate în 25 de state membre; este deosebit de îngrijorat de faptul că, din cele

14,3 miliarde EUR transferate către FEI, numai 47 % (6,7 miliarde EUR) au fost plătite

efectiv beneficiarilor finali, chiar dacă această cifră reprezintă o majorare față de cele

4,7 miliarde EUR plătite până la sfârșitul anului 2012; observă că rata medie de plată de

47 % la sfârșitul lui 2013 ascunde o anumită variație în funcție de fonduri și statele

membre beneficiare; constată că rata medie de plată se referă la toate cele 900 de

fonduri: cele înființate în 2008, precum și cele nou-înființate în 2013 și a căror punere

în aplicare era abia la început; consideră că, în timp ce unele fonduri se confruntă cu

performanțe scăzute, altele au atins deja pragul de 100 % absorbție și au devenit fonduri

reînnoibile (revolving) care reinvestesc în prezent resursele;

37. constată că 14 FEI au fost instituite în statele membre în cadrul Fondului de dezvoltare

rurală; constată că, până la sfârșitul lui 2013, 443,77 milioane EUR au fost transferate

de la bugetul Uniunii unor bănci din România, Bulgaria, Grecia, Italia și Lituania; este

preocupat de faptul că, din această sumă, nici un euro nu a ajuns la beneficiarii finali;

constată că, pentru șase FEI instituite în cadrul Fondului european pentru pescuit,

72,37 milioane EUR au fost transferate unor bănci din Grecia, România, Bulgaria,

Estonia, Letonia și Țările de Jos; constată că sumele disponibile au fost transferate

integral beneficiarilor finali numai în Letonia, în timp ce în România au fost transferate

beneficiarilor finali numai 28 % din fonduri, în Bulgaria 77 %, în Estonia 91 %, iar în

Grecia și în Țările de Jos zero127

;

127

Informații puse la dispoziție de Vicepreședinta Comisiei, Kristalina Georgieva, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.

90

38. regretă, de asemenea, că aceste instrumente sunt complexe, fiind dificilă monitorizarea

lor corespunzătoare, ceea ce face dificil și controlul public asupra lor; solicită Comisiei

să asigure transparența și să raporteze periodic cu privire la nivelul de îndatorare,

pierderi și la riscurile de tipul bulelor de investiții; îndeamnă Comisia să prezinte o

imagine de ansamblu completă asupra numărului de proiecte finanțate în cadrul fiecărui

instrument de inginerie financiară și asupra rezultatelor obținute, să menționeze clar

suma alocată din bugetul Uniunii pentru cofinanțarea acestor proiecte din cadrul FEI și

să prezinte o analiză detaliată a rentabilității instrumentelor FEI față de forme mai

directe de finanțare a proiectelor;

39. salută faptul că, în cadrul reuniunilor de reexaminare anuală, aplicarea instrumentelor

financiare este în mod constant pe ordinea de zi și că deficiențele sunt analizate,

propunându-se acțiuni de remediere; ia act cu satisfacție de corectarea deficiențelor în

acest domeniu pentru perioada 2014-2020 (respectiv plățile vor fi transferate fondurilor

ce gestionează instrumentele financiare doar atunci când plata efectivă către beneficiarii

finali a atins un anumit procent);

40. recomandă ca, având în vedere presiunea suferită de bugetul de plăți și faptul că

articolul 140 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012

(Regulamentul financiar) impune evitarea excedentelor în bilanț în cazul instrumentelor

financiare, Comisia să asigure concordanța dintre contribuțiile de la bugetul Uniunii

pentru aceste instrumente și nevoile reale de flux de numerar;

41. este deosebit de preocupat de unele constatări ale Curții de Conturi în ceea ce privește

eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul

mecanismelor regionale de investiții și a creditelor acordate de instituțiile financiare în

scopul sprijinirii politicilor externe ale UE128

;

42. subliniază că, deși modul în care au fost constituite mecanismele respective a fost

adecvat, beneficiile potențiale pe care le-ar putea oferi mecanismele de combinare nu

au fost valorificate pe deplin din cauza deficiențelor de gestionare din cadrul Comisiei;

invită Comisia să transfere fondurile numai atunci când acestea sunt cu adevărat

necesare beneficiarului și să-și îmbunătățească practica de monitorizare a modului în

care sunt executate granturile acordate de Uniune;

Responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre în cadrul gestiunii partajate

43. subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 317 din TFUE, răspunderea finală

pentru execuția bugetului Uniunii îi revine Comisiei; evidențiază faptul că, atunci când

Comisia execută bugetul în cadrul gestiunii partajate, sarcinile de execuție sunt delegate

statelor membre în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, ceea ce le

conferă responsabilitate politică și financiară; subliniază, prin urmare, că statele

membre ar trebui să acționeze respectând cu strictețe principiul bunei gestiuni

financiare, fără subminarea propriei responsabilități în gestionarea fondurilor UE;

44. ia act de Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014 privind adoptarea

recomandărilor Grupului de lucru interinstituțional pentru elaborarea și utilizarea

declarațiilor naționale (COM(2014)0688); subliniază că prezentarea acestor declarații

este voluntară și, prin urmare, salută faptul că patru state membre, și anume

Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, au decis să le prezinte; regretă însă

faptul că aceste declarații diferă în ceea ce privește forma, domeniile vizate,

cuprinderea și perioada de raportare și, prin urmare, nu sunt foarte utile;

128

A se vedea Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi.

91

45. subliniază că, în conformitate cu numeroase declarații ale Curții de Conturi, declarațiile

naționale de gestiune produse de cele patru state membre menționate anterior au o

valoare foarte limitată în procesul de audit al Curții și nu pot fi considerate drept o sursă

fiabilă de informații pentru emiterea declarației de asigurare;

46. regretă, de asemenea, în ceea ce privește Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014

menționată mai sus, lipsa unor progrese durabile pe calea îmbunătățirii gestiunii

financiare, ceea ce ar putea avea ca rezultat pierderi financiare constante pentru Uniune

din cauza adoptării unor decizii greșite la nivel politic și administrativ; solicită să se

instituie un sistem de sancțiuni pentru statele membre care transmit informații și

declarații incorecte privind programele;

47. solicită, prin urmare, Comisiei și Consiliului să întreprindă eforturi concrete și bine

țintite pentru a permite progresul necesar în buna gestiune financiară, inclusiv o mai

largă recurgere la instrumentul declarațiilor naționale, care în practică nu necesită un

efort suplimentar deosebit (conform unor estimări, mai puțin de un angajat cu normă

întreagă pe an pentru fiecare stat membru), fiind extrem de important ca statele membre

să își asume responsabilitatea politică pentru utilizarea fondurilor europene prin

adoptarea unui document oficial; invită Comisia și statele membre să își publice nu

numai declarațiile naționale, ci și rezumatele anuale și declarațiile de gestiune pentru a

oferi o mai bună imagine asupra gestiunii financiare și pentru a atinge o veritabilă

îmbunătățire a acesteia; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o

recomandare pentru a promova utilizarea declarațiilor naționale în conformitate cu

recomandările grupului de lucru interinstituțional pentru instituirea și utilizarea

declarațiilor naționale;

48. consideră că este esențial să se promoveze transparența deplină în ceea ce privește

utilizarea fondurilor structurale prin publicarea documentelor contabile aferente

proiectelor beneficiare;

Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre

49. constată că lipsa de fiabilitate a controalelor primare efectuate de statele membre în

cadrul gestiunii partajate compromite credibilitatea rapoartelor anuale de activitate

întocmite de serviciile Comisiei și a raportului de sinteză adoptat de Comisie, deoarece

rapoartele în cauză se bazează parțial pe rezultatele controalelor întreprinse de

autoritățile naționale; repetă solicitarea sa anterioară ca Comisia să evalueze și, dacă

este necesar, să corecteze datele transmise de statele membre pentru a se putea întocmi

rapoarte anuale de activitate fiabile și obiective;

50. solicită ca directorii generali să raporteze în detaliu în cadrul rapoartelor anuale de

activitate cu privire la ratele de eroare semnalate de statele membre și la corecțiile

operate de Comisie, dacă este cazul, la nivelul programelor operaționale;

Statele membre cu cea mai scăzută performanță

51. salută imaginea de ansamblu oferită de rezultatele auditurilor efectuate de Curtea de

Conturi asupra fondurilor gestionate în cadrul gestiunii partajate în domeniile

agriculturii și coeziunii între 2009-2013, publicată de Curtea de Conturi împreună cu

raportul său anual pentru 2013, care răspund parțial solicitării formulate de Parlament

în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2012 privind prezentarea de informații

specifice pe țară referitoare la gestiunea partajată;

52. subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește

cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de

92

dezvoltare regională, al Fondului social european și al Fondului de coeziune (date

incluse în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Ocuparea Forței de Muncă,

Afaceri Sociale și Incluziune și DG Politică Regională și Urbană), Slovacia, Regatul

Unit și Spania prezintă cele mai ridicate rate de eroare;

53. subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește

cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de

garantare agricolă și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (date incluse

în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Agricultură și Dezvoltare Rurală),

România, Bulgaria și Portugalia prezintă cele mai ridicate rate de eroare;

54. invită Curtea de Conturi să elaboreze o metodă proprie de raportare pentru fiecare țară

în parte, luând în considerare nu numai sumele expuse riscului, ci și sistemele de

gestiune și control ale statelor membre și mecanismele de corecție aplicate de Comisie

și statele membre, pentru a putea evalua adecvat evoluția gestiunii în statele membre cu

cele mai scăzute rezultate și a recomanda soluții optime;

55. reamintește că corupția aduce prejudicii grave fondurilor Uniunii; își exprimă

îngrijorarea în legătură cu datele care arată că unele state membre sunt afectate în mod

deosebit de acest fenomen și reamintește, în acest sens, Recomandarea Comisiei din 29

mai 2013 de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al Italiei

pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al

Italiei pentru perioada 2012-20171129

; solicită adoptarea rapidă a Directivei privind

combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin

intermediul dreptului penal;

Conflicte de interese

56. regretă că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale

membrilor parlamentului, ai guvernului și ai consiliilor locale este vagă și insuficientă;

invită Comisia să evalueze în mod atent situația actuală și, dacă este necesar, să

prezinte recomandări sau chiar instrumente juridice obligatorii; consideră că același

lucru ar trebui să se aplice membrilor candidați și membrilor Comisiei;

Venituri: resurse proprii bazate pe VNB

57. constată că auditul efectuat de Curtea de Conturi (a se vedea Raportul anual pentru

2013, punctul 2.27) nu a identificat un nivel semnificativ de eroare în ceea ce privește

calcularea de către Comisie a contribuțiilor statelor membre și plata acestora, aceste

contribuții bazându-se în marea lor majoritate pe datele previzionale privind venitul

național brut (VNB) pentru 2013;

58. solicită Comisiei să se asigure că datele furnizate de Eurostat și de statele membre sunt

identice, întrucât VNB este un indicator esențial nu doar pentru veniturile UE, ci și

pentru cheltuieli;

59. reamintește observațiile critice formulate de Curtea de Conturi în Raportul său anual

pentru 2012 în ceea ce privește ineficacitatea verificării de către Comisie a datelor

referitoare la VNB (a se vedea Raportul anual pentru 2012, punctul 2.41); subliniază că

utilizarea prelungită a rezervelor generale și durata excesivă a procesului de verificare a

datelor privind VNB utilizate pentru calcularea resurselor proprii pot conduce la

incertitudine bugetară, fapt scos în evidență în cadrul discuțiilor dintre statele membre

129

COM(2013)0362.

93

cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 6 aferent bugetului general pe 2014130

;

60. regretă faptul că, deși erau la curent cu modificările aduse în primăvara anului 2014

metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB, unele state membre nu

au prevăzut faptul că acestea vor conduce la o majorare a contribuțiilor lor bugetare;

61. regretă faptul că, deși era la curent începând din primăvara anului 2013 cu faptul că

modificările aduse metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB vor

avea ca rezultat o majorare semnificativă a contribuțiilor anumitor state membre,

Comisia a insistat să trateze acest dosar ca fiind de natură exclusiv tehnică131

;

62. reamintește că, în avizul său nr. 7/2014132

, Curtea de Conturi a concluzionat că

propunerea Comisiei de a se permite, în circumstanțe excepționale, amânarea plății

soldului și ajustărilor legate de taxa pe valoare adăugată (TVA) și de VNB ar putea

conduce la sporirea gradului de complexitate al sistemului de resurse proprii și la

sporirea incertitudinii bugetare a statelor membre;

63. subliniază în special faptul că propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului

(CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE,

Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene

(COM(2014)0704) se referă numai la amânarea termenului-limită pentru statele

membre, pentru a se pune la dispoziție resurse în cazul unor sume semnificative

rezultate în urma unor bilanțuri și ajustări pozitive legate de TVA și VNB, și observă

că, în cazul în care statele membre prezintă bilanțuri și ajustări negative semnificative

legate de TVA și VNB, Comisia ar putea fi obligată să colecteze venituri suplimentare

prin intermediul unui buget rectificativ;

64. regretă faptul că Consiliul, deși Comisia a propus o reformă globală a sistemului său de

resurse proprii, salutată de Parlamentul European133

și vizând să transforme sistemul de

resurse proprii într-un sistem mai echitabil, mai clar, mai transparent, mai eficient și

concentrat pe reducerea contribuțiilor naționale, nu a fost în măsură să progreseze până

în prezent în ceea ce privește reforma sistemului de resurse proprii în baza respectivelor

propuneri legislative;

Măsuri viitoare

65. solicită Comisiei:

– să reducă până la cel mult patru ani durata procesului de verificare a datelor

referitoare la VNB utilizate pentru calculul resurselor proprii, dacă este necesar

prin lansarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și/sau prin

impunerea unui termen strict pentru retragerea rezervelor;

130

A se vedea Raportul anual pentru 2013 al Curții de Conturi, punctul 2.11, și Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi (descărcarea de gestiune pe 2013) intitulat „Ameliorarea calității datelor privind venitul național brut (VNB): o abordare mai structurată și mai bine direcționată ar îmbunătăți eficacitatea verificării realizate de Comisie”.

131 Declarația lui Jacek Dominik cu privire la revizuirea venitului național brut al statelor

membre, comunicat de presă, Bruxelles, 27 octombrie 2014, ultima teză. 132

Avizul nr. 7/2014 referitor la o propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (JO C 459, 19.12.2014, p. 1).

133 Texte adoptate, P7_TA(2013)0078.

94

– să limiteze utilizarea rezervelor generale la cazuri excepționale în care există un

risc considerabil ca interesele financiare ale UE să nu fie protejate, de exemplu

atunci când un stat membru efectuează revizuiri majore pe parcursul ciclului de

verificare sau la intervale neregulate;

– să elaboreze un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor depistate de

Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 11/2013 și să raporteze cu privire la

aceasta Parlamentului și Curții de Conturi până la sfârșitul lui iunie 2015;

– să instituie și să monitorizeze îndeaproape un plan de acțiune detaliat, cu

obiective clare, cu ajutorul căruia să se remedieze problemele întâmpinate în

compilarea conturilor naționale ale Greciei;

– să propună o modificare la propunerea Comisiei menționată mai sus

COM(2014)0704 prin care Comisia să fie împuternicită să amâne rambursarea

sumelor în caz de bilanțuri și ajustări „negative”;

66. reliefează deficiențele indicate în Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi,

intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”,

în strategia de control și managementul riscului în Germania, Franța și Regatul Unit,

deficiențe ce pot conduce la eventuale pierderi la bugetul UE; constată că aceste

deficiențe au fost confirmate de valoarea aferentă pierderilor potențiale de venituri care

a fost calculată pentru aceste trei state membre; observă că, extrapolând erorile

depistate în auditul său din 2009, Curtea de Conturi a estimat valoarea taxelor vamale

vizate pentru aceste state membre, din motive de prescriere, la 655 milioane EUR;

observă că această sumă reprezintă circa 6 % din valoarea brută a taxelor vamale la

import colectate în anul respectiv în cele cinci state membre selectate, fiind alcătuită

din 167 milioane EUR pentru Germania, 176 milioane EUR pentru Franța și

312 milioane EUR pentru Regatul Unit;

Agricultura

Agricultura: dificultăți legate de structura demografică și de structura beneficiarilor

67. subliniază că schimbările demografice afectează politica agricolă comună (PAC) mai

mult decât orice altă politică a Uniunii, deoarece aproape o treime din cei 12 milioane

de agricultori din Uniune care împart între ei peste 45 % din bugetul Uniunii au vârsta

de peste 65 de ani și numai 6 % au vârsta sub 35 de ani134

; salută, prin urmare,

programele pentru sprijinirea tinerilor fermieri lansate în cadrul reformei PAC;

68. regretă faptul că măsurile inițiate de Comisie în politica agricolă nu au dus până în

prezent la corectarea dezechilibrelor demografice și invită Comisia să reevalueze

sprijinul acordat agriculturii de la buget în acest context;

69. subliniază faptul că mai puțin de 2 % din agricultorii Uniunii primesc 31 % din plățile

directe asigurate de PAC; atrage atenția asupra faptului că PAC ar trebui să se

concentreze cu preponderență asupra micilor fermieri și consideră că practicile actuale

subminează și mai mult acceptarea politică a PAC;

70. reamintește că, pentru a asigura un caracter mai echitabil politicii agricole comune,

134

A se vedea analiza panoramică a Curții de Conturi intitulată „Utilizarea optimă a fondurilor UE: o analiză panoramică a riscurilor pentru gestiunea financiară a bugetului UE”, 2014, p. 67.

95

Parlamentul și Consiliul au prevăzut135

o reducere a plăților peste 150 000 EUR și o

eventuale plafonare a plăților directe; solicită, prin urmare, Curții de Conturi să verifice

eficiența și eficacitatea acestei măsuri în perspectiva viitoarele sale rapoarte anuale;

71. subliniază că Republica Cehă, urmată de Slovacia, Ungaria, Germania și Bulgaria,

menține cel mai inegal sistem agricol136

; invită Comisia și statele membre să își

echilibreze mai bine structura beneficiarilor și solicită ca directorul general al DG

AGRI să anexeze la raportul anual de activitate al direcției generale cifre orientative

privind distribuția plăților directe efectuate către producători în cadrul PAC în funcție

de statele membre și de categoriile de beneficiari;

Agricultura: rata de eroare aferentă primului pilon

72. regretă faptul că plățile de la Fondul european de garantare agricolă (FEGA) au fost

afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2013, rata de eroare cea mai probabilă

fiind de 3,6 % (3,8 % în 2012)137

, și că, dintre cele cinci sisteme de control examinate

în ceea ce privește plățile efectuate, două s-au dovedit a fi ineficace, două parțial

eficace și numai unul a fost considerat eficace;

73. subliniază că, în cazul a 33 dintre cele 101 erori cuantificabile identificate de Curtea de

Conturi, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente pentru a evita, depista

și corecta erorile în cauză cel puțin parțial, iar dacă toate aceste informații ar fi fost

utilizate în mod corespunzător, rata de eroare cea mai probabilă în acest domeniu ar fi

fost cu 1,1 % mai scăzută și, prin urmare, relativ apropiată de pragul de semnificație de

2 %; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii,

statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală

a bugetului Uniunii;

Ecocondiționalitate

74. subliniază că auditul Curții de Conturi a acoperit și cerințele de ecocondiționalitate, iar

cazurile în care acestea nu au fost respectate au fost tratate ca erori, atunci când s-a

putut demonstra că încălcările au avut loc în anul în care fermierul a depus cererea de

ajutor; atrage atenția asupra faptului că Curtea de Conturi include deficiențele legate de

ecocondiționalitate în calculul ratei de eroare și remarcă, în același timp, că, în opinia

Comisiei, ecocondiționalitatea nu afectează eligibilitatea pentru plăți, ci determină doar

penalități administrative;

75. ia notă de faptul că, în răspunsul adresat Curții de Conturi, Comisia afirmă că a fost

simplificat cadrul legal pentru perioada 2014-2020 și solicită Comisiei să prezinte, până

la sfârșitul anului 2015, un raport privind modul în care aceste măsuri de simplificare

au funcționat concret și măsurile suplimentare care ar putea fi adoptate cu privire la

orice norme și condiții de eligibilitate complexe care ar mai putea exista;

135

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).

136 Cifre orientative, transmise de Comisarul Hogan la 8 decembrie 2014, privind

distribuția ajutoarelor în funcție de mărimea acestora, primite în contextul ajutoarelor directe plătite producătorilor conform Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

137 Frecvența a crescut substanțial: de la 41 % în 2012 la 61 % în 2013.

96

Ratele de eroare în cadrul măsurilor de piață

76. este îngrijorat de faptul că rata de eroare aferentă măsurilor de piață în domeniul

agriculturii se ridică la 7,44 %, conform calculelor Comisiei; regretă faptul că această

rată de eroare se situează pe locul doi în rândul ratelor de eroare de la nivelul

domeniilor de politici în 2013;

77. subliniază că rezervele incluse de directorul general al DG AGRI în raportul anual de

activitate al direcției respective pentru 2013 confirmă situația alarmantă a măsurilor de

piață, deoarece sunt identificate șapte instrumente de asistență din nouă state membre,

în special în sectoarele fructelor și legumelor, restructurării viilor, investițiilor în

vinificație, rambursărilor la export pentru carnea de pasăre și în programul de

distribuire a laptelui în școli;

78. atrage atenția asupra faptului că multe dintre programele mai mici, cum ar fi Programul

de încurajare a consumului de fructe în școli și Programul de distribuire a laptelui în

școli, nu sunt ușor de implementat, parțial din cauza procedurilor birocratice conexe,

ceea ce afectează aderarea la aceste programe și implementarea lor;

79. regretă deficiențele semnificative din procedurile de control aplicate la recunoașterea

grupurilor de producători138

de fructe și legume din Polonia, Austria, Țările de Jos și

Regatul Unit, constatate de Curtea de Conturi în Raportul său anual pentru 2013 și

confirmate de directorul general al DG AGRI, care a emis în cuprinsul raportului anual

de activitate pe 2013 o rezervă pe baza estimării sale conform căreia aproximativ 25 %

din totalul cheltuielilor din cadrul acestei măsuri sunt expuse riscurilor, mai exact

102,7 milioane EUR;

80. regretă în special deficiențele depistate de Comisie în cadrul măsurii legate de

„restructurarea viilor” din Spania, care au justificat emiterea unei rezerve de către

directorul general al DG AGRI în baza unei rate de eroare corectate de 33 % și a unei

sume supuse riscului de 54 de milioane EUR, și în cadrul măsurii legate de „exportul de

carne de pasăre în Franța” în baza unei rate de eroare corectate de 69,6 % și a unei

sume supuse riscului de 29,3 milioane EUR;

Fiabilitatea datelor prezentate de statele membre privind plățile directe

81. salută faptul că, întrucât ratele de eroare comunicate de statele membre în cadrul

statisticilor de control nu acoperă toate componentele ratei de eroare reziduală și nu

sunt întotdeauna fiabile, DG AGRI a realizat o evaluare individuală pentru fiecare

agenție de plăți, pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv pe baza constatărilor

de audit ale Curții de Conturi;

82. reiterează afirmațiile Curții de Conturi139

, potrivit cărora rezultatele acestei noi abordări

arată că statisticile realizate de statele membre cu privire la inspecții, declarațiile

directorilor agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare nu

138

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, 16.11.2007, p.1), în anumite regiuni se poate acorda un ajutor tranzitoriu pentru a încuraja producătorii care doresc să dobândească statutul de organizație a producătorilor (OP) să creeze grupuri de producători. Această finanțare poate fi rambursată parțial de UE și se întrerupe imediat ce grupul de producători este recunoscut drept o organizație a producătorilor.

139 A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 43.

97

permit să se obțină decât o asigurare limitată;

83. subliniază că, în pofida faptului că aproape toate agențiile de plăți care efectuează plăți

directe au fost acreditate și atestate de autoritățile de certificare, iar 79 dintre cele 82 de

declarații de asigurare ale agențiilor de plăți au primit un aviz fără rezerve din partea

organismelor de certificare în 2013, confirmând astfel corectitudinea declarațiilor de

asigurare prezentate de directorii agențiilor de plăți, Comisia a fost obligată să

corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 42 dintre cele 68 de

agenții de plăți, rata de eroare reziduală depășind 2 %;

84. subliniază că cele 5 agenții de plăți care au cea mai ridicată rată de eroare sunt

următoarele:

1. Regatul Unit, RPA 5,66 % (notificarea statului membru:

0,67 %)

2. Grecia, OKEPE 5,17 % (notificarea statului membru:

0,83 %)

2. Spania, AVGA 4,71 % (notificarea statului membru:

1,93 %)

4. Portugalia, IFAP 4,37 % (notificarea statului membru:

0,82 %)

5. România, APIA 4,27 % (notificarea statului membru:

1,77 %)

85. regretă faptul că legislația în vigoare nu prevede sancțiuni pentru raportarea incorectă

sau falsă140

de către agențiile de plăți;

86. solicită ca funcționarii Uniunii să supravegheze cu mai multă rigurozitate agențiile de

plăți din statele membre, asigurând o monitorizare mai atentă și o coordonare sporită a

acestora, cu scopul soluționării deficiențelor cu care se confruntă în special agențiile de

plăți care au înregistrat constant rezultate scăzute în ultimii trei ani, în vederea

eficientizării managementului de plăți;

IACS și LPIS

87. împărtășește opinia formulată de Comisie și de Curtea de Conturi, potrivit căreia, per

ansamblu, Sistemul integrat de administrare și control (IACS) joacă un rol-cheie în

prevenirea și reducerea erorilor din cadrul cererilor depuse de fermieri și subliniază că

funcționarea sa adecvată ar fi trebuit să garanteze faptul că plățile agricole directe nu

sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

88. deplânge faptul că existența unor deficiențe persistente la excluderea terenurilor

neeligibile din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) și la nivelul

140

A se vedea răspunsul Comisiei la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 11, audierea organizată de Comisia CONT la 1 decembrie 2014, la care a participat Comisarul Phil Hogan.

98

prelucrării administrative a cererilor fermierilor contribuie în mod semnificativ la

nivelul de eroare care rămâne în cadrul plăților din Fondul european de garantare

agricolă (FEGA);

89. subliniază din nou dimensiunea orizontală a deficiențelor detectate la nivelul LPIS; ia

act de faptul că, din 2007, Curtea de Conturi a examinat IACS în 38 de agenții de plăți

din toate cele 28 de state membre și își exprimă regretul profund că, dintre sistemele de

control, doar șapte au fost evaluate ca fiind eficace, 22 parțial eficace și nouă ineficace;

invită Comisia să asigure că riscurile financiare pentru buget sunt acoperite prin corecții

financiare nete;

Procedurile destinate să asigure recuperarea plăților necuvenite

90. își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile furnizate de Curtea de Conturi141

,

potrivit cărora sumele pierdute ca urmare a unor nereguli sau neglijențe legate de

datoriile aferente anului de depunere a cererii 2008 sau anilor anteriori fuseseră

notificate debitorilor în Irlanda cu o întârziere considerabilă și nu făcuseră obiectul

vreunei proceduri de recuperare sau de executare timp de mai mulți ani;

91. declară că, până la sfârșitul lui 2012, din 6,7 milioane EUR reprezentând datorii

aferente acestor ani de depunere a cererii, suma de 2,3 milioane EUR a fost suportată de

Uniune în temeiul regulii de partajare în proporții egale a costurilor, în pofida

termenului respectat de Curtea de Conturi în ceea ce privește procedura de notificare, și

își exprimă temerea că banii nu vor mai ajunge niciodată în bugetul Uniunii;

92. își exprimă îngrijorarea și cu privire la constatările Curții de Conturi, potrivit cărora

autoritățile italiene nu au indicat dacă datoriile rezultau din neregularități sau erori

administrative, ceea ce ar putea conduce la suportarea de către bugetul UE a anumitor

sume; solicită Comisiei să prezinte informații privind această situație într-o analiză

detaliată până la sfârșitul anului;

93. constată că, în conformitate cu informațiile prezentate în raportul anual de activitate pe

2013 al DG AGRI142

, statele membre cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește

recuperarea plăților necuvenite sunt Bulgaria, cu o rată de recuperare de 4 %, Grecia, cu

21 %, Franța, cu 25 %, Slovenia, cu 25 %, Slovacia, cu 27 % și Ungaria, cu 33 %; își

exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile alarmant de scăzute ale recuperărilor din

unele domenii și solicită un raport din partea Comisiei cu privire la cauzele și

posibilitățile de asigurare a îmbunătățirilor;

Procedura închiderii și verificării conturilor

94. ia act de faptul că Comisia a adoptat patru decizii de conformitate în 2013, care au

determinat corecții financiare în valoare de 1 116,8 milioane EUR

[861,9 milioane EUR pentru FEGA, 236,2 milioane EUR pentru Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)], care reprezintă aproximativ 2 % din

bugetul 2013 al Uniunii destinat agriculturii și dezvoltării rurale (1,4 % în perioada

2008-2012);

85. subliniază că această sumă nu poate fi comparată cu indicele de eroare cel mai probabil

emis de Curtea de Conturi, deoarece auditurile de conformitate desfășurate de Comisie

sunt bazate pe sisteme, nu vizează verificarea regularității operațiunilor subiacente,

141

A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 3.23 și următoarele. 142

A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, anexa 10, tabelul 51: „noi cazuri deschise din 2007”.

99

acoperă cheltuieli care privesc mai multe exerciții bugetare și conduc la corecții

financiare reprezentate în proporție de 65 % din corecții forfetare, în consecință nu

permit calcularea unei rate de eroare anuale143

;

96. subliniază că, potrivit constatărilor Curții de Conturi144

, creșterea în 2013 a nivelului

mediu al corecțiilor financiare aplicate față de perioada 2008-2012 se explică în

principal prin reducerea numărului de dosare de audit deschise în lucru, de la 553 la

sfârșitul lui 2012, la 516 la sfârșitul lui 2013, și că soluționarea acestor dosare, care

priveau exerciții financiare de dinainte de 2010, a condus la corecții financiare în

valoare de 881 de milioane EUR (79 % din total);

97. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dispozițiile în vigoare în prezent145

nu

garantează independența organismului de conciliere care ar putea fi implicat în

procedura de verificare a conformității;

Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate

98. constată că plățile din domeniile dezvoltării rurale, mediului, pescuitului și sănătății

pentru 2013 au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că rata de eroare cea

mai probabilă a scăzut la 6,7 % de la 7,9 % în 2012 și că șapte din cele 13 sisteme de

control și monitorizare examinate în legătură cu plățile înscrise ca cheltuieli în statele

membre au fost evaluate ca fiind parțial eficace, iar șase dintre ele au fost ineficace;

99. este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi, potrivit căreia rata de eroare

cea mai probabilă ar fi fost redusă cu 2 % dacă autoritățile naționale ar fi utilizat toate

informațiile disponibile pentru a evita, depista și corecta erorile; subliniază că, atunci

când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o

răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

100. deplânge faptul că rata de eroare medie calculată de Curtea de Conturi în cazul

dezvoltării rurale pentru ultimii trei ani a fost de 8,2 %, iar în 2013 de 7,9 %146

; regretă

foarte mult faptul că această rată de eroare este cea mai mare rată de eroare într-un

domeniu de politici pentru 2013;

101. ia act de faptul că erorile depistate de Curte au rezultat în principal din nerespectarea de

către beneficiari a condițiilor de eligibilitate, aplicarea neadecvată a normelor de

achiziții publice și nerespectarea angajamentelor de agromediu;

102. își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Curtea de Conturi a constatat că

încălcările de către beneficiari privați suspectate a fi intenționate au contribuit la o

optime din rata de eroare în domeniul dezvoltării rurale și deplânge faptul că măsura

care viza în mod specific dezvoltarea rurală - „creșterea valorii adăugate a produselor

agricole și forestiere” - a avut cea mai mare contribuție la rata de eroare pentru

143

A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.25. 144

A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.27. 145

A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 29, audierea organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.

146 A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi intitulat „Erori la nivelul

cheltuielilor pentru dezvoltare rurală: care sunt cauzele și cum sunt ele remediate?”, p. 10: 8,2 % reprezintă media pe ultimii trei ani, cu o limită inferioară de 6,1 % și o limită superioară de 10,3 %. Media este alcătuită din următoarele componente: 8,4 % pentru 2011, 8,3 % pentru 2012 și 7,9 % pentru 2013.

100

investițiile private147

, și, ca urmare, Curtea de Conturi și-a exprimat preocupările

profunde cu privire la „eficiența și eficacitatea măsurii de a-și atinge obiectivele de

politică”;

103. este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi148

, potrivit căreia erorile au fost

cauzate parțial de complexitatea normelor și de existența a numeroase scheme de sprijin

în cadrul programelor aferente perioadei 2007-2013: un total de 46 de măsuri pentru

dezvoltarea rurală, fiecare având propriile norme și cerințe;

104. ia act de nivelul în creștere al plăților suspendate sau întrerupte de către Comisie, ceea

ce garantează că se efectuează în mod sistematic acțiuni de corecție în cazurile în care

se identifică deficiențe;

105. salută schimbarea de abordare a Comisiei pentru a calcula rata de eroare reziduală

ținând seama de toate auditurile și informațiile relevante cu scopul de a ajusta rata de

eroare raportată de statele membre;

106. deplânge faptul că datele comunicate de statele membre privind rezultatele controalelor

efectuate de ele nu sunt fiabile; ia act de faptul că organismele de certificare au emis o

opinie cu rezerve în care indică o rată de eroare mai mare de 2 % în cazul a doar nouă

agenții de plăți din 74149

, în timp ce Comisia a emis o opinie cu rezerve pentru 31 de

agenții din 24 de state membre150

;

107. regretă că unele dintre statele membre nu au adoptat măsuri de remediere adecvate și

faptul că nu există o abordare sistematică de eliminare a cauzelor erorilor în toate

statele membre; subliniază că nu există acțiuni preventive care să împiedice

numeroasele deficiențe la nivelul Uniunii;

108. ia act de faptul că principalii factori care justifică subutilizarea celor 4 300 000 EUR de

la capitolul 17 04 destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și

bunăstării animalelor și sănătății plantelor sunt suma de 900 000 EUR reprezentând

venituri alocate pentru diferite programe care pot fi utilizate în 2014 și suma de

2 000 000 EUR destinată Fondului de urgență; ia act de faptul că, din cea de-a doua

sumă menționată, 50 % (1 000 000 EUR) au fost reportate în 2014 (pentru măsurile de

combatere a bolii limbii albastre în Germania) și executate în exercițiul respectiv;

Solicitări pe lângă Comisie, statele membre și Curtea de Conturi privind agricultura și

dezvoltarea rurală

109. solicită Curții de Conturi să calculeze rate de eroare separate pentru măsurile de piață și

plățile directe din cadrul primului pilon al PAC;

110. recomandă Comisiei să monitorizeze în mod activ aplicarea de măsuri de remediere în

ceea ce privește deficiențele din cadrul sistemului de control aplicabil ajutorului acordat

de Uniune pentru recunoașterea grupurilor de producători de legume și fructe în

Polonia, precum și din cadrul programelor operaționale pentru organizațiile de

producători din Austria, Țările de Jos și Regatul Unit;

147

A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi, p. 22-24. 148

Declarația membrului Curții de Conturi, Rasa Budbergyte, în cadrul audierii organizate de Comisia CONT cu participarea Comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.

149 A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 12, audierea

organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.

150 A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, tabelul 2.1.24.

101

111. îndeamnă Comisia să demonstreze valoarea adăugată a Uniunii a măsurilor de piață în

domeniul agriculturii ținând seama de riscurile legate de eventualele pierderi care pot

afecta bugetul Uniunii și invită Comisia să aibă în vedere eliminarea lor în cazul în care

riscurile sunt prea ridicate; solicită Comisiei să menționeze în Raportul Comisiei pe

2013 privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune măsurile luate de

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ca urmare a misiunii de audit privind

rambursările la export pentru carnea de pasăre în Franța;

112. solicită Comisiei să elaboreze propuneri în vederea sancționării raportării incorecte sau

false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte:

statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de

organismele de certificare; solicită să se confere Comisiei competența de a retrage

autorizația agențiilor de plăți în cazul denaturării grave a datelor prezentate;

113. îl îndeamnă pe directorul general al DG AGRI să examineze valoarea adăugată reală a

amânărilor repetate ale rezervelor justificate de deficiențele depistate în legătură cu

LPIS, deficiențe cu o dimensiune orizontală evidentă;

114. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că IACS

este utilizat la potențialul său maxim și în special să se asigure că eligibilitatea și

dimensiunile parcelelor agricole sunt evaluate și înregistrate în mod corect de statele

membre, precum și că statele membre adoptă fără întârziere măsuri de remediere atunci

când se constată că IACS este afectat de erori sistemice;

115. îndeamnă Comisia să clarifice informațiile prezentate de Curtea de Conturi în raportul

său anual pe 2013 la punctele 3.24 și 3.25 în ceea ce privește neregulile din Irlanda și

Italia legate de recuperarea plăților necuvenite și să ia măsurile corective necesare și să

informeze Parlamentul cu privire la măsurile respective până în iunie 2015;

116. îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a reduce în continuare numărul dosarelor de

audit deschise aflate încă în lucru în cadrul procedurii de verificare și validare a

conturilor, astfel încât să permită închiderea până la sfârșitul anului 2015 a tuturor

auditurilor desfășurate înainte de 2012;

117. solicită îndeosebi ca mandatul membrilor organismului de conciliere implicați în

procedura de verificare și validare a conturilor să fie limitat în timp, având un termen

inițial de trei ani, cu posibilitatea de prelungire cu maximum încă un an; solicită, de

asemenea, ca orice eventuale conflicte de interese legate de tratarea dosarelor în cauză

să fie evitate și ca statele membre să nu fie reprezentate direct în cadrul organismului de

conciliere în cazul în care sunt vizate în mod direct de corecțiile financiare;

118. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind implementarea

plafonării plăților directe în cadrul PAC pentru fiecare stat membru în parte;

119. solicită reducerea birocrației din cadrul PAC, pentru a reduce ratele de eroare; salută,

prin urmare, angajamentul asumat de Comisie de a face din simplificare și

subsidiaritate unele dintre principalele priorități din următorii cinci ani; solicită ca, în

cazuri extreme, să se retragă acreditarea agențiilor de plăți care înregistrează în mod

constant performanțe slabe;

120. invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat pentru reducerea birocrației în

cadrul PAC cu 25 % în următorii cinci ani;

121. solicită Curții de Conturi să examineze domeniul de politică al dezvoltării rurale într-un

capitol separat al raportului său anual sau, cel puțin, să calculeze rate de eroare

individuale pentru domeniul de politică al dezvoltării rurale, pentru cel al pescuitului și

102

pentru programul LIFE+;

122. recomandă Comisiei să se asigure că planurile de acțiune ale statelor membre care

vizează domeniul dezvoltării rurale sunt finalizate, incluzând toate regiunile și

acoperind toate măsurile, în special măsurile de investiții, și țin seama de constatările de

audit ale Comisiei și ale Curții;

123. solicită Comisiei informații legate de acțiunile întreprinse în cazurile de încălcări

suspectate a fi intenționate raportate de Curtea de Conturi la OLAF, în special în ceea

ce privește măsura care viza dezvoltarea rurală „creșterea valorii adăugate a produselor

agricole și forestiere”, și să reexamineze structura acestei măsuri în lumina observațiilor

critice emise de Curtea de Conturi cu privire la eficiența și eficacitatea acesteia în

raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune a Comisiei pentru

2013;

124. îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a programelor de

dezvoltare rurală și, în cazul auditurilor sale de conformitate, să țină seama de normele

aplicabile, inclusiv de cele adoptate la nivel național, după caz, cu scopul de a reduce

riscul ca deficiențele și erorile identificate în perioada de programare 2007-2013 să se

repete;

Pescuit

125. constată rezerva exprimată de DG MARE cu privire la o rată de eroare mai mare de

2 % în cazul cheltuielilor declarate de anumite state membre, la un raport considerat a fi

nefiabil și la absența raportului în cazul unui stat membru; regretă această situație în

legătură cu statul membru în cauză; constată totuși că situația s-a îmbunătățit în urma

somațiilor adresate statului membru respectiv de către Comisie;

126. regretă, în afara acestor observații, că Curtea de Conturi nu a dat detalii mai precise cu

privire la rezultatul auditurilor sale pentru domeniul specific al pescuitului și afacerilor

maritime și solicită publicarea informațiilor în cauză, din motive de transparență;

127. ia act cu satisfacție de faptul că 92,31 % dintre plățile efectuate de DG MARE au fost

efectuate la timp; constată totuși cu îngrijorare că numărul plăților întârziate a crescut

față de exercițiul bugetar precedent; constată cu plăcere că nivelul penalităților de

întârziere plătite în 2013 este în descreștere și încurajează, prin urmare, DG MARE să

mențină un termen-limită de plată conform cerințelor reglementare;

Politica regională, transporturi și energie

UE 2020

128. subliniază că un procent de 96 % (43 494 de milioane EUR) din cuantumul total al

plăților aferente acestui grup de politici în 2013 (45 311 de milioane EUR) este destinat

politicii regionale, care este pusă în aplicare în special prin intermediul Fondului

european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune (FC), 1 059 de

milioane EUR sunt destinate mobilității și transportului, iar 758 de milioane EUR,

energiei;

129. ia act de rolul hotărâtor al politicii regionale a Uniunii în ceea ce privește reducerea

disparităților dintre regiuni, în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale

între regiunile statelor membre și între statele membre; ia act de faptul că această

politică este principala politică de investiții pe termen lung în economia reală la nivelul

Uniunii, reprezentând 29 % din totalul cheltuielilor bugetare ale Uniunii în 2013, și este

un instrument consacrat de generare a creșterii și de creare de locuri de muncă în

103

Uniune, ceea ce vine în sprijinul realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;

130. recunoaște rolul important al politicii din domeniul transporturilor și al politicii

energetice în crearea unor sisteme și servicii în aceste domenii care să fie sigure,

durabile și competitive pentru cetățenii și întreprinderile din Uniune și subliniază

contribuția acestor politici la implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

131. salută analiza realizată de Comisie cu privire la eficiența, eficacitatea, coerența și

valoarea adăugată europeană a politicii regionale prin intermediul evaluării ex-post; se

așteaptă să primească actualizări periodice ale evaluării Comisiei;

132. subliniază că Comisia ar trebui să se asigure că obține informații consecvente și fiabile

de la statele membre cu privire la utilizarea finanțării din FEDR; consideră că aceste

informații ar trebui să indice progresul programelor operaționale, nu numai din punct de

vedere financiar, ci și în termeni de performanță151

;

133. atrage atenția asupra caracterului multianual al sistemului de gestionare a politicii de

coeziune și subliniază faptul că evaluarea finală a neregulilor legate de punerea în

aplicare a politicii respective va fi posibilă doar la finalul perioadei de programare;

Erori

134. constată că, dintre cele 180 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de

Conturi, 102 (57 %) erau afectate de eroare; observă că Curtea de Conturi are în

proporție de 95 % certitudinea că rata de eroare din cadrul populației se situează între

3,7 % și 10,1 % (limita inferioară, respectiv superioară, a ratei de eroare) și estimează

că, pe baza celor 40 de erori pe care le-a cuantificat, indicele de eroare cel mai probabil

este 6,9 % (2012: 6,8 %);

135. subliniază faptul că, în 17 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile

imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente

pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către

Comisie; ia act de faptul că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru

corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar

fi fost cu 3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt responsabile

pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în

ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

136. subliniază că, în cazul cheltuielilor din cadrul FEDR și al FC, precum și în cazul

cheltuielilor aferente mobilității, transporturilor și energiei, principalele riscuri de

conformitate sunt legate de: erori legate de normele în materie de achiziții publice

(39 %), proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili (22 %), includerea de

costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli (21 %) și nerespectarea normelor în

materie de ajutoare de stat privind FEDR și FC; salută acțiunile întreprinse de Comisie

pentru a reduce aceste riscuri și o încurajează să ofere în continuare orientare și formare

autorităților de management cu privire la riscurile identificate; estimează că noile

reglementări și norme pentru perioada de programare 2014-2020 vor contribui la

scăderea riscului de eroare și la îmbunătățirea performanței prin intermediul unei

simplificări și al unei clarificări accentuate ale procedurilor;

Fiabilitatea raportării de către statele membre

137. ia act de faptul că autoritățile din state membre au emis 322 de opinii de audit naționale

privind programele lor operaționale și că, în 209 cazuri (65 %), opiniile de audit au

151

A se vedea Raportul special nr. 20/2014 al Curții de Conturi, punctul 68.

104

indicat o rată de eroare mai mică de 2 %; ia act de faptul că, după verificarea datelor de

către Comisie, aceasta a confirmat ratele de eroare indicate de statele membre în cazul a

78 de opinii de audit naționale; ia act de faptul că Comisia a fost nevoită să corecteze

244 de opinii de audit naționale152

; solicită Comisiei ca, în viitor, să ofere informații

detaliate privind modificările ratelor de eroare operate de DG REGIO;

138. ia act de faptul că Comisia a considerat nefiabile toate ratele de eroare auditate la nivel

național identificate în rapoartele Slovaciei, 10 din cele 15 rate de eroare identificate în

rapoartele Ungariei, două din cele șapte rate de eroare identificate în rapoartele

Bulgariei și una din patru rate de eroare identificate în rapoartele Belgiei; solicită

Comisiei să demonstreze dacă și în ce mod corecțiile forfetare impuse cu scopul de a

proteja bugetul Uniunii (25 % în cazul unui program și 10 % în cazul a nouă programe

în Slovacia, două în Bulgaria și Italia și unul în cazul Belgiei153

) au contribuit la

remedierea situației;

139. subliniază că ratele de eroare raportate în cazul următoarelor programe operaționale

sunt lipsite de fiabilitate:

Statul

membru

Program Titlu Suma alocată

(milioane EUR)

Rata de

eroare a

SM în

rapoartele

de control

anuale

Rata de

eroare/

rata

forfetară a

COM

BE 2007BE162PO001 Bruxelles,

Competitivitate regională

56,93 6,23 % 10 %

BG 2007BG161PO002 Asistență tehnică 1 466,43 4,10 % 10 %

DE 2007DE162PO006 FEDR Bremen 142,01 0,31 % 5 %

DE 2007DE161PO003 FEDR Mecklenburg-

Pomerania de Vest

1 252,42 0,81 % 5 %

DE 2007DE162PO005 FEDR Hessa 263,45 0,04 % 5 %

ETC 2007CB063PO052 INTERREG IV

Italia/Austria 60,07 2,77 % 10 %

ETC 2007CG163PO030 Slovacia/Republica Cehă 92,74 0,96 % 10 %

ETC 2007CB163PO019 Mecklenburg/Pomerania

de Vest - Polonia 132,81 0,02 % 5 %

HU 2007HU161PO001 Dezvoltare economică 2 858,82 0,71 % 5 %

HU 2007HU161PO007 Transporturi 5 684,24 0,54 % 5 %

HU 2007HU161PO003 Panonia de Vest 463,75 1,30 % 5 %

HU 2007HU161PO004 Marea Câmpie de Sud 748,71 1,30 % 5 %

HU 2007HU161PO005 Transdanubia Centrală 507,92 130 % 5 %

HU 2007HU161PO006 Ungaria de Nord 903,72 1,30 % 5 %

HU 2007HU161PO009 Marea Câmpie de Nord 975,07 1,30 % 5%

HU 2007HU161PO011 Transdanubia de Sud 705,14 1,30 % 5 %

152

A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 41. 153

A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 42.

105

HU 2007HU161PO001 Ungaria Centrală 1 467,20 0,10 % 5 %

IT 2007IT161PO007 Dezvoltare Mezzogiorno 579,04 0,63 % 10 %

IT 2007IT161PO008 Calabria 1 499,12 2,45 % 10 %

SL 2007SL161PO001 Potențialul de dezvoltare

regională

1 783,29 2,80 % 5 %

SL 2007SL161PO002 Infrastructură 1 562,06 2,80 % 5 %

SK 2007SK161PO006 Competitivitate și

creștere economică

968,25 0 % 25 %

SK 2007SK161PO005 Sănătate 250,00 1,79 % 25 %

SK 2007SK161PO001 Societatea

informațională

843,60 1,79 % 10 %

SK 2007SK16UPO001 Cercetare și dezvoltare 1 209,42 1,30 % 10 %

SK 2007SK161PO002 Mediu 1 820,00 0,33 % 10 %

SK 2007SK161PO004 Transporturi 3 160,15 0,74 % 10 %

SK 2007SK161PO003 Programul operațional

regional

1 554,50 0,32 % 10 %

SK 2007SK161PO007 Asistență tehnică 97,60 1,79 % 10 %

SK 2007SK162PO001 Bratislava 95,21 1,79 % 10 %

UK 2007UK162PO001 Lowlands și Uplands,

Scoția

375,96 5,98 % 8,42 %

UK 2007UK161PO002 Țara Galilor de Vest și

The Valleys

1 250,38 036 % 5 %

UK 2007UK162PO012 Țara Galilor de Est 72,45 0,36 % 5 %

140. solicită Comisiei ca, în viitor, să raporteze ratele de eroare pentru fiecare program,

astfel cum sunt comunicate de statele membre și acceptate/corectate de Comisie în

raportul anual de activitate;

141. ia act de faptul că, pe baza propriei evaluări, Comisia a considerat activitatea a 40 de

autorități de audit responsabile de auditarea a aproximativ 90 % din alocările FEDR/FC

în perioada de programare 2007-2013 ca fiind în general fiabilă;

Sisteme de gestionare și control (SGC)

142. invită Comisia să ofere în continuare îndrumări și asistență tehnică statelor membre;

solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită simplificării

procedurilor, inclusiv a celor pentru beneficiari, ceea ce poate prezenta beneficii atât

pentru audit, cât și pentru reducerea ratelor de eroare, sporind în paralel eficacitatea

sistemelor de gestiune și control;

143. salută îmbunătățirea, din 2011, a gestionării fondurilor în Austria, Republica Cehă și

România; este îngrijorat de înrăutățirea gestionării FEDR în Slovacia, Spania, Țările de

Jos și Regatul Unit154

;

144. subliniază faptul că, în 50 din 75 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an

sau mai mult; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și

154

A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 43.

106

regiunile au rămas aceleași și pentru a afla motivul pentru care autoritățile naționale de

management nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace;

145. sprijină pe deplin utiliz area de către Comisie a întreruperii și suspendării plăților ca

instrument eficace și preventiv pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii;

146. este conștient de dispozițiile noului cadru de reglementare pentru perioada de

programare 2014-2020, care prevede că deficiențele grave în sensul Regulamentului

delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei155

identificate de Comisie sau de Curtea de

Conturi după prezentarea conturilor va duce la corecții financiare nete pentru

programele în cauză; invită Comisia să prezinte o listă a cazurilor respective în timp util

pentru desfășurarea procedurii de descărcare de gestiune pentru 2014;

147. salută procedurile consolidate de control și audit prevăzute de cadrul de reglementare

pentru perioada de programare 2014-2020, în special în ceea ce privește verificările de

gestiune și controalele realizate înainte de certificarea conturilor anuale ale programelor

și de transmiterea declarațiilor de gestiune de către autoritățile de management către

Comisie; constată că capacitatea de corecție a Comisiei a fost îmbunătățită prin

eliminarea posibilității ca statele membre să reutilizeze fondurile, ceea ce duce la

corecții financiare nete; salută crearea Centrului de competențe pentru dezvoltarea

capacității administrative, al cărui domeniu de activitate va fi legat de fondurile

structurale și de investiții; sprijină orientarea mai strictă spre rezultate și concentrarea

tematică sporită a politicii de coeziune, ceea ce ar trebui să asigure o trecere de la

criteriile bazate pe absorbția de fonduri către calitatea cheltuielilor și o valoare adăugată

ridicată a operațiunilor cofinanțate;

148. reamintește punctul 165 al rezoluției care însoțește descărcarea de gestiune a Comisiei

pentru exercițiul financiar 2012, în care Parlamentul solicita uniformizarea în cadrul

gestiunii partajate a metodologiei de calcul a erorilor din procedurile de achiziții

publice; salută eforturile de armonizare realizate de Comisie în Decizia sa C(2013)9527

din 20 decembrie 2013 privind instituirea și aprobarea orientărilor pentru stabilirea

corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării

normelor în materie de achiziții publice, asupra cheltuielilor finanțate de Uniune în

cadrul gestiunii partajate; subliniază că Directiva 2014/24/CE a Parlamentului

European și a Consiliului156

trebuie pusă în aplicare de statele membre până la 18

aprilie 2016; consideră că aceasta va duce la modificări semnificative ale procedurilor

de achiziții, putând necesita noi modificări metodologice;

149. subliniază că metodologia Curții de Conturi trebuie să fie consecventă și trebuie să se

aplice în toate domeniile de gestionare; înțelege că continuarea alinierii ar putea duce la

155

Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).

156 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014

privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

107

inconsecvențe în definițiile Curții de Conturi privind tranzacțiile ilegale în cadrul

gestiunii directe și al gestiunii partajate;

Corecții financiare

150. ia act de faptul că, în 2013, Comisia a decis aplicarea de corecții financiare în valoare

de 912 371 222 EUR în cazul programelor operaționale ale statelor membre, dintre care

239,50 milioane EUR au vizat Republica Cehă, 147,21 milioane EUR Ungaria și 95,47

milioane EUR Grecia;

151. invită Comisia să efectueze o evaluare pe durata punerii în aplicare și după realizarea

proiectelor propuse de statele membre în ceea ce privește fondurile structurale,

desfășurând evaluări de performanță progresive care să urmărească creșterea eficacității

și a controlului asupra investiției de resurse economice și care să fie în măsură să

evidențieze eventuale abuzuri și fraude comise în realizarea proiectului;

152. invită Comisia să pună la dispoziție un mecanism pentru schimburi de informații între

autoritățile de control naționale competente pentru a permite o confruntare a

înregistrărilor contabile încrucișate referitoare la tranzacțiile dintre două sau mai multe

state membre pentru a combate fraudele transnaționale cu fonduri structurale și, ținând

seama de noile dispoziții din cadrul financiar multianual 2014-2020, în cadrul mai

amplu al fondurilor structurale și de investiții europene (Fondul social european – FSE,

Fondul european de dezvoltare regională - FEDR, Fondul de coeziune - FC, Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurală –FEADR, Fondul european pentru pescuit și

afaceri maritime - FEPAM), pentru a garanta o abordare orizontală în ceea ce privește

protecția intereselor financiare ale Uniunii;

153. constată, de asemenea, că, în perioada de programare 2007-2013, 75 % (și anume 1 342

milioane EUR) din corecțiile financiare confirmate în cazul FEDR/FC și FSE au fost

efectuate în șase state membre (Republica Cehă, Grecia, Spania, Ungaria, Polonia și

România);

Dezangajări

154. regretă că, în 2013, a fost necesară dezangajarea a 397,8 milioane EUR, dintre care

296,7 milioane EUR în Republica Cehă; consideră că dezangajările sunt contrare

principiilor bunei gestiuni financiare; își exprimă preocuparea pentru incapacitatea

constantă a anumitor regiuni de a absorbi fondurilor alocate; invită Comisia să

identifice problemele regionale care cauzează această incapacitate de absorbție; invită,

de asemenea, Comisia să elaboreze și să prezinte un plan detaliat de creștere a

capacității de absorbție a fondurilor din regiunile care prezintă o rată de absorbție

deosebit de redusă;

155. subliniază faptul că stabilirea unei perioade de eligibilitate a fost introdusă în noul

regulament privind perioada de programare 2014-2020 pentru a se fixa un interval de

timp în care să se facă investițiile și pentru a stimula autoritățile responsabile de

programe să facă investiții în timp util în scopul creării de locuri de muncă și al creșterii

economice în Uniune, iar acest lucru va reduce riscul de neutilizare în perioada de

eligibilitate dată și, prin urmare, riscul de dezangajare;

Instrumente de inginerie financiară

156. ia act de faptul că autoritățile de management din statele membre au raportat că, la

sfârșitul lui 2013, un total de 941 de instrumente de inginerie financiară (FEI)

funcționau în 25 de state membre: 91 % erau FEI pentru întreprinderi, 6 % pentru

proiecte de dezvoltare urbană și 3 % pentru fonduri destinate eficienței

108

energetice/surselor regenerabile de energie; constată că valoarea totală a contribuțiilor

programelor operaționale plătite instrumentelor de inginerie financiară s-a ridicat la

14 278,20 milioane EUR, incluzând fonduri structurale în valoare de 9 597,62 milioane

EUR; constată că, în condițiile în care au mai rămas doar doi ani până la închidere, doar

47 % din contribuțiile programelor operaționale, și anume 6 678,20 milioane EUR, au

fost plătite beneficiarilor finali;

157. este preocupat de constatările Comisiei cuprinse în raportul său anual consolidat pe

2013 privind punerea în aplicare a instrumentelor de inginerie financiară în

conformitate cu articolul 67 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr.

1083/2006157

al Consiliului: potrivit acestora, autoritățile de management din statele

membre nu au oferit informații complete privind punerea în aplicare a instrumentelor

de inginerie financiară, prin urmare, anumite informații conțineau „inexactități” legate

de datele privind FEI în Ungaria și Italia;

Grecia

158. este preocupat de implementarea proiectelor prioritare în Grecia sub supravegherea

Grupului operativ; constată că 48 de proiecte prioritare trebuie să fie accelerate;

constată că, potrivit Comisiei, principalele probleme sunt: (a) întârzieri în fazele finale;

(b) întârzieri în acordarea licențelor; (c) dizolvarea de contracte ca urmare a lipsei de

lichidități a contractanților și (d) recursuri de lungă durată în fața instanțelor în timpul

procedurilor de atribuire a contractelor; invită prin urmare Comisia să actualizeze

proiectele prioritare în vederea raportului pentru 2013 privind acțiunile întreprinse;

Lacul Trasimeno

159. ia act de controlul la fața locului din decembrie 2014 întreprins de OLAF pentru

investigarea eventualelor deficiențe în gestionarea fondurilor Uniunii destinate pistei de

biciclete din jurul lacului Trasimeno din Italia; solicită Comisie să informeze

Parlamentul cu privire la viitoarele evoluții, în raportul de monitorizare a descărcării de

gestiune 2013;

Privatizarea proiectelor de infrastructură finanțate din fondurile Uniunii

160. ia act de faptul că Uniunea a finanțat modernizarea unei rețele de distribuție a apei în

Skorkov (CZ) cu 1,1 milioane EUR; este preocupat de faptul că autoritățile comunale

au delegat exploatarea sistemului de distribuție a apei unei întreprinderi care

gestionează deja sistemul local de canalizare; constată că acesta din urmă a fost de

asemenea cofinanțat de Uniune cu 1,4 milioane EUR și că prețul pentru aprovizionarea

cu apă potabilă a crescut cu 45 %; consideră că apa potabilă este un bun public și că toți

cetățenii trebuie să aibă acces la apă potabilă de foarte bună calitate la un preț

rezonabil;

161. invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la toate cazurile de proiecte cu o

cotă de participare a Uniunii de cel puțin 30 % care au fost privatizate ulterior;

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene

162. ia act de raportul Comisiei pe 2013 referitor la Fondul de solidaritate al Uniunii

157

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).

109

Europene158

; este surprins de faptul că preocupările exprimate în raportul special nr.

24/2012 al Curții de Conturi și susținute în rezoluția Parlamentului din 3 aprilie 2014

referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de

gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2012159

nu au fost abordate; invită

Comisia să explice modul în care deficiențele în cadrul furnizării de ajutor de urgență

pentru regiunea Abruzzi, depistate de Curtea de Conturi, au fost remediate în

Regulamentul revizuit privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, care a intrat

în vigoare la 28 iunie 2014, în special în ceea ce privește stabilirea unor planuri

naționale actualizate de gestionare a dezastrelor, instituirea unor proceduri de achiziții

publice în situații de urgență, instituirea unor măsuri provizorii de cazare în zonele

afectate și transferul eventualelor venituri generate de proiectele aferente Fondului de

solidaritate înapoi la bugetul Uniunii;

Măsuri viitoare

163. invită Comisia să prezinte un raport detaliat în legătură cu progresele înregistrate în

ceea ce privește SGC-urile evaluate ca fiind parțial eficace în 2013 în timp util pentru

procedura de descărcare de gestiune 2014160

;

164. invită Comisia să realizeze, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi, o

evaluare a „controalelor de nivel primar” efectuate în cursul perioadei de

programare 2007-2013, în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul

financiar; invită Comisia să realizeze și o evaluare a fiabilității informațiilor transmise

de organismele de certificare din statele membre pentru raportul anual de activitate al

DG REGIO; salută evaluările realizate din 2010 prin intermediul unor audituri

direcționate privind programele care prezintă grad ridicat de risc în cadrul anchetei sale

158

COM(2015)0118. 159

JO L 266, 5.9.2014, p. 69, punctul 139 și următoarele. 160

Regretă că următoarele 73 de SGC-uri din statele membre au fost considerate, în cel mai bun caz, parțial fiabile (și marcate cu portocaliu pe o scară care cuprindea verde, galben, portocaliu și roșu): Vorarlberg (AT), Viena (AT), Styria (AT), Tirol (AT), Bruxelles (BE), dezvoltare regională (BG), mediu (BG), Afaceri & Inovare (CZ), ROP NUTSII Nord-Est (CZ), ROP NUTS II Silezia (CZ), PO integrate (CZ), Thuringia (DE), Mecklenburg Pomerania de Vest (DE), Saxonia-Anhalt, Bremen (DE), Renania de Nord-Westfalia (DE), EC ENV (EE), Attica (EL), Grecia de Vest (EL), Macedonia-Tracia (EL), Thessaly-Grecia continentală -Epirus (EL), Creta și Insulele Egee (EL), Murcia (ES), Melilla (ES), Ceuta (ES), Asturias (ES), Galicia (ES), Extremadura (ES), Castilia La Mancha (ES), Andaluzia (ES), Fondul de coeziune (ES), Cantabria (ES), Regiunea bască (ES), Navarra (ES), Madrid (ES), Rioja (ES), Catalonia (ES), Insulele Baleare (ES), Aragon (ES), Castilia și Leon (ES), Comunitatea Valenciană (ES), Insulele Canare (ES), cercetare, dezvoltare și inovare pentru domeniul afacerilor (ES), Dezvoltare economică (HU), Energie, mediu (HU), Panonia de Vest (HU), Marea Câmpie de Sud (HU), Transdanubia Centrală (HU), Ungaria de Nord (HU), Transporturi (HU), Marea Câmpie de Nord (HU), Transdanubia de Sud (HU), Ungaria Centrală (HU), Adriatica (Instrumentul de asistență pentru preaderare - IPA), Mecklenburg Pomerania de Vest/Brandenburg-Polonia (cooperare teritorială europeană - ETC), regiunea de frontieră Flandra-Țările de Jos (ETC), Rețele și mobilitate (IT), Cercetare (IT), Securitate (IT), Calabria (IT), Apulia (IT), Sicilia (IT), Basilicata (IT), Sardinia (IT), Infrastructură și mediu (PL), Dezvoltare Polonia de Est (PL), Societatea informațională (SK), Mediu (SK), Programe operaționale regionale (SK), Transporturi (SK), Sănătate (SK), Competitivitate și creștere economică (SK), Asistență tehnică (SK), Cercetare și dezvoltare (SK).

110

de audit intitulate „Rezolvarea problemelor legate de lipsa asigurărilor privind

funcționarea sistemelor” („Bridging the assurance gap”);

165. invită Curtea de Conturi să prezinte Parlamentului un raport detaliat asupra evoluției

ratei de eroare (pentru fiecare an, politică sectorială și stat membru) pe parcursul

întregii perioade a cadrului financiar multianual anterior (2007-2013);

166. invită Comisia să solicite autorităților de audit să certifice exactitatea datelor privind

corecțiile financiare pe care autoritățile de certificare le raportează pentru fiecare

program operațional în parte; consideră că aceste informații detaliate ar trebui publicate

în anexa la raportul anual de activitate al DG REGIO;

167. invită Comisia să comunice în mod consecvent, în raportul său anual de activitate,

motivele pentru care nu formulează rezerve (sau formulează rezerve cu un impact

financiar mai redus) în cazurile în care această situație este determinată de derogări de

la orientările aplicabile emise de Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;

168. sprijină recomandarea Curții de Conturi ca Comisia să le solicite statelor membre să

furnizeze, în declarațiile conducerii pe care le prezintă [în conformitate cu articolul 59

alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar], o confirmare explicită cu privire la

eficacitatea controalelor de nivel primar efectuate de către autoritățile de management

și autoritățile de certificare;

169. invită Comisia să le solicite autorităților naționale să ofere feedback privind măsura în

care obiectivele stabilite ale proiectelor în domeniul FEDR/FC și FSE au fost realizate;

consideră că aceste date ar trebui prezentate în așa fel încât să poate fi comparate la

nivelul Uniunii; consideră că cetățenii preocupați de gradul de realizare a obiectivelor

proiectelor ar trebui să aibă posibilitatea de a evalua proiectul, după finalizarea sa;

170. invită Comisia să clarifice inexactitățile legate de FEI și să evalueze în detaliu

rezultatele în raportul anual de activitate pe 2014 al DG REGIO;

171. recunoaște eforturile Comisiei de a trece la o cultură a performanței; solicită, așadar,

Comisiei (DG REGIO) să includă în planul său de gestionare și în raportul său anual de

activitate o evaluare a activității sale în ceea ce privește creșterea eficienței, eficacității

și impactului politicii de coeziune; solicită Comisiei ca, pe lângă abordarea execuției

bugetare, să verifice performanța în raport cu obiectivele și să utilizeze mai bine

evaluările, precum și să sprijine statele membre și autoritățile lor de management cu

scopul de a crește calitatea rapoartelor lor de evaluare; subliniază, în acest context,

necesitatea ca în viitor să se ia în calcul și să se evalueze rezultatele proiectelor și

investițiilor și valoarea adăugată reală creată în beneficiul economiei, al ocupării forței

de muncă și al dezvoltării regionale;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

UE 2020

172. subliniază că finanțarea din FSE contribuie în mod semnificativ la realizarea

obiectivelor de ocupare a forței de muncă și de politică socială; constată că, pentru anul

de raportare, au fost puse la dispoziția acestor obiective credite pentru plăți în valoare

de 14,1 miliarde EUR, din care 98 % au fost furnizate prin intermediul FSE; consideră

că este totuși necesară o evaluare de fond a performanței, care să evidențieze nu atât

rata de absorbție a fondului, cât capacitatea sa reală de a crea locuri de muncă și a

reintegra șomerii pe piața muncii; solicită o analiză detaliată a performanței obținute

până la sfârșitul anului, corelându-i o decizie politică privind FSE;

111

173. subliniază importanța pe care o are FSE pentru investițiile în măsuri de creare de locuri

de muncă și de combatere a șomajului, în capitalul uman, în educație și formare, în

incluziunea socială și în accesul la servicii sociale;

174. subliniază că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, fondurile

din cadrul FSE nu pot fi utilizate pentru relocalizarea locurilor de muncă dintr-un stat

membru în altul; insistă asupra necesității ca statele membre și Comisia să facă

verificări adecvate pentru a se asigura că fondurile Uniunii nu sunt deturnate în acest

mod;

175. observă că intenția statelor membre de a absorbi fonduri UE ar trebui să vizeze

obținerea rezultatelor și obiectivelor sprijinite de FSE și nu trebuie să compromită

aplicarea consecventă a unor controale efective, situație care, în special către sfârșitul

perioadei de eligibilitate, poate duce la nedepistarea cazurilor de încălcare a normelor și

la finanțarea ulterioară a unor proiecte prea costisitoare, prost puse în aplicare sau cu

slabe șanse de a obține rezultatele urmărite;

176. subliniază că reducerea șomajului în rândul tinerilor este extrem de urgentă; salută

faptul că peste 12,4 miliarde EUR din FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de

muncă în rândul tinerilor au fost alocate combaterii șomajului în rândul tinerilor în

cadrul noii perioade de programare; invită Comisia să sprijine statele membre la

executarea fondurilor Uniunii și să se asigure că banii respectivi vor fi cheltuiți în

scopurile stabilite; invită Comisia să stabilească un sistem pentru perioada de

programare 2014-2020 care să permită elaborarea de rapoarte privind progresele

realizate în ceea ce privește integrarea persoanelor dezavantajate sau a anumitor grupuri

de persoane (de exemplu, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele care nu au un loc de

muncă de mult timp, romii) în muncă;

Romii

177. subliniază că fondurile disponibile pentru integrarea romilor nu au fost în toate cazurile

cheltuite în acest scop; este preocupat de faptul că numeroși romi se confruntă cu

discriminare și excludere socială și că trăiesc în condiții socio-economice foarte

precare; este preocupat de asemenea de faptul că, potrivit unui studiu efectuat de

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în 2012161

, în 90 % dintre

gospodăriile rome, venitul mediu se situa sub pragul național de sărăcie și că, în medie,

aproximativ 45 % dintre romi trăiesc în condiții de locuit improprii;

178. invită Comisia să sprijine implementarea efectivă a strategiilor naționale de integrare a

romilor la nivel local și regional și să ia măsuri astfel încât cheltuielile bugetare să fie

direcționate către obiectivele politicilor generale;

Erori

179. constată că, dintre cele 182 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de

Conturi, 50 (27 %) erau afectate de eroare; constată că, pe baza celor 30 de erori pe care

le-a cuantificat, Curtea estimează că rata de eroare cea mai probabilă este de 3,1 %

(3,2 % în 2012); ia act de faptul că, în 13 cazuri în care au fost identificate erori

cuantificabile imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de

informații suficiente pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea

cheltuielilor către Comisie; consideră că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate

pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul

161

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Situația romilor în 11 state membre ale UE, Luxemburg 2012.

112

capitol ar fi fost cu 1,3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt

responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere

importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

180. ia act de faptul că raportul anual al Curții de Conturi a constatat o ușoară scădere a ratei

de eroare estimate pentru domeniul afacerilor sociale și ocupării forței de muncă, care

s-a situat la 3,1 % în 2013, față de 3,2 % în anul anterior; observă că, în continuare, o

singură rată de eroare a fost mai scăzută pentru toate domeniile de politici decât această

rată și se așteaptă la o reducere suplimentară a ratei de eroare în următorii ani;

181. ia act de faptul că erorile din acest domeniu de politică au vizat, ca și în anii precedenți,

cheltuieli care sunt neeligibile (93 % legate de supradeclararea cheltuielilor de regie,

supradeclararea unor costuri de personal și costuri calculate incorect) și încălcări ale

normelor în materie de achiziții publice (7 %);

182. ia act de recomandarea Curții de Conturi potrivit căreia Comisia ar trebui să analizeze

în continuare alături de statele membre deficiențele identificate de DG EMPL în auditul

său tematic al verificărilor de gestiune bazat pe analiza riscurilor și salută noile orientări

elaborate de Comisie pentru a consolida și mai mult fiabilitatea verificărilor de gestiune

în perioada de programare 2014-2020; constată că aceste orientări, care sunt rezultatul

experienței acumulate în perioada de programare anterioară, au fost prezentate statelor

membre și vor fi făcute publice în prima jumătate a anului 2015; subliniază că este

foarte important ca autoritățile din statele membre să folosească informațiile disponibile

pentru a depista și corecta erorile înainte de a solicita rambursări din partea Comisiei,

ceea ce ar reduce în mod semnificativ rata de eroare din domeniul afacerilor sociale și

ocupării forței de muncă;

183. încurajează DG EMPL să își urmărească obiectivul legat de FSE privind trecerea de la

necesitatea corectării erorilor la evitarea acestora și susține eforturile DG EMPL de a

ajuta statele membre cu cele mai mari rate de eroare în ceea ce privește FSE să își

îmbunătățească sistemele utilizând cele mai bune practici disponibile; observă, în acest

sens, că capacitatea administrativă și de organizare a DG EMPL ar trebui să corespundă

activității și responsabilităților sale față de statele membre;

Fiabilitatea raportării de către statele membre

184. regretă faptul că controalele de nivel primar incorecte efectuate de sistemele naționale

de gestionare și control rămân sursa principală a erorilor; își exprimă îngrijorarea

profundă cu privire la faptul că statele membre par să acorde mai puțină atenție

modului de cheltuire a fondurilor Uniunii în comparație cu modul în care cheltuiesc

bugetul național, deși dețin o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă

și legală a bugetului Uniunii atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor

Uniunii; ia act de faptul că următoarele programe au dat dovadă de deficiențe sistemice

deosebite: Polonia, Spania (Castilia și Leon), România, Portugalia, Italia (Sicilia),

Germania (la nivel federal), Germania (Thüringen), Republica Cehă și Ungaria;

constată că, pe deasupra, auditurile tematice ale Comisiei au scos la iveală deficiențe

ale sistemelor de gestionare și control ale programelor operaționale în cazul Irlandei

(Investiții în capital uman), Slovaciei (educație) și Spaniei (Comunitatea Valenciană);

185. subliniază că, la examinarea ratelor de eroare comunicate de statele membre (SM) în

rapoartele anuale de control (RAC), Comisia a majorat rata de eroare cu mai mult de

2 % pentru următoarele programe operaționale (PO):

113

Statul

membru

Număr PO Plăți

intermediare

2013 EUR

Rata de

eroare

RAC SM

Corecție

COM Diferența

IT 2007IT052PO009 Bolzano 934 530 4,95 % 7,11 % 2,16 %

CZ 2007CZ052PO001 Praha Adapabilita 3,58 % 6,45 % 2,87 %

SK 2007SK05UPO002 PO ocuparea

forței de muncă și

incluziune socială

86 718 231 1,65 % 4,66 % 3,01 %

UK 2007UK052PO002 Lowlands și

Uplands, Scoția

74 251 497 1,95 % 10,59 % 8,64 %

IT 2007IT052PO001 Abruzzi 0,2 % 15,9 % 15,88 %

ES 2007ES052PO011 La Rioja 0,38 % 37,76 % 37,38 %

În plus, Comisia a considerat că RAC aferente următoarelor PO au fost complet

nefiabile, fapt care a declanșat o corecție forfetară:

Statul

membru

Număr PO Plăți

intermediare

2013 EUR

Rata de

eroare

RAC SM

Corecție

forfetară

COM

Diferența

LU 2007LU052PO001 Program

operațional FSE

4 285 659 0,4 6% 2,0 % 1,54 %

IT 2007IT051PO001 Campania 77 486 332 0,38 % 2,0 % 1,62 %

BE 2007BE052PO001 Comunitatea

vorbitorilor de

limbă germană

0,0 % 2,0 % 2 %

ES 2007ES052PO002 Castilia și Leon 10 607 012 0,0 % 2,0 % 2,0 %

BE 2007BE052PO003 Stat federal 3,66 % 5,0 % 1,34 %

IT 2007IT051PO007 Pon istruzione 78 589 393 0,4 % 5,0 % 4,6 %

BE 2007BE052PO005 Flandra 118 201 220 1,61 % 10,0 % 8,39 %

UK 2007UK051PO002 Țara Galilor de

Vest și The

Valleys

149 600 091 0,36 % 10,0 % 9,64 %

UK 2007UK052PO001 Țara Galilor de

Est

9 476 602 0,36 % 10,0 % 9,64 %

IT 2007IT052PO012 Toscana 61.978.561 1,11 % 25 % 23,89 %

IT 2007IT052PO016 Sardinia 23.478.530 0,13 % 25 % 24,87 %

186. salută, în acest sens, acțiunile specifice de diminuare a riscurilor întreprinse de Comisie,

care includ atât măsuri preventive, cât și măsuri corective, precum și auditurile bazate

pe analiza riscurilor realizate de DG EMPL;

187. salută faptul că Comisia și-a continuat politica strictă de întrerupere și suspendare în

2013; consideră demn de menționat, în acest context, faptul că Comisia a efectuat

corecții financiare în 2013 în valoare de 842 de milioane EUR, dintre care 153 de

milioane EUR pentru perioada 1994-1999, 472 de milioane EUR pentru perioada 2000-

2006 și 217 milioane EUR pentru perioada 2007-2013; ia act de faptul că în timpul

114

celor trei perioade de programare, corecțiile financiare au fost cele mai mari în

următoarele state membre:

Statul membru Corecția financiară cumulativă

acceptată/decisă (milioane EUR)

Corecția financiară cumulativă

efectuată (milioane EUR)

Italia 497,7 497,7

România 312,1 299,1

Spania 1 070,1 1 064,3

188. constată, de asemenea, că raportul anual de activitate al DG EMPL conține o rezervă

referitoare la plățile efectuate în 2013 pentru perioada de programare 2007-2013,

rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 123,2 milioane EUR;

constată că rezerva acoperă 36 dintre cele 118 programe operaționale aferente FSE (în

comparație cu 27 din 117 programe operaționale în 2012):

Perioada de programare 2007-2013

Statul membru Număr PO Denumirea Rezerva

BELGIA 2007BE051PO001 Convergență Hainaut Integrală

2007BE052PO002 Troica Valonia-Bruxelles Integrală

2007BE052PO003 Federal De reputație

2007BE052PO004 Bruxelles capitală: ocuparea forței de muncă și coeziune socială

De reputație

2007BE052PO005 Vlanderen Integrală

REPUBLICA CEHĂ

2007CZ052PO001 Praha Adaptabilita De reputație

2007CZ05UPO001 Lidské zdroje a zaměstnanost Parțială de reputație

FRANCE 2007FR052PO001 Programme opérationnel national FSE Parțială

GERMANY 2007DE051PO002 Mecklenburg-Pomerania de Vest Integrală

2007DE052PO003 Berlin Integrală

IRELAND 2007IE052PO001 Investițiile în capitalul uman Parțială de reputație

ITALY 2007IT051PO001 Campania Integrală

2007IT051PO007 PON Istruzione Integrală

2007IT052PO001 Abruzzo Parțială de reputație

2007IT052PO009 Bolzano Integrală

2007IT052PO012 Toscana Integrală

2007IT052PO016 Sardinia Integrală

POLAND 2007PL051PO001 Program Operacyjny Kapitał Ludzki Parțială

ROMANIA 2007RO051PO001 Dezvoltarea resurselor umane Integrală

SLOVAKIA 2007SK05UPO001 PO educație Parțială

2007SK05UPO002 PO ocuparea forței de muncă și incluziune socială

Parțială de reputație

SPAIN 2007ES051PO003 Extremadura Parțială

2007ES051PO005 Andaluzia Integrală

2007ES052PO003 Comunitatea Valenciană De reputație

2007ES052PO004 Aragon Integrală

2007ES052PO005 Baleare Integrală

2007ES052PO007 Catalonia De reputație

2007ES052PO008 Madrid Parțială de reputație

2007ES052PO011 La Rioja De reputație

2007ES05UPO001 Adaptabilidad Y Empleo Parțială

2007ES05UPO002 Lucha contra la discriminacion Parțială

115

2007ES05UPO003 Asistencia tecnica Parțială

UNITED KINGDOM

2007UK051PO002 Țara Galilor de Vest și The Valleys Integrală

2007UK052PO001 Țara Galilor de Est Integrală

2007UK052PO002 Lowlands și Uplands din Scoția Integrală

2007UK052PO003 Irlanda de Nord Parțială

Perioada de programare 2000-2006

Statul membru Număr PO Denumirea Rezerva

FRANCE 1999FR053DO001 Objectif 3 national

De reputație

2000FR162DO021 Nord-Pas-de-Calais

ITALY 1999IT161PO006 Calabria

SWEDEN 1999SE161DO001 Norbotten & Vasterbotten

UNITED KINGDOM

1999GB161DO005 Highlands și insulele din Scoția 2000GB162DO013 Scoția de Vest

189. subliniază faptul că, în 30 din 79 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an

sau mai mult, fără a lua în considerare rezervele recurente emise pentru aceleași

programe; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și

regiunile au rămas aceleași și pentru evalua de ce autoritățile naționale de management

nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace; ia act de rezervele recurente referitoare

la Belgia (competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, ocuparea forței de

muncă și coeziune socială), Germania (Turingia și Berlin), Irlanda (investiții în

capitalul uman), Italia (Campania; competențe și dezvoltare), Slovacia (educație),

Spania (Extremadura, Andaluzia, Insulele Baleare, Catalonia, Rioja; adaptabilitate și

ocuparea forței de muncă, combaterea discriminării, asistență tehnică) și Regatul Unit

(Highlands și insulele, Scoția, Lowlands și Uplands – Scoția); întreabă Comisia, în

acest context, de ce aceste rezerve au fost emise în mod repetat și care sunt măsurile

luate de Comisie pentru a remedia situația;

190. subliniază faptul că sunt afectate de rezerve plăți intermediare pentru PO din 2007-2013

în valoare de 2 159,4 milioane EUR; ia act de faptul că Comisia a estimat că suma

expusă riscului în 2013 este de 123,3 milioane EUR;

191. susține solicitarea adresată de Curtea de Conturi Comisiei de a comunica în mod

consecvent, în raportul său anual de activitate, motivele pentru care nu formulează

rezerve (sau formulează rezerve cu un impact financiar mai redus) în cazurile în care

această situație este determinată de derogări de la orientările aplicabile emise de

Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;

192. este în continuare îngrijorat din cauza deficiențelor sistemice din cadrul sistemelor de

gestionare și control din Spania și Italia, agravate de structurile de stat descentralizate și

devolute;

193. solicită DG EMPL să includă în raportul său anual de activitate un tabel al RAC

naționale, ca parte a răspunsului său la întrebarea 19 din chestionarul care face parte din

procedura de descărcare de gestiune;

194. invită Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile cu gestionarea

fondurilor structurale abordează problema costurilor de personal, mai ridicate în cazul

proiectelor UE decât în cazul proiectelor finanțate la nivel național;

195. ia act de raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului, în special în

ceea ce privește ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, dar regretă că rapoartele

speciale ale Curții de Conturi din acest an conțin puține referiri la egalitatea de gen din

116

domeniu și se concentrează insuficient pe ocuparea forței de muncă, solidaritatea

socială și egalitatea de gen;

196. își reiterează solicitarea referitoare la elaborarea de indicatori și date cu privire la gen

pentru a permite evaluări ale bugetului general al Uniunii din perspectiva genului și

pentru a monitoriza eforturile privind integrarea dimensiunii de gen în buget;

Dezangajări

197. este preocupat de faptul că, până la sfârșitul lui 2014, este posibil să fie necesară o

dezangajare în valoare de 129 de milioane EUR în șase state membre (BE, CZ, DE, ES,

IT și UK);

Microfinanțare Progress

198. constată că Uniunea a contribuit cu 100 de milioane EUR la microfinanțarea Progress;

reamintește că Fondul european de investiții care implementează microfinanțarea

Progress în numele Comisiei și al Băncii Europene de Investiții a raportat că 52 de

furnizori de microcredite din 20 de state membre au semnat acorduri în temeiul

instrumentului de microfinanțare Progress și 31 895 de microcredite în valoare de

260,78 milioane EUR au fost deja plătite unor microantreprenori; este preocupat, în

acest context, de faptul că, la crearea de instrumente financiare, nu se acordă suficientă

atenție aspectului de responsabilitate democratică;

Măsuri viitoare

199. invită Comisia să se asigure, atunci când aprobă programele operaționale pentru noua

perioadă de programare, că statele membre au luat în considerare toate posibilitățile de

simplificare permise de regulamentele privind fondurile structurale și de investiții

europene pentru perioada 2014-2020;

200. invită Comisia să prezinte rapoarte referitoare la progresele realizate în administrarea

programelor operaționale menționate mai sus la rezerve, precum și la remedierea

deficiențelor constatate în raportul său de monitorizare a descărcării de gestiune pe

2013;

201. îndeamnă Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile de fondurile

structurale soluționează problema declarării, în cazul proiectelor finanțate de Uniune, a

unor costuri de personal la tarife mai ridicate în comparație cu proiectele finanțate cu

fonduri naționale;

202. invită Comisia să exercite presiune asupra statelor membre și să le îndemne să pună în

aplicare strategia privind romii și să se asigure că fondurile Uniunii sunt executate

având în vedere romii;

203. invită Comisia să exercite presiuni asupra statelor membre și să le îndemne să combată

în mod activ și concret șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor;

Relații externe

Presiunea asupra bugetului

204. salută accentul deosebit pe care procedura de descărcare de gestiune îl pune pe

îmbunătățirea performanțelor pentru a atinge cele mai bune rezultate posibile cu banii

contribuabililor din Uniune; încurajează Comisia, în acest sens, să depună mai multe

eforturi pentru a îmbunătăți etapa de feedback în ciclul de evaluări, astfel încât

învățămintele din trecut și recomandările din cadrul evaluărilor să contribuie cât mai

mult la procesul decizional, la programarea și implementarea ajutoarelor UE în viitor;

117

205. se declară profund preocupat de faptul că, în bugetul 2013, creditele de plată gestionate

de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei (DG DEVCO)

erau deficitare cu 293 de milioane EUR și că aprobarea cu întârziere a creditelor

suplimentare necesare a cauzat reportarea plăților în exercițiul următor, punând astfel și

mai multă presiune asupra creditelor de plată pentru 2014, deja insuficiente;

206. ia act cu preocupare de discrepanțele în creștere între angajamentele internaționale ale

Uniunii, cadrele sale de politici ambițioase și noile instrumente (precum agenda de

dezvoltare post-2015 și instrumentele de finanțare externă pentru perioada 2014-2020),

pe de o parte, și, pe de altă parte, incapacitatea sa de a-și respecta angajamentele

asumate față de partenerii globali și față de alte organisme, în special în ceea ce privește

ajutorul umanitar, din cauza insuficienței creditelor de plată;

207. consideră că această situație prezintă nu doar un mare risc politic și de imagine pentru

credibilitatea Uniunii ca prim donator mondial, ci ar putea chiar să pericliteze

stabilitatea fiscală a țărilor partenere, lăsând găuri financiare în bugetele acestora; se

teme că această discrepanță ar putea deveni flagrantă în 2015, când nivelul global al

ajutorului oficial pentru dezvoltare se va situa mult sub nivelul obiectivului colectiv de

0,7 % din VNB-ul UE până la sfârșitul exercițiului;

208. subliniază că 2013 a fost al doilea exercițiu consecutiv în care ajutorul umanitar acordat

de la bugetul UE a depășit 1,3 miliarde EUR în angajamente din cauza numeroaselor

crize umanitare cu nenumărate victime; regretă impactul pe care lipsa creditelor de

plată l-a avut în acest an de criză asupra activităților DG ECHO, care au putut fi

menținute numai prin rearanjarea calendarelor de plăți, ceea ce a cauzat reportarea a

160 de milioane EUR în arierate de plăți la sfârșitul exercițiului; solicită Consiliului să

garanteze și să respecte planul de plăți convenit cu Parlamentul European;

209. regretă efectele negative asupra reputației UE, deja înregistrate din cauza acestor

măsuri inopinate și subliniază contrastul dintre înmulțirea crizelor umanitare la nivel

mondial din ultimii ani și măsurile efective pe care Uniunea le-a luat pentru a putea

interveni în crize neprevăzute (cum ar fi inaugurarea Centrului de coordonare a

răspunsului la situații de urgență în mai 2013) pe de o parte, și lipsa creditelor de plată

pe de altă parte; se declară alarmat că această situație s-ar putea agrava dacă nu sunt

asigurate credite suplimentare suficiente;

Rate de eroare

210. constată că cea mai probabilă rată de eroare a Curții de Conturi este de 2,6 %, iar rata

de eroare reziduală, astfel cum reiese din al doilea studiu efectuat de EuropeAid, este

estimată la 3,35 %; regretă faptul că sistemele examinate de Curtea de Conturi în cadrul

EuropeAid sunt evaluate ca fiind parțial eficace;

211. ia act de faptul că natura instrumentelor și a condițiilor de plată în sprijinul bugetar și

contribuțiile Uniunii la proiecte cu donatori multipli implementate de organizații

internaționale limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;

212. solicită Comisiei să prezinte un raport privind valoarea adăugată a sprijinului bugetar și,

în special, modul în care a ajutat țările în curs de dezvoltare să îndeplinească

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; solicită, în acest sens, să se efectueze o

anchetă privind măsurile adoptate pentru a se evita risipirea unei părți a finanțării din

cauza corupției și fraudelor și a ineficacității sistemelor de gestiune financiară;

213. împărtășește opiniile critice ale Curții de Conturi la adresa așa-numitei „abordări

noționaleˮ în cazul proiectelor cu donatori multipli și solicită Comisiei să examineze

118

posibilitatea de a prezenta pe cont propriu o analiză a acestor proiecte ca un întreg, în

loc să se limiteze la a aprecia dacă fondurile puse în comun includ cheltuieli eligibile

suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii sau nu;

214. solicită Curții de Conturi să calculeze o rată de eroare separată în relațiile externe

pentru cheltuielile care nu sunt incluse în sprijinul bugetar sau în contribuțiile la

proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale;

Rapoartele anuale de activitate

215. regretă faptul că, în cazul a nouă operațiuni legate de programe naționale de preaderare,

pentru a valida cu titlu provizoriu suma de 150 de milioane EUR, Comisia s-a servit de

o procedură contabilă bazată pe estimări, și nu pe costuri suportate, plătite și acceptate,

confirmate de documente justificative; subliniază că această practică sistematică a DG

Extindere nu este în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul financiar și cu

articolul 100 din normele sale de aplicare; subliniază că această procedură înrădăcinată

a afectat și afectează de mulți ani declarațiile de asigurare ale Direcției Generale

Extindere, ceea ce înseamnă că pentru 2013, 20 % din totalul cheltuielilor efectuate de

respectiva DG erau bazate pe estimări; salută faptul că în 2014 Comisia a instituit un

sistem și l-a implementat fără întârziere, pentru a garanta că închiderea prefinanțărilor

se va face în viitor pe baza unor costuri suportate și raportate în mod corect; constată că

Comisia a subliniat în mod constant faptul că nicio cheltuială nu a fost oficial validată

și acceptată de DG Extindere în cadrul procedurii de închidere a conturilor, și, prin

urmare, nu se poate presupune nicidecum că beneficiarului i-a fost comunicată

acceptarea;

216. reamintește că, în declarația sa de asigurare162

, Directorul general al EuropeAid a

declarat că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare în ceea ce

privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; consideră, însă, că această

declarație este contrazisă de faptul că el a emis o rezervă globală cu privire la faptul că

rata de eroare se situează peste 2 %, fapt care demonstrează că procedurile de control

nu au reușit să prevină, să detecteze și să corecteze erori semnificative;

217. solicită Comisiei să clarifice instrucțiunile permanente ale Secretariatului General al

Comisiei, astfel încât să fie posibilă exprimarea unei opinii contrare atunci când

impactul financiar depășește pragul de semnificație pentru întregul buget aflat sub

responsabilitatea unui DG;

218. solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea introducerii unui mecanism de

sancțiuni aplicabile în cazul emiterii voite de către un ordonator de credite a unei

declarații de asigurare conținând nereguli în cadrul rapoartelor anuale de activitate

prevăzute la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar;

Comerțul internațional

219. solicită Comisiei să redistribuie resursele de personal de la alte direcții generale către

DG Comerț, pentru a se asigura că DG Comerț este în măsură să satisfacă solicitările

legitime ale cetățenilor Uniunii și ale Parlamentului privind creșterea transparenței și

accesului la informații în contextul negocierilor comerciale ale Uniunii aflate în curs de

desfășurare și al procesului de ratificare viitor, în special în ceea ce privește TTIP,

CETA și TISA, în mod eficace, eficient și în timp util, fără a fi nevoită să neglijeze alte

sarcini importante atribuite Comisiei;

162

A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al EuropeAid, p. 197.

119

220. atrage atenția asupra necesității de a se asigura mecanisme adecvate de control și

audituri pentru asistența macrofinanciară acordată de Uniune;

221. constată că Curtea de Conturi a remarcat că, deși s-au înregistrat și evoluții pozitive,

sistemul generalizat de preferințe (SGP) nu a reușit până în prezent să îndeplinească în

totalitate obiectivele inițiale; constată totodată că sistemul a fost aplicat doar pentru o

scurtă perioadă de timp;

222. subliniază că evaluarea și controlul acordurilor comerciale nu este doar o chestiune

bugetară, ci este totodată esențială pentru a asigura faptul că partenerii își respectă

angajamentele pe care și le-au asumat în domeniul drepturilor omului, al drepturilor

lucrătorilor și al standardelor ecologice;

223. solicită să se asigure controale suficiente pentru diversele activități de sprijinire a

internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii din Uniune, precum și a accesului

acestora pe piețele terțe; reamintește nevoia de a evalua nivelul de eficiență al centrelor

de afaceri administrate de Uniune și de a găsi modalități prin care se poate îmbunătăți

coordonarea dintre aceste centre, centrele de afaceri administrate la nivel național și

camerele de comerț din țările terțe, în special din Asia;

Haiti

224. este de acord cu recomandările formulate de Curtea de Conturi în Raportul special nr.

13/2014, intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru reabilitare ca urmare a cutremurului

din Haiti”, în special cu cele referitoare la adoptarea unei strategii comune DEVCO-

ECHO menite să asigure legături și sinergii mai eficace între activitățile lor și îndeamnă

Comisia să țină seama de aceste recomandări în cadrul tuturor operațiunilor în curs sau

viitoare desfășurate în urma dezastrelor sau a unei situații de fragilitate; invită Comisia

să informeze colegiuitorii cu privire la orice constrângeri bugetare sau juridice care au

împiedicat implementarea efectivă a sprijinului acordat de Uniune pentru reabilitare în

Haiti în urma cutremurului;

Combinarea

225. constată cu îngrijorare că utilizarea finanțării mixte în sectorul energiei se axează în

principal asupra proiectelor mari, acordând mai puțină atenție soluțiilor energetice

locale; îndeamnă Uniunea să renunțe la adoptarea unei abordări descendente privind

dezvoltarea infrastructurii energetice menite să asigure accesul universal la energie

până în 2030, ținând cont de faptul că este posibil ca infrastructurile mari să nu fie

adecvate structurii economice și sociale a țărilor și să nu reușească să ofere acces la

energie populației sărace, în cazul căreia, de obicei, sursele de energie mai mici,

descentralizate și neconectate la rețele se dovedesc de cele mai multe ori a fi mai

adecvate și mai eficiente;

Politica externă și de securitate comună (PESC)

226. salută progresele înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor PESC în

conformitate cu „evaluarea pe șase piloni” și prognoza sa că cele mai mari patru

misiuni vor fi conforme în curând; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate

misiunile în conformitate cu recomandările Curții de Conturi;

227. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave de corupție formulate

împotriva EULEX Kosovo, care, dacă se confirmă, vor pune sub semnul întrebării

integritatea reputației Uniunii și asistența pe care aceasta o oferă țărilor ce pun în

aplicare reforme în domeniul statului de drept; este, de asemenea, preocupat în special

de modul în care au fost tratate acuzațiile de corupție și de întârzierea cu care a

120

reacționat Serviciul European de Acțiune Externă; ia act de ancheta inițiată pentru a

examina EULEX Kosovo; se așteaptă să fie informat cu privire la rezultatele acesteia

cât mai curând posibil și subliniază faptul că trebuie aplicată o politică de toleranță zero

în ceea ce privește aspectele legate de corupție și că lecțiile învățate vor trebui puse în

aplicare;

228. regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente

esențiale și a unor servicii destinate misiunilor desfășurate în temeiul politicii de

securitate și apărare comune (PSAC), precum și efectele negative ale acestor întârzieri

asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că Curtea de Conturi a denunțat

această ineficiență în Raportul său special nr. 18/2012, intitulat „Asistența acordată de

Uniunea Europeană pentru sprijinirea supremației legii în Kosovo”, concluzia sa fiind

că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar „nu sunt însă

concepute pentru misiuni PSAC [...], în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri

rapide și flexibile”; îndeamnă Comisia să examineze posibilitatea revizuirii normelor

aplicabile;

Raportul de monitorizare a asistenței externe

229. constată că majoritatea delegațiilor Uniunii nu au atins valorile de referință stabilite de

Comisie pentru indicatorii-cheie de performanță (ICP)163

incluși în cele 119 rapoarte de

monitorizare a asistenței externe în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea

resurselor, administrația financiară și auditurile;

230. constată că, având în vedere ICP stabiliți de Comisie, delegațiile Uniunii cu cele mai

bune performanțe sunt cele din Nepal și Namibia, întrucât acestea au atins valorile de

referință stabilite de Comisie pentru 23 dintre cei 26 de indicatori-cheie de performanță;

regretă faptul că delegația cu cele mai slabe performanțe este delegația Uniunii în Libia,

care a atins valorile de referință numai pentru trei dintre cei 26 ICP, fiind urmată de o

delegație cu performanțe comparabil de slabe, cea în Republica Centrafricană, care a

atins doar patru dintre valorile de referință;

231. regretă faptul că delegațiile supravegheate de DG ENLARGE, și anume cele în

Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

Turcia, Kosovo și Serbia, au furnizat puține date și informații potrivite în cadrul

rapoartelor de monitorizare a asistenței externe;

232. regretă faptul că rezultatele, realizările sau impactul acțiunilor desfășurate de serviciile

delegațiilor Uniunii nu sunt măsurate corespunzător în cadrul ICP existenți și că

indicatorii oferă doar în mod limitat claritate cu privire la cantitate și, mai ales,

performanța delegațiilor, precum și la gradul de „satisfacție al părților interesate” în

legătură cu serviciile furnizate de delegațiile Uniunii în aceste țări;

233. solicită Comisiei:

163

a. ICP „20 de sume neeligibile ex ante” b. ICP 1 „Executarea previziunilor financiare: plăți” c. ICP 2 „Executarea previziunilor financiare: contracte” d. ICP 4 „Capacitatea de absorbție a RAL” e. ICP 18 „Procentul proiectelor vizitate în perioada rapoartelor de

monitorizare a asistenței externe” f. ICP 21 „Implementarea planului de audit anual: anul N (2013)” g. ICP 22 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 1 (2012)” h. ICP 23 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 2 (2011)” i. ICP 26 „Recuperarea sau justificarea sumelor neeligibile din audit”

121

– să prezinte Parlamentului măsurile luate pentru îmbunătățirea performanțelor

delegațiilor Uniunii în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea

resurselor, administrarea financiară și auditurile, în special în cazul delegațiilor cu

performanțele cele mai slabe;

– să documenteze mai bine, în fiecare an, concluziile desprinse din rapoartele de

monitorizare a asistenței externe și din ICP și să transmită aceste concluzii,

împreună cu rapoartele de monitorizare a asistenței externe, Parlamentului;

– să includă un bilanț cu datele contabile ale delegației în raportul de monitorizare a

asistenței externe;

– să aducă îmbunătățiri calității și exhaustivității datelor furnizate în rapoartele de

monitorizare a asistenței externe, precum și relevanței rapoartelor, în special în

ceea ce privește delegațiile supravegheate de DG ENLARGE; precum și

– să introducă condiții legate de combaterea corupției pentru ajutoarele externe;

International Management Group

234. ia notă de faptul că a fost transmisă o versiune divulgată a raportului final al OLAF

asupra International Management Group (IMG); solicită Comisiei și Comitetului de

supraveghere a OLAF să cerceteze din ce motive, în ce mod și de către cine a fost

divulgat raportul OLAF, în timp ce IMG nu i-a fost încă adus la cunoștință conținutul

raportului;

235. constată că IMG a primit, în mod direct sau indirect în cadrul gestiunii comune, peste

130 de milioane EUR din partea Comisiei de la înființarea sa în 1994; constată că, din

cauza suspendării plăților de către Comisie, IMG a sesizat instanța și că statutul acestei

organizații face obiectul unei controverse juridice; îndeamnă Comisia să ia o decizie

clară în această privință și îi solicită să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile

întreprinse în urma investigației OLAF lansate în 2011; îndeamnă Comisia să-i

furnizeze Parlamentului o listă în care să fie enumerate toate organizațiile, companiile,

alte organisme sau persoane care au încheiat contracte cu Comisia fără o cerere de

propuneri și să ofere detalii despre statutul juridic al acestora;

Ucraina

236. constată că, în 2013, plățile efectuate în cadrul asistenței bilaterale în favoarea Ucrainei,

finanțate din bugetul aferent Instrumentului european de vecinătate și parteneriat

(IEVP), s-au ridicat la 152,8 milioane EUR; constată că 42,5 % din aceste plăți (64,9

milioane EUR) sunt legate de contracte gestionate direct de delegația Uniunii în

Ucraina; constată că restul de 57,5 % (87,9 milioane EUR) s-a plătit sub formă de

sprijin bugetar;

237. subliniază că plățile efectuate în cadrul sprijinului bugetar depind de atingerea

rezultatelor și valorilor de referință convenite de comun acord; ia act de faptul că

guvernul beneficiar își asumă un angajament în privința acestor rezultate și valori de

referință prin semnarea unui acord de finanțare bilateral și, în cazul în care rezultatele și

valorile de referință nu sunt atinse, plățile nu sunt efectuate;

238. este de acord că Ucraina se află în prezent într-o situație deosebit de dificilă, însă

susține că acest lucru nu poate fi o scuză pentru neîndeplinirea condițiilor de acordare a

sprijinului bugetar, mai ales pentru nesoluționarea problemei reprezentate de corupția

generalizată din țară;

122

239. invită, prin urmare, Comisia și delegația Uniunii în Ucraina să fie deosebit de vigilente

la efectuarea plăților și să se asigure că fondurile sunt investite în proiectele pentru care

au fost prevăzute;

Costuri administrative aferente furnizării de ajutor

240. este îngrijorat din cauza costurilor administrative ridicate aferente furnizării de ajutor în

Asia Centrală, calculate de Curtea de Conturi; solicită Comisiei să informeze

Parlamentul despre costurile administrative aferente furnizării de ajutor extern în cazul

în care acestea depășesc 10 % din bugetul preconizat;

Posibila delapidare a fondurilor Uniunii destinate ajutorului umanitar și asistenței pentru

dezvoltare

241. ia act de faptul că OLAF a întocmit un raport cu privire la ajutorul umanitar acordat

taberei de refugiați din Sahara Occidentală aflate în Tindouf, Algeria (OF 2003/526);

solicită Comisiei să clarifice măsurile adoptate ca răspuns la constatările acestui raport;

constată că, potrivit unui raport de anchetă elaborat de Înaltul Comisariat al Națiunilor

Unite pentru Refugiați (ICNUR)164

, neînregistrarea unei populații de refugiați pe o

perioadă atât de îndelungată (aproape 30 de ani după sosirea acesteia) reprezintă „o

situație anormală și unică în istoria ICNURˮ; îndeamnă Comisia să ia măsuri astfel

încât persoanele algeriene sau din Sahara Occidentală incriminate de raportul OLAF să

nu mai aibă acces la ajutoarele finanțate de contribuabilii din Uniune; solicită Comisiei

să reevalueze și să adapteze ajutoarele Uniunii la nevoile reale ale populației vizate și

să se asigure că interesele și nevoile refugiaților nu vor fi afectate deoarece aceștia sunt

cei mai vulnerabili în fața oricărei nereguli;

242. este îngrijorat din cauza cazului de fraudă în legătură cu statul de plată public din

Ghana, unde nici Banca Mondială, nici Regatul Unit, în calitate de parteneri la proiect,

nu au alertat Comisia cu privire la îngrijorările lor profunde în legătură cu deficiențele

controalelor și cu riscul aferent de erori de contabilitate și fraudă;

Cercetare și alte politici interne

UE 2020

243. subliniază faptul că Al șaptelea program-cadru (PC7) a fost principalul program

finanțat de Comisie; constată că au fost semnate 809 acorduri de grant, cu 10 345 de

participanți și o valoare totală a contribuțiilor Uniunii de 3 439 milioane EUR; ia act de

faptul că PC7 contribuie la eforturile Uniunii de a investi într-o competitivitate

durabilă, dar subliniază faptul că Uniunea în ansamblul său este încă departe de

obiectivul său de a cheltui cel puțin 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare; constată

că s-au realizat anumite progrese în direcția atingerii indicatorilor-cheie de performanță

(cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare, cota din cheltuielile publice alocată

cercetării și dezvoltării, progresele în implementarea Uniunii inovării, cota

contribuțiilor financiare ale Uniunii alocate întreprinderilor mici și mijlocii, reducerea

timpului până la acordarea granturilor);

Erori

244. constată că Curtea de Conturi a supus auditului 150 de operațiuni, dintre care 89 de

operațiuni din domeniul cercetării [86 de operațiuni aferente celui de Al șaptelea

program-cadru (PC7) și trei operațiuni aferente celui de Al șaselea program-cadru

164

Biroul Inspectorului General ICNUR, Raport de anchetă INQ/04/005, Geneva, 12 mai 2005.

123

(PC6)], 25 de operațiuni aferente Programului de învățare pe tot parcursul vieții și

programului Tineret în acțiune și 36 de operațiuni din cadrul altor programe; regretă că

Curtea de Conturi a estimat că rata de eroare cea mai probabilă este de 4,6 % (2012:

3,9%);

245. constată că cheltuielile aferente acestui grup de politici acoperă un evantai larg de

obiective ale politicilor, cum ar fi sprijinul pentru cercetare și inovare, educație,

securitate și migrație sau măsurile pentru combaterea efectelor crizei financiare;

constată că Comisia a cheltuit peste 50 % (5 771 milioane EUR) din suma disponibilă

pentru cercetare; constată că 45 % din bugetul pentru cercetare al Comisiei a fost

executat de organisme (adică agenții, întreprinderi comune) din afara Direcției

Generale; constată că aproape 90 % din cheltuieli îmbracă forma unor granturi acordate

beneficiarilor care participă la proiecte și că, în 2013, Comisia a încheiat 809 acorduri

de grant;

246. ia act de faptul că principalul risc pentru regularitate este în continuare acela că

beneficiarii pot include în declarațiile lor de cheltuieli costuri neeligibile sau

nejustificate, care nu sunt detectate și corectate de sistemele de control ale Comisiei sau

ale statelor membre;

247. regretă că, pentru 35 % din rata de eroare estimată, cauza o reprezintă costurile cu

personalul calculate în mod incorect sau neeligibile; constată că în această categorie

sunt incluse situațiile în care sunt declarate costurile cu personalul prevăzute în buget în

locul costurilor efective sau situațiile în care sunt declarate costuri pentru intervale de

timp care nu au fost petrecute în cadrul proiectului;

248. regretă faptul că 23 % din rata de eroare estimată este cauzată de costurile indirecte

neeligibile, 25 % de alte costuri directe neeligibile (TVA, cheltuieli de călătorie etc.),

iar 17 % de nerespectarea normelor privind achizițiile publice;

249. ia notă de faptul că solicitanții care prezintă pentru prima dată o cerere, în special IMM-

urile, prezintă profiluri de risc/de eroare în mare parte necunoscute; invită Comisia să

nu compromită, prin creșterea în mod sistematic a nivelului de control sau a sarcinilor

administrative care le revin, eforturile depuse pentru a încuraja acești participanți să ia

parte la programe;

Sisteme de gestionare și control

250. este surprins de faptul că în nouă dintre cele 32 de declarații de cheltuieli certificate de

auditori independenți, Curtea de Conturi a identificat un nivel de eroare semnificativ;

consideră că un astfel de nivel de eroare nu este acceptabil, întrucât auditorii lucrează în

domeniul în care au expertiză profesională;

251. invită Comisia să îi sensibilizeze în mai mare măsură pe auditori la îndeplinirea rolului

care le revine;

252. ia act de faptul că Comisia a desfășurat, în 2013, 500 de audituri ex post și acțiunile de

recuperare și de corecție aferente, precum și controale ex ante bazate pe riscuri;

253. sprijină recomandarea Curții de Conturi, acceptată de Comisie, de a lua măsuri pentru a

se asigura că activitățile de control pentru acest grup de politici se bazează pe o analiză

a riscurilor, concentrând controalele asupra beneficiarilor care prezintă un nivel ridicat

de risc (de exemplu, entitățile mai puțin obișnuite cu finanțările din partea Uniunii) și

reducând controalele asupra celor care prezintă riscuri mai mici;

254. reiterează necesitatea găsirii echilibrului corect între o sarcină administrativă mai mică

124

și un control financiar eficace;

255. salută faptul că, în 2014, timpul până la acordarea granturilor a scăzut de la 249 de zile

la 209 zile în cazul a 94 % dintre acordurile de grant;

256. salută faptul că Comisia a continuat campania sa de comunicare având la bază un

document în care erau enumerate 10 dintre cele mai frecvente cauze de eroare, acesta

fiind distribuit tuturor participanților la programe în 2012;

257. constată că, până la sfârșitul lui 2013, sumele solicitate incorect recuperate atinseseră

29,6 milioane EUR, în timp ce sumele care trebuiau încă recuperate crescuseră de la

12 milioane EUR la sfârșitul lui 2012 la aproape 17 milioane EUR;

258. constată că părțile interesate în proiect (organizația ITER și agențiile interne - inclusiv

Fuziune pentru Europa) au recunoscut faptul că bugetul și calendarul actual nu sunt

realiste, lucru confirmat și de mai multe evaluări independente care au avut loc în

ultimii doi ani (2013-2014); solicită să primească o copie a calendarului și bugetului

revizuit care urmează să fie transmise Consiliului ITER în iunie 2015; este preocupat de

întârzierile regulate în cadrul programului ITER, fapt ce pune sub semnul întrebării

eficiența și eficacitatea acestuia; este profund îngrijorat de costurile suplimentare, care

au afectat rentabilitatea programului și au periclitat alte programe ale Uniunii, în special

din domeniul de politică al cercetării;

259. salută faptul că Fondul pentru frontierele externe a contribuit la promovarea solidarității

financiare; regretă, cu toate acestea, faptul că valoarea adăugată la nivelul Uniunii a fost

limitată, iar rezultatul general nu a putut fi măsurat din cauza carențelor monitorizării

efectuate de autoritățile responsabile și a unor deficiențe grave care afectau evaluările

ex post realizate de Comisie și de statele membre;

Galileo

260. ia act de răspunsurile Comisiei referitoare la progresele realizate în implementarea

proiectului Galileo: patru sateliți Galileo cu validare pe orbită (VPO) au fost lansați cu

succes în 2011 și 2012, faza Galileo de validare pe orbită a fost încheiată cu succes în

2014, proiectarea sistemului, obiectivele de performanță și linia de bază pentru

funcționarea sistemului au fost confirmate cu succes, infrastructura terestră, cu

numeroase stații terestre în lumea întreagă, a fost finalizată pentru operațiunile inițiale,

capacitatea de căutare și salvare a sateliților VPO ai Galileo a fost demonstrată cu

succes, lansarea a doi sateliți (nr. 5 și 6) la 22 august 2014 a avut ca rezultat injecția

acestor sateliți pe orbita greșită și începând din decembrie 2014 sateliții au fost mutați

treptat pe o orbită mai favorabilă pentru a permite o cât mai bună utilizare a lor, iar

testarea sarcinii utile de navigație a sateliților este în curs de desfășurare; se așteaptă să

fie informat despre costurile suplimentare aferente acestor măsuri neprevăzute;

261. observă că, în 2013, Curtea de Conturi a auditat opt tranzacții din sectorul

transporturilor și a constatat că cinci dintre acestea erau afectate de una sau mai multe

erori; atrage atenția asupra procentului mai mare de tranzacții afectate înregistrat în

2013 (62 %) față de 2012 (49 %) și este preocupat de faptul că, la fel ca în anii

precedenți, Curtea de Conturi a constatat mai multe erori legate de nerespectarea

normelor Uniunii și ale normelor naționale în materie de achiziții publice pentru

proiectele TEN-T examinate; ia act de faptul că, la fel ca în anul anterior, 2012, nici în

2013 DG MOVE nu și-a exprimat rezervele cu privire la erorile constatate în achizițiile

publice; insistă, prin urmare, ca Comisia să adopte măsurile necesare pentru a exclude

astfel de erori în viitor; constată că este deosebit de important să se extindă controlul

ex-ante și ex-post al beneficiarilor granturilor, fondurilor și finanțării Comisiei pentru a

125

se evita utilizarea abuzivă a resurselor UE alocate și pentru a asigura verificarea

rezultatelor; subliniază că, chiar dacă perioada de finanțare 2007-2013 este în mod

oficial încheiată, pentru fondul de coeziune se aplică principiul N+2, ceea ce înseamnă

că multe proiecte sunt încă în curs de desfășurare până la sfârșitul acestui an;

262. invită Comisia ca, din motive de transparență, să publice o listă anuală ușor accesibilă a

proiectelor de transport cofinanțate de Uniune, inclusiv valoarea exactă a finanțării

pentru fiecare proiect în parte; observă că lista proiectelor trebuie să includă toate

sursele de finanțare asigurate de Uniune, precum TEN-T, Orizont 2020, Fondul de

coeziune și Fondul european de dezvoltare regională;

263. îndeamnă Comisia să raporteze în fiecare an cu privire la modul în care s-a ținut cont de

liniile bugetare respective;

264. reamintește că proiectele de transport din perioadele 2007-2013 și 2014-2020 au fost și

vor fi finanțate din resurse multiple, inclusiv MIE, Fondul de coeziune și Fondul

european de dezvoltare regională; invită Comisia să găsească mai multe sinergii între

diferitele surse de finanțare pentru a asigura o alocare mai eficientă a fondurilor

Uniunii;

Mediu și sănătate publică

265. consideră că ratele globale de execuție a liniilor bugetare pentru mediu, politici

climatice, sănătate publică și siguranță alimentară din 2013 sunt satisfăcătoare;

reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este

consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere

valoarea adăugată evidentă pe care Uniunea o aduce în aceste domenii și sprijinul de

care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și

climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară; își exprimă regretul că

procentul în cauză a scăzut de la 0,8 % în 2012 la 0,5 %;

266. ia act de prezentarea referitoare la domeniile de politici legate de mediu și de sănătate

din Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013; își exprimă îngrijorarea în legătură cu

faptul că ambele domenii de politici figurează din nou la capitolul care este consacrat

totodată dezvoltării rurale și pescuitului; critică din nou această componență a

domeniilor de politici și cere Curții de Conturi să își revizuiască această abordare în

următorul său raport anual; face trimitere, în acest sens, la Raportul special nr. 12/2014

al Curții de Conturi, intitulat „Este FEDR utilizat cu eficacitate în finanțarea proiectelor

care promovează în mod direct biodiversitatea în cadrul Strategiei UE în domeniul

biodiversității pentru 2020?”, care subliniază că este necesar ca Comisia să țină o

evidență exactă a cheltuielilor directe și indirecte pentru biodiversitate, inclusiv pentru

Natura 2000; îndeamnă statele membre să furnizeze date exacte pentru a facilita acest

proces;

267. recunoaște faptul că Curtea de Conturi efectuează controale prin sondaj în statele

membre în mod sistematic și stabilește rata de eroare pe baza acestora; ia act de faptul

că Curtea de Conturi nu menționează în ce stat membru sau în ce domeniu a constatat

cele mai mari probleme; prin urmare, subliniază faptul că este necesară stabilirea unui

lanț clar al răspunderii și, în acest context, acordă o importanță deosebită calității

sistemelor de control din statele membre;

268. consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 14 proiecte-pilot și a

șase acțiuni pregătitoare, care se ridică în total la 5 983 607 EUR; încurajează Comisia

să continue să implementeze proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, conform propunerilor

Parlamentului;

126

269. constată că DG SANCO a fost responsabilă de execuția sumei de 233 928 461 EUR

înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice în 2013, din care o proporție de

98,1 % a fost angajată în mod satisfăcător; are cunoștință de faptul că circa 77 % din

acest buget este transferat direct celor trei agenții descentralizate [Centrul European de

Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

(EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)] și că toate creditele au fost

executate în proporție de 100 %, cu excepția EMA și EFSA, această subutilizare a

creditelor de angajament ale EMA și EFSA corespunzând rezultatului economic din

exercițiul 2012;

Cultură

270. salută faptul că, în 2013, rata de execuție bugetară pentru programele aferente CFM

2007-2013, în special pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții (LLP) și

pentru programele Cultura, Media și Tineret în Acțiune a fost de 100 %; solicită să fie

consolidat și mărit bugetul destinat programelor de educație și cultură pentru 2014-

2020; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la faptul că, la sfârșitul exercițiului,

neconcordanța dintre creditele de angajament și creditele de plată adoptate a avut drept

rezultat un nivel insuficient al plăților (deficitul în cazul programului Erasmus+, de

exemplu, ridicându-se la 202 milioane EUR), cu repercusiuni negative grave asupra

exercițiului următor; își exprimă îngrijorarea profundă și regretul cu privire la faptul că

o situație similară ar putea apărea în contextul noilor programe, în special al

programelor Erasmus+ și Europa Creativă, ceea ce ar crea o serie de riscuri, diminuând

credibilitatea Uniunii și subminând încrederea cetățenilor în instituțiile Uniunii

Europene, cu consecințe extrem de grave asupra participanților la aceste programe;

271. salută faptul că, de la lansarea sa în 1987, programul Erasmus a atins și a depășit

baremul de 3 milioane de studenți; constată succesul susținut de care s-a bucurat acest

program emblematic al Uniunii de la crearea sa, program care a contribuit la integrarea

europeană și la sentimentul tot mai puternic de apartenență la o cetățenie europeană

comună;

272. este preocupat de faptul că bugetele publice de la nivel european dedicate conservării și

promovării patrimoniului cultural suferă o reducere considerabilă, reducându-se și

participarea la activități culturale tradiționale, potrivit ediției speciale nr. 399 a

Raportului Eurobarometru pentru 2013 privind accesul și participarea la evenimente

culturale; consideră, prin urmare, că trebuie consolidate noile instrumente ale Uniunii

menite să sprijine Agenda europeană pentru cultură, cum ar fi programele Europa

Creativă și Orizont 2020 sau Platforma culturală europeană;

Măsuri viitoare

273. ia act de faptul că Directorul general al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare a

emis o rezervă generală cu privire la exactitatea declarațiilor de cheltuieli (3 664

milioane EUR) pentru PC7 în cadrul raportului anual de activitate al Direcției Generale,

cu toate că el se așteaptă ca „impactul financiar net al erorilor”, pe baza a 1 552 de

proiecte închise, să fie de aproximativ 2,09 %, adică aproape de pragul de semnificație;

consideră că astfel de rezerve fac ca termenul de „bună gestiune financiară” să fie lipsit

de sens; invită, prin urmare, Directorul general ca, în viitor, să recurgă la rezerve într-

un mod mai specific și mai punctual;

274. invită Comisia să furnizeze informații, în timp util înaintea raportului Comisiei privind

acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2013, despre durata medie a

procedurilor contradictorii înainte de a trece la recuperări pentru acest grup de politici;

127

275. regretă faptul că, până în acest moment, Comisia nu a trimis lista beneficiarilor, grupați

în funcție de țară; se așteaptă să primească răspunsul în raportul pe 2013 al Comisiei

privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune;

276. salută faptul că Comisia a permis, în sfârșit, accesul raportorului la raportul de audit

privind costurile operaționale pentru două programe (Învățare pe tot parcursul vieții 6,9

milioane EUR, Tineretul în acțiune 1,65 milioane EUR), care s-au desfășurat în 2012 și

2013 în Turcia; constată că raportul a fost transmis în temeiul Acordului-cadru; este

îngrijorat de deficiențele semnificative depistate, dar salută măsurile luate de

autoritățile turce pentru a remedia situația; solicită Comisiei să evalueze dacă vor trebui

impuse corecții financiare;

277. invită Comisia să ofere informații suplimentare despre cheltuielile realizate în cadrul

Programului de sprijin pentru politica în domeniul tehnologiei informației și

comunicațiilor în timp util înaintea raportului pe 2013 al Comisiei privind acțiunile

întreprinse în urma descărcării de gestiune; constată că, în cazul acestui program, suma

plăților expuse riscului ar putea ajunge chiar la 3,4 milioane EUR în 2013, ceea ce ar

conduce la o rată de eroare reziduală de 2,8 %; constată că, în ciuda acestor

circumstanțe, Directorul general al Direcției Generale pentru Rețele de Comunicare,

Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) nu a emis o rezervă;

278. invită Comisia să prezinte un raport cuprinzător, în timp util înainte de procedura de

descărcare de gestiune pentru 2014, cu privire la orientarea tot mai mare a politicilor

practicată de Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare care a fost declanșată de

externalizarea gestionării a două treimi din costurile operaționale aferente PC7 către

organisme care nu fac parte din Comisie;

279. solicită Comisiei să furnizeze, în timp util înainte de procedura de descărcare de

gestiune pentru 2014, o prezentare generală care să cuprindă progresele în materie de

politici care au avut loc între PC7 și ORIZONT 2020 în ceea ce privește cercetătorii și

IMM-urile;

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

280. salută discuțiile în curs dintre OLAF și Comitetul de supraveghere a OLAF cu privire la

acordurile de lucru și îi încurajează să ajungă la un acord comun și satisfăcător; ia act

de eforturile OLAF de a implementa acordurile de lucru; subliniază faptul că aceste

eforturi nu ar trebui să fie disproporționate, având în vedere resursele limitate ale

OLAF;

281. subliniază că Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și

al Consiliului165

, în vigoare de la 1 octombrie 2013, obligă OLAF să garanteze

funcționarea independentă a secretariatului Comitetului de supraveghere (CS OLAF)

[considerentul 40 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013]; în prezent, nu are

cunoștință de faptul dacă au fost luate măsuri pentru punerea în aplicare a acestei

obligații legale; îndeamnă Comisia să ia de îndată măsuri pentru remedierea situației;

282. invită OLAF să consulte în timp util CS OLAF înainte de a modifica instrucțiunile

adresate personalului în ceea ce privește procedurile de investigare și înainte de a stabili

165

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

128

priorități ale politicii de investigare;

283. regretă faptul că OLAF nu aplică neapărat recomandările CS OLAF, în unele cazuri

chiar fără a oferi justificări; invită Directorul general să îmbunătățească cooperarea în

acest domeniu;

284. reamintește că OLAF a deschis 423 de investigații la 31 ianuarie 2012; este preocupat

de legalitatea unei astfel de proceduri; invită CS OLAF să evalueze legalitatea celor

423 de investigații deschise peste noapte, precum și rezultatele acestor investigații; de

asemenea, solicită CS OLAF să evalueze statisticile privind durata investigațiilor, să

analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte Parlamentului

un raport în acest sens;

285. solicită CS OLAF să evalueze, de asemenea, statisticile privind durata investigațiilor,

să analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte comisiei

competente a Parlamentului un raport în acest sens;

286. solicită OLAF să furnizeze în raportul său anual statistici mai detaliate privind

frecvența cu care sunt deschise și închise investigațiile;

287. solicită OLAF să ofere Parlamentului mai multe informații privind aspectele practice

ale procesului de selecție a cazurilor, durata procesului și orientările interne aferente

acestuia;

Administrație

288. subliniază că, în ultimii patru ani (2011-2014), au fost primite 336 145 de candidaturi

pentru toate procedurile de selecție lansate de Oficiul European pentru Selecția

Personalului, că costul mediu al prelucrării unei candidaturi poate fi estimat la 238

EUR și că mai puțin de 10 % dintre candidații respectivi ajung în final pe o listă de

rezervă; solicită să se economisească banii contribuabililor Uniunii prin reducerea

birocrației și prelungirea valabilității listelor de rezervă la cel puțin doi ani; solicită

Comisiei să prezinte un raport privind această chestiune în iunie 2015;

289. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului informații în legătură cu cea mai mare

dintre pensiile plătite în 2013 pentru funcționarii Comisiei;

290. este îngrijorat din cauza constatării Curții de Conturi că dispozițiile privind personalul

cu performanțe scăzute sunt rar aplicate; invită Comisia să aplice integral Statutul

funcționarilor;

291. solicită informații despre personalul care nu este inclus în schema de personal și

costurile cu personalul finanțate din alte rubrici decât „administrație”; regretă faptul că

autorității bugetare nu i se furnizează informații consolidate despre numărul total al

persoanelor care se încadrează în această categorie și nici despre cheltuielile conexe cu

personalul din cadrul Comisiei;

292. reamintește că Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului166

a introdus la

anexa 1.A două noi grade, AD13 și AD14, care sunt accesibile personalului fără

responsabilități de management, limitat anterior la A4 (echivalentul al AD12); invită

Comisia să aducă la zi raportul pe 2011 privind echivalarea carierelor și raportul

privind cheltuielile cu personalul generate în 2013 de personalul AD13 și AD14 care nu

166

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).

129

face parte din conducere;

293. solicită Comisiei să furnizeze informații despre finanțarea tuturor activităților sociale,

sportive și culturale destinate personalului, inclusiv beneficiile pe care le-au avut aceste

măsuri asupra performanței și integrării expatriaților și a familiilor lor;

294. solicită Comisiei ca, în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării sale de gestiune

pentru 2013, să raporteze cu privire la utilizarea programul de lucru flexibil;

295. este îngrijorat de creșterea substanțială a numărului de înalți funcționari, cu grade între

AD13 și AD16; consideră că ar putea fi periclitată reputația Uniunii, întrucât este dificil

să se explice că nu sunt prevăzute ore suplimentare la asemenea salarii mari;

296. constată că diferențele dintre nivelurile remunerațiilor funcționarilor publici care

lucrează pentru instituțiile Uniunii și cele ale funcționarilor publici care lucrează pentru

administrațiile naționale rămân foarte mari, ceea ce duce, printre altele, la o lipsă de

mobilitate a personalului între nivelul Uniunii și cel național; invită Comisia să

realizeze un studiu aprofundat cu privire la motivele acestor diferențe și să elaboreze o

strategie pe termen lung pentru a le reduce, acordând totodată o atenție deosebită

diferitelor indemnizații (alocația familială, indemnizația de expatriere, indemnizația de

instalare și cea de reinstalare), concediului anual, zilelor libere, zilelor de călătorie, și

compensării orelor suplimentare;

297. atrage atenția asupra notei emise de Secretariatul General al Comisiei privind limitarea

răspunsurilor la întrebările parlamentare, care prevede o limită de 20 de rânduri; solicită

membrilor Comisiei să-și respecte responsabilitatea politică ce le revine și să nu

permită Secretariatului General să le limiteze răspunsurile;

298. își exprimă preocuparea în legătură cu protecția informatorilor și solicită Comisiei să se

asigure că le este garantată respectarea deplină a drepturilor;

299. subliniază faptul că organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) au primit în 2013

aproape 9 milioane EUR din partea DG Mediu, aproape 4 milioane EUR din partea DG

Sănătate și Consumatori și 5,7 milioane EUR din partea DG Ocuparea Forței de Muncă,

Afaceri Sociale și Incluziune; ia act de o externalizare permanentă a sarcinilor

Comisiei; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului valoarea adăugată la nivelul

Uniunii a fondurilor distribuite prin intermediul acestor ONG-uri;

300. solicită Comisiei ca, în viitor, să plătească indemnizații tranzitorii comisarilor al căror

mandat durează mai puțin de doi ani pentru o perioadă care să nu depășească mandatul

acestora;

301. consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de

„away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar

ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că

valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

302. își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de

conducere în cadrul Comisiei; solicită Comisiei să elaboreze un plan privind egalitatea

de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta

fără întârziere acest dezechilibru;Obținerea de rezultate pornind de la bugetul Uniunii

303. regretă faptul că, în ciuda unor progrese raportate de Curtea de Conturi167

, cel de al

patrulea raport de evaluare, astfel cum este prevăzut la articolul 318 din TFUE, nu

167

A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 10.24.

130

reprezintă încă o contribuție utilă la activitatea de descărcare de gestiune, deși potrivit

TFUE ar trebui să facă parte din probele pe baza cărora Parlamentul European acordă

anual Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului; este preocupat de

faptul că lipsa de concentrare asupra performanței este o problemă majoră a bugetului

UE;

304. constată că, în raportul său pe 2013, Curtea de Conturi concluzionează că, atunci când

au selectat proiecte care țin de mecanismul gestiunii partajate, statele membre s-au

concentrat în primul rând pe necesitatea de a cheltui fondurile UE disponibile, mai

degrabă decât pe performanțele scontate ale proiectelor; solicită, pentru a inversa

direcția acestui stimulent și pentru a o îndrepta către un cult al performanței, să se

creeze un grup de lucru independent la nivel înalt (din care să facă parte cadre

universitare) privind performanțele bugetare ale UE, care să formuleze recomandări

privind deplasarea structurală a stimulentelor de la cheltuire la performanță, pe baza

unei evaluări a valorii adăugate europene în conformitate cu normele; consideră că

concluziile acestui grup de lucru la nivel înalt ar trebui să fie disponibile în timp util,

înainte de revizuirea intermediară a actualului CFM, și să constituie baza pentru noua

perioadă de programare a CFM;

305. reiterează solicitarea sa ca direcțiile generale ale Comisiei să definească în planurile lor

de gestiune un număr limitat de obiective simple, care să corespundă cerințelor Curții

de Conturi din punctul de vedere al relevanței, comparabilității și fiabilității și legate de

principalele obiective ale strategiei Europa 2020, să prezinte în cadrul rapoartelor lor

anuale de activitate în ce măsură au fost ele realizate, într-un capitol intitulat „Realizări

de politică”, și ca Comisia să adopte pe baza acestora raportul de evaluare privind

finanțele Uniunii prevăzut la articolul 318 din TFUE;

306. solicită ca Comisia să includă în următoarele rapoarte de evaluare prevăzute la articolul

318 din TFUE o analiză a eficienței, eficacității și rezultatelor obținute în ceea ce

privește creșterea și locurile de muncă în urma planului de investiții în valoare de 315

miliarde EUR anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, la 26 noiembrie

2014 în timpul ședinței plenare a Parlamentului;

307. solicită ca în următorul raport de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, Comisia

să includă o analiză realizată în cooperare cu Banca Europeană de Investiții privind

eficiența, eficacitatea și rezultatele atinse prin planul privind creșterea și locurile de

muncă în valoare de 120 de miliarde EUR adoptat de Consiliul European la reuniunea

sa din 28 și 29 iunie 2012;

308. insistă asupra faptului că în organizarea internă a Comisiei, prezidată de Jean-Claude

Juncker, ar trebui să se țină seama de faptul că strategia Uniunii pentru creștere și locuri

de muncă nu se bazează pe activități conduse de fiecare DG în parte, ci cuprinde șapte

inițiative emblematice transversale care sunt puse în aplicare de fiecare dată de mai

multe direcții generale; insistă asupra faptului că coordonarea și cooperarea care sunt

necesare cu Comisia nu ar trebui să ducă la noi forme de birocrație;

309. invită Comisia să își gestioneze bugetul în așa fel încât să nu existe suprapuneri între

politicile tematice, nici între diferitele sale direcții generale care au competențe similare

sau aproape identice;

310. consideră că conceptul/ideea de studiu de evaluare a impactului asupra dezvoltării

durabile trebuie să fie aplicat(ă) tuturor tipurilor de sprijin financiar, nu numai în cadrul

cheltuielilor Comisiei, ci și în cadrul cheltuielilor tuturor instituțiilor, organelor și

agențiilor Uniunii; consideră că nu ar trebui admisă nicio cheltuială care nu este în

131

conformitate cu un studiu/o analiză de evaluare a impactului;

311. solicită Comisiei ca, până în septembrie 2015, să înainteze comisiei competente a

Parlamentului un raport privind activitățile sale legate de încurajarea denunțurilor

realizate de publicul larg;

Agenții executive

312. regretă faptul că, potrivit raportului de audit privind conturile anuale ale Agenției

Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport168

, Agenția nu efectuează

verificări ex ante satisfăcătoare cu privire la costurile legate de sediul său, facturate de

administratorul clădirii, ceea ce a condus la plătirea în mod necuvenit a unei TVA în

valoare de 113 513 EUR, sumă care nu a fost recuperată în 2013 de Agenția Executivă;

constată că majoritatea contractelor, a facturilor și a chitanțelor subiacente nu se aflau

la dispoziția Agenției Executive; subliniază nivelul ridicat al ratei de reportare aferente

titlului II (27 %, echivalentul a 666 119 EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării buna

gestiune financiară din partea acestei Agenții Executive;

Contrabanda cu tutun

313. reamintește că Parlamentul a solicitat în rezoluția care a însoțit descărcarea de gestiune

a Comisiei pentru 2012 o evaluare a acordurilor existente cu cei patru producători de

tutun [Philip Morris International Corporation Inc. (PMI), Japan Tobacco International

Corporation, British American Tobacco Corporation și Imperial Tobacco Corporation];

ia act de faptul că, în timpul ședinței cu ușile închise pe această temă, Comisia s-a

angajat să prezinte, până în mai 2015, o evaluare a experiențelor acumulate în legătură

cu acordul cu PMI, care expiră în curând.

168

A se vedea raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile agenției (JO C 442, 10.12.2014, p. 358), punctele 11 - 13.

133



P8_TA-PROV(2015)0171

Importurile de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt

reglementate de regimuri specifice de import ale Uniunii ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul

comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt

reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri

specifice de import ale Uniunii (reformare) (COM(2014)0345 – C8-0023/2014 –

2014/0177(COD))

(Procedura legislativă ordinară - reformare)



(COM(2014)0345),





Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie

2014169

– având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai

structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative170

,

– având în vedere scrisoarea din 13 noiembrie 2014 a Comisiei pentru afaceri juridice

adresată Comisiei pentru comerț internațional, în conformitate cu articolul 104 alineatul

(3) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din

18 februarie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu

articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,


169

Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. 170

JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

134

– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0016/2015),


Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare

de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea

ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele

modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără

modificări de fond ale acestora,

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama

de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului

European, Consiliului și Comisiei;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;



135

P8_TC1-COD(2014)0177



privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe,

care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de

alte regimuri specifice de import ale Uniunii (reformare)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207

alineatul (2),


după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European171

,


,

171

Avizul din 10 decembrie 2014 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 172


136

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 517/94173

al Consiliului a fost modificat în mod substanțial

de mai multe ori174

. Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de

claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(2) Politica comercială comună ar trebui să fie fondată pe principii uniforme.

(3) Uniformitatea în ceea ce privește regimul importurilor ar trebui asigurată

prevăzându-se, în măsura posibilă și luând în considerare particularitățile sistemului

economic al țărilor terțe în cauză, dispoziții asemănătoare celor regimului comun

aplicabil altor țări terțe.

(4) Pentru un număr limitat de produse originare din anumite țări terțe, este necesar,

având în vedere sensibilitatea sectorului produselor textile al Uniunii, să se prevadă

în prezentul regulament măsuri de supraveghere aplicabile la nivelul Uniunii.

(5) Ar trebui prevăzute regimuri derogatorii pentru produsele reimportate în temeiul

regimului de perfecționare economică pasivă.

173

Regulamentului (CE) nr. 517/1994 al Consiliului din 7 martie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import (JO L 67, 10.3.1994, p. 1).

174 A se vedea anexa VII.

137

(6) Anexa III B la Regulamentul (CE) nr. 517/94, astfel cum a fost modificat prin

Regulamentul (CE) nr. 1398/2007 al Comisiei175

, a fost golită de conținut. Prin

urmare, este adecvat să se elimine anexa respectivă în întregime. Pentru a se asigura

claritatea, ar trebui deopotrivă eliminată trimiterea la anexa în cauză din articolul 4

alineatul (2).

(7) Se poate dovedi necesar ca unele importuri de anumite produse textile provenite din

anumite țări terțe să fie supuse unei supravegheri la nivelul Uniunii, unor limite

cantitative sau altor măsuri adecvate.

(8) În cazul aplicării supravegherii la nivelul Uniunii, punerea în liberă circulație a

produselor în cauză ar trebui să fie condiționată de prezentarea unui document de

supraveghere conform unor criterii uniforme. Acest document ar trebui să fie

eliberat, la simpla cerere a importatorului, de către autoritățile statelor membre într-

un termen determinat fără ca importatorul să obțină în acest fel un drept de import.

Documentul ar trebui prin urmare să fie valid numai atât timp cât regimul de import

nu a fost modificat.

(9) Este în interesul Uniunii ca statele membre și Comisia să efectueze un schimb

exhaustiv pe cât posibil de informații acumulate în cadrul supravegherii la nivelul

Uniunii.

175

Regulamentul (CE) nr. 1398/2007 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a anexelor II, III B și VI la Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import (JO L 311, 29.11.2007, p. 5).

138

(10) Este necesar să se adopte criterii exacte pentru determinarea eventualelor prejudicii

și pentru deschiderea unei proceduri de anchetă, lăsând Comisiei capacitatea de a

adopta măsurile adecvate, în cazurile de urgență.

(11) În acest scop, ar trebui stabilite dispoziții mai detaliate cu privire la deschiderea

anchetelor, controalele și inspecțiile impuse, audierea părților respective, prelucrarea

informațiilor acumulate și criteriile de determinare a prejudiciului.

(12) Este necesar să se stabilească un sistem adecvat de administrare a restricțiilor

cantitative la nivelul Uniunii.

(13) Procedura de administrare ar trebui să garanteze tuturor solicitanților un acces

echitabil la contingente.

(14) În vederea uniformizării regimului aplicabil importurilor, formalitățile îndeplinite de

importatori ar trebui să fie simple și uniforme, indiferent de locul de vămuire a

mărfurilor. Din acest motiv, este de dorit să se prevadă ca pentru toate formalitățile

să fie utilizate formularele corespunzătoare specimenului stabilit în anexa VI la

prezentul regulament.

139

(15) Măsurile de supraveghere sau de salvgardare limitate la una sau mai multe regiuni

din Uniune pot, cu toate acestea, să se dovedească mai adecvate decât măsurile

aplicabile ansamblului Uniunii. Cu toate acestea, astfel de măsuri ar trebui să fie

autorizate numai în lipsa altor soluții și cu titlu excepțional. Este necesar să se

asigure ca măsurile să fie temporare și să perturbe cât mai puțin posibil funcționarea

pieței interne.

(16) Dispozițiile prezentului regulament nu aduc atingere legislației naționale și de la

nivelul Uniunii privind secretul profesional.

(17) Măsurile de salvgardare impuse de interesul Uniunii ar trebui puse în aplicare

ținându-se seama în mod corespunzător de obligațiile internaționale existente.

(18) În vederea simplificării procedurilor pentru importatori, este necesar să se prevadă

posibilitatea de prelungire a validității autorizațiilor de import neutilizate, în

totalitate sau în parte, în loc ca acestea să fie restituite autorităților competente din

statul membru care le-a emis.

140

(19) Pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemului de gestionare a importurilor de

anumite produse textile care nu sunt reglementate de acorduri bilaterale, protocoale

sau alte regimuri sau de alte norme specifice de import ale Uniunii, competența de a

adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată

Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor la prezentul regulament,

modificarea normelor de import și aplicarea de măsuri de salvgardare și de

supraveghere în conformitate cu prezentul regulament. Este deosebit de important

ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate,

inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate,

Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a

documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(20) Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului

Regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele

competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011

al Parlamentului European și al Consiliului176

.

176


141

(21) Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea de măsuri de

supraveghere, având în vedere efectele respectivelor măsuri și logica lor secvențială

în legătură cu adoptarea de măsuri de salvgardare definitive,


CAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE

Articolul 1

(1) Prezentul regulament se aplică importurilor de produse textile care figurează în

secțiunea XI din partea a doua a Nomenclaturii Combinate stabilite în anexa I la

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87177

și importurilor de alte produse textile, enumerate

în anexa I la prezentul regulament, care sunt originare din țări terțe și nu sunt

reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte

regimuri specifice de import la nivelul Uniunii.

(2) În sensul alineatului (1), produsele textile care figurează în secțiunea XI din partea a

doua a Nomenclaturii Combinate stabilite în anexa I la Regulamentul (CEE) nr.

2658/87 sunt încadrate pe categorii, astfel cum sunt definite în secțiunea A din

anexa I la prezentul regulament, cu excepția produselor ce corespund codurilor

Nomenclaturii Combinate (NC) care figurează în secțiunea B din anexa I la

prezentul regulament.

177

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

142

(3) În sensul prezentului regulament, sintagma „produse originare” și metodele de

control al originii acestor produse sunt astfel cum sunt definite de reglementările

relevante în vigoare în Uniune.

Articolul 2

Importul în Uniune al produselor menționate la articolul 1 și originare din țări terțe, altele

decât cele enumerate în anexa II, este liber și nu este, deci, supus nici unei restricții

cantitative, fără a aduce atingere măsurilor ce pot fi luate în temeiul capitolului III și

măsurilor care au fost luate sau pot fi luate în temeiul unor regimuri comune specifice de

import pe durata valabilității acestor regimuri.

Articolul 3

(1) Importul în Uniune de produse textile enumerate în anexa III și originare din țările

indicate în anexa respectivă este supus limitelor cantitative anuale stabilite în această

anexă.

143

(2) Punerea în liberă circulație în cadrul Uniunii a importurilor supuse limitelor

cantitative menționate la alineatul (1) este condiționată de prezentarea unei

autorizații de import sau unui document echivalent, eliberat de autoritățile statelor

membre în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul regulament. Importurile

autorizate în conformitate cu prezentul alineat sunt deduse din limitele cantitative

stabilite pentru anul calendaristic pentru care au fost stabilite limite cantitative.

(3) Produsele textile menționate în anexa IV și originare din țările terțe care sunt

indicate în aceasta pot fi importate în Uniune în măsura în care Comisia a stabilit o

limită cantitativă anuală. Orice astfel de limită cantitativă se bazează pe fluxurile

comerciale anterioare sau, în cazul în care acestea nu sunt disponibile, pe estimări

justificate în mod corespunzător ale acestor fluxuri comerciale. Comisia este

împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a

modifica anexele relevante la prezentul regulament în ceea ce privește instituirea

acestor limite cantitative anuale.

(4) Importurile în Uniune de alte produse textile decât cele prevăzute la alineatele (1) și

(3) și originare din țările indicate în anexa II sunt libere, sub rezerva măsurilor care

pot fi luate în temeiul capitolului III și a măsurilor care au fost luate sau pot fi luate

în temeiul unor regimuri comune specifice de import, pe perioada de valabilitate a

acestor regimuri.

144

Articolul 4

(1) Fără a se aduce atingere măsurilor ce pot fi luate în temeiul capitolului III sau al

regimurilor comune specifice de import, reimportul în Uniune al produselor textile

după transformarea lor în cadrul țări terțe, altele decât cele enumerate în anexa II, nu

este supus nici unei limite cantitative.

(2) În pofida alineatului (1), reimportul în cadrul Uniunii al produselor textile enumerate

în anexa V după transformarea lor în țările terțe enumerate în anexa respectivă se

efectuează numai în conformitate cu regimul de perfecționare economică pasivă în

vigoare în Uniune și în limitele anuale stabilite în anexa V.

Articolul 5

(1) Comitetul prevăzut la articolul 30 poate analiza orice chestiune referitoare la

aplicarea prezentului regulament, ridicată de Comisie sau la cererea unui stat

membru.

145

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 în

ceea ce privește măsurile necesare pentru adaptarea anexelor III - VI în cazurile în

care sunt detectate probleme legate de funcționarea efectivă a acestora.

CAPITOLUL II

PROCEDURA DE INFORMARE ȘI DE ANCHETĂ LA NIVELUL UNIUNII

Articolul 6

(1) Pentru produsele textile enumerate în anexa I, statele membre notifică Comisiei, în

termen de 30 de zile care urmează sfârșitului fiecărei luni, totalul cantităților

importate în cursul lunii respective, pe țară de origine și pe cod NC, precum și

unitățile, inclusiv, după caz, unitățile suplimentare din codul NC. Importurile sunt

repartizate în conformitate cu procedurile statistice în vigoare.

(2) Pentru a permite Comisiei să urmărească evoluția pieței produselor reglementate de

prezentul regulament, statele membre transmit acesteia, până la 31 martie a fiecărui

an, datele statistice ale anului precedent cu privire la exporturi. Datele statistice

referitoare la producția și consumul fiecărui produs sunt transmise Comisiei potrivit

modalităților care vor fi stabilite ulterior în conformitate cu procedura de examinare

prevăzută la articolul 30 alineatul (3).

146

(3) Atunci când natura produselor sau împrejurările speciale o cer, Comisia poate să

modifice, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, termenele de

comunicare a informațiilor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, în

conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).

(4) În cazurile de urgență menționate la articolul 13, statul membru sau statele membre

respective transmit fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre statisticile cu

privire la importuri și datele economice necesare.

Articolul 7

(1) În cazul în care Comisia consideră că există suficiente probe pentru a justifica o

anchetă cu privire la condițiile importurilor de produse prevăzute la articolul 1,

Comisia deschide o anchetă. Comisia informează statele membre de îndată ce a

stabilit că există necesitatea de a deschide o astfel de anchetă.

147

(2) Pe lângă informațiile furnizate în temeiul articolului 6, Comisia caută să obțină orice

informație pe care o consideră necesară și depune eforturi pentru a verifica

respectiva informație la importatori, comercianți, agenți, producători, asociații și

organizații comerciale.

Comisia este asistată în îndeplinirea acestei sarcini de reprezentanți ai statului

membru pe teritoriul căruia se efectuează aceste verificări, în măsura în care acest

stat membru și-a exprimat dorința în acest sens.

(3) Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia și conform modalităților

stabilite de aceasta, informațiile de care acestea dispun, cu privire la evoluția pieței

produsului ce face obiectul anchetei.

(4) Comisia poate audia persoanele fizice sau juridice interesate. Acestea trebuie să fie

audiate dacă au cerut acest lucru în scris, în termenul stabilit prin avizul publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, demonstrând că sunt în mod efectiv

susceptibile de a fi vizate de rezultatul anchetei și că există motive speciale să fie

audiate oral.

148

(5) Atunci când informațiile solicitate de Comisie nu sunt furnizate într-un termen

rezonabil sau când se împiedică ancheta într-o măsură semnificativă, concluziile pot

fi stabilite pe baza datelor disponibile.

(6) Atunci când Comisia a fost invitată de către un stat membru să acționeze, iar în

opinia sa nu există probe suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete,

aceasta, după consultări, informează statul membru asupra deciziei sale.

Articolul 8

(1) La sfârșitul anchetei, Comisia supune comitetului prevăzut la articolul 30 un raport

cu privire la rezultatele acesteia.

(2) În cazul în care Comisia consideră că nu sunt necesare măsuri de supraveghere sau

de salvgardare la nivelul Uniunii, aceasta, acționând în conformitate cu procedura de

examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), decide închiderea anchetei și

precizează principalele concluzii ale acesteia.

(3) În cazul în care Comisia estimează că este necesară o măsură de supraveghere sau

salvgardare la nivelul Uniunii, aceasta adoptă deciziile necesare în conformitate cu

capitolul III.

149

Articolul 9

(1) Informațiile primite în aplicarea prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în

scopul în care au fost solicitate.

(2) ▌ Comisia, funcționarii săi, statele membre și agenții acestora nu divulgă

informațiile cu caracter confidențial pe care le-au primit în temeiul prezentului

regulament sau cele care au fost furnizate în mod confidențial, fără permisiunea

expresă a părții care le-a furnizat.

Fiecare cerere de prelucrare confidențială indică motivele pentru care informația este

confidențială.

Cu toate acestea, în cazul în care se constată că o cerere de prelucrare confidențială

nu este justificată și cel ce a furnizat informația nu dorește nici să o facă publică, nici

să autorizeze divulgarea acesteia în linii generale sau sub formă de rezumat, atunci

informația respectivă poate să nu fie luată în considerare.

(3) În orice caz, o informație se consideră confidențială dacă divulgarea acesteia poate

avea consecințe nefavorabile semnificative pentru cel care a furnizat-o sau pentru cel

a cărei sursă este.

150

(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu împiedică autoritățile Uniunii să facă cunoscute

informațiile cu caracter general și în special motivele care stau la baza deciziilor

luate în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, autoritățile Uniunii țin

seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice vizate ca secretele lor de

afaceri să nu fie divulgate.

Articolul 10

(1) Examinarea evoluției importurilor, a condițiilor în care acestea se efectuează,

precum și examinarea prejudiciilor grave sau a amenințării de prejudiciu grav pentru

producătorii din Uniune care rezultă din astfel de importuri se referă, în special, la

următoarele elemente:

(a) volumul importurilor, în special când acestea au sporit în mod semnificativ, fie

în cifre absolute, fie în raport cu producția sau consumul din Uniune;

(b) prețurile importurilor, în special când a existat o subcotare semnificativă a

prețului în raport cu prețul unui produs similar din Uniune;

151

(c) impactul care rezultă pentru producătorii din Uniune de produse similare sau

direct concurente, așa cum decurge din tendințele anumitor factori economici

precum:

– producția;

– utilizarea capacităților;

– stocurile;

– vânzările;

– cota de piață;

– prețul (adică scăderea lentă a prețurilor sau împiedicarea creșterii

prețurilor care ar fi intervenit în mod normal);

– profituri;

– rentabilitatea capitalului angajat;

– fluxul de lichidități;

– ocuparea forței de muncă.

152

(2) În desfășurarea anchetei, Comisia ține seama de sistemul economic specific țărilor

terțe care figurează în anexa II.

(3) Atunci când se invocă amenințarea unui prejudiciu grav, Comisia examinează, de

asemenea, dacă este în mod clar previzibil că o situație specială se poate transforma

într-un prejudiciu real. În acest sens, se poate ține seama de elemente precum:

(a) rata de creștere a exporturilor spre Uniune ;

(b) capacitatea de export a țării de origine sau exportul, astfel cum există deja sau

cum va exista într-un viitor previzibil, și probabilitatea ca exporturile generate

de această capacitate să fie destinate Uniunii.

CAPITOLUL III

MĂSURI DE SUPRAVEGHERE ȘI DE SALVGARDARE

Articolul 11

(1) Atunci când importurile de produse textile originare din țări terțe altele decât cele

enumerate în anexa II amenință să cauzeze un prejudiciu producției de produse

similare sau direct concurente la nivelul Uniunii, Comisia poate, la cererea unui stat

membru sau din proprie inițiativă:

153

(a) să decidă instituirea unei supravegheri ulterioare la nivelul Uniunii asupra

anumitor importuri, în conformitate cu procedura de consultare menționată la

articolul 30 alineatul (2);

(b) să decidă, în scopul de a monitoriza evoluția acestor importuri, să supună

anumite importuri unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii, în

conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul

(2).

(2) Atunci când importurile de produse textile originare din țările terțe enumerate în

anexa II și liberalizate la nivelul Uniunii amenință să aducă prejudicii producției de

produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii sau când interesele

economice ale Uniunii o cer, Comisia poate, la cererea unui stat membru sau din

proprie inițiativă:

(a) să decidă instituirea unei supravegheri ulterioare la nivelul Uniunii asupra

anumitor importuri, în conformitate cu procedura de consultare menționate la

articolul 30 alineatul (2);

(b) să decidă, în scopul de a supraveghea evoluția acestor importuri, să supună

anumite importuri unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii , în

conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 30 alineatul (2).

154

(3) Măsurile stabilite la alineatele (1) și (2) au, ca regulă generală, o durată de

valabilitate limitată.

Articolul 12

(1) Atunci când produse textile originare din țări terțe altele decât cele enumerate în

anexa II sunt importate în cantități absolute sau relative atât de ridicate și/sau în

astfel de condiții încât cauzează sau amenință clar să cauzeze un prejudiciu grav

producției de produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii, Comisia

poate, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, să modifice regimul de

import al produsului în cauză, condiționând punerea sa în liberă circulație de

prezentarea unei autorizații de import acordată în conformitate cu modalitățile și în

limitele stabilite de Comisie.

155

(2) Atunci când produsele textile originare din țările terțe enumerate în anexa II și

liberalizate la nivelul Uniunii sunt importate în cantități absolute sau relative atât de

ridicate sau în astfel de condiții încât să amenințe să cauzeze un prejudiciu grav

producției de produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii sau atunci

când interesele economice ale Uniunii o cer, Comisia poate, la cererea unui stat

membru sau din proprie inițiativă, să modifice regimul de import al produsului în

cauză, condiționând punerea sa în liberă circulație de prezentarea unei autorizații de

import care se acordă în conformitate cu modalitățile și în limitele stabilite de

Comisie.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31

privind măsurile menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, în vederea

modificării regulilor de import pentru produsele în cauză, inclusiv prin modificarea

anexelor la prezentul regulament.

156

(4) Măsurile menționate în prezentul articol și în articolul 11 se aplică oricărui produs

pus în liberă circulație după intrarea lor în vigoare.

Totuși, măsurile respective nu împiedică punerea în liberă circulație a produselor

care sunt deja expediate spre Uniune, cu condiția ca destinația acestor produse să nu

poată fi schimbată și ca produsele a căror punere în liberă circulație este condiționată

de prezentarea unui document de supraveghere în temeiul prezentului articol și al

articolului 11 să fie efectiv însoțite de un asemenea document.

În conformitate cu articolul 16, măsurile menționate în prezentul articol și în

articolul 11 pot fi limitate la una sau mai multe regiuni din Uniune.

Articolul 13

În cazurile de urgență în care absența măsurilor ar cauza un prejudiciu ireparabil industriei

din Uniune și atunci când Comisia constată, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat

membru, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 12 alineatele (1) și (2) și

consideră că o anumită categorie de produse enumerată în anexa I și care nu este supusă

restricțiilor cantitative ar trebui supusă unor limite cantitative sau unor măsuri de

supraveghere prealabilă sau ulterioară, și prin urmare acestea sunt necesare din motive

imperioase de urgență, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate

menționate la articolul 12 alineatul (3) în vederea modificării regulilor de import pentru

produsul în cauză, inclusiv prin modificarea anexelor la prezentul regulament.

157

Articolul 14

(1) Produsele care fac obiectul unei supravegheri prealabile sau al măsurilor de

salvgardare la nivelul Uniunii pot fi puse în liberă circulație doar cu condiția

prezentării unui document de supraveghere.

În cazul măsurilor de supraveghere prealabilă la nivelul Uniunii, documentul de

supraveghere este eliberat gratuit de către autoritatea competentă desemnată de

statele membre pentru orice cantitate solicitată, într-un termen de maximum cinci

zile lucrătoare de la primirea unei cereri adresate autorității naționale competente de

către orice importator din Uniune, indiferent de situarea locului de activitate al

acestuia în Uniune. Cu excepția cazului în care se dovedește contrariul, se consideră

că cererea respectivă este primită de autoritatea națională competentă în cel mult trei

zile lucrătoare de la depunerea acesteia. Documentul de supraveghere este întocmit

pe un formular care corespunde specimenului din anexa VI. Dispozițiile articolului

21 se aplică mutatis mutandis.

În cazul măsurilor de salvgardare, documentul de supraveghere este eliberat în

conformitate cu dispozițiile capitolului IV.

(2) Atunci când se adoptă decizia de a impune măsuri de supraveghere sau de

salvgardare, se pot solicita alte informații față de cele prevăzute la alineatul (1).

158

(3) Documentul de supraveghere este valabil pentru toate importurile realizate pe

întregul teritoriu unde se aplică tratatul și în condițiile prevăzute de tratat, indiferent

de statul membru care l-a eliberat, fără a aduce atingere, cu toate acestea, măsurilor

luate în temeiul articolului 16 din prezentul regulament.

(4) În orice caz, documentul de supraveghere nu poate fi utilizat după expirarea

termenului care se fixează în același timp și conform aceleiași proceduri ca și

măsura de supraveghere sau de salvgardare și care ține seama de natura produselor și

de alte particularități ale tranzacțiilor.

(5) Atunci când o decizie luată în conformitate cu procedura adecvată menționată la

articolul 30 prevede acest lucru, originea produselor ce fac obiectul unei

supravegheri la nivelul Uniunii sau al unei măsuri de salvgardare trebuie să fie

dovedită printr-un certificat de origine. Prezentul alineat nu aduce atingere altor

dispoziții referitoare la prezentarea unui astfel de certificat.

(6) Atunci când produsul aflat sub supraveghere prealabilă la nivelul Uniunii face

obiectul unei măsuri de protecție regională într-un stat membru, autorizația de

import acordată de acest stat membru poate înlocui documentul de supraveghere.

159

Articolul 15

În conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2), la cererea

unui stat membru sau din proprie inițiativă, în cazul în care situația prevăzută la articolul 12

alineatul (2) riscă să se producă, Comisia poate:

– să reducă durata de valabilitate a oricărui document de supraveghere impus în

vederea măsurilor de supraveghere;

– să subordoneze eliberarea documentului de supraveghere de anumite condiții și, ca

masură excepțională, de inserarea unei clauze de revocare sau, în conformitate cu o

periodicitate și pe o perioadă stabilită de Comisie, de o procedură de informare și de

consultare prealabilă menționată la articolele 6 și 8.

Articolul 16

Atunci când, pe baza elementelor de apreciere menționate la articolele 10, 11 și 12, reiese că

acele condiții prevăzute pentru adoptarea măsurilor de supraveghere sau de salvgardare sunt

întrunite în una sau mai multe regiuni ale Uniunii, Comisia, după ce a examinat soluții

alternative, poate autoriza cu titlu excepțional aplicarea unor măsuri de supraveghere sau de

salvgardare limitate la regiunea sau la regiunile respective, în cazul în care Comisia consideră

că astfel de măsuri aplicate la acest nivel sunt mai adecvate decât măsurile aplicabile la

nivelul Uniunii.

160

Aceste măsuri trebuie să fie temporare și, în măsura în care este posibil, nu trebuie să

perturbe funcționarea pieței interne.

Aceste măsuri sunt adoptate în conformitate cu procedura corespunzătoare aplicabilă

măsurilor care se adoptă în temeiul articolelor 10, 11 și 12.

CAPITOLUL IV

ADMINISTRAREA RESTRICȚIILOR LA IMPORT LA NIVELUL UNIUNII

Articolul 17

(1) Autoritățile competente ale statelor membre notifică Comisiei cantitățile

corespunzătoare cererilor de autorizații de import pe care le-au primit.

(2) Comisia confirmă, prin intermediul notificării, atunci când cantitățile cerute sunt

disponibile pentru import în ordinea cronologică a primirii notificărilor din partea

statelor membre (conform principiului „primul venit, primul servit”).

161

(3) Atunci când există motive de a presupune că cererile anticipate pot să depășească

limitele cantitative, Comisia poate să împartă în tranșe limitele cantitative, în

conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), sau

să stabilească cantitatea maximă pe atribuire. Comisia poate, în conformitate cu

procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), să păstreze o parte a

unei limite cantitative specifice pentru cererile susținute prin dovada rezultatelor

anterioare cu privire la importuri.

(4) Notificările menționate la alineatele (1) și (2) sunt comunicate electronic în cadrul

rețelei integrate constituite în acest scop, cu excepția cazului în care din motive

tehnice imperative este necesară utilizarea temporară a altor mijloace de comunicare.

(5) Autoritățile competente notifică Comisiei, imediat ce au fost informate cu privire la

o cantitate care nu este utilizată pe perioada valabilității autorizației de import.

Această cantitate neutilizată este transferată automat în cantitățile rămase din

ansamblul limitelor cantitative totale la nivelul Uniunii.

162

(6) Comisia poate, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30

alineatul (3), să ia toate măsurile necesare aplicării prezentului articol.

Articolul 18

(1) Orice importator din Uniune, indiferent de locul de stabilire în cadrul Uniunii, poate

depune o cerere de autorizare la autoritatea competentă a statului membru, la

alegerea sa.

(2) În sensul aplicării articolului 17 alineatul (3) teza a doua, cererile importatorilor sunt

însoțite, dacă este necesar, de dovezi ale importurilor efectuate anterior pentru

fiecare categorie și pentru fiecare țară terță în cauză.

Articolul 19

Autoritățile competente din statele membre eliberează autorizațiile de import în cinci zile

lucrătoare de la notificarea deciziei Comisiei sau în termenele stabilite de Comisie.

Autoritățile respective informează Comisia cu privire la eliberarea autorizațiilor de import în

termen de zece zile lucrătoare de la eliberare.

163

Articolul 20

Atunci când este necesar și în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la

articolul 30 alineatul (3), eliberarea autorizațiilor de import poate fi condiționată de

depunerea unei garanții.

Articolul 21

(1) Fără a aduce atingere măsurilor luate în temeiul articolului 16, autorizațiile de

import permit importul produselor supuse unor limite cantitative și sunt valabile pe

întreg teritoriul unde se aplică tratatul și în condițiile prevăzute de tratat, indiferent

de locul de import menționat de importatori în cererile lor.

Atunci când Uniunea introduce limite temporare pentru una sau mai multe dintre

regiunile sale, în conformitate cu articolul 16, aceste limite nu împiedică importul în

regiunea sau regiunile respective de produse expediate înainte de data introducerii

acestor limite.

(2) Durata de valabilitate a autorizațiilor de import eliberate de autoritățile competente

din statele membre este stabilită la șase luni. Aceasta durată poate fi modificată,

după caz, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30

alineatul (3).

164

(3) Cererile pentru autorizațiile de import se întocmesc pe formulare conforme unui

specimen ale cărui caracteristici se stabilesc în conformitate cu procedura de

examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3). În conformitate cu condițiile pe

care le vor stabili, autoritățile competente pot permite transmiterea prin mijloace

electronice a documentelor privind cererea. Cu toate acestea, toate documentele și

evidențele trebuie puse la dispoziția autorităților competente.

(4) Autorizațiile de import pot fi eliberate prin mijloace electronice la cererea

importatorului respectiv. La cererea justificată a importatorului și cu condiția

respectării alineatului (3), o autorizație de import eliberată prin mijloace electronice

poate fi înlocuită cu o autorizație de import în format de hârtie de autoritatea

competentă a aceluiași stat membru care a eliberat autorizația de import originală.

Cu toate acestea, respectiva autoritate eliberează o autorizație în formă scrisă numai

după ce s-a asigurat că autorizația prin mijloace electronice a fost anulată.

Măsurile necesară pentru punerea în aplicare a prezentului alineat pot fi adoptate în

conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).

165

(5) La cererea statului membru în cauză, produsele textile care se află în posesia

autorităților competente ale statului membru respectiv, în special în contaxtul unui

faliment sau al unor proceduri similare și pentru care autorizația de import valabilă

nu mai este disponibilă, pot fi puse în liberă circulație în conformitate cu procedura

de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).

Articolul 22

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice care se adoptată în conformitate cu procedura de

examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), autorizațiile de import nu pot face obiectul

unui împrumut sau al unei cesiuni cu titlu oneros sau gratuit din partea persoanei în numele

căreia a fost eliberat documentul.

Articolul 23

Validitatea autorizațiilor de import neutilizate în totalitate sau în parte poate fi prelungită,

dacă sunt disponibile suficiente cantități, în conformitate cu procedura de examinare

prevăzută la articolul 30 alineatul (3).

166

Articolul 24

Autoritățile competente din statele membre informează Comisia, în termen de treizeci de zile

de la sfârșitul fiecărei luni, cu privire la cantitățile de produse supuse limitelor cantitative la

nivelul Uniunii care au fost importate în cursul lunii precedente.

CAPITOLUL V

REGIMUL DE PERFECȚIONARE PASIVĂ

Articolul 25

Reimporturile în Uniune de produse textile enumerate în tabelul prevăzut în anexa V,

efectuate în conformitate cu reglementările în vigoare în Uniune privind perfecționarea

economică pasivă, nu fac obiectul limitelor cantitative prevăzute la articolele 2, 3 și 4

atunci când sunt supuse limitelor cantitative specifice din tabelul prevăzut în anexa V și se

efectuează după ce au fost supuse perfecționării în țara terță corespunzătoare menționată

pentru fiecare limită cantitativă specificată.

167

Articolul 26

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a

impune limite cantitative specifice reimporturilor cărora nu li se aplică prezentul capitol și

anexa V, cu condiția ca produsele în cauză să facă obiectul limitelor cantitative stabilite la

articolele 2, 3 și 4.

Atunci când o întârziere în instituirea de limite cantitative specifice pentru reimporturi din

cadrul regimului de perfecționare pasivă ar cauza un prejudiciu industriei din Uniune care

ar fi dificil de reparat și, prin urmare, există motive imperioase de urgență care justifică

acest lucru, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate adoptate în

temeiul primului paragraf din prezentul articol.

Articolul 27


pentru a efectua transferuri între categoriile de produse prevăzute în secțiunea A

din anexa I și pentru a devansa sau reporta cote de limite cantitative specifice

prevăzute la articolul 26 de la un an la altul.

Atunci când o întârziere în instituirea măsurilor prevăzute la primul paragraf ar

cauza un prejudiciu industriei din Uniune prin împiedicarea regimului de

perfecționare pasivă, având în vedere obligația legală de a efectua astfel de

transferuri de la un an la altul, și un astfel de prejudiciu ar fi dificil de reparat și,

prin urmare, există motive imperioase de urgență care justifică acest lucru,

procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul

primului paragraf din prezentul alineat.

168

(2) Cu toate acestea, se pot efectua transferuri automate în conformitate cu alineatul

(1) în cadrul următoarelor limite:

(a) transferul între categoriile de produse prevăzute în secțiunea A din anexa I

de până la 20 % din limita cantitativă stabilită pentru categoria către care se

efectuează transferul;

(b) reportul unei limite cantitative specifice de la un an la altul de până la 10,5

% din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare;

(c) utilizarea în avans a unei limite cantitative specifice de până la 7,5 % din

limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare.


pentru a ajusta limitele cantitative specifice în cazul în unei necesități de importuri

suplimentare.

În cazurile în care este nevoie de importuri suplimentare și când o întârziere în

adaptarea unor limite cantitative specifice ar cauza un prejudiciu industriei din

Uniune prin împiedicarea accesului la astfel de importuri suplimentare necesare,

care ar fi dificil de reparat și, prin urmare, există motive imperioase de urgență

care justifică acest lucru, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor

delegate adoptate în temeiul primului paragraf din prezentul alineat.

169

(4) Comisia informează țara sau țările terțe vizate despre orice măsuri adoptate în

temeiul prezentului articol.

Articolul 28

(1) În sensul aplicării articolului 25, autoritățile competente din statele membre,

înainte de a emite autorizațiile prealabile în conformitate cu reglementările

relevante ale Uniunii referitoare la perfecționarea economică pasivă, notifică

Comisiei cantitățile menționate în cererile de autorizare primite. Comisia confirmă

prin notificare că respectivele cantități solicitate sunt disponibile pentru reimport

în limitele respective ale Uniunii, în conformitate cu reglementările în vigoare ale

Uniunii referitoare la perfecționarea economică pasivă.

(2) Cererile incluse în notificările adresate Comisiei sunt valabile în cazul în care

precizează clar, pentru fiecare caz:

(a) țara terță în care urmează să fie perfecționate mărfurile;

(b) categoria de produse textile în cauză;

(c) cantitatea prevăzută pentru reimport;

170

(d) statul membru în care produsele reimportate urmează să fie puse în liberă

circulație;

(e) o indicație dacă cererile se referă la:

(i) un beneficiar anterior care solicită cantitățile rezervate în temeiul

articolului 3 alineatul (4), sau în conformitate cu articolul 3 alineatul

(5) al cincilea paragraf, din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al

Consiliului178

; sau

(ii) un solicitant în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea paragraf

sau al articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 3036/94.

(3) Notificările menționate la alineatele (1) și (2) sunt comunicate electronic prin

rețeaua integrată constituită în acest scop, cu excepția cazului în care, din motive

tehnice imperative, este necesară utilizarea temporară a altor mijloace de

comunicare.

178

Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al Consiliului din 8 decembrie 1994 de instituire a regimului de perfecționare economică pasivă aplicabil anumitor produse textile și de îmbrăcăminte reimportate în Comunitate după ce au fost prelucrate sau transformate în anumite țări terțe (JO L 322, 15.12.1994, p. 1).

171

(4) Dacă cantitățile solicitate sunt disponibile, Comisia confirmă autorităților

competente ale statelor membre întreaga cantitate indicată în cererile notificate

pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare țară terță vizată. Notificările

prezentate de statele membre cărora nu li se poate da o confirmare deoarece

cantitățile solicitate nu mai sunt disponibile în limitele cantitative prevăzute de

Uniune sunt păstrate de Comisie în ordinea cronologică în care au fost primite și

sunt confirmate în aceeași ordine, pe măsură ce noi cantități devin disponibile

prin aplicarea transferurilor automate prevăzute la articolul 27.

(5) Autoritățile competente notifică Comisia de îndată ce sunt informate că o cantitate

nu a fost utilizată pe parcursul perioadei de valabilitate a autorizației de import.

Astfel de cantități neutilizate sunt reportate automat la cantitățile din limitele

cantitative ale Uniunii nerezervate în temeiul articolului 3 alineatul (4) primul

paragraf, sau în temeiul articolului 3 alineatul (5) al cincilea paragraf, din

Regulamentul (CE) nr. 3036/94.

172

Cantitățile la care s-a renunțat în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea

paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 sunt adăugate automat cantităților

din cadrul contingentului Uniunii care nu sunt rezervate în temeiul articolului 3

alineatul (4) primul paragraf, sau al articolului 3 alineatul (5) al cincilea

paragraf, din regulamentul respectiv.

Toate aceste cantități specificate în paragrafele anterioare sunt notificate Comisiei

în conformitate cu alineatul (3).

Articolul 29

Autoritățile competente din statele membre comunică Comisiei numele și adresele

autorităților competente să elibereze autorizațiile prealabile prevăzute la articolul 28,

precum și specimenele ștampilelor folosite de acestea.

CAPITOLUL VI

PROCEDURI DE LUARE A DECIZIILOR ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 30

(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru produse textile. Respectivul comitet este

un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

173

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din


(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din


Articolul 31

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute

în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (3), articolul

5 alineatul (2), articolul 12 alineatul (3), articolul 13, articolul 26, articolul 27

alineatele (1) și (3) și articolul 35 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de

la 20 februarie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel

târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de

competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în

care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel târziu

trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

174

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (3), articolul 5 alineatul

(2), articolul 12 alineatul (3), articolul 13, articolul 26, articolul 27 alineatele (1) și

(3) și articolul 35 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European

sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe

specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei

publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară

menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în

vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului

European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), articolul 13 și

articolul 35 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici

Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului

respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de

expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat

Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se

prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

175

(6) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), articolul 12

alineatul (3), articolul 26 și articolul 27 alineatele (1) și (3) intră în vigoare numai

în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în

termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și

Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv,

Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor

formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu patru luni la inițiativa

Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 32

(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se

aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2).

Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele

pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2) Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat

în conformitate cu procedura menționată la articolul 31 alineatul (5) sau (6). Într-un

astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei

Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

176

Articolul 33

(1) Prezentul regulament nu împiedică respectarea obligațiilor ce decurg din regimurile

speciale prevăzute în acordurile încheiate între Uniune și țări terțe.

(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții din dreptul Uniunii, prezentul regulament nu

împiedică adoptarea sau aplicarea, de către statele membre, de:

(a) interdicții, restricții cantitative sau măsuri de supraveghere justificate prin

rațiuni de moralitate publică, de ordine publică sau de siguranță publică, de

protecție a sănătății și a vieții oamenilor, animalelor sau plantelor, de protecție a

patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de

protecție a proprietății industriale și comerciale;

(b) formalități speciale în materie de schimb valutar;

(c) formalități introduse în temeiul acordurilor internaționale în conformitate cu

tratatul.

Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile sau formalitățile ce urmează să fie

introduse sau modificate în temeiul primului paragraf.

177

În caz de urgență extremă, măsurile sau formalitățile naționale respective sunt comunicate

Comisiei din momentul adoptării lor.

Articolul 34

Comisia include informații privind aplicarea prezentului regulament în raportul său anual cu

privire la aplicarea și punerea în aplicare a măsurilor de apărare comercială, prezentat

Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 22a din Regulamentul (CE)

nr. 1225/2009 al Consiliului179

.

Articolul 35

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a

modifica anexele relevante, dacă este necesar pentru a ține seama de încheierea, modificarea

sau expirarea acordurilor sau înțelegerilor cu țări terțe sau de modificările aduse

reglementărilor Uniunii privind statisticile, regimul vamal sau regimul comun de import.

Articolul 36


Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se

citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VIII.

179

Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

178

Articolul 37




statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,


179

ANEXA I

A. PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1

1. Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii combinate, se

consideră că formularea descrierii mărfurilor nu are decât valoare orientativă,

produsele de la fiecare categorie fiind determinate, în cadrul prezentei anexe, de

codurile NC. Atunci când codul NC este precedat de simbolul „ex”, produsele

specificate în fiecare categorie sunt determinate de domeniul de aplicare al codului

NC și de cel al descrierii corespunzătoare.

2. Articolele de îmbrăcăminte care nu pot fi clasificate ca fiind pentru bărbați sau băieți

sau ca fiind pentru femei sau fete se încadrează în aceste din urmă categorii.

3. Expresia „articole de îmbrăcăminte pentru nou-născuți” se referă la articole de

îmbrăcăminte până la mărimea comercială 86 inclusiv.

Categoria Descriere

Cod NC 2013

Tabel de echivalență

bucăți/kg g/bucată

GRUPA I

А

1 Fire din bumbac, necondiționate pentru vânzarea cu

amănuntul

52041100 52041900 52051100 52051200 52051300

52051400 52051510 52051590 52052100 52052200

52052300 52052400 52052600 52052700 52052800

52053100 52053200 52053300 52053400 52053500

52054100 52054200 52054300 52054400 52054600

52054700 52054800 52061100 52061200 52061300

52061400 52061500 52062100 52062200 52062300

52062400 52062500 52063100 52063200 52063300

52063400 52063500 52064100 52064200 52064300

52064400 52064500 ex56049090

2 Țesături din bumbac, altele decât tifon, țesătură buclată tip

buret („éponge”), plușuri, țesături buclate, țesături tip

„chenille”, tul și alte țesături cu ochiuri înnodate

180

52081110 52081190 52081216 52081219 52081296

52081299 52081300 52081900 52082110 52082190

52082216 52082219 52082296 52082299 52082300

52082900 52083100 52083216 52083219 52083296

52083299 52083300 52083900 52084100 52084200

52084300 52084900 52085100 52085200 52085910

52085990 52091100 52091200 52091900 52092100

52092200 52092900 52093100 52093200 52093900

52094100 52094200 52094300 52094900 52095100

52095200 52095900 52101100 52101900 52102100

52102900 52103100 52103200 52103900 52104100

52104900 52105100 52105900 52111100 52111200

52111900 52112000 52113100 52113200 52113900

52114100 52114200 52114300 52114910 52114990

52115100 52115200 52115900 52121110 52121190

52121210 52121290 52121310 52121390 52121410

52121490 52121510 52121590 52122110 52122190

52122210 52122290 52122310 52122390 52122410

52122490 52122510 52122590 ex58110000 ex63080000

181

2 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite

52083100 52083216 52083219 52083296 52083299

52083300 52083900 52084100 52084200 52084300

52084900 52085100 52085200 52085910 52085990

52093100 52093200 52093900 52094100 52094200

52094300 52094900 52095100 52095200 52095900

52103100 52103200 52103900 52104100 52104900

52105100 52105900 52113100 52113200 52113900

52114100 52114200 52114300 52114910 52114990

52115100 52115200 52115900 52121310 52121390

52121410 52121490 52121510 52121590 52122310

52122390 52122410 52122490 52122510 52122590

ex58110000 ex63080000

3 Țesături din fibre sintetice (discontinue sau din deșeuri),

altele decât plușuri, țesături buclate (inclusiv țesături

buclate de tip buret „éponge”) și țesături tip „chenille”

55121100 55121910 55121990 55122100 55122910

55122990 55129100 55129910 55129990 55131120

55131190 55131200 55131300 55131900 55132100

55132310 55132390 55132900 55133100 55133900

55134100 55134900 55141100 55141200 55141910

55141990 55142100 55142200 55142300 55142900

55143010 55143030 55143050 55143090 55144100

55144200 55144300 55144900 55151110 55151130

55151190 55151210 55151230 55151290 55151311

55151319 55151391 55151399 55151910 55151930

55151990 55152110 55152130 55152190 55152211

55152219 55152291 55152299 55152900 55159110

55159130 55159190 55159920 55159940 55159980

ex58030090 ex59050070 ex63080000

182


55121910 55121990 55122910 55122990 55129910

55129990 55132100 55132310 55132390 55132900

55133100 55133900 55134100 55134900 55142100

55142200 55142300 55142900 55143010 55143030

55143050 55143090 55144100 55144200 55144300

55144900 55151130 55151190 55151230 55151290

55151319 55151399 55151930 55151990 55152130

55152190 55152219 55152299 ex55152900 55159130

55159190 55159940 55159980 ex58030090 ex59050070

ex63080000

GRUPA I B

4 Cămăși, tricouri, flanele, pulovere cu gât sau la baza

gâtului (altele decât cele din lână sau din păr fin de

animale), maiouri de corp și articole similare, tricotate sau

croșetate

6,48 154

61051000 61052010 61052090 61059010 61091000

61099020 61102010 61103010

183

5 Jerseuri, pulovere, veste, compleuri, jachete, veste cu

mâneci lungi, jachete lenjerie și pulovere (altele decât

jachete sau sacouri), hanorace, bluzoane, jachete până în

talie și articole similare, tricotate sau croșetate

4,53 221

ex61019080 61012090 61013090 61021090 61022090

61023090 61101110 61101130 61101190 61101210

61101290 61101910 61101990 61102091 61102099

61103091 61103099

6 Izmene pentru bărbați sau băieți, șorturi, altele decât

costume de baie și pantaloni (inclusiv pantaloni lejeri);

pantaloni și pantaloni lejeri pentru femei sau fete, din

lână, bumbac sau fibre sintetice; părțile inferioare ale

treningurilor cu căptușeală, altele decât cele din categoria

16 sau 29, din bumbac sau fibre sintetice

1,76 568

62034110 62034190 62034231 62034233 62034235

62034290 62034319 62034390 62034919 62034950

62046110 62046231 62046233 62046239 62046318

62046918 62113242 62113342 62114242 62114342

184

7 Bluze pentru femei și fete, cămăși și bluze-cămăși, fie că

sunt sau nu tricotate ori croșetate, din lână, bumbac ori

fibre sintetice

5,55 180

61061000 61062000 61069010 62062000 62063000

62064000

8 Cămăși pentru bărbați sau băieți, altele decât cele tricotate

sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice

4,60 217

ex62059080 62052000 62053000

GRUPA II

А

9 Țesături buclate tip buret „éponge” și țesături buclate

similare din bumbac; garnituri pentru toaletă și bucătărie,

altele decât cele tricotate sau croșetate, buclate de tip buret

(„éponge”), din bumbac

58021100 58021900 ex63026000

20 Lenjerii de pat, altele decât cele tricotate sau croșetate

63022100 63022290 63022990 63023100 63023290

63023990

185

22 Fire din fibre sintetice discontinue sau din deșeuri,

necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

55081010 55091100 55091200 55092100 55092200

55093100 55093200 55094100 55094200 55095100

55095200 55095300 55095900 55096100 55096200

55096900 55099100 55099200 55099900

22 a) Dintre care: acrilice

ex55081010 55093100 55093200 55096100 55096200

55096900

23 Fire textile din fibre artificiale discontinue sau din deșeuri,

necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

55082010 55101100 55101200 55102000 55103000

55109000

32 Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „chenille”

[cu excepția țesăturilor din bumbac, buclate, de tip buret

(„éponge”) și a panglicilor] și suprafețe textile cu smocuri,

din lână, bumbac sau din fibre sintetice

58011000 58012100 58012200 58012300 58012600

58012700 58013100 58013200 58013300 58013600

58013700 58022000 58023000

186

32 a) Dintre care: catifea cord

58012200

39 Garnituri de masă, de toaletă și de bucătărie, altele decât

cele tricotate sau croșetate, altele decât cele din bumbac

buclate de tip buret („éponge”)

63025100 63025390 ex63025990 63029100 63029390

ex63029990

GRUPA II

B

12 Ciorapi de damă și colanți, dresuri, șosete trei-sferturi,

șosete, șosete scurte și alte articole similare tricotate sau

croșetate, altele decât pentru nou-născuți, inclusiv ciorapi

pentru varice, altele decât articolele de la categoria 70

24,3 perechi 41

61151010 ex61151090 61152200 61152900 61153011

61153090 61159400 61159500 61159610 61159699

61159900

187

13 Chiloți și șorturi pentru bărbați sau băieți, chiloți și șorturi

pentru femei sau fete, tricotați sau croșetați, din lână,

bumbac sau fibre sintetice

17 59

61071100 61071200 61071900 61082100 61082200

61082900 ex62121010 ex96190051

14 Pardesie pentru bărbați și băieți tricotate, haine de ploaie

și alte jachete, pelerine și cape din lână, bumbac sau fibre

sintetice (altele decât parka) (din categoria 21)

0,72 1389

62011100 ex62011210 ex62011290 ex62011310

ex62011390 62102000

15 Paltoane, pardesie, haine de ploaie și alte mantale,

pelerine și cape pentru femei sau fete, jachete și blazere

din lână, bumbac sau fibre sintetice (altele decât parka)

(din categoria 21)

0,84 1190

62021100 ex62021210 ex62021290 ex62021310

ex62021390 62043100 62043290 62043390 62043919

62103000

188

16 Costume pentru bărbați și băieți, altele decât tricotate sau

croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv

costume de schi; treninguri bărbătești cu căptușeală, cu

înveliș exterior din același material, din bumbac sau fibre

sintetice

0,80 1250

62031100 62031200 62031910 62031930 62032280

62032380 62032918 62032930 62113231 62113331

17 Jachete și blazere pentru bărbați sau băieți, altele decât

tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice

1,43 700

62033100 62033290 62033390 62033919

18 Jachete și sacouri, slipuri, indispensabili, cămăși de

noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole

similare pentru bărbați și băieți, altele decât cele tricotate

și croșetate

62071100 62071900 62072100 62072200 62072900

62079100 62079910 62079990

Flanele pentru femei sau fete, alte veste, chiloți-slip, jupe,

șorturi, chiloți, cămăși de noapte, pijamale, neglijeuri,

halate de baie, halate de casă și articole similare, altele

decât tricotate sau croșetate

62081100 62081900 62082100 62082200 62082900

62089100 62089200 62089900 ex62121010 ex96190059

189

19 Batiste, altele decât tricotate sau croșetate 59 17

62132000 ex62139000

21 Canadiene; hanorace, fâșuri, jachete până la talie și

articole similare, altele decât tricotate sau croșetate, din

lână, bumbac sau fibre sintetice; partea superioară a

costumelor de sport cu căptușeală, altele decât cele din

categoriile 16 sau 29, din bumbac sau din fibre artificiale

2,3 435

ex62011210 ex62011290 ex62011310 ex62011390

62019100 62019200 62019300 ex62021210 ex62021290

ex62021310 ex62021390 62029100 62029200 62029300

62113241 62113341 62114241 62114341

24 Cămăși de noapte pentru bărbați și băieți, pijamale, halate

de baie, halate de casă și articole similare, tricotate sau

croșetate

3,9 257

61072100 61072200 61072900 61079100 ex61079900

Cămăși de noapte pentru femei și fete, pijamale,

neglijeuri, halate de baie, halate de casă și articole

similare, tricotate sau croșetate

61083100 61083200 61083900 61089100 61089200

ex61089900

190

26 Rochii pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau fibre

sintetice

3,1 323

61044100 61044200 61044300 61044400 62044100

62044200 62044300 62044400

27 Fuste, inclusiv fuste-pantalon, pentru femei și fete 2,6 385

61045100 61045200 61045300 61045900 62045100

62045200 62045300 62045910

28 Pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurți și șorturi

(altele decât cele pentru baie), tricotate sau croșetate, din

lână, bumbac sau din fibre sintetice

1,61 620

61034100 61034200 61034300 ex61034900 61046100

61046200 61046300 ex61046900

29 Costume și compleuri pentru femei sau fete, altele decât

tricotate sau croșetate, din bumbac sau fibre sintetice,

exclusiv costume de schi; treninguri pentru femei cu

căptușeală, cu material exterior din aceeași țesătură, din

bumbac sau fibre sintetice

1,37 730

62041100 62041200 62041300 62041910 62042100

62042280 62042380 62042918 62114231 62114331

191

31 Sutiene, țesute, tricotate sau croșetate 18,2 55

ex62121010 62121090

68 Îmbrăcăminte pentru nou-născuți și accesorii

vestimentare, mai puțin mănuși, mănuși fără degete și

mănuși cu un deget din categoriile 10 și 87, ciorapi lungi,

șosete scurte și șosete pentru nou-născuți, altele decât

tricotate sau croșetate, din categoria 88

61119019 61112090 61113090 ex61119090 ex62099010

ex62092000 ex62093000 ex62099090 ex96190051

ex96190059

73 Treninguri, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau

din fibre sintetice

1,67 600

61121100 61121200 61121900

76 Salopete profesionale pentru bărbați sau băieți, altele

decât tricotate sau croșetate

62032210 62032310 62032911 62033210 62033310

62033911 62034211 62034251 62034311 62034331

62034911 62034931 62113210 62113310

Șorțuri și salopete pentru femei sau fete și alte salopete

profesionale, altele decât tricotate sau croșetate

62042210 62042310 62042911 62043210 62043310

62043911 62046211 62046251 62046311 62046331

62046911 62046931 62114210 62114310

192

77 Combinezoane și costume de schi, altele decât cele

tricotate sau croșetate

ex62112000

78 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau

croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte de la

categoriile 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 26, 27, 29, 68,

72, 76 și 77

62034130 62034259 62034339 62034939 62046185

62046259 62046290 62046339 62046390 62046939

62046950 62104000 62105000 62113290 62113390

ex62113900 62114290 62114390 ex62114900

ex96190059

83 Paltoane, jachete, blazere și alte articole de îmbrăcăminte,

inclusiv combinezoane și costume de schi, tricotate sau

croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte

enumerate la categoriile 4, 5, 7, 13, 24, 26, 27, 28, 68, 69,

72, 73, 74, 75

ex61019020 61012010 61013010 61021010 61022010

61023010 61033100 61033200 61033300 ex61033900

61043100 61043200 61043300 ex61043900 61122000

61130090 61142000 61143000 ex61149000 ex96190051

193

GRUPA III

А

33 Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi

sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o

lățime de sub 3 m

54072011

Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea

mărfurilor, altele decât cele tricotate sau croșetate,

obținute din benzi sau forme similare

63053219 63053390

34 Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi

sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o

lățime de minimum 3 m

54072019

35 Țesături din filamente sintetice, altele decât cele pentru

anvelope pneumatice de la categoria 114

54071000 54072090 54073000 54074100 54074200

54074300 54074400 54075100 54075200 54075300

54075400 54076110 54076130 54076150 54076190

54076910 54076990 54077100 54077200 54077300

54077400 54078100 54078200 54078300 54078400

54079100 54079200 54079300 54079400 ex58110000

ex59050070

194


ex54071000 ex54072090 ex54073000 54074200

54074300 54074400 54075200 54075300 54075400

54076130 54076150 54076190 54076990 54077200

54077300 54077400 54078200 54078300 54078400

54079200 54079300 54079400 ex58110000 ex59050070

36 Țesături din filamente artificiale, altele decât cele pentru

anvelope pneumatice de la categoria 114

54081000 54082100 54082210 54082290 54082300

54082400 54083100 54083200 54083300 54083400

ex58110000 ex59050070


ex54081000 54082210 54082290 54082300 54082400

54083200 54083300 54083400 ex58110000 ex59050070

195

37 Țesături din fibre artificiale discontinue

55161100 55161200 55161300 55161400 55162100

55162200 55162310 55162390 55162400 55163100

55163200 55163300 55163400 55164100 55164200

55164300 55164400 55169100 55169200 55169300

55169400 ex58030090 ex59050070


55161200 55161300 55161400 55162200 55162310

55162390 55162400 55163200 55163300 55163400

55164200 55164300 55164400 55169200 55169300

55169400 ex58030090 ex59050070

38 A Materiale sintetice tricotate sau croșetate, pentru perdele și

perdele-rețea (perdele-tul)

60053110 60053210 60053310 60053410 60063110

60063210 60063310 60063410

38 B Perdele-rețea (perdele-tul), altele decât cele tricotate sau

croșetate

ex63039100 ex63039290 ex63039990

196

40 Perdele (inclusiv draperii, storuri de interior, draperii și

cuverturi de pat și alte articole pentru mobilier), altele

decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din

fibre sintetice

ex63039100 ex63039290 ex63039990 63041910

ex63041990 63049200 ex63049300 ex63049900

41 Fire din filamente sintetice continue, necondiționate

pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele

netexturate, simple, nerăsucite sau având maximum 50

răsuciri/m

54011012 54011014 54011016 54011018 54021100

54021900 54022000 54023100 54023200 54023300

54023400 54023900 54024400 54024800 54024900

54025100 54025200 54025910 54025990 54026100

54026200 54026910 54026990 ex56049010 ex56049090

42 Fire din fibre sintetice continue, necondiționate pentru

vânzarea cu amănuntul

54012010

Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale,

necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât

firele simple de vâscoză nerăsucite sau având maximum

250 de răsuciri/m și firele simple netexturate din acetat de

celuloză

54031000 54033200 ex54033300 54033900 54034100

54034200 54034900 ex56049010

197

43 Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale, fire

din bumbac necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

52042000 52071000 52079000 54011090 54012090

54060000 55082090 55113000

46 Lână de oaie sau miel cardată sau dărăcită sau alt păr fin

de animale

51051000 51052100 51052900 51053100 51053900

47 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau de păr animal fin

dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

51061010 51061090 51062010 51062091 51062099

51081010 51081090

48 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de

origine animală dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu

amănuntul, nedestinate vânzării cu amănuntul

51071010 51071090 51072010 51072030 51072051

51072059 51072091 51072099 51082010 51082090

198

49 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de

origine animală dărăcit, condiționate pentru vânzarea cu

amănuntul

51091010 51091090 51099000

50 Țesături din lână de oaie sau miel sau alt păr fin de origine

animală

51111100 51111900 51112000 51113010 51113080

51119010 51119091 51119098 51121100 51121900

51122000 51123010 51123080 51129010 51129091

51129098

51 Bumbac, cardat sau pieptănat

52030000

53 Țesături tip gazeu din bumbac

58030010

54 Fibre sintetice discontinue, inclusiv din deșeuri, cardate,

pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare

55070000

199

55 Fibre sintetice discontinue, inclusiv deșeuri, cardate sau

pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare

55061000 55062000 55063000 55069000

56 Fire din fibre sintetice discontinue (inclusiv din deșeuri),

condiționate pentru vânzarea cu amănuntul

55081090 55111000 55112000

58 Covoare, covorașe și carpete cu puncte înnodate (lucrate

manual sau nu)

57011010 57011090 57019010 57019090

59 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale

textile, altele decât covoarele din categoria 58

57021000 57023110 57023180 57023210 57023290

ex57023900 57024110 57024190 57024210 57024290

ex57024900 57025010 57025031 57025039 ex57025090

57029100 57029210 57029290 ex57029900 57031000

57032012 57032018 57032092 57032098 57033012

57033018 57033082 57033088 57039020 57039080

57041000 57049000 57050030 ex57050080

200

60 Tapiserii țesute manual (de tip Gobelins, Flandres,

Aubusson, Beauvais și similare) și tapiserii cu acul (de

exemplu, cu punct mic, cu cruciulițe etc.), cusute manual

pe gherghef și similare

58050000

61 Țesături înguste, țesături înguste (bolduc) cu urzeală și

fără bătătură, asamblate cu adeziv, altele decât etichete și

articole similare din categoria 62

Țesături elastice și ornamente (netricotate sau croșetate),

din materiale textile asamblate din fir de cauciuc

ex58061000 58062000 58063100 58063210 58063290

58063900 58064000

201

62 Fir tip „chenille” (inclusiv fir pufos tip „chenille”), firet

(altul decât firet metalizat sau din păr de cal)

56060091 56060099

Tuluri, alte pânze tip tul și țesături cu ochiuri înnodate;

exclusiv țesături tricotate sau croșetate, dantele executate

mecanic sau manual sub formă de bucăți, benzi sau cu

motive decorative

58041010 58041090 58042110 58042190 58042910

58042990 58043000

Etichete, ecusoane, alte articole din materiale textile

similare, nebrodate sub formă de bucăți trese sau tăiate

sub formă de bucăți țesute

58071010 58071090

Șnururi și borduri decorative în bucăți; ciucuri, pompoane

și articole similare

58081000 58089000

Broderii sub formă de bucăți, benzi sau motive decorative

58101010 58101090 58109110 58109190 58109210

58109290 58109910 58109990

202

63 Țesături tricotate sau croșetate din fibre sintetice

conținând 5 % sau mai mult din greutate fir elastometric și

țesături tricotate sau croșetate conținând 5 % sau mai mult

din greutate fir cauciucat

59069100 ex60024000 60029000 ex60041000 60049000

Dantele Raschel și materiale așa-zise cu „păr lung” din

fibre sintetice

ex60011000 60033010 60053150 60053250 60053350

60053450

65 Materiale tricotate sau croșetate, altele decât cele de la

categoriile 38 A și 63, din lână, bumbac sau fibre sintetice

56060010 ex60011000 60012100 60012200 ex60012900

60019100 60019200 ex60019900 ex60024000 60031000

60032000 60033090 60034000 ex60041000 60059010

60052100 60052200 60052300 60052400 60053190

60053290 60053390 60053490 60054100 60054200

60054300 60054400 60061000 60062100 60062200

60062300 60062400 60063190 60063290 60063390

60063490 60064100 60064200 60064300 60064400

203

66 Cuverturi și pleduri de voiaj, altele decât cele tricotate sau

croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice

63011000 63012090 63013090 ex63014090 ex63019090

GRUPA III

B

10 Mănuși cu degete, mănuși cu un deget și mănuși fără

degete, tricotate sau croșetate

17 perechi 59

61119011 61112010 61113010 ex61119090 61161020

61161080 61169100 61169200 61169300 61169900

67 Accesorii tricotate sau croșetate pentru îmbrăcăminte,

altele decât cele pentru nou-născuți; textile de uz casnic de

toate tipurile, tricotate sau croșetate; perdele (inclusiv

draperii) și transperante, draperii și cuverturi de pat și alte

articole de amenajări interioare tricotate sau croșetate;

pături și carpete de voaiaj, tricotate sau croșetate, alte

articole tricotate sau croșetate, inclusiv părți de articole de

îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte

58079090 61130010 61171000 61178010 61178080

61179000 63012010 63013010 63014010 63019010

63021000 63024000 ex63026000 63031200 63031900

63041100 63049100 ex63052000 63053211 ex63053290

63053310 ex63053900 ex63059000 63071010 63079010

96190041 ex96190051

204

67 a) Dintre care: saci și pungi pentru ambalaj, făcute din fâșie

de polietilenă sau polipropilenă

63053211 63053310

69 Combinezoane și jupe pentru femei sau fete, tricotate sau

croșetate

7,8 128

61081100 61081900

70 Ciorapi de damă și colanți din fibre sintetice, având

finețea firului simplu sub 67 decitex (6,7 tex)

30,4 perechi 33

ex61151090 61152100 61153019

Ciorapi pentru femei din fibre sintetice

ex61151090 61159691

72 Costume de baie din lână, bumbac sau din fibre sintetice 9,7 103

61123110 61123190 61123910 61123990 61124110

61124190 61124910 61124990 62111100 62111200

205

74 Costume și compleuri pentru femei și fete, tricotate sau

croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv

costume de schi

1,54 650

61041300 61041920 ex61041990 61042200 61042300

61042910 ex61042990

75 Costume pentru bărbați sau băieți tricotate sau croșetate,

din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de

schi

0,80 1250

61031010 61031090 61032200 61032300 61032900

84 Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete și articole

similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din

bumbac, lână sau fibre sintetice

62142000 62143000 62144000 ex62149000

85 Cravate, papioane și fulare-cravată, altele decât cele

tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre

sintetice

17,9 56

62152000 62159000

206

86 Corsete, brâuri-chilot, cingători, portjartiere, bretele,

jartiere și articole similare și părțile lor, tricotate sau

croșetate sau nu

8,8 114

62122000 62123000 62129000

87 Mănuși, mitene și mănuși cu un deget altele decât tricotate

sau croșetate

ex62099010 ex62092000 ex62093000 ex62099090

62160000

88 Dresuri, șosete și șosete scurte netricotate sau croșetate;

alte accesorii de îmbrăcăminte, părți din articole de

îmbrăcăminte sau accesorii, altele decât pentru nou-

născuți, altele decât tricotate sau croșetate

ex62099010 ex62092000 ex62093000 ex62099090

62171000 62179000

90 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, din fibre

sintetice

56074100 56074911 56074919 56074990 56075011

56075019 56075030 56075090

207

91 Corturi

63062200 63062900

93 Saci și pungi, de tipul celor folosite pentru împachetarea

bunurilor, din țesătură, altele decât cele confecționate din

benzi de polietilenă sau polipropilenă

ex63052000 ex63053290 ex63053900

94 Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre

textile cu o lungime de maximum 5 mm (fire tunse de pe

postav), noduri și nopeuri (butoni) din materiale textile

56012110 56012190 56012210 56012290 56012900

56013000 96190031 96190039

95 Pâsle și articole din pâslă, chiar impregnate sau îmbrăcate,

altele decât acoperitoare de podea

56021019 56021031 ex56021038 56021090 56022100

ex56022900 56029000 ex58079010 ex59050070

62101010 63079091

208

96 Materiale nețesute și articole din materiale nețesute,

impregnate sau nu, îmbrăcate, acoperite sau stratificate

56031110 56031190 56031210 56031290 56031310

56031390 56031410 56031490 56039110 56039190

56039210 56039290 56039310 56039390 56039410

56039490 ex58079010 ex59050070 62101092 62101098

ex63014090 ex63019090 63022210 63023210 63025310

63029310 63039210 63039910 ex63041990 ex63049300

ex63049900 ex63053290 ex63053900 63071030

63079092 ex63079098 96190049 ex96190059

97 Plase cu ochiuri înnodate, din sfori, corzi sau frânghii

plase pentru pescuit, confecționate din fir, sfoară, frânghie

sau cablu

56081120 56081180 56081911 56081919 56081930

56081990 56089000

98 Articole realizate din fire, sfori, frânghii, cabluri și corzi,

cu excepția materialelor textile, a articolelor din materiale

textile și a articolelor de la categoria 97

56090000 59050010

209

99 Materiale textile cu strat de acoperire din cauciuc sau

substanțe amilacee, de tipul celor utilizate la coperți

exterioare pentru cărți și altele de acest fel; pânze de calc

sau transparente pentru desen; pânze pregătite pentru

pictură; vatir și țesături similare de tipul celor utilizate

pentru confecționarea pălăriilor

59011000 59019000

Linoleum, decupat sau nu; articole de acoperit podeaua

constând dintr-un material de îmbrăcare sau de acoperire

aplicat pe suport textil, decupate sau nu

59041000 59049000

Țesuturi cauciucate, altele decât tricotate sau croșetate, cu

excepția celor pentru anvelope pneumatice

59061000 59069910 59069990

Alte țesături impregnate sau îmbrăcate; pânze pictate

pentru decoruri de teatru, decoruri de ateliere sau utilizări

similare, altele decât cele de la categoria 100

59070000

210

100 Țesături impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu derivați

din celuloză sau din alte materiale plastice artificiale și

țesături stratificate cu aceleași materiale

59031010 59031090 59032010 59032090 59039010

59039091 59039099

101 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele

decât cele din fibre sintetice

ex56079090

109 Prelate, vele pentru ambarcațiuni și storuri de exterior

63061200 63061900 63063000

110 Saltele pneumatice, țesute

63064000

111 Articole de camping, țesute, altele decât saltele

pneumatice și corturi

63069000

211

112 Alte articole confecționate, țesute, cu excepția celor de la

categoriile 113 și 114

63072000 ex63079098

113 Pânze groase pentru spălat podeaua, cârpe pentru vase și

pentru șters praful, altele decât cele tricotate sau croșetate

63071090

114 Țesături și articole de uz tehnic

59021010 59021090 59022010 59022090 59029010

59029090 59080000 59090010 59090090 59100000

59111000 ex59112000 59113111 59113119 59113190

59113211 59113219 59113290 59114000 59119010

59119090

GRUPA IV

115 Fire din in sau din ramie

53061010 53061030 53061050 53061090 53062010

53062090 53089012 53089019

212

117 Țesături din in sau din ramie

53091110 53091190 53091900 53092100 53092900

53110010 ex58030090 59050030

118 Garnitură de masă, de toaletă și de bucătărie din in sau

ramie, alta decât cea tricotată sau croșetată

63022910 63023920 63025910 ex63025990 63029910

ex63029990

120 Perdele (inclusiv draperii), transperante, perdele și

cuverturi de pat și alte articole de amenajări interioare,

netricotate sau croșetate, din in sau ramie

ex63039990 63041930 ex63049900

121 Sfori, corzi și frânghii, împletite sau nu, din in sau ramie

ex56079090

122 Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea

mărfurilor, uzați, din in, alții decât cei tricotați sau

croșetați

ex63059000

213

123 Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „chenille”,

din in sau ramie, cu excepția panglicilor din catifea

58019010 ex58019090

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și voalete și articole

similare, din in sau ramie, altele decât cele tricotate sau

croșetate

ex62149000

GRUPA V

124 Fibre sintetice scurte

55011000 55012000 55013000 55014000 55019000

55031100 55031900 55032000 55033000 55034000

55039000 55051010 55051030 55051050 55051070

55051090

125 A Fire sintetice de filament (continuu), necondiționate

pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din

categoria 41

54024500 54024600 54024700

214

125 B Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare)

și imitație catgut din materiale sintetice

54041100 54041200 54041900 54049010 54049090

ex56049010 ex56049090

126 Fibre artificiale discontinue

55020010 55020040 55020080 55041000 55049000

55052000

127 A Fire din filamente artificiale (continue), necondiționate

pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din

categoria 42

54033100 ex54033200 ex54033300

127 B Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare)

și imitație catgut din materiale textile sintetice

54050000 ex56049090

128 Păr grosier, pieptănat sau cardat

51054000

215

129 Fire din păr grosier de origine animală sau din păr de cal

51100000

130 A Fir de mătase, altul decât cel tors din resturi de mătase

50040010 50040090 50060010

130 B Fire de mătase, altele decât cele din categoria 130 A;

catgut de viermi de mătase

50050010 50050090 50060090 ex56049090

131 Fire din alte fibre textile vegetale

53089090

132 Fire din hârtie

53089050

133 Fire din cânepă

53082010 53082090

216

134 Fire metalizate

56050000

135 Țesături țesute din păr aspru de origine animală sau păr de

cal

51130000

136 Țesături din mătase sau din deșeuri de mătase

50071000 50072011 50072019 50072021 50072031

50072039 50072041 50072051 50072059 50072061

50072069 50072071 50079010 50079030 50079050

50079090 58030030 ex59050090 ex59112000

137 Țesături plușate și țesături tip „chenille” și țesături înguste

de mătase sau de resturi de mătase

ex58019090 ex58061000

138 Țesături țesute din fibră de hârtie și alte fibre textile, altele

decât ramia

53110090 ex59050090

217

139 Țesături țesute din fir metalic sau metalizat

58090000

140 Țesături textile tricotate sau croșetate, altele decât lână sau

păr fin de origine animală, bumbac sau fibre sintetice

ex60011000 ex60012900 ex60019900 60039000

60059090 60069000

141 Pături și pleduri de voiaj din material textil, altul decât

lână sau păr fin de origine animală, bumbac sau fibre

sintetice

ex63019090

142 Covoare și alte țesături textile pentru podele din sisal sau

alte fibre din familia Agave sau din cânepă de Manila

ex57023900 ex57024900 ex57025090 ex57029900

ex57050080

218

144 Pâslă din păr aspru de origine animală

ex56021038 ex56022900

145 Sfoară, corzi, frânghie și cabluri împletite sau nu, din

cânepă comună sau cânepă de Manila

ex56079020 ex56079090

146 A Sfoară pentru legat sau îmbalotat pentru mașini agricole,

din sisal sau alte fibre din familia Agave

ex56072100

146 B Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, din sisal sau alte fibre din

familia Agave, altele decât produsele din categoria 146 A

ex56072100 56072900

146 C Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau răsucite, din

iută sau alte fibre textile de bast din categoria nr. 5303

ex56079020

219

147 Resturi de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru

filat), resturi de tort și destrămătură, altele decât cardate

sau dărăcite

ex50030000

148 A Fire de iută sau de alte fibre textile de bast din categoria

nr. 5303

53071000 53072000

148 B Fire din nucă de cocos

53081000

149 Țesături țesute din iută sau din alte fibre textile de bast cu

lățime de cel puțin 150 cm

53101090 ex53109000

150 Materiale țesute din iută sau din alte fibre textile de bast

cu lățime nu mai mare de 150 cm; saci și pungi pentru

ambalaj din iută sau alte fibre textile de bast, altfel decât

uzate

53101010 ex53109000 59050050 63051090

220

151 A Acoperitoare de podea din fibre de nuci de cocos

57022000

151 B Covoare și alte carpete din iută sau din alte fibre textile de

bast, altfel decât scămoșate

ex57023900 ex57024900 ex57025090 ex57029900

152 Postav realizat în război cu ace, din iută sau din alte fibre

textile de bast, neimpregnat sau acoperit, altul decât

pentru acoperit podeaua

56021011

153 Saci și pungi pentru ambalaj, din iută sau alte fibre textile

de bast din categoria nr. 5303

63051010

221

154 Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire

50010000

Mătase brută (nerăsucită)

50020000

Resturi de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru

filat), resturi de fire și material fibros garnetat, necardat

sau dărăcit

ex50030000

Lână necardată sau dărăcită

51011100 51011900 51012100 51012900 51013000

Păr fin sau grosier de origine animală, necardat și

nepieptănat

51021100 51021910 51021930 51021940 51021990

51022000

Deșeuri de lână sau de păr fin sau grosier de origine

animală, inclusiv deșeuri de fire, cu excepția destrămăturii

51031010 51031090 51032000 51033000

222

Destrămătură din lână sau păr fin sau aspru de origine

animală

51040000

In, brut sau prelucrat, dar nefilat: câlți și resturi din in

(inclusiv resturi din fire și destrămătură)

53011000 53012100 53012900 53013000

Ramie și alte fibre textile vegetale brute sau prelucrate,

dar nefilate: câlți și resturi, altele decât fibră de cocos și

cânepă comună

53050000

Bumbac, necardat sau dărăcit

52010010 52010090

Resturi de bumbac (inclusiv resturi de tort și

destrămătură)

52021000 52029100 52029900

223

Cânepă (Cannabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar

nefilată: câlți și resturi din cânepă (inclusiv resturi din fire

și destrămătură)

53021000 53029000

Cânepă de Manila (Manila hemp sau Musa Textilis Nee),

brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și resturi de cânepă

(inclusiv resturi de fire și material fibros garnetat)

53050000

Iută și alte fibre textile de bast (exclusiv in, cânepă și

ramie), brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și resturi de

iută sau alte fibre textile din bast (inclusiv resturi de fire și

destrămătură)

53031000 53039000

Alte fibre textile vegetale, brute sau prelucrate, dar

nefilate: câlți și resturi de asemenea fibre (inclusiv resturi

de fire și material fibros garnetat)

53050000

224

156 Bluze și pulovere pentru femei și fete, tricotate sau

croșetate din mătase sau resturi de mătase

61069030 ex61109090

157 Articole de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, altele

decât cele din categoriile 1-123 și 156

ex61019020 ex61019080 61029010 61029090

ex61033900 ex61034900 ex61041990 ex61042990

ex61043900 61044900 ex61046900 61059090 61069050

61069090 ex61079900 ex61089900 61099090 61109010

ex61109090 ex61119090 ex61149000

159 Rochii, bluze și cămăși-bluze, netricotate sau croșetate, de

mătase sau resturi de mătase

62044910 62061000

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și alte articole

similare, netricotate sau croșetate, din mătase sau resturi

de mătase

62141000

Cravate, papioane și fulare-cravată din mătase sau deșeuri

de mătase

62151000

225

160 Batiste de mătase sau resturi de mătase

ex62139000

161 Articole de îmbrăcăminte netricotate sau necroșetate,

altele decât cele din categoriile 1-123 și 159

62011900 62019900 62021900 62029900 62031990

62032990 62033990 62034990 62041990 62042990

62043990 62044990 62045990 62046990 62059010

ex62059080 62069010 62069090 ex62112000

ex62113900 ex62114900 ex96190059

163 Tifon și articole din tifon, preambalate sau

ambalate pentru vânzarea cu amănuntul

3005 90 31

226

B. ALTE PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1)

Codurile NC

300590

39211200

ex392113

ex39219060

42021219

42021250

42021291

42021299

42022210

42022290

42023210

42023290

42029211

42029215

42029219

227

42029291

42029298

56041000

63090000

63101000

63109000

ex640520

ex640610

ex640690

ex65010000

ex65020000

ex65040000

ex650500

ex650699

66011000

66019100

660199

66019990

228

70191100

70191200

ex701919

87082110

87082190

88040000

ex91139000

ex940490

ex961210

_____________

229

ANEXA II

LISTA ȚĂRILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2

Belarus

Coreea de Nord

_____________

230

ANEXA III

Limite cantitative la nivelul Uniunii anuale menționate la articolul 3 alineatul (1)

Belarus

Categorie Unitate Cantitate

Grupa IA 1 tone 1586

2 tone 6643

3 tone 242

Grupa IB 4 1000 de bucăți 1839

5 1000 de bucăți 1105

6 1000 de bucăți 1705

7 1000 de bucăți 1377

8 1000 de bucăți 1160

Grupa IIA 20 tone 329

22 tone 524

231

Grupa IIB 15 1000 de bucăți 1726

21 1000 de bucăți 930

24 1000 de bucăți 844

26/27 1000 de bucăți 1117

29 1000 de bucăți 468

73 1000 de bucăți 329

Grupa IIIB 67 tone 359

Grupa IV 115 tone 420

117 tone 2312

118 tone 471

232

Coreea de Nord


1 tone 128

2 tone 153

3 tone 117

4 1000 bucăți 289

5 1000 bucăți 189

6 1000 bucăți 218

7 1000 bucăți 101

8 1000 bucăți 302

9 tone 71

12 1000 perechi 1308

233

13 1000 bucăți 1509

14 1000 bucăți 154

15 1000 bucăți 175

16 1000 bucăți 88

17 1000 bucăți 61

18 tone 61

19 1000 bucăți 411

20 tone 142

21 1000 bucăți 3416

24 1000 bucăți 263

26 1000 bucăți 176

27 1000 bucăți 289

234

28 1000 bucăți 286

29 1000 bucăți 120

31 1000 bucăți 293

36 tone 96

37 tone 394

39 tone 51

59 tone 466

61 tone 40

68 tone 120

69 1000 bucăți 184

70 1000 bucăți 270

235

73 1000 bucăți 149

74 1000 bucăți 133

75 1000 bucăți 39

76 tone 120

77 tone 14

78 tone 184

83 tone 54

87 tone 8

109 tone 11

117 tone 52

118 tone 23

142 tone 10

151A tone 10

151B tone 10

161 tone 152

_____________

236

ANEXA IV

menționată la articolul 3 alineatul (3)

(Descrierea produselor din categoriile enunțate în prezenta anexă se găsește în secțiunea A

a anexei I

Coreea de Nord

Categorii: 10, 22, 23, 32, 33, 34, 35, 38, 40, 41, 42, 49, 50, 53, 54, 55, 58, 62, 63, 65, 66, 67, 72,

84, 85, 86, 88, 90, 91, 93, 97, 99, 100, 101, 111, 112, 113, 114, 120, 121, 122, 123, 124,

130, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 140, 141, 145, 146A, 146B, 146C, 149, 150, 153,

156, 157, 159, 160.

_____________

237

ANEXA V

PERFECȚIONARE PASIVĂ

Limitele anuale la nivelul Uniunii menționate la articolul 4

Belarus


4 1000 de bucăți 6610

5 1000 de bucăți 9215

6 1000 de bucăți 12290

7 1000 de bucăți 9225

8 1000 de bucăți 3140

15 1000 de bucăți 5387

21 1000 de bucăți 3584

24 1000 de bucăți 922

26/27 1000 de bucăți 4492

29 1000 de bucăți 1820

73 1000 de bucăți 6979

_____________

238

ANEXA VI

Lista mențiunilor care trebuie incluse în rubricile documentului de supraveghere

239

DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE

1. Destinatar (numele, adresa completă, tara, numărul TVA)

2. Numărul de eliberare

3. Locul și data prevăzute pentru efectuarea importului

4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa şi numărul de telefon)

5. Declarantul/reprezentantul, după caz (numele şi adresa completă)

6. Ţara de origine/codul ţării

7. Ţara de expediere/codul ţării

8. Ultima zi de valabilitate

9. Descrierea mărfurilor

10. Codul NC i categoria textilelor

11. Cantitatea exprimată în kilograme (masă netă) sau în unităţi suplimentare

12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera Uniunii, în EUR

13. Menţiuni suplimentare

14. Viza autorităţii competente

Locul şi data

(semnătura) (ştampi1a)

Original pentru destinatar

Exemplar pentru autoritatea competentă

240

UNIUNEA EUROPEANĂ DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE

1 1. Destinatar

(numele, adresa completă, ţara şi numărul TVA)


OR

IGIN

AL

PE

NT

RU

DE

ST

INA

TA

R

3. Locul şi data prevăzute pentru efectuarea importului

4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa

şi numărul de telefon)

5. Declarantul/ reprezentantul după caz

(numele, adresa completă)

6. Ţara de origine Codul ţării

7. Ţara de expediere Codul ţării


1

9. Descrierea mărfurilor 10. Codul (NC) şi categoria mărfurilor

11. Cantitatea exprimată în kilograme

(masa netă) sau într-o unitate

suplimentară

12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera

Uniunii, în EUR



Data: …………………………………………..

Locul: ……………………………………. (Semnătura) (Ştampilă)

241

15. IMPUTĂRI

Se indică în partea 1 a coloanei 17 cantitatea disponibilă, iar în partea a 2-a, cantitatea indicată.

16. Cantitatea netă (masa netă sau altă unitate de

măsură cu menţionarea unităţii)

19. Documentul vamal

(modelul şi numărul) sau

numărul extrasului şi

data imputării

20. Numele, statul membru,

semnătura şi ştampila

autorităţii care

efectuează imputarea

17. În cifre 18. În litere pentru cantitatea

imputată

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

Eventualele extensii se anexează aici.

242

UNIUNEA EUROPEANĂ DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE

2 1. Destinatar

(numele, adresa completă, ţara şi numărul TVA)


OR

IGIN

AL

PE

NT

RU

AU

TO

RIT

AT

EA

CO

MP

ET

EN

TĂ

3. Locul şi data prevăzute pentru efectuarea importului

4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa

şi numărul de telefon)

5. Declarantul/ reprezentantul după caz

(numele, adresa completă)

6. Ţara de origine Codul ţării

7. Ţara de expediere Codul ţării


2

9. Descrierea mărfurilor 10. Codul (NC) şi categoria mărfurilor

11. Cantitatea exprimată în kilograme

(masa netă) sau într-o unitate

suplimentară

12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera

Uniunii, în EUR



Data: …………………………………………..

Locul: ……………………………………. (Semnătura) (Ştampilă)

243

15. IMPUTĂRI

Se indică în partea 1 a coloanei 17 cantitatea disponibilă, iar în partea a 2-a, cantitatea indicată.

16. Cantitatea netă (masa netă sau altă unitate de

măsură cu indicarea unităţii)

19. Documentul vamal

(modelul şi numărul) sau

numărul extrasului şi data

imputării

20. Numele, statul membru,

semnătura şi ştampila

autorităţii care efectuează

imputarea

17. În cifre 18. În litere pentru cantitatea

imputată

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

Eventualele extensii se anexează aici

__________

244

ANEXA VII

Regulamentul abrogat și modificările sale ulterioare


(JO L 67, 10.3.1994, p. 1)

Regulamentul (CE) nr. 1470/94 al Comisiei

(JO L 159, 28.6.1994, p. 14)

Numai articolul 2


(JO L 183, 19.7.1994, p. 9)

Numai articolul 2

Regulamentul (CE) Nr. 2612/94 al Comisiei

(JO L 279, 28.10.1994, p. 7)

Numai articolul 2


(JO L 297, 18.11.1994, p. 6)


(JO L 315, 8.12.1994, p. 2)

Numai articolul 2

▌

245


(JO L 128, 13.6.1995, p. 1)


(JO L 79, 29.3.1996, p. 1)


(JO L 188, 27.7.1996, p. 4)

Numai articolul 2


(JO L 255, 9.10.1996, p. 4)


(JO L 199, 26.7.1997, p. 6)


(JO L 307, 2.12.1999, p. 14)


(JO L 2, 5.1.2000, p. 51)


(JO L 333, 29.12.2000, p. 60)

246


(JO L 303, 20.11.2001, p. 17)


(JO L 146, 4.6.2002, p. 1)


(JO L 192, 20.7.2002, p. 1)


(JO L 204, 13.8.2003, p. 3)


(JO L 212, 22.8.2003, p. 46)


(JO L 342, 30.12.2003, p. 21)


(JO L 326, 29.10.2004, p. 25)


(JO L 162, 23.6.2005, p. 37)

247


(JO L 337, 5.12.2006, p. 12)


(JO L 363, 20.12.2006, p. 1)

Numai punctul 13(2) din anexă


(JO L 311, 29.11.2007, p. 5)

Regulamentul (EU) nr. 1260/2009 al Comisiei

(JO L 338, 19.12.2009, p. 58)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1322/2011 al

Comisiei

(JO L 335, 17.12.2011, p. 42)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1165/2012 al

Comisiei

(JO L 336, 8.12.2012, p. 55)

Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului

(JO L 158, 10.6.2013, p. 1)

Numai punctul16(2) din anexă

Regulamentul (UE) nr. 38/2014 al Parlamentului European și al

Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 52)


_____________

248

ANEXA VIII

TABEL DE CORESPONDENȚĂ



Articolul 2 alineatul (1) teza introductivă Articolul 2 teza introductivă

Articolul 2 alineatul (1) prima liniuță Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 alineatul (1) a doua liniuță Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 alineatul (1) a treia liniuță -

Articolul 2 alineatul (1) a patra liniuță -

Articolul 2 alineatul (2) -


Articolul 9 alineatul (1) Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2) litera (a) Articolul 9 alineatul (2) primul paragraf

249

Articolul 9 alineatul (2)(b) primul paragraf Articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 9 alineatul (2)(b) al doilea paragraf Articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 9 alineatele (3) și (4) Articolul 9 alineatele (3) și (4)


Articolul 23 alineatul (1) Articolul 23



– Article 25

– Article 26

– Article 27

– Article 28

– Article 29


Articolul 25 alineatul (1a) Articolul 30 alineatul (2)





250

Articolul 25b Articolul 32


Articolul 26 alineatul (2) litera (a) teza

introductivă

Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf teza

introductivă

Articolul 26 alineatul (2) litera (a) prima liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (a)

Articolul 26 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (b)

Articolul 26 alineatul (2) litera (a) a treia liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (c)

Articolul 26 alineatul (2) litera (b) Articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf


Articolul 27 -


- Articolul 36

251


Anexa I Anexa I

Anexa II Anexa II

Anexa IIIA -

Anexa IIIB -

Anexa IV Anexa III

Anexa V Anexa IV

Anexa VI Anexa V

Anexa VII Anexa VI

- Anexa VII

- Anexa VIII

_____________

253



P8_TA-PROV(2015)0175

A doua comemorare a prăbușirii clădirii Rana Plaza și situația actuală a

Pactului privind durabilitatea

Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi

ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate

pentru Bangladesh (2015/2589(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh, în special cele din

18 septembrie 20141, 16 ianuarie 2014

2, 21 noiembrie 2013

3 și 14 martie 2013

4,

– având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și

standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale5 și la

responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale6,

– având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica

Populară Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea7,

– având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în

materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din

Bangladesh,

– având în vedere declarația comună a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a

Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a

Comisarului pentru comerț, Cecilia Malmström, a Comisarului pentru ocuparea forței

de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea muncii, Marianne Thyssen, și a

Comisarul pentru cooperare și dezvoltare internațională, Neven Mimica, cu ocazia

comemorării a doi ani de la tragedia de la Rana Plaza,





5 JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.

6 JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.

7 JO L 118, 27.4.2001, p. 48.

254

– având în vedere Declarația ONU de la Johannesburg privind un consum și o producție

sustenabile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice,

– având în vedere Cadrul promoțional al OIM pentru sănătate și siguranță în muncă

(2006, C-187) și Convenția privind sănătatea și securitatea în muncă (1981, C-155),

care nu au fost ratificate de Bangladesh, precum și recomandările conexe (R-197);

având în vedere, de asemenea, Convenția privind inspecția muncii (1947, C-081), la

care Bangladesh este parte semnatară, și recomandările acesteia (R-164),

– având în vedere programul OIM „Better Work” în Bangladesh, lansat în octombrie

2013,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014)

pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681) și rezultatele

consultării publice cu privire la activitatea Comisiei în ceea ce privește direcția ce

urmează să fie luată de politica sa privind responsabilitatea socială a întreprinderilor

(RSI) după 2014,

– având în vedere rezoluțiile sale din 6 februarie 2013 privind ,,Responsabilitatea socială

a întreprinderilor, un comportament responsabil și transparent al întreprinderilor și o

creștere economică durabilăˮ1 și ,,Responsabilitatea socială a întreprinderilor:

promovarea intereselor societății și a unei căi spre o redresare economică sustenabilă și

cuprinzătoareˮ2,

– având în vedere principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și

drepturile omului, care au stabilit un cadru atât pentru guverne, cât și pentru firme în

sensul protejării și respectării drepturilor omului și care au fost aprobate de Consiliul

Drepturile Omului din iunie 2011,

– având în vedere rezoluția CDO (Consiliul pentru Drepturile Omului) adoptată la 26

iunie 2014 prin care se înființează un grup de lucru interguvernamental al cărui mandat

este de a elabora un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu prin care să

se reglementeze activitățile corporațiilor transnaționale,

– având în vedere declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de

muncă,

– având în vedere Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile

omului, munca, mediul și combaterea corupției,

– având în vedere propunerea de regulament a Comisiei de instituire a unui sistem al

Uniunii pentru diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare

(COM(2014)0111), al cărei scop este transpunerea în legislație a Orientărilor OCDE

privind diligența necesară, referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil

în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte și cu risc ridicat,

– având în vedere proiectul de lege (nr. 2578) referitoare la diligența necesară a

societăților mamă și a principalelor societăți contractante adoptat în primă lectură de

Adunarea Națională a Franței, la 30 martie 2015,



255

– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, la 24 aprilie 2013, Rana Plaza, o clădire cu opt etaje din Savar, în afara

orașului Dhaka, în care existau mai multe fabrici de confecții, s-a prăbușit, cauzând

moartea a peste 1 100 de persoane și rănirea a circa 2 500 de persoane; întrucât

prăbușirea clădirii Rana Plaza a fost cel mai grav dezastru industrial ce a avut loc

vreodată în Bangladesh și accidentul, cauzat de deficiențe structurale, cu cel mai mare

număr de morți din istoria modernă;

B. întrucât, la 24 noiembrie 2012, în urma unui incendiu izbucnit la fabrica Tazreen din

cartierul Ashulia din Dhaka, și-au pierdut viața cel puțin 112 persoane; întrucât

incendiile din fabrici, prăbușirea clădirilor și alte accidente legate de sănătatea și

siguranța la locul de muncă nu se limitează doar la sectorul confecțiilor textile din

Bangladesh, ci rămân chestiuni foarte îngrijorătoare și în alte țări în curs de dezvoltare,

dar și în țările cel mai puțin dezvoltate cu un sector al confecțiilor textile puternic

orientat spre export, cum ar fi Pakistan și Cambogia;

C. întrucât, în urma expirării Acordului privind comerțul internațional cu produse textile

(Multi-Fibre Agreement) și având în vedere concentrația mare a forței de muncă în

sectorul confecțiilor, au devenit producători mondiali o serie de țări în curs de

dezvoltare, cum ar fi China, Bangladesh, India și Vietnam; întrucât Bangladeshul se afla

pe locul doi în lume, după China, la exportul de confecții textile, salariile din acest

sector numărându-se printre cele mai scăzute, iar sectorul textilelor asigurând aproape

85% din exporturile acestei țări; întrucât 60% din producția sectorului de confecții era

exportată în UE, aceasta fiind cea mai mare piață de export pentru Bangladesh;

D. întrucât sectorul confecțiilor din Bangladesh are angajați aproximativ 4 milioane de

persoane și oferă indirect mijloace de subzistență pentru nu mai puțin de 40 de milioane

de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din populația Bangladeshului;

întrucât industria confecțiilor a contribuit semnificativ la reducerea sărăciei; întrucât

Bangladeshul a făcut progrese importante în reducerea decalajelor de gen în societate,

îndeplinind cu succes cel de al treilea Obiectiv de dezvoltare al mileniului al ONU

privind egalitatea de gen și întrucât, dintre cei 4 milioane de lucrători din sectorul

confecțiilor, 3,2 milioane sunt femei; întrucât angajarea femeilor a contribuit, în multe

cazuri la capacitarea lor;

E. întrucât reorganizarea acestui sector în jurul modelului bazat pe lanțul valoric integrat a

condus la situația în care se pot asigura comenzi numai prin îmbunătățirea

productivității și reducerea continuă a costurilor de producție, ceea ce plasează forța de

muncă din Bangladesh și din alte țări în curs de dezvoltare într-o poziție deosebit de

vulnerabilă; întrucât în Cambodgia și Sri Lanka, țări în care economia depinde în mare

măsură de sectorul confecțiilor, s-a înregistrat o reducere a salariilor în pofida unei

dezvoltări rapide a infrastructurilor de producție și a unei creșteri rapide a ocupării forței

de muncă; întrucât, în Bangladesh, salariul minim a fost majorat substanțial după

dezastrul de la Rana Plaza, dar încă nu a atins ceea ce este considerat un nivel adecvat

pentru a acoperi nevoile de bază ale lucrătorilor;

F. întrucât, conform diferitelor rapoarte, între 2006 și începutul lui 2013, peste 600 de

lucrători din industria confecțiilor au murit în incendiile produse în fabricile din

Bangladesh și, cu toate acestea, potrivit relatărilor organizațiilor pentru drepturile

256

omului, niciunul dintre proprietarii sau managerii fabricilor nu fost vreodată adus în fața

justiției;

G. întrucât clădirea care s-a prăbușit din cadrul complexului Rana Plaza a fost construită

ilegal și nu îndeplinea normele de siguranță; întrucât, în urma catastrofei, 32 de fabrici

din Bangladesh au fost închise definitiv din cauza unor deficiențe grave de siguranță, iar

alte 26 de fabrici au fost închise parțial; întrucât mai există încă un număr mare de

fabrici ale căror standarde nu se ridică la nivelul prevăzut de lege; întrucât OIM susține

inițiativa guvernului din Bangladesh de a face inspecții privind siguranța structurii, a

instalațiilor electrice și a prevenirii incendiilor în aproximativ 1 800 de fabrici de

confecții, multe dintre acestea fiind transformate în clădiri comerciale sau rezidențiale;

H. întrucât, la 24 aprilie 2013, reprezentanți ai guvernului Bangladeshului, producători

locali de confecții și mărci internaționale de confecții, sindicate locale și internaționale

și ONG-uri internaționale au semnat ,,Înțelegerea privind măsurile practice legate de

plățile pentru victimele accidentului de la Rana Plaza și pentru familiile acestora”

(Fondul fiduciar al donatorilor), pentru a compensa victimele dezastrului și familiile

acestora; întrucât suma stabilită pentru a acoperi toate despăgubirile se ridică la 30 de

milioane de dolari SUA; întrucât, la doi ani de la dezastru, suma totală colectată prin

contribuții voluntare ale firmelor se ridica la aproximativ 27 de milioane USD, fiind

necesare încă trei milioane;

I. întrucât, compensările de natură financiară reprezintă un sprijin economic și, dacă în

acest fond nu se vor colecta sumele necesare, nu va fi posibil să se acopere cheltuielile

medicale ale victimelor care au nevoie de îngrijire medicală de lungă durată; întrucât

Parlamentul și-a exprimat regretul că acordul de compensare voluntară prin intermediul

Fondului fiduciar al donatorilor nu și-a atins obiectivul și a remarcat că un mecanism

obligatoriu ar aduce mai multe beneficii supraviețuitorilor și familiilor victimelor;

J. întrucât, ca urmare a tragediei de la Rana Plaza, a protestelor publice care au urmat și a

apelurilor la acțiune făcute de Parlamentul European, UE a lansat la 8 iulie 2013,

împreună cu guvernul Bangladeshului și cu OIM, „Pactul de sustenabilitate pentru

îmbunătățirea continuă a drepturilor lucrătorilor și a siguranței în fabricile din industria

confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh” (Pactul de sustenabilitate), prin care

Bangladeshul s-a angajat să adopte măsuri pentru a îmbunătăți standardele în domeniul

muncii și condițiile de muncă din sectorul confecțiilor de pe teritoriul său;

K. întrucât, înainte de producerea accidentului, în Bangladesh existau 92 de inspectori care

controlau aproximativ 5 000 de fabrici de confecții și alte sectoare din țară; întrucât

guvernul Bangladeshului s-a angajat să mai recruteze încă 200 de inspectori până la

sfârșitul lui 2013;

L. întrucât prima revizuire a Pactului s-a realizat în octombrie 2014 și, potrivit acesteia,

deși s-au înregistrat progrese însemnate, guvernul Bangladeshului trebuie să adopte

măsuri semnificative suplimentare, îndeosebi cu privire la îmbunătățirea și aplicarea

legislației muncii, îmbunătățirea drepturilor în domeniul muncii din zonele industriale

de export și angajarea mai multor inspectori de muncă; întrucât cea de-a doua revizuire

a Pactului va avea loc în toamna anului 2015;

M. întrucât Legea muncii din Bangladesh a fost modificată în iulie 2013; întrucât, deși

conține o serie de reforme pozitive cum ar fi în domeniul siguranței și sănătății la locul

257

de muncă, legea este încă mult sub standardele internaționale cu privire la libertatea de

asociere și la negocierea colectivă, așa cum a subliniat Comitetul de experți al OIM în

observațiile sale cu privire la Convențiile 87 și 98, această lege incluzând limitări ale

dreptului de a alege reprezentanți în deplină libertate, numeroase limitări ale dreptului la

grevă și puteri extinse ale administrației de a anula înregistrarea sindicatelor, și întrucât

guvernul a afirmat în mod repetat că nu are nicio intenție de a lua în considerarea

posibilitatea introducerii unor modificări suplimentare;

N. întrucât, la 13 mai 2013, a fost semnat Acordul privind siguranța împotriva incendiilor

și siguranța clădirilor din Bangladesh, un acord obligatoriu din punct de vede juridic, de

către 187 de corporații din industria de îmbrăcăminte, sindicate globale și locale, ONG-

uri și grupuri de apărare a drepturilor lucrătorilor, iar la 9 iulie 2013 a fost înființată

Alianța pentru siguranța lucrătorilor din Bangladesh, care a reunit 26 de firme de marcă,

în principal din America de Nord, dar fără vreo implicare din partea sindicatelor;

întrucât Acordul a fost semnat până acum de 175 firme de modă și de firme de marcă de

desfacere; întrucât acordul și alianța au inspectat 1 904 fabrici care produceau pentru

export;

O. întrucât guvernul Bangladeshului nu a promulgat încă normele și reglementările de

aplicare ale Legii muncii 2013, în pofida promisiunilor repetate în acest sens, ultima

dată afirmând că le vor adopta până în vara lui 2015; întrucât implementarea legislației

reprezintă o condiție necesară pentru eligibilitatea în cadrul programului „Condiții de

muncă mai bune” al OIM și pentru funcționarea Acordului privind siguranța clădirilor și

protecția contra incendiilor;

P. întrucât, în Bangladesh, 10% din forța de muncă din sectorul confecțiilor este angajată

în zonele industriale de export; întrucât, în iulie 2014, guvernul a adoptat o nouă Lege

privind forța de muncă din zonele industriale de export, dar care nu conferă lucrătorilor

drepturi similare cu cele acordate în alte sectoare din Bangladesh; întrucât, de la 1

ianuarie 2014, grevele nu mai sunt interzise, asociațiile pentru bunăstarea lucrătorilor nu

au aceleași drepturi și privilegii ca sindicatele;

Q. întrucât, de la începutul lui 2013, au fost înregistrate aproximativ 300 de sindicate noi în

sectorul confecțiilor; întrucât, în 2014, au fost respinse 66 de cereri, ceea ce reprezintă

26 % din totalul cererilor depuse; întrucât discriminarea sindicatelor este încă o

problemă extrem de serioasă care se amplifică rapid; întrucât sindicatele declară că

guvernul din Bangladesh împiedică în mod activ lucrătorii și angajatorii care doresc să-

și înființeze propriile comitete de siguranță, conform prevederilor Acordului;

R. întrucât Bangladeshul se situează pe locul 136 din 177 în clasamentul țărilor realizat pe

baza indicelui de transparență și întrucât corupția este endemică în lanțul global de

aprovizionare din sectorul confecțiilor și cuprinde atât clasa politică, cât și corporațiile

locale și multinaționale;

S. întrucât, potrivit Consorțiului pentru drepturile lucrătorilor, măsurile de aliniere a celor

5 000 de fabrici de confecții din Bangladesh la standardele de siguranță occidentale în

termen de 5 ani, ar adăuga mai puțin de 10 cenți la prețul de fabrică al fiecăruia dintre

cele 7 miliarde de articole de îmbrăcăminte vândute anual de Bangladesh mărcilor

occidentale; întrucât nu există niciun indiciu că prețurile la articolele textile și de

îmbrăcăminte au crescut în ultimii doi ani;

258

T. întrucât sectorul confecțiilor este dominat în mare măsură de marii distribuitori,

producători de marcă și comercianți care controlează rețelele mondiale de producție și

stabilesc direct specificațiile ce determină oferta; întrucât, în contextul unei industrii

globalizate, producătorii de textile și de articole de îmbrăcăminte adesea nu au altă

opțiune decât să accepte prețuri mai mici, să mărească standardele de calitate, să reducă

perioadele de livrare, să micșoreze cantitățile minime și să-și asume cât mai multe

riscuri; întrucât există deficiențe grave în ceea ce privește transparența și trasabilitatea la

nivelul lanțurilor globale de aprovizionare; întrucât munca decentă în lanțurile globale

de aprovizionare va reprezenta un punct esențial pe ordinea de zi a Conferinței din 2016

a OIM;

U. întrucât, după acest dezastru, s-a înregistrat o cerere fără precedent din partea

consumatorilor europeni de informații cu privire la originea produselor și la condițiile

de producție ale acestora; întrucât cetățenii europeni au depus nenumărate petiții și au

organizat campanii cerând o mai mare responsabilizare a mărcilor de confecții, astfel

încât produsele acestora să fie fabricate în mod etic;

V. întrucât face parte din categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate, Bangladeshul

beneficiază de acces fără taxe sau contingente pe piața UE pentru toate produsele sale,

în temeiul inițiativei „Totul în afară de arme” (EBA), care acoperă 55% din exporturile

Bangladeshului, dintre care o mare parte o constituie exporturile de

îmbrăcăminte/textile și întrucât este obligat, în consecință, să asigure implementarea

efectivă a unor standarde fundamentale din convențiile ONU/OIM privind drepturile

omului și ale lucrătorilor;

1. onorează memoria victimelor tragediei de la Rana Plaza, una dintre cele mai

devastatoare catastrofe industriale din istorie, cu ocazia comemorării a doi ani de la

producerea acesteia; își exprimă încă o dată condoleanțele familiilor îndoliate și

compasiunea pentru cei răniți rămași cu dizabilități; subliniază că aceste pierderi ar fi

putut fi evitate prin aplicarea unor sisteme mai bune de siguranță la locul de muncă;

2. reamintește că Comitetul de coordonare pentru Rana Plaza a creat Fondul fiduciar al

donatorilor Rana Plaza, pentru a colecta donații voluntare de la companii în vederea

acordării unor compensații victimelor și familiilor lor; regretă faptul că 3 milioane USD

din cele 30 de milioane USD care reprezintă totalul compensațiilor erau încă neplătite în

aprilie 2015 și îndeamnă firmele de marcă internaționale care se aprovizionează din

Rana Plaza care au legături semnificative cu Bangladeshul, guvernul Bangladeshului

sau Asociația producătorilor și exportatorilor de confecții din Bangladesh (BGMEA) să

se asigure că toate compensările datorate vor fi distribuite fără întârziere;

3. denunță faptul că o treime dintre companiile considerate că au legături cu acest complex

de fabrici, cum ar fi Adler Modemarkte, Ascena Retail, Carrefour, Grabalok, J.C.

Penney, Manifattura Corona, NKD, PWT sau YesZee, nu au adus încă nicio contribuție

la Fondul fiduciar; regretă profund faptul că, după luni de blocaj, Benetton a acordat

doar 1,1 milioane USD pentru Fondul fiduciar al donatorilor Rana Plaza, în pofida

faptului că contribuția necesară este estimată a fi mult mai mare, pe baza capacității sale

de plată și a amplorii implicării sale în Rana Plaza; regretă, de asemenea, că toate

mărcile cu legături în Rana Plaza au făcut donații insuficiente, nereușind astfel să își

asume responsabilitățile care le revin față de victime, printre aceste companii

numărându-se Mango, Matalan și Inditex, care au refuzat să dezvăluie sumele donate,

259

alături de altele, cum ar fi Walmart și The Children’s Place, care au contribuit doar cu o

sumă minimă;

4. ia act de faptul că despăgubirile pentru incendiul din Tazreen sunt negociate în prezent

pe aceeași bază ca și acordurile din cazul Rana Plaza, regretă profund actualele

întârzieri și solicită distribuirea compensațiilor în timp util;

5. salută măsurile care se iau actualmente pentru a crea unui sistem național permanent de

asigurări pentru accidentele la locul de muncă și încurajează guvernul Bangladeshului

să își îndeplinească angajamentul asumat în cadrul Planului de acțiune tripartit național

în această privință; invită Comisia Europeană să sprijine astfel de eforturi atunci când

este cazul, însă constată că, deși eforturile actuale de compensare sunt apreciabile,

acesta va rămâne un obstacol în calea progreselor din domeniu;

6. invită Comisia și guvernele UE, și nu numai, să analizeze posibilitatea instituirii unor

cadre de reglementare obligatorii, în care accesul la căi de atac și despăgubiri să se

bazeze pe nevoi și responsabilitate, și nu doar pe capacitatea grupurilor protestatare de a

stigmatiza sau pe eforturile voluntare ale companiilor;

7. salută inițiativa luată de UE de a lansa Pactul de sustenabilitate, care urmărește un nou

început în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă, condițiile de lucru,

respectarea drepturilor lucrătorilor și promovarea unui comportament responsabil în

afaceri în industria textilă din Bangladesh;

8. ia act de concluziile primei evaluări a Pactului de sustenabilitate, în octombrie 2014,

care a relevat progresele semnificative realizate de autoritățile din Bangladesh și

recunoaște contribuția Pactului de sustenabilitate în îmbunătățirea sănătății și siguranței

în fabrici și a condițiilor de muncă în industria textilă; solicită insistent, cu toate acestea,

guvernului Bangladeshului să-și crească nivelul de implicare în implementarea tuturor

angajamentelor asumate în cadrul Pactului de sustenabilitate, ca o măsură prioritară; are

încredere că, până la a doua evaluare a Pactului de sustenabilitate, care ar trebui să aibă

loc în toamna anului 2015, pot fi realizate progrese substanțiale în privința drepturilor

lucrătorilor, inspecțiilor muncii, decenței salariilor, integrității structurale a clădirilor,

siguranței și sănătății la locul de muncă, precum și în privința comportamentului

responsabil în afaceri;

9. ia act de măsurile luate de Bangladesh în privința modificării și completării Legii

muncii ca urmare a dezastrului de la Rana Plaza, precum și în privința consolidării

drepturilor fundamentale în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă și al

drepturilor lucrătorilor; regretă că o serie de restricții ale libertății de asociere a

lucrătorilor nu ar fost abordate și că legea încă nu este în concordanță cu convențiile

OIM;

10. solicită guvernului din Bangladesh, respectându-și angajamentele asumate în cadrul

Pactului de sustenabilitate, să adopte fără întârziere și ca o prioritate absolută, normele

și reglementările necesare aplicării efective a Legii muncii, în deplină consultare cu

Consiliul consultativ tripartit și acordând o atenție specială implementării Convențiilor

87 și 98 ale OIM privind libertatea de asociere și negocierile colective;

11. este preocupat de situația din ZIE, unde sindicatele continuă să fie interzise, iar

condițiile de muncă și standardele de sănătate și siguranță sunt precare, și subliniază că

260

lucrătorii din aceste zone ar trebui să beneficieze de libertăți juridice și standarde de

siguranță fundamentale echivalente cu cele ale lucrătorilor din alte zone ale țării; regretă

profund faptul că Legea propusă a muncii pentru zonele industriale de export interzice

în continuare lucrătorilor din ZIE să se organizeze în sindicate și subliniază că

asociațiile pentru protecția socială a lucrătorilor nu au nicidecum drepturi și privilegii

comparabile cu cele ale sindicatelor; invită insistent guvernul Bangladeshului să extindă

imediat și total dreptul muncii la zonele industriale de export;

12. salută creșterea salariului minim în industria textilă cu 77%, de la 35 EUR la 62 EUR pe

lună și încurajează o implementare universală; constată, cu toate acestea, că în practică

salariul minim din industria textilă nu este încă suficient pentru acoperirea nevoilor de

bază ale lucrătorilor și că acesta ar trebui majorat cel puțin până la 104 EUR pentru a se

realiza acest lucru, și solicită guvernului Bangladeshului să instituie un salariu minim

decent, consultându-se fără rezerve cu sindicatele și cu angajații; invită insistent, de

asemenea, guvernul să se asigure că toate fabricile de confecții plătesc efectiv salariile

datorate;

13. salută înregistrarea a aproximativ 300 de noi sindicate în sectorul confecțiilor de la

începutul anului 2013, ceea ce reprezintă o dublare a numărului lor în acest sector, dar

este îngrijorat de faptul că în 2014 și 2015 procesul de înregistrare a încetinit;

încurajează autoritățile din Bangladesh să continue tendința inițială pozitivă de a

îndeplini obiectivul unei reprezentări adecvate a celor 4 milioane de lucrători din

sectorul confecțiilor;

14. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la informațiile conform cărora sindicatele

nou înființate se confruntă cu discriminări, concedieri și represalii; este consternat de

discriminarea anti-sindicate la scară largă, evidențiată de acțiuni clar dovedite de

amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva reprezentanților lucrătorilor, printre

care asasinarea liderului sindical Aminul Islam; invită insistent guvernul

Bangladeshului să se ocupe efectiv de problema practicilor neloiale de muncă, luând

măsurile necesare pentru a preveni, investiga și urmări în justiție abaterile într-un mod

rapid și transparent, pentru a pune capăt impunității și a aduce și asasinii lui Aminul

Islam în fața justiției; este convins că o formare adecvată și ridicarea nivelului de

conștientizare cu privire la drepturile lucrătorilor sunt metode eficiente de reducere a

discriminării împotriva sindicatelor;

15. consideră că existența unor structuri sindicale democratice are un rol important în

îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță, de exemplu prin dezvoltarea

continuă, în toate fabricile, a unor comitete de siguranță conduse de lucrători,

subliniază, de asemenea, importanța accesului sindicatelor la fabrici pentru a putea

instrui lucrătorii cu privire la modul în care își pot proteja drepturile și siguranța,

inclusiv dreptul de a refuza să muncească în condiții de nesiguranță;

16. salută angajamentul guvernului de a restabili Autoritatea pentru inspectarea fabricilor și

a altor societăți (DIFE), pentru care se preconizează în final 993 de angajați și 23 de

birouri regionale; salută, de asemenea, modernizarea serviciilor de inspecție ale acesteia

în ianuarie 2014, adoptarea Politicii naționale pentru sănătate și siguranță și standardele

unificate pentru inspecțiile de sănătate și siguranță; solicită Comisiei și partenerilor

internaționali să ofere asistență tehnică și să-și împărtășească practicile optime pentru a

contribui la modernizarea DIFE; solicită guvernului Bangladeshului să-și respecte

261

angajamentele privind inspecțiile muncii și să respecte Convenția 81 a OIM; salută

închiderea fabricilor care nu respectau standardele de siguranță;

17. este în continuare îngrijorat de acuzațiile privind corupția endemică din Bangladesh în

care sunt implicați inspectorii de sănătate și siguranță și proprietari de fabrici de

îmbrăcăminte și solicită intensificarea eforturilor pentru combaterea acestor practici;

18. înțelege dificultățile de recrutare a inspectorilor, datorate necesității unei instruiri

adecvate pentru asimilarea unui standard unic și a unor proceduri operaționale

armonizate înainte de numirea efectivă; regretă, cu toate acestea, că obiectivul de

recrutare a 200 de inspectori suplimentari până la sfârșitul anului 2013 nu a fost încă

îndeplinit, numărul actual de persoane recrutate fiind de 173 și subliniază faptul că 200

de inspectori sunt cu mult sub nivelul necesar pentru a supraveghea o industrie de 4

milioane de lucrători;

19. salută faptul că acordul și alianța au terminat inspectarea tuturor fabricilor incluse în

mandatul lor și au finalizat peste 400 de Planuri de acțiune corective (PAC); invită

insistent guvernul din Bangladesh să vină în completarea acestei acțiuni prin inspectarea

rapidă a fabricilor aflate în responsabilitatea lor și să adopte măsuri de remediere

adecvate; susține importanta activitate a OIM pentru a contribui la realizarea acestora;

salută angajamentul acelor producători care doresc să îmbunătățească standardele și

solicită tuturor actorilor implicați să asigure implementarea corectă a PAC;

20. salută faptul că, în prezent, peste 250 de mari firme de modă și de desfacere care au ca

sursă industria de confecții din Bangladesh au semnat Acordul sau Alianța pentru a-și

coordona eforturile de îmbunătățire a siguranței în fabricile din Bangladesh care le

aprovizionează; încurajează, în acest context, și alte companii, inclusiv IMM-uri, să se

alăture Acordului; subliniază necesitatea unei implicări corespunzătoare a tuturor

actorilor pentru o implementare efectivă a acordului și încurajează replicarea acestuia în

alte țări cu risc ridicat;

21. încurajează semnatarii Acordului și membrii Alianței să își îmbunătățească cooperarea

și să facă sistematic schimb de rapoarte referitoare la inspecțiile din fabrici, pentru a

evita suprapunerea eforturilor și diferențierea standardelor; invită Alianța să publice

aceste rapoartele și în bengali, inclusiv online și să includă ilustrații, astfel încât să fie

accesibile oricărei persoane din țară;

22. consideră că comercianții cu amănuntul de talie mondială și producătorii de marcă au o

mare parte de responsabilitate pentru actualele modele de producție, făcând dificilă

îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor în țările producătoare; este convins s-

ar putea crea o structură pieței și condiții sociale mai echitabile, dacă societățile

respective ar respecta în totalitate, pe toată lungimea lanțurilor de aprovizionare,

standardele fundamentale ale OIM în materie de muncă, standardele recunoscute la

nivel internațional în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI), în

special Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, recent actualizate, cele

zece principii ale Pactului mondial al Organizației Națiunilor Unite, Standardul de

orientare ISO 26000 privind responsabilitatea socială, Declarația tripartită a OIM de

stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială și

Principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului;

salută inițiativa emblematică a Comisiei Europene privind managementul responsabil al

lanțului de aprovizionare în sectorul textil, ținând seama de inițiativele naționale

262

existente, cum ar fi cele din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Franța și consideră

că UE are capacitatea și datoria de a fi un lider mondial al responsabilității în cadrul

lanțului de aprovizionare;

23. consideră că accesul la informații în sectorul textil este adesea cel mai important

obstacol pentru combaterea încălcărilor drepturilor omului din cadrul lanțului de

aprovizionare global și că este nevoie de un sistem de raportare obligatoriu, care să

ofere informații conectând toți actorii din lanțul valoric al unui produs, de la locul de

producție până la comercianții cu amănuntul; consideră că este necesară o nouă

legislație a UE care să impună o obligație juridică de diligență necesară în privința

drepturilor omului la nivelul întreprinderilor din UE care își externalizează producția în

țări terțe, inclusiv măsuri cu caracter obligatoriu pentru a asigura prin lege trasabilitatea

și transparența, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și

drepturile omului și cu Orientările OECD pentru întreprinderile multinaționale;

24. solicită Consiliului și Comisiei să includă o clauză obligatorie de RSI în toate acordurile

bilaterale comerciale și de investiții semnate de UE, care să oblige investitorii europeni

să respecte principiile RSI definite la nivel internațional, inclusiv actualizarea din 2010

a Orientărilor OCDE și standardele definite de ONU, OIM și UE; solicită ca, în

viitoarele acorduri comerciale ale UE cu țări terțe, să se acorde o poziție mai importantă

siguranței și sănătății la locul de muncă, ca parte a agendei pentru munca decentă,

precum și ca UE să ofere sprijin tehnic pentru aplicarea acestor dispoziții, astfel încât să

nu devină o barieră în calea comerțului;

25. recunoaște că munca în sectorul confecțiilor a ajutat milioane de femei sărace din

mediul rural din Bangladesh și din alte zone să scape de sărăcie și de dependența

materială de bărbați; observă că forța de muncă nesindicalizată este compusă în

principal de lucrători necalificați și de femei din sectorul confecțiilor din țările în curs

de dezvoltare; recunoaște că progresele înregistrate în ceea ce privește drepturile și

protecția lucrătorilor sunt esențiale pentru capacitarea femeilor și subliniază necesitatea

de a crește reprezentarea femeilor în cadrul sindicatelor, inclusiv în cadrul sindicatelor

nou constituite în Bangladesh, și salută Pactul de sustenabilitate, ca o recunoaștere a

importanței capacitării de gen în îmbunătățirea standardelor de muncă;

26. remarcă faptul că inițiativa „Totul în afară de arme” (EBA) a jucat un rol important în

dezvoltarea economică a Bangladeshului și a contribuit la îmbunătățirea condițiilor

materiale a milioane de persoane, mai ales a femeilor; este, însă, convins că fără criterii

de condiționalitate solide în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor,

EBA și SPG creează riscul agravării standardelor scăzute în materie de protecție a

lucrătorilor și al subminării condițiilor decente de muncă; solicită Comisiei să

stabilească dacă Bangladeshul respectă convențiile privind drepturile omului, munca și

mediul în cadrul SPG și să informeze Parlamentul; subliniază că țările care realizează

progrese semnificative în privința standardelor sociale și de muncă ar trebui

recompensate prin acordarea unui acces total pe piață al produselor lor;

27. încurajează VP/ÎR Mogherini și Comisarul Malmström să continue să includă

ratificarea standardelor fundamentale ale OIM, inspecțiile vizând sănătatea și siguranța,

precum și libertatea de asociere în discuțiile cu Bangladesh și cu alte țări privind

continuarea schimburilor comerciale preferențiale;

263

28. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă

Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor

statelor membre, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Guvernului și

Parlamentului Bangladeshului, precum și Directorului General al OIM.

265



P8_TA-PROV(2015)0176

Raport al Consiliului European extraordinar din 23 aprilie 2015: Ultimele

tragedii din Marea Mediterană și politicile UE în materie de migrație și de

azil

Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente

tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil (2015/2660(RSP))


– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

– având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul adițional la aceasta,

– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii

din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul

coastelor insulei Lampedusa1,

– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 mai 2014 referitor

la punerea în aplicare a Comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea

Mediterană,

– având în vedere dezbaterea privind situația din Mediterană și necesitatea unei abordări

globale a migrației de către UE, organizată la Parlament la 25 noiembrie 2014,

– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din

Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE2,

– având în vedere inițiativa ICNUR pentru zona centrală a Mării Mediterane și

propunerile ICNUR de abordare a valurilor actuale și viitoare de solicitanți de azil,

refugiați și migranți ce sosesc în Europa,



266

– având în vedere planul de acțiune în zece puncte privind migrația adoptat la 20 aprilie

2015 de către Consiliul mixt Afaceri Externe și Afaceri Interne,

– având în vedere concluziile summitului special al Consiliului UE privind criza

refugiaților din Marea Mediterană, din 22 aprilie 2015,


A. întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) peste 1 500 de

persoane au murit în Marea Mediterană de la începutul acestui an;

B. întrucât, potrivit OIM, aproximativ 23 918 migranți au ajuns pe coasta italiană începând

cu 1 ianuarie 2015; întrucât, potrivit autorităților elene, 10 445 de migranți au fost

salvați de paza de coastă elenă din Marea Egee în primul trimestru al anului 2015;

C. întrucât forțele maritime italiene, paza de coastă italiană, marina italiană și câteva nave

comerciale au efectuat operațiuni neîntrerupte pentru salvarea migranților aflați în

dificultate pe Marea Mediterană și au venit în ajutorul a aproximativ 10 000 de migranți

în perioada de șase zile de vineri, 10 aprilie, până joi, 16 aprilie 2015;

D. întrucât ultima operațiune dedicată exclusiv căutării și salvării în Marea Mediterană,

Mare Nostrum, a salvat 150 810 migranți în cursul unei perioade de 364 de zile; întrucât

estimările inițiale nu indică în acest moment o reducere a numărului de migranți care

traversează Mediterana;

E. întrucât o proporție mai mare de persoane care încearcă să traverseze Marea Mediterană

fug de conflicte sau de persecuție din Siria, Irak, Eritreea, Somalia și Libia; întrucât

până la 700 de migranți au dispărut și se crede că s-au înecat după ce vasul de pescuit

din lemn pe care se înghesuiau s-a răsturnat în apropiere de Libia, în timp ce o navă

comercială portugheză venea în ajutorul său în seara zilei de sâmbătă, 18 aprilie 2015;

întrucât, potrivit relatărilor, unul dintre supraviețuitori a informat autoritățile italiene că

la bord s-ar fi putut afla până la 950 de persoane; întrucât o tragedie similară s-a produs

la începutul acestei luni, în care se apreciază că aproximativ 400 de migranți și-au

pierdut viața pe mare în momentul în care ambarcațiunea de pescuit din lemn care

transporta aproximativ 550 de persoane s-a răsturnat;

F. întrucât operațiunea comună Triton coordonată de Frontex a devenit pe deplin

funcțională la 1 noiembrie 2014, având un buget inițial de numai 2,9 milioane EUR pe

lună, în comparație cu aproximativ 9 milioane EUR pentru Mare Nostrum; întrucât de la

lansarea operațiunii comune „Triton” peste 24 400 de migranți ilegali au fost salvați pe

ruta mediteraneeană centrală, inclusiv aproape 7 860 prin acțiuni finanțate de Frontex;

G. întrucât traficanții de persoane și membrii filierelor de imigrație clandestină exploatează

migrația ilegală și pun în pericol viețile migranților pentru a obține profituri pentru

propriile afaceri, poartă responsabilitatea pentru moartea a mii de persoane și reprezintă

o problemă gravă pentru UE și statele membre; întrucât traficanții generează profituri în

valoare de 20 de miliarde EUR pe an din activitățile lor infracționale; întrucât, conform

Europol, grupurile infracționale organizate care facilitează activ transportul de migranți

ilegali prin Marea Mediterană au avut legături directe cu traficul de persoane, drogurile,

armele de foc și terorismul; întrucât la 17 martie 2015 Europol a înființat Echipa

operațională mixtă „Mare” pentru a aborda problema acestor grupuri infracționale;

267

H. întrucât instabilitatea și conflictele din regiune au un impact asupra masei fluxului de

migranți și a celui de persoane strămutate și, prin urmare, asupra numărului de persoane

care încearcă să ajungă în UE, întrucât expansiunea rapidă a SI și Daesh în zonele de

conflict învecinate va avea, în cele din urmă, un impact asupra afluxului masiv de

migranți și a fluxurilor persoanelor strămutate;

1. își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice și repetate de vieți

omenești din Mediterana; îndeamnă Uniunea Europeană și statele sale membre ca, pe

baza cooperării existente, să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți

omenești pe mare; solicită UE și statelor membre să facă tot posibilul pentru a identifica

cadavrele și persoanele date dispărute și pentru a informa rudele acestora;

2. invită UE și statele sale membre să furnizeze resursele necesare pentru a se asigura că

obligațiile de căutare și salvare sunt îndeplinite în mod eficace și, prin urmare, că

acestea sunt finanțate în mod corespunzător; întrucât statele membre continuă să-și

manifeste solidaritatea și angajamentul prin intensificarea contribuțiilor la bugetele și

operațiile Frontex și EASO și se angajează să asigure acestor agenții resursele (de

personal și echipament) necesare îndeplinirii obligațiilor lor prin bugetul UE și

fondurile sale relevante;

3. reiterează necesitatea ca UE să își fondeze răspunsul la cele mai recente tragedii care au

avut loc în Mediterana pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității, astfel

cum este prevăzut la articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(TFUE), precum și să adopte o abordare europeană globală; reiterează necesitatea ca UE

să intensifice partajarea echitabilă a responsabilității, precum și solidaritatea față de

statele membre care primesc cel mai mare număr de refugiați și de solicitanți de azil, în

termeni absoluți sau în mod proporțional;

4. salută angajamentul Consiliului European de a consolida operațiunea Triton a UE prin

creșterea finanțării și a mijloacelor; îndeamnă UE să stabilească un mandat clar pentru

Triton în vederea extinderii zonei sale de operare și să extindă acest mandat pentru

operațiile de căutare și salvare la nivelul UE;

5. solicită organizarea unei operațiuni de salvare umanitare la nivel european, puternică și

cu caracter permanent, care, precum Mare Nostrum, să aibă loc în mare liberă și la care

să contribuie financiar și cu dotări și mijloace toate statele membre; îndeamnă UE să

cofinanțeze o astfel de operațiune;

6. salută propunerea Consiliului European de tratare comună a cererilor de azil, cu

sprijinul echipelor EASO; invită Comisia să extindă mandatul EASO pentru a-i

consolida rolul operațional în tratarea solicitărilor de azil;

7. invită statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile existente pentru eliberarea de

vize din motive umanitare la ambasadele și birourile lor consulare; subliniază, în acest

context, că Consiliul ar trebui să ia serios în considerare posibilitatea de a utiliza fie

Directiva privind protecția temporară din 2001, fie articolul 78 alineatul (3) din TFUE,

ambele prevăzând un mecanism de solidaritate în cazul unor fluxuri de persoane

strămutate masive și apărute brusc;

8. invită statele membre să-și mărească contribuțiile la programele de relocare existente, în

special statele membre care nu au contribuit cu nimic;

268

9. invită Comisia să stabilească o cotă obligatorie pentru distribuirea de solicitanți de azil

în rândul tuturor statelor membre;

10. subliniază că este necesar să se încurajeze politicile de returnare voluntară, garantându-

se totodată protecția drepturilor tuturor migranților și asigurarea accesului sigur și legal

la sistemul de azil al UE, cu respectarea principiului nereturnării;

11. salută faptul că VP/ÎR și Președinția letonă au convocat imediat un consiliu comun

extraordinar al miniștrilor afacerilor externe și interne la Luxemburg și salută faptul că

statele membre au convocat imediat un summit extraordinar pentru găsirea unor soluții

comune ca răspuns la situația de criză din Mediterana; ia act de faptul că o primă

dezbatere largă privind posibilitățile de salvare a vieților, combaterea membrii filierelor

de imigrație clandestină și a traficanților de persoane și responsabilitatea comună a

statelor membre în ceea ce privește primirea și protecția; subliniază că statele membre

trebuie să-și intensifice în continuare angajamentul și regretă lipsa de angajament din

partea Consiliului European în ceea ce privește instituirea unui mecanism de solidaritate

obligatoriu la nivelul UE;

12. solicită transpunerea rapidă și deplină și punerea efectivă în aplicare a sistemului

european comun de azil de către toate statele membre participante, asigurându-se astfel

standarde europene comune, inclusiv condiții de primire a solicitanților de azil și

respectarea drepturilor fundamentale, în temeiul legislației în vigoare;

13. solicită o mai bună coordonare a politicilor UE și ale statelor membre în abordarea

cauzelor profunde ale migrației; subliniază necesitatea unei abordări globale a UE care

va consolida coerența dintre politicile sale interne și externe, în special în ceea ce

privește politica externă și de securitate comună, politica de dezvoltare și politica

privind migrația; solicită consolidarea cooperării UE cu țările partenere din Orientul

Mijlociu și Africa pentru a promova democrația, libertățile și drepturile fundamentale,

securitatea și prosperitatea;

14. îndeamnă statele membre și țări terțe să instituie cele mai severe sancțiuni penale

posibile împotriva traficului de persoane și a imigrației clandestine atât la intrarea în

UE, cât și în interiorul acesteia, precum și împotriva indivizilor sau a grupurilor care

exploatează migranți vulnerabili în UE, garantând faptul că cei care vin în ajutorul

solicitanților de azil și vaselor în pericol nu sunt persecutați;

15. invită statele membre să colaboreze mai strâns cu Europol, Frontex, EASO și Eurojust

cu scopul de a lupta împotriva rețelelor criminale de traficanți și rețelelor de imigrație

clandestină și să detecteze și să urmărească finanțarea acestora și să identifice modul lor

de operare pentru a le împiedica să câștige bani punând în pericol viața migranților;

subliniază că este necesar să se consolideze cooperarea cu țări terțe, în special cele din

jurul Libiei, care este indispensabilă dacă se urmărește distrugerea cu succes a acestor

rețele criminale, atât pentru formarea în materie de aplicare a legii, cât și pentru

furnizarea de servicii de informare; subliniază necesitatea ca țările terțe să respecte

dreptul internațional în ceea ce privește salvarea de vieți pe mare și să garanteze

protecția refugiaților și respectarea drepturilor fundamentale;

16. subliniază că cauzele profunde ale violenței și subdezvoltării trebuie să fie abordate în

țările de origine pentru a opri fluxul de refugiați și migranți economici; subliniază, în

acest context, că consolidarea semnificativă a structurilor de guvernanță prin instituirea

269

unor instituții publice eficace și favorabile incluziunii, asigurarea consolidării

capacităților în sistemele de azil din țările terțe, crearea statului de drept și combaterea

corupției endemice la toate nivelurile, precum și promovarea drepturilor omului și a

democrației ar trebui să fie principalele priorități ale tuturor guvernelor din țările de

origine;

17. își reafirmă sprijinul pentru toate eforturile coordonate de ONU în vederea restabilirii

autorității guvernamentale în Libia și angajamentul de a-și intensifica eforturile pentru a

combate conflictul și instabilitatea din Libia și Siria; subliniază că obținerea stabilității

regionale în zonele de conflict este esențială pentru reducerea strămutării de persoane în

viitor;

18. reamintește că scopul acestei rezoluții este de a reacționa la recentele evenimente tragice

din Mediterana și la concluziile Consiliului European din 23 aprilie 2015 și de a

propune un set de măsuri urgente care să fie luate imediat, ținând seama de faptul că

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – comisia competentă în aceste

probleme – elaborează în prezent un raport care va reflecta orientările politice privind

migrația ale Parlamentului pe termen mediu și lung;

19. invită Comisia să dezvolte și să prezinte o agendă europeană ambițioasă privind

migrarea care ține seama de toate aspectele legate de migrație;


Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

271



P8_TA-PROV(2015)0178

Persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor

studenți în Kenya de către grupul terorist Al-Shabaab

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la persecutarea

creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor studenți în Kenya de către

grupul terorist al-Shabaab (2015/2661(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kenya,

– având în vedere cel de-al doilea Acord revizuit de parteneriat între membrii grupului

statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană

și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000

(Acordul de la Cotonou), în special articolele 8, 11 și 26 din acesta,

– având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, din 23 noiembrie

2014 privind masacrarea a 28 de călători civili și din 3 aprilie 2015 privind masacrul de

la universitatea din Garissa,

– având în vedere declarația de presă emisă de Consiliul pentru pace și securitate al

Uniunii Africane (UA), făcută cu ocazia celei de a 497-a reuniuni organizate la 9 aprilie

2015, referitoare la atacul terorist comis la Garissa, Kenya,

– având în vedere raidul forțelor aeriene kenyene asupra taberelor de pregătire ale grupării

al-Shabaab din Somalia, ca răspuns la măcelul de la universitatea din Garissa,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de

intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință,

– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

– având în vedere orientările UE privind dreptul umanitar internațional,


A. întrucât cel mai recent atac terorist din Garissa, Kenya, a avut ca țintă tineri,

învățământul și, prin urmare, viitorul țării; întrucât tinerii simbolizează promisiuni și

pace și sunt cei pe care se va sprijini în viitor dezvoltarea țării; întrucât învățământul

este esențial în lupta împotriva extremismului și a fundamentalismului violent;

B. întrucât numărul atacurilor îndreptate împotriva minorităților religioase, și în special a

272

creștinilor, în întreaga lume a crescut extraordinar de mult în ultimele luni; întrucât

creștinii sunt măcelăriți, bătuți și arestați în fiecare zi, în special în anumite părți ale

lumii arabe, de către teroriștii jihadiști;

C. întrucât creștinii reprezintă grupul religios cel mai persecutat; întrucât extremismul și

persecuția de acest tip apar ca un factor semnificativ în cadrul fenomenului tot mai

extins al migrației în masă; întrucât, potrivit datelor disponibile, în fiecare an sunt uciși

peste 150 000 de creștini;

D. întrucât, la 15 februarie 2015, ISIS / Daʼesh a decapitat 21 de creștini copți egipteni în

Libia;

E. întrucât atacatorii din Garissa au avut drept țintă în mod intenționat ne-musulmani,

identificând creștinii pentru a-i executa în mod brutal; întrucât al-Shabaab a declarat în

mod deschis și public că poartă un război împotriva creștinilor din regiune;

F. întrucât protecția drepturilor copiilor și tinerilor și consolidarea competențelor, a

educației și a inovării sunt esențiale pentru sporirea oportunităților economice, sociale și

culturale ale acestora, precum și pentru intensificarea dezvoltării țării;

G. întrucât al-Shabaab a vizat în mod regulat studenți, școli și alte instituții de învățământ;

întrucât, printre altele, în decembrie 2009, un atentat sinucigaș cu bombă a ucis 19

persoane în cadrul unei festivități de absolvire a studenților la medicină în Mogadiscio,

Somalia, iar în octombrie 2011, grupul terorist a revendicat responsabilitatea pentru

unui atentat cu bombă în care au murit 70 de persoane, inclusiv studenți care așteptau

rezultatele la examen la Ministerul educației din Somalia, de asemenea în Mogadiscio;

H. întrucât, la 25 martie 2015, cel puțin 15 persoane și-au pierdut viața în urma unui atac

comis de al-Shabaab într-un hotel din Mogadiscio și întrucât Yusuf Mohamed Ismail

Bari-Bari, reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite

în Geneva, Elveția, s-a aflat printre persoanele ucise în timpul atacului;

I. întrucât Kenya s-a confruntat cu un număr sporit de atacuri comise împotriva populației

civile începând din octombrie 2011, când trupele kenyene au intrat sudul Somaliei

pentru a participa la o operațiune coordonată cu forțele militare somaleze împotriva unei

zone controlate de către al-Shabaab, după ce grupul terorist a luat patru persoane

ostatici;

J. întrucât, din noiembrie 2011, trupele kenyene participă la Misiunea Uniunii Africane în

Somalia (AMISOM), înființată la 19 ianuarie 2007 de Consiliul pentru pace și securitate

al Uniunii Africane (UA) și autorizată de Consiliul de Securitate al ONU la 20 februarie

2007 (Rezoluția nr. 1744(2007)), care de curând a autorizat UA să-și continue misiunea

până la 30 noiembrie 2015 (Rezoluția nr. 2182(2014));

K. întrucât una dintre entitățile principale care contribuie la lupta împotriva grupării

teroriste al-Shabaab este armata etiopiană și, într-o mai mică măsură, armata ugandeză;

L. întrucât al-Shabaab a stabilit legături cu alte grupuri islamiste din Africa, cum ar fi

Boko Haram din Nigeria și Al-Qaida din Maghrebul islamic;

M. întrucât grupul terorist al-Shabaab bombardează cu regularitate și ucide în special civili

în Somalia, dar și în țările vecine, de exemplu la Kampala, Uganda, în iulie 2010 și mult

mai des în Kenya, unde, deși doar acțiunile de mare anvergură au suscitat atenție

internațională, au loc cu regularitate atacuri la scară mai mică;

N. întrucât al-Shabaab a revendicat responsabilitatea pentru raidurile efectuate în iulie

2014 în satele Hindi, Gamba, Lamu și Râul Tana de pe coasta kenyană, în cursul cărora

273

au fost executate peste 100 de persoane, precum și pentru două atacuri în comitatul

Mandela, la sfârșitul anului 2014, în cadrul cărora au fost ucise 64 de persoane;

O. întrucât, în urma atacului terorist asupra universității din Garissa, guvernul kenyan a

amenințat Agenția pentru Refugiați a ONU (ICNUR) cu închiderea taberei de refugiați

de la Dadaab, în termen de trei luni; întrucât ÎCNUR a avertizat că această acțiune ar

avea „consecințe umanitare și practice extreme”; întrucât Convenția ONU privind

statutul refugiaților interzice returnarea forțată a refugiaților către zone în care viața sau

libertatea le sunt în pericol;

P. întrucât Forța permanentă africană (ASF) nu este încă operațională și întrucât UE și-a

manifestat disponibilitatea de a sprijini capacitățile africane de menținere a păcii ca

parte a strategiei sale de securitate pentru Africa;

Q. întrucât, potrivit articolului 11 din Acordul de parteneriat ACP-UE, „Activitățile din

domeniul consolidării păcii, al prevenirii și al soluționării conflictelor urmăresc, în

special, asigurarea unui echilibru între oportunitățile politice, economice, sociale și

culturale oferite tuturor segmentelor societății, consolidarea legitimității democratice și

a eficienței guvernării, stabilirea de mecanisme eficiente pentru concilierea pașnică a

intereselor diferitelor grupuri, […] pentru soluționarea divergențelor dintre diferite

segmente ale societății, precum și susținerea unei societăți civile active și organizate”;

1. condamnă în termenii cei mai fermi atacul terorist deliberat comis de gruparea al-

Shabaab la 2 aprilie 2015 la Garissa, în cursul căruia a asasinat 147 de tineri studenți

nevinovați și a rănit alți 79; condamnă cu vehemență orice încălcare a drepturilor

omului, în special uciderea oamenilor pe motive de religie, convingeri sau origine

etnică;

2. condamnă încă o dată raidurile efectuate de al-Shabaab în vara lui 2014 asupra mai

multor sate kenyene situate pe coastă, inclusiv Mpeketoni, sat în care au fost executate

50 de persoane; condamnă energic raidul asupra centrului comercial Westgate din

Nairobi, care a avut loc la 24 septembrie 2013 și în urma căruia au fost găsite 67 de

cadavre; condamnă atacul comis de al-Shabaab la 25 martie 2015, în Mogadiscio, în

cursul căruia și-a pierdut viața ambasadorul Yusuf Mohamed Ismail Bari-Bari,

reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite în Geneva;

3. transmite condoleanțe familiilor victimelor și poporului și guvernului Republicii Kenya;

este alături de poporul kenyan în fața acestor josnice acte de agresiune;

4. reamintește faptul că libertatea religioasă este un drept fundamental și condamnă în mod

ferm orice act de violență sau de discriminare pe motive de religie;

5. condamnă recentele atacuri împotriva comunităților creștine din diferite țări, în special

cu referire la aruncarea peste bord a 12 creștini în timpul unei traversări recente a mării

venind din Libia și la masacrarea a 30 de creștini etiopieni la 19 aprilie 2015, și își

exprimă solidaritatea cu familiile victimelor;

6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că autorii actelor de terorism în mai

multe zone ale lumii abuzează de religie, precum și profunda sa îngrijorare față de

multiplicarea actelor de intoleranță, de represiune și de violență îndreptate împotriva

creștinilor, în special în anumite părți ale lumii arabe; denunță instrumentalizarea

religiei în diverse conflicte; condamnă numărul tot mai mare de atacuri asupra

bisericilor în întreaga lume, în special atacul care a ucis 14 persoane în Pakistan la 15

martie 2015; condamnă cu fermitate încarcerarea, dispariția, tortura, sclavia și execuțiile

publice la care sunt supuși creștinii în Coreea de Nord; confirmă și sprijină dreptul

274

inalienabil al tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Irak și în Siria,

inclusiv al creștinilor, de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și

istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și în siguranță; observă faptul că, timp de

secole, membrii diferitelor grupuri religioase au conviețuit în mod pașnic în regiune;

7. îndeamnă instituțiile UE să respecte obligațiile asumate în temeiul articolului 17 din

TFUE de a menține un dialog deschis, transparent și periodic cu bisericile și

organizațiile religioase, filozofice și neconfesionale, pentru a garanta faptul că

persecutarea comunităților creștine și a altor comunități religioase este considerată a fi o

chestiune prioritară a UE;

8. condamnă utilizarea unei legi antice („pactului dhimmi”) de către ISIS/Daʼesh în Siria

și Irak, cu scopul extorcării creștinilor prin intermediul unor obligații de impozitare pe

baze religioase și al unor restricții impuse sub amenințarea cu moartea;

9. își reafirmă solidaritatea cu toți creștinii persecutați în diferite părți din Africa, cu

referire specială la recentele atrocități din Libia, Nigeria și Sudan;

10. condamnă și respinge orice interpretare eronată a mesajului Islamului în scopul creării

unei ideologii violente, crude, totalitare, opresive și expansioniste, care legitimează

exterminarea minorităților creștine; îndeamnă liderii musulmani să condamne pe deplin

toate atacurile teroriste, inclusiv pe acelea care au drept ținte comunități și minorități

religioase și în special pe creștini;

11. solicită desfășurarea rapidă a unei anchete amănunțite, imparțiale și eficace pentru a

aduce în fața justiției făptașii, organizatorii, finanțatorii și sponsorii acestor acte

condamnabile de terorism;

12. ia act de faptul că adevăratul răspuns trebuie căutat în acțiuni coordonate cu alte țări

africane și invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe și politica de securitate și Consiliul să răspundă amenințărilor teroriste și

la adresa securității din această regiune în colaborare cu Uniunea Africană, sprijinind

eforturile cruciale ale acesteia de combatere a grupării al-Shabaab prin intermediul

AMISOM; îndeamnă Uniunea Europeană să acorde un sprijin ferm implementării

mecanismelor continentale și regionale de gestionare a conflictelor, în special a Forței

permanente africane (ASF);

13. invită guvernul kenyan să-și asume responsabilitatea și să combată atât violența grupării

al-Shabaab, cât și cauzele profunde ale acesteia; consideră că se poate ajunge la o stare

de securitate numai dacă diviziunile din rândul societăților politice și civile din Kenya,

precum și dezechilibrele regionale din dezvoltare, sunt abordate în mod corespunzător;

consideră regretabilă reacția întârziată a forțelor de poliție; îndeamnă, în special,

guvernul să se abțină de la a utiliza atacurile teroriste ca pretext pentru reprimarea

libertăților civile; invită autoritățile kenyene să-și bazeze strategia de combatere a

terorismului pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; insistă asupra

faptului că trebuie să existe control democratic și supraveghere din partea justiției

asupra politicilor de combatere a terorismului;

14. îndeamnă autoritățile kenyene să se asigure că sunt evitate orice tip de divergențe între

credințe, precum și paralelele între comunitatea musulmană și gruparea al-Shabaab, și

să ia toate măsurile pentru a se asigura menținerea unității țării în beneficiul creșterii

sale economice și sociale și al stabilității, precum și al respectării drepturilor omului și

demnității cetățenilor săi; invită guvernul kenyan, liderii opoziției și liderii

comunităților religioase să se aplece asupra nemulțumirilor istorice legate de

marginalizare, de divizări regionale în interiorul țării și de discriminare instituțională și

275

să se asigure că operațiunile de combatere a terorismului vizează numai autorii și nu

comunitățile etnice și religioase în ansamblul lor;

15. reamintește Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre angajamentul

asumat în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația,

adoptat în iunie 2012, de a garanta că în toate formele de dialog cu țările terțe privind

combaterea terorismului este abordat aspectul drepturilor omului;

16. solicită UE să pună în aplicare un program de misiuni de instrucție militară în Kenya și

să furnizeze echipamente moderne, colaborând cu forțele militare și de poliție kenyene

și instruindu-le pe acestea în vederea combaterii terorismului și prevenirii expansiunii

grupării al-Shabaab;

17. îndeamnă guvernul kenyan să depună toate eforturile pentru a respecta statul de drept,

drepturile omului, principiile democratice și libertățile fundamentale și solicită UE să-și

conducă partenerul internațional în această direcție și să reunească o contribuție

financiară în vederea intensificării programelor existente de guvernare, pentru a asigura

securitatea națională și a aduce pace și stabilitate în țară și în regiune; insistă asupra

faptului că spirala violențelor grupului al-Shabaab trebuie abordată în colaborare cu

țările învecinate; solicită UE să asigure tot sprijinul financiar, logistic și la nivel de

experți necesar în acest sens, inclusiv posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar

pentru pace în Africa și la instrumentele UE de gestionare a crizelor;

18. invită forțele de securitate din Kenya să asigure un răspuns în limitele legii în

contracararea amenințării teroriste; invită guvernul kenyan să asigure securitatea și

protecția taberelor de refugiați de pe teritoriul său, în concordanță cu dreptul

internațional;

19. subliniază că terorismul internațional este finanțat prin spălare de bani ilegală,

răscumpărări, extorcare, trafic de droguri și corupție; invită Comisia și statele membre

să consolideze cooperarea cu țările terțe în ce privește distribuirea informațiilor legate

de spălarea de bani și finanțarea terorismului;

20. își reafirmă sprijinul pentru orice inițiativă de promovare a dialogului și a respectului

reciproc dintre comunitățile religioase și alte comunități; îndeamnă toate autoritățile

religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii și a radicalizării

violente și extremiste;

21. denunță identificarea instituțiilor și a spațiilor educaționale drept ținte pentru atacuri

teroriste, cu intenția de a submina educația și demnitatea tuturor cetățenilor și de a trezi

neîncredere și disensiuni între comunități; reamintește răpirea și dispariția fetelor

creștine din orașul nigerian Chibok în 2014, fapte care au fost condamnate la nivel

internațional, autorul lor fiind grupul terorist jihadist Boko Haram;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,

guvernului Kenyei, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității interguvernamentale pentru

dezvoltare (IGAD), Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunării

Generale a Organizației Națiunilor Unite și copreședinților Adunării parlamentare

paritare ACP-UE.

277



P8_TA-PROV(2015)0179

Distrugerea siturilor culturale săvârșită de ISIS/Da'esh

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea

siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (2015/2649(RSP))


– având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei

referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (O-000031/2015 – B8-

0115/2015 și O-000032/2015 – B8-0116/2015),

– având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(TFUE), care prevede că „acțiunea Uniunii urmărește să încurajeze cooperarea dintre

statele membre”, în special în ceea ce privește „conservarea și protejarea patrimoniului

cultural de importanță europeană” și că „Uniunea și statele membre favorizează

cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competențe în

domeniul culturii”,


privind exportul bunurilor culturale1,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003

privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de

abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/962,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1332/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în

vedere situația din Siria3, adoptat pe baza Deciziei 2013/760/PESC a Consiliului din 13

decembrie 2013 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive

împotriva Siriei4, în special articolul 11c referitor la importul, exportul sau transferul de

bunuri culturale siriene,

– având în vedere Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001

privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene5, modificată prin Acțiunea

1 JO L 39, 10.2.2009, p. 1.

2 JO L 169, 8.7.2003, p. 6.

3 JO L 335, 14.12.2013, p. 3.

4 JO L 335, 14.12.2013, p. 50.

5 JO L 200, 25.7.2001, p. 5.

278

comună 2009/834/PESC a Consiliului1,

– având în vedere Rezoluția Consiliului din octombrie 2012 privind crearea unei rețele

informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul

bunurilor culturale (UE CULTNET) (14232/2012),

– având în vedere Al doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția

bunurilor culturale în caz de conflict armat, din 1999,

– având în vedere Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a

importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală din 14 noiembrie

1970,

– având în vedere Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural

și natural din 16 noiembrie 1972,

– având în vedere Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural

imaterial din 17 octombrie 2003,

– având în vedere Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității

expresiilor culturale din 20 octombrie 2005,

– având în vedere Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate

ilegal din 1995,

– având în vedere Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din

12 februarie 2015 privind amenințările la adresa păcii și securității internaționale

cauzate de actele de terorism ale Al-Qaida2,

– având în vedere Carta de la Veneția din 1964 pentru conservarea și restaurarea

monumentelor și siturilor, prin care se instituie un cadru internațional pentru

conservarea și restaurarea clădirilor vechi,

– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, adoptat la 17 iulie

1998, îndeosebi articolul 8 alineatul (2) litera (b) punctul (ix), în care atacurile

îndreptate cu intenție împotriva edificiilor dedicate religiei, educației, artei, științei sau

unor scopuri caritabile, monumentelor istorice, spitalelor și locurilor în care sunt

adăpostiți bolnavii și răniții sunt calificate drept crime de război, în cazul în care ele nu

sunt obiective militare,

– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013

privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această

privință3, în care, la punctul 211, se stipulează că „formele intenționate de distrugere a

patrimoniului cultural și artistic, astfel cum se întâmplă în această perioadă în Irak și

Siria, ar trebui să fie urmărite penal ca fiind crime de război și crime împotriva

umanității”,

– având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6

februarie 2015, intitulată „Elemente referitoare la o strategie regională a UE pentru Siria

și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh” (JOIN(2015)0002), în

care Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe și politica de securitate au recunoscut gravitatea distrugerii și jefuirii

patrimoniului cultural în cadrul eforturilor de soluționare a crizelor din Siria și Irak și

1 JO L 297, 13.11.2009, p. 18.

2 http://www.refworld.org/docid/54ef1f704.html


http://www.refworld.org/docid/54ef1f704.html

279

amenințarea pe care o reprezintă Da’esh,

– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din

Regulamentul său de procedură,

A. întrucât numeroase situri arheologice, religioase și culturale din Siria și Irak au fost

recent ținta directă a unor distrugeri săvârșite de grupări extremiste afiliate în special la

Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS/Da’esh) și întrucât aceste atacuri sistematice

îndreptate împotriva patrimoniului cultural au fost descrise de directoarea generală a

UNESCO, Irina Bokova, drept „epurare culturală”;

B. întrucât, potrivit UNESCO, termenul de „epurare culturală” se referă la o strategie care

urmărește în mod intenționat să distrugă diversitatea culturală, vizând deliberat persoane

identificate pe baza sorginții lor culturale, etnice sau religioase, asociată cu atacuri

deliberate îndreptate împotriva locurilor lor de cult, a celor dedicate memoriei comune

și învățământului și întrucât strategia de epurare culturală ce poate fi constatată în Irak

și Siria se concretizează în atacuri asupra patrimoniului cultural, îndreptate atât

împotriva expresiilor fizice, concrete și întruchipate în edificii ale culturii, cum sunt

monumentele și clădirile, cât și asupra minorităților și a expresiilor spirituale ale

culturii, cum sunt obiceiurile, tradițiile și convingerile1;

C. întrucât unele acte de distrugere a patrimoniului cultural au fost considerate, în anumite

circumstanțe, drept crime împotriva umanității2; întrucât, în special atunci când vizează

membrii unui grup religios sau etnic, aceste acte pot fi asimilate infracțiunii de

persecuție, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (h) din statutul Curții Penale

Internaționale;

D. întrucât astfel de acte de distrugere a obiectelor și siturilor culturale și istorice nu sunt

noi și nu se limitează doar la Irak și Siria; întrucât, potrivit UNESCO, patrimoniul

cultural constituie o componentă importantă a identității culturale a comunităților, a

grupurilor și a persoanelor, precum și a coeziunii sociale, astfel că distrugerea

intenționată a acestuia poate avea consecințe negative asupra demnității umane și a

drepturilor omului3; întrucât, așa cum a subliniat, printre alții, UNESCO, produsele care

provin din jefuirea siturilor culturale și religioase și din traficul cu obiecte culturale și

religioase comise de către ISIS/Da’esh în Irak și Siria sunt utilizate la finanțarea

activităților teroriste ale ISIS/Da’esh, obiectele de artă și culturale devenind astfel

„arme de război”;

E. întrucât, la 1 martie 2014, mulțumită finanțării oferite de Uniunea Europeană,

UNESCO, împreună cu alți parteneri strategici, a lansat un proiect cu durata de trei ani

intitulat „Salvgardarea în regim de urgență a patrimoniului sirian”, care urmărește în

special protejarea urgentă a patrimoniului cultural sirian;

F. întrucât Uniunea Europeană a ratificat Convenția asupra protecției și promovării

diversității expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, care a fost primul

instrument internațional prin care a fost recunoscută natura duală, economică și

culturală, a bunurilor culturale care, în consecință, „nu trebuie tratate ca având exclusiv

valoare comercială”;

1 http://www.unesco.org/new/en/media-services/single-

view/news/conference_report_heritage_and_cultural_diversity_at_risk_in_iraq_and_syria/ 2 Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, Kordić și Čerkez, 26 februarie

2001, IT-95-14/2, punctele 207 și 208. 3 Declarația UNESCO din 2003 referitoare la distrugerea intenționată a patrimoniului

cultural.

http://www.unesco.org/new/en/media-services/single-view/news/conference_report_heritage_and_cultural_diversity_at_risk_in_iraq_and_syria/

http://www.unesco.org/new/en/media-services/single-view/news/conference_report_heritage_and_cultural_diversity_at_risk_in_iraq_and_syria/

280

G. întrucât Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului,

exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, adoptată la 17 noiembrie 1970, și

Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la

24 iunie 1995, constituie instrumente esențiale de consolidare a protecției patrimoniului

cultural mondial;

H. întrucât comercializarea ilicită a bunurilor culturale constituie, în prezent, ca importanță,

cea de a treia formă ilicită de comerț, după traficul cu droguri și cel cu arme; întrucât

acest comerț ilicit este dominat de rețelele de crimă organizată; întrucât mecanismele

actuale, naționale și internaționale, nu sunt dotate sau sprijinite în mod adecvat pentru

soluționarea problemei1;

I. întrucât, cu toate că combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale nu constituie o

competență specifică a Uniunii Europene, în măsura în care nu este definită ca atare în

tratate, aceasta se circumscrie totuși mai multor domenii de competență ale UE, cum ar

fi piața internă, spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ), cultura și politica

externă și de securitate comună (PESC);

J. întrucât există o nevoie urgentă de a coordona mai bine lupta împotriva comerțului ilicit

cu artefacte culturale și de a colabora îndeaproape la promovarea sensibilizării și a

schimbului de informații, precum și la consolidarea cadrelor juridice; reamintind, în

acest context, faptul că, în decembrie 2011, în concluziile sale privind prevenirea și

combaterea infracțiunilor împotriva bunurilor culturale, Consiliul a recomandat, inter

alia, ca statele membre să-și consolideze cooperarea la nivelul autorităților de aplicare a

legii, al autorităților culturale și al organizațiilor private;

K. întrucât, în octombrie 2012, printr-o rezoluție a Consiliului a fost instituită o rețea

informală a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul

bunurilor culturale (UE CULTNET), ale cărei obiective principale sunt îmbunătățirea

schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale și

identificarea și partajarea informațiilor legate de rețelele infracționale suspectate a fi

implicate în activități de comerț ilicit;

L. întrucât, sâmbătă, 28 martie 2015, directoarea generală Irina Bokova a lansat la Bagdad

campania #Unite4Heritage („Toți uniți pentru patrimoniu”), care urmărește

mobilizarea, la nivel mondial, a sprijinului în vederea protejării patrimoniului cultural,

făcând uz de puterea rețelelor de socializare,

1. condamnă ferm distrugerea intenționată a siturilor culturale, arheologice și religioase

săvârșită de ISIS în Siria și Irak;

2. invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe

și politica de securitate (VP/ÎR) să întreprindă acțiunile necesare la nivel politic, în

conformitate cu Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie

2015, pentru a pune capăt comerțului ilegal cu bunuri culturale din teritoriile Siriei și

Irakului atât timp cât în respectivele teritorii există conflicte, împiedicând utilizarea

acestora ca sursă de finanțare;

3. invită VP/ÎR să recurgă la diplomația culturală și la dialogul intercultural ca instrument

de reconciliere a diferitelor comunități și de refacere a siturilor distruse;

4. invită VP/ÎR, UE și statele membre ale acesteia să aplice măsuri de securitate la

1 http://www.africa-eu-partnership.org/newsroom/all-news/morocco-africa-eu-workshop-fight-

against-illegal-trafficking-cultural-goods

http://www.africa-eu-partnership.org/newsroom/all-news/morocco-africa-eu-workshop-fight-against-illegal-trafficking-cultural-goods

http://www.africa-eu-partnership.org/newsroom/all-news/morocco-africa-eu-workshop-fight-against-illegal-trafficking-cultural-goods

281

frontierele externe ale UE pentru a împiedica introducerea ilegală a bunurilor culturale

provenind din Siria și Irak în Uniune și să coopereze eficient în cadrul unui demers

comun împotriva comercializării artefactelor de origine siriană și irakiană în Europa,

având în vedere că o mare parte a comerțului cu obiecte de artă din Orientul Mijlociu

are ca destinație piața europeană, precum și Statele Unite și zona Golfului;

5. sugerează, în acest context, ca, în concordanță cu punctul 17 din Rezoluția 2199 a

Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, Comisia să se concentreze

asupra combaterii comerțului ilicit cu artefacte culturale și, în mod specific, cu bunuri

de patrimoniu cultural scoase ilegal din Irak cu începere de la 6 august 1990 și din Siria

cu începere de la 15 martie 2011; invită Comisia să elaboreze o abordare coordonată

pentru combaterea acestui comerț ilegal, conlucrând cu structurile competente din

cadrul serviciilor de investigații de la nivel național și în strânsă cooperare cu UNESCO

și cu alte organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Internațional al Muzeelor

(International Council of Museums, ICOM), Comitetul Internațional al Scutului

Albastru din cadrul ICOM (International Committee of the Blue Shield, ICBS),

Europol, Interpol, Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat

(International Institute for the Unification of Private Law, UNIDROIT), Organizația

Mondială a Vămilor (World Customs Organisation, WCO), Consiliul Internațional al

Monumentelor și Siturilor (International Council on Monuments and Sites, ICOMOS) și

Centrul Internațional de Studiu al Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale

(International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural

Property, ICCROM);

6. invită VP/ÎR să implice Centrul Satelitar al Uniunii Europene din Torrejón, care sprijină

procesul decizional al Uniunii în contextul PESC prin furnizarea de materiale rezultate

din analiza imaginilor prin satelit, în scopul monitorizării și listării siturilor arheologice

și culturale din Siria și Irak și al sprijinirii activităților arheologilor sirieni, cu scopul de

a preveni comiterea altor jafuri și de a salva viețile civililor;

7. invită Comisia să pună bazele unui schimb de informații și de bune practici rapid și

sigur între statele membre pentru a combate în mod eficace comerțul ilicit cu artefacte

culturale scoase ilegal din Irak și Siria și să îndemne statele membre să recurgă la

instrumentele internaționale împotriva traficului ilegal de bunuri culturale în cazul

polițiștilor și agenților vamali, cum ar fi baza de date dedicată a Interpolului „I-24/7”

pentru operele de artă furate și instrumentul de comunicare online din cadrul

programului ARCHEO al Organizației Mondiale a Vămilor (WCO);

8. solicită să se analizeze posibilitatea creării unor programe de formare europene care să

fie destinate judecătorilor, polițiștilor și agenților vamali, administrațiilor publice și, la

nivel mai general, actorilor de pe piață, pentru a le permite celor implicați în combaterea

comerțului ilicit cu bunuri culturale să-și dezvolte și să-și îmbunătățească cunoștințele

de specialitate și pentru a susține inițiativele precum cursul de învățare online destinat

sirienilor care își desfășoară activitatea profesională în domeniul protejării patrimoniului

promovat de ICOMOS în ianuarie 2013, care pune la dispoziție informații privind

gestionarea riscului de dezastre, acordarea de prim ajutor pentru colecțiile culturale și

tehnica documentării;

9. solicită Comisiei să se implice în proiecte internaționale ale societății civile care

urmăresc protejarea și semnalarea bunurilor culturale aflate în pericol, cum ar fi

proiectul de tehnologie geospațială al AAAS, și să sprijine în continuare activitățile

comunităților de cercetare precum Project Mosul, dezvoltat de Initial Training Network

for Digital Cultural Heritage (Rețeaua de formare inițială pentru patrimoniul cultural

282

digital) (finanțat printr-un grant pentru acțiuni Marie Skłodowska-Curie);

10. invită Comisia să susțină mai puternic Observatorul Internațional pentru Traficul Ilegal

cu Bunuri Culturale din cadrul ICOM, care a elaborat o „listă roșie de urgență” a

antichităților siriene și irakiene aflate în pericol, concepută ca un instrument destinat

muzeelor, agenților vamali, polițiștilor, precum și comercianților și colecționarilor de

opere de artă, și care intenționează să folosească imagini prin satelit pentru a monitoriza

situația la fața locului, în colaborare cu Institutul Națiunilor Unite pentru Instruire și

Cercetare (UNITAR);

11. invită UE și statele membre să conceapă campanii de sensibilizare menite să

descurajeze achiziționarea și vânzarea de bunuri culturale provenite din comerțul ilicit

în zonele de război;

12. invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a implica universitățile,

organismele de cercetare și instituțiile culturale, de exemplu prin coduri deontologice, în

lupta împotriva comerțului ilicit cu bunuri culturale provenite din zone de război;

13. invită Comisia să sprijine campania #Unite4Heritage a UNESCO prin inițierea unei

campanii de informare axate pe Irak și Siria, cu scopul de a sensibiliza cu privire la

importanța patrimoniului lor cultural, cu privire la modul în care produsul acestor jafuri

este utilizat pentru finanțarea activităților teroriste, precum și cu privire la eventualele

sancțiuni aplicate în cazul importului ilegal de bunuri culturale provenite din aceste țări

sau din alte țări terțe;

14. invită Comisia să consolideze și să îmbunătățească funcționarea rețelei informale a

autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale

(UE CULTNET), creată prin Rezoluția Consiliului în octombrie 2012, al cărei obiectiv

constă în îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului

ilicit cu bunuri culturale, și să aibă în vedere crearea unui instrument suplimentar de

control al importului de bunuri culturale scoase ilegal din Siria și Irak și aduse în UE;

15. invită Consiliul să consolideze unitățile din cadrul Eurojust și Europol dedicate

asistenței pentru anchetele în curs, prevenirii comerțului ilicit cu bunuri culturale și

schimbului de informații în domeniu;

16. încurajează relansarea acțiunilor Comitetului Internațional al Scutului Albastru din

cadrul ICOM;

17. invită Uniunea Europeană să adopte, în colaborare cu UNESCO și cu Curtea Penală

Internațională, măsurile necesare pentru a extinde categoria crimelor împotriva

umanității din dreptul internațional astfel încât aceasta să cuprindă actele de deteriorare

sau distrugere intenționată, la scară largă, a patrimoniului cultural al umanității;

18. invită statele membre care nu au făcut-o încă să ratifice Convenția UNESCO din 1970

privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului

ilicit de proprietate culturală, Convenția UNIDROIT din 1995, Convenția de la Haga

din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și al doilea

protocol la aceasta, din 1999;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

externe și politica de securitate, directorului general al UNESCO, Reprezentantului

Special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor

membre.

283

285



P8_TA-PROV(2015)0180

Situația din Maldive

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din

Maldive (2015/2662(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Maldive,

– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 20 ianuarie 2012, cu

privire la situația recentă din Maldive, inclusiv arestarea unui judecător al Curții Penale,

– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 30 septembrie 2014,

cu privire la amenințările la adresa societății civile și a drepturilor omului în Maldive,

– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 24 februarie 2015, cu

privire la statul de drept în Maldive,

– având în vedere declarația din 30 aprilie 2014 a purtătorului de cuvânt al

Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și

politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la activarea pedepsei cu moartea în Maldive,

– având în vedere declarația din 14 martie 2015 a purtătorului de cuvânt al

Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și

politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la condamnarea fostului președinte al

Republicii Maldivelor, Mohamed Nasheed,

– având în vedere declarația din 18 martie 2015 a Înaltului Comisar al ONU pentru

Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, cu privire la procesul intentat fostului

președinte Mohamed Nasheed,

– având în vedere declarația din 19 martie 2015 a Raportorului special al ONU privind

independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, cu privire la faptul că fără o

justiție echitabilă și independentă nu poate exista democrație în Maldive,

– având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor la alegerile

parlamentare din Republica Maldivelor din 22 martie 2014,

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) la

care Maldive este parte semnatară,

286


A. întrucât la 13 martie 2015, Mohamed Nasheed, fostul președinte al Republicii

Maldivelor, a fost condamnat la 13 ani de închisoare sub acuzația de terorism pentru

arestarea, în ianuarie 2012, a președintelui Curții Penale de atunci, fapt cu privire la care

UE și-a exprimat îngrijorarea;

B. întrucât controversatul proces nu a respectat normele naționale și internaționale în

materie de justiție, în pofida apelului lansat de Organizația Națiunilor Unite și UE în

ceea ce privește echitatea și transparența procedurii judiciare împotriva fostului

președinte Nasheed;

C. întrucât Mohamed Nasheed, care a înregistrat o activitate personală pașnică de lungă

durată în favoarea drepturilor omului și a democrației pluraliste, a fost încarcerat de mai

multe ori în timpul dictaturii de 30 ani a președintelui Maumoon Abdul Gayoon și a

părăsit puterea în circumstanțe controversate, la patru ani după ce a devenit primul

președinte ales democratic din Maldive;

D. întrucât absența formării și a independenței politice a sistemului judiciar maldivian

subminează credibilitatea pe plan intern și internațional a sistemului judiciar al țării;

E. întrucât foștii miniștri ai apărării, Tholhath Ibrahim și Mohamed Nazim, au fost

condamnați recent la 10 și, respectiv, 11 ani de închisoare, în timp ce fostul

vicepreședinte al Majilis, Ahmed Nazim, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în

Maldive; întrucât se pare că și aceste procese au fost afectate de neregularități grave;

F. întrucât politicienii din opoziție continuă să fie în mod frecvent intimidați și întrucât un

raport recent al Comisiei pentru drepturile parlamentarilor din cadrul Uniunii

Interparlamentare a plasat Maldive printre primele țări din lume în ceea ce privește

atacurile, tortura și intimidarea parlamentarilor din opoziție;

G. întrucât la 30 martie 2015, Parlamentul din Maldive a adoptat un amendament la Legea

privind închisoarea și eliberarea condiționată din Maldive, privând persoanele

încarcerate de dreptul de a fi membre ale unui partid și întrucât aceasta îl va îndepărta,

în realitate, pe Mohamed Nasheed de viața politică și nu-i va permite să se prezinte la

alegerile prezidențiale din 2018;

H. întrucât cel puțin 140 de protestatari pașnici au fost arestați din februarie 2015 și au fost

eliberați numai în condiții care limitează grav dreptul acestora de a lua parte la alte

demonstrații;

I. întrucât organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului au fost confruntați

tot mai frecvent cu hărțuire, amenințări și atacuri, inclusiv Comisia pentru drepturile

omului din Maldive (HRCM), care a fost adusă în fața Curții Supreme pe baza unei

acuzații de înaltă trădare și subminarea Constituției după prezentarea unui raport privind

situația drepturilor omului în Maldive în cadrul evaluării universale a situației din

Maldive a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; întrucât ONG-urile au fost

amenințate cu anularea înregistrării lor legale;

J. întrucât libertatea presei a fost reprimată grav în ultimii ani, trei jurnaliști fiind arestați

în timp ce efectuau un reportaj cu privire la demonstrații politice prin care se solicita

eliberarea lui Mohamed Nasheed, iar Ahmed Rilwan, un jurnalist critic la adresa

287

guvernului care a dispărut în august 2014, nu a fost încă regăsit și este posibil să-și fi

pierdut viața;

K. întrucât tulburările politice au loc într-un context marcat de preocupări privind creșterea

militantismului islamist în Maldive și privind numărul de tineri radicalizați care se

presupune că s-ar fi alăturat ISIS;

L. întrucât la 27 aprilie 2014, Parlamentul a votat încetarea moratoriului privind pedeapsa

cu moartea în vigoare din 1954, permițând, astfel, condamnarea minorilor de la vârsta

de șapte ani; aceștia pot fi trași la răspundere și executați la împlinirea vârstei de 18 ani,

fiind lăsați în închisoare până atunci; întrucât acest lucru încalcă obligațiile

internaționale privind drepturile omului asumate de Republica Maldivelor în calitate de

stat semnatar al Convenției cu privire la drepturile copilului;

M. întrucât lucrătorii imigranți au de suferit din cauza muncii forțate, a confiscării

documentelor de identitate și de călătorie, a reținerii sau neplății salariilor și a servituții

pentru datorii și au fost amenințați cu expulzarea de către autoritățile maldiviene după

protestul lor împotriva discriminării și a violenței în urma unei serii de atacuri asupra

lucrătorilor imigranți;

N. întrucât un număr mic de femei din Sri Lanka, Thailanda, India, China, Filipine, Europa

de Est, fostele state sovietice, Bangladesh și Maldive sunt traficate în scopuri sexuale în

Maldive, iar unii copii din Maldive, potrivit mărturiilor, ar fi supuși abuzurilor sexuale

și pot fi victime ale muncii forțate,

1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendința în creștere către instituirea unui

regim autoritar în Maldive, represiunea împotriva oponenților politici și intimidarea

mass-mediei și a societății civile, care ar putea periclita progresele realizate în ultimii

ani în ceea ce privește consolidarea drepturilor omului, a democrației și a statului de

drept în această țară; invită toate părțile implicate să se abțină de la orice acțiune care ar

putea agrava și mai mult această criză și să respecte democrația și statul de drept;

2. deplânge gravele nereguli înregistrate în cadrul procesului fostului președinte Mohamed

Nasheed; insistă asupra faptului că acesta ar trebui eliberat imediat și că, în cazul în care

hotărârea de condamnare a sa ar fi atacată în instanță, drepturile acestuia trebuie să fie

pe deplin respectate în conformitate cu obligațiile internaționale ale Republicii

Maldivelor, cu propria constituție, precum și cu toate garanțiile internaționale

recunoscute privind un proces echitabil; solicită insistent Delegației UE în Sri Lanka și

Maldive să insiste să i se permită să urmărească îndeaproape procedura de recurs;

3. subliniază că respectarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a

garanțiilor procedurale și a independenței sistemului judiciar, în conformitate cu

prevederile din PIDCP, reprezintă elemente centrale ale procesului democratic;

subliniază că toți cetățenii din Maldive, inclusiv fostul președinte Nasheed, trebuie să

fie tratați în conformitate cu aceste principii, care sunt, la rândul lor, importante pentru o

societate pluralistă;

4. solicită un proces politic credibil și favorabil incluziunii, cu participarea tuturor forțelor

democratice, cu scopul de a restabili și a menține stabilitatea în Maldive, precum și de a

plasa țara înapoi pe calea tranziției spre democrație; solicită încetarea imediată a actelor

de intimidare a oponenților politici; solicită guvernului din Maldive să ia măsurile

288

necesare pentru a restabili încrederea în angajamentul său față de democrație,

independența sistemului judiciar și statul de drept, inclusiv respectarea libertății de

exprimare și de întrunire și respectarea garanțiilor procedurale;

5. solicită încetarea imediată a ingerințelor politice în sistemul judiciar din Maldive și

depolitizarea acestuia; solicită realizarea unor reforme urgente pentru a asigura

independența și imparțialitatea sistemului judiciar din Maldive cu scopul de a restabili

încrederea pe plan intern și internațional în funcționarea acestuia; subliniază faptul că

aceste reforme ar trebui aprobate și puse în aplicare fără întârziere;

6. reamintește guvernului din Maldive că dreptul de a protesta este garantat de constituția

țării și că condițiile de eliberare care interzic participarea la demonstrații pașnice sunt

ilegale;

7. solicită încetarea imediată a tuturor formelor de violență, inclusiv a violenței împotriva

protestatarilor pașnici și reamintește forțelor de securitate datoria lor de a proteja

demonstranții pașnici de grupurile violente; invită guvernul Republicii Maldivelor să

pună capăt impunității pentru membrii milițiilor care au utilizat violența împotriva

persoanelor care promovau toleranța religioasă, a protestatarilor pașnici, a mijloacelor

de informare critice și a societății civile; solicită aducerea în fața justiției a autorilor

acestor atacuri violente;

8. solicită guvernului din Maldive să permită o anchetă adecvată cu privire la dispariția lui

Ahmed Rilwan;

9. condamnă reintroducerea pedepsei cu moartea în Maldive și îndeamnă guvernul și

parlamentul din Maldive să reinstituie moratoriul privind pedeapsa cu moartea;

10. încurajează toți actorii din Maldive să colaboreze în mod constructiv în toate domeniile,

în special în ceea ce privește schimbările climatice, care pot destabiliza țara;

11. solicită autorităților locale să respecte în totalitate standardele minimale de eradicare a

traficului de ființe umane; salută eforturile în curs de desfășurare menite să soluționeze

această problemă, precum și progresele realizate, dar insistă ca dispozițiile legislației de

combatere a traficului de ființe umane să fie rapid puse în practică, deoarece există încă

probleme grave în ceea ce privește aplicarea legislației respective și protecția

victimelor;

12. invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să emită

avertismente cu privire la situația drepturilor omului din Maldive pe site-urile lor care

furnizează recomandări de călătorie;

13. îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și

politica de securitate și SEAE să continue să monitorizeze îndeaproape situația politică

din Maldive și să joace un rol proactiv în cadrul relațiilor bilaterale ale UE cu această

țară și în cadrul forurilor multilaterale internaționale pentru a se ajunge la stabilitate,

pentru a consolida democrația și statul de drept, precum și pentru a garanta respectarea

deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în această țară;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și

289

politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și

parlamentului și guvernului Republicii Maldivelor.

291



P8_TA-PROV(2015)0183

Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul anual

pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții (2014/2156(INI))


– având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru

2013,

– având în vedere Raportul financiar anual pentru 2013 al Grupului Băncii Europene de

Investiții,

– având în vedere articolele 15, 126, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI,

– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la instrumentele

financiare inovatoare în contextul următorului cadru financiar multianual1,

– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la Raportul anual al Băncii

Europene de Investiții pentru 20112,

– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Raportul anual pentru

2012 al Băncii Europene de Investiții (BEI)3,

– având în vedere raportul Președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012 intitulat

„Către o veritabilă uniune economică și monetară”,

– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la atractivitatea investițiilor în

Europa4,

– având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen

lung a economiei europene5,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 privind finanțarea pe termen

lung a economiei europene (COM(2014)0168),

– având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012, în care se

propune, în special, majorarea capitalului BEI cu 10 miliarde EUR,

1 JO C 72 E, 11.3.2014, p. 51.



4 JO C 349 E, 29.11.2013, p. 27.


http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2014-0137+0+DOC+XML+V0//RO#_part1_ref1



292

– având în vedere concluziile Consiliului European din 27 și 28 iunie 2013, în care se cere

elaborarea unui nou plan de investiții pentru a sprijini IMM-urile și pentru a impulsiona

finanțarea economiei,

– având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013, în care se stabilește

obiectivul de a mobiliza toate politicile UE în sprijinul competitivității, creării de locuri

de muncă și creșterii economice,

– având în vedere comunicările Comisiei privind instrumentele financiare inovatoare: „Un

cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare” (COM(2011)0662) și

„O etapă pilot pentru inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțare

de proiecte” (COM(2011)0660),

– având în vedere majorarea capitalului Băncii Europene pentru Reconstrucție și

Dezvoltare (BERD), în special a capitalului dedicat relațiilor dintre BEI și BERD,

– având în vedere decizia de a extinde aria operațiunilor BERD la zona mediteraneeană1,

– având în vedere noul memorandum de înțelegere semnat la 29 noiembrie 2012 între BEI

și BERD,

– având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului

din 25 octombrie 20112 privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013,

– având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa

(COM(2014)0903) din 26 noiembrie 2014,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele

Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri

sociale (A8-0057/2015),

A. întrucât toate resursele disponibile la nivelul statelor membre și al UE, inclusiv resursele

BEI, trebuie să fie mobilizate în mod eficient și fără întârziere pentru a încuraja și a

spori investițiile publice și private, pentru a stimula competitivitatea, pentru a restabili

creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a promova crearea de locuri de

muncă și de infrastructură de calitate, în conformitate cu Strategia UE 2020 și întrucât

BEI reprezintă un instrument conceput pentru sprijinirea coeziunii sociale și poate oferi

o asistență valoroasă statelor membre aflate în dificultate în contextul social și

economic critic în care ne aflăm în prezent;

B. întrucât criza economică și financiară, asociată cu politicile de austeritate, a subminat

grav creșterea economică în multe state membre, conducând la agravarea rapidă a

condițiilor sociale, la creșterea continuă a inegalităților și a dezechilibrelor dintre

regiuni și la incapacitatea de a realiza obiectivul de coeziune socială și de convergență

reală, destabilizând astfel integrarea și democrația europeană;

C. întrucât BEI nu este o bancă comercială și ar trebui să continue să joace un rol esențial

de catalizator pentru finanțarea unor investiții publice și private solide pe termen lung,

continuând să pună în aplicare cele mai bune practici bancare prudențiale, pentru a-și

menține o poziție foarte puternică pe piețele de capital, ceea ce ulterior are un impact

pozitiv asupra condițiilor de creditare;

D. întrucât ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a extinde intervențiile comune

1 JO L 177, 7.7.2012, p. 1.

2 JO L 280, 27.10.2011, p.1.


293

(îmbinând Fondul european de investiții sau alte instrumente de garantare) pentru

finanțarea IMM-urilor sau a infrastructurilor durabile corporale și necorporale,

recunoscând faptul că unul dintre motivele pentru scăderea investițiilor și creditării este

lipsa de competitivitate a economiilor statelor membre;

E. întrucât BEI ar trebui să continue să își îndeplinească mandatul pentru finanțarea

proiectelor care fac parte din acțiunile externe ale UE respectând totodată standarde

sociale și de mediu ridicate;

F. întrucât BEI ar trebui să selecteze investițiile în mod independent și în funcție de

viabilitatea acestora, valoarea adăugată și impactul asupra redresării economice;

G. întrucât BEI ar trebui să evolueze spre modelul unei bănci de dezvoltare, în contextul

unei mai bune coordonări macroeconomice cu statele membre;

H. întrucât BEI ar trebui să fie o bancă a cunoașterii și a bunelor practici, nu numai o

instituție financiară;

I. întrucât piața securitizărilor din Uniunea Europeană, relativ mică și foarte concentrată,

care a asigurat o transformare limitată în titluri de valoare a creditelor pentru IMM-uri,

s-a micșorat și mai mult din cauza crizei;

Investițiile

1. ia act de Raportul anual pe 2013 al BEI, de creșterea activităților de finanțare ale

grupului cu 37 % până la 75,1 miliarde EUR și de execuția majorării de capital al BEI,

care a avut loc în 2013; este îngrijorat de blocajul economic actual din UE și în special

de scăderea considerabilă a investițiilor publice și private, cu aproximativ 18% sub

nivelul înregistrat în 2007, precum și de reducerea drastică cu 35% a împrumuturilor

acordate IMM-urilor între 2008 și 2013; subliniază că această scădere reprezintă un

obstacol masiv în calea unei redresări durabile, precum și a unor veritabile progrese în

direcția atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2. semnalează, în acest sens, faptul că previziunile naționale arată că aproape jumătate din

statele membre nu își vor atinge obiectivele naționale privind sistemele de învățământ și

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și că tendințele privind

ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei sunt și mai grave;

3. concluzionează că perfecționarea instrumentelor de finanțare ale BEI nu înlocuiește

politica economică națională și reformele structurale orientate spre creștere economică

durabilă și crearea de locuri de muncă;

4. ia act de Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa

(COM(2014)0903), care se bazează pe fondurile existente și care încearcă să mobilizeze

capital privat într-un raport de 1 la 15; ia act de faptul că scopul este de a revitaliza

economia UE prin mobilizarea a 315 miliarde de euro în următorii trei ani în cadrul

noului Fond european pentru investiții strategice; atrage atenția asupra faptului că

pentru implementarea planului de investiții va fi necesar ca BEI să dispună de resurse

umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul;

5. ia act, în acest context, de instituirea unui grup operativ, condus de Comisie și de Banca

Europeană de Investiții și ia act de propunerile legislative care urmează să fie adoptate

în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri pentru instituirea Fondului

european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază necesitatea de a include în

respectivele propuneri legislative un proces de guvernanță și de selecție de înaltă

calitate, precum și un cadru de monitorizare și evaluare democratic pe care să fie

294

întemeiat fondul, care să fie cât mai transparent posibil în stabilirea criteriilor pe care le

va utiliza în identificarea proiectelor care vor fi considerate eligibile pentru includerea

pe lista de finanțare;

6. se așteaptă ca planul de investiții al Comisiei să încurajeze și să faciliteze accesul la

finanțare al statelor membre și al regiunilor; reamintește că este esențial ca BEI să

coopereze cu fondurile europene în special în aceste state membre și regiuni, astfel încât

să poată fi realizate investiții publice productive și proiecte esențiale de infrastructură;

7. consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor cu o valoare adăugată

europeană și cu o analiză pozitivă costuri-beneficii; subliniază importanța implementării

de proiecte care să maximizeze impactul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă;

subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită proiectelor cu riscuri ridicate

și care nu se califică pentru finanțare bancară cu ușurință; avertizează asupra faptului că

grupul operativ s-ar putea confrunta cu presiuni politice pentru a promova proiecte

favorizate de către anumite grupuri de interese, ceea ce conduce la o alocare

necorespunzătoare a fondurilor către investiții neprofitabile care nu sunt de interes

public;

8. subliniază faptul că garanțiile pe care Comisia le prevede pentru FEIS nu reprezintă

sume nou alocate, ci resurse realocate; subliniază că este extrem de important să se

identifice costurile de oportunitate ale unei astfel de realocări și, prin urmare, să se

stabilească în mod explicit în ce măsură se așteaptă ca profitul general rezultat din

investițiile suplimentare prevăzute pentru cofinanțare de la FEIS să fie mai mare decât

ceea ce ar fi provenit din alocarea inițială a cheltuielilor în cazul resurselor realocate;

9. subliniază faptul că procesul de selecție a proiectelor ar trebui să vizeze evitarea

efectelor de evicțiune și de restructurare și, prin urmare, ar trebui să se concentreze

asupra proiectelor cu valoare adăugată europeană care dețin un potențial ridicat de

inovare și care, în plus, respectă principiul adiționalității; subliniază necesitatea de a lua

în considerare potențialul de ocupare a forței de muncă al proiectelor selectate în țările

din UE care sunt afectate de un șomaj în masă;

10. în acest sens, solicită Comisiei să evalueze cu atenție în viitoarea sa propunere

legislativă acele părți din cadrul bugetar al UE care vor trebui să furnizeze garanții

FEIS, în vederea minimizării costurilor de oportunitate aferente redistribuirii

respectivelor resurse; de asemenea, solicită Consiliului, Comisiei și Consiliul

guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător efectele de redistribuire pe care le

presupune planul de investiții, și anume o posibilă creștere a profiturilor investitorilor în

detrimentul clienților, care trebuie să plătească pentru utilizarea de noi infrastructuri în

scopul de a asigura un randament corespunzător al investiției; invită BEI și Comisia să

evalueze mai atent diferențele în materie de investiții din UE din punctul de vedere al

structurii acestora, și anume dacă există un deficit de investiții private sau publice și să

specifice ce fel de investiții, private sau publice, sunt vizate ca obiect al sprijinului și ce

dimensiune a efectelor productive ale investiției este preconizată;

11. constată că Banca Centrală Europeană s-a declarat pregătită să cumpere, pe piața

secundară, obligațiuni emise de FEIS, în cazul în care Fondul va emite însuți obligațiuni

sau dacă BEI o va face în numele său;

12. subliniază că este necesar să se creeze un nou echilibru între o mai bună evaluare și o

investiție optimă și ca economia să fie dirijată pe calea creșterii economice durabile și a

redresării generatoare de locuri de muncă;

13. reamintește importanța Strategiei Europa 2020; subliniază că viitorul „pachet” de

295

investiții ar trebui să țină cont mai bine de obiectivele generale privind politica de

coeziune, sustenabilitatea și eficiența energetică; solicită Comisiei și Consiliului

guvernatorilor BEI să își perfecționeze indicatorii de performanță pentru investiții de

calitate din această perspectivă;

14. subliniază că BEI este chemată să joace un rol determinant în finanțarea planului de

investiții pentru Europa prin alocarea a 5 miliarde EUR pentru înființarea noului Fond

european pentru investiții strategice; solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei și

Consiliului guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător concordanța dintre

noile sarcini atribuite BEI și resursele BEI;

15. consideră că, în acest sens, implicarea adecvată a BEI în planul de investiții necesită o

creștere substanțială a plafoanelor de împrumut și de creditare ale BEI în următorii cinci

ani, cu scopul de a crește în mod semnificativ volumul bilanțului său; consideră că un

nivel excesiv de îndatorare va submina obiectivele planului de investiții;

16. consideră că promovarea cadrului instituțional pentru funcționarea pieței unice de

capital va contribui în mod pozitiv la punerea rapidă în aplicare a planului de investiții;

17. semnalează, totuși, că planul operațional actual al BEI prevede o reducere a fluxurilor

de creditare la 67 de miliarde EUR în 2014 și 2015, în timp ce nivelul mediu vizat

pentru 2016 se preconizează să fie de 58,5 miliarde EUR;

18. subliniază faptul că capacitatea suplimentară de creditare rezultată din recenta majorare

a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR a fost subutilizată; îndeamnă părțile implicate să

promoveze cât de mult posibil măsurile de extindere a creditării BEI;

19. invită Comisia să încurajeze cooperarea multilaterală dintre BEI și băncile de

promovare naționale în scopul stimulării sinergiilor, al împărțirii riscurilor și costurilor,

precum și al asigurării unei creditări corespunzătoare pentru proiectele UE cu un impact

pozitiv asupra productivității, creării de locuri de muncă, protecției mediului și calității

vieții;

20. solicită Comisiei și BEI să încurajeze includerea investițiilor cu avantaje sociale clare,

inclusiv cu niveluri crescute de ocupare a forței de muncă, în cadrul domeniului lor de

activitate, să stimuleze, prin creditare, activitățile care au ca scop reducerea șomajului,

acordând o atenție deosebită creării de locuri de muncă pentru tineri, precum și să

sprijine investițiile publice și productive și proiectele de infrastructură indispensabile, în

special în statele membre care au un nivel ridicat al șomajului și un PIB sub nivelul

mediu;

21. își reafirmă sprijinul prudent pentru dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat

(PPP), care, dacă sunt bine concepute, pot juca un rol important în investițiile pe termen

lung, în economia digitală, în cercetare și inovare, în capitalul uman, precum și în

transport, energie sau rețelele de telecomunicații de la nivel european; regretă faptul că

unele parteneriate public-privat concepute greșit s-au transformat într-un sistem

costisitor de finanțare publică a sectorului privat, generând datorii publice; subliniază

că, în plus, aceste operațiuni se confruntă deseori cu probleme de opacitate, precum și

cu informații neregulate în clauzele de executare între agenții publici și privați, în mod

normal în favoarea sectorului privat;

22. sugerează BEI să își consolideze capacitățile de analiză sectorială, precum și activitățile

de analiză macroeconomică;

Instrumentele de partajare a riscurilor și obligațiunile pentru finanțarea proiectelor

296

23. semnalează faptul că instrumentele de partajare a riscurilor care presupun în cele din

urmă acordarea de subvenții publice ar trebui să fie prevăzute doar în cazul în care

există disfuncționalități ale pieței care generează costuri externe sau pentru executarea

unor misiuni de interes general, cum ar fi furnizarea de bunuri și servicii publice de

interes economic general, ținând cont de faptul că o astfel de măsură presupune

întotdeauna riscul de socializare a pierderilor și de privatizare a profiturilor; ia act de

faptul că, în caz de eșec, acest lucru va conduce la acoperirea pierderilor de către

sectorul public;

24. subliniază că orice implicare a resurselor publice în instrumentele de partajare a

riscurilor și, mai precis, în cadrul tranșelor pentru prima pierdere a vehiculelor de

investiții, ar trebui să fie legată în mod explicit fie de reducerea costurilor externe

negative măsurabile, fie de generarea unor costuri externe pozitive măsurabile, fie de

punerea în aplicare a obligațiilor serviciilor publice și a serviciilor de interes economic

general; subliniază că articolul 14 din TFUE prevede un temei juridic pentru stabilirea

acestei legături prin intermediul procedurii legislative ordinare;

IMM-urile

25. subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, ca atare,

ar trebui să constituie un obiectiv principal al investițiilor; este preocupat de faptul că

accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai presante dificultăți cu care se confruntă

IMM-urile din Europa; subliniază nevoia unei alocări mai eficiente a finanțării pentru

IMM-uri, cu o mare diversitate a investitorilor privați pentru furnizarea unor astfel de

finanțări;

26. îndeamnă BEI să analizeze integral scăderea finanțării IMM-urilor și să prezinte un plan

cuprinzător care să garanteze că IMM-urile din Europa sunt încurajate să solicite

finanțare din partea BEI ori de câte ori este posibil; invită Comisia și BEI să evalueze

efectul crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor

BEI, în special în ceea ce privește IMM-urile, sectorul economiei sociale și

întreprinderile de stat; solicită BEI să evalueze și să raporteze în detaliu cu privire la

impactul pe care sprijinul său acordat IMM-urilor în Europa l-a avut asupra economiei

reale, precum și cu privire la rezultatele pentru perioada 2010-2014;

27. atrage atenția asupra procentului ridicat de microîntreprinderi din economia europeană

și salută măsurile adoptate de BEI în vederea acordării de microfinanțare în Europa;

solicită continuarea investițiilor în acest sector având în vedere importanța

microîntreprinderilor în crearea de locuri de muncă;

28. subliniază, în special, beneficiile reale care decurg din utilizarea mecanismului de

partajare a riscului în promovarea finanțării pentru IMM-uri și a inovării în Europa;

29. salută creșterea sprijinului pentru IMM-uri în Uniunea Europeană, care s-a ridicat la

21,9 miliarde de euro, asigurând astfel acces la finanțare pentru un număr de peste 230

000 de IMM-uri;

30. solicită BEI să își sporească în continuare capacitățile de creditare a IMM-urilor și a

întreprinderilor nou înființate inovatoare; subliniază importanța consolidării altor

instrumente ale BEI, cum ar fi Instrumentul european de microfinanțare Progress;

31. salută implementarea și dezvoltarea unor noi activități în domeniul finanțării comerțului

în țările afectate de criza economică, îndeosebi prin Facilitatea de finanțare a comerțului

destinată IMM-urilor sau prin soluții financiare personalizate precum Instrumentul

european de microfinanțare Progress dedicat incluziunii financiare; încurajează BEI să

297

extindă beneficiile acestor noi instrumente la noi beneficiari la nivel european;

32. insistă ca evaluarea care efectuată de Comisie în decembrie 2014 să ia în considerare

atât impactul negativ, cât și impactul pozitiv al unor proiecte din etapa-pilot a inițiativei

de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); consideră regretabil faptul

că BEI a sprijinit anumite proiecte de infrastructură care s-au dovedit neviabile și

nedurabile; consideră că BEI ar trebui să investească în proiecte care aduc beneficii

economice tangibile, care sunt ecologice și răspund nevoilor și intereselor populației pe

care sunt menite să o servească;

33. regretă rolul jucat de BEI și de Comisie în proiectul Castor, finanțat în cadrul PBI, care

a prevăzut efectuarea unei evaluări a riscurilor ce nu a luat în considerare riscul creșterii

activității seismice asociate injectării gazelor, în pofida existenței unor studii care

avertizau în mod clar cu privire la posibilele pericole1; îndeamnă Comisia și BEI să ia

măsuri pentru a evita ca cetățenii spanioli să fie obligați să plătească compensații în

valoare de 1,3 miliarde de euro pentru un proiect evaluat în mod dezastruos, fie printr-

un deficit mai mare, fie prin creșterea costurilor la energie; solicită Comisiei să urmeze

recomandările Ombudsmanului European și să cerceteze dacă deciziile guvernului

spaniol privind proiectul Castor ar putea fi considerate ajutor de stat interzis;

34. regretă faptul că BEI a finanțat șoseaua de centură a autostrăzii „Passante di Mestre”

după ce autoritățile italiene au anunțat public arestarea directorului general al

principalului său subcontractant pentru fraudă fiscală; având în vedere investigațiile pe

care autoritățile italiene încă le derulează pe marginea scandalului de corupție legat de

construirea și gestionarea „Passante di Mestre”, solicită BEI să nu finanțeze proiectul

„Passante di Mestre” prin intermediul obligațiunilor pentru finanțare de proiecte sau

prin orice alt instrument financiar și să se asigure că aplică politica de toleranță zero în

ceea ce privește frauda atunci când are în vedere utilizarea obligațiunilor pentru

finanțare de proiecte;

35. solicită BEI să își consolideze capacitatea de asumare de riscuri prin promovarea

creditării acelor sectoare ale economiei care au potențialul de a genera creștere și locuri

de muncă, dar care întâmpină dificultăți în obținerea unei finanțări fără garanții

adecvate;

36. solicită, așadar, efectuarea unei evaluări complete a proiectelor-pilot pe baza unui

proces cuprinzător și deschis de consultare care să implice organismele publice,

naționale și locale; de asemenea, subliniază necesitatea de a evalua proiectele finanțate

în termeni de valoare adăugată, mediu, productivitate și locuri de muncă; subliniază

faptul că inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte este încă în

etapa pilot; de asemenea, solicită Comisiei să prezinte, prin intermediul procedurii

legislative ordinare, o propunere legislativă care va permite o mai bună încadrare a

viitoarei strategii privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, inclusiv

1 A se vedea: Observatori de l’Ebre (CSIC, URLL). Evaluación de Impacto Ambiental

(SGEA/SHG; Ref.: GAD/13/05) -‘Almacenamiento subterráneo de gas natural Amposta (Permiso Castor) Tarragona); IAM 2109-07 - Estudio elaborado por la Dirección General de Política Ambiental y Sostenibilidad del Departamento de Medio Ambienta y Vivienda de la Generalitat de Catalunya sobre el estudio de impacto ambiental del Proyecto de almacén subterráneo de gas natural Castor’; și Simone Cesca, Francesco Grigoli, Sebastian Heimann, Álvaro González, Elisa Buforn, Samira Maghsoudi, Estefania Blanch y Torsten Dahm (2014): „Secvența seismică în largul coastelor spaniole în perioada septembrie-octombrie 2013: un caz de seismicitate provocată de injectarea gazului?”, Geophysical Journal International, 198, 941–953.

http://gji.oxfordjournals.org/content/198/2/941.full?keytype=ref&ijkey=1bmfipz7cwocc2r



298

o consolidare a cadrului BEI privind indicatorii de performanță pentru calitatea

investițiilor, astfel încât să identifice și să măsoare cât mai amplu atât impactul pe care

proiectele finanțate îl au în ceea ce privește costurile externe, cât și beneficiile sociale și

de mediu pe care le aduc aceste proiecte;

37. este preocupat mai curând de posibila generalizare a inițiativelor de utilizare a

obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte ca mijloc de reducere a costurilor pentru

investițiile private, fie prin micșorarea ratelor dobânzii, fie prin socializarea pierderilor,

decât de limitarea sprijinirii investițiilor de interes public, când se poate demonstra că

investițiile private oferă cunoștințe de specialitate sau know-how care nu sunt

disponibile sectorului public;

Energia și clima

38. solicită BEI să asigure o implementare adecvată a noilor sale criterii de creditare în

domeniul energiei și să prezinte public rapoarte periodice cu privire la implementarea

acestora;

39. solicită BEI să-și intensifice eforturile de investiții în scopul de a reduce în mod

semnificativ amprenta sa de carbon și să elaboreze politici care să ajute Uniunea să își

atingă obiectivele climatice; salută faptul că BEI va realiza și va solicita publicarea unei

evaluări și a unei analize din punct de vedere ecologic a tuturor activităților sale din

2015, care poate conduce la o nouă politică de protecție a climei; speră că politica BEI

în domeniul energiei va fi sprijinită concret de un nou standard de performanță în

materie de emisii, care va fi aplicat tuturor proiectelor din generația combustibililor

fosili, pentru a exclude investițiile al căror nivel prevăzut de emisii de carbon depășesc

un anumit prag; solicită BEI să revizuiască standardul de performanță în materie de

emisii și să aplice angajamente mai stricte;

40. salută pașii realizați de BEI în direcția unei tranziții către energia din surse regenerabile;

solicită să se rectifice dezechilibrele regionale privind creditarea în domeniul energiei

din surse regenerabile, în special în vederea sprijinirii proiectelor în statele membre care

sunt dependente de surse de energie neregenerabile și ținând cont de diferențele dintre

economiile statelor membre, precum și să se acorde o mai mare atenție în viitor

proiectelor privind surse regenerabile de energie descentralizate, la scară mică și în

afara rețelelor care implică cetățenii și comunitățile; consideră că aceste surse de energie

vor reduce dependența energetică semnificativă a Europei față de exterior, vor

îmbunătăți securitatea aprovizionării și vor stimula creșterea economică și crearea de

locuri de muncă ecologice; subliniază importanța finanțării eficienței energetice, a

rețelelor energetice și cercetării și dezvoltării aferente;

41. solicită BEI să crească volumul creditării acordate proiectelor privind eficiența

energetică în toate sectoarele, în special în cele legate de optimizarea procesului, IMM-

uri, construcții și mediul urban; solicită BEI să acorde o mai mare prioritate zonelor

foarte defavorizate, în conformitate cu politica de coeziune;

42. îndeamnă BEI să prezinte o evaluare a posibilității de a-și elimina treptat creditarea

acordată proiectelor din domeniul energiei din surse neregenerabile;

Infrastructura

43. subliniază că investițiile în proiecte durabile de infrastructură sunt esențiale pentru

îmbunătățirea competitivității și pentru restabilirea creșterii economice și creării de

locuri de muncă în Europa; prin urmare, solicită BEI să își îndrepte finanțarea spre

zonele cele mai afectate de niveluri ridicate de șomaj; subliniază faptul că finanțarea

299

BEI ar trebui să fie concentrată în primul rând în țările cu o calitate și o dezvoltare

reduse ale infrastructurii;

44. încurajează o mai mare concentrare asupra sustenabilității sociale în cadrul activităților

BEI de investiții urbane; recunoaște îmbunătățirile înregistrate în finanțarea locuințelor

sociale de către BEI, dar subliniază necesitatea de a lansa noi cercetări și activități în

domeniul sustenabilității sociale în contextul regenerării urbane sustenabile;

Cercetarea și inovarea

45. salută lansarea primelor operațiuni din cadrul inițiativei de finanțare a creșterii

economice (IFC) și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru proiectele de

cercetare și inovare și pentru întreprinderile nou înființate inovatoare;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

46. ia act de lansarea inițiativei „Competențe și locuri de muncă – Investiții pentru tineret”

și îndeamnă BEI să accelereze implementarea acestei inițiative și să aibă în vedere

extinderea ei;

Guvernanța, transparența și responsabilitatea

47. solicită BEI să supravegheze mai îndeaproape punerea în aplicare a proiectelor în

cooperare cu statele membre, pentru a asigura o mai mare eficacitate și o bună

gestionare a resurselor alocate;

48. subliniază faptul că distribuția geografică a finanțării oferite de BEI indică discrepanțe

semnificative privind creditarea acordată diferitelor state membre; prin urmare, solicită

BEI să evalueze cauzele respectivelor discrepanțe și să se asigure că instituțiile

financiare din toate statele membre sunt pe deplin capabile să gestioneze și să pună în

aplicare programele BEI; în plus, solicită organizarea de campanii specifice de

informare în toate statele membre cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu

privire la programele specifice ale BEI; de asemenea, solicită consolidarea cooperării

dintre BEI și autoritățile naționale în vederea soluționării blocajelor care împiedică

semnarea și implementarea proiectelor BEI;

49. reamintește că Consiliul și Parlamentul European au convenit că studierea raționalizării

sistemului de instituții financiare publice europene este oportună1;

50. îndeamnă BEI să îmbunătățească independența și eficacitatea biroului său responsabil

de mecanismul de tratare a plângerilor; solicită Comitetului de direcție al BEI să ia în

considerare recomandările biroului menționat; solicită BEI să dea curs recomandărilor

din avizele Ombudsmanului European și să coopereze mai strâns pentru a evita situații

precum ancheta în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de

Investiții2;

51. consideră că există încă posibilități considerabile de îmbunătățire a transparenței și de

evaluare a impactului economic și social al împrumuturilor, precum și a eficienței

punerii în aplicare a obligațiilor de diligență; repetă solicitarea adresată Băncii de a oferi

1 Considerentul 8 din Decizia nr. 1219/2011/UE a Parlamentului European și a

Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind subscrierea de noi acțiuni de către Uniunea Europeană în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în urma deciziei de majorare a acestuia (JO L 313, 26.11.2011, p. 1).

2 Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei sale în cazul plângerii

178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții - http://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces

http://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces

300

detalii cu privire la acțiunile preconizate pentru a accelera soluționarea acestor probleme

și solicită ca BEI, împreună cu Comisia Europeană, să stabilească o listă strictă de

criterii pentru selecția intermediarilor financiari și ca listă să fie făcută publică;

52. regretă rezultatul procesului de revizuire a politicii BEI privind transparența; consideră

că noua politică privind transparența este mai puțin fiabilă decât cea dinainte și nu pune

capăt secretomaniei din trecut a BEI și îndeamnă BEI să acționeze mai curând în

temeiul „prezumției de divulgare” decât în temeiul „prezumției de confidențialitate”;

atrage atenția asupra faptului că BEI are obligația de a asigura conformitatea politicii

sale de transparență cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul

public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei; regretă

faptul că indicele din 2013 privind transparența ajutoarelor1 arată că BEI a obținut

rezultate slabe în ceea ce privește transparența și responsabilitatea;

53. solicită BEI să evite cooperarea cu intermediarii financiari care au un istoric negativ în

ceea ce privește transparența, evaziunea fiscală sau practicile agresive de planificare

fiscală sau care folosesc alte practici fiscale dăunătoare precum „acordurile fiscale”,

abuzurile în stabilirea prețurilor de transfer, frauda, corupția și impactul social și de

mediu sau care nu au o experiență importantă la nivel local și să își actualizeze politicile

de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; subliniază necesitatea unei

mai mari transparențe privind împrumuturile globale și asigurarea unui control riguros

al impactului acestui tip de împrumut indirect; încurajează BEI să condiționeze atât

finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari de publicarea datelor fiscale

relevante din fiecare țară, în conformitate cu dispoziția din CRD IV referitoare la

instituțiile de credit, precum și de publicarea de informații privind beneficiarul real; în

acest scop, invită BEI să instituie o nouă politică de impozitare responsabilă, pornind de

la revizuirea politicii sale privind jurisdicțiile necooperante (politica JNC) în 2015;

54. îndeamnă BEI să nu coopereze cu entitățile care operează în jurisdicții opace

„caracterizate îndeosebi prin absența impozitelor sau prin perceperea unor impozite

minime, prin lipsa schimburilor eficiente de informații cu autorități fiscale străine și

printr-o lipsă a transparenței dispozițiilor legislative, juridice sau administrative, sau în

țările care au fost identificate în acest sens de Organizația pentru Cooperare și

Dezvoltare Economică sau de Grupul de acțiune financiară internațională”2;

55. îndeamnă BEI să își asume un rol de lider și de model în ceea ce privește transparența și

responsabilitatea fiscală; solicită în mod special BEI să colecteze date precise referitoare

la plățile fiscale rezultate din operațiunile sale de investiții și de creditare, mai ales cu

privire la impozitarea profitului întreprinderilor și mai ales în țările în curs de

dezvoltare, precum și să analizeze și să publice anual aceste date;

56. salută înființarea în 2014 a unui registru public al documentelor, în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 1367/2006;

57. regretă faptul că, într-un caz recent (Mopani/Glencore), BEI refuză să publice

concluziile anchetei sale interne; observă cu interes recomandările Ombudsmanului

European referitoare la plângerea nr. 349/2014/ OV3, conform cărora BEI ar trebui să își

reconsidere refuzul de a permite accesul la raportul său de anchetă referitor la acuzațiile

1 http://newati.publishwhatyoufund.org/2013/index-2013/results/

2 Considerentul 13 din Decizia nr. 1219/2011/UE.

3

http://www.ombudsman.europa.eu/cases/draftrecommendation.faces/en/58471/html.bookmark

301

de evaziune fiscală aduse Glencore în legătură cu finanțarea minei de cupru Mopani din

Zambia; solicită BEI să dea curs recomandărilor Ombudsmanului European;

58. regretă lipsa de diversitate din cadrul Comitetului de direcție, al Consiliului

guvernatorilor și al Consiliului de administrație al BEI, în special în ceea ce privește

echilibrul de gen; solicită BEI să pună în aplicare spiritul Directivei privind cerințele de

capital, care, la articolul 88 alineatul (2), obligă băncile să decidă „cu privire la un

obiectiv de reprezentare a sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere și

elaborează o politică privind modul de creștere a reprezentării sexului subreprezentat în

cadrul organului de conducere pentru a atinge respectivul obiectiv. Obiectivul, politica

și punerea sa în aplicare se publică”;

59. reamintește că s-a convenit ca guvernatorul BERD din partea Uniunii să raporteze anual

către Parlament cu privire la utilizarea capitalului, la măsurile de asigurare a

transparenței modului în care BERD a contribuit la realizarea obiectivelor Uniunii, la

asumarea de riscuri și la cooperarea dintre BEI și BERD în afara Uniunii; regretă faptul

că guvernatorul și Comisia nu au fost proactivi în ceea ce privește punerea în aplicare a

acestei dispoziții legale1,

60. salută faptul că BEI a semnat Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor

(IATI) și a început să facă publice informații în acest cadru cu privire la împrumuturile

acordate în afara Uniunii Europene;

Politicile externe

61. reamintește că politica externă a BEI, în special orientările operaționale regionale

tehnice, ar trebui să fie compatibile cu obiectivele privind acțiunea externă a UE definite

la articolul 21 din TUE; solicită respectarea deplină a legislației din țările beneficiare;

62. salută stabilirea cadrului de măsurare a rezultatelor (REM) pentru activitățile din afara

UE și rapoartele întocmite privind punerea sa în aplicare;

63. cere BEI ca, în cadrul mandatului actual, să evalueze posibilitatea de a spori finanțarea

externă a țărilor din vecinătatea estică a UE și din zona sud-mediteraneeană;

64. salută faptul că noul mandat privind împrumuturile externe pentru perioada 2014-2020

prevede ca BEI să publice rapoarte referitoare la stadiul de finalizare a proiectelor; se

așteaptă ca BEI să respecte această cerință încă din 2015;

65. își reiterează solicitarea adresată Curții de Conturi Europene (CCE) de a întocmi un

raport special cu privire la performanțele activităților de creditare externă ale BEI și

alinierea acestora la politicile UE înainte de evaluarea intermediară a mandatului extern

al BEI, precum și de a compara valoarea adăugată a acestor activități în raport cu

resursele proprii utilizate de BEI; în plus, solicită CCE să facă o analiză diferențiată în

funcție de garanțiile acordate de bugetul UE, de facilitatea de investiții garantată de

FED, de diversele forme de creditare mixtă utilizate în cadrul fondului fiduciar pentru

infrastructură UE-Africa, al fondului de investiții pentru Caraibe și al facilității de

investiții pentru Pacific și de utilizarea restituirilor pentru aceste investiții; de asemenea,

solicită Curții de Conturi Europene să includă în analiza sa gestionarea de către BEI a

fondurilor derivate din bugetul UE în contextul mecanismului pentru investiții prin

intermediul Fondului european de dezvoltare și prin diferitele forme de finanțare mixtă

presupuse de mecanismele UE de finanțare mixtă, precum și utilizarea restituirilor

pentru aceste investiții;

1 Articolul 3 din Decizia nr. 1219/2011/UE.

302

Recomandări suplimentare

66. solicită BEI și Parlamentului European să creeze o platformă de dialog între BEI și

comisiile competente ale PE; în acest context, solicită ca BEI să vină trimestrial în fața

Parlamentului pentru a prezenta rapoarte și pentru a discuta cu privire la progresele

înregistrate de BEI și la activitățile sale; propune stabilirea unui dialog structurat

periodic între Președintele BEI și Parlament, asemănător dialogului monetar trimestrial

dintre BCE și Parlament, pentru a asigura o mai bună supraveghere parlamentară a

activităților BEI și pentru a facilita cooperarea și coordonarea mai strânsă dintre cele

două instituții;

67. constată persistența plângerilor, mai ales din partea micilor întreprinderi, în legătură cu

lipsa accesului la fonduri provenind din capacitățile de finanțare externă ale BEI,

precum și la fonduri sprijinite de FEI; prin urmare, solicită efectuarea unui sondaj anual

pentru a vedea câte IMM-uri, în special microîntreprinderi, au beneficiat de aceste

facilități și ce măsuri a luat BEI în privința politicilor privind intermediarii folosiți de

BEI pentru a facilita accesul efectiv la finanțare pentru IMM-uri;

68. solicită ca, împreună cu Comisia Europeană, să se realizeze o evaluare temeinică și un

raport privind riscurile și sistemele de control asociate cu finanțarea mixtă, având în

vedere impactul activităților de finanțare mixtă nu doar în materie de supraveghere, ci și

în privința opțiunilor de guvernanță;

69. salută calitatea ridicată a activelor BEI, cu o rată a activelor neperformante aproape de 0

% (0,2 %) din totalul portofoliului de credite; consideră esențial ca BEI să își mențină

ratingul de credit AAA pentru a-și păstra accesul la piețele de capital internaționale în

cele mai bune condiții de finanțare, ceea ce la rândul său are un impact pozitiv asupra

ciclului de viață al proiectelor și asupra părților implicate, precum și asupra modelului

de afaceri al BEI;

70. ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI,

Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte

asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre,

urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții Europene de

Conturi în această privință, incluzând orice noi facilități oferite de BEI care implică

fonduri publice din partea UE sau a Fondului european de dezvoltare;

71. salută aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor BEI, în 2013, a unei politici de

combatere a fraudei, care confirmă abordarea „toleranță zero” adoptată de bancă;

72. solicită o mai mare eficacitate, mai puține reglementări și mai multă flexibilitate la

alocarea fondurilor BEI;

73. invită BEI să se angajeze într-un proces structurat de comunicare cu parlamentele,

guvernele și partenerii sociali pentru a identifica la intervale regulate acele inițiative

generatoare de locuri de muncă care ar putea contribui la creșterea sustenabilă a

competitivității Europei;

74. salută sprijinul acordat IMM-urilor din regiunile în care șomajul în rândul tinerilor

depășește 25 %;

75. salută atenția acordată întreprinderilor cu capitalizare medie (întreprinderi care au între

250 și 3 000 de angajați), prin Inițiativa privind întreprinderile cu capitalizare medie și

Inițiativa de finanțare a creșterii, care promovează acordarea de împrumuturi, mai ales

întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie;

303

76. salută noua inițiativă a BEI intitulată „Competențe și locuri de muncă - Investiții pentru

tineret”, care se concentrează pe finanțarea facilităților de formare profesională și de

mobilitate a studenților/ucenicilor pentru a oferi tinerilor oportunități de angajare de

durată și solicită acordarea unei atenții sporite parcursurilor de formare profesională,

precum și majorarea în anii următori a investițiilor în acest program de creditare;

consideră, însă, că acest program nu ar trebui să deturneze finanțările care se alocă

actualului sistem de burse, în special programului Erasmus+; subliniază că mobilitatea

trebuie considerată drept o șansă și trebuie să rămână voluntară, nu să devină un

instrument ce contribuie la depopularea și marginalizarea zonelor afectate de șomaj;

solicită să se acorde atenție proiectelor care vor permite crearea de locuri de muncă de

calitate, în special proiectelor legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,

îmbunătățirea cotei femeilor pe piața forței de muncă, reducerea șomajului de lungă

durată și îmbunătățirea posibilităților grupurilor defavorizate de a obține locuri de

muncă sigure;

77. salută experiența vastă a BEI în ceea ce privește finanțarea sistemelor de educație și

formare prin acordarea în Europa de împrumuturi pentru studenți, în special având în

vedere garanțiile furnizate în cazul împrumuturilor pentru masteranzii mobili Erasmus,

care vor fi oferite de Grupul BEI în 2015; subliniază importanța unor reguli avantajoase

de rambursare pentru ca împrumuturile să fie pe deplin accesibile studenților, indiferent

de situația lor economică;

78. invită BEI să acorde o atenție deosebită criteriului din primul pilon privind contribuția

la creștere și la ocuparea forței de muncă, și în special la ocuparea forței de muncă în

rândul tinerilor, atunci când își selectează proiectele prin metoda de evaluare pe trei

piloni; subliniază importanța încadrării în muncă, a formării și a uceniciei tinerilor

pentru tranziția spre un model durabil și generator de locuri de muncă;

79. reamintește angajamentul vicepreședintelui Katainen privind creșterea potențialului BEI

nu numai în ceea ce privește infrastructura, ci și ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor și educația, și invită BEI să prezinte în viitorul său raport anual progresele

realizate în acest domeniu; consideră că măsurile deja inițiate pentru a promova

ocuparea în rândul tinerilor ar trebui aplicate mai rapid și extinse treptat;

80. consideră că BEI ar trebui să investească masiv în măsuri de creare a unor locuri de

muncă durabile pentru generațiile tinere, care să se adauge măsurilor deja lansate în

cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

o

o o


Comisiei, BEI, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

305



P8_TA-PROV(2015)0185

Situația din Nigeria

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din Nigeria

(2015/2520(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria, în special cea mai

recentă dezbatere în plen pe această temă care a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2015,

– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al

Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, inclusiv

declarațiile din 8 ianuarie, 19 ianuarie, 31 martie, 14 aprilie și 15 aprilie 2015,

– având în vedere concluziile Consiliului din 9 februarie 2015,

– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 583/2014 al Comisiei din

28 mai 20141, prin care gruparea Boko Haram a fost adăugată pe lista persoanelor,

grupurilor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor

economice,

– având în vedere cel de-al cincilea dialog ministerial Nigeria-UE, care a avut loc la

Abuja, la 27 noiembrie 2014,

– având în vedere concluziile preliminare ale misiunilor de observare a alegerilor ale UE

și ale Parlamentului European,

– având în vedere conferința regională privind securitatea din 20 ianuarie 2015, de la

Niamey,

– având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Ban

Ki-moon, privind violențele neîncetate și deteriorarea situației de securitate în nord-

estul Nigeriei,

– având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind

posibilitatea ca unii membri ai Boko Haram să fie acuzați de crime de război,

– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de

1 JO L 160, 29.5.2014, p. 27.

306

intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință,

– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de

Nigeria la 22 iunie 1983,

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

ratificat de Nigeria la 29 octombrie 1993,


– având în vedere Constituția Republicii Federale a Nigeriei, adoptată la 29 mai 1999, în

special dispozițiile capitolului IV,

– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de

femei (CEDAW) și protocolul opțional la aceasta,

– având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa,

Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale

acesteia, pe de altă parte (Acordul de la Cotonou),

– având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care

prevede că, în toate politicile externe ale Uniunii Europene, trebuie să se țină seama de

principiul coeziunii politicii pentru dezvoltare,


A. întrucât Nigeria este țara cu cea mai numeroasă populație și cu cea mai mare diversitate

etnică din Africa, fiind marcată de diviziuni regionale și religioase și de o fractură între

nord și sud caracterizată prin disparități economice și sociale grave;

B. întrucât Nigeria este cea mai puternică economie de pe continentul african și un partener

comercial important al UE, însă, în pofida resurselor sale bogate, Nigeria se numără

printre țările unde se înregistrează cele mai mari inegalități la nivel mondial, peste 70 %

din populația sa trăind cu mai puțin de 1,25 USD pe zi, în timp ce 10 % din populație

controlează peste 90 % din resursele și bogățiile țării;

C. întrucât atacurile grupării Boko Haram din perioada 3-8 ianuarie 2015 au vizat Baga și

16 orașe și sate din împrejurimi, distrugând, conform imaginilor prin satelit, aproape

3 700 de structuri și ucigând mii de persoane;

D. întrucât Boko Haram a preluat și a păstrat sub controlul său o serie de orașe din nord-

estul Nigeriei și recrutează în continuare cu forța civili, inclusiv mulți copii, pentru

trupele sale; întrucât, din 2009, acțiunile violente ale Boko Haram s-au soldat cu peste

22 000 de morți, printre aceștia numărându-se creștini, musulmani și toți cei care nu

aderă la convingerile sale dogmatice și extremiste; întrucât, în martie 2015, Boko

Haram și-a declarat loialitatea față de Statul Islamic; întrucât, la 27 martie 2015, în

orașul Damasak din nord-est, au fost descoperite sute de cadavre, care sunt, se pare,

victime ale insurecției conduse de gruparea Boko Haram;

E. întrucât, în aprilie 2014, au fost răpite peste 270 de fete de la o școală de stat din Chibok

(statul Borno); întrucât majoritatea acestor fete sunt în continuare dispărute, fiind într-o

situație gravă, deoarece riscă să facă obiectul violenței sexuale, sclaviei și căsătoriilor

forțate; întrucât, de atunci, Boko Haram a mai răpit alte sute de persoane; întrucât, la 28

307

aprilie 2015, aproximativ 300 de fete și femei au fost salvate în Pădurea Sambisa;

F. întrucât, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, actele de violență din statele

Borno, Yobe și Adamawa au cauzat strămutarea a 1,5 milioane de persoane, printre care

800 000 de copii, peste trei milioane de oameni fiind afectați de insurecție;

G. întrucât peste 300 000 de nigerieni s-au refugiat în nord-vestul Camerunului și în sud-

vestul Nigerului pentru a scăpa de violențe, în timp ce sute de nigerieni își riscă viața pe

rutele de migrație spre UE în speranța de a ajunge să trăiască în condiții economice,

sociale și de securitate mai bune;

H. întrucât obiectivul Boko Haram este să instaureze în nordul Nigeriei un stat pe deplin

islamic, înființând instanțe penale sharia și interzicând educația de tip occidental;

I. întrucât, având în vedere agravarea situației de securitate, agricultorii nu își mai pot

cultiva terenurile sau strânge recoltele, trăind cu frica unor noi atacuri ale grupării Boko

Haram, ceea ce exacerbează și mai mult insecuritatea alimentară;

J. întrucât numărul de atacuri, inclusiv prin folosirea copiilor în atentatele sinucigașe cu

bombă, este în creștere, acestea având loc pe un teritoriu de mari dimensiuni și, de

asemenea, în țări învecinate, cum ar fi în Ciad și Camerun;

K. întrucât răspunsul inițial al autorităților nigeriene a fost mai mult decât insuficient și a

creat în rândul populației un sentiment de neîncredere față de instituțiile statului;

întrucât, în cadrul fostei guvernări, autoritățile nigeriene au fost implicate în acțiuni de

încarcerare și detenție în masă, execuții extrajudiciare și numeroase alte încălcări grave

ale legislației internaționale;

L. întrucât efectul de propagare a insurecției Boko Haram în țările învecinate demonstrează

importanța intensificării cooperării și reacțiilor la nivel regional;

M. întrucât Nigeria joacă un rol-cheie în politica regională și africană și este unul dintre

motoarele integrării regionale prin Comunitatea Economică a Statelor din Africa de

Vest (ECOWAS);

N. întrucât veniturile din petrol au scăzut constant și criza economică este iminentă și

întrucât, conform anumitor estimări, în fiecare an sunt sustrase între 3 și 8 miliarde USD

din veniturile provenite din exploatarea petrolului în Nigeria; întrucât investițiile în

sistemul de educație și în serviciile sociale ale Nigeriei au fost blocate ca urmare a

gestiunii economice defectuoase, a instabilității și a corupției care persistă de mai multe

decenii;

O. întrucât educația, alfabetizarea, drepturile femeilor, justiția socială și distribuția

echitabilă a veniturilor publice în societate prin intermediul sistemelor fiscale, reducerea

inegalităților și lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale reprezintă factori-cheie

pentru combaterea fundamentalismului, a violenței și a intoleranței;

P. întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, dar eforturile comunității mondiale

de a lua mai multe măsuri împotriva grupului Boko Haram în Nigeria au depins într-o

anumită măsură de credibilitatea și responsabilitatea de care s-a dat dovadă și de

transparența alegerilor;

308

Q. întrucât Nigeria este încă o democrație tânără și fragilă, care s-a confruntat cu violență

extremă în urma rezultatelor alegerilor din 2011 și a acuzațiilor de fraudă electorală;

R. întrucât Comisia Electorală Națională Independentă (INEC) a amânat alegerile din 14 și

28 februarie la 28 martie și 11 aprilie 2015 pentru a permite guvernului să lanseze

acțiuni militare împotriva grupării Boko Haram, iar, în martie 2015, a fost lansat un

răspuns la nivel regional;

S. întrucât armata ciadiană, alături de Niger și Camerun, este cea mai importantă forță care

luptă împotriva Boko Haram, recunoscându-se implicarea ei deplină împotriva

teroriștilor Boko Haram în Gamboru Ngala, Malam Fatori și Kangalam în Nigeria;

întrucât prețul ridicat plătit de această armată în războiul împotriva terorismului este

cunoscut; întrucât Parlamentul European își exprimă deplina solidaritate cu răniții și cu

familiile victimelor;

T. întrucât campania electorală s-a desfășurat într-un climat de tensiune, fiind raportate

incidente de violență din motive electorale în toate părțile țării, în special în sud și în

sud-vest, atacuri ale Boko Haram ce vizau descurajarea alegătorilor, încălcări ale

regulilor campaniei electorale și influențarea alegătorilor;

U. întrucât observatorii locali și internaționali, printre care și observatorii din partea UE, au

remarcat atât deficiențe sistemice, în special la centralizarea voturilor, cât și

comportamente abuzive ale autorităților la guvernare și folosirea violenței; întrucât

totuși nu au fost observate acte de manipulare sistematică;

V. întrucât, la invitația guvernului, UE a trimis o misiune pe termen lung de observare a

alegerilor, la care a participat și o delegație din partea Parlamentului European; întrucât

Uniunea Africană, Commonwealth și ECOWAS au trimis de asemenea misiuni de

observare a alegerilor;

W. întrucât, la 31 martie 2015, candidatul prezidențial al opoziției, Congresul Progresiștilor

(All Progressives Congress- APC), generalul Muhammadu Buhari, a fost declarat

câștigător al alegerilor, iar președintele în funcție și-a recunoscut pașnic înfrângerea;

întrucât partidul de opoziție, APC, a câștigat majoritatea voturilor la alegerile

prezidențiale, pentru Senat și pentru Camera reprezentanților în patru din cele șase zone

geopolitice;

X. întrucât au fost alese mai puține femei decât în 2011, când se înregistra deja o tendință

negativă;

Y. întrucât 17 % dintre fete se căsătoresc înainte să împlinească vârsta de 15 ani, acest

procent al căsătoriilor în care sunt implicați copii ajungând la 76 % în regiunea de nord-

vest a țării; întrucât în Nigeria se înregistrează cea mai mare cifră absolută a cazurilor de

mutilare genitală feminină (MGF) din toată lumea, care reprezintă circa un sfert din

numărul total estimat de 115-130 de milioane de victime;

1. condamnă cu fermitate violența continuă și cu efecte din ce în ce mai grave, inclusiv

valul permanent de atacuri cu arme și bombe, atentatele sinucigașe cu bombe, sclavia

sexuală și alte forme de violență sexuală, răpirile și alte acte violente comise de secta

teroristă Boko Haram asupra civililor, a guvernului și a armatei din Nigeria, ceea ce a

provocat mii de morți și de răniți, a condus la strămutarea a mii de persoane și ar putea

309

constitui crime împotriva umanității;

2. deplânge faptul că au fost masacrați bărbați, femei și copii nevinovați și este alături de

poporul nigerian în efortul acestuia de a combate toate formele de terorism din țara sa;

salută eforturile tuturor jurnaliștilor și ale apărătorilor drepturilor omului de a atrage

atenția întregii lumi asupra extremismului grupării Boko Haram și asupra victimelor

inocente ale violențelor comise de aceasta;

3. reamintește că a trecut un an de la răpirea celor 276 de fete de la o școală situată lângă

Chibok, iar potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului au fost răpite cel puțin

încă 2 000 de fete și femei; invită guvernul și comunitatea internațională să depună toate

eforturile pentru a găsi persoanele răpite și a le elibera;

4. solicită președintelui nou-ales să-și mențină promisiunile făcute în timpul campaniei și

să se folosească de toate resursele pentru a pune capăt violențelor grupării Boko Haram,

reinstituind stabilitatea și securitatea în întreaga țară și combătând cauzele profunde ale

acestor acțiuni teroriste; îi solicită acestuia, în special, să ia măsuri mai ferme pentru

combaterea corupției interne, a gestionării defectuoase și a lipsei de eficiență în cadrul

instituțiilor publice și al armatei, care au blocat orice posibilitate de a combate flagelul

reprezentat de gruparea Boko Haram în nordul țării, precum și să ia măsuri pentru

blocarea surselor de venit ilicite ale acesteia prin cooperarea cu țările învecinate, în

special în ceea ce privește contrabanda și traficul;

5. invită liderii și autoritățile religioase din Nigeria să coopereze activ cu societatea civilă

și cu autoritățile publice pentru a combate extremismul și radicalizarea;

6. solicită noilor autorități nigeriene să adopte o foaie de parcurs cu privire la dezvoltarea

socială și economică a statelor din nord și din sud pentru a aborda problema sărăciei și a

inegalității și chestiunile referitoare la oportunități egale și la accesul la îngrijiri

medicale, promovând distribuirea echitabilă a veniturilor din petrol, în contextul

descentralizării, care reprezintă o cauză a spiralei violenței; invită, de asemenea,

autoritățile nigeriene să adopte măsuri ferme pentru a combate mutilarea genitală a

femeilor, căsătoria copiilor și munca copiilor; solicită Uniunii Europene să recurgă la

toate instrumentele de care dispune pentru a promova aceste măsuri și pentru a combate

în mod eficient fluxurile financiare ilegale și evaziunea fiscală și pentru a spori

cooperarea internațională democratică în probleme fiscale;

7. salută determinarea exprimată la Summitul regional de la Niamey din 20 și 21 ianuarie

2015 de către cele 13 țări participante, îndeosebi angajamentul militar al Ciadului,

împreună cu cel al statelor Camerun, Niger și Nigeria, în privința combaterii

amenințărilor teroriste ale grupării Boko Haram; încurajează consolidarea acestui

răspuns la nivel regional, utilizând toate instrumentele existente și în deplină

conformitate cu dreptul internațional; invită ECOWAS, în special, să continue să

depună eforturi pentru ca noua sa Strategie de combatere a terorismului să devină

operațională, acordând o atenție deosebită restricționării fluxurilor transfrontaliere ilicite

de arme, armament, combatanți și produse de contrabandă; reiterează, de asemenea, că,

fără o astfel de colaborare, este posibil ca actele de violență să continue, afectând pacea

și stabilitatea în întreaga regiune; subliniază, în această privință, jurământul de fidelitate

făcut de Boko Haram Statului Islamic, precum și necesitatea de a împiedica orice

coordonare sau cooperare suplimentară dintre cele două organizații teroriste și de a

împiedica extinderea amenințării;

310

8. salută inițiativele Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane și solicită

Uniunii Africane să se lanseze de urgență în acțiuni concrete, împreună cu toate țările

implicate, pentru a coordona lupta împotriva grupurilor teroriste din regiunea Sahel;

îndeamnă Uniunea Europeană să sprijine dezvoltarea de mecanisme regionale pentru

gestionarea conflictului, cum ar fi Forța africană de intervenție rapidă, precum și

posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar pentru pace în Africa și la

instrumentele UE de gestionare a situațiilor de criză;

9. îndeamnă comunitatea internațională să depună mai multe eforturi pentru a ajuta

guvernul Nigeriei să lupte împotriva grupării Boko Haram și să abordeze cauzele

profunde ale terorismului, deoarece numai o reacție globală poate asigura combaterea

permanentă a violenței și a fundamentalismului;

10. invită Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia să își respecte angajamentul de

a acorda Nigeriei și poporului său o gamă largă de ajutoare politice, de dezvoltare și

umanitare în ceea ce privește lupta împotriva amenințării reprezentate de Boko Haram

și asigurarea dezvoltării acestei țări; îndeamnă UE să își continue dialogul politic cu

Nigeria, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou revizuit, și, în acest context,

să abordeze chestiunile legate de drepturile universale ale omului, printre care libertatea

de gândire, de conștiință, religioasă sau de credință și principiul nediscriminării pe orice

criterii, astfel cum sunt înscrise în instrumentele universale, regionale și naționale din

domeniul drepturilor omului;

11. de asemenea, solicită comunității internaționale să îi ajute pe refugiații nigerieni din

țările învecinate; îndeamnă statele membre ale UE să înființeze urgent un sistem

european credibil și holistic pentru gestionarea rutelor de migrație din Africa

Subsahariană către Orientul Mijlociu și Africa de Nord, să furnizeze soluții de

dezvoltare durabilă țărilor de origine, precum Nigeria, și să pună capăt tragediilor

umane care se produc pe aceste rute;

12. îndeamnă UE să ancheteze sursele de finanțare a grupării Boko Haram și să soluționeze

chestiunea transparenței comerțului cu orice tip de resurse naturale, printre care petrol,

pentru a evita alimentarea conflictelor de către întreprinderi; invită autoritățile nigeriene

și întreprinderile străine să sprijine consolidarea guvernanței în sectoarele extractive

prin aplicarea Inițiativei privind transparența în industriile extractive și publicarea

sumelor pe care întreprinderile le plătesc guvernului nigerian;

13. consideră că guvernul nigerian are dreptul și responsabilitatea de a-și apăra poporul

împotriva terorismului, dar insistă asupra faptului că aceste acțiuni trebuie să aibă loc

prin respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

14. solicită desfășurarea unor anchete aprofundate legate de posibilele încălcări ale

drepturilor omului, printre care execuțiile extrajudiciare, tortura, arestările arbitrare și

abuzurile legate de extorcări, și consideră că astfel de acțiuni nu pot fi justificate ca

fiind un mijloc de combatere a amenințării reprezentate de Boko Haram sau de alte

organizații teroriste; consideră că este necesar să se realizeze urgent o serie de reforme

legate de sistemul judiciar din Nigeria pentru a asigura o justiție penală eficientă în

vederea combaterii terorismului; de asemenea, consideră necesară reformarea forțelor

de securitate ale statului nigerian;

15. solicită ca soldații răniți să primească tratamentul adecvat, iar fetele și femeile victime

311

ale violurilor în contextul conflictului armat să beneficieze de servicii complete de

sănătate sexuală și reproductivă, în cadrul centrelor umanitare finanțate de UE, în

conformitate cu articolul 3 comun din Convențiile de la Geneva, care garantează accesul

răniților și al bolnavilor la toate îngrijirile medicale necesare în funcție de situația lor,

fără nicio discriminare;

16. felicită generalul Muhammadu Buhari, candidat din partea partidului Congresul

Progresiștilor (APC), pentru câștigarea alegerilor prezidențiale, precum și candidații din

partea tuturor partidelor care au obținut locuri în Senat sau în Camera Reprezentanților

sau care au fost aleși guvernatori sau membri în Adunările Legislative ale Statelor;

felicită candidații care au acceptat înfrângerea în mod elegant, începând cu președintele

în exercițiu și candidat la alegerile prezidențiale, Goodluck Jonathan, și salută

angajamentul neîntrerupt al tuturor partidelor politice și al tuturor candidaților în

favoarea unor alegeri pașnice și le îndeamnă să continue să accepte rezultatele fără

violență;

17. felicită poporul nigerian pentru entuziasmul său democratic și pentru mobilizarea sa de-

a lungul întregului proces electoral și solicită autorităților nigeriene să consolideze buna

guvernanță și să promoveze existența unor instituții democratice care pot fi trase mai

ușor la răspundere; consideră că schimbarea de putere prin vot electoral demonstrează

progresul democrației în Nigeria, care ar putea servi drept model pentru alte națiuni

africane;

18. salută determinarea INEC de a organiza un proces electoral credibil, pe cât posibil,

transparent și echitabil, în pofida presiunilor și constrângerilor interne și externe cu care

s-a confruntat și, în special, incluziunea persoanelor cu handicap;

19. încurajează victimele să-și adreseze plângerile prin intermediul mecanismelor oficiale

de soluționare a litigiilor și solicită autorităților nigeriene să răspundă la fiecare dintre

aceste plângeri printr-o anchetă completă și credibilă și să le soluționeze în conformitate

cu legea; solicită UE să sprijine dezvoltarea unor astfel de mecanisme;

20. solicită guvernului nigerian să promoveze participarea femeilor la viața publică și

politică;

21. reiterează solicitările adresate cu privire la abolirea legislației împotriva

homosexualității și a pedepsei cu moartea;

22. solicită autorităților nigeriene să adopte de urgență măsuri pentru delta râului Niger,

inclusiv măsuri de stopare a activităților ilegale legate de țiței, și să sprijine cetățenii

expuși la poluare; invită Uniunea Europeană și statele sale membre să ofere competențe

tehnice și resurse pentru a contribui la redresarea situației din această zonă; solicită

tuturor întreprinderilor care au activități în regiune să respecte cele mai înalte standarde

internaționale și să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta mediul și comunitățile

locale;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,

guvernului și parlamentului Nigeriei și reprezentanților Comunității Economice a

Statelor din Africa de Vest și ai Uniunii Africane.

312

313



P8_TA-PROV(2015)0187

Situația din tabăra de refugiați Yarmouk din Siria

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din tabăra

de refugiați de la Yarmouk din Siria (2015/2664(RSP))


– având în vedere prevederile dreptului internațional umanitar,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,

– având în vedere declarația din 10 aprilie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului

Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a

comisarului pentru ajutorul umanitar și gestionarea crizelor privind situația din

Yarmouk, Siria;

– având în vedere declarația din 18 aprilie 2015 a VP/ÎR în numele Uniunii Europene

privind situația din tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk din Siria,

– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU 2139 (2014), 2165 (2014) și

2191(2014),

– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4)din Regulamentul

său de procedură,

A. întrucât ISIS/Daʼesh a atacat tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk la 1 aprilie

2015; întrucât regimul Assad a continuat bombardamentele aeriene și atacurile cu

artilerie asupra taberei ca răspuns la atacul SI, iar lupte de stradă intense între grupuri

armate ale opoziției armate anti-Assad, Aknaf Bait al-Makdis, pe de o parte, și

ISIS/Daʼesh și Jabnat al-Nusra, pe de altă parte, au avut loc în tabără; întrucât la 16

aprilie 2015, unități militare palestiniene, cu ajutorul rebelilor sirieni, i-au obligat pe

combatanții ISIS/Daʼesh să se retragă din tabără; întrucât retragerea ISIS/Daʼesh lasă în

mare parte controlul taberei organizației Jabhat al-Nusra afiliată la Al-Qaida;

B. întrucât Yarmouk, cea mai mare tabără de refugiați din Siria, înființată în 1957 pentru a

primi persoane care se refugiază din cauza conflictului arabo-israelian, a fost scena de

luptă dintre guvernul sirian și grupuri armate, cum ar fi Jabhat al-Nusra și Armata liberă

siriană; întrucât, înaintea conflictului sirian, mai mult de 160 000 de civili locuiau în

tabără, în timp ce în prezent rămân numai 18 000;

C. întrucât cei 480 000 de refugiați palestinieni reprezintă în continuare un grup deosebit

de vulnerabil în contextul crizei din Siria; întrucât acești refugiați sunt răspândiți în mai

mult de 60 de tabere pe cuprinsul regiunii; întrucât, pentru satisfacerea nevoilor în

314

materie de hrană zilnică, apă și îngrijiri medicale, 95% din refugiații palestinieni se

bazează în prezent pe Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări

pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA);

D. întrucât populația civilă din tabăra Yarmouk a fost asediată din decembrie 2012 și a fost

supusă bombardamentelor fără discriminare din partea regimului Assad și se află

blocată în continuare în interiorul taberei; întrucât, potrivit UNRWA, 18 000 de civili

palestinieni și sirieni din Yarmouk, inclusiv 3 500 de copii, au nevoie de ajutoarele

umanitare de primă necesitate;

E. întrucât în tabără există o criză permanentă în ceea ce privește sănătatea, cu o epidemie

de febră tifoidă, care a apărut în 2014, hepatită A și boli legate de calitatea apei la nivel

endemic, precum și malnutriție, cu toate consecințele cunoscute;

F. întrucât Consiliul de Securitate al ONU a invitat toate părțile implicate în războiul civil

din Siria să permită accesul umanitar în tabăra Yarmouk și să permită ajutoarelor

umanitare să ajungă la destinație fără obstrucții;

G. întrucât Comisia a eliberat fonduri de urgență imediată în valoare de 2,5 milioane EUR

pentru operațiunile UNRWA în scopul furnizării de asistență pentru salvarea de vieți

omenești în rândul refugiaților palestinieni din Siria, sub formă de numerar și de

material de ajutor de urgență;

H. întrucât, în plus, ca parte a finanțării UE pentru 2015 în materie de asistență umanitară

pentru Siria, sprijinul va facilita o reacție umanitară rapidă pentru a răspunde nevoilor

familiilor vulnerabile; întrucât această finanțare se extinde la toate zonele din Siria

afectate de conflict, punându-se accentul în mod deosebit pe recentele violențe din

Yarmouk, Idlib, Daraa și Alep;

I. întrucât refuzul actual al regimului sirian și al altor beligeranți de a permite accesul

umanitar la refugiații care trăiesc în tabăra Yarmouk este o încălcare a dreptului

umanitar internațional; întrucât capacitatea UNRWA de a sprijini intervenții de urgență

pentru salvarea de vieți omenești, răspunzând astfel evoluțiilor urgente ca cele care

afectează tabăra Yarmouk, este serios subminată de finanțarea insuficientă cronică a

intervențiilor umanitare din Siria;

1. își exprimă preocuparea profundă cu privire la deteriorarea continuă a situației

umanitare și de securitate din Siria și, în special în tabăra de refugiați palestinieni

Yarmouk și în alte tabere palestiniene; își reafirmă angajamentul ferm în favoarea

victimelor conflictului sirian;

2. condamnă preluarea taberei Yarmouk și actele de terorism comise de ISIS/Daʼesh și

Jabhat al-Nusra, precum și asedierea și bombardarea taberei de către regimul Assad,

inclusiv cu butoaie cu exploziv, care provoacă o suferință oribilă populației afectate;

solicită încetarea imediată a asediului și a tuturor atacurilor asupra populației civile;

3. își exprimă preocuparea cu privire la toți apărătorii drepturilor omului deținuți în tabăra

Yarmouk și a celor reținuți în prezent de forțele de securitate siriene; solicită tuturor

grupurilor armate din tabăra Yarmouk să nu mai aibă drept țintă apărătorii drepturilor

omului;

4. solicită respectarea statutului de neutralitate a taberei Yarmouk și protecția civililor

aflați în interiorul taberei, în special a femeilor și copiilor, precum și asigurarea de

instalații medicale, școli și locuri de refugiu;

5. subliniază că războiul actual din Siria și recentele amenințări generate de ISIS/Daʼesh

315

constituie un pericol major pentru populația din Siria, precum și pentru Orientul

Mijlociu în general; invită UE să contribuie la eforturile comune de a atenuare a crizei

umanitare și să se implice în sprijinirea țărilor vecine pentru furnizarea de adăpost

refugiaților care părăsesc conflictul din Siria, mulți dintre ei pierzându-și viețile în

încercarea de a traversa Mediterana în bărci;

6. solicită aplicarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU 2139 (2014), 2165

(2014) și 2191 (2014) pe întreg teritoriul Siriei; îndeamnă toate părțile implicate în

conflict să permită UNRWA, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și altor organizații

internaționale de ajutor accesul neobstrucționat la tabăra de refugiați de la Yarmouk, să

permită accesul umanitar imediat și necondiționat, să evacueze civilii răniți și să asigure

trecerea în siguranță a tuturor civililor care doresc să părăsească tabăra; solicită

stabilirea de coridoare umanitare care să nu fie controlate nici de regimul sirian, nici de

ISIS/Daʼesh și Jabhat al-Nusra, date fiind încălcările grave și continue ale dreptului

umanitar internațional pe care le-au comis;

7. salută eliberarea de către Comisie a sumei de 2,5 milioane EUR, ca finanțare de urgență

imediată a operațiunilor de asistență a UNRWA pentru salvarea de vieți omenești în

favoarea refugiaților palestinieni din Siria; salută UNRWA pentru activitatea importantă

pe care o desfășoară și își exprimă angajamentul ferm în favoarea continuării colaborării

cu comisarul general al UNRWA, Pierre Krähenbühl, și cu toți ceilalți parteneri, pentru

a contribui la reducerea suferințelor persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor;

subliniază necesitatea ca UE și statele membre să-și mărească sprijinul acordat

UNRWA pentru eforturile de ajutor de urgență în favoarea civililor din Yarmouk și din

alte zone din Siria, garantând că toți refugiații palestinieni, comunitățile-gazdă și alții

primesc asistența de care au nevoie; îndeamnă UE să participe la finanțarea apelului de

urgență al UNRWA în valoare de 30 de milioane USD și să ofere sprijin diplomatic și

politic UNRWA;

8. condamnă în mod ferm abuzurile împotriva copiilor, masacrele, tortura, uciderile și

violența sexuală la care este supusă populația siriană; subliniază importanța luării unor

măsuri adecvate pentru a asigura siguranța civililor nevinovați, inclusiv a femeilor și

copiilor; recunoaște că femeile și fetele sunt frecvent victimele violurilor ca armă de

război în conflictul sirian, inclusiv în închisorile regimului; subliniază articolul 3 comun

ale convențiilor de la Geneva care garantează persoanelor rănite și bolnave toate

îngrijirile medicale pe care le impune starea lor, fără discriminări negative; îndeamnă

furnizorii de ajutor umanitar să asigure întreaga gamă de servicii de sănătate în

instalațiile umanitare finanțate de UE;

9. își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile depuse de trimisul special al ONU în Siria,

Staffan de Mistura, pentru a obține încetări locale ale focului și pentru a pune în aplicare

armistiții umanitare, la care să adere toate părțile implicate în conflict, pentru a permite

acordarea ajutorului umanitar; își reiterează apelurile ca UE să preia inițiativa eforturilor

diplomatice în acest scop;

10. își reiterează solicitarea pentru o soluție durabilă în conflictul sirian prin intermediul

unui proces politic favorabil incluziunii, coordonat de Siria, pe baza comunicatului de la

Geneva din iunie 2012, care să conducă la o reală tranziție care respectă aspirațiile

legitime ale poporului sirian și care permite acestuia să își determine propriul viitor în

mod independent și democratic; salută anunțul conform căruia vor fi organizate noi

discuții la Geneva în mai între regimul Assad, opoziție, membrii ai CSONU și puterile

regionale, printre care Iranul;

11. își păstrează convingerea că nu poate exista o pace durabilă în Siria fără a stabili

316

responsabilitatea pentru crimele comise de toate părțile în timpul conflictului, inclusiv

în ceea ce privește tabăra Yarmouk; își reiterează solicitarea de a adresa situația din

Siria Tribunalului Penal Internațional; invită UE și statele membre să examineze în mod

serios recenta recomandare a Comisiei de anchetă a ONU de a analiza posibilitatea

înființării unui tribunal special pentru crimele comise în Siria;

12. consideră că Parlamentul trebuie să realizeze o vizită ad-hoc în tabăra de refugiați de la

Yarmouk pentru a evalua în mod independent situația umanitară, de îndată ce condițiile

de securitate o permit, în coordonare cu ONU și independent de regimul Assad sau orice

altă parte implicată în conflict;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui

Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de

securitate Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre,

Secretarului General al Națiunilor Unite, trimisului special al ONU și Ligii Arabe în

Siria, Secretarului General al Consiliului de cooperare pentru statele arabe din Golf,

președintele Autorității Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și tuturor părților

implicate în conflictul din Siria.

317



P8_TA-PROV(2015)0188

Întemnițarea unor activiști în domeniul drepturilor omului și al drepturilor

lucrătorilor în Algeria

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la trimiterea la

închisoare a lucrătorilor şi activiştilor pentru drepturile omului în Algeria

(2015/2665(RSP))


– având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Algeria1, în special cele din 9

iunie 2005 referitoare la libertatea presei în Algeria şi cea din 10 octombrie 2002

referitoare la încheierea unui acord de asociere cu Algeria2,

– având în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind

drepturile omului şi democraţia în lume şi politica în materie a Uniunii Europene3,

precum şi Rezoluţia sa din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica europeană de

vecinătate, către un parteneriat mai puternic: poziţia PE referitoare la rapoartele

intermediare 20124,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 aprilie 2015 referitoare

la revizuirea Politicii europene de vecinătate,

– având în vedere declarația Uniunii Europene în urma celei de-a opta reuniuni a

Consiliului de asociere UE-Algeria din 13 mai 2014,

– având în vedere Comunicatul Comun din 15 mai 2012 al Comisiei și al Înaltului

Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate adresat

Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și

Comitetului Regiunilor intitulat „Rezultatele noii politici europene de vecinătate”

(JOIN(2012)0014),

– având în vedere memoriul 2013 al Comisiei privind Politica europeană de vecinătate

(PEV) din martie 2014, referitor la Algeria,

– având în vedere declaraţia Consiliului European din iunie 2011 referitoare la vecinătatea

sudică,

– având în vedere declaraţia Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navy

1 JO C 124 E, 25.5.2006, p. 567.

2 JO C 279 E, 20.11.2003, p. 115.



318

Pillay, făcută în septembrie 2012, în cursul vizitei sale în Algeria,

– având în vedere Acordul de asociere UE-Algeria, care a intrat în vigoare la 1 septembrie

2005,

– având în vedere articolul 2 din acordul de asociere menţionat mai sus, care stipulează că

respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului trebuie să

inspire politicile naţionale şi internaţionale ale părţilor care au aderat la el şi constituie

un element esenţial al respectivului acord,

– având în vedere Constituția Egiptului, adoptată prin referendum la 28 noiembrie 1996,

îndeosebi articolele 34-36, 39, 41 și 43 din aceasta,

– având în vedere raportul final din 5 august 2012, întocmit de Misiunea UE de observare

a alegerilor parlamentare din Algeria,

– având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul

internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, la care Algeria este

parte,

– având în vedere Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind

libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 şi Convenţia nr. 98 a OIM

privind dreptul la organizare și negociere colectivă din 1949,


– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din

Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în Algeria au avut recent loc proteste împotriva şomajului; întrucât autorităţile

algeriene admit faptul că cererile manifestanţilor sunt legitime; întrucât, cu toate

acestea, în ultimii patru ani şi, de la începutul lui 2015, cu o şi mai mare intensitate,

apărătorii drepturilor omului, inclusiv activiştii pentru drepturile muncii, în special în

regiunile din sudul Algeriei, au proferat ameninţări, au abuzat verbal şi supus la rele

tratamente şi au recurs la hărţuieli judiciare pe fundalul escaladării protestelor

economice, sociale şi ambientale;

B. întrucât Mohamed Rag, un activist pentru drepturile muncii făcând parte din Comitetul

Naţional pentru Apărarea Drepturilor Şomerilor (Comité National pour la Défense des

Droits des Chômeurs, CNDDC) din oraşul Laghouat a fost arestat la 22 ianuarie 2015 şi

a fost condamnat la 18 luni de închisoare şi la o amendă de DZD 20 000, pentru ultraj

contra unui agent din forţele de securitate aflat în exerciţiul funcţiunii, sentinţa fiind

confirmată în apel la 18 martie 2015;

C. întrucât, la 28 ianuarie 2015, în oraşul Laghouat au fost arestaţi opt activişti pentru

drepturile muncii, membri ai CNDDC – Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi

Benallal, Azzouzi Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar şi

Djaballah Abdelkader – pe când erau adunaţi în faţa tribunalului municipal, cerând

eliberarea lui Modamed Rag; întrucât aceşti opt activişti au fost ulterior, în martie

trecut, condamnaţi la un an de închisoare, cu o sentinţă de suspendare de 6 luni, şi la o

amendă de DZD 5 000 fiecare, pentru faptul de a se fi adunat în mod neautorizat/ilegal

şi pentru exercitarea de presiuni în privinţa hotărârilor magistraţilor;

D. întrucât în Laghouat, în cursul audierii activiştilor menţionaţi mai sus ai CNDDC, care a

avut loc la 11 martie 2015, au fost desfăşuraţi un număr mare de agenţi de poliţie,

împiedicând astfel intrarea în tribunal a publicului şi a martorilor, iar în afara

319

tribunalului poliţia a arestat şi ulterior a eliberat aproape 50 de manifestanţi paşnici care

îşi exprimau solidaritatea cu cei nouă deţinuţi;

E. întrucât, deşi starea de urgenţă a fost ridicată în februarie 2011, ca răspuns la valul de

proteste în masă în favoarea democraţiei, restricţiile, în drept şi în practică, impuse în

ceea ce priveşte adunările paşnice nu au fost abrogate, în special decretul din 18 iunie

2001, care continuă să interzică manifestaţiile publice în oraşul Alger şi legea 91-19 din

2 decembrie 1991privind manifestaţiile şi adunările publice, în temeiul căreia orice

eveniment public este condiţionat de o autorizare prealabilă; întrucât Ministerul de

Interne autorizează rar adunările publice;

F. întrucât orice participant la o manifestaţie neautorizată poate fi urmărit în justiţie şi

riscă, în temeiul articolelor 99 şi 100 din Codul penal algerian, o pedeapsă cu

închisoarea de două luni până la cinci ani; întrucât în ianuarie 2014, termenul limită

pentru înregistrarea asociaţiilor noi, toate asociaţiile care nu au fost acceptate au fost

scoase în afara legii; întrucât proteste paşnice au fost dispersate cu forţa de poliţie,

uneori în mod violent, iar protestarii paşnici pot fi arestaţi înaintea manifestaţiilor,

pentru a se preveni desfăşurarea acestora;

G. întrucât în 2014, guvernul algerian a procedat la revizuiri pro-democratice şi a promis şi

alte reforme în scopul protejării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

întrucât implementarea acestor reforme a fost, până în prezent, nesatisfăcătoare;

H. întrucât, în martie 2015, alţi patru activişti pentru drepturile muncii, Rachid Aouine,

Youssef Sultani, Abdelhamid Brahimi şi Ferhat Missa, membri ai CNDDC din oraşul El

Oued, au fost arestaţi şi acuzaţi de instigare la reunire; întrucât doi dintre aceştia au fost

achitaţi, însă Rachid Aouine a fost condamnat, iar Youssef Sultani urmează să fie

judecat;

I. întrucât, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare o nouă lege privind asociaţiile (12-06), care

impune organizaţiilor neguvernamentale şi grupurilor aparţinând societăţii civile

restricţii în ceea ce priveşte crearea, funcţionarea şi accesul la finanţare străină; întrucât

legea incriminează membrii asociaţiilor neînregistrate, suspendate şi dizolvate, care sunt

pasibili la şase luni de închisoare şi o amendă însemnată, ceea ce afectează libertatea de

asociere;

J. întrucât, cu toate că legea 90-14 din 2 iunie 1990 privind condiţiile de exercitare a

drepturilor sindicatelor le permite lucrătorilor să înfiinţeze sindicate fără a solicita vreo

permisiune, ci prin notificarea în scris a autorităţilor, acestea au refuzat, în mai multe

cazuri, eliberarea unei confirmări de primire, fără de care sindicatele nu-i pot reprezenta

legal pe lucrători;

K. întrucât Algeria, care este în curs de a fi evaluată în ceea ce priveşte aplicarea

Convenţiei 87 a OIM în iunie 2014, a făcut obiectul analizelor experţilor OIM în mai

multe dintre rapoartele întocmite de aceştia sub aspectul încălcării drepturilor

lucrătorilor la grevă şi la înfiinţarea unor sindicate la propria alegere;

L. întrucât negocierile cu privire la Planul de acţiune dintre UE şi Algeria din cadrul

Politicvii europene de vecinătate au fost iniţiate în 2012; întrucât, deşi recunoaşte că

ambele părţi au interesul să-şi consolideze dialogul şi cooperarea în chestiunile

regionale şi legate de securitate, în martie 2014 Comisia şi-a exprimat, totuşi,

îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a sistemului judiciar şi la deteriorarea

situaţiei sub aspectul libertăţii de asociere, adunare şi exprimare în Algeria;

M. întrucât Algeria este membră a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din ianuarie

320

2014;

1. își exprimă îngrijorarea cu privire la arestarea şi detenţia activiştilor Rachid Aouine,

Mohamed Rag, Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi Benallal, Azzouzi

Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar și Djaballah

Abdelkader, deoarece aceştia sunt reţinuţi în pofida faptului că activitatea lor este pe

deplin permisă de legislaţia algeriană şi concordă cu instrumentele internaţionale din

domeniul drepturilor omului pe care le-a ratificat Algeria;

2. reaminteşte că Algeria este obligată să respecte articolul 2 din Acordul de asociere, care

stipulează că un aspect esenţial al acestuia este respectarea principiilor democratice şi a

drepturilor fundamentale ale omului, a Pactului internațional cu privire la drepturile

civile și politice, a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și

culturale şi a Cartei africane a drepturilor omului şi popoarelor şi că, prin urmare,

Algeria are obligaţia să respecte drepturile universale ale omului, inclusiv libertatea de

adunare şi de asociere;

3. consideră că hărțuirea și intimidarea activiştilor pentru drepturile muncii şi a

apărătorilor drepturilor omului, inclusiv la nivel judiciar, nu sunt în conformitate cu

prevederile Declarației Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor

omului;

4. consideră că dreptul la un proces echitabil şi asigurarea unor garanţii minimale în ceea

ce priveşte drepturile la apărare ale tuturor deţinuţilor, printre care apărătorii drepturilor

omului şi activiştii pentru drepturile muncii, sunt în conformitate cu articolul 14

alineatul (3) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

5. invită, de asemenea, autorităţile algeriene să asigure și să garanteze dreptul la libertatea

de exprimare, asociere şi adunare paşnică şi să adopte măsuri adecvate pentru a garanta

siguranţa şi securitatea activiştilor societăţii civile şi ale apărătorilor drepturilor omului,

precum şi libertatea acestora de a-şi desfăşura activităţile legitime şi paşnice;

6. reaminteşte recomandarea făcută guvernului algerian de către Raportorul special al

ONU privind promovarea şi protejarea dreptului la libertatea de opinie şi de exprimare,

de a abroga decretul din 18 iunie 2001 prin care sunt interzise protestele paşnice şi toate

formele de manifestaţii publice în Alger şi de a institui un sistem de simplă notificare, în

locul autorizării prealabile a manifestaţiilor publice;

7. invită autorităţile algeriene să abroge legea 12-06 privind asociaţiile şi să se angajeze

într-un dialog veritabil cu organizaţiile societăţii civil, în vederea elaborării unei legi

noi, în conformitate cu standardele internaţionale în materia drepturilor omului şi cu

Constituţia algeriană;

8. salută faptul că, din 2012, au fost acordate autorizaţii pentru un număr de douăsprezece

organizaţii sindicale; reaminteşte că nu trebuie concepute manevre administrative în

scopul neacordării statutului juridic pentru sindicatele independente care încearcă să-şi

desfăşoare activitatea în afara organizaţiilor sindicale existente; invită autorităţile

algeriene să permită înregistrarea legală a sindicatelor noi şi să se conformeze

convenţiilor implementate de OIM care au fost ratificate de Algeria, îndeosebi

Convenţia nr. 87 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical şi Convenţia

nr. 98 privind dreptul la organizare și negociere colectivă;

9. apreciază faptul că Algeria a ratificat majoritatea tratatelor internaţionale privind

drepturile omului; încurajează angajamentul din ce în ce mai mare şi mai buna

cooperare a autorităţilor algeriene cu Organizaţia Naţiunilor Unite, îndeosebi cu

321

Organizaţia Internaţională a Muncii şi Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite

pentru Drepturile Omului; invită autorităţile algeriene să coopereze în cadrul

procedurilor speciale ale ONU, inclusiv prin invitarea în vizită a raportorilor speciali, şi

să ţină seama de recomandările acestora; invită, de asemenea, Algeria să coopereze

activ cu Uniunea Africană în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului, în special

cu Raportorul special privind apărătorii drepturilor omului;

10. cere Vicepreşedintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi

politica de securitate (VP/ÎR), precum şi statelor membre ale UE să asigure existența

unei politici clare și principiale față de Algeria, care să includă un dialog pe tema

drepturilor omului, în acord cu cadrul strategic al UE privind drepturile omului şi

democraţia; le solicită VP/ÎR şi statelor membre să asigure un dialog politic, privind

securitatea şi drepturile omului substanţial pe toate cele trei dimensiuni şi solicită, prin

urmare, Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) să stabilească repere şi

indicatori clari pentru monitorizarea obiectivelor UE şi evaluarea progreselor

înregistrate în domeniul drepturilor omului, impunităţii, libertăţii de asociere, adunare şi

exprimare, al statului de drept şi al situaţiei apărătorilor drepturilor omului din Algeria;

11. îndeamnă autorităţile algeriene, VP/ÎR şi SEAE să includă un capitol consistent privind

drepturile omului în viitorul Plan de acţiune UE-Algeria, care să exprime o voinţă

politică fermă de a progresa de jure şi de facto în ceea ce priveşte promovarea şi

protejarea drepturilor omului în acord cu Constituţia algeriană şi tratatele internaţionale

în materia drepturilor omului, precum şi instrumentele regionale africane în materia

drepturilor omului la care a aderat Algeria; opinează că în Planul de acţiune UE-Algeria

ar trebui adoptate obiective specifice în materia drepturilor omului, asociate cu un plan

de reforme pe care trebuie să le opereze Algeria cu implicarea semnificativă a societăţii

civile independente; solicită definirea unor indicatori pentru evaluarea obiectivă şi

regulată a situaţiei drepturilor omului din Algeria;

12. invită SEAE şi statele membre să monitorizeze îndeaproape toate procesele şi

procedurile judiciare îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului şi a activiştilor

pentru drepturile muncii, prin prezenţa reprezentanţilor delegaţiei UE şi ai ambasadelor

statelor membre la Alger şi să transmită Parlamentului rapoarte pe această temă;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru

drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Delegaţiei UE la Alger,

Guvernului Algeriei, Secretarului General al ONU, precum și Consiliului ONU pentru

Drepturile Omului.

Documents

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”PARL_EM... · 2015-06-03 · – având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, – având în