21

DIN CENUŞA IMPERIULUI

  • Upload
    noah

  • View
    105

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

DIN CENUŞA IMPERIULUI. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 2: DIN CENUŞA IMPERIULUI

La 24 august 79, după La 24 august 79, după secole în care s-a aflat secole în care s-a aflat în stare latentă, în stare latentă, vulcanul Vezuviu erupe vulcanul Vezuviu erupe în sudul Italiei de în sudul Italiei de astăzi, devastând astăzi, devastând prosperele oraşe prosperele oraşe romane romane Pompeii şi şi Herculaneum şi ucigând şi ucigând mii de persoane. mii de persoane. Oraşele, acoperite de Oraşele, acoperite de un strat gros de un strat gros de material vulcanic şi material vulcanic şi noroi, nu au fost noroi, nu au fost reconstruite niciodată reconstruite niciodată şi au fost uitate în şi au fost uitate în cursul istoriei. În cursul istoriei. În secolul XVIII, Pompeii şi secolul XVIII, Pompeii şi Herculaneum au fost Herculaneum au fost redescoperite şi redescoperite şi excavate, aducând excavate, aducând probe arheologice fără probe arheologice fără precedent despre viaţa precedent despre viaţa de zi cu zi a civilizaţiei de zi cu zi a civilizaţiei antice.antice.

Page 3: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 4: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Orasele antice Pompeii şi Herculaneum se Orasele antice Pompeii şi Herculaneum se găseau în apropiere de poalele Muntelui găseau în apropiere de poalele Muntelui Vezuviu, în Vezuviu, în Golful Neapole. În vremea . În vremea Imperiului Roman timpuriu, în Pompeii trăiau timpuriu, în Pompeii trăiau 20.000 de oameni, printre care negustori, 20.000 de oameni, printre care negustori, meşteşugari şi fermieri care exploatau solul meşteşugari şi fermieri care exploatau solul bogat al regiunii, cultivând viţă de vie şi pomi bogat al regiunii, cultivând viţă de vie şi pomi fructiferi. Nimeni nu bănuia că fertilul pământ fructiferi. Nimeni nu bănuia că fertilul pământ negru reprezentă de fapt rămăşiţe ale negru reprezentă de fapt rămăşiţe ale erupţiilor anterioare ale Vezuviului.erupţiilor anterioare ale Vezuviului.

Page 5: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 6: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Herculaneum a fost un oraş în care au Herculaneum a fost un oraş în care au locuit 5.000 de oamenilocuit 5.000 de oameni A fost şi o destinaţie de vacanţă preferată a romanilor bogaţi. Denumit după eroul mitologic Hercule, Herculaneum găzduia vile opulente şi băi romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum şi un bordel descoperit la Pompeii atestă natura decadentă a celor două oraşe. În apropiere se găseau şi comunităţi mai mici, cum ar fi liniştitul orăşel Stabiae

Page 7: DIN CENUŞA IMPERIULUI

La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, această prosperitate a luat sfârşit, această prosperitate a luat sfârşit, atunci când vârful Vezuviului a explodat, atunci când vârful Vezuviului a explodat, propulsând în propulsând în stratosferă un nor de un nor de cenuşă în formă de ciupercă. În cenuşă în formă de ciupercă. În următoarele 12 ore, cenuşa vulcanică şi următoarele 12 ore, cenuşa vulcanică şi pucioasa au invadat oraşul, obligându-i pucioasa au invadat oraşul, obligându-i pe locuitori să fugă speriaţi. Aproximativ pe locuitori să fugă speriaţi. Aproximativ 2.000 de oameni au rămas la Pompeii, 2.000 de oameni au rămas la Pompeii, ascunşi în pivniţe sau în structuri din ascunşi în pivniţe sau în structuri din piatră, aşteptând sfârşitul erupţieipiatră, aşteptând sfârşitul erupţiei

Page 8: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Un vânt din vest a protejat oraşul Herculaneum de faza iniţială a erupţiei, însă un nor gigantic de cenusă încinsă şi de gaz a coborât pe panta vestică a Vezuviului, înconjurând oraşul şi omorându-i pe cei care au rămas acolo. Acest nor mortal a fost urmat de un şuvoi de noroi vulcanici şi piatră, care a îngropat oraşul. Oamenii care au rămas la Pompeii au fost ucişi în dimineaţa zilei de 25 august, când un nor de gaz toxic a ajuns în oraş, sufocându-i pe cei care nu au fugit. A urmat un şuvoi de rocă şi cenuşă, care a facut ca acoperişurile şi zidurile să se prăbuşească, îngropându-i astfel pe cei morţi.

Page 9: DIN CENUŞA IMPERIULUI

O mare parte din ceea ce cunoaştem despre această erupţie provine dintr-o relatare a lui Plinius cel tânăr, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci când a explodat Vezuviul. În două scrisori adresate istoricului Tacitus, a povestit despre modul în care “oamenii îşi acopereau capul cu pernele, singura apărare împotriva unei ploi de piatră” şi despre cum “un nor negru şi înfricoşător, încărcat de materie combustibilă avansa spre oraş. Unii îşi deplângeau propria soartă. Alţii se rugau să moară.”

Page 10: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 11: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Plinius, în vârstă de doar 17 ani la vremea respectivă, a scăpat din această catastrofă, ulterior devenind un cunoscut scriitor şi administrator roman. Unchiul său, Plinius cel bătrân, a fost mai puţin norocos. Plinius cel bătrân, un biolog de renume, la vremea erupţiei era comandantul flotei romane în Golful Neapole. După ce Vezuviul a explodat, el şi-a îndreptat bărcile spre Stabiae, pentru a investiga erupţia şi pentru a-i îmbărbăta pe locuitorii înspăimântaţi. După ce a ajuns la ţărm, a murit din cauza gazelor toxice.

Page 12: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Potrivit relatării lui Plinius cel tânăr, erupţia a durat 18 ore. Pompeii a fost îngropat sub un strat de 5 metri de cenuşă, iar coasta a suferit modificări majore. Herculaneum a fost îngropat sub aproape 20 de metri de noroi şi material vulcanic. Unii locuitori ai oraşului Pompeii s-au întors ulterior pentru a-şi scoate casele distruse de sub stratul de cenuşă şi pentru a-şi salva bunurile de valoare, însă adevărate comori au ramas acolo şi au fost uitate.

Page 13: DIN CENUŞA IMPERIULUI

În secolul XVIII, un săpător de fântâni a scos la suprafaţă, în locul unde s-a gasit oraşul Herculaneum, o statuie de marmură. Administraţia locală a excavat alte valoroase obiecte de artă, însă proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale oraşului Pompeii. De atunci, excavările au continuat aproape fără întrerupere până în prezent. În 1927, guvernul italian a continuat excavările la Herculaneum, recuperând numeroase opere de artă: statui de marmură şi de bronz şi picturi de mare valoare

Page 14: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 15: DIN CENUŞA IMPERIULUI

La Pompeii au fost descoperite rămăşiţele a 2.000 de bărbaţi, femei şi copii. După ce au murit asfixiaţi, cadavrele lor au fost acoperite de cenuşă, care a întărit şi păstrat conturul corpurilor. Ulterior, cadavrele s-au descompus, lăsând în urmă un soi de mulaj. Arheologii care au descoperit aceste mulaje au umplut spaţiile goale cu ghips, relevând în detaliu poziţiile în care au murit victimele vulcanului.

Page 16: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 17: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Şi restul oraşului pare a fi conservat în urma trecerii timpului. Simple obiecte care spun povestea vieţii de zi cu zi în Pompeii sunt la fel de valoroase pentru arheologi ca şi statuile şi frescele. Abia în 1982 au fost descoperite la Herculaneum primele rămăşiţe umane. Sutele de schelete descoperite poartă urmele care atestă moartea oribilă de care au avut parte.

Page 18: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 19: DIN CENUŞA IMPERIULUI
Page 20: DIN CENUŞA IMPERIULUI

BibliografieBibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vezuviuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vezuviu

http://www.google.ro/images?http://www.google.ro/images?hl=ro&rlz=1T4GGLL_roRO334RO335&q=pomphl=ro&rlz=1T4GGLL_roRO334RO335&q=pompei%20vezuviu&um=1&ie=UTF-ei%20vezuviu&um=1&ie=UTF-8&source=og&sa=N&tab=wi8&source=og&sa=N&tab=wi

http://www.google.ro/images?http://www.google.ro/images?hl=ro&rlz=1T4GGLL_roRO334RO335&q=pomphl=ro&rlz=1T4GGLL_roRO334RO335&q=pompei%20herculaneum&um=1&ie=UTF-ei%20herculaneum&um=1&ie=UTF-8&source=og&sa=N&tab=wi8&source=og&sa=N&tab=wi

Page 21: DIN CENUŞA IMPERIULUI

Din cenuşa imperiuluiDin cenuşa imperiului

Proiect realizat de Bătrînu Proiect realizat de Bătrînu Alexandra-Ozana Alexandra-Ozana

Clasa a VIII-a A Clasa a VIII-a A