A

21

AABANDON psih. Renun]are la lupt\ sau la ac]iunea`ntreprins\ ca urmare a con[tientiz\rii discrepan]ei dintrecapacitatea fizic\ sau psihic\ proprie [i dificult\]ilesolicit\rilor adversarilor sau ale condi]iilor `ntrecerii.Din punct de vedere psihologic, se poate interpreta caun �mecanism de ap\rare a eului�, continuarea acti-vit\]ii putând avea repercusiuni asupra s\n\t\]ii sauasupra p\str\rii imaginii de sine. ~ poate fi cerut deantrenor, de arbitru sau de medic [i se `nregistreaz\ `nfi[a de concurs.

ABATERE gen. ~nc\lcare sau nerealizare a preve-derilor regulamentului de concurs, concretizat\ `n de-vierea loviturii glon]ului de la punctul ochit pe ]int\(tir), `n omisiunea unor por]iuni de traseu (schi, ci-clism), ̀ n inexactitatea efectu\rii procedeelor tehnice,cu consecin]e uneori defavorabile adversarului (jocurisportive). Este sanc]ionat\ `n general de c\tre arbitrii,judec\torii de concurs [i comisiile disciplinare, con-form prevederilor specifice fiec\rui sport (repetareaprocedeului, a loviturii, pierderea unui punct, schim-barea serviciului, pierderea jocului, rejucarea lui etc.).♦ ~ lateral\ (V. tir).

ABDUC}IE m.b. Mi[care sau pozi]ie `n care unsegment se afl\ sau se deplaseaz\ `n afara axei longi-tudinale a corpului sau a segmentului (de ex.: dep\r-tarea bra]ului de trunchi). Ant.: adduc]ie.

ABILITATE MOTRIC| psih. Capacitate a indivi-dului de a executa cu u[urin]\, precizie, coordonare[i ̀ n mod adecvat condi]iilor, o anumit\ mi[care. Estefolosit\ `n mai multe accep]iuni: pentru a desemnapriceperea motric\ (v. pricepere motric\); pentru adesemna aptitudinea motric\ (v. aptitudine motric\);pentru a desemna `ndemânarea. Sensul propriu esteacela de pricepere [i are la baz\ coordonarea com-plex\ neuromuscular\ [i func]iile perceptiv-motorii,al\turi de factorii psiho-fiziologici `nn\scu]i, fiindcondi]ionat\ de exersarea ̀ n situa]ii variate. Este unadin premisele de baz\ ale activit\]ilor corporale [isportive.

ABORDAJ s.n. Ciocnire `ntre dou\ ambarca]iuni,nave sau vase, fapt care constituie, ̀ n competi]ii, motivde penalizare a ambarca]iunii care a provocat-o.

ABORDARE c\l. Mod `n care cuplul cal-c\l\re]`ntâmpin\ obstacolul `nainte de a-l s\ri (direct, cuezitare, cu inten]ia de a-l refuza).

ABOT c\l. Piedic\, compus\ din dou\ garnituri uniteprintr-un lan] lung de cca 40 cm, care se aplic\ pe gam-bele anterioare ale calului pentru a-i limita mi[c\rile,`n vederea dresajului, a corect\rii [i a perfec]ion\riiunor variante de s\ritur\, de alergare etc.

22

AABSEN}| man. Neparticipare fizic\ la activitateaprogramat\ sau planificat\. ~n cazul concursuriloroficiale, ~ se sanc]ioneaz\, dup\ reguli prestabilite(forfet, amenzi, elimin\ri [i alte sanc]iuni).

ABSOLUT tir Rezultat sau record maxim (600 depuncte din 600 posibile).

ABSORB|R tir Pies\ de construc]ie special\ pentruatenuarea for]ei de recul a unei arme `n momentultragerii unui foc.

ABSORB}IE schi Mi[care de atenuare, de preluare,de reducere a [ocurilor provocate de denivel\rilepârtiei, realizat\ prin `ndoirea sau prin tragereagenunchilor sub corp `n timpul coborârii.

ACCELERA}IE I. b.m. Cre[tere a vitezei unui corp`n mi[care `ntr-o unitate de timp. ~ pe care o cap\t\ omas\ (un corp) este direct propor]ional\ cu for]a careac]ioneaz\ asupra ei. Când viteza cre[te, cu cantit\]iegale ̀ n timpuri egale, mi[carea este uniform accelerat\(de ex.: alergarea accelerat\). Vitezele cresc cu cantit\]iinegale `n timpuri [i spa]ii inegale, datorit\ com-plexit\]ii mi[c\rilor corpului omenesc care suntefectuate `n specificul actelor [i al ac]iunilor motricecu caracter tehnico-tactic (deplas\ri ale ̀ ntregului corp,mi[c\ri ale unor segmente ale sale, arunc\ri cu diferiteobiecte, lovire a mingii cu piciorul sau cu mâna etc.)[i structurate fie pe tipuri [i mi[c\ri rectilinii, fie pemi[c\ri circulare sau pe combina]ii dintre acestea, ~mi[c\rilor cap\t\ un caracter neuniform, variabil,adeseori alternând cu decelera]ii (reduceri ale vitezei).II. tir Procedeu de mi[care ̀ n urm\rirea ]intei mobile.

ACCENT gim., p.a. Mi[care scurt\ produs\ de`ncordarea brusc\ a mu[chilor p\r]ilor periferice alecorpului, cu scopul de a marca (sublinia) ̀ nceputul sauun moment al exerci]iului `n gimnastic\.

ACCEPTARE c\l. Admitere a dificult\]ilor stabilitepentru un cal de c\tre cel ce profit\ de handicap [ipublicate ̀ n programul cursei; neacceptarea presupunerefuzul de a angaja calul `n curs\ [i pierderea ei prinforfet.

ACCEPTOR AL AC}IUNII p.f. Segment final alsistemului de proiectare, de conducere-efectuare [i derezolvare a unei sarcini motorii. Simultan cu imaginea-proiect a mi[c\rii se formeaz\ `n creier un tablou alrezultatului a[teptat. Când ac]iunea este conform\ cuacest tablou, se confirm\ corectitudinea ac]iunii (feed-back pozitiv). ~n cazul gre[elilor sau al e[ecurilor (feed-back negativ), se reproiecteaz\ ac]iunea, circuitulcontinuând pân\ la realizarea `n ~, a ceea ce Anohin anumit �aferenta]ie de sanc]ionare�.

ACCESORII gen. Varietate de piese, de obiecte [i deaparate indispensabile efectu\rii preg\tirii [i particip\riisportivilor la diferite concursuri: tir � stativ; hochei peghea]\ � cros\, talp\; schi � leg\turi, bastoane; gim-nastic\ � trambulin\, covor etc.

ACCIDENT SPORTIV m.b. ~ntâmplare neprev\zut\care survine brusc `n timpul practic\rii sportului [iproduce tulbur\ri (alter\ri func]ionale) sau leziuni(alter\ri morfologice, structurale) `n corpul omenesc.Aspectele caracteristice principale ale ~ sunt: gravi-tatea, frecven]a [i consecin]ele. Gravitatea se stabile[tepe baza amplorii interven]iei medicale (internarea `nspital) [i a timpului de ̀ ntrerupere a activit\]ii sportive:♦~ u[or, când tratamentul se face ambulatoriu [iactivitatea sportiv\ poate fi continuat\; ♦~ mediu, dac\se recomand\ temporar practicarea sportului, dar nuse impune internarea `n spital; ♦~ grav, cazurile carenecesit\ internarea ̀ n spital. Frecven]a se studiaz\ prinnum\rul total al accidentelor survenite `n activitateasportiv\ `ntr-o anumit\ perioad\ de timp (frecven]\absolut\) [i prin calcularea procentului de sportivi carese accidenteaz\ din num\rul practican]ilor sportului(frecven]\ relativ\). Frecven]a absolut\ a ~ pune `n

absen]\

A

23

eviden]\ amploarea fenomenului [i locul lui `n an-samblul preocup\rilor [i al m\surilor necesare ocrotiriis\n\t\]ii publice. Frecven]a relativ\ a ~ exprim\ gradulde periculozitate a activit\]ii sportive, `n general, [i adiferitelor ramuri sportive, `n particular. Frecven]aabsolut\ a ~ reprezint\ o component\ important\ amorbidit\]ii la adolescen]i [i tineri. Ea are tendin]e decre[tere datorit\ `nmul]irii practican]ilor sportului.Frecven]a relativ\ a ~ se cifreaz\ la câteva procentedin num\rul total al sportivilor, este dependent\ decaracteristicile fiec\rei ramuri sportive [i � datorit\intensific\rii m\surilor administrativ-organizatorice �a r\mas constant\ sau are o tendin]\ de cre[tere maimic\ decât frecven]a absolut\. Consecin]ele ~ sereflect\ asupra st\rii de s\n\tate (complica]ii, sechele),asupra activit\]ii sportive (`ntreruperea preg\tirii,neparticiparea la competi]ii) [i asupra aspectelorsociale (tulburarea procesului de formare profesional\[i a activit\]ii productive, responsabilitatea juridic\ acelor vinova]i pentru ac]iuni premeditate sau neluaream\surilor preventive prev\zute `n actele normative).Chiar [i ~ u[oare din punctul de vedere al st\rii des\n\tate pot avea consecin]e grave asupra activit\]iisportive, dac\ sunt localizate la segmentele corporalenecesare efectu\rii mi[c\rilor specifice unei anumiteramuri sportive.

ACLIMATIZARE m.b. Complex de modific\ri princare organismul reac]ioneaz\ la schimbarea fenomenelormeteorologice (temperatur\, presiune atmosferic\,vânt, precipita]ii) ̀ n vederea adapt\rii la aceste schim-b\ri. Schimbarea brusc\ a acestor fenomene determin\deregl\ri ale func]iilor organismului, constituind opiedic\ pentru ob]inerea performan]ei sportive. ~n scoppreventiv, se recomand\: s\ se m\reasc\ prin c\lireposibilitatea organismului de a suporta factoriimeteorologici nefavorabili; s\ se studieze condi]iilemeteorologice [i de microclimat `n care se vor des-f\[ura competi]iile [i s\ se efectueze antrenamentele`n condi]ii cât mai asem\n\toare cu acestea. ~n activi-tatea sportiv\ de performan]\, procesele de aclimatizaresunt utilizate ca factori favorabili pentru cre[tereacapacit\]ii de efort aerob (climatul alpin), ca refacere

dup\ perioade de solicitare intens\ (climatul subalpin)[i ca stimulare general\ (climatul marin).

ACOMODARE m.b. Modificare a reac]iei organis-mului la un anumit excitant, `n cazul când acestaac]ioneaz\ timp `ndelungat sau se repet\ frecvent f\r\s\-[i schimbe caracteristicile. ~ se observ\ cu u[urin]\`n cazul analizatorilor (de ex.: senza]iile olfactive [iauditive, ini]ial nepl\cute, se atenueaz\ prin r\mânereamai mult\ vreme `n mediul respectiv, cea gustativ\ sediminueaz\ prin p\strarea prelungit\ ̀ n cavitatea bucal\a unui aliment). ~ `mbrac\ o form\ particular\ `nantrenamentul sportiv. Datorit\ proceselor de ~, reac]iala excitantul efort devine din ce `n ce mai slab\ pem\sur\ ce acesta se repet\ f\r\ s\-[i schimbe caracte-risticile (`n special intensitatea). Pentru evitarea�plafon\rii� [i ob]inerea ̀ n continuare a perfec]ion\rilornecesare cre[terii poten]ialului fizic, se recomand\ ca,dup\ anumite etape, s\ se modifice brusc caracteris-ticile efortului din lec]iile de antrenament. ~n teoriaantrenamentului sportiv, aceast\ recomandare esteformulat\ ca �principiul cre[terii ̀ n trepte a efortului�.Sin.: obi[nuin]\.

ACOMPANIAMENT MUZICAL gim., p.a. Fraz\(fond) muzical(\) ce ̀ nso]e[te execu]ia suitei mi[c\rilorsportivului, imprimându-i o anumit\ ritmicitate, ar-monie, expresivitate [i m\rindu-i puterea de sugestie,starea emo]ional\. ~ este o pies\ clasic\ ori modern\sau creat\ special `n concordan]\ cu temperamentulsportivului, cu tematica [i cu structura exerci]iilor (deex.: sol fete�gimnastic\ artistic\, gimnastic\ ritmic\,gimnastic\ acrobatic\ [i gimnastic\ aerobic\).

ACORD DE FRONTIER| auto. ~n]elegere realizat\de dou\ asocia]ii sportive na]ionale a dou\ ]\ri cugrani]\ comun\, când exist\ condi]ii geografice spe-cifice sau din motive de distribu]ie a popula]iei. Acesteapot face o cerere ̀ n octombrie la Conferin]a Federa]ieiInterna]ional\ de Automobilism (FIA) pentru atribuirea

acord de frontier\

24

Aunui acord de frontier\ celor dou\ asocia]ii, pentru anulurm\tor. Dup\ studierea cazului de c\tre ComitetulExecutiv, acesta `l va recomanda spre ratificare Con-ferin]ei Plenare. Cererea trebuie f\cut\ `n fiecare an,acordul fiind valabil un an. Un acord semnat d\ dreptulfiec\rui pilot licen]iat al uneia dintre cele dou\ asocia]iisportive na]ionale semnatare s\ participe la concur-surile organizate pe teritoriul celeilalte asocia]ii, f\r\licen]\ interna]ional\ [i f\r\ ca acest concurs s\ figureze`n Calendarul Sportiv Interna]ional (concursurile ̀ ntretrei asocia]ii sportive na]ionale vor fi interzise).

ACOSTARE s.n. Ac]iune de apropiere a bordului uneiambarca]iuni de alt\ ambarca]iune, de ponton, de chei,de geamandur\.

ACROBAT gim. Gimnast care execut\ cu m\iestriediferite exerci]ii complexe de rostogoliri, r\sturn\ri,rot\ri [i salturi (`nainte, `napoi, duble etc.) `n planuri[i de la `n\l]imi diferite, pe suprafe]e de sprijin `ngeneral limitate.

ACROBATIC| gim. Ansamblu al elementelortehnice, dinamice, cu diferite grade de dificultate, caresolicit\ coordonare, echilibru, precizie, eficien]\, orien-tare `n spa]iu, dexteritate, curaj [i care sunt integrate`n compozi]iile exerci]iilor din gimnastica artistic\,patinaj artistic, s\rituri `n ap\ etc., precum [i `nprogramele [colare de educa]ie fizic\. Introducereaacesteia ̀ n ]ara noastr\ a fost f\cut\ ̀ n a doua jum\tatea sec. al XIX-lea de Gh. Moceanu, care a gr\bit `n-fiin]area primelor [coli române[ti de gimnastic\.Elementele de ~ reprezint\ [i obiectul activit\]iiarti[tilor de circ, ele constituind mijloace de exprimareartistic\. Elementele acrobatice sunt sistematizate `nstatice [i dinamice. Cele statice se grupeaz\ ̀ n pozi]iide echilibru, de men]inere [i de mobilitate. Grupaexerci]iilor dinamice cuprinde rostogoliri, r\sturn\ri,salturi ̀ n axe diferite, exerci]ii de balans ̀ n perechi [i`n grup. Concursurile de acrobatic\ se desf\[oar\ la

urm\toarele probe: perechi (feminin, masculin [imixt), de grup: `n 3 (feminin) sau `n 4 (masculin).

ACRO{ARE I. fb. Ac]iune regulamentar\ ̀ ntreprins\de un juc\tor, situat lateral fa]\ de adversar, prin carese `ncearc\ deposedarea sau `mpiedicarea folosiriibalonului `ntr-o ac]iune sau `ntr-o direc]ie dezavanta-joas\ lui [i, implicit, echipei sale. II. box }inere a ad-versarului, ag\]are de el. III. schi Ag\]are a unui fanion.

ACT MOTRIC m.b. Mi[care simpl\ executat\ ̀ n modreflex, automat sau voluntar, `n situa]ii pentru a c\rorrezolvare este necesar\ interven]ia aparatului locomotor.♦~ reflex Mi[care care are la baz\ reflexe `nn\scute [ireprezint\, de regul\, o reac]ie rapid\ de ap\rare fa]\ deun excitant nociv. Mi[carea este involuntar\ [i seefectueaz\ sub comanda neuronilor motori medulari.♦~ automat Parte component\ a deprinderilor motrice.Baza lui fiziologic\ o constituie reflexele condi]ionatebine consolidate prin repetarea `ndelungat\ a mi[c\rilor.Se efectueaz\ sub comanda centrilor motori corticali carenu se g\sesc `n stare de excita]ie optim\ [i `n consecin]\~ automat nu se execut\ `n mod con[tient. ♦~ voluntarMi[care con[tient\ comandat\ de centrii motori corticaliafla]i `n stare de excita]ie optim\. Se execut\ conformmodelului motric elaborat ̀ n ace[ti centri, pe baza analizei[i sintezei complexului de informa]ii primite de laanalizatori (`n special analizatorul motor [i cel vizual).

ACT REFLEX m.b. Reac]ie fiziologic\ elementar\,`nn\scut\, determinat\ de excitan]i proveni]i din mediulintern sau extern. ~ reprezint\ func]ia structuriianatomice denumit\ arc reflex. ~ st\ la baza celor maimulte manifest\ri motrice [i vegetative ale organismuluiuman. Dac\ excita]ia care determin\ un ~ este precedat\de o excita]ie care ̀ n mod normal nu produce ~ respectiv[i aceast\ asociere se repet\ de multe ori `n acelea[icondi]ii, se constat\ c\ ~ se va declan[a la ac]iuneaexcita]iei ini]ial indiferente. ~n acest mod, ia na[tere unnou tip de reflexe, cele dobândite, denumite reflexecondi]ionate, care au un rol foarte important `n via]a de

acostare

A

25

toate zilele, `n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\.~n limbajul curent, se utilizeaz\ gre[it termenul ~ pentrua denumi actele motrice efectuate rapid [i f\r\ comand\voluntar\ de un sportiv. ~n realitate, aceste �reflexe� suntacte motrice automatizate (v. act motric).

ACTIVARE psih. Proces de stimulare a poten]ialuluide lucru al sportivului, de cre[tere a capacit\]ii psihice,`ndeosebi prin mijloace psihologice: motiva]ie, sugestie,`ndemn, convingere, ordin. Printr-un proces judicios depreg\tire psihic\, ~ poate deveni deprindere, declan[ân-du-se condi]ionat, `n urma ac]ion\rii proceselor dereglare psihic\. ~ se manifest\ `n nivelurile ridicate deaten]ie [i orientare, vigilen]\, percep]ie, luciditate agândirii, dispunere, efort voluntar. Unele efecte de ~ seob]in [i prin utilizarea produselor psihofarmaceutice,majoritatea lor fiind `ns\ substan]e dopante [i interziseprin regulamentele de concurs din medica]ia sportiv\,din ra]iuni de s\n\tate [i de etic\.

ACTIVITATE I. gen. Form\ fundamental\ de existen]\[i interac]iune a omului cu mediul ̀ nconjur\tor. ~ presu-pune desf\[urarea deliberat\ a unui ansamblu de acte,ac]iuni [i opera]ii motorii, intelectuale [i morale ̀ n scopulrealiz\rii unui obiectiv, a satisfacerii unor trebuin]e sauaspira]ii. Coordonatele definitorii ale ~ sunt: motiva]ia,scopul [i mijloacele ale c\ror interrela]ii determin\gradul de eficien]\ a acesteia. Se manifest\ `n formevariate, fizice, psihomotorii, intelectuale [i morale, `nmod independent [i `n cadrul asociativ, `n timp variabilca durat\. Sunt eviden]iate unele tipuri de activitate caresunt specifice fiin]ei umane: jocul, ̀ nv\]area, munca etc.Printre ~ specifice educa]iei fizice [i sportului sunt: ~formativ\, ludic\, competi]ional\, recreativ\. ♦~ com-peti]ional\ Form\ esen]ial\ de finalizare [i de evaluare aactivit\]ii sportive, subordonat\ preg\tirii [i, totodat\,integrând-o, care se desf\[oar\ la ramurile [i probelesistemului competi]ional, pe baza unui program [i a unuicalendar sportiv intern [i interna]ional, `n scopulcomplet\rii procesului de preg\tire, al dinamiz\rii lui,al atingerii unui obiectiv de performan]\, al satisfaceriiunor trebuin]e de divertisment, cunoa[tere etc. ~nstructura unui ciclu anual, ~ poate deveni dominant\,

implicând, mai mult ca oricând, o valorificare [i o confir-mare a preg\tirii efectuate pân\ atunci. ~ se desf\[oar\conform regulilor [i regulamentelor fiec\rei ramuri, alefiec\rei competi]ii, a unor instruc]iuni elaborate specialde c\tre un departament, o federa]ie etc. Ea are la baz\ideea educativ\, amatorismul, fair play-ul. (V. compe-ti]ie). ♦~ corporal\ Sintagm\ folosit\ pentru a desemnaactivitatea motorie a omului. Reprezint\ un tip funda-mental de activitate uman\ orientat\ spre dezvoltarea [iperfec]ionarea fizic\ a individului sub raport somatic [ifunc]ional, cu efecte simultane de contribu]ie la formareapersonalit\]ii lui. ~ are forme diferite de manifestare:ludice, agonistice, gimnice, sportive recreative. Sin.:activitate de educa]ie fizic\ [i sport. ♦~ recreativ\Form\ de activitate uman\ component\ a timpului liber(loisir). Presupune folosirea acelor acte [i ac]iunipreponderent motorii care pot exercita efecte de ordinrecreativ, deconectant, de relaxare, destindere [i diver-tisment. ~ trebuie s\ se desf\[oare pe cât posibil prinforme de practicare a exerci]iilor fizice ̀ n natur\, ̀ n aerliber, ̀ n scopul amplific\rii efectelor cu ajutorul factorilornaturali (ap\, aer, soare). Sunt recomandate diferiteforme de turism, plimb\ri pe distan]e lungi, excursii,drume]ii, cicloturism, turism montan, jocuri, `not, schi,s\niu[ etc. ♦~ sportiv\ Component\ de baz\ a activit\]iiumane, accesibil\ tuturor vârstelor [i sexelor, ce const\dintr-un ansamblu de mijloace [i metode specificeeduca]iei fizice [i sportului, care contribuie la dezvol-tarea mai accentuat\ a unor calit\]i, deprinderi [ipriceperi, la dobândirea unui `nalt nivel de preg\tirefizic\ multilateral\, la `nt\rirea [i men]inerea s\n\t\]ii,la cre[terea armonioas\ a individului, la ob]inerea unorrezultate sportive. ~ este un fenomen social care a ap\ruto dat\ cu societatea [i se dezvolt\ `n conformitate culegile dezvolt\rii sociale. Formele de organizare ale ~sunt expresia particularit\]ilor sistemului de educa]iefizic\, la un moment dat, al unei ]\ri. ~ se realizeaz\individual sau `n grup, `n familie sau `n cadrul unorinstitu]ii [i organiza]ii specializate sau nu `n acestdomeniu. Aria de dezvoltare a acestui fenomen, for]alui organizatoric\ [i educativ\ depind `n mare m\sur\de participarea statului [i a principalelor for]e sociale lacrearea [i func]ionarea lui. ~ are o importan]\ din ce `nce mai mare pentru individ [i pentru societate, dat fiindrolul ei `n asigurarea unor valori necesare fiec\rei

activitate

26

Agenera]ii. ~ se sub`mparte ̀ n dou\ grupe: ◊ ~ pentru to]i(~ de mas\) ̀ n care se urm\re[te angrenarea maselor ̀ npracticarea educa]iei fizice [i a sporturilor (v. activitatefizic\); ◊ de performan]\, `n care rezultatul [i recordulocup\ locul dominant, preg\tirea `ndelungat\,sistematic\ [i [tiin]ific\ desf\[urându-se pentru a slujiacestui scop. II. t. ♦~ fizic\ Tip de activitate uman\caracterizat\ ̀ n general prin mi[c\ri con[tiente, motivate,efectuate ̀ n scopuri diferite fie ̀ n activitatea profesional\,fie ̀ n sport, ̀ n turism, ̀ n recrea]ie (ca parte component\important\ a timpului liber). ♦~ ludic\ Tip de activitatepsihomotorie desf\[urat\ `ndeosebi `n perioadacopil\riei, sub form\ de joc dinamic (structurat de regulielementare), caracterizat\ prin manifestare liber\, spon-taneitate, voio[ie, imagina]ie, prin provocare de pl\cere,satisfac]ie participantului. ♦~ motric\ Ansamblu deac]iuni motorii ̀ ncadrate ̀ ntr-un sistem de idei, reguli [iforme de organizare, `n vederea ob]inerii unui efectcomplex de adaptare a organismului la efort, de per-fec]ionare a dinamicii acestuia [i de ob]inere a unuirezultat, a unui efect de ordin formativ, competi]ional,compensator, terapeutic, recreativ, rela]ional. ~ se `n-cadreaz\, `n general, `ntr-un concept privind organi-zarea, con]inutul [i finalitatea educa]iei fizice [isportului. ~ este folosit\ [i ca expresie care concre-tizeaz\ numai acele exerci]ii fizice care se g\sesc ̀ ntr-o anumit\ interrela]ie sau structur\ [i care se aplic\dup\ anumite reguli [i cu un anumit scop. III. m.b.~ igienico-sanitar\ Ansamblu de norme [i ac]iunielaborate [i ̀ ndeplinite de cadre [i institu]ii autorizate,prin care se urm\re[te ocrotirea s\n\t\]ii celor angrena]i`n procesul de educa]ie fizic\ [i activitatea sportiv\. ~se refer\ atât la persoanele care practic\ diferite formede exerci]ii fizice, cât [i la condi]iile de mediu ̀ n care sedesf\[oar\ acestea (baze, instala]ii, aparate [iechipamente utilizate). ~ este ̀ ndrumat\ [i controlat\ ̀ nconformitate cu normele fixate de organele specializateale Ministerului S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF), aleMinisterului Tineretului [i Sportului (MTS) [i ale COR.

ACTIVIZARE I. t.m. Regul\ special\, introdus\pentru finalurile seturilor care nu se termin\ `n 15', ac\rei aplicare const\ `n urm\toarele: dup\ scurgerea

celor 15', arbitrul `ntrerupe jocul, serviciul fiind exe-cutat alternativ de fiecare juc\tor pân\ la finalul setuluirespectiv, adic\ pân\ la realizarea celor minim 21 depuncte pentru ̀ nving\tor, ̀ ns\ la o diferen]\ de cel pu]in2 puncte fa]\ de juc\torul `nvins. Fiecare punct `naceast\ perioad\ de ~ se atribuie astfel: dac\ primitorulnu reu[e[te 12 retururi regulamentare, punctul seatribuie juc\torului care a servit; dac\ reu[e[te [i celde-al XII-lea retur, jocul pentru punctul respectiv se`ntrerupe, punctul atribuindu-se primitorului, deoarecea executat valabil [i cel de-al XII-lea retur. Regula ~ afost introdus\ `n vederea stimul\rii jocului bazat peatac, a dinamiz\rii [i a cre[terii spectaculozit\]ii lui [i,respectiv, a limit\rii jocului de ap\rare, bazat pe�]\c\neal\�. II. [ah Timp acordat ambilor juc\tori pân\la terminarea partidei, dup\ consumarea num\rului demut\ri [i timpul solicitat pentru partid\ (de ex.: dup\40 de mut\ri [i 4 h de joc se mai acord\ câte 30' pentrufiecare juc\tor pân\ la terminarea partidei).

AC}IUNE I. gen. Fapt de comportament prin careindividul r\spunde printr-un act sau un ansamblu deacte voluntare, la stimul\ri externe (ori interne) sau pecare ̀ l realizeaz\ ̀ n mod inten]ionat pentru rezolvareaunei sarcini, atingerea unui scop, ob]inerea unei per-forman]e. II. m.b. ~ motric\ Structur\ unitar\ de actemotrice destinat\ rezolv\rii unor sarcini concrete aleactivit\]i motrice. ~ se execut\ conform modeluluielaborat `n aria motorie a scoar]ei cerebrale pe bazaanalizei [i sintezei informa]iilor primite de la analizatori(`n special vizual [i chinestezic). Controlul con[tiental ~ este cu atât mai necesar, cu cât aceasta a fost ̀ ntre-prins\ de mai pu]ine ori. Prin repet\ri multiple ~ devinedeprindere motorie, astfel c\ actele motorii care ocompun se execut\ automat. ~n acest stadiu, controlulcon[tient este necesar la ̀ nceputul [i sfâr[itul ~, precum[i la supravegherea global\ a modului ei de execu]ie,pentru a se corecta eventualele neconcordan]e cumodelul cortical. III. lp., box, j.s. Procedeu tehnico-tactic sau combina]ie de procedee de atac. IV. scr.♦~ conven]ional\ Ac]iune bazat\ pe viteza reac]iilormotrice simple, cu fixarea dinainte a unor detalii ca:linia ̀ n care urmeaz\ s\ se efectueze atacul, direc]ia

activizare

A

27

ac]iunii pe lam\ sau a fentelor, num\rul lor, traseularmei ̀ n ac]iunile defensive. ♦~ defensiv\ Totalitate ami[c\rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a`ndep\rta sau a evita lovitura adversarului. ♦~ ofensiv\Totalitate a mi[c\rilor tehnico-tactice executate cuscopul de a lovi adversarul. ♦~ simpl\ Ac]iune tehnico-tactic\ executat\ ̀ ntr-un singur timp de scrim\. ♦~ com-pus\ Ac]iune tehnico-tactic\ executat\ `n mai mul]itimpi de scrim\. ♦~ cu alegere Ac]iune bazat\ pemanifestarea reac]iilor disjunctive complexe, formatedin dou\ sau mai multe variante de ap\rare, de atacsau din fazele lor finale ♦~ cu comutare Ac]iune bazat\pe manifestarea reac]iilor diferen]iale, executat\ f\r\pauz\ ̀ n timpul unei faze de arme dup\ ̀ nceperea alteiac]iuni. ♦~ preg\titoare Mi[care prealabil\ executat\`naintea propriului atac cu scopul de a deruta adversarulasupra realelor inten]ii, de a-i deplasa lama sau de a-latrage `ntr-o linie `n care nu este preg\tit s\ ac]ioneze.♦~ pe lam\ (fier) Ac]iune preg\titoare cu propria lam\pe lama adversarului cu scopul de a o `ndep\rta sau ao re]ine atât cât este necesar pentru a lansa ac]iuneaofensiv\. V. c\l. Form\ exterioar\ a alurei calului `nmi[care (diferit\ de aspectul s\u ̀ n repaus), care variaz\`n func]ie de construc]ia, vârsta [i caracterul animalului.~ calului poate fi greoaie, lejer\, elevat\, vioaie, bun\,`n general, sau ̀ n sensul opus acestor calit\]i, ea consti-tuind o distinc]ie principal\ [i un indiciu ̀ n selec]ie, darnu un criteriu sigur [i singular pentru aprecierea caluluide sport `n genere. O caden]\ [i un trap elevat (steppe),care dau calului de trap o extrem\ elegan]\, reprezint\un defect de ~ pentru un trotteur de pild\, `n schimbcapacitatea de vitez\ presupune o ~ bun\, necesar\calului de curse. VI. rg. ~ inten]ionat\ Trimitere cuinten]ie frauduloas\ a balonului (cu mâna) `n margine(spre a-l scoate din joc) sau `nainte [i constituie oinfrac]iune fa]\ de spiritul jocului, ce se sanc]ioneaz\cu o lovitur\ de pedeaps\. De asemenea, a juca inten-]ionat balonul sau a interveni ̀ n orice alt fel din pozi]iede afar\ din joc reprezint\ tot o astfel de gre[eal\,agravat\ [i prin periculozitatea sa. ~n general, laturainten]ional\ a oric\rei `nc\lc\ri de regulament saugre[eli constituie `n rugby � prin aplicarea regula-mentului acestui joc � baza de determinare a caracteruluinesportiv [i, ca atare, a gradului pedepsei.

ACURATE}E A MI{C|RII gen. Caracteristic\ ami[c\rii, dar [i atribut al sportivului de performan]\ [i`ndeosebi de ̀ nalt\ performan]\, prin care se apreciaz\eficien]a execu]iei procedeelor tehnice, exactitatea,elegan]a, corectitudinea din punct de vedere biomeca-nic fa]\ de execu]ia �model� [i expresivitatea ob]inuteca urmare a unui num\r mare de `ncerc\ri repetatepentru `nl\turarea erorilor, a mi[c\rilor inutile [i im-plicit realizarea performan]ei scontate. ~ poate fi testat\[i `mbun\t\]it\ cu ajutorul mai multor metode, fiindesen]ial\ pentru marea performan]\.

ACVABEL| nat. ~not ̀ n grup cu mi[c\ri sincronizate.

ACVAPLAN pl. Plut\ dintr-o plac\ din lemn, de form\dreptunghiular\, cu laturile de 1,50/0,80 m (sau maimari cu câ]iva centimetri), prev\zut\ cu leg\turi elasticepentru fixarea piciorului [i cu un dispozitiv de remor-care, printr-un cablu, la o ambarca]iune cu motor, carese deplaseaz\ cu o vitez\ de peste 15 km/h. Capacitateade plutire a ~ cu un om pe suprafa]a sa rezult\ dinfor]a dezvoltat\ de cablul ̀ ntins [i m\rimea ei [i depindede viteza ambarca]iunii [i de unghiul de `nclinare aplan[ei fa]\ de suprafa]a apei. Cablul lung de 15-30 mtrebuie s\ reziste la o greutate de minim 250 kg, deoarecesportivii `ncerca]i efectueaz\ `n timpul deplas\rii [iunele s\rituri acrobatice, amplificându-[i astfelgreutatea corpului. Un vas poate remorca la pupa saconcomitent mai multe ~, cablurile fiind recuperate(strânse) apoi prin reducerea vitezei. Mai dificil\ estearuncarea cablului peste bord `n vederea startului, aridic\rii la suprafa]\ a ~ [i a sportivului. Startul dinap\, de pild\, se efectueaz\ prin cre[terea treptat\ avitezei ambarca]iunii pân\ când ~ se ridic\ la suprafa]aapei, dup\ care sportivul se poate ridica [i el ̀ n picioare.Alteori, startul are loc de pe o plut\ de acostare sau depe o estrad\ special amenajat\, ~ fiind smuls din ap\de cablu, `mpreun\ cu sportivul aflat cu picioareleflexate pe plan[\, ]inându-se cu putere de cablu. Pelâng\ func]iile sale de agrement, remorcarea pe ~ este[i un mijloc important de antrenament pentru schiulalpin `n perioada de var\, deci `ntre sezoane.

acvaplan

28

AAD LIBITUM [ah Libertate de a muta o pies\ pe tablade [ah, pe un câmp la alegerea celui aflat la mutare(expresie latin\).

ADAPTARE m.b. Complex de modific\ri mor-fofunc]ionale prin care organismul reac]ioneaz\ laexcita]iile provenite din mediul intern sau extern. ~ncazul eforturilor fizice, ~ `mbrac\ dou\ forme demanifestare. ♦~ imediat\ Modificare morfofunc]io-nal\ care apare ̀ nainte [i ̀ n timpul efortului. Ea are caefecte principale: p\strarea homeostaziei generale aorganismului, pe care tinde s\ o tulbure activitateamuscular\ [i asigurarea condi]iilor optime de func]io-nare a mu[chilor angrena]i `n lucru realizat\ atât prinmodific\rile survenite la nivelul acestora, cât [i prinaportul celorlalte sisteme [i organe a c\ror func]ie semodific\ `n mod adecvat. ♦~ tardiv\ Modificaremorfofunc]ional\ care reprezint\ modific\rile mor-fofunc]ionale ap\rute `n urma repet\rii solicit\rilor(eforturilor fizice). ~n cazul antrenamentului metodic,~ tardiv\ const\ ̀ n perfec]ion\ri func]ionale, structurale[i dimensionale ale mu[chilor, organelor [i sistemelorsolicitate. Spre deosebire de ~ imediat\, care se producela toate persoanele care fac efort, ~ tardiv\ se observ\doar la cele antrenate. Studierea modific\rilor din ~ ime-diat\ pune `n eviden]\ nivelul de solicitare a organis-mului ̀ n timpul lec]iilor de antrenament [i ̀ n competi]ii.Urm\rirea evolu]iei modific\rilor caracteristice ~ tardiveindic\ felul ̀ n care organismul sportivului reac]ioneaz\la programul de preg\tire [i permite s\ se apreciezecalitatea acestuia. Perfec]ion\rile rezultate prin proce-sele de ~ tardiv\ nu sunt un bun definitiv câ[tigat. Eledispar treptat `n cazul când solicit\rile care le-audeterminat nu se mai repet\. Aceast\ constatareconstituie baza medico-biologic\ a unui principiufundamental al antrenamentului, cel al continuit\]ii.Un aspect particular al ~ ̀ ntâlnit ̀ n activitatea sportiv\este cel al ~ la schimbarea brusc\ a fusului orar.Perturbarea bioritmurilor circadiene determin\, pelâng\ numeroase simptome subiective [i obiective, [i`nr\ut\]irea performan]elor sportive. Se consider\ c\~ la noul fus orar necesit\ o zi pentru fiecare or\ carediferen]iaz\ fusul orar al localit\]ii de origine de cel allocalit\]ii unde s-a f\cut deplasarea.

AD|POST tir Loc special construit pe direc]ia liniei]intelor poligonului de tragere, ̀ n scopul protej\rii arbitrilor.

ADÂNCIRE A IDEII [ah Aprofundare a arboreluide variante `ntr-o problem\ de [ah, constând din ana-lizarea mut\rilor posibile cu scopul elucid\rii solu]iiloracesteia. ~ este un procedeu eficient pentru [ahul princoresponden]\ [i compozi]ia [ahist\, dar neeconomicpentru [ahul practic.

ADDUC}IE m.b. Mi[care de apropiere a unuimembru de planul median al corpului. Ant.: abduc]ie.

ADEREN}| I. gen. Fenomen produs la suprafa]a decontact dintre o roat\, un pantof de tenis, o gheat\ debaschet, un schi etc. [i calea de deplasare ([osea,podeaua s\lii, pârtie). II. alp. Ac]iune specific\ `ntehnica alpinistului, constând `n alipirea de stânc\ adiferitelor p\r]i ale corpului.

ADI}IONARE DE PUNCTE reg. Gen de `ntoc-mire a unui clasament pe baza `nsum\rii puncteloracumulate. Se folose[te `n unele turnee la jocurilesportive (dou\, trei pentru victorie, unul pentru jocegal, nici un punct pentru joc pierdut). Modalitate dealc\tuire a clasamentului neoficial pe puncte la JO (7puncte � locul I; 5 puncte � locul II; 4 puncte � loculIII; 3 puncte � locul IV; 2 puncte � locul V; 1 punct �locul VI).

ADJUDECARE [ah Ac]iune prin care se decide dec\tre conducerea concursului ca o partid\ de [ah`ntrerupt\, din motive regulamentare sau de for]\major\, s\ nu mai fie continuat\ de cei doi juc\tori,rezultatul confrunt\rii urmând a fi stabilit `n urmaanaliz\rii pozi]iei existente la `ntrerupere.

ADMITERE LA START reg. Prevedere a regulamen-tului marilor concursuri de motociclism sau automobilism

ad libitum

A

29

care pretinde concurentului parcurgerea unui num\rsuficient de tururi (adesea precizat de regulament), cares\-i permit\ o bun\ cunoa[tere a parcursului. La con-cursurile de motociclism, num\rul minim de tururi esteobligatoriu pentru o singur\ clas\ de ma[ini. Dac\concurentul particip\ [i la alte clase, atunci num\rulminim obligatoriu prev\zut pentru aceste clase sereduce la dou\ treimi. ~n func]ie de rezultatelor ob]inute`n antrenamentul oficial (cronometrat), concurentulcap\t\ dreptul de participare `n curs\, respectiv ~.

ADMONESTARE I. gen. Sanc]iune din timpul uneimanifest\ri sportive constând dintr-o observa]ie verbal\sau scris\, efectuat\ public sau `n particular pentru ogre[eal\ sau pentru agresivitate de mic\ importan]\.II. fb. Sanc]iune care precede acordarea, de c\trearbitru, a cartona[ului galben sau a celui ro[u pentruagresivitate, pentru atac neregulamentar asupra adver-sarului etc.

ADRENALIN| m.b. Hormon secretat de por]iuneamedular\ a glandelor suprarenale. ~ are ac]iunecomplex\ [i important\ asupra celulelor, organelor [isistemelor corpului omenesc. Ea contribuie `n modesen]ial la efectuarea eforturilor fizice [i psihice dinactivitatea de educa]ie fizic\ [i sport prin intensificareafunc]iei cardiace (for]\, amplitudine, ritmul contrac-]iilor) [i a metabolismului intermediar glucidic `nmu[chii stria]i [i ficat, mobilizarea sângelui din terito-riile inactive (splin\, splahne) [i cre[terea consecutiv\a debitului circulant din mu[chi, favorizarea ventila]ieipulmonare (dilatarea c\ilor respiratorii), stimulareasistemului nervos central [.a.

ADUNARE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin careexecutan]ii se grupeaz\ pentru raport sau pentruintrarea ̀ ntr-o forma]ie de lucru, indicat\ de comand\.

ADUNAREA! gim. Comand\ folosit\ `n vedereagrup\rii executan]ilor pentru raport sau ̀ ntr-o anumit\forma]ie: `n cerc, `n linie, pe [iruri etc.

ADVERSAR gen. Sportiv aflat `ntr-un raport de `n-trecere cu al]ii, `ntrecere bazat\ pe respectul reciproc[i pe egalitatea condi]iilor de desf\[urare.

ADVERSITATE psih. Atitudine de tip concuren]ial,manifestat\ de sportiv fa]\ de oponentul s\u, având cauzeemo]ional-motiva]ionale [i determinat\ de interesecontradictorii. Atitudini de ~ manifest\ [i ceilal]i factoridin lumea sportului � manageri, spectatori etc. Eticasportiv\ cere combativitate, nu ~. Uneori se atribuie [ifactorilor naturali care ac]ioneaz\ potrivnic inten]iilorde concurs ale sportivilor.

AEROBIOZ| m.b. Form\ fundamental\ de via]\ careeste posibil\ numai `n prezen]a oxigenului. Ant.: anae-robioz\. ~n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\,cunoa[terea aspectelor particulare ale ~ sunt necesarepentru o mai larg\ ̀ n]elegere a caracteristicilor diferitelortipuri de efort [i a influen]ei unor condi]ii speciale demediu (de ex.: altitudine). (V. efortul aerob, efortul anae-rob, efortul mixt, adaptarea, energogeneza contrac]ieimusculare).

AEROCLUB av., par., pl. Organiza]ie sportiv\ ai c\reimembri practic\ sau simpatizeaz\ sporturile aerona-utice: avia]ie sportiv\, para[utism, planorism. ~ esteafiliat [i recunoscut de federa]ia na]ional\ de specia-litate, ceea ce confer\ membrilor s\i dreptul departicipare la competi]iile oficiale.

AERODINAMIC atl., av., bob, ci., moto., par., schi1. Pozi]ie specific\ luat\ de corpul omenesc ̀ n anumitesitua]ii (de ex.: la patinaj vitez\, la ciclism, la sanieetc.). 2. Form\ a unui obiect sau a unui aparat (de ex.:suli]\, disc, bob, sanie, motociclet\, planor etc.),realizat\ din construc]ie, astfel `ncât s\ `ntâmpine, `ndeplasare, o rezisten]\ minim\ din partea aerului. Sin.:profil ~.

AERODROM t.m.s. Teren special amenajat pentrumanevrele aeronavelor [i pentru `ntre]inerea lor.

aerodrom

30

AAEROMODEL md. Aparat zbur\tor mai greu decâtaerul, asem\n\tor cu o aeronav\, cu greutatea cuprins\`ntre 1 g [i 25 kg, ce poate zbura ca planor sau propulsatde motoare termice, electrice sau de cauciuc. Nu trebuies\ transporte fiin]e umane [i este folosit `n activitateasportiv\ sau de recrea]ie.

AEROMODELISM md. Sport tehnico-aplicativpentru construc]ia de aeromodele [i organizarea deconcursuri pe baz\ de regulamente proprii.

AEROMODELIST md. Sportiv care practic\ ̀ n modorganizat ramura sportiv\ aeromodelism.

AERONAUTIC| av. Ramur\ a tehnicii specializat\`n problemele naviga]iei aeriene, ale construc]iei deavioane, dirijabile, aerostate. Bazele ~ române[ti au fostpuse ̀ n primul deceniu al sec. XX prin crearea �Industrieiaeronautice române� (IAR). Prima Lege de organizarea aeronauticii ̀ n ]ara noastr\ a ap\rut ̀ n decembrie 1931.

AFAR| DIN JOC rg. Regul\ fundamental\ ̀ n rugby,care interzice participarea la joc oric\rui juc\tor ce seafl\ (`n general) `ntre balon [i terenul de ]int\ advers,mai ales când mingea se afl\ la parteneri. Dar pentruaceasta, el nu este sanc]ionat decât la momentele fixe.Sin.: ofsaid.

AFAR| DIN PLAN{| scr. Dep\[ire a liniilorlaterale sau de fund ale plan[ei de c\tre tr\g\tor, faptcare aduce dup\ sine ̀ ntreruperea luptei de c\tre arbitru,iar apoi reluarea ei de la linia de mijloc.

AFILIERE org. Ac]iune expres\ prin care o sec]ie, ofedera]ie, o asocia]ie sau un club ̀ [i oficializeaz\ existen]a,recunoa[te autoritatea forului sportiv, `nscriindu-se `neviden]a acestuia ca unitate care are dreptul de a participala calendarul competi]ional respectiv. ~ se face `n scris,

iar ̀ n competi]ii, organiza]ia sportiv\ va purta obligatoriudenumirea `nscris\ `n cererea sa de ~.

AG|}ARE I. fb. Procedeu de atac cu ajutorul pi-ciorului. II. h.g. Fault cu crosa la picior (la patin\).III. lp. Executare de prize, cu ajutorul mâinilor [i aldegetelor asupra diferitelor segmente corporale aleadversarului (`n special membrele inferioare), f\r\ aopune degetul mare celorlalte degete (f\r\ a apuca).

AG|}AT gim. Mod de prindere a p\r]ii lucrative aaparatului, cu genunchii `ndoi]i; ~ la un genunchi saucu vârful picioarelor.

AGE a.m., jd. A ridica.

AGILITATE gen. (V. `ndemânare).

AGLOMERARE I. j.s. Form\ de ap\rare prin caredoi sau mai mul]i ap\r\tori, dep\rtându-se de adversarulrepartizat spre supraveghere, se ajut\ reciproc retr\gân-du-se grupat ̀ n apropierea co[ului, por]ii, semicerculuietc. pentru a ̀ mpiedica p\trunderile, dep\[irile sau alteac]iuni ale atacan]ilor, ca urmare a m\ririi densit\]iilor pe suprafa]a respectiv\ de joc. II. rg. Transformareindirect\ a jocului ̀ n punctele critice caracterizate prinimobilismul relativ al balonului [i circula]ia juc\torilor.♦ molurile Transformare caracterizat\ prin purtareabalonului ̀ ntr-o rela]ie de ̀ mpingere 2-1, adic\ 2 juc\-tori din atac [i 1 ap\r\tor (cel pu]in). ♦ gr\mezile spontaneTransformare caracterizat\ de rela]ia de ̀ mpingere ̀ ntre2 juc\tori adver[i cu balonul aflat pe sol.

AGO a.m., jd. B\rbie.

AGONIST m.b. Mu[chi sau grup\ muscular\ care,contractându-se, determin\ efectuarea unei mi[c\ri.Ac]iunea mu[chilor ~ este `nso]it\ `n permanen]\ de

aeromodel

A

31

aceea a mu[chilor antagoni[ti. Coordonarea fin\ ainterven]iei ambelor categorii de mu[chi este indispen-sabil\ pentru efectuarea corect\ a mi[c\rilor [i evitareasuprasolicit\rilor mecanice ale mu[chilor [i articu-la]iilor. (V. antagonist).

AGONISTIC| ist. Form\ de practicare a exerci]iilorfizice `n Grecia Antic\, caracterizat\ prin `ntrecere. ~este sinonim\ cu no]iunea modern\ de activitatesportiv\. Jocurile Istmice, Jocurile Nemeice, JocurileCorintice alc\tuiau aceast\ form\ cuprinz\toare de`ntrecere `n domeniul exerci]iilor fizice (alerg\ri,s\rituri, lupte, pancra]iu etc.).

AGONOTHE}I ist. Arbitri [i conduc\tori tehnici aijocurilor agonistice, inclusiv ai JO din antichitate, carevegheau ca desf\[urarea lor s\ se fac\ `n limiteleregulamentului [i ale eticii `ntrecerii.

AGRAF| tir arc Bucat\ de sârm\ ascu]it\ la un cap\t[i f\cut\ rozet\ la cel\lalt cap\t, pentru fixarea ]inteide panou.

AGREMENT tr. Concept care implic\ activit\]i, baze[i materiale sportive, folosite pentru pl\cere, distrac]ie,predominant de natur\ motric\.

AGRESIV j.s. Tip de juc\tor sau de joc caracterizatprin atacuri [i contraatacuri sus]inute `n majoritatealor la limita dintre regulamentar [i neregulamentar.

AGRESIVITATE psih. Comportament caracterizatprin tendin]a de a provoca distrugere sau durere. Seconsider\ c\ ~ are o component\ genetic\, mai puternicmanifestat\ la indivizii colerici. De asemenea, un nivelridicat de ~ au persoanele cu deficien]e educative. Uniiautori consider\ ~ ca o reac]ie de frustrare, `n sport

aceasta având drept cauz\ o ac]iune incorect\ a adver-sarului, o decizie injust\ a arbitrului [.a. O form\ deneacceptat este ~ instrumental\, inten]ia de a provocadistrugere, r\nire sau intimidare a adversarului, `nvederea ob]inerii cu orice pre] a avantajului. Folosireasubstan]elor dopante [i a procedeelor incorecte intr\`n categoria faptelor de ~. Miza mare a unor ̀ ntreceri aproliferat `n ultimele decenii manifest\ri agresive [idin partea �fanilor�, spiritul sportiv fiind `nc\lcat `nmod flagrant. Instituirea premiilor fair-play nu a reu[its\ elimine acest flagel. Pentru a nu sugera ac]iuni neper-mise, este de dorit s\ se modifice expresia �ap\rareagresiv\� ̀ n �ap\rare activ\� sau �ap\rare combativ\�.

AIKI NO SEN a.m., jd. Folosire a inten]iei adversarului.

AIKIDO a.m. Art\ mar]ial\, conceput\ de UeshibaMorihei (1881-1969), care deschide `n anul 1931, laTokyo, o sal\ numit\ kobukai, unde `[i instruie[tediscipolii, predând diferite procedee tehnice [i filozofice.Esen]\ a artelor mar]iale, ~ japonez reprezint\ �caleaarmoniei, a unirii cu energia universal\�.

AITE a.m. Partener.

AJUSTARE t.m.s. Potrivire a echipamentului, a mate-rialului de concurs (la cerin]ele regulamentului uneicompeti]ii) sau a pieselor de harna[ament ale calului(sc\ri, dârlogi, chingi etc.).

AJUTOARE c\l. Mijloace de care dispune c\l\re]ul[i pe care la folose[te `n conducerea calului. Pot fi:♦~ naturale � `ndemnul cu vocea, gambele, pumniicu dârlogii, trunchiul c\l\re]ului [i [ezuta; ♦~ artificiale(cele care completeaz\ ac]iunea ajutoarelor naturale,cu scopul de a determina calul s\ execute o anumit\mi[care) � aplicarea pintenilor, ̀ ntrebuin]area crava[ei[i a biciului de manej.

ajutoare

32

AAJUTOR I. gim. Interven]ie a profesorului sau aantrenorului `n fazele de `nv\]are [i de perfec]ionare aexecut\rii unor mi[c\ri pentru m\rirea [i localizareacorect\ a informa]iilor proprioceptive, vestibulare,vizuale [i kinestezice. II. [ah Termen folosit `n [ahulartistic pentru problemele cu �mat ~� `n care pieselenegre, prin mut\ri unice, ajut\ pe alb s\ fac\ mat regelenegru, `ntr-un anumit num\r de mut\ri. III. reg. ~ destarter (V. starter).

AKA a.m., jd. Band\ adeziv\ de culoare ro[ie, deaproximativ 6 cm l\]ime [i 25 cm lungime, lipit\ pesuprafa]a de lupt\, la o distan]\ de 2 m de punctul caremarcheaz\ centrul suprafe]ei de lupt\, `n opozi]ie cubanda alb\, [i marcheaz\ locul pe care ̀ l ocup\ judokala `nceputul [i la sfâr[itul `ntrecerii.

ALBINO [ah Pion alb pe orizontala a doua, exceptândmarginile, care trebuie s\ efectueze patru mut\ri distincte,ce dau na[tere la patru variante `n realizarea solu]iei.

ALEGERE A TERENULUI j.s. Ob]inere de c\tre oechip\ a p\r]ii convenabile a terenului ̀ n urma trageriila sor]i, efectuat\ de arbitru. Echipa advers\ prime[temingea [i implicit dreptul de a `ncepe jocul.

ALERGARE I. gen. 1. Mod de locomo]ie al omului`n care, datorit\ `ntinderii energice, alternative amembrelor inferioare (tripl\ extensie), corpul esteproiectat ̀ n aer, revenind apoi pe sol, ̀ ns\ pe piciorulopus celui de pe care s-a desprins. ~n ~ se distinge osuccesiune de unit\]i de mi[c\ri identice, numite pa[ide alergare sau pa[i alerg\tori, dând acestui mod delocomo]ie caracterul unui exerci]iu ciclic. Unitateaciclic\ a ~ este pasul alerg\tor simplu, constituit dintotalitatea ac]iunilor cuprinse `ntre dou\ sprijine pesol succesive, simetrice, existente pe picioare opuse.~ este o mi[care natural\ care, `n procesul educa]ieifizice [i sportive, prin mijloace metodice specifice,se perfec]ioneaz\ `n scopul sporirii eficien]ei ei `nvia]a de toate zilele [i ̀ n activit\]ile sportive. Diferen]a

`ntre mers [i ~ const\ `n apari]ia fazei de zbor (f\r\contact cu solul) la fiecare pas simplu de ~. 2. Mijloa-ce (exerci]ii) folosite frecvent `n practica educa]ieifizice [i `n antrenamentul sportiv, structurate pediferite variante care au intrat ̀ n terminologia curent\a acestor domenii. ♦~ accelerat\ Exerci]iu care secaracterizeaz\ prin cre[terea treptat\ a frecven]eipa[ilor alerg\tori, concomitent cu alungirea lor, avândca rezultat cre[terea (accelera]ia) vitezei de deplasarepân\ la un anumit punct, prestabilit `n distan]\, dup\care, prin reducerea treptat\ a frecven]ei [i a lungimiipa[ilor, viteza scade (decelera]ie). Pentru a asigura ocre[tere cursiv\ a vitezei alerg\rii, o bun\ coordonarea mi[c\rii bra]elor cu a picioarelor [i o cheltuial\minim\ de energie `n ~ accelerat\, este necesar s\ nuse neglijeze raportul optim dintre varia]ia lungimiipa[ilor (amplitudinea, fuleul) [i frecven]a lor (ca-den]a, tempoul). Prin ~ se pot ob]ine viteze diferite`n raport cu posibilit\]ile individuale [i cu scopulurm\rit. Distan]ele pe care se desf\[oar\ ~ accelerat\,de regul\, sunt cuprinse `ntre 20 [i 120 m. ~n func]iede distan]a de ~ accelerat\ parcurs\, viteza la care seajunge `n raport cu cea maxim\, num\rul de repet\ri[i pauza dintre repet\ri, ~ accelerat\ serve[te la: dez-voltarea vitezei, când distan]ele sunt mici (20-60 m),viteza maxim\ sau foarte aproape de aceasta, num\rulde repet\ri redus (4-8), pauza dintre repet\ri mare(5-8'); dezvoltarea rezisten]ei de vitez\, când distan-]ele sunt mari (80-120 m), viteza aproape de ceamaxim\, num\rul de repet\ri mare (8-15), pauzadintre repet\ri mic\ (3-4'); perfec]ionarea tehniciipa[ilor alerg\tori, când distan]ele sunt medii [i vitezasubmaxim\. ~ accelerat\ este un exerci]iu folosit atât`n activitatea de educa]ie fizic\ a tuturor vârstelor,cât [i `n antrenamentul sportiv. ♦~ cu start lansatsau ~ lansat\ Mijloc care se caracterizeaz\ prin men-]inerea constant\ a vitezei, de regul\ maxim\, pe oanumit\ distan]\, de regul\ ̀ ntre 10 [i 50 m (viteza semen]ine constant\ când raportul dintre frecven]a [ilungimea pa[ilor r\mâne neschimbat). ~ cu start lansat`ncepe din momentul (punctul) ̀ n care sportivul atingeviteza sa maxim\ (pe baza unei alerg\ri accelerateprealabile) [i trece �lansat�, ̀ n vitez\ maxim\, o liniemarcat\ pe pist\, a[a-zisa linie de start (de aici rezult\denumirea de ~ cu start lansat); ~ cu start lansat

ajutor

A

33

serve[te ca mijloc de dezvoltare a vitezei de alergare,când num\rul repet\rilor este mic (4-8) [i pauza ̀ ntrerepet\ri mare (5-8'.). Obi[nuit, ̀ n procesul de instruire,~ cu start lansat se cronometreaz\ ̀ n vederea cunoa[-terii valorii vitezei maxime (absolute) a sportivului,devedind o nelipsit\ prob\ de control pentru sprinteri[i s\ritori. ~ cu start lansat are alura specific\ alerg\riide vitez\, folosindu-se [i ca mijloc de perfec]ionarea tehnicii de alergare, cu deosebire `n antrenamentulsprinterilor. ♦~ cu genunchii sus sau ~ cu genunchiila piept (skipping) Variant\ a alerg\rii care const\ `nridicarea energic\ a coapselor, implicit a genunchilor,`n oscila]ia anterioar\ a fiec\rui pas, peste nivelulorizontalei (de unde [i denumirea). ~n ~ cu genunchiisus lungimea pa[ilor este mult mai mic\ decât `nalergarea lansat\, contactul cu solul se face exclusivpe pingea, trunchiul este aplecat u[or `nainte, bra]ele`ndoite din cot penduleaz\ energic, ca dou\ pistoane,`nainte [i `napoi, `n concordan]\ cu mi[carea picioa-relor; distan]ele variaz\ `ntre 10 [i 50 m, rareori maimult. ~n func]ie de intensitate (frecven]a pa[ilor),distan]a parcurs\ sau durata `n timp (~ cu genunchiisus nu se cronometreaz\), num\rul repet\rilor, duratapauzelor dintre repet\ri [i con]inutul ei, ~ cu genun-chii sus poate servi la: perfec]ionarea tehnicii dealergare, cu prec\dere a sprinterilor [i a alerg\torilorde garduri, când distan]a (durata) ~ este medie [i frec-ven]a moderat\; dezvoltarea vitezei, când frecven]aeste maxim\ sau aproape de aceasta, num\rul repet\-rilor mic (4-5) [i pauza dintre acestea mare (5-8');dezvoltarea rezisten]ei de for]\ [i vitez\, când distan]a(durata) este mare, frecven]a submaxim\, num\rulrepet\rilor mare (8-10) [i pauza dintre acestea mic\(2-4'). Variante ale ~ cu genunchii sus: ◊ ~ pe loc, `ncare elementul de dozare a volumului este timpul;◊ ~ pe loc, cu sprijin pe mâini la perete, trunchiul `ncli-nat oblic ̀ nainte, ac]iune exclusiv\ asupra picioarelor,cu dozare `n timp; ◊ ~ la deal (`n pant\), pe treptelestadionului, `n urcare etc. ~ cu genunchii sus este unexerci]iu folosit frecvent atât ̀ n activit\]ile de educa]iefizic\, cât [i ̀ n antrenamentul sportiv. ♦~ cu joc de glezneForm\ de deplasare (alergare) caracterizat\ prinamplitudinea foarte redus\ a mi[c\rilor bra]elor [ipicioarelor ̀ n raport cu alergarea propriu-zis\, ̀ n careefortul este localizat la nivelul articula]iilor gleznelor

[i genunchilor. ~n ~ cu joc de glezne, contactul cusolul se ia exclusiv pe partea anterioar\ a pingelei, ̀ ncare timp articula]ia gleznei se afl\ ̀ n extensie dorsal\[i genunchiul u[or `ndoit, proiectat `nainte, dup\ carese produce o derulare rapid\ pe toat\ talpa (de la vârfspre c\lcâi), concomitent cu extensia piciorului din arti-cula]ia genunchiului [i trecerea rapid\ `n sprijin pecel\lalt picior printr-o faz\ de zbor (f\r\ sprijin pe sol)extrem de redus\, aproape insesizabil\. ~ cu joc deglezne se execut\ pe distan]e relativ mici (10-50 m),`n care timp corpul se afl\ permanent ̀ n plan vertical,bra]ele `ndoite lejer din articula]ia cotului, relaxatedin umeri. ~ cu joc de glezne este un exerci]iu folositfrecvent, ̀ mpreun\ cu alte exerci]ii, ̀ n educa]ia fizic\[i `n antrenamentul sportiv, ca mijloc de `nc\lzire aaparatului locomotor. ~n func]ie de distan]a (durata)parcurs\, num\rul repet\rilor, frecven]a mi[c\rilor [ipauza dintre repet\ri, ~ cu joc de glezne poate servi[i la ameliorarea tehnicii alerg\rii, la dezvoltareasuple]ii, la dezvoltarea vitezei (factorul �frecven]\�).~ cu joc de glezne se poate executa [i pe loc. ♦~ cupa[i `ncruci[a]i Exerci]iu care se produce cândexecutantul, aflat `n alergare, se `ntoarce cu una dinp\r]ile laterale ale corpului ̀ nspre direc]ia de alergare.~n aceast\ situa]ie, piciorul opus p\r]ii laterale cares-a `ntors va fi obligat s\ execute pasul (pendulareadinapoi spre ̀ nainte) printr-o ridicare mai pronun]at\a coapsei, concomitent cu o u[oar\ mi[care de supi-na]ie, ̀ n raport cu cel\lalt picior, dep\[indu-l ̀ n acestmod specific, prin a[a-numitul �pas `ncruci[at� (deex.: pasul ̀ ncruci[at cu piciorul drept se produce cândcorpul se `ntoarce cu latura stâng\ spre direc]ia dealergare). Succesiunea mai multor unit\]i specificepasului ̀ ncruci[at formeaz\ ~ cu pa[i ̀ ncruci[a]i. Pa[ii`ncruci[a]i imprim\ un ritm specific alerg\rii, accentulfiind dat de modul de execu]ie a acestor pa[i [i dea[ezarea activ\, viguroas\ a piciorului pe sol, f\r\ aprovoca modific\ri `n structura de baz\ a alerg\rii.~ cu pa[i `ncruci[a]i se execut\ pe terenuri netede,f\r\ denivel\ri, pe distan]e scurte (20-40 m), cu vitezenu prea mari (controlabile), constituind un mijlocspecial pentru preg\tirea tehnic\ a elanului laaruncarea suli]ei [i a mingii de oin\, ̀ n structura c\rorapasul `ncruci[at se g\se[te ca un element tehnicspecific, bine definit. ♦~ cu pa[i s\ri]i Transformare

alergare

34

Aa pa[ilor alerg\tori obi[nui]i `n �pa[i s\ri]i�, printr-oalungire a lor peste limita normal\ din alergare.Concomitent cu alungirea pa[ilor se produce redu-cerea frecven]ei lor. Pa[ii alerg\tori obi[nui]i devinpa[i s\ri]i datorit\ angaj\rii unei for]e de impulsiefoarte mari `n faza de sprijin, la fiecare pas, al c\reiefect este prelungirea fazelor de zbor din structuraalerg\rii. ~ cu pa[i s\ri]i are alura unor s\rituri succe-sive lungi [i legate ̀ ntre ele, de pe un picior pe cel\lalt.~ cu pa[i s\ri]i este un mijloc eficient de dezvoltare afor]ei [i a detentei musculaturii membrelor inferioare,folosit `n activitatea de educa]ie fizic\ [i `n antre-namentul sportiv, cu prec\dere de s\ritorii ̀ n lungime,triplusalti[ti [i sprinteri. Frecvent, distan]ele pe care seexecut\ ~ cu pa[i s\ri]i sunt cuprinse `ntre 10 [i 50 m.♦~ `n tempo uniform Men]inere constant\ a uneiviteze moderate ̀ n alergare, pe o anumit\ distan]\ sau`ntr-o anumit\ durat\ de timp, de regul\ mari. Exem-plu: 3 km ~ ̀ n tempo uniform, sau 15' ~ ̀ n tempo uniformetc. ~ `n tempo uniform este un mijloc eficient dedezvoltare a rezisten]ei aerobe atât `n activit\]ile deeduca]ie fizic\, cât [i `n antrenamentul sportiv,distan]ele [i tempoul variind ̀ n func]ie de vârst\, sex,nivel de preg\tire sportiv\. ~ `n tempo uniform st\ labaza organiz\rii [i desf\[ur\rii antrenamentului dedezvoltare a rezisten]ei prin �metoda maraton�. ♦ ~ `ntempo variat Schimbare a vitezei de alergare (tem-poul) pe parcursul unui anumit traseu, de dou\ saude mai multe ori. Lungimea traseului, distan]ele pecare se execut\ schimbarea tempoului [i m\rimea(intensitatea) acestuia se stabilesc ̀ n func]ie de obiec-tivul urm\rit `n instruire. ~ `n tempo variat se define[teprin urm\toarele componente de structur\: distan]atotal\ a alerg\rii, distan]ele par]iale care se parcurgcu tempouri (viteze) diferite [i m\rimea (intensitatea)tempoului. De obicei, tempoul este redat printr-o frac]ieordinar\ (2/4; 3/4; 8/10 etc.) sau printr-un procent(75%; 90% etc.) care reprezint\ cu a câta parte dinviteza maxim\ se alearg\ pe fiecare din distan]elepar]iale, reprezentând puterea sau intensitatea efor-tului (de ex.: 800 m ~ : 200 m 2/4 + 200 m 3/4 +300 m 2/4 + 100 m 4/4). ~ ̀ n tempo variat se folose[te`n practic\ pentru dezvoltarea rezisten]ei `n diferiteregimuri de efort (anaerob, mixt etc.), `n func]ie de

modul de combinare a componentelor sale atât `nactivit\]i de educa]ie fizic\, cât [i `n antrenamentulsportiv. ~ ̀ n tempo variat st\ la baza antrenamentuluide dezvoltare a rezisten]ei prin metoda �fartlek�.~ `n tempo variat se desf\[oar\ pe pista stadionuluicând distan]ele sunt relativ scurte [i ̀ n afar\ (parcuri,[osele etc.) când distan]ele sunt lungi. ♦~ u[oar\Exerci]iu care const\ `n parcurgerea unei distan]ecuprinse `ntre câteva sute de metri [i 2-3 km `ntr-untempo (vitez\) moderat [i uniform, cu pa[i relativmici, f\r\ un efort vizibil, `ntr-o alur\ relaxat\, cuscopul ridic\rii (stimul\rii) treptate a unor indicifiziologici de baz\ (frecven]a cardiac\, frecven]arespiratorie etc.) [i a aparatului locomotor (elasti-citatea muscular\, suple]ea articular\ etc.), necesareorganismului ̀ n vederea sus]inerii unui efort fizic dince `n ce mai mare, care va urma. ~ u[oar\ este unmijloc nelipsit din activitatea de educa]ie fizic\ [i dinantrenamentul sportiv, care, ̀ mpreun\ cu alte exerci]iicu efort moderat, asigur\ faza de �`nc\lzire� (preg\-titoare) a organismului pentru efort sus]inut. ~ u[oar\se poate transforma `n mijloc util de `ntre]inere [istimulare a marilor func]iuni � cu deosebire a circula]iei[i respira]iei � la persoanele care nu practic\ sportul,duc o via]\ sedentar\ [i sunt trecute de 35-40 de ani(v. jogging). II. atl. Prob\ din atletism care sedesf\[oar\ sub form\ de `ntrecere pe pista stadioa-nelor, ̀ n s\li de atletism, pe [osele, pe terenuri naturale(câmp, p\dure etc.), al c\rei traseu poate avea lungimidiferite `n func]ie de vârst\, sex, grad de preg\tiresportiv\ etc., având ca scop parcurgerea distan]ei date`ntr-un timp cât mai scurt, cu respectarea anumitorreguli, prev\zute de regulamentul concursurilor deatletism. Distan]a de concurs `n probele de stadioneste cuprins\ `ntre dou\ linii drepte de culoare alb\,late de 5 cm, trasate transversal pe pista de alergare,formând unghi drept cu marginea interioar\ a acesteia,o linie care marcheaz\ plecarea (linia de start), careeste interioar\ distan]ei de concurs [i o linie caremarcheaz\ sosirea, care este unic\ pentru toateprobele desf\[urate pe stadioane [i s\li de atletism.Linia de sosire este exterioar\ distan]elor de concurs,`n func]ie de aceasta stabilindu-se locul liniei de startal fiec\rei probe, prin m\surarea distan]ei de concurs

alergare

A

35

`n sensul invers al alerg\rii. Sensul ~ pe pista circular\(stadion sau sal\) este invers mersului acelor deceasornic. Pe traseul ~ exist\ marcaje fixe, care odat\stabilite r\mân neschimbate, cum sunt cele de pepistele cu dimensiuni standard, care delimiteaz\ anu-mite locuri [i spa]ii proprii fiec\rei probe (linii destart, de sosire, de a[ezare a gardurilor etc.) [i marcajemobile, schimb\toare, specifice probelor de cros [imaraton, care `[i schimb\ locul [i dimensiunile `nfunc]ie de condi]iile naturale, nestandardizate, propriifiec\rui traseu de concurs. Exist\ dou\ metode decronometraj recunoscute ca oficiale: cronometrajmanual, care poate fi efectuat cu aparate (cronometre)mecanice sau cu aparate electronice ac]ionate digital[i cronometraj `n `ntregime automatizat pe sistemeelectronice. Pentru toate cursele pân\ la 10 000 minclusiv, timpul oficial al fiec\rui concurent se va ̀ nre-gistra `n minute, secunde [i sutimi de secund\, iarpentru cursele pe pist\ a c\ror distan]\ este mai marede 10 000 m, timpii care nu se termin\ cu zero vor ficonverti]i `n zecimea de secund\ superioar\ [i se vor`nregistra ̀ n zecimi de secund\ (de ex.: pentru 20 000 m,59'26''32 va deveni 59'26''4). Pentru toate cursele carese desf\[oar\ `n `ntregime sau `n parte `n afara stadi-onului, timpul cronometrat oficial se ̀ nregistreaz\ f\r\a se ]ine seama de sutimi de secund\ (de ex.: pentrumaraton, 2h,09'44''32 va fi `nregistrat 2h,09'45''. ~ncazul cronometrajului manual, timpul se m\soar\pornind cronometrul din momentul `n care crono-metrorul vede scânteia sau fumul pistolului (deci nula zgomot), iar la cronometrajul electric cronometrulporne[te automat la pocnetul pistolului starterului,pân\ `n momentul `n care o parte a torsului � f\r\cap, gât, bra]e, picioare � atinge planul perpendicularpe marginea cea mai apropiat\ a liniei de sosire. ~nfunc]ie de distan]a de concurs, protocolul [i condi]iileorganizatorice ale competi]iei, ~ are mai multe denu-miri [i caracteristici. ♦~ de vitez\ Prob\ desf\[urat\pe distan]e cuprinse `ntre 50 m [i 400 m, pe pist\ cudimensiuni standardizate, pe stadion [i `n sala deatletism, fiecare concurent dispunând, prin tragere lasor]i, de un culoar separat pe care este obligat s\-lp\streze pe tot parcursul cursei. Plecarea se faceobligatoriu din start de jos (v. start) la urm\toarele

comenzi ale starterului: �pe locuri�, �gata� [i �poc-netul pistolului�. Probele cu distan]a egal\ sau maimic\ de 110 m se desf\[oar\ pe linie dreapt\, celelalte,mai lungi, `n func]ie de distan]a de concurs cuprind[i secven]e din turnant\ (ex. 150 m), o turnant\ ̀ ntreag\(de ex.: 200 m [i 300 m) sau 2 turnante (de ex.: 400 m).Probe olimpice pentru b\rba]i [i femei: 100 m, 200 m[i 400 m. Structura dinamic\ a ~ de vitez\ este format\conven]ional din patru secven]e care se succed `nordine astfel: a) startul de jos, format din totalitateaac]iunilor `ntreprinse de sportiv `n leg\tur\ cu a[e-zarea sa ̀ n blocurile de start, la comenzile starterului,pân\ ̀ n momentul primului impuls, exercitat printr-ocre[tere sesizabil\ a presiunii asupra pere]ilor blocu-rilor de start, ap\rut `n urma pocnetului pistolului;timpul care se scurge de la declan[area pocnetuluipistolului pân\ la momentul primului impuls almi[c\rii (numit timp al reac]iei motorii sau vitez\ dereac]ie la start) se m\soar\ ̀ n milisecunde cu aparatur\electronic\ special\, printr-o conexiune a pistoluluicu blocurile de start [i aparatul electronic `nregis-trator; b) faza de accelerare a vitezei sau lansareadin start `ncepe cu primul pas (]â[nirea din blocuri)[i ]ine pân\ la atingerea vitezei maxime a alerg\to-rului; caracteristica general\ a fazei const\ ̀ n cre[tereatreptat\ a lungimii pa[ilor, concomitent cu cea a frec-ven]ei lor, timp ̀ n care trunchiul, din pozi]ia ghemuit\specific\ startului de jos, se `ndreapt\ progresivpân\ ajunge `n plan vertical; sprinterii consacra]i`ncheie faza de accelerare atingând viteza maxim\ aalerg\rii, dup\ 40-60 m de la start, iar ̀ ncep\torii dup\15-25 m; c) faza de men]inere a vitezei maxime sauviteza lansat\ se consum\ pe ultima parte a cursei,când s-a atins viteza maxim\, caracteristic\ fiindmen]inerea constant\ a lungimii pa[ilor [i frecven]alor (v. ~ cu start lansat); sprinterii consacra]i b\rba]ipot atinge `n cursa de 100 m viteze de peste 12 m/s.,iar femeile peste 11 m/s; d) fini[ul const\ ̀ n aplecareatrunchiului pe linia de sosire, pe ultimii doi pa[i dealergare. ♦~ de semifond Prob\ care se desf\[oar\pe distan]e `ntre 800 m [i 3 000 m pe piste cudimensiuni standard, pe stadion [i ̀ n sala de atletism.Probe olimpice: plecarea (startul) se face din picioare(v. start `nalt) la dou\ comenzi ale starterului: �pe

alergare

36

Alocuri� [i �pocnetul pistolului�; `n proba de 800 mfiecare concurent dispune, prin tragere la sor]i, de unculoar separat, fiind obligat s\ ̀ l p\streze ̀ n ~ pân\ lasfâr[itul primei turnante, dup\ care continu\ ~ ̀ n grup,de regul\, pe cele mai apropiate culoare de borduraintern\ a pistei. ~n celelalte probe startul se d\ ̀ n grupde 12-18 concuren]i `ntr-o serie, ei ocupând locul `nspatele liniei de start ̀ n ordinea tragerii la sor]i. ♦~ defond Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e `ntre 5 000 m[i 30 000 m, pe piste cu dimensiuni standard, pestadion. Startul [i condi]iile de desf\[urare a concur-sului sunt acelea[i ca `n probele de semifond, cuexcep]ia num\rului de competitori `ntr-o serie, carepoate fi de 28-30. ♦~ de maraton Prob\ care sedesf\[oar\ pe distan]a de 42,195 km, pe [osea sau pealte drumuri, de regul\, cu plecarea [i sosirea pestadion. ~ de maraton, atât pentru b\rba]i, cât [i pentrufemei, are reguli speciale referitoare la profilultraseului (diferen]e de nivel, lungimea [i succesiuneapantelor etc.), locuri [i mod de alimentare a alerg\-torilor pe traseu etc. Exist\ [i: ◊ ~ de maraton subform\ de [tafet\ (v. ekiden), constând din parcurgereadistan]ei de 42,195 km, frac]ionat\ `n [ase p\r]iinegale, de câte o echip\ compus\ din [ase atle]i sauatlete, care str\bat competitiv, individual [i succesiv,distan]a repartizat\ pentru care au optat `naintede curs\; ◊ ~ de semimaraton sau maraton redus(21,098 km). ♦~ de garduri Prob\ care se desf\[oar\pe distan]e cuprinse `ntre 60 [i 400 m, pe stadion [i`n sal\ (`n sal\ doar 60 m), pe piste standard `n caresuccesiunea normal\ a pa[ilor este `ntrerupt\ dup\un num\r precizat de cicluri prin introducerea unuipas caracteristic, pasul peste gard; num\rul garduriloramplasate pe pist\, `n\l]imea lor, distan]a de la liniade plecare la primul gard [i intervalul dintre garduridifer\ `n func]ie de prob\ [i sex; fiecare alearg\ peun culoar separat propriu, conform regulilor prev\zutela ~ de vitez\, [i este obligat s\ treac\ pe deasuprafiec\rui gard, doborârea unuia sau mai multor gardurinu se penalizeaz\; probele olimpice sunt pentrub\rba]i 110 m [i 400 m, iar pentru femei 100 m [i400 m, fiecare din acestea având 10 garduri. ♦~ de[tafet\ Prob\ care const\ ̀ n parcurgerea unei anumitedistan]e, frac]ionate `n mai multe p\r]i egale sauinegale, de c\tre o echip\ compus\, de regul\, din 4

concuren]i care str\bat individual [i succesiv distan]arepartizat\, cu obliga]ia transmiterii b\]ului de [tafet\,purtat ̀ n mân\, coechipierului urm\tor, ̀ ntr-un spa]iudelimitat regulamentar (20 m) numit �spa]iu de schimb�;frac]iunile de distan]\ care se parcurg, precum [inum\rul acestora denumesc proba (de ex.: 4x100 m);probe cu distan]e par]iale (frac]iuni) egale: 4x100 m;4x400 m (ambele sunt probe olimpice pentru b\rba]i[i pentru femei), 4x200 m, 4x800 m (pentru ambelesexe) [i 4x1500 m (pentru b\rba]i), 4x50 m [i 4x80 m(pentru copii) [i probe cu distan]e par]iale inegale:400+300+200+100 m, 800+400+200+100 m [.a. ~ de[tafet\ se desf\[oar\ pe stadioane cu pist\ standard,dup\ regulile generale ale probelor de alerg\ri (deex.: la 4x100 m ̀ ntreaga distan]\ � 400 m � se alearg\pe acela[i culoar; la 4x400 m primul alerg\toralearg\ pe culoar, al doilea trebuie s\ continue cursape acela[i culoar destinat ini]ial echipei sale `nc\ oturnant\, pân\ la intrarea ̀ n linia dreapt\ opus\ sosi-rii etc). ♦~ peste obstacole Prob\ care const\ `nparcurgerea unui traseu, pe pista stadionului, lung de3 000 m pentru seniori [i 2 000 juniori mici, b\rba]i[i femei, pe care sunt plasate transversal pe pist\ 4obstacole mobile `nalte de 0,91 m pentru b\rba]i [i0,76 pentru femei [i lungi de 3,96 m [i unul fix cuacelea[i dimensiuni, montat ̀ n fa]a unei gropi cu ap\de 3,66/3,66 m, adânc\, lâng\ obstacol, de 0,70 m,cu reducerea treptat\ a adâncimii pân\ la nivelulpistei la extremitatea cealalt\ a gropii. Obstacolelese afl\ la distan]e de 82 m, concurentul fiind obligats\ treac\ (sar\) peste ele `n fiecare tur de pist\,totalizând astfel pân\ la finalul cursei 28 de treceripeste obstacole (mobile) [i 7, peste groapa cu ap\.~ de 3 000 m peste obstacole este prob\ olimpic\.♦~ pe teren variat sau cros Prob\ din categoria~ de fond care se desf\[oar\ `n afara stadioanelor,pe terenuri naturale, de preferat pe câmpuri [i paji[tideschise, mai pu]in prin p\duri, cu profil variat carecuprinde altern\ri ale por]iunilor din traseu plane,orizontale, cu por]iuni `nclinate (urcu[uri [i cobo-râ[uri) nu prea abrupte, cu sol de diferite constitu]ii(tare, alunecos, moale, iarb\ etc.), cu obstacole mici([an]uri, boschete, pârâia[e etc.) care pot fi escala-date f\r\ `ntreruperea alerg\rii. Traseul este marcatcu ajutorul fanioanelor sau al altor `nsemne vizibile

alergare

A

37

de la cel pu]in 125 m. Se organizeaz\ campionateindividuale [i pe echipe la nivel na]ional, european[i mondial. Distan]ele de concurs variaz\ `n func]iede vârst\, sex, nivel de preg\tire. Distan]ele la CMde cros sunt `n jur de 12 km pentru b\rba]i [i 8 kmpentru femei la categoria seniori [i de 8 km pentrub\rba]i [i 6 km pentru femei la categoria juniori.Sin.: cross country. III. hip ~ de cai Curs\ de `ntre-cere ̀ ntre cai de ras\, organizat\ dup\ un regulamentspecial, desf\[urat\ pe hipodrom, `n vedereaselec]ion\rii celor mai buni reproduc\tori necesariamelior\rii rasei respective [i a stabilirii ierarhieivalorii [i a preg\tirii lor la un moment dat. ~ provinedin Anglia [i este `nso]it\ de pariuri. Sin.: hipism.

ALERG|TOR atl. Atlet specializat ̀ n una din probelede alergare.

ALGORITM gen. Sistem, model, schem\ sau regul\metodic\ alc\tuit\ dintr-o succesiune posibil\, logic\,de opera]ii, proceduri fixate detaliat sub forma unordecizii folosite `n rezolvarea unei probleme; `n generalo problem\ poate fi solu]ionat\ prin mai mul]i ~ , pro-cesul de instruire indicând pe cel cu o eficien]\ mai mare.~n procesul `nv\]\rii [i perfec]ion\rii motrice, ca [i `ncel al concursului sportiv, ~ stabile[te succesiuneaoptim\ a ac]iunilor (mijloace, structuri) [i a parametrilornecesari (de efort, volum, intensitate, densitate), carecorespund obiectivelor [i condi]iilor concrete (vârst\,sex, nivel de preg\tire, adversar, atac, ap\rare etc.).

ALIC| tir Muni]ie confec]ionat\ din aliaj de plumb,de calibru 4,5 mm, utilizat\ `n probele de pu[c\ [i depistol cu aer comprimat la distan]a de 10 m.

ALIMENTA}IE A SPORTIVULUI m.b. Activitateprin care se asigur\ sportivului alimentele necesarerealiz\rii cerin]elor organismului ̀ n condi]iile practic\riiunei activit\]i sportive de performan]\. ~n acest scop,se introduc `n corp substan]e de natur\ vegetal\ [ianimal\ pentru: cre[terea num\rului [i/sau a volu-

mului celulelor din organele limitative ale efortuluispecific; `nlocuirea celulelor uzate (rolul plastic alalimenta]iei); m\rirea [i/sau refacerea depozitelor desubstan]e energetice [i de enzime necesare descom-punerii [i resintezei acestora (rolul energetic alalimenta]iei). ~n ~, cantitatea [i procentul reprezentatde proteine, hidra]i de carbon [i gr\simi, ca [i aportulde s\ruri minerale [i ap\ prezint\ numeroase aspecteparticulare determinate de caracteristicile efortuluispecific din fiecare prob\ sau ramur\ sportiv\ (de ex.:cre[terea procentului de glucide [i a num\rului decalorii/kg corp ̀ n sporturile cu efort aerob, a cantit\]iide proteine de origine animal\ ̀ n cele cu efort anaerobetc.). Orarul [i con]inutul meselor sunt [i ele adaptateprogramului de antrenament [i al competi]iilor(cantitate mic\ de alimente, u[or digerabile, cu celpu]in dou\ ore `nainte de efort, solu]ii cu glucide,vitamine [i s\ruri minerale ̀ n timpul efortului de lung\durat\, rehidratare [i alimenta]ie adecvat\ refaceriidup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii).Problemele complexe ale ~ pot fi rezolvate `n modcorespunz\tor numai prin colaborarea cu mediculsportiv.

ALINIAMENT AL MARGINII rg. Linie imaginar\care une[te picioarele exterioare ale tuturor partici-pan]ilor la margine.

ALINIERE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin carese realizeaz\ o dispunere ordonat\ a executan]ilor`ntr-o anumit\ forma]ie, rând, [ir sau coloan\ de lucru.

ALINIEREA! gim. Comand\ `n vederea dispuneriisimetrice `n diferite planuri a executan]ilor afla]i `ntr-oanumit\ forma]ie.

ALONJ| I. box, lpt., atl., scr. Lungime a membrelorsuperioare, dimensiune care prezint\ importan]\ `nprobele de aruncare, `n lupta `n ring, pe saltea sau peplan[\ datorit\ pârghiilor m\rite care permit dezvoltareaunei for]e superioare, sporirea amplitudinii mi[c\rilor

alonj\

38

A[i impunerea tacticii de concurs prin men]inerea adver-sarului la o distan]\ avantajoas\. ~n box ~ consemneaz\lungimea bra]elor, mai mare decât a adversarului.II. tir arc ~ntindere maxim\ normal\ a unui tr\g\tor.~ se m\soar\ ̀ n cm de la crest\tura s\ge]ii pân\ la mar-ginea excentric\ a arcului, incluzând [i lungimea vârfului.

ALPEN{TOC alp. Baston lung cu vârf metalic, carea fost folosit `n turismul de munte [i `n ascensiuni(arhaism).

ALPINIAD| alp. Ac]iune sportiv\ cu caracter tradi-]ional [i/sau festiv, la care alpini[tii particip\ prinparcurgerea unor trasee de dificultate diferit\, cele-brând prin prezen]a [i rezultatele lor o aniversare, operiodicitate sau o premier\.

ALPINISM alp. Ramur\ sportiv\ constând din ascen-siuni efectuate pe trasee alpine cu grade diferite dedificultate, `n care se folosesc tehnici, echipament [imateriale specializate. ~ este un sport, de regul\ deechip\, `n care componen]ii au roluri bine definite,privind colaborarea `n timpul ascensiunii [i `n mane-vrarea corzilor de asigurare atât la urcare, cât [i lacoborâre. ~ devine sport de performan]\ când ascen-siunea traseelor [i atingerea ̀ n\l]imilor prezint\ dificul-t\]i deosebite (pere]i verticali, surplomban]i, cu pu]inefisuri sau prize naturale, cu diferen]e mari de nivel,zone cu climat foarte aspru, altitudini foarte mari etc.).

ALPINIST alp. C\]\r\tor pe munte sau pe stânc\, careurm\re[te atingerea unui obiectiv (ascensiunea unuitraseu, perete, vârf). ~n ascensiunea sa natural\, cepresupune o tehnic\ a c\]\r\rii [i un bun antrenament,~ este ajutat [i asigurat de o serie de procedee [i deustensile (corzi, carabiniere, pitoane [i alte dispozitivede asigurare, ciocan, piolet etc.), echipament adecvat(espadrile sau bocanci speciali, casc\ de protec]ie,echipament de bivuac etc.) [i, de regul\, de cel pu]inun coechipier.

ALTERNAN}| A MI{C|RII gim. Particularitatede desf\[urare a mi[c\rilor complexe, ̀ n care elemen-tele structurale (perioade, faze, momente) se succed`n mod variat.

ALTERNARE A TURNANTELOR p.v. Schimbarealternativ\ a culoarelor de c\tre cei doi patinatori, dup\fiecare tur de pist\. Trecerea de pe un culoar pe altulse efectueaz\ ̀ n spa]iul de schimb ce corespunde linieidrepte a pistei, opus\ locului de start.

ALTITUDINE gen. ~n\l]ime a unui punct de pesuprafa]a p\mântului, fa]\ de nivelul mediu al m\rii,care se determin\ cu altimetrul. Preg\tirea concursuluisportiv la ~ (2 000 � 2 500 m) prezint\ importan]\ pentrunivelul performan]ei, `ntrucât sportivul se g\se[te `nfa]a unor dificult\]i mai mari de acomodare, datorateatmosferei rarefiate (hipoxie) [i a presiunii sc\zute(hipobarism). Pentru anularea acestor efecte organis-mul realizeaz\ o nou\ homeostazie prin adaptareatreptat\ `n regim de efort, la condi]iile ~ respective.Gradul aclimatiz\rii depinde de starea de s\n\tate,de echilibrul nervos [i de capacitatea de efort asportivului. ~ este favorabil\ eforturilor cu specificbiologic predominant aerob (probele de semifond [ifond), a[a cum au confirmat-o JO de la Mexico Citydin 1968 [i valoarea alerg\torilor africani care tr\iesc[i se antreneaz\ la ~ mari.

ALUNECARE I. p.a., p.v., schi, s.n. Deplasare pez\pad\, ghea]\ sau ap\ prin intermediul schiurilor,patinelor, ambarca]iunilor sau chiar al corpului, carac-terizat\ prin men]inerea permanent\ a contactuluiacestora cu suprafa]a de sprijin. Din punct de vederebio-mecanic ~ reprezint\ faza activ\ a unui ciclu carese desf\[oar\ datorit\ vitezei dobândite anterior. II. schi♦~ pe un singur sprijin Deplasare care u[ureaz\men]inerea cât mai mult timp a vitezei dobândite `nurma `mpingerii. ♦~ prin `mpingere Deplasare prinac]iunea simultan\ de `mpingere cu bra]ele [i ~,p\strând schiurile permanent apropiate [i greutateacorpului egal repartizat\ pe amândou\. III. bb., hb.

alpen[toc

A

39

Combina]ie tactic\ `n ap\rare, prin care 2 coechipieri`[i coordoneaz\ ac]iunile de urm\rire [i mascare aatacan]ilor direc]i, circulând f\r\ a se stingheri reciproc.IV. scr. ~ pe lam\ Ac]iune preg\titoare, premerg\toareatacului, executat\ tehnic cu o mi[care de u[oar\presiune de-a lungul lamei adversarului, cu scopul de aob]ine o linie deschis\ pentru a lovi.

ALUR| I. c\l. Tempo de deplasare a calului `n dife-ritele lui forme de mi[care (pas, trap, galop). II. atl., ci.,j.s., s.n. Tempo de desf\[urare a cursei, care poate filent, rapid etc. Termenul de ~ se folose[te, `n general,pentru aprecierea subiectiv\ a unei `ntreceri fie `n mo-mentul transmisiei ei, fie `n cronica ce o `nso]e[te.

AMATOR gen. Sportiv care practic\ la un anumitnivel valoric o prob\ sau o ramur\ sportiv\, `n timpuls\u liber, pentru pl\cere [i ̀ n interesul s\u, f\r\ a urm\riprin aceasta dobândirea de bunuri materiale din cares\-[i asigure permanent existen]a sa [i a familiei sale.

AMATORISM gen. Principiu [i totodat\ conduit\(atitudine) a sportivului care `[i practic\ proba sauramura sa de sport f\r\ a face din aceast\ preocupareo profesiune. Regula nr. 26 din statutul CIO, acceptat\de federa]iile sportive interna]ionale, stabile[te rigorile~, din care rezult\ expres c\ sportivul nu poate primiremunera]ii financiare sau avantaje materiale pentrupracticarea sportului s\u preferat ̀ n afara celor admiseprin textele de aplicare, care o ̀ nso]esc [i o completeaz\(echivalente materiale, limitate de fiecare federa]iesportiv\ interna]ional\, pe timpul preg\tirii [i al con-cursurilor, cheltuielile de ̀ ntre]inere, cazare, transport,pentru asigur\rile sociale, echipament, plata antre-norilor, chiriile locului de antrenament, banii debuzunar, scoateri din produc]ie etc.). ~n compara]ie cusportivul nonamator, potrivit Legii nr. 69/2000, celamator nu are rela]ii contractuale de munc\ custructurile sportive pe care le reprezint\.

AMAZOAN| c\l. Femeie practicant\ a c\l\riei careparticip\ la competi]ii ecvestre.

AMBALARE I. c\l. Fug\ necontrolat\ a calului, carenu se mai supune conducerii c\l\re]ului. II. auto, moto.M\rire a tura]iilor motorului la start, pentru a beneficiala plecare de puterea lui maxim\.

AMBARCA}IUNE s.n. Construc]ie din diferite mate-riale (lemnoase, metalice, sintetice, fibre plastic, cauciuc)cu form\ hidrodinamic\, care plute[te pe ap\ [i sedeplaseaz\ cu ajutorul unui mijloc de propulsie (rame,vâsle, vele, motor). ~ este de mai multe feluri: ~ desport (schif, kaiac, canoe, iaht); ~ de turism [i agrement(gig, balenier\, kaiac [i canoe populare etc.); ~ cu vele(iol\, snaip, cuter etc.) ♦ ~ neted\ Suprafa]\ dreapt\ a`nveli[ului exterior al cocii unei ambarca]iuni, ob]inut\prin a[ezarea scândurilor unele lâng\ altele pe bordaj.

AMBARDEE s.n. Abatere ̀ ntr-un bord sau altul a uneiambarca]iuni ancorate sau care navigheaz\.

AMBIDEXTRIE gen. Abilitate pe care un sportiv omanifest\ `n realizarea cu mâna dreapt\ [i stâng\, cuaproximativ aceea[i eficien]\, a diferitelor procedeetehnice. Prin extensie ~ se refer\ [i la folosirea cuaceea[i eficien]\ a ambelor picioare ale juc\torului defotbal sau rugby.

AMENAJARE SPORTIV| t.m.s. (V. baz\ sportiv\;complex sportiv).

AMENDAMENT reg. Concept general folosit [ipentru modificarea dispozi]iilor regulamentului unuisport sau ale unei competi]ii anterior stabilite.

AMEND| reg. Sanc]iune pecuniar\, aplicat\ de c\trejuriul sau arbitrul unei competi]ii sportivului care a`nc\lcat codul normelor sau regulamentul ramurii sauprobei sportive. ~ se achit\ federa]iei interna]ionale`ntr-un anumit termen de la data notific\rii, ̀ ntârziereapl\]ii constituind o nou\ ̀ nc\lcare a codului, care poate

amend\

40

Aatrage dup\ sine o sanc]iune suplimentar\: suspendare,descalificare etc.

AMENIN}ARE I. [ah Perspectiv\ a unei manevrece poate fi `ntrev\zut\ dup\ efectuarea mut\rii cheie.♦~ multipl\ Apari]ia unui num\r de posibilit\]i dife-rite ce se pot solda cu mat, dup\ efectuarea mut\riicheie. ♦~ secundar\ Perspectiv\ creat\ prin mutareacheie care apare dup\ efectuarea unei mut\ri oarecarede ap\rare, `mpotriva amenin]\rii primare. ♦~ scurt\Perspectiv\ a amenin]\rii cu mat la mutarea urm\toare,`ntr-o problem\ cu mat ̀ n trei sau ̀ n mai multe mi[c\ricare apare dup\ mutarea cheie. ♦~ ter]iar\ Posibilitatecare apare dup\ o parad\ secundar\ [i poate fi anulat\printr-o parad\ ter]iar\. II. ci., j.s., s.n. Ac]iune pe careunul sau mai mul]i sportivi o `ntreprind pentru a peri-clita pozi]ia sau poarta adversarului. III. scr. Ac]iunea tr\g\torului care caut\ prin diferite manevre ale armeialbe s\ pun\ ̀ n pericol spa]iul vulnerabil al adversarului.

AMONTE tr., s.n. Direc]ie sau loc situat ̀ n susul apeicurg\toare, spre izvoare, fa]\ de un punct de referin]\.

AMORSARE A VIRAJULUI schi ~ncepere a vira-jului, rota]ie a corpului `n sensul virajului pentru aprovoca [i transmite o impulsie de rota]ie unuia sauambelor schiuri.

AMORTIZARE m.b. Faz\ terminal\ a mi[c\rii ciclice[i aciclice, `n care corpul [i segmentele sale, formândun sistem de pârghii articulate elastic, frâneaz\ progre-siv � pân\ la anulare � reac]ia reazemului. ~n practicasportiv\, pentru diminuarea [ocului de contact al corpuluicu diferite obiecte (mingi, obiecte portative etc.), sefolosesc mi[c\ri de ~, iar pentru diminuarea [oculuicu reazemul, ̀ n ateriz\ri, se folosesc materiale elastice(saltele, plase, nisip).

AMORTIZOR I. auto., moto. Pies\ special\ de di-ferite tipuri pentru diminuarea vibra]iilor transmise de

zgomotul unei ]evi de e[apament sau de [ocurileproduse de motociclet\ [i de automobil, ca urmare adenivel\rii drumurilor. ~ pot fi hidraulice sau cufric]iune, telescopice sau cu bra], iar ̀ n cazul ma[inilorde curse, supor]ii lor originali nu pot fi modifica]i.II. tir Pies\ compresibil\ care preia [ocul provocat dechiulasa mobil\ `mpins\ puternic `napoi de explozia`nc\rc\turii cartu[ului.

AMPENAJ I. av. Organ dispus `n coada fuselajului,care asigur\ stabilitatea [i, `mpreun\ cu aripioarele,manevrabilitatea avionului. Un ~ este orizontal, iarcel\lalt este vertical. II. tir arc Totalitate a penelormontate pe o s\geat\.

AMPLASAMENT j.s., gim. Ac]iune de dispunere ajuc\torului `n teren [i a unor aparate `n cadrul s\lilorde sport.

AMPLITUDINE A MI{C|RII m.b. Caracteristic\a mi[c\rii, constând `n deplasarea maxim\ care poatefi realizat\ ̀ n planul de execu]ie al mi[c\rii respective.~ depinde `n cea mai mare m\sur\ de forma extre-mit\]ilor osoase care se articuleaz\. Al]i factori carecondi]ioneaz\ ~ sunt: starea cartilagiilor [i sinovialeiarticula]iei, suple]ea capsulei [i ligamentelor articulare,for]a de contrac]ie a musculaturii agoniste, elasticitateamusculaturii antagoniste. Cre[terea ~ este unul dinobiectivele procesului de antrenament, pentru c\ eainfluen]eaz\ eficien]a execu]iilor tehnice [i aspectulestetic al mi[c\rilor. ~ se m\soar\ ̀ n grade cu un aparatspecial (goniometru) sau `n centimetri prin lungimeaparcursului mi[c\rii.

AN OLIMPIC ist. Al patrulea an al intervaluluiolimpic (v. olimpiad\), `ntotdeauna par, dup\ciclicitatea pe care aceste jocuri au avut-o `ncepânddin anul 1896, când la Atena a avut loc prima edi]ie `nversiunea modern\. Pentru JO de var\, urm\torii ~ aufost: 1900, 1904, 1908, 1912, 1920, 1924, 1928, 1932,

amenin]are

A

41

1936, 1948, 1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972, 1976,1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000. Din suit\ lipsescanii: 1916, 1940 [i 1944, când edi]iile respective aleJO nu au avut loc din cauza r\zboaielor mondiale.

ANABOLISM m.b. Component\ a schimburilor careau loc `n organismele vii (metabolism), reprezentat\de procesele complexe de sintez\, necesare produceriisubstan]elor energetice [i a materiei plastice specificeorganismului respectiv. ~ se realizeaz\ pe baza energieifurnizate prin cealalt\ component\ a metabolismului,denumit\ catabolism. Intensitatea ~ variaz\ `n func]iede regimul alimentar, condi]iile de mediu [i de vârst\(mare la copii [i adolescen]i, medie la adul]i [i sc\zut\la vârstnici). ~n activitatea sportiv\ se acord\ o impor-tan]\ deosebit\ m\surilor de stimulare a proceseloranabolice din timpul fazei de suprarefacere, careurmeaz\ dup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii,pentru a se accelera [i amplifica perfec]ion\rile mor-fofunc]ionale necesare cre[terii poten]ialului fizic alsportivilor.

ANABOLIZANT m.b. Hormon steroid din grupahormonilor sexuali androgeni (masculini). Structurachimic\ de baz\ a ~ este comun\ cu cea a hormonuluimasculin � testosteronul. Din aceast\ cauz\ nu pot ficomplet separate efectele anabolizante de cele virilizanteale acestui hormon. Efectul anabolizant principal const\`n stimularea sintezei proteinelor [i prin aceasta `ncre[terea masei musculare, fapt care se reflect\ pozitivasupra performan]elor sportive. Acest efect anabolizanteste mult poten]at prin asocierea administr\rii hor-monului cu un program special de antrenament [i regimalimentar cu surplus de proteine animale. ~ are [i efectepsihice: senza]ia de bun\ stare general\, euforie,cre[terea motiva]iei pentru ob]inerea performan]elor`nalte, a combativit\]ii [i chiar a agresivit\]ii `n timpulcompeti]iilor. Efectele sexuale ale administr\rii de ~ suntmai puternice la adolescen]i, pentru c\ la ace[tia secre]iaproprie de hormoni sexuali nu a atins `nc\ nivelul de laadul]i, [i la femei, deoarece organismul lor secret\cantit\]i mici de hormoni androgeni. Administrarea de

hormoni anabolizan]i ̀ n cantit\]i [i pe perioade de timpneadecvate expun la: cre[terea riscului de producere arupturilor [i smulgerii tendoanelor de pe locul de inser]ie,datorit\ discrepan]ei dintre cre[terea ampl\ [i rapid\ afor]ei musculare [i cre[terea mult mai mic\ [i lent\ arezisten]ei tendoanelor [i a punctelor lor de inser]ie peoase; tulbur\ri sexuale manifestate prin sc\dereapoten]ei la b\rba]i, deregl\ri ale ciclului menstrual lafemei [i virilizarea acestora (pilozitate crescut\ ̀ n specialpe fa]\, timbru vocal grav [i r\gu[it, aspect corporal detip masculin); alter\ri ale func]iilor [i structurii ficatului;mic[orarea staturii la adolescen]i datorit\ diminu\riiactivit\]ii cartilagiilor de cre[tere a oaselor, fapt careduce la terminarea prematur\ a cre[terii `n lungime.Juniorii trata]i cu anabolizante vor avea `n\l]imea maimic\ decât cea pe care ar fi avut-o, dac\ nu li s-ar fiadministrat ace[ti hormoni. Produsele care con]inhormoni anabolizan]i sunt considerate doping [i ca atareadministrarea lor este strict interzis\ la sportivi.

ANALIZATOR MOTOR m.b. Sistem complex [iunitar prin care excita]iile provenite din aparatullocomotor sunt recep]ionate, conduse [i transformate ̀ nsenza]ii. ~ este compus din trei segmente: periferic, deconducere [i central. Segmentul periferic sau receptoreste reprezentat de forma]iunile senzitive din mu[chi,tendoane, ligamente [i suprafe]ele articulare(proprioceptori). Segmentul de conducere cuprinde c\ileparcurse de influxul nervos, de la proprioceptori pân\la scoar]a cerebral\ (nervi rahidieni senzitivi, ganglionispinali, fascicule spinotalamice, spinocerebeloase,fibrele cerebelodentorubrotalamocorticale). Segmentulcentral se afl\ ̀ n aria motorie primar\ a scoar]ei cerebrale(aria 4 Brodman) `n care se face analiza de fine]e aexcitan]ilor [i `n ariile secundare (6, 8, 22, 19) precum[i ̀ n cea suplimentar\ care asigur\ analiza global\, maipu]in diferen]iat\, a mi[c\rilor. Excitantul adecvat alproprioceptorilor este de natur\ mecanic\, constând dinpresiunile [i `ntinderile exercitate asupra forma]iunilorsenzitive din aparatul locomotor. ~ are rol esen]ial `nperceperea pozi]iei corpului ̀ n ̀ ntregime [i a segmentelorsale atât ̀ n repaus, cât [i ̀ n mi[care. Analiza excita]iilorprimite de la proprioceptori este indispensabil\ pentru

analizator motor

42

Aelaborarea modelului motor ce urmeaz\ a fi executat,pentru coordonarea contrac]iilor musculare necesareefectu\rii acestui model [i pentru corectarea mi[c\rilor`n cazul când execu]ia nu corespunde modelului. ~nmi[c\rile complexe, cum sunt cele din educa]ia fizic\ [idin antrenamentul sportiv, activitatea ~ se asociaz\ cu aaltor analizatori (vizual, tactil, auditiv), realizându-se omai complet\ [i precis\ senza]ie a mi[c\rilor. Func]ia ~se perfec]ioneaz\ mult prin antrenament. Sportivii deperforman]\ sunt capabili de analize [i diferen]ieri multmai fine ale mi[c\rilor decât nesportivii. Sin.: analizatorchinestezic, analizator mioartrochinetic.

ANALIZ| I. met. Metod\ [tiin]ific\ care se bazeaz\pe studiul sistematic al fiec\rui element `n parte.♦ ~ a concursului Metod\ complex\ de studiu al uneicompeti]ii, bazat\ pe consemnarea dinamicii rezulta-tului [i pe ̀ nregistr\rile multiple de ordin tehnic, tactic,fizic etc., cu ajutorul c\rora antrenorii, metodologii etc.pot stabili, prin corela]ie, elementele esen]iale, pozitive[i negative, ale comportamentului individual sau alechipei. ~ are ̀ n vedere [i al]i factori obiectivi (metodo-logici) [i subiectivi (arbitraj, adversar, spectator) careau ac]ionat concomitent ̀ n timpul concursului analizat[i au influen]at comportamentul sportivilor respectivi.~ serve[te la eviden]ierea aspectelor care urmeaz\ s\primeasc\, `n planificarea ulterioar\, condi]iile nece-sare `nt\ririi sau elimin\rii lor. Pe baza ~ de mareamploare, cum sunt CM, CE sau JO, se stabilescdirec]iile, obiectivele [i modelele preg\tirilor ulterioare,criteriile de selec]ie, valorile performan]elor [i prog-noza asupra evolu]iei sportului `n general [i a uneiramuri sau probe sportive `n particular. ♦ ~ a lec]ieiMetod\ pedagogic\ care eviden]iaz\ valoarea didactic\[i educativ\ a lec]iei cu ajutorul unor procedee detranscriere menite s\-i obiectiveze con]inutul [i impliciteficien]a. Datele ~ eviden]iaz\ latura ei cantitativ\(structurile [i volumul lor) [i calitativ\ (succesiune,intensitate, densitate), reactivitatea fiziologic\ [i psihic\a colectivului, nivelul execu]iilor, erorile tipice, mo-mentele cu con]inut disciplinar [i rezolv\rile g\site,care demonstreaz\ nivelul profesional al cadruluididactic, eficien]a lec]iei, nivelul de preg\tire a colec-

tivului, motiva]ia acestuia pentru desf\[urarea ei etc.~ poate fi general\ sau selectiv\ (doar anumite aspecteale lec]iei) [i tematic\. ~ prevede modul `n care lec]iaa fost proiectat\, gândit\, elaborat\ `n baza preciz\riiobiectivelor [i a concordan]ei con]inutului (mijloacelor,metodelor, procedeelor de organizare a elevilor [i atehnicilor de evaluare) cu obiectivele. ~n ~ se fac [ireferiri la modul `n care au fost exploatate resurseleumane [i materialele, precum [i rela]iile din interiorulprocesului didactic `ntre profesor [i elev [i `ntre elevi,precum [i presta]ia [i atitudinea profesorului. Lec]iapoate fi considerat\ ca bun\, ca eficient\ atunci cândobiectivele ei au fost realizate. ♦ ~ a tacticii Metod\general\ de studiu al ac]iunilor individuale [i colective,pe baza datelor furnizate de observa]iile repetate aleantrenorului (cercet\torului) asupra echipei [i spor-tivilor proprii, precum [i asupra adversarilor acestora,`n competi]ie [i folosite pentru stabilirea caracte-risticilor esen]iale: poten]ialul fizic, tehnic [i psihic,modul lui de valorificare prin autoconducere ̀ n cadrulplanului tactic prestabilit, capacitatea de a rezolvaadecvat, oportun [i creator situa]iile favorabile ap\ruteetc. ~ se efectueaz\ cu ajutorul diferitelor tehnici deobserva]ii [i ̀ nregistrare (sub form\ de protocoale, dup\diferite sisteme, diagrame, film\ri, videomagnetofonetc.), consemnându-se ac]iunile reu[ite [i erorile,frecven]a acestora etc., pentru a se proceda `n conti-nuare la stabilirea rela]iilor temporale [i spa]iale optimeale concursului (meciului), la aprecierea obiectiv\ aeficien]ei schemelor [i planurilor tactice prestabilitepentru abordarea [i desf\[urarea ac]iunilor din concursetc. ~ are aplicativitate `n stabilirea profilului adver-sarilor, necesar elabor\rii planului tactic propriu pentruconcurs, a con]inutului preg\tirii sportivilor proprii etc.~ are o mare aplicativitate `n acele sporturi `n carecomponen]a tactic\ are rol preponderent (jocuri spor-tive, sporturi de lupt\, box etc.). ♦ ~ a tehnicii Metod\de studiu al execu]iei unui act motor care, cu ajutorulunor procedee tehnice de observare [i ̀ nregistrare (film,fotociclogram\, chinogram\, metode goniografice,accelerografice, stereografice etc.), `l descompune `np\r]ile sale structurale sau `i permite reluarea pentrua-i stabili caracteristicile biomecanice [i eficien]a (corec-titudinea, economia, estetica, cursivitatea etc.). ~ are

analiz\

A

43

un rol important ̀ n procesul de formare [i perfec]ionarea deprinderilor motorii, ̀ n cre[terea eficien]ei preg\tirii[i particip\rii sportivului `n competi]ii. II. [ah Apre-ciere obiectiv\ a avantajelor, dezavantajelor [i aperspectivei unei mut\ri, variante sau pozi]ii ̀ n partidade [ah. ♦ ~ a jocului Studiere a arborelui de varianteposibil de luat `n considerare `ntr-o pozi]ie, `ntr-unstudiu sau `ntr-o problem\ de [ah, `ntr-un anumitmoment al desf\[ur\rii unei partide de [ah sau `n`ntreaga partid\.

ANAMNEZA MEDICO-SPORTIV| m.b. Com-ponent\ a examenului medico-sportiv, constând dinconsemnarea [i interpretarea informa]iilor date desportiv la `ntreb\rile examinatorului. ~ furnizeaz\informa]ii importante privitoare la condi]iile de via]\,de munc\ [i de antrenament ale sportivului: antece-dentele fiziologice [i patologice ale ascenden]ilor [i acolateralilor acestora; afec]iunile [i accidentele avutede sportiv; evolu]ia cre[terii [i a dezvolt\rii fizice aacestuia; metodele de antrenament folosite [i perfor-man]ele realizate � for]a, echilibrul [i mobilitateaproceselor de excita]ie [i inhibi]ie; starea prezent\ as\n\t\]ii; existen]a semnelor subiective ale formei sportivesau supraantrenamentului. ♦~ complet\ Component\a examin\rii medico-sportive care poate fi f\cut\ [iinterpretat\ numai de medicul sportiv. Antrenorul are[i el competen]a de a recolta [i interpreta unele date deanamnez\, folosindu-le `n propria sa activitate saupentru a sesiza medicul ̀ n vederea solu]ion\rii proble-melor pe care nu le poate rezolva singur.

ANCHILOZ| m.b. Pierdere a posibilit\]ilor deefectuare a mi[c\rilor `ntr-o articula]ie care `n modnatural este mobil\. ~ poate fi congenital\ sau do-bândit\ din cauze patologice (fracturi intraarticulare,infec]ii, artroze) sau `n urma unor m\suri terapeutice(imobiliz\ri prelungite, interven]ii chirurgicale). ~instalat\ ̀ n pozi]ii vicioase ale capetelor osoase producetulbur\ri importante ale motricit\]ii. Fixarea oaselor`n pozi]ie normal\, a[a cum se ̀ ntâmpl\ ̀ n ~ terapeutic\,este compatibil\ cu o func]ie satisf\c\toare a segmen-

telor corporale respective. ~ consecutiv\ imobiliz\rilorpentru fracturi extraarticulare poate fi `nl\turat\ pringimnastic\ recuperatorie.

ANCOLUR| c\l. Gât al calului.

ANCOR| s.n. Pies\ care serve[te la imobilizareaambarca]iunilor sau navelor pe ap\, `n locul voit, prinintermediul unui lan] sau al parâmelor (vegetale sau desârm\). Se compune dintr-un fus [i dou\ sau mai multebra]e, prev\zute cu gheare la capete. Greutatea ~ este ̀ nfunc]ie de tonajul sau deplasamentul ambarca]iunilorsau navelor. ~ mici sunt cuprinse `ntre 6-12 kg, celemijlocii `ntre 12-18 kg, iar cele mari au peste 18 kg.Exist\ diferite tipuri de ~: amiralitate, patent (Hall),Danforth, ghear\ de pisic\, cu bra]e pliante.

ANDURAN}| I. t. Calitate motorie constând dinprelungirea vreme ̀ ndelungat\ a unui efort de intensitatemoderat\, cu scopul de a ob]ine o oxigenare favorabil\schimburilor, o capacitate de absorb]ie [i o irigare maibun\. ~ ofer\ sportivului posibilitatea de a efectua unefort cât mai mult timp cu o �stare constant\� (steadystate) ̀ ntr-o zon\ de activitate cardiac\ de 120-130-140pulsa]ii pe minut, f\r\ a ajunge practic la o datorie deoxigen. II. c\l. Prob\ de rezisten]\ desf\[urat\ `n terenvariat, de obicei cu cai arabi, pe distan]e de 80, 120 [i160 km. III. m.b. (V. rezisten]\ aerob\).

ANGAJAMENT I. scr. Contactul lamelor celor 2adversari. Când lama unui adversar domin\ lamaceluilalt, `nchizând astfel o linie, poart\ denumireapozi]iei ̀ n care se afl\ bra]ul ̀ narmat (de ex.: ~ de sixt\).Când contactul lamelor las\ liniile ambilor adversaridescoperite, ~ este neutru. ♦ Schimbarea de ~ Trecerea propriei lame dintr-o linie ̀ ntr-alta, p\strând contactulstrâns cu lama advers\. II. j.s. Participare activ\ a unuijuc\tor `n diferitele faze de joc. III. h.g. Form\ de`ncepere sau de reluare a jocului, constând din dispu-tarea pucului aruncat de c\tre arbitru `ntre crosele a 2juc\tori.

angajament

44

AANGAJARE ~NTRE DOI bb., polo Faz\ de`ncepere sau reluare a jocului, constând din aruncareamingii de c\tre arbitru ̀ ntre doi adversari. ~ ̀ n baschetse execut\ la cel mai apropiat cerc fa]\ de locul `n cares-a comis o abatere sau de la centru, `n situa]iile de`ncepere a fiec\rei reprize.

ANGRENARE psih. Stare de preg\tire ce caracte-rizeaz\ sportivul atât pe plan cognitiv (percep]ie,gândire), cât [i pe plan motor, u[urându-i execu]iaadecvat\ a ac]iunilor tehnice [i tactice. ~ se ob]ine laantrenamente [i `nainte de concurs, la `nc\lzire, prinexecu]ia integral\ a gesturilor motor specifice din`ntrecere. Cognitiv [i afectiv, ~ se realizeaz\ prinanaliza [i antetr\irea activit\]ii. ~ este un moment alpreg\tirii psihice pentru concurs.

ANSAMBLU I. gim. Grup care execut\ unitar unexerci]iu ̀ nso]it de obicei de acompaniament muzical [icare constituie o prob\ de concurs ̀ n gimnastica ritmic\sau `n demonstra]iile sportive. II. c\l. Conforma]iegeneral\ a calului de curse, construc]ia sa (armonioas\sau nu, `n care toate regiunile sunt dezvoltate pro-por]ional sau, dimpotriv\, liniile nu se `ntâlnesc, nu sesucced), maniera de a se purta, conduita.

ANTAGONIST m.b. Mu[chi sau grup\ muscular\care, contractându-se, frâneaz\ sau opre[te mi[c\rileefectuate prin contrac]ia mu[chilor agoni[ti. Ac]iuneaacestor dou\ tipuri de mu[chi este fin [i permanentcoordonat\ (v. agonist).

ANTENE vb. Tije flexibile de 1,80 m montate la extre-mit\]ile fileului, ̀ n continuarea benzilor laterale, pentrua delimita spa]iul de trecere al mingii.

ANTICIPARE I. psih. Capacitate a sportivului de aprevedea desf\[urarea evenimentelor din realitateasportiv\, a ac]iunilor proprii [i ale adversarului etc. Pot fianticipate fenomene complexe, ca [i unele ac]iuni sau

gesturi motorii. ~ are la baz\ spiritul de observa]ie,capacitatea de analiz\ [i de sintez\ [i folose[te, `n afaradatelor concrete, imediate, experien]a [i cuno[tin]ele pecare le are sportivul. ~ este o stare specific\ de prepara]ie,`n cadrul preg\tirii psihice pentru concurs. Planul tactic,inten]ia tactic\, programele de ac]iune reprezint\ formede obiectivare a capacit\]ii de ~. II. schi Deplasare acorpului ̀ ntr-o direc]ie ce precede executarea unei mi[c\ri.III. [ah Lucrare de [ah artistic identic\ sau apropiat\ deo alt\ lucrare de acela[i gen, publicat\ anterior.

ANTIDERAPANT alp., ci., moto., schi Caracteristic\a compozi]iei sau a formei materialului folosit ̀ n specialla ̀ nc\l]\minte [i la ro]ile vehiculelor pentru facilitareaaderen]ei lor la suprafa]a de sprijin `nclinat\, umed\sau alunecoas\.

ANTIFORM| [ah Exploatare a unui element stra-tegic ̀ n form\ inversat\ (de ex.: deblocarea unui câmpdin zona regelui este ~ autobloc\rii).

ANTIJOC rg. Ac]iune contrar\ regulamentului [ispiritului jocului. ~ cuprinde: obstruc]iile, abaterile dela loialitate, incorectitudinile, jocul periculos, com-portarea nesportiv\, faptul de a-[i face dreptate singur[i gre[elile repetate.

ANTRENAMENT I. t. Proces complex pedagogic[i biologic desf\[urat sistematic [i continuu gradat deadaptare a organismului omenesc la eforturi fizice [ipsihice de intensit\]i diferite, `n scopul ob]inerii derezultate cu anumit\ valoare `ntr-una din formele depracticare competitiv\ a exerci]iilor fizice. Conceptulde ~ este acceptat atât sub form\ de cauz\ (un procesdinamic, de esen]\ pedagogic\, structurat pe principiiledidactice generale [i specifice), cât [i de efect, de stare,m\surat\ prin modific\rile biologice [i psihice evidentecare intervin [i m\resc considerabil capacitatea de eforta sportivului. Diversitatea obiectivelor, con]inutului,metodologiei [i finalit\]ii procesului respectiv audeterminat apari]ia mai multor orient\ri, genuri [i

angajare `ntre doi

A

45

metode de ~, care fie c\ se completeaz\ [i se succed,fie c\ alterneaz\ sau chiar se exclud. Valorificarea lorra]ional\ contribuie la m\rirea performan]elor sportive`n toate probele [i ramurile sportive, la ob]inerea lor lavârste fragede [i la men]inerea la nivel ridicat pe uninterval de timp mai `ndelungat. II. m.b. ♦ ~ anaerobMetod\ `n care efortul prestat face parte din categoriaeforturilor anaerobe. ~ reprezint\ mijlocul optim pentruob]inerea perfec]ion\rilor morfofunc]ionale necesarecre[terii capacit\]ii de eliberare a energiei prin procesebiochimice la care nu particip\ oxigenul (sistemulneuromuscular, depozitele ATP, PC glicogen [i en-zimele pentru reac]iile biochimice anoxidative). ~constituie baza preg\tirii fizice din probele [i sporturile`n care intensitatea maxim\ [i submaxim\ a eforturilorreprezint\ principalul factor limitativ al performan]elorde `nalt nivel (sprint, s\rituri, arunc\ri, haltere [imomentele de solicitare maxim\ din celelalte ramurisportive). ~ are efecte optime dac\ este efectuat cândorganismul se g\se[te ̀ n perfect\ stare func]ional\. Deaceea, ~ se programeaz\ la `nceputul microcicluluis\pt\mânal sau dup\ ziua de refacere din cadrul acestuimicrociclu (v. efortul anaerob). ♦ ~ aerob Metod\ `ncare efortul prestat face parte din categoria eforturileaerobe. ~ cu eforturi `n stare stabil\ aparent\ (steadystate aparent) constituie un mijloc de mare importan]\pentru ob]inerea perfec]ion\rilor morfofunc]ionalenecesare cre[terii capacit\]ii de absorb]ie, transport [iutilizare a oxigenului (aparatul cardiovascular, depo-zitele de glicogen din mu[chi, echipamentul enzimaticpentru reac]iile biochimice la care particip\ O

2). ~ este

folosit cu prec\dere `n probele [i sporturile `n carerezisten]a (anduran]a) reprezint\ unul din factoriilimitativi ai performan]elor de ̀ nalt nivel. ~ cu eforturi`n stare stabil\ adev\rat\ (steady state real) este unbun mijloc de refacere. ~n microciclul s\pt\mânal, acest~ se programeaz\, de regul\, dup\ zilele cu cea maimare solicitare. Intensitatea solicit\rii corespunz\toareacestor dou\ tipuri de ~ se stabile[te pe baza praguluiaerob [i a pragului anaerob prin dozarea acidului lacticdin sânge (lactacidemie). Cunoa[terea frecven]eicardiace din momentul atingerii acestor praguribiochimice constituie un parametru func]ional u[or derecoltat [i de mare utilitate pentru dirijarea efortului

de c\tre antrenor. ◊ ~ cu repet\ri Metod\ de ~ folosit\`n scopul dezvolt\rii rezisten]ei [i perfec]ion\rii ac]i-unilor tehnico-tactice, caracterizat\ prin efectuareaacelora[i exerci]ii, invariabile ca volum [i intensitate,intercalate cu pauze, a c\ror durat\ permite recuperareaintegral\ a datoriei de oxigen. ◊ ~ de autorelaxare (V.~ autogen). ◊ ~ fartlek Metod\ prin care sportivii sepreg\tesc `n condi]ii naturale, `n general `n p\dure,folosind tempouri [i distan]e variate ̀ n func]ie de relief[i de sarcinile preg\tirii. ◊ ~ frac]ionat Metod\ de ~ ̀ ncare exerci]iile, distan]ele sau ̀ ngreuierile sunt ̀ mp\r-]ite ̀ n mai multe elemente, având ca scop ̀ mbun\t\]ireaexecu]iei, a anumitor calit\]i [i deprinderi motrice.◊ ~ `n circuit Metod\ de ~ caracterizat\ prin aplicareaunui complex sistematic [i prestabilit de exerci]ii, pecare sportivul ̀ l execut\ repetat, cu sau f\r\ pauze, ̀ ntr-osuccesiune [i cu o anumit\ intensitate, susceptibile dea fi reglate sau modificate ̀ n func]ie de nivelul atins ̀ nexecu]ia acestuia, de condi]ii etc. ◊ ~ izocinetic Metod\de dezvoltare a for]ei musculare prin folosirea con-trac]iilor izocinetice. ~ necesit\ aparatur\ special\ care,controlând viteza de deplasare a segmentului angrenat`n mi[care, indic\ sportivului momentul când trebuies\ modifice intensitatea contrac]iilor pentru a p\straconstant\ viteza mi[c\rii pe tot parcursul ei. (V. con-trac]ia muscular\). ◊ ~ izometric Metod\ de dezvoltarea for]ei musculare prin utilizarea contrac]iilor izometrice.Caracteristicile principale ale ~ sunt: intensitatea predo-minant maxim\ a contrac]iilor, durata scurt\ a acestora(câteva secunde), num\rul mic de repet\ri ale exerci]iilor(sub 10 repet\ri `n cazul intensit\]ii maxime) [i pauzerelativ lungi `ntre contrac]ii (de regul\ 90''). ~ angre-neaz\ concomitent `n lucru cea mai mare parte afibrelor din mu[chii contracta]i, fapt care `i asigur\ oeficien]\ deosebit\ `n dezvoltarea for]ei. Execu]iile sepot face [i f\r\ aparate, dar este preferabil\ `ntrebuin-]area de aparate speciale care permit selec]ionareamai precis\ a grupelor musculare, a pozi]iilor de lucru[i a fazelor mi[c\rii `n care for]a trebuie dezvoltat\.Aceste aparate sunt prev\zute, de regul\, cu dina-mometre prin care se m\soar\ for]a maxim\ a sporti-vului [i cea din timpul diferitelor execu]ii. ~ impuneeforturi mari de voin]\ [i prin aceasta solicit\ intenssistemul nervos. (V. contrac]ia muscular\ [i ~ anaerob).

antrenament

46

A◊ ~ izotonic Metod\ de dezvoltare a for]ei musculareprin folosirea contrac]iilor izotonice. Exerci]iile seexecut\ la aparate care creeaz\ condi]iile necesaremen]inerii aceleia[i st\ri de tensiune intern\ a mu[-chilor pe tot parcursul mi[c\rii. Prin aceasta se prelun-ge[te timpul cât fibrele musculare lucreaz\ efectiv, faptcare determin\ o bun\ eficien]\ a ~ pentru dezvoltareafor]ei mu[chilor respectivi. (V. [i contrac]ia muscular\).◊ ~ la altitudine Metod\ de preg\tire utilizat\ desportivii care tr\iesc la [es, cu scopul de a ad\uga laefectele ~ propriu-zis [i pe cele ale factorilor de mediuspecifici altitudinii. ~ influen]eaz\ pozitiv perfor-man]ele `n eforturile aerobe, datorit\ faptului c\procesele de adaptare la altitudine amelioreaz\ atâtcapacitatea sângelui de a transporta oxigenul (cre[tereanum\rului de globule ro[ii [i a cantit\]ii de hemo-globin\), cât [i folosirea acestuia de c\tre mu[chi(cre[terea cantit\]ii de mioglobin\ [i a capilariz\riimu[chilor). Pentru a avea eficien]a scontat\, ~ trebuies\ se efectueze la `n\l]imi de 2 000-2 500 m deasupranivelului m\rii, s\ dureze 3-4 s\pt\mâni, iar compe-ti]iile s\ aib\ loc `n primele zile dup\ revenirea la [es.~n sporturile (probele) cu efort anaerob, performan]elesunt cu atât mai pu]in influen]ate prin ~, cu cât estemai scurt\ durata efortului competi]ional. Utilizarea ~ridic\ probleme complexe medico-biologice [i tehni-co-metodice, care nu pot fi rezolvate decât printr-ostrâns\ colaborare ̀ ntre antrenor [i medic. ◊ ~ maratonMetod\ care se bazeaz\ pe eforturi de alergare de lung\durat\, efectuate `n tempo uniform, urm\rind dezvol-tarea rezisten]ei (anduran]ei) generale pentru probelede fond din atletism, ciclism [i sporturile nautice. ◊ ~ mo-delat Metod\ care valorific\ mijloacele, volumul,intensitatea [i densitatea efortului `n func]ie [i `nconcordan]\ cu indicatorii unui model prestabilit.Sinteza critic\ a valorilor indicatorilor cantitativi [icalitativi (metodologici, biologici [i psihici) ai spor-tivilor campioni determin\ modelul de preg\tire [iconcurs c\ruia i se subordoneaz\ [i ~. ◊ ~ psihosomaticOrientare a ~, bazat\ pe influen]a reciproc\ a factorilorpsihici [i somatici, `n vederea m\ririi randamentuluisportivului `n preg\tire [i concurs. Aceast\ orientareporne[te de la concep]ia despre personalitatea spor-tivului ca unitate psihofizic\ [i despre om ca un sistem

psihosomatic, viziune determinat\ de ̀ ns\[i complexitateaperforman]ei sportive, care reclam\ preg\tirea [ireglarea concomitent\ a st\rilor psihice, func]iilormotorii [i vegetative ale sportivului. ◊ ~ variabilMetod\ care valorific\ mijloace cu o structur\ [i odinamic\ ale efortului variabile, `n concordan]\ cuobiectivele de concurs [i de preg\tire. ~ se aplic\`ndeosebi `n preg\tirea din jocurile sportive, atle-tism [i `not. III. ht. ~ plyometric Proces de preg\tiresportiv\ care se realizeaz\ prin efectuarea unor s\rituriconsecutive pe ambele picioare, pe o lad\ (de 80 cm`n\l]ime), de pe aceasta pe sol [i imediat se continu\cu o s\ritur\ pe vertical\, f\r\ pauz\. La aterizarea pesol, se recomand\ ca `ntre coaps\ [i gamb\ s\ nu seformeze un unghi mai mare de 95°. IV. psih. ♦ ~ au-togen Metod\ de antrenament care const\, ̀ n principal,din relaxarea muscular\ [i controlul unor func]iivegetative realizate prin intermediul anumitor formuleautosugestive pentru prevenirea, diminuarea sau ̀ nl\tu-rarea st\rilor de tensiune psihoemo]ionale. Con]inutul~ este format dintr-un fond de exerci]ii care permitcontrolul [i perceperea gradului de contrac]ie a mu[chilor,a greut\]ii membrelor, a temperaturii unor regiuni alecorpului [i a func]iilor cardiace [i respiratorii. ~ a fostimaginat, fundamentat teoretic [i experimentat practicde medicul german Schultz. ~ utilizeaz\ pozi]ii cor-porale, condi]ii de mediu adecvate relax\rii muscula-turii [i evit\rii factorilor externi perturbatori. Tehnica~ const\ `n repetarea unor exerci]ii speciale prin carese concentreaz\ aten]ia asupra senza]iilor ap\rute `ndiversele p\r]i componente ale corpului (tegumente,mu[chi, inim\ etc.) ca urmare a �comenzilor� formulatecu voce tare sau gândite de subiect. Se realizeaz\ astfeldeconectarea de factorii stresan]i [i se favorizeaz\instalarea unei st\ri emo]ionale echilibrate. ~ sefolose[te `n activitatea sportiv\ `nainte de competi]iipentru prevenirea febrei de start [i ob]inerea st\rii destart optime (gata de lupt\), `n pauzele din timpulcompeti]iei pentru redobândirea echilibrului emo]ional[i dup\ competi]ie [i lec]ii de antrenament ca mijlocajut\tor de refacere. Sin.: ~ psihomotor, ~ de autore-laxare. ♦ ~ invizibil Condi]ii [i factori igienici [i sociali,care completeaz\ efectul factorilor specifici antrena-mentului `n vederea des\vâr[irii preg\tirii sportivilor.

antrenament

A

47

Ansamblul acestor factori este format de alimenta]ie,de con]inutul [i durata odihnei, de formele de masaj,de stimulentele [i rela]iile sociale (familiale, de grup,de munc\ etc.). Participarea con[tient\ a sportivului la`ndeplinirea cerin]elor ~ este indispensabil\ [i consti-tuie o dovad\ a sentimentului de responsabilitate fa]\de propria sa activitate. ♦ ~ mental Metod\ de antrena-ment care const\ ̀ n repetarea �`n gând� a unor elementesau exerci]ii pe care sportivul le-a efectuat `n trecutsau se preg\te[te s\ le realizeze `n viitor. Mecanismul~ const\ ̀ n urm\torul aspect: când cineva ̀ [i reprezint\mental o anumit\ mi[care, ̀ n mu[chii s\i apare o seriede modific\ri (electrice, sangvine, de tonus muscularetc.) identice, dar de intensitate foarte mic\, cu situa]ia`n care s-ar efectua mi[carea propriu-zis\. Acest tip deantrenament poate fi utilizat atât pentru `nv\]area, cât[i pentru perfec]ionarea unui anumit procedeu tehnicsau tactic ori a `ntregului exerci]iu. Se folose[te maiales când sportivul este accidentat sau nu are posi-bilitatea s\ lucreze practic. ♦ ~ psihomotor Ansamblude procedee bazate pe principiul regl\rii con[tiente atonusului muscular ̀ n vederea optimiz\rii st\rii psihicea sportivilor. Ini]ierea `n tehnica ~ necesit\ un timprelativ `ndelungat (de ordinul lunilor) [i reclam\ su-praveghere medico-psihologic\.

ANTRENOR gen. Persoan\ calificat\ care se ocup\de selec]ia [i preg\tirea sportivilor `ntr-o ramur\ asportului. ~ posed\ cuno[tin]e corespunz\toare orga-niz\rii, conducerii, educ\rii [i instruirii sportivilor `nvederea ob]inerii unei performan]e cât mai `nalte `nproba sau ramura sportiv\ `n care s-a specializat. ~nfunc]ie de vechime, de studii [i de rezultate, ~ este`ncadrat `ntr-una din cele cinci categorii de clasificaresau prime[te un titlu sau o func]ie anumit\. ♦~ coor-donator Specialist desemnat de un for de decizie(Ministerul Tineretului [i Sportului, federa]ie, club) s\`ndrume, s\ controleze, s\ organizeze [i s\ stimulezeactivitatea unui grup de antrenori, f\r\ a se ocupanemijlocit de preg\tirea sportivilor. ♦~ principalSpecialist cu experien]\ `ndelungat\ [i rezultate deprestigiu pe plan na]ional [i interna]ional, care conducedirect grupul de speciali[ti `ns\rcinat cu preg\tirea

sportivilor. ♦~ secund Specialist care are sarcinilimitate `n preg\tirea sportivilor, corespunz\torsarcinilor care ̀ i sunt transmise de ~ principal din planulgeneral de antrenament. ♦~ emerit Titlu onorificviager, conferit acelor speciali[ti care au merite deo-sebite `n procesul instructiv-educativ de formare [iperfec]ionare a sportivilor de valoare interna]ional\,pentru conduita [i con[tiin]a lor cet\]eneasc\.

ANTROPOLOGIE gen. {tiin]\ care se ocup\ custudiul originii, al evolu]iei [i al variabilit\]ii biologicea omului, ̀ n corela]ie cu condi]iile naturale [i social-cul-turale. Modul antropologic de abordare a fiin]ei umanea fost preluat de teoria educa]iei fizice [i sportului [i`ndeosebi de cercetarea [tiin]ific\ a domeniului.

ANTROPOMETRIE m.b. Metod\ de examinare acre[terii [i dezvolt\rii fizice prin m\sur\tori f\cuteasupra corpului omenesc. ~ pune ̀ n eviden]\ cre[tereacorpului `n `ntregime [i a segmentelor sale `n celetrei planuri ale spa]iului . Sunt astfel exprimate cifricdimensiunile longitudinale (cre[terea `n lungime),diametrele (cre[terea `n l\]ime) [i perimetrele (cre[-terea ̀ n grosime). M\sur\torile se fac printr-o tehnic\standardizat\ care folose[te repere precise (puncteantropometrice) [i aparatur\ adecvat\ (antropometru,compas antropometric, band\ metric\). Interpretareadatelor recoltate impune compararea cifrelor indi-viduale cu cele de referin]\ (valorile medii rezultatedin m\sur\tori efectuate pe un num\r mare de subiec]ide aceea[i vârst\ [i sex cu persoana examinat\).Corelarea prin formule matematice a dou\ sau maimulte date antropometrice (indici antropometrici)amplific\ [i precizeaz\ inerpretarea. Datele antro-pometrice sunt de regul\ corelate [i cu anumite valorifunc]ionale (indici fiziometrici) pentru studierea st\riide nutri]ie [i a concordan]ei dintre dimensiunilesomatice [i cele func]ionale. ~ serve[te la stabilireamodelului somatic din fiecare ramur\ sportiv\, laselec]ia corect\ a subiec]ilor [i la urm\rirea efectelorpe care diferitele metode de antrenament le au asupracre[terii [i dezvolt\rii fizice.

antropometrie

48

AANULARE A REZULTATELOR reg. Act denerecunoa[tere sau de neomologare a valabilit\]ii unorpuncte ̀ nscrise (co[uri, goluri etc.) sau a unor rezultate,pe motivul nerespect\rii regulamentului de joc sau decompeti]ie.

ANUN} PUBLICITAR org. Inscrip]ionare a uneireclame pe materiale [i pe echipament, purtate desportiv `n concurs, plasat\ pe cel mult 60% dinsuprafa]a lor, de a[a manier\ `ncât s\ nu `mpieteze cunimic vizibilitatea [i mi[c\rile sale, num\rul deconcurs, casca etc. Dreptul de ~ este stabilit de fiecarefedera]ie interna]ional\ prin acordarea de licen]epublicitare preluate apoi prin intermediul federa]iilorna]ionale.

ANUN}ARE A REZULTATELOR org. Ac]iuneprin care se fac cunoscute, atât participan]ilor, cât [ipublicului, rezultatele sportive ob]inute ̀ n cadrul uneicompeti]ii sportive. ~ se realizeaz\ `n timpul desf\-[ur\rii competi]iei prin afi[area manual\, electronic\sau sonor\ (cu ajutorul sta]iei de amplificare) [i, dup\terminarea competi]iei, prin pres\, radio [i tele-viziune.

ANVERGUR| I. m.b. Dimensiune corporal\ m\-surat\ `n plan transversal care cumuleaz\ l\]imeatrunchiului [i lungimea ambelor membre superioare.~ se m\soar\ `ntre degetele mijlocii ale ambelormâini, când subiectul este `n pozi]ie stând, cu mem-brele superioare ̀ n abduc]ie de 90° fa]\ de corp [i arearticula]iile coatelor, pumnilor [i degetelor ̀ n extensiecomplet\. ~ d\ rela]ii despre cre[terea `n l\]ime atrunchiului [i cre[terea `n lungime a membrelorsuperioare. ~ se folose[te la aprecierea armoniei dez-volt\rii fizice prin corelarea ei cu `n\l]imea (v. indicide armonie). ~ este util\ ̀ n selec]ia sportiv\ (portari),valori mari ale ~ favorizând performan]a `n multeramuri sau probe sportive (scrim\, box, canotaj,volei), `n timp ce valorile mici ale ei sunt factorifavorizan]i ̀ n alte sporturi (lupte, gimnastic\). II. av.Distan]\ `ntre extremit\]ile aripilor unui avion.

ANXIETATE psih. Stare definit\ de cei mai mul]iautori ca team\ f\r\ obiect, ceea ce o diferen]iaz\de fric\, stare care este determinat\ de ceva precis.~ const\ ̀ n nelini[te, neglijen]\, team\, ̀ ngrijorare. Estesentimentul difuz al aprehensiunii (nelini[te vag\cauzat\ de o amenin]are poten]ial\). De regul\,sportivul nu `[i d\ seama de cauza temerii sau aamenin]\rii [i nici de modul cum ar putea s\ o elimine.St\rile anxioase sunt ̀ nso]ite [i de fenomene organice,func]ionale, a[a cum sunt emo]iile la prestart. Teo-reticienii ̀ nv\]\rii consider\ ~ ca o reac]ie condi]ionat\de team\, o tendin]\ dobândit\. Este de re]inut c\ celcare a fost `nv\]at s\ fie timid sau autodispre]uit vaconfunda o experien]\ nou\ de via]\ cu teama [ianxietatea (Blank, 1980). Psihanali[tii o consider\ careac]ie la frustrarea libidoului [i la cenzura supraeului(Sillamy, 1991) sau ca semnal al pericolului care provinedin conflictul dintre motive concurente sau impulsuripericuloase, interzise (Blank, 1980). {coala gestaltist\,prin F. Pearls (citat de Blank, 1980) crede c\ anumiteforme de ~ sunt semnale ale modific\rii st\rii de s\n\-tate. ~n ultimi ani, tendin]ele interpret\rii cognitivistea vie]ii psihice nu puteau s\ ignore fenomenul ~, con[ti-entizarea unui pericol iminent fiind urmat\ de c\utareaelimin\rii st\rii de tensiune (Petrovsky-Yaroshevsky,1987) [i tot con[tientizarea componentelor activ\rii vapermite utilizarea testelor [i scalelor de anxietate(Gould & Crane, 1992). Psihosociologic se consider\c\ ~ nu numai c\ ̀ l avertizeaz\ pe individ de un posibilpericol, dar acesta este extins [i asupra unor insuccese`n rela]iile sociale, datorit\ faptului c\ el nu cunoa[tecauzele reale ale insecurit\]ii. ♦ ~ stare Nivel concretsau obi[nuit emo]ional, caracterizat prin sentimentulaprehensiunii [i al tensiunii, asociat cu activitateaorganismului, fiind un afect negativ. ♦ ~ tr\s\tur\Predispozi]ie de a percepe anumi]i stimuli din ambian]\ca amenin]\tori sau neamenin]\tori [i de a r\spunde laei cu niveluri diferite de ~ -stare. ~nc\ din defini]ierezult\ diferite moduri prin care ~ se manifest\. ~nprimul rând se afl\ st\rile subiective: sentimentul deneajutorare, nesiguran]a propriei persoane, lipsaenergiei ̀ n fa]a factorilor externi, care apar ca exagera]i[i amenin]\tori, teama difuz\ fa]\ de un pericol realsau imaginar, a[teptarea unui insucces etc. ~n al doilearând, vom remarca manifest\rile comportamentale:

anulare a rezultatelor

A

49

activitate dezorganizat\, performan]e diminuate fa]\de cele obi[nuite, tendin]e de a dep\[i disconfortul prin�mecanisme de ap\rare� `n mare parte apropiate decele descrise `n cazurile ~ severe care intr\ subinciden]a tratamentului psihiatric. J. B. Cratty (1973)clasific\ astfel ~ sportivilor: teama proprie de successau insucces (teama de succes, �nikefobia� a fostdescris\ de Antonelli [1964] ca un caz particular, vecincu fenomenele psihopatologice din sport); consecin]elesociale ale calit\]ii performan]ei proprii; teama detraumatisme [i alte asemenea temeri legate de stareafiziologic\ a organismului; teama de consecin]elepropriei agresivit\]i sau a altora. Tehnicile de reglare ast\rilor psihice conduc la formarea deprinderii de acontrola [i reduce ~.

ANZA a.m., jd. A[ezat `nainte.

APARAT DE GIMNASTIC| gim. Dispozitiv deconstruc]ie special\, cu dimensiuni standardizate,servind la executarea exerci]iilor de gimnastic\.

APARAT DE OCHIRE tir Ansamblu de piesemontate la ]eava armei, pentru `ndreptarea ei cât maispre centrul ]intei, compus din c\tare (cu vârful dreptsau circular), `n\l]\tor cu crest\tur\ [i dioptru. ~n tirulcu arcul ~ se fixeaz\ pe fa]a interioar\ a arcului,deasupra �prizei de mân\�, fiind alc\tuit dintr-o plac\`ngust\, gradat\ (`n mm), pe care poate culisa (cu posi-bilitatea de fixare) un cursor, care la rândul s\u sus]ineo tij\ reglabil\ pe orizontal\. Cap\tul tijei are un vârfsferic (vopsit negru) cu diametrul de 2 mm [i o oglind\mic\ `nclinat\ la 45°, care reflect\ pozi]ia unui semnde pe s\geat\. ~ constituie un control indirect al `ntin-derii arcului, respectiv al for]ei de aruncare constant\.

APARATUR| DE ANTRENAMENT met. Ansam-blu de dispozitive mecanice, elastice sau electroniceetalonate, cu sistem de `nregistrare sau simple, carepermite repetarea `n condi]ii variate de intensitate a

diferitelor acte motorii menite s\ dezvolte selectivcalit\]ile motorii reclamate de efortul concursului [is\ perfec]ioneze deprinderile par]iale sau globalespecifice unei probe sau ramuri sportive (de ex.:helcometre, trenajor, aparat de m\surat viteza [iexecu]ia atacului `n scrim\, a for]ei de lovire `n boxetc.). ~ se g\se[te instalat\ `n s\lile [i pe terenurile depreg\tire a sportivilor.

APATIE DE START psih. Form\ de manifestare adispozi]iei sportivului aflat `naintea concursului,exteriorizat\ prin lipsa dorin]ei de a concura, teama deconcurs, somnolen]\, `ncetineal\ `n gândire, slab\capacitate de concentrare. ~ poate fi o manifestarecaracteristic\, determinat\ de particularit\]ile tempe-ramentale ale sportivului, de nivelul slab al preg\tiriisale sau de valoarea ridicat\ a adversarului.

AP|RARE I. gen. Faz\ a luptei sportive `n caresportivul sau echipa ac]ioneaz\ prin procedee spe-cifice pentru a `mpiedica adversarul s\ realizezepuncte. II. j.s. ♦~ om la om Sistem de ap\rare `n carefiecare ap\r\tor supravegheaz\ [i marcheaz\ pe totparcursul meciului un atacant dinainte repartizat. ♦~ ̀ nzon\ Sistem de ap\rare ̀ n care fiecare juc\tor are sarcinade a supraveghea [i marca pe orice atacant care ac]io-neaz\ ̀ n por]iunea de teren (zon\) repartizat\ ̀ n prealabilfiec\ruia dintre ap\r\tori. ♦~ combinat\ Sistem deap\rare ̀ n care o parte dintre juc\tori efectueaz\ ap\rarea�om la om� [i ceilal]i ap\rarea �`n zon\�. ♦~ agresiv\Variant\ a sistemului de ap\rare �om la om� `n careatacan]ii sunt marca]i foarte de aproape `n limitelepermise de regulament, permanent [i oriunde s-ar afla.♦~ presing Variant\ a ap\r\rii �om la om�, caracterizat\printr-un marcaj strict [i la intercep]ie, `n care plasa-mentul ap\r\torului este ̀ ntre atacant [i minge, aplicat\`n scopul ̀ mpiedic\rii realiz\rii ac]iunilor sale tactice. ~presing se poate folosi pe toat\ durata jocului sautemporar. ~ presing se aplic\ [i pe o por]iune limitat\ ̀ nteren, `n acest caz denumindu-se presing zonal. ♦~ `ninferioritate numeric\ Situa]ie `n care ap\r\torii, `nretragerea lor, sunt dep\[i]i numeric de c\tre adversarii

ap\rare

50

Acare atac\ sau contraatac\. ♦~ cu aglomerare Variant\a sistemului de ap\rare �om la om� `n care adversariidirec]i sunt marca]i pe o suprafa]\ de teren limitat\,numai `n apropierea por]ii, co[ului etc. ♦~ cu flotareVariant\ a sistemului de ap\rare �om la om�, ̀ n baschet,`n care unul sau mai mul]i ap\r\tori p\r\sesc adversaruldirect, retr\gându-se temporar pentru a ajuta un co-echipier la marcarea adversarului acestuia. ♦~ laintercep]ie Variant\ a sistemului de ap\rare �om la om�,`n baschet, fotbal, handbal, ̀ n care ap\r\torii se plaseaz\`ntre adversarii direc]i [i adversarul ce are mingea, cuscopul de a ̀ mpiedica circula]ia acesteia ̀ ntre atacan]i[i chiar de a o prelua `n anumite situa]ii favorabile.♦~ t\iat\ Procedeu tehnico-tactic defensiv, `n tenis demas\, prin care se imprim\ mingii o rota]ie de frânare,`n direc]ia opus\ traiectoriei de zbor: bra]ul, antebra]ul[i mâna cu paleta execut\ o mi[care de sus `n jos [iu[or oblic dinapoi spre `nainte. Sin.: t\iat. III. [ah♦~ tematic\ Mutare a unei piese negre care duce larealizarea ideii. ♦~ tare Mutare a negrului din pozi]iaini]ial\, care `i d\ urm\toarele posibilit\]i: de a atacaregele advers, de a captura o figur\ alb\, de a crealibertate regelui propriu prin deblocarea unui câmp derefugiu. ♦~ prelungit\ (V. amenin]are ter]iar\).

AP|R|TOARE DE BRA} tir arc Bucat\ de pielesau de alt material, care se leag\ de antebra], cu rolulde a-l proteja pe tr\g\tor `mpotriva corzii, la declan-[area acesteia.

AP|R|TOR j.s. Juc\tor care are sarcina s\ executepreponderent ac]iuni de ap\rare ̀ n cadrul echipei sale.

APEL I. atl., ci., nat., s.n. Chemare a sportivilor lastart. II. scr. Ac]iune `n[el\toare executat\ cusegmentele membrelor inferioare, de obicei cu talpapiciorului, cu inten]ia de a distrage aten]ia adversaruluide la ac]iunea bra]ului `narmat sau a-l determina s\declan[eze o ac]iune ofensiv\. III. schi Mi[carepreg\titoare pentru executarea ocolirilor. IV. s.a. Faz\din ciclul unei s\rituri, corespunz\toare b\t\ii, care

const\ `n ac]iunea de ridicare pe vârfuri urmat\ decoborârea c\lcâielor, prin care se produce o prim\oscila]ie a trambulinei, preg\titoare pentru plecareade pe loc sau a pasului s\rit. V. gim. Sin.: b\taie.VI. reg. Solicitare verbal\ sau scris\ adresat\ de undelegat al unei echipe sau al unui club sportiv c\tre ocomisie sau un juriu pentru revizuirea unei hot\râritehnice, organizatorice, disciplinare, dat\ pentru`nc\lcarea unei prevederi regulamentare.

APLECARE I. gim. 1. Ducere a trunchiului `nainte[i ̀ n jos, printr-o flexiune ̀ n articula]iile coxo-femuralecu men]inerea spatelui drept. 2. Ducere a capului`nainte cu b\rbia ̀ n piept. II. ht. Exerci]iu ajut\tor careconst\ din aplec\ri de trunchi efectuate cu haltera peumeri.

APLOMB c\l. Dispunere [i direc]ie ale picioarelorunui cal `n raport cu solul. ~ este un criteriu de testare[i selec]ie a calului � supus [i el legilor staticii [idinamicii (dispune de for]\ [i de rezisten]\). Pentruexaminarea sa se impune men]inerea calului ̀ n repauscu gambele dispuse vertical sub forma unui dreptunghi.~ pune `n eviden]\ modul cum trebuie s\ se mi[te saus\ fie sus]inut\ masa muscular\ a calului. Un cal cu un~ neregulat, de pild\, nu va putea fi selec]ionat pentrusportul de performan]\.

APNEE I. m.b. Oprire a mi[c\rilor respiratorii. ~ poatefi produs\ de cauze mecanice (astuparea c\ilor res-piratorii), reflexe (excitarea zonelor reflexogene inhi-bitorii) sau prin proprie voin]\. ~ se ̀ ntâlne[te frecvent`n activitatea sportiv\, instalându-se prin blocarea cutieitoracice, când se asigur\ punct fix de inser]ie pentrucontrac]ia mu[chilor. Este necesar\ anumitor execu]iitehnice (gimnastica la aparate, haltere, lupte, s\rituri,arunc\ri, loviri etc.). Timpul cât poate fi men]inut\ ~`n inspira]ie sau expira]ie for]at\ este semnificativpentru starea func]ional\ a aparatului respirator. ~nmedicina sportiv\ se utilizeaz\ probe speciale pentrustudierea regl\rilor cardiovasculare determinate de ~

ap\r\toare de bra]

A

51

`n condi]ii de hipertensiune intratoracic\ (proba Flack,proba Bürger). II. tir Sistem de re]inere a respira]ieitimp de 7-12'' `n momentul fazei de ochire [i dedeclan[are a focului.

APRECIERE I. met., ped., psih. Component\ aprocesului evaluativ, prin care profesorul de educa]iefizic\ [i sport, antrenorul sau al]i factori de r\spundere(Ministerul Tineretului [i Sportului, federa]ii etc.)evalueaz\ ac]iunile sau performan]ele motorii aleelevilor sau ale sportivilor, `n raport cu un model datsau ̀ n func]ie de o scar\ etalon a valorilor ob]inute ̀ nacest domeniu, `ntr-un interval de timp anumit. ~ [im\surarea reprezint\ componente ale evalu\rii. ~poate fi definit\ ca o judecat\ de valoare, cu caracterde ierarhizare a unor valori, constituind o form\ dereflectare a realit\]ii obiective `n con[tiin]a evalua-torului. Esen]a ~ const\ `n caracterul ei obiectiv, `nm\sura ̀ n care ea reflect\ datele realit\]ii. ~ este just\atunci când le reflect\ [i denaturat\, subiectiv\, atuncicând nu le reflect\. ~ se poate face prin raportarearezultatului la o scar\ etalon ([i care este absolut\) [iprin compara]ie (caz `n care este relativ\). ~ se con-cretizeaz\ printr-o not\, calificativ sau punctaj. ~nacest fel actul estimativ reprezint\ rezultatul concretal raportului dintre verificare [i aprecierea f\cut\ deprofesor, antrenor, arbitru ̀ n cadrul aplic\rii sistemuluiunitar de verificare [i apreciere din [coal\, al treceriiprobelor de control din antrenament, al concursurilor(gimnastic\, patinaj artistic, s\rituri `n ap\). II. [ahProces prin care un juc\tor, `n timpul analizei uneipozi]ii, evalueaz\ eficacitatea [i for]a pieselor sale [iale adversarului, `n vederea alegerii celor mai bunemut\ri de continuare a partidei.

APT m.b. Aviz favorabil al medicului sportiv, acordatperiodic, f\r\ de care sportivul nu poate fi primit `nconcurs. Aceast\ viz\, specificat\ `n carnetul delegitimare a sportivului, se acord\ [i `n cazul când seadmite participarea copiilor (juniorilor mici) `n grupede vârst\ superioar\, men]ionându-se �Apt `n com-peti]ii cu juniori mari� (la lupte).

APTITUDINE MOTRIC| met., ped., psih. ~nsu[irea personalit\]ii care condi]ioneaz\ [i asigur\ u[urin]a`nv\]\rii [i execut\rii actelor motorii. ~ se exprim\ `ncalit\]i motrice ca: vitez\, ̀ ndemânare, for]\, rezisten]\[i ̀ n maniera, eficien]a [i nivelul performan]ei gesturilormotorii. ~ se apreciaz\ prin teste motorii [i probe decontrol. ~ se manifest\ prin capacitatea de efort aerob[i anaerob, care este influen]at\ de factori ai coordon\riimusculare [i factori psihologici (neurocoordonatori).~ se exprim\ ̀ n sinteza, ̀ n unitatea dintre posibilit\]ilefunc]ionale ale organismului, constituind totodat\ unadin componentele de baz\ ale personalit\]ii umane, unprodus al dezvolt\rii individuale, rezultat din interac-]iunea particularit\]ilor psiho-fizice, a factorilor de mediu[i a procesului instructiv-educativ (antrenament).

APTITUDINE PSIHOMOTRIC| psih. Sistem de`nsu[iri psihofizice organizate `n mod original, carepermite individului efectuarea cu succes a activit\]ilorpsihocomportamentale motorii de fine]e, cu rezultatesuperioare. ~ integreaz\ sinergic func]ii psihice [imotorii constituite din factori nativi, efecte ale ̀ nv\]\rii[i reglare psihonervoas\. Componentele ~ sunt: schemacorporal\, lateralitatea, chinestezia, echilibrul static [idinamic, coordonarea membrelor [i a `ntregului corp,rapiditatea mi[c\rilor, ideomotricitate etc.

APTITUDINE SPORTIV| met., ped., psih. ~nsu[irea personalit\]ii care st\ la baza capacit\]ii individuluide a practica cu succes un anumit sport. ~ este un aspectparticular al aptitudinilor motorii [i intelectuale, nece-sitând `nzestrare fizic\, psihic\ corespunz\toaresolicit\rii specifice sportului respectiv.

APUCARE I. box Ac]iune neregulamentar\ clinching,adesea nesanc]ionat\, dar `mpiedicat\ de arbitru,constând din prinderea unui bra] sau a ambelor bra]ecu scopul de a ̀ mpiedica adversarul s\ execute lovitura.II. lp. Priz\, procedeu tehnic ̀ n luptele clasice [i libere,ce se aplic\ membrelor inferioare sau superioare aleadversarului la ̀ nceputul unei ac]iuni de atac cu scopul

apucare

52

Ade a-l fixa, dezechilibra sau ̀ nvinge. III. ht., gim. Mi[-care a trunchiului [i a palmelor, pozi]ie a acestora fa]\de bara halterei (`ngust\, larg\) sau fa]\ de bastonul degimnastic\. IV. ht. Distan]\ dintre mâini (priz\) `ntimpul ridic\rii halterei.

APUCAT gim. Mod de prindere cu palmele a p\r]iilucrative a aparatelor sau a diferitelor obiecte portative,♦~ de jos Prindere cu palmele orientate ̀ n sus sau ̀ napoi,degetele mari `n afar\. ♦~ de sus Prindere cu palmeleorientate `n jos sau `nainte, degetele mari spre interior.♦~ ̀ ncruci[at Prindere cu antebra]ele ̀ ncruci[ate: ◊ ~ desus; ◊ ~ de jos. ♦ ~ mixt Prindere cu o mân\ apucat desus [i cealalt\ apucat de jos. ♦ ~ r\sucit Prindere cubra]ele `n prona]ie cu degetele mari `n afar\ (cubital).

ARABESC I. gim. Pozi]ie de echilibru executat\ peun picior, cel liber fiind ̀ ntins [i ridicat ̀ napoi. No]iuneade ~ este preluat\ din dansul clasic [i folosit\ mai ales`n gimnastica ritmic\. II. p.a. Desen pe ghea]\, con-stând dintr-un ansamblu de linii `mpletite simetric,l\sate ca urme ale execu]iei unor figuri.

ARANJAMENT [ah Mod ̀ n care sunt dispuse pieseletematice `ntr-o compozi]ie [ahist\, determinând sumaelementelor de ordin tactic care concur\ la realizareatemei bazate pe interac]iunea reciproc\ a pieselor activetematice.

ARASHI a.m., jd. Furtun\.

AR|T|TOR I. tir Persoan\ care `n timpul unuiconcurs de pistol la 25 m se g\se[te ̀ n preajma ]intelor[i arat\ pozi]ia loviturilor pe ]inte cu ajutorul unei palete.II. gim., p.a. ~ de note Dispozitiv electronic sau mane-vrat manual, folosit pentru a face cunoscut publicului [isportivilor echivalentul `n note al execu]iilor realizate`n concurs. III. atl., nat., s.n. ~ de rezultate Dispozitiv

electronic sau manevrat manual prin care secretariatulunei probe transmite performan]a realizat\ de sportivide-a lungul desf\[ur\rii ei. Sin.: tabel\ de afi[aj.

ARBITRAJ gen. Activitate depus\ de persoane califi-cate care asigur\ desf\[urarea `ntrecerii sportive `ncondi]iile prev\zute de regulament, dând o aprecierevaloric\ (note, puncte, performan]e ̀ n timp sau ̀ n spa]iu)execu]iei probelor ̀ nscrise ̀ n programul ei. ♦ ~ deschisEvaluare `n care notele acordate de fiecare arbitrujudec\tor sunt afi[ate public la un semnal al arbitrului[ef (`n gimnastic\ [i `n patinaj artistic). ♦ ~ `nchisEvaluare `n care notele date de fiecare arbitru sunttransmise secretariatului probei, care afi[eaz\ apoi notamedie (`n gimnastic\ [i ̀ n patinaj artistic). ~ a ap\rut odat\ cu primele competi]ii ale antichit\]ii, perfec]io-nându-se treptat pân\ `n zilele noastre. La jocul defotbal, ~ era asigurat `n anii 1881-1883 de un num\rde 5 arbitri [i chiar mai mul]i, ca `n cazul meciuluidintre reprezentativele Aradului [i Budapestei, disputat`n anul 1899: 1 arbitru de centru (principal), ajutat deo comisie din 5 membri care notau punctele, auturile,hen]urile etc. [i de al]i 4 arbitri de tu[\, 2 de gol plus 2de rezerv\. Treptat num\rul lor s-a redus. Din anul1883, a fost introdus `n ~ [i fluierul. Abia peste optdecenii, cu prilejul JO de la Tokyo (1964), a fostintrodus ~ electronic la unele ramuri [i probe, f\cânds\ dispar\ din ~ oficialii de sosire, de traseu etc. (V.arbitru).

ARBITRU I. gen. Persoan\ calificat\ [i delegat\ deorgane sportive oficiale (federa]ii, comisii etc.) s\conduc\ [i s\ controleze orice gen de competi]ie conformprevederilor regulamentare [i s\ aprecieze, prin diferiteprocedee de estimare (puncte, goluri, note, performan]e`n timp [i spa]iu), valoarea performan]ei concuren]ilor.Sarcinile, rolul, tipul [i importan]a ~ depind de omultitudine de factori, diferen]iindu-i `n mai multefeluri. ♦~ principal Persoan\ cu calificare superioar\,care conduce [i r\spunde de toate problemele tehnicelegate de concurs [i de activitatea ~ judec\tor, intervine

apucat

A

53

[i decide `n toate chestiunile ce dep\[esc drepturilearbitrilor judec\tori, hot\rârile lui fiind definitive, iar`n scrim\ judec\ ac]iunile [i acord\ loviturile. ♦~ asis-tent Persoan\ care ajut\ [i colaboreaz\ cu ~ principalpentru buna desf\[urare a `ntrecerii, `nlocuindu-l lanevoie. ♦~ interna]ional Oficial cu mare experien]\[i calificare superioar\, ob]inut\ `n urma examenelordate `n fa]a comisiilor tehnice ale federa]iilor interna-]ionale, pentru care prime[te carnetul sau brevetul care-iconfer\ dreptul de a conduce concursuri de nivelcontinental [i mondial. II. org. ~ de teren Oficial careare sarcina de a lua din timp m\surile pentru respectareaorarului de concurs. III. fb. ♦~ de centru Persoan\care conduce nemijlocit jocul, fluierând `nceputul,sfâr[itul [i `ntreruperile lui, determinate de diferitele`nc\lc\ri ale regulamentului, de accident\ri, de ie[ireamingii din terenul de joc, acordând sanc]iuni (carto-na[e, elimin\ri [i avertismente) [i omologând marcareagolurilor [i rezultatul final. ♦~ de margine Persoan\care semnaleaz\ ie[irea mingii din latura terenului pecare o supravegheaz\, indicând, sub rezerva decizieiarbitrului de centru, echipa c\reia `i revine lovitura demargine, de col] sau de poart\. IV. scr. ~ de tu[\ Oficialcare apreciaz\ valabilitatea loviturilor ̀ n proba de sabie.V. schi ♦ ~ de mas\ Delegat ̀ n probele de s\rituri caresupravegheaz\ pârtia [i semnaleaz\ starterului cândaceasta este liber\, pentru a-i da drumul concurentuluiurm\tor. ♦ ~ de por]i Oficial care verific\ corecti-tudinea trecerii prin por]i a concuren]ilor, anun]ându-ipe loc de valabilitatea acesteia, având `n grij\ câtevapor]i pe o lungime de 15 m. ♦~ m\sur\tor de lungimePersoan\ care indic\ cu ajutorul unei baghete locul deaterizare a s\ritorului, pentru a putea m\sura apoilungimea zborului s\u. ♦~ �post de control� Delegat`n probele de fond, care supravegheaz\ respectareatraseului de c\tre concuren]i. VI. tir ~ de pe linia detragere Oficial care supravegheaz\, controleaz\ [ir\spunde de asigurarea condi]iilor normale de concurspe linia de tragere, `n tot timpul desf\[ur\rii probei.VII. box ♦~ de ring Oficial care conduce nemijlocitlupta, aflându-se ̀ n ring, ̀ nainte de ̀ nceperea ei verific\starea ringului, a echipamentului [i ]inuta boxerilor,chemându-i ̀ n mijlocul acestuia [i atr\gându-le aten]ia

asupra regulilor fundamentale ale desf\[ur\rii ̀ ntrecerii,iar apoi conduce lupta, folosind comenzile �stop�,�box�, �brek�, num\r\toarea `n cazul c\derilor lapodea, `ntov\r\[ite de semnele omologate prin regu-lament. ♦~ observator de ring Delegat care asigur\ [icontroleaz\ instalarea regulamentar\ a ringului [iaccesoriile acestuia, a instala]iilor de iluminat [i deamplificare, precum [i ordinea din jurul ringului, neper-mi]ând accesul `n suprafa]a acestuia decât boxerilor[i oficialilor programa]i, inclusiv medicului sportiv.VIII. atl., nat., schi ~ de start Oficial care decide `ntoate problemele privitoare la start. ~n atletism, el d\startul cu ajutorul pistolului, ̀ n urma suitei de comenzi� �pe locuri�, �gata�, �start�; ̀ n probele alpine de schi,plecarea se face la comanda �go!�. IX. atl., schi ~ destart adjunct Persoan\ care are grij\ ca participan]ii s\concureze `n seria sau `n cursa lor, s\ aib\ numerelepe spate [i ̀ n fa]\, ajut\ ~ de start s\ efectueze tragereala sor]i a locurilor pe linia de plecare, adun\ concuren]iila start [i supravegheaz\ ca ace[tia s\-[i ocupe locurile`n mod corect. ~n probele de [tafet\ constat\ dac\sportivii primului schimb au b\]ul de [tafet\, vegheaz\ca la comanda �pe locuri� concuren]ii s\ nu-[i a[ezemâinile pe linia de plecare sau dincolo de aceasta, oriceabatere semnalând-o ~ de start. X. lp. ♦~ informatorPersoan\ ̀ ns\rcinat\ cu informarea participan]ilor [i aspectatorilor despre programul [i ordinea desf\[ur\riicompeti]iei [i a rezultatelor acesteia, precum [i cuprezentarea participan]ilor; cu aprobarea ~ principald\ informa]ii reprezentan]ilor presei. ♦~ [ef de salteaOficial care coordoneaz\ activitatea arbitrului de centru[i a ~ judec\tor, intervenind prin votul s\u când ace[tiaau vederi diferite ̀ n aprecierea situa]iei de lupt\; atuncicând remarc\ gre[eli grave sau un arbitraj p\rtinitor al~ `n subordine, poate propune eliminarea lor dinconcurs. XI. a.m., atl., box, gim., jd., nat., schi ~judec\tor Oficial care apreciaz\ [i evalueaz\ inde-pendent evolu]ia sportivilor conform prevederilorregulamentare ale acestor ramuri de sport � ̀ n gimnastic\,acord\ note, ̀ n arte mar]iale, box [i judo, acord\ puncte,pe baza c\rora se va desemna ̀ nving\torul, ̀ n atletismjudec\, m\soar\ [i `nregistreaz\ fiecare `ncercarevalabil\ a concuren]ilor ̀ n acele probe ̀ n care rezultatul

arbitru

54

Aeste determinat de `n\l]imea dep\[it\ sau de distan]aparcurs\, iar la probele de mar[ urm\re[te ca atle]ii s\respecte regulile privitoare la tehnica de deplasare [idac\ au o comportare corespunz\toare pe traseu.XII. atl. ~ judec\tor de sosire Persoan\ care`nregistreaz\ ordinea ̀ n care sosesc, la finalul cursei,m\r[\luitorii [i alerg\torii distan]elor din fond [isemifond. XIII. nat., schi ~ judec\tor de stil Oficialcare apreciaz\ prin note stilul de execu]ie a s\riturilorcu schiurile [i a s\riturilor `n ap\. XIV. ht. ♦ ~ lateralDelegat care supravegheaz\ execu]ia corect\ ami[c\rilor din cadrul celor dou\ stiluri, smuls [iaruncat, semnalând ~ principal admiterea sau anularea`ntrecerii. El se g\se[te `n afara podiumului, lâng\ olatur\ a lui, ̀ n a[a fel ̀ ncât s\ poat\ vedea concurentuldintr-o parte [i din fa]\. ♦~ [ef de podium Oficial carest\ lâng\ podium [i are ca sarcin\ supraveghereaexecut\rii corecte a mi[c\rilor, a ad\ug\rii greut\]ilor[i exactit\]ii lor, dând semnalul pentru `ncepereami[c\rilor [i coborârea barei la cele dou\ stiluri (smuls[i aruncat). Tot el opre[te halterofilul când mi[careaare gre[eli tehnice. XV. gim., j.s., scr. ~ neutru Delegatdesemnat de forurile tehnice na]ionale sauinterna]ionale (federa]ii) s\ conduc\ `ntreceri `ntresportivi sau echipe apar]inând unor cluburi, ora[e sau]\ri diferite de ale sale. XVI. atl., auto., moto., p.v. ~num\r\tor de ture Persoan\ care ]ine eviden]a turelorparcurse de fiecare concurent ̀ n curse pe distan]e medii[i lungi, ̀ nregistrând [i timpul realizat pe tur\, pe care ̀ lcomunic\ publicului spectator. Unul dintre ace[ti ~ aresarcina de a anun]a fiec\rui concurent num\rul de turepe care `l mai are de parcurs, semnalând ultima tur\ cuajutorul unui clopot sau unui foc de pistol. XVII. bb.,vb. ♦ ~ scorer Oficial `ns\rcinat cu ]inerea eviden]eievolu]iei rezultatului `n joc prin `nscrierea `n foaia dearbitraj a punctelor realizate, consemnând [i anun]ândtotodat\ timpii de odihn\ [i veghind la rota]ia corect\ ajudec\torilor. ♦~ secund Colaborator al ~ principal,a[ezat `n partea opus\ [i cu fa]a spre acesta, care sem-naleaz\ [i sanc]ioneaz\ abaterile de la regulament, cro-nometreaz\ durata ̀ ntreruperilor, sesizeaz\ comportareasportivilor [i antrenorilor. XVIII. gim. ~ [ef de brigad\Persoan\ desemnat\ de ~ principal pentru a aprecia [inota execu]ia fiec\rui sportiv [i a coordona activitatea

brig\zii, format\ `n parte din ~ judec\tori, iar nota ~este trecut\ `n foaia de arbitraj, dar nu este luat\ `nconsidera]ie la calcularea mediei, constituind doar unelement de referin]\ `n aprecierea corectitudinii arbi-trajului prestat de membri brig\zii.

ARBORAD| s.n. Totalitate a catargelor sau arborilor[i a pieselor lor anexe (ghiuri, picuri, vergi) care sefolosesc pentru sus]inerea velelor.

ARBORET s.n. Parte superioar\ a catargului, atuncicând acesta este format din dou\ sau trei corpuri.

ARC I. gim. 1. Traseu curbiliniu descris de corp [i desegmentele sale sau de o coloan\ de gimna[ti ̀ n deplasa-re. 2. Denumire conven]ional\ atribuit\ balansului,efectuat cu un obiect portativ, din articula]ia pumnului �~ mic; a cotului � ~ mijlociu; cu `ntregul bra] � ~ mare.II. atl. Segment de cerc de referin]\ pentru orientareaspectatorilor, a concuren]ilor [i a oficialilor, care este trasatsub forma unor benzi albe, late de 5 cm, `n sectorul derecep]ie a obiectului de aruncat. La aruncarea greut\]ii, adiscului [i a ciocanului, centrul de curbur\ este centrulcercului. La aruncarea suli]ei, acest centru corespundecu centrul pragului de aruncat (v. prag de aruncat).III. tir arc Arm\ format\ dintr-o vergea curbat\, din lemnsau metal, ale c\rei capete sunt legate `ntre ele printr-ocoard\ ̀ ntins\ ce serve[te la lansarea s\ge]ilor, una dintreprimele arme de tragere la ]int\ inventat\ de omenire(epoca pietrei). Folosit deopotriv\ `n lupt\, la vân\toare[i `n `ntrecerile sportive de mai toate popoarele civiliza-]iei antice (egipteni, indieni, chinezi, asirieni etc.). ~ ar\mas prin excelen]\ arma sci]ilor [i a par]ilor. Grecii(exceptând cretanii, care erau arca[i vesti]i), mai ales ceidin epoca clasic\, `l dispre]uiau, deoarece lovea de ladistan]\ [i nu `n lupt\ deschis\, de aproape. IV. tir Pies\lamelar\ sau arc spiral care asigur\ func]ionarea diverselorcomponente importante ale armei (mecanisme de reglaj,armare [i declan[are). V. p.a. Urm\ l\sat\ de patin\ `nalunecare pe ghea]\. VI. m.b. ~ reflex Baza anatomic\ aactului reflex, format\ din: receptor, neuron senzitiv,

arborad\

A

55

centru nervos, neuron motor [i efector. ~n cele mai multecazuri, neuronul senzitiv nu se leag\ direct cu neuronulmotor, ci prin intermediul unui num\r variabil de neuroniintercalari (arc reflex compus). Receptorul este reprezentatde forma]iunile senzitive care, excitate, dau na[tereinfluxului nervos. Acesta este transmis centripet prinneuronul senzitiv la centrul nervos [i se re`ntoarcecentrifug prin neuronul motor la efectori, care pot fi fibremusculare striate, fibre musculare netede sau celuleglandulare. (V. [i act reflex).

ARCHEBUZ| tir Arm\ de foc medieval\ (sec. XV-XVI `n unele ]\ri, iar `n sec. XVII-XVIII `n `ntreagaEurop\), portabil\, precursoarea direct\ a armei de tir.~ se purta pe um\r, iar `n timpul tragerii se folosea [iun suport vertical. Desc\rcarea se producea prin aprin-derea unui fitil sau printr-o sc\p\r\toare. Germania,Piemontul [i Lombardia erau renumite `n f\urirea ~ [ide aici aceast\ prim\ arm\ de foc de tragere la semn ap\truns [i `n }\rile române. ~n jurul anului 1570, ~ afost `nlocuit\ de o arm\ mai perfec]ionat\.

ARCUIRE gim. 1. Ac]iune de `ndoire `nainte, `napoisau lateral a coloanei vertebrale. 2. Mi[care efectuat\repetat `n diferite articula]ii care sugereaz\ ac]iuneaunui resort. Sin.: tensiune.

AREN| gen. Câmp al amfiteatrului roman destinatdesf\[ur\rii jocurilor, spectacolelor [i întreceriloragonistice sportive, separat de spectatori printr-un gardcircular. Acest teren era acoperit de obicei cu un stratsub]ire de nisip pentru a feri concuren]ii de accidente.~n sens modern, termenul indic\ terenul de joc, supra-fa]a pe care se disput\ partide de fotbal, tenis, atletism,hochei, lupte, judo etc. Arenele �CFR� Gala]i [iProgresul Bucure[ti sunt cele mai recunoscute în acestsens (din latin\: arena = nisip).

ARIER j.s. Ap\r\tor cu rolul special de a ac]iona `n

ultima linie de ap\rare, de obicei la nivelul liniei de ]int\.~n general, denumirea de ~ este folosit\ pentru funda[.

ARIP| I. j.s. Juc\tori specializa]i s\ ac]ioneze lamarginile laterale ale terenului. II. rg. ♦~ de trei sferturiComponent al liniei de trei sferturi care ac]ioneaz\ laextremit\]ile acesteia. ♦~ de gr\mad\ Component alcompartimentului `naint\rii. III. auto., ci., moto.,Ap\r\toare a ro]ilor la biciclet\, motociclet\, automobil.IV. av. Unul din mijloacele de planare ale unei aeronave,respectiv organul asupra c\ruia se exercit\ portan]aaerodinamic\. Poate fi: dreapt\, `n s\geat\, �delta�, cugeometrie variabil\. V. [ah P\r]ile laterale ale tablei de[ah. ♦ ~ damei Coloanele a, b, c [i d. ♦ ~ regeluiColoanele e, f, g [i h.

ARITMIE m.b. Tulburare a frecven]ei sau a ritmuluicardiac normale pentru vârsta [i sexul persoanei exa-minate. Diagnosticul clinic al ~ se face prin palpareapulsului sau prin ascultarea zgomotelor cardiace. ~nre-gistr\rile electrocardiografice sunt indispensabile pentruprecizarea diagnosticului. ~ constituie o contraindica]iepentru continuarea efortului fizic [i impune efectuareaunui examen medical de specialitate.

ARMARE I. tir Aducere a mecanismului de percu]ie`n pozi]ia `n care se poate declan[a focul. II. tir arcAc]iune de ̀ ntindere a corzii unui arc. III. s.n. Preg\tirea ambarca]iunii cu echipajul, aparatele [i obiectelenecesare naviga]iei `n cadrul antrenamentelor, com-peti]iilor [i turelor nautice.

ARM| I. scr. Instrument metalic adaptat lupteisportive, compus din dou\ p\r]i: lama [i montura, cucare se pot aplica lovituri cu vârful (floret\, spad\), cut\i[ul [i contrat\i[ul (sabie). II. tir Instrument cuanumite caracteristici specifice fiec\rei probe `n carese folose[te for]a exploziv\ a pulberii. ♦~ automat\Instrument de tragere a c\rei `nc\rcare [i desc\rcare

arm\

56

Ase face automat, fie pe principiul folosirii unei p\r]idin energia gazelor rezultate din arderea pulberilor, fiepe principiul energiei de recul. ♦~ cu alice Instrumentde tragere ale c\rui cartu[e sunt `nc\rcate cu alice.♦~ cu repeti]ie Instrument de tragere ale c\rui opera]iide `nc\rcare [i desc\rcare se execut\ de c\tre tr\g\torpentru fiecare cartu[ (arm\ de calibru redus, carabin\,arm\ mitralier\). ♦~ de calibru mare Instrument detragere caracterizat prin dimensiunea calibrului pân\la 8 mm. ♦~ de calibru redus Instrument de tragerecaracterizat prin dimensiunea calibrului cuprins\ ̀ ntre5,40-5,85 mm. ♦~ de vân\toare Instrument de tragerede orice tip cu calibru de maxim 12 mm, cu ]evi pentrupulbere f\r\ fum, folosit\ ̀ n probele de talere aruncatedin [an] sau din turn (skeet). ♦~ liber\ Orice tip dearm\ care asigur\ securitatea la declan[area focului [icare, `mpreun\ cu accesoriile, nu dep\[e[te greutateade 9 kg, având calibrul `ntre 5,40-5,85 mm pentruprobele de calibru redus [i maxim 8 mm pentru probelede calibru mare. ♦~ militar\ Instrument de tragere dindotarea armatei, folosit ̀ n tirul sportiv, f\r\ a i se aducenici o modificare, exceptând aparatele de ochire, carepot fi ̀ mbun\t\]ite f\r\ a le schimba caracterul. ♦~ cuaer comprimat (V. carabin\ cu aer comprimat).

ARM|TUR| I. tr. Parte metalic\, din aluminiu, caresus]ine un cort. II. s.n. Schelet al unei ambarca]iuni(chila, roata prorei, traversele etc.).

ARMONIE A DEZVOLT|RII FIZICE m.b. Gradde concordan]\ dintre diferitele dimensiuni ale corpuluiomenesc. ~ se studiaz\ prin examen somatoscopic [iprin formule matematice ̀ n care sunt incluse date antro-pometrice (v. indici de armonie). Diagnosticul ~ stabile[teconcordan]a dintre: dimensiunile ̀ ntregului corp ̀ n celetrei planuri ale spa]iului; dimensiunile `ntregului corp[i cele ale principalelor sale segmente; dimensiunilep\r]ilor componente ale acestor segmente. Concluziileprivitoare la ~ se bazeaz\ pe compararea datelor indi-viduale cu cele ale modelelor rezultate din valorile mediiale unui num\r mare de persoane de aceea[i vârst\ [isex cu subiectul examinat. Realizarea ~ constituie unuldintre obiectivele fundamentale ale educa]iei fizice.

Cerin]ele performan]ei din anumite ramuri sportive pot`ns\ determina alter\ri ale ~.

ARMONIZARE psih. Proces de modificare, de compen-sare [i compatibilitate a limitelor psihofizice ale organis-mului, a resurselor umane, a diferen]elor de abilitatedintre indivizi sau de adaptare a factorilor mediului`nconjur\tor la obiectivele individului, ̀ n concordan]\cu idealurile acestuia [i ale societ\]ii `n ansamblu. ~psihofizic\ este reflectat\ ̀ nc\ de idealurile antichit\]iigreco-romane � �Kalokagatos� [i �Mens sana in corporesano� � a c\ror valabilitate a r\mas intact\, iar reali-zarea ei presupune timp [i cunoa[terea, mai `ntâi, avalen]elor individului (for]\, vitez\, ̀ ndemânare, moti-va]ie, inteligen]\ etc.).

ARMURIER I. scr., tir Tehnician specializat `nconstruc]ia armelor de foc sau de scrim\ care asigur\`n timpul competi]iilor controlul armelor, remediereaincidentelor de tragere [i repara]iile cerute la armament.La JO, sunt admi[i `n delega]ia unei ]\ri doi ~: unulpentru scrim\ [i al doilea pentru tir. II. ist. Cel carefabrica sau vindea arme (albe sau de foc), inclusivpentru str\in\tate.

ARTE MAR}IALE a.m. Forme de lupte, denumireadoptat\ `n sec. al XX-lea, care semnific\ `n generalaplica]ii fizice specifice [i procedee tehnice din judo,karate, aikido, având o concep]ie [i o etic\ �a ap\r\riicelui slab fa]\ de cel tare�. Pentru a distinge ~ de arteleluptei numite bugei [i de procedeele tehnice ale luptei,care nu se refer\ decât la tehnicile fizice ale noilorforme de antrenament fizic [i spiritual, li s-a dat aces-tora din urm\, dup\ 1868, numele de noile c\i de lupt\� shin budo. ~ au un sistem de grade numit kyu [i dan,menit s\ stabileasc\ treapta de preg\tire tehnic\ atins\de judoka, karateka [i budoka `n general.

ARTROZ| m.b. Afec]iune articular\ cronic\ degene-rativ\, caracterizat\ ini]ial prin leziuni ale cartilagiilorarticulare, iar `n formele avansate prin deformarea

arm\tur\

A

57

extremit\]ilor osoase intraarticulare . ~ apare ca urmarea microtraumatismelor repetate vreme `ndelungat\,precum [i ̀ n cadrul reumatismului cronic. Se manifest\clinic prin dureri articulare intensificate la mi[c\ri [iprin mic[orarea amplitudinii mi[c\rilor `n articula]iabolnav\. ~ produs\ de microtraumatisme poate fievitat\ dac\ se respect\ indica]iile privitoare la m\surilepreventive, la solicitarea corect\ a articula]iilor [i latratamentul complex al articula]iilor microtraumatizate.Diagnosticul ~ se pune pe baza semnelor clinice [iradiologice. ~ contraindic\ practicarea sporturilor careimpun solicitarea articula]iei lezate.

ARUNCARE I. gen. Ac]iune specific\ din tehnicasportiv\ care const\ din proiectarea `n aer, cu ajutoruluneia sau a ambelor mâini, a unor obiecte de forme [idimensiuni standardizate (minge, disc, suli]\ etc.),conform regulamentului de concurs al fiec\rei disci-pline sportive. Ac]iunea de ~ se poate realiza de pe locsau din diferite forme de deplasare (mers, alergare,alergare cu s\ritur\, cu plonjon etc.). Scopul ~ este dea imprima obiectului (disc, suli]\ etc.) o traiectorie dezbor cât mai lung\ sau cât mai precis\, `n raport cuanumite repere din teren (co[, poart\, ]inte fixe, ]intemi[c\toare etc.). II. atl. Prob\ atletic\ ̀ n care un obiectde form\ [i dimensiuni standardizate (greutate, disc,ciocan, suli]\, minge de oin\) este proiectat `n aer ladistan]\ cât mai mare. ♦~ a greut\]ii, a discului, a cioca-nului [i a suli]ei Probe olimpice. ♦~ a mingii de oin\Prob\ pentru competi]iile copiilor [i exerci]iu (mijloc)de dezvoltare a coordon\rii [i for]ei musculare, folosit`n activit\]ile de educa]ie fizic\ ale elevilor. Factoriicare determin\ lungimea arunc\rii: tehnica de execu]ie,viteza ini]ial\ de proiec]ie, unghiul de proiec]ie, rezis-ten]a aerului care se opune `naint\rii obiectului etc.Structura dinamic\ a ~ cuprinde dou\ p\r]i legate prinintercondi]ionare: elanul [i faza final\ (aruncareapropriu-zis\). Elanul este sub form\ de piruete la ~ dis-cului, a ciocanului [i a greut\]ii, de s\ltare la ~ greut\]ii[i de alergare la ~ suli]ei [i a mingii de oin\. Fazafinal\, dup\ modul ̀ n care se aplic\ for]a executantuluiasupra obiectului [i ̀ n func]ie de cerin]ele regulamen-tului de concurs, se realizeaz\ sub form\ de ̀ mpingere,când for]a se exercit\ printr-o presiune dinapoi-`nainte

[i de jos `n sus (la aruncarea greut\]ii), sub form\ deazvârlire, când for]a se aplic\ printr-o trac]iune recti-liniar\ spre ̀ nainte peste um\r (la aruncarea suli]ei [i amingii de oin\) [i sub form\ de lansare, când for]a seaplic\ printr-o trac]iune curbilinie pe partea lateral\ acorpului (la aruncarea discului [i a ciocanului). Dinpunct de vedere biomecanic, cele trei tipuri de aplicarea for]ei se reg\sesc [i ̀ n structura arunc\rilor specificealtor ramuri sportive. ~ greut\]ii, a discului [i a cioca-nului se execut\ de pe o platform\ de beton sub form\de cerc (cercul de arunc\ri), iar aruncarea suli]ei [i amingii de oin\ de pe o pist\ de elan. Greutatea, discul[i suli]a se arunc\ cu o singur\ mân\, iar ciocanul cudou\. Obiectul aruncat cade (ia contact cu solul) ̀ ntr-unspa]iu delimitat (zon\ de recep]ie). Ordinea `n careconcuren]ii execut\ aruncarea `n concurs se stabile[teprin tragere la sor]i. Când ̀ n concurs sunt 8 concuren]isau mai pu]ini, fiecare are dreptul la 6 ̀ ncerc\ri (arun-c\ri), iar când sunt mai mult de 8, dup\ epuizareaprimelor trei ̀ ncerc\ri, cei 8 concuren]i care au ob]inutcele mai lungi arunc\ri vor avea dreptul la `nc\ trei`ncerc\ri. La probele combinate (pentatlon, heptatlon,decatlon), to]i concuren]ii vor avea dreptul doar la câtetrei arunc\ri. Fiecare concurent va fi creditat cu cea mailung\ dintre arunc\rile sale, m\surate de arbitri, pe bazaacestora alc\tuindu-se clasamentul final al concursului,ierarhizarea valoric\ a competitorilor. III. gim. Mi[carede avântare a corpului deasupra aparatului. La cal [iparalele se execut\ cu corpul `n echer [i se termin\ cucoborâre de pe aparat: ~ simpl\; ~ dubl\; ~ tripl\.♦~ `napoi Mi[care la bar\ fix\ care se execut\ dinsprijin dorsal cu avântarea picioarelor peste cap [i`ntinderea maxim\ a corpului spre a realiza o rota]ieterminat\ `n sprijin dorsal. Sin.: gigantic\ `napoi. ~ngimnastic\ ritmic\, ~ este un element tehnic folosit `nexerci]iile cu obiecte portative (minge, cerc, m\ciuci,panglic\, coard\), care se execut\ cu una sau cu ambelemâini prin mai multe procedee, ce difer\ `n func]ie denatura obiectului portativ. ♦~ direct\ Mi[care carese execut\ printr-o ̀ ndoire [i o ̀ ntindere a bra]elor saua unui bra], obiectul p\strându-[i direc]ia [i planul.♦~ direct\ cu ̀ nvârtire Mi[care ̀ n care o dat\ cu desprin-derea obiectului, mâna imprim\ acestuia mi[carea de`nvârtire. ♦~ din balans Mi[care care are ca rezultat otraiectorie mai mare de zbor, impulsul dat de mân\ la

aruncare

58

Asfâr[itul balansului imprimând obiectului (cerc, minge,panglic\, coard\) rota]ia sau `nvârtirea dorit\. Recu-perarea oric\rui obiect portativ dup\ lansare se facecu una sau cu ambele mâini. IV. jd., lp. Procedeu princare un sportiv lupt\tor sau judoka `[i trimite adver-sarul pe saltea, imprimându-i o faz\ de zbor. ♦~ dinpicioare Procedeu `n urma c\ruia executantul r\mâne`n picioare. ♦~ cu sacrificiu Procedeu `n urma c\ruiaexecutantul cade `mpreun\ cu adversarul. V. bb., j.s. ~la co[ Element tehnic prin care juc\torul trimite mingeac\tre co[, prin diferite procedee executate cu una saucu ambele mâini, de pe loc, din deplasare, sau dins\ritur\. ♦~ cu dou\ mâini Element tehnic care sepoate executa de la piept, de deasupra capului [i de jos.♦~ cu o mân\ Element tehnic executat de la um\r, desus, `n cârlig [i semicârlig. ♦~ din deplasare Elementtehnic care se poate executa din alergare [i din dribling,folosind atât procedeele tehnice de mai sus, cât [i altelespecifice. VI. hb. ♦~ la poart\ Element tehnic princare juc\torul trimite mingea c\tre poart\ prin azvârlire,lansare sau prin `mpingere, cu scopul `nscrierii unuipunct, care se poate executa de pe loc, din deplasare,din s\ritur\ [i din plonjon. ♦~ de pe loc Element tehniccare se execut\ de deasupra um\rului, lateral pe lâng\um\r, pe lâng\ [old [i pe lâng\ genunchi. ♦~ din depla-sare Element tehnic care se execut\ din alergare, cu elande pa[i ad\uga]i, cu pas `ncruci[at [i pas s\ltat. ♦~ dins\ritur\ Element tehnic executat de la um\r cu ̀ ntoarcere`n aer, azvârlit\ lateral pe lâng\ um\r [i prin evitare.♦~ cu plonjon Element tehnic executat cu c\dere `nfa]\, c\dere lateral\, prin plonjon s\rit [i prin evitarecu plonjon. ♦~ de la poart\ Repunere a mingii `n jocde c\tre portar, din spa]iul [i din limitele semicerculuicare delimiteaz\ spa]iul por]ii. ♦~ de la 7 m Cea maigrav\ sanc]iune dictat\ ̀ mpotriva unei echipe, constânddintr-o aruncare la poart\ executat\ de un juc\tor alechipei adverse plasat `napoia liniei de la 7 m, f\r\ aavea alt adversar ̀ n afar\ de portarul echipei sanc]ionate.♦~ de la 9 m Procedeu tehnic executat de la liniapunctat\ situat\ la distan]a de 9 m de poart\. Prin ~ liber\direct\ se sanc]ioneaz\ echipa din ap\rare al c\rei juc\tora comis o abatere `n spa]iul dintre aceast\ linie [i semi-cercul care delimiteaz\ spa]iul de 6 m din fa]a por]ii, laaceast\ ~ regulamentul permite a[ezarea la linia de 6 mnumai pentru juc\torii echipei `n ap\rare. VII. rg. ~ pe

balon Ac]iune prin care un juc\tor opre[te balonul `ncurs de rostogolire culcându-se pe piept sau lateraldeasupra lui. VIII. bb., hb. ~ liber\ Execu]ie la co[sau la poart\ nestingherit, din dreptul liniei de arunc\rilibere. IX. fb., hb. ~ de la margine Repunere a mingii`n joc, din afara terenului, din dreptul locului undeaceasta a dep\[it linia de margine. Se execut\ cu ambelemâini de deasupra capului, de c\tre un adversar alechipei al c\rei juc\tor a atins ultima oar\ mingea. Sin.:aruncare de la tu[\. X. alp. ~ a corzii 1. Manevr\ dedesf\[urare a corzilor pentru efectuarea unei coborâri`n rapel (v. rapel). 2. Aruncare a unui cap\t `nnodat alcorzii pentru fixare `ntr-o fisur\ inaccesibil\. XI. box~ a prosopului Act prin care antrenorul semnalizeaz\arbitrului de ring c\ boxerul s\u se g\se[te `n inferio-ritate fizic\ sau tehnic\ [i, ca atare, lupta a devenitinegal\. ~ atrage oprirea luptei [i declararea ̀ nfrângeriiprin abandon a boxerului respectiv.

ARUNCAT ht. Prob\ clasic\ din biatlonul halterelor(smuls [i aruncat). ♦ ~ f\r\ fandare Exerci]iu ajut\torsimilar aruncatului clasic.

ARUNC|TOR I. atl. Atlet care practic\ atletismulla probele de arunc\ri. II. tir Ma[in\ de aruncat taleredin �[an]� pentru probele de trap [i dublu trap sau din�turn� pentru proba de skeet, la distan]e [i unghiurivariabile (conform regulamentului). ~ este ac]ionat dec\tre un operator, care poate auzi [i vedea pe tr\g\tor.

AS I. Persoan\ care se bucur\ de notorietate sportiv\câ[tigat\, datorit\ aptitudinilor demonstrate repetat `ndiferite concursuri de mare anvergur\. II. t.c. Punctrealizat direct din serviciu, foarte apreciat de public.♦~ plin Punct realizat când mingea nu a mai putut fiatins\ de adversar (full-ace). ♦aproape ~ (near-ace)Punct realizat când mingea nu a putut fi returnat\ corect(v. serviciu �as�).

ASALT scr. Lupt\ loial\ `ntre 2 scrimeri care au obli-ga]ia s\ respecte regulile conven]ionale prev\zute

aruncat

A

59

`n regulamentul Federa]iei Interna]ionale de Scrim\(FIE). Când se ]ine seama de rezultatul luptei (compe-ti]iei) se nume[te �match�. ♦~ pozi]ional Situa]ie delupt\ `n care adversarii se mi[c\ pe plan[\ cu marepruden]\, foarte ̀ ncet [i cu deplas\ri extrem de limitate,cu scopul de a trage de timp sau de a specula un gest,o ac]iune a adversarului. ♦~ de expectativ\ (de a[tep-tare) Situa]ie ̀ n care ac]iunile preg\titoare sunt prelun-gite ̀ n mod exagerat, cu scopul de a studia inten]iile [ireac]iile adversarului.

ASCENSIUNE alp. Ac]iune de urcare a unui vârf saua unui perete montan, care poate necesita, `n func]iede dificultatea [i altitudinea traseului ales, echipament[i materiale specializate (corzi, carabiniere, pitoane,col]ari, piole]i, echipament de bivuac, tub de oxigenetc.), cât [i tehnic\ [i antrenament corespunz\toare.

ASHI a.m., jd. Picior.

ASHI-GARAMI a.m., jd. Acro[are a piciorului adver-sarului (piedic\ la picior pus\ cu piciorul celui careatac\).

ASHI-GATAME a.m., jd. For]are a bra]ului adver-sarului prin foarfec\ f\cut\ de atacator cu picioarele,care apas\ `n sensul opus axului normal de mi[care aarticula]iei (de obicei a cotului), ac]iunea duce la luxa]iedac\ presiunea nu este oprit\ la timp.

ASHI-GURUMA a.m., jd. Procedeu tehnic prin careadversarul este aruncat pe tatami prin rularea lui pestepiciorul celui care atac\.

ASIET| s.n. Pozi]ie longitudinal\ a ambarca]iunii saua navei fa]\ de orizontal\. ♦ ~ normal\ Situa]ie ̀ n carelinia de plutire, trasat\ pe bordaj, se confund\ sau esteparalel\ cu suprafa]a apei.

ASIGURARE I. gen. 1. M\suri cu caracter metodic[i organizatoric luate de profesor sau antrenor atât `nlec]ii, cât [i `n concurs, `n scopul prevenirii acciden-telor. 2. Raport juridic având la baz\ o poli]\, o legesau un contract prin care asiguratorul se oblig\ ca, `nschimbul unei prime v\rsate la anumite termene, s\desp\gubeasc\ pe asigurat (individ, unitate sportiv\)pentru pierdere de bunuri (autovehicule, ambarca]iunietc.), a integrit\]ii corporale sau a vie]ii, `n urma unor`ntâmpl\ri independente de voin]a omului. Ac]iuneade acoperire a riscului minim de accident pentru sportiv`n timpul antrenamentului sau al concursului esteefectuat\ de acesta prin grija [i pe cheltuiala clubuluidin care face parte sau pe cheltuiala sa `n cazul ~ [i aaltor riscuri, `n conformitate cu regulamentul unit\]iide ~, pe baza unui barem stabilit `n comun cu acesta.(V. accident). II. alp. Manevr\ prin care se realizeaz\siguran]a `n ascensiune cu ajutorul partenerului, alcorzii. III. gim. Totalitate a m\surilor luate de antrenor[i sportiv la antrenamente [i concurs, `n vedereaprevenirii accidentelor, m\suri ce se refer\ la stareaoptim\ a aparaturii, a st\rii de s\n\tate, a st\rii demicroclimat, echipament etc.

ASISTEN}| I. gen. Sprijin acordat ̀ n diferite domeniide persoane [i institu]ii autorizate activit\]ii de educa]iefizic\ [i sportului competi]ional. II. m.b. ~ medico-spor-tiv\ Activitate din domeniul medico-sanitar prin carese contribuie la fundamentarea [tiin]ific\ [i dirijarena]ional\ a practicii exerci]iilor fizice. III. met. ~tehnico-metodic\ Sprijinire a cadrelor tehnice dindomeniile educa]iei fizice [i sportului competi]ionalprin popularizarea nout\]ilor tehnico-metodice [i cola-borarea la introducerea acestora `n practic\. IV. psih~ psihologic\ Activitate complex\ care cuprinde m\suridiferite de ajutorare, stimulare [i dirijare a sportivului,pentru dezvoltarea personalit\]ii sale [i cre[terea perfor-man]elor. ~ cuprinde totalitatea m\surilor de educa]ie[i preg\tire ̀ n antrenament, concurs [i via]a particular\,ca [i pe cele de psihoprofilaxie [i psihoterapie, urm\-rind o mai bun\ adaptare a individului la solicit\rileactivit\]ii sociale [i sportive. De regul\ este inten]ionat\[i se acord\ de c\tre antrenor, psiholog sau medic. ~nunele situa]ii, limitate, se acord\ [i de c\tre colegi. ~

asisten]\

60

Adobânde[te con]inut [i metodologie specific\ `nainteaconcursurilor importante, când urm\re[te realizareaunui bun echilibru psihic al sportivului, prin eliminareacomplexelor conflictuale, a barierelor psihice, a ̀ ncor-d\rilor exagerate. ~n afara ac]iunilor stimulative, asis-ten]a poate cuprinde [i ac]iuni de protejare fa]\ deinfluen]ele sugestive nefavorabile. V. gim. M\sur\ deprevenire pentru execu]ia unor elemente grele ̀ n gim-nastic\, prin care o persoan\ este autorizat\ prin regula-mentul de concurs de a sta `n apropierea sportivuluipentru a interveni `n caz de pericol. Asisten]a estepermis\ la toate aparatele, `n afar\ de sol [i cal cumânere la masculin [i sol [i bârn\ la feminin. Interven]iaantrenorului, atingerea sau ajutorul dat sportivului sepenalizeaz\ de c\tre arbitri.

ASOCIA}IE SPORTIV| org. Organiza]ie f\r\personalitate juridic\, care ̀ ndrum\ [i asigur\ condi]iilede desf\[urare a activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, acelor ce o alc\tuiesc, constituind o verig\ organizatoric\a educa]iei fizice [i sportului. ~ se pot constitui ca so-ciet\]i particulare, `n cadrul institu]iilor publice sauprivate, ca unit\]i afiliate la asocia]ia jude]ean\ peramuri de sport corespunz\toare, ̀ n vederea particip\riila competi]iile sportive oficiale. Legea respectiv\stabile[te c\ statul recunoa[te [i garanteaz\ persoanelorfizice [i juridice dreptul la liber\ asociere `n scopulconstituirii structurilor sportive.

ASPIRA}IE psih. Atitudine activ\ de n\zuin]\ pentruatingerea unui scop sau pentru realizarea unei per-forman]e. ♦ nivel de ~ Grad de montaj, de tensiune, c\treun anumit scop. Stabilirea nivelului se face `n func]ie deperforman]ele anterioare, de gradul preciziei anticip\riiperforman]ei viitoare, de mobilizarea afectiv\ [i volitiv\,de adversar, de nivelul competi]iei. Diferen]a dintre ~ [irealitate poate duce la abandon sau la stabilirea de noi ~.

A{EZARE j.s. Situare condi]ionat\ de tactica adoptat\de juc\tori `n diferite interrela]ii [i de ocuparea anu-mitor zone ale terenului pentru efectuarea ac]iunilorde atac sau de ap\rare ale echipei.

A{EZAT I. gim. Pozi]ie fundamental\ ̀ n care corpulse sprijin\ pe [ezut\ cu picioarele ̀ ntinse pe sol sau peaparat. Prin modificarea pozi]iei picioarelor se reali-zeaz\ pozi]ii derivate: ~ dep\rtat; ~ echer; ~ ghemuit;~ `ncruci[at. II. c\l. Pozi]ie `n [a a c\l\re]ului.

ATAC I. gen. Faz\ a luptei sportive `n care echipasau sportivul ac]ioneaz\ pentru a-[i crea situa]ii carefavorizeaz\ realizarea de puncte. II. j.s. ♦∼ lent Form\a atacului pozi]ional caracterizat prin preg\tirea `n-delungat\ a ac]iunii de ̀ nscriere a unui punct (co[, gol),`n care juc\torii efectueaz\ circula]ii organizate alemingii. ♦∼ rapid Form\ de atac ce se desf\[oar\ `ntr-o durat\ foarte scurt\ [i cu un num\r redus de ac]iuni.III. scr. Ac]iune ofensiv\ executat\ cu bra]ul `ntins,care amenin]\ continuu cu vârful sau t\i[ul suprafa]avalabil\ a adversarului. ♦∼ simplu Ac]iune ofensiv\executat\ ̀ ntr-un singur timp [i cu o singur\ mi[care abra]ului ̀ narmat. Atacul simplu direct sau indirect estecorect executat când bra]ul se `ntinde [i amenin]\suprafa]a valabil\ [i precede sau este executat simultancu declan[area fand\rii sau fle[ei. Lovitura trebuie s\ajung\ cel mai târziu când piciorul din fa]\ (la fandare)sau cel din spate (la fle[\) atinge plan[a. ♦∼ compusAc]iune ofensiv\ format\ din ac]iune (ac]iuni)preg\titoare (prize de fier, fente, batmane, deplas\rietc.) [i un atac simplu. Este corect când bra]ul se ̀ ntindela executarea primei fente, iar vârful amenin]\ suprafa]avalabil\ (f\r\ a strânge bra]ul `n timpul efectu\riimi[c\rilor succesive ale atacului). Lovitura trebuie s\ajung\, cel mai târziu, când piciorul din fa]\ (la fandare)sau cel din spate (la fle[\) atinge plan[a. ♦∼ cu cupéAtac indirect, executat prin ocolirea vârfului lameiadverse cu propria lam\, `n plan vertical. ♦∼ cudegajament Atac simplu executat `n linia opus\angajamentului. ♦∼ fals Ac]iune ofensiv\ format\dintr-o ac]iune simpl\ sau compus\, executat\ inten]io-nat incomplet, pentru a provoca adversarul la o reac]iecare, contraatacat\, permite continuarea cu lovitur\.♦∼ cu fle[\ Ac]iune ofensiv\ simpl\ sau compus\,executat\ cu salt `nceput prin `mpingerea picioruluidin fa]\ [i terminat cu aterizarea pe piciorul din spate,dup\ ce adversarul a fost lovit. Când atacantul [i-a

asocia]ie sportiv\

A

61

dep\[it adversarul, arbitrul trebuie s\ opreasc\ lupta[i s\ rea[eze combatan]ii la locurile anterioare. ~n cazulunor schimburi de tu[e ̀ n timpul dep\[irii adversarului,tu[a dat\ imediat este valabil\, iar tu[a dat\ dup\dep\[ire este anulat\. Când tr\g\torul care a atacat cufle[\ este lovit, chiar dac\ a dep\[it lungimea plan[eiprovocând astfel [i deteriorarea cablului electric, tu[aprimit\ r\mâne valabil\. ♦∼ pe fier (cu b\taie) Ac]iuneofensiv\ `n care lama adversarului trebuie b\tut\ pepartea ei slab\ (a doua treime superioar\) pentru a-[ip\stra prioritatea. ~n cazul când b\taia se face pe parteatare a lamei, ea declan[eaz\ riposta, care va aveaprioritate `n judecarea frazei de arme. ♦∼ de inten]ie IAc]iune ofensiv\ executat\ f\r\ ac]iuni false. ♦∼ deinten]ie a II-a Lovire a adversarului dup\ ce a r\spunsla un atac fals. ∼ simultan Atac conceput, executat [ifinalizat `n acela[i timp de ambii tr\g\tori, chiar dac\unul din ei a atins o suprafa]\ nevalabil\. ♦∼ reluatAc]iune ofensiv\ nou\, simpl\ sau compus\, asupraunui adversar care a parat f\r\ s\ riposteze sau care aevitat prima ac]iune printr-o retragere sau o eschiv\.♦∼ cu repriz\ (repriz\ de atac) Atac nou executatimediat dup\ revenirea `n pozi]ia de gard\. IV. atl.♦∼ liniei de sosire Aplecare energic\ a trunchiului� cu pieptul sau cu um\rul � pe planul liniei de sosire,`n scopul marc\rii momentului de sosire. ♦∼ [tacheteiAc]iune din tehnica s\riturii cu pr\jina [i `n `n\l]ime,constând din dirijarea activ\ a piciorului (picioarelor)`nspre planul [tachetei ̀ n faza de ascensiune, ̀ n scopulsporirii eficien]ei s\riturii. V. t.m. Procedeu tehnicofensiv care se execut\ prin lansarea bra]ului, antebra-]ului [i a mâinii cu paleta, dinapoi spre `nainte, oblic,de jos `n sus sau de sus `n jos, `n func]ie de traiectoriamingii venite de la adversar. VI. s.n. ∼ apei Faz\ ini]ial\`n ciclul de lovitur\, constând ̀ n prinderea apei cu palavâslei, ramei, padelei sau pagaiei. ∼ are un momentpreg\titor [i unul propriu-zis. ∼ este precedat de faza re-venirii [i urmat de faza trecerii palei prin ap\. VII. [ahSuit\ de mut\ri care are drept scop ob]inerea unuiavantaj strategic sau o opera]iune de mai mare ̀ ntindere`n vederea realiz\rii unei capturi de piese sau a uneire]ele de mat. ♦ ∼dublu Arm\ tactic\ folosit\ ca ∼ izolatsau ̀ n combina]ii mai complicate, constând din atacareasimultan\ a dou\ piese printr-o singur\ mutare. Forma

cea mai simpl\ a ∼ este furculi]a, iar cea mai periculoas\este [ahul prin deschidere.

ATACANT j.s. Juc\tor care execut\ sau are sarcinas\ efectueze preponderent ac]iuni de atac.

ATAMA a.m., jd. Cap.

ATA{AT OLIMPIC org. Persoan\ autorizat\ decomitetul olimpic al unei ]\ri, cu misiunea temporar\de reprezentare pe lâng\ comitetul de organizare a JOspre a ̀ nlesni rezolvarea tuturor problemelor privitoarela transport, cazare, hran\ [i alte formalit\]i necesareconcuren]ilor ]\rii respective `nainte [i pe timpuldesf\[ur\rii JO.

ATÂRNAT gim. Pozi]ie fundamental\, ̀ n care corpulse men]ine suspendat de un aparat apucat cu palmele.Prin modificarea pozi]iei corpului sau a segmentelorsale fa]\ de punctele de apucare se realizeaz\ nume-roase pozi]ii derivate: ~ r\sturnat; ~ ̀ ndoit; ~ cu bra]ele`ndoite; ~ echer; ~ `napoi; ~ la orizontal\ (plan[\).

ATELAJ c\l. Mod de dispunere a animalului detrac]iune [i a harna[amentului s\u ̀ n raport cu vehicolulrespectiv. Se disting cinci maniere de ~:♦`n brancard\(`n care calul se afl\ `ncadrat de cele dou\ brancarde);♦`n suli]\ (`n care doi cai trag um\r la um\r de o parte[i de alta a oi[tei); ♦tandem (cei doi cai sunt plasa]iunul `naintea altuia); ♦`n patru (dou\ perechi de caidispuse una `naintea celeilalte); ♦`n arbalet\ (din trei� doi plus unul `n fa]\ sau din cinci cai � doi la ro]i [itrei `n fa]\, ori numai doi `n fa]\ [i al cincilea izolat,`naintea lor). (V. curs\ hipic\).

ATEL| m.b. Pies\ folosit\ `n cadrul primului ajutorpentru imobilizarea oaselor fracturate. Buna fixare acapetelor osoase `n focarul de fractur\ este asigurat\

atel\

62

Adac\ ~ se confec]ioneaz\ dintr-un material dur (lemn,metal) [i are o lungime suficient\ pentru a permiteblocarea articula]iei proximale [i a celei distale fa]\ defractur\. ~ se fixeaz\ de segmentul lezat prin ̀ nf\[areasau, `n lipsa fa[ei, prin leg\turi f\cute cu materialeimprovizate (sfoar\, curele, [ireturi etc.).

ATELIER met. Form\ de organizare a procesului deinstruire, sector de preg\tire prev\zut cu mijloace [iaparate distincte, utilizat ̀ n cadrul lec]iilor de educa]iefizic\ [i de antrenament sportiv. Sin.: antrenament peateliere.

ATEMI a.m., jd. Lovitur\ (asupra centrilor nervo[i).

ATEN}IE I. psih. Proces psihic prin care se asigur\selectiv recep]ia [i prelucrarea informa]iilor de ordinsenzorial, intelectual [i motor. Calit\]ile ~ sunt: concen-trare, stabilitate, distribu]ie, volum, deplasare. Acesteasunt necesare [i condi]ioneaz\ randamentul ̀ n ̀ nv\]are[i `n activitatea propriu-zis\. Ele sunt solicitate diferit`n sporturi (de ex.: concentrarea `n tir, [ah, `n jocuri,stabilitatea `n lupte).II. met. Comand\ preg\titoarepentru luarea pozi]iei de �drep]i� sau `ncepereaefectu\rii anumitor exerci]ii sau probe sportive.

ATERIZARE I. atl., av., gim., schi Moment `n careo parte a corpului, un obiect sau aparat ia contact cusolul (aparatul, z\pada). Din punct de vedere tehnic,reprezint\ faza final\ a unei s\rituri, care urmeaz\obligatoriu dup\ o faz\ de zbor. II. par. ~ la punct fixProb\ oficial\ `n concursurile de para[utism.

ATINGERE I. reg. Contactul unei p\r]i a corpuluisportivului cu un obiect sau aparat, care este interpretatde regulamentele de joc [i de concurs ca o abatere.II. gim. ~ aparatului Gre[eal\ de execu]ie, constând`n lovirea aparatului [i penalizat\ ̀ n concurs ̀ n func]iede gradul ei. III. vb. ~ plasei, fileului Gre[eal\ constând

din contactul oric\rui segment al corpului unui juc\torcu plasa sau fileul, penalizat\ de regulament prinpierderea serviciului sau a unui punct. IV. bb. ~ plaseisau a inelului co[ului Gre[eal\ constând `n contactulmâinii unui ap\r\tor cu acestea ̀ n momentul unui atac,penalizat\ de regulament prin atribuirea a dou\ puncte(co[ marcat) echipei adverse.

ATINS ~N TERENUL DE }INT| rg. Gest al unuijuc\tor care, ]inând balonul cu mâna (mâinile) saubra]ul (bra]ele), `l aduce `n contact cu p\mântul. Cândbalonul se afl\ pe p\mânt [i juc\torul a[eaz\ mâna(mâinile) sau bra]ul (bra]ele) pe balon, apasând de sus`n jos sau c\zând pe el, astfel `ncât balonul se afl\undeva sub partea anterioar\ a trunchiului, `ntre talie(mijloc) [i gât. Culegerea balonului de pe p\mânt nuconstituie un ~.

ATITUDINE I. m.b. Pozi]ie a corpului [i a seg-mentelor sale prezent\ atât ̀ n static\, cât [i pe parcursulmi[c\rilor, asigurat\ de centrii motori corticali [isubcorticali, pe baza unor informa]ii complexe proprio-ceptive, vestibulare, vizuale [i auditive. Activit\]ilecorporale contribuie la formarea unei atitudini corecte.Sin.: ]inut\. II. psih. ~nsu[ire a personalit\]ii, format\`n cursul vie]ii prin educa]ie [i care determin\ orientareaselectiv\ a activit\]ii sportivului, ̀ n raport cu situa]iile.~n una [i aceea[i situa]ie, sportivi cu atitudini diferitevor ac]iona diferit. Preg\tirea psihologic\ [i preg\tireapentru concurs urm\re[te, printre altele, formarea [iconsolidarea unor anumite atitudini intelectual-afectiv-volitive. III. ped. ~ nesportiv\ Manifestare prin gesturi,expresii [i ac]iuni, care contravin normelor morale sauspiritului sportiv de fair play.

ATLET I. gen. Sportiv care practic\ una sau maimulte probe atletice � alergare, s\ritur\ sau aruncare.II. ist. Expresie general\ prin care, `n antichitate, sedesemna cel ce concura la diferite jocuri sau se preg\tea`n palestre. ~n prezent, se atribuie unei persoane cu o

atelier

A

63

`nf\]i[are fizic\ armonioas\, din care se degaj\ for]\ [isuple]e.

ATLETIC| gen. Diferen]iere clasic\ a ramurilor [iprobelor sportive bazate predominant pe for]\: ~ grea(haltere, lupte, box); ~ u[oar\ (probele atletice),denumire specific\ lexicului rus [i francez.

ATLETISM I. gen. Sistem de exerci]ii realizat subforma alerg\rilor, s\riturilor, arunc\rilor [i mar[ului,naturale [i stilizate, practicate `n scopul dezvolt\riispecifice a calit\]ilor motorii [i al ob]inerii unor rezul-tate sportive (performan]e) superioare ̀ n cadrul concur-surilor special organizate `n acest scop. Alerg\rile,s\riturile [i arunc\rile au fost practicate din cele maivechi timpuri de popoare nedezvoltate. Originea lorrezultând din instinctul de conservare manifestat `nlupta pentru via]\, pentru cucerirea [i asigurareaexisten]ei materiale, pentru ridicarea deasupra trepteianimalice. Cu timpul, aceste exerci]ii naturale devinmijloace fundamentale de preg\tire, `n special a adul-]ilor, nu numai pentru vân\toare [i dobândirea diferi-telor bunuri materiale necesare omului din acea epoc\istoric\, ci [i pentru lupte [i r\zboaie `mpotriva altortriburi, fie cu scop de ap\rare, fie de cucerire. Apoi,când omul simte c\ existen]a clanului s\u este `nsiguran]\, exerci]iile cap\t\ caracter agonistic, organi-zându-se `ntreceri `ntre adul]i, dar [i `ntre copii,ocazionate de evenimente cu semnifica]ie economic\sau mistico-religioase, cu scopul de a demonstra iu]eala,rezisten]a [i for]a tinerilor. Exerci]iile de atletism cap\tao semnifica]ie cu totul deosebit\ `n Grecia antic\ dinmomentul `n care `n cadrul serb\rilor panatenaice,`ncepând cu anul 776 `.Hr., considerat an de debut alJO, se organizeaz\, exclusiv pentru b\rba]i, `ntrecerila urm\toarele probe: alerg\ri de vitez\ pe distan]\ de1 stadiu numit\ dromos (aproximativ 192 m cât m\suralungimea unei piste de alerg\ri � de aici [i denumireade stadion) [i pe distan]a de 2 stadii numit\ dianlos;alerg\ri de semifond pe distan]a de 4 stadii, alerg\ri defond pe distan]e de 8-10, maxim 24 stadii denumite

dolicos; s\ritura `n lungime cu elan, aruncarea discului[i aruncarea suli]ei, care ̀ mpreun\ cu alergarea de o stadie(dromos) [i lupta `n doi, f\ceau parte din proba depentatlon atletic. ♦ ~ modern, numit de englezi, athleticsport, iar de americani track and field, apare [i seconstituie ca ramur\ sportiv\ `n Anglia, la mijloculsec. al XIX-lea, având `n sistem [i unele exerci]iimo[tenite de la cel]ii care au tr\it pe teritoriul Irlandei.Primul club atletic este constituit la Universitatea dinOxford, ̀ n 1850. ~n aceast\ perioad\ apar reglement\ricare standardizeaz\ dimensiunile pistei de alergare, aleterenurilor de s\rituri [i arunc\ri, ale materialelor folo-site `n concurs etc., exprimate `n unit\]ile de m\sur\engleze, care, o dat\ cu transferul atletismului pe conti-nent, sunt adaptate, echivalate [i oficializate de toate]\rile, cele mai multe dintre acestea fiind prezente [i`n actualele regulamente interna]ionale. ~ ̀ n ansambluls\u este disciplin\ sportiv\ care are la baz\ `ntrecereaindividual\. Regulile de `ntrecere [i condi]iile orga-nizatorico-sportive sunt concepute pentru a asiguradepartajarea (ierarhizarea), dup\ valoarea sportiv\ afiec\rui individ `n raport cu ceilal]i competitori, `ncadrul aceleia[i probe, fiecare prob\ având un sistemde reguli [i de organizare propriu. Probele care sedesf\[oar\ ̀ n incinta stadionului nu pot fi mixte (b\rba]i[i femei), iar cele din afara stadionului pot fi [i mixte,dar doar `n privin]a startului comun. Pe lâng\ cla-samentul individual, exist\ [i un clasament pe echipe(de cluburi, ]\ri etc.), care are ca scop angrenarea `n`ntrecere a unui num\r mai mare de atle]i [i cre[terealaturii spectaculare a competi]iei etc., la baza acestuiastând tot rezultatele (performan]ele) individuale dinfiecare prob\ care, printr-un anume sistem, se transfor-m\ `n puncte, cumulul lor stabilind valoarea fiec\reiechipe. Din 1999, atletismul este format din urm\-toarele grupe de probe: alerg\ri de vitez\ � distan]e pân\la 400 m (inclusiv); alerg\ri de semifond � distan]e dela 400 m la 3 000 m; alerg\ri de fond � distan]e de la5 000 m la 10 000 m (inclusiv); alerg\ri de mare fond �distan]e de la 10 000 m la maraton (42,195 m); alerg\ride garduri � pân\ la 400 m; alerg\ri de obstacole �distan]e de 3 000 m; alerg\ri de [tafet\ � distan]e de la400 m la 6 000 m; probe de mar[ � distan]a de la 5 km

atletism

64

Ala 50 km; s\rituri cu elan � lungime, ̀ n\l]ime, triplusalt,pr\jin\; arunc\ri � greutate, disc, suli]\, ciocan, mingede oin\; probe combinate � triatlon, tetratlon, pentatlon,hexatlon, heptatlon [i decatlon; probe de cros � distan]enestandardizate; alerg\ri pe [osea � distan]e nestan-dardizate. Probe de concurs oficiale la care Federa]iaInterna]ional\ de Atletism Amator (IAAF), Asocia]iaEuropean\ de Atletism (AEA) [i Federa]ia Român\de Atletism Amator (FRA) ]in eviden]a rezultatelor [iomologheaz\ recorduri sau cele mai bune performan]emondiale, europene [i na]ionale: ̀ n aer liber � b\rba]i(seniori [i juniori): 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m,1 500 m, 1 mil\ (1 609,34 m), 2 000 m, 3 000 m, 5 000 m,10 000 m, 110 m garduri, 400 m garduri, 3 000 mobstacole, 4x100 m, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m,4x1 500 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\,greutate, disc, suli]\, ciocan, decatlon, mar[ 10 km(numai pentru juniori), 20 km, 30 km (numai pentruseniori), 50 km (numai pentru seniori), semimaraton,maraton (numai pentru seniori), alerg\ri de cros [ialerg\ri de [osea (la ultimele 4 probe nu se omologheaz\recorduri); femei (senioare [i junioare): 100 m, 200 m,400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\, 2 000 m,3 000 m, 5 000 m, 10 000 m, 100 m garduri, 400 mgarduri, 4x100 m, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m,lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, disc,suli]\, ciocan, heptatlon, mar[ 10 km, 20 km, semi-maraton, maraton (numai pentru senioare, la ultimele4 probe nu se omologheaz\ recorduri). ~n ]\rile anglo-saxone, ̀ n virtutea tradi]iei, se organizeaz\ concursuride alerg\ri [i pe alte distan]e: 100 y, 200 y, 400 y, 800 y,2 mile, 120 y garduri, 440 y garduri; `n sal\ (in door)� b\rba]i (seniori [i juniori): 50 m, 60 m, 200 m, 400 m,800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\, 3 000 m, 5 000 m,50 m garduri, 60 m garduri, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m,lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, 3 kmmar[, heptatlon; femei (senioare [i junioare): 50 m, 60 m,200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\,3 000 m, 5 000 m, 50 m garduri, 60 m garduri, 4x200 m,4x 400 m, 4x800 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt,pr\jin\, greutate, 3 km mar[, pentatlon. Nu toateprobele men]ionate fac parte din programul JO, al CM[i al CE. Probele olimpice, `n evolu]ia lor istoric\, aucunoscut o cre[tere numeric\ semnificativ\. Astfel, de

la 12 probe exclusiv pentru b\rba]i la JO din 1896 (100 m,400 m, 800 m, 1 500 m, 110 m garduri, maraton,lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate [i disc),respectiv 4 probe pentru femei (100 m, 4x100 m,`n\l]ime [i disc) la prima participare la JO din 1928, la24 de probe pentru b\rba]i [i 23 pentru femei, la JOdin 2000. Reglement\rile IAAF stabilesc urm\toarelecategorii de vârst\ pentru b\rba]i [i femei: juniori II �cei care au mai pu]in de 18 ani la 31 decembrie ̀ n anulcompeti]iei; juniori � cei care au mai pu]in de 20 deani la 31 decembrie `n anul competi]iei; seniori � ceipeste 20 de ani; veterani � devin veterani b\rba]ii la40 de ani [i femeile la 35 de ani; FRA, ̀ n afara acestora,stabile[te [i alte categorii de vârst\: copii II (10-11 ani),copii I (12-13 ani), juniori III (14-15 ani), juniori II (16-17 ani), juniori I (18-19 ani), tineret pân\ la 23 de ani,categorii la care, `n special la copii, juniori III [i II,distan]ele de concurs [i materialele de arunc\ri suntmai mici [i mai u[oare. II. ped. 1. Mijloc principal aleduca]iei fizice `n care exerci]iile de alerg\ri, s\rituri[i arunc\ri, datorit\ caracterului lor natural, suntaccesibile tuturor vârstelor, pot fi adaptate la particu-larit\]ile de vârst\, sex [i nivel de dezvoltare al celorcare le practic\, iar utilizarea lor ra]ional\ contribuiesubstan]ial la realizarea obiectivelor educa]iei fizice,la m\rirea poten]ialului biologic, la dezvoltarea posi-bilit\]ilor motorii, ̀ n mod deosebit la dezvoltarea vite-zei [i rezisten]ei (prin alerg\ri), a for]ei [i detentei (prins\rituri [i arunc\ri). Forme de alergare folosite `neduca]ia fizic\ [colar\: cu joc de glezne, cu genunchiisus, cu pa[i `ncruci[a]i, cu pa[i s\ri]i, `n tempo variat,de vitez\ cu start din picioare [i cu start de jos,accelerate [i cu start lansat, peste obstacole [i pestegarduri, de semifond [i fond, de [tafete, ̀ n teren variat(cros) etc. Forme de s\rituri practicate ̀ n educa]ia fizic\[colar\: lungime f\r\ elan [i cu elan, `n\l]ime,plurisalturi de pe loc, pa[i s\lta]i [i pa[i s\ri]i etc. Formede arunc\ri folosite `n educa]ia fizic\ [colar\: cumingea de oin\, cu greutatea, cu mingi medicinalearuncate cu dou\ mâini de pe loc sau din deplasare tip`mpingere, azvârlire [i lansare etc. ~n procesulinstructiv-educativ specific educa]iei fizice [colare,exerci]iile de ~ sunt p\r]i constituente ale SistemuluiUnitar de Verificare [i Apreciere (SUVAD) a elevilor,

atletism

A

65

devenind probe [i norme de control, de cunoa[tereobiectiv\ a nivelului de dezvoltare a vitezei (alerg\ricronometrate pe distan]e de 30-60 m), a rezisten]ei(alerg\ri cronometrate pe distan]e de 600-1 000 m), adetentei [i for]ei (s\rituri `n lungime cu elan [i f\r\elan, aruncarea greut\]ii [i a mingii de oin\ la dis-tan]\). De asemenea, exerci]iile de atletism intr\ [i ̀ ncomponen]a altor sisteme de probe [i norme de controlpentru cunoa[terea capacit\]ii motorii, cum ar fi:�Standard Fitness Test� (din cele 8 teste, 4 sunt dinatletism), Sistemul Na]ional de Selec]ie pentru sportulde performan]\ (SNS), sistemul probelor de pro-movare dintr-o grup\ valoric\ `n urm\toarea etc.2. Disciplin\ de studiu inclus\ ̀ n planul de ̀ nv\]\mântal facult\]ilor de educa]ie fizic\ [i sport, precum [i ̀ nprogramele altor unit\]i de ̀ nv\]\mânt care formeaz\speciali[ti `n domeniul educa]iei fizice [i sportului,care prin con]inutul teoretic, metodic [i practic for-meaz\ studen]ilor (cursan]ilor) cuno[tin]e, priceperi[i deprinderi ̀ n domeniul atletismului necesare viito-rului profesor [i antrenor de atletism. Materia destudiu cuprins\ `n programele analitice se refer\, `nprincipal, la istoricul [i organizarea atletismului peplan intern [i interna]ional, sistemul competi]ional [iregulamentul concursurilor, tehnica probelor [i me-todica `nsu[irii ei, predarea ~ `n unit\]ile [colare dediferite tipuri, teoria [i metodica antrenamentului,particularit\]ile antrenamentului pe probe [.a.

ATO NO a.m., jd. Posterior, ulterior.

ATO NO SEN a.m., jd. Ini]iativ\ prin suple]e.

ATTITUDE gim. Element de echilibru executat peun picior, cel liber fiind ridicat [i u[or `ndoit, preluatdin dansul clasic [i folosit mai ales `n gimnastica rit-mic\. ♦~ ̀ nainte Element de echilibru ̀ n care piciorulliber este `ndoit `nainte la unghi obtuz. ♦~ `napoiElement de echilibru `n care piciorul liber este u[or`ndoit `napoi cu coapsa ridicat\.

AUERBACH s.a. S\ritur\ r\sturnat\ de pe trambulin\,de pe loc sau cu elan, ̀ n care concurentul execut\ b\taia[i plecarea cu fa]a spre ap\, iar intrarea corpului ̀ n ap\se face cu fa]a la trambulin\. La ~ intrarea corpului `nap\ se poate face cu capul `nainte (jum\tate salt, unsalt [i jum\tate sau dou\ salturi [i jum\tate) sau cupicioarele (unul sau dou\ salturi). Sin.: s\ritur\ r\stur-nat\, s\ritur\ reversat\.

AUT I. j.s. Abatere constând din ie[irea mingii ̀ n afaralimitelor terenului, sanc]ionat\ cu repunerea ei `n jocde c\tre un juc\tor al echipei adverse. II. box Comand\folosit\ de arbitrul de ring, atunci când unul din boxerieste scos din lupt\ (`n KO).

AUTOAPRECIERE ped., psih. Judecat\ de valoarepe care o realizeaz\ elevul, sportivul sau chiar antre-norul (profesorul) asupra propriei sale presta]ii sauasupra propriei persoane, privind aspectele: somatic,motor, psihic, progres etc. Se constituie la nivel indi-vidual prin comparare cu al]ii.

AUTOASIGURARE I. gim. Ac]iuni efectuate desportiv pentru a pre`ntâmpina c\derile sau eventualeleaccidente. II. alp. Manevr\ ce const\ din prindereaunei bucle la un piton prin intermediul unei carabiniere.

AUTOBLOCARE [ah Ac]iune de imobilizare a unuicâmp central sau a unui câmp situat pe flancuri (flanculregelui sau flancul damei) care poate duce fie la lipsade mobilitate a propriilor piese, fie la estomparea ata-cului advers, fie la zugzwang, fie chiar [i la auto-mat.

AUTOCICLU ci. Biciclet\ sau triciclet\ prev\zut\ cumotor.

AUTOCLUB auto. Institu]ie care se ocup\ cuorganizarea activit\]ii automobilistice cu profil turistic[i competi]ional la nivelul unor ̀ ntreprinderi, institu]ii

autoclub

66

Asau ora[e. ~n ]ara noastr\ ~ sunt afiliate la AutomobilClubul Român (ACR).

AUTOCOMAND| psih. Ordin, dispozi]ie sau indi-ca]ie pe care sportivul le pronun]\ pentru sine `nsu[i,`n limbaj interior sau exterior. ~ poate fi descriereaexerci]iului ̀ n curs de execu]ie, anticipând fiecare faz\a acestuia; poate fi ordin pentru ̀ nceperea unei execu]ii( acum!, pleac\!) sau `ndemn `n momentele dificilesau periculoase, dar poate avea [i form\ negativ\,pentru `ncetarea sau frânarea ac]iunilor.

AUTOCONTROL MEDICAL m.b. Metod\ de au-toobservare [i auto`nregistrare a datelor medicaleprivind propriul organism, `ntrebuin]at\ de sportiv cuscopul de a contribui la dirijarea [tiin]ific\ a procesuluis\u de antrenament. Datele cele mai expresive de ~sunt reprezentate de semnele subiective [i obiectiveale formei sportive [i ale supraantrenamentului pe caresportivul le poate recolta singur. Datele subiectiveprincipale includ: calitatea somnului, apetitul (poftade mâncare), starea general\ (vigoarea, buna dispozi]iesau iritabilitatea, dorin]a de mi[care sau oboseala).Dintre datele obiective pe primul plan se situeaz\:frecven]a cardiac\ `n repaus culcat [i reglarea ei dup\solicit\ri mici (trecerea `n ortostatism, 20 de genu-flexiuni), greutatea corporal\, durata somnului, apneeavoluntar\, for]a flexorilor degetelor. ~ se efectueaz\`n condi]ii standardizate, momentul optim pentrurecoltarea datelor fiind diminea]a la de[teptare. Datelede ~ se ̀ nregistreaz\ ̀ n jurnalul de control medical sau`n graficul de ~, curbele acestuia având avantajul de apune mai bine ̀ n eviden]\ tendin]a fiec\rui fenomen [ide a u[ura interpretarea sintetic\ a tuturor datelorrecoltate. ~ efectuat zilnic asigur\ permanenta cola-borare a sportivului cu medicul [i cu antrenorul,contribuind la individualizarea procesului de antrena-ment.

AUTODESFIIN}ARE [ah Manevr\ la care este nevoits\ recurg\ albul când o pies\ proprie st\ `n calea unei

figuri de aceea[i culoare, ̀ ncurcându-l [i ̀ mpiedicându-ls\ dea mat, `ncerc\rile de eliberare a liniei de ac]iunepentru figura a doua neavând efectul dorit.

AUTODUBLARE vb. Ac]iune prin care un juc\torlove[te mingea regulamentar, dup\ ce `n prealabilexecut\ un blocaj.

AUTOGOL fb., hb., h.g., h.i., polo Gol, punct marcatdin gre[eal\ `n propria poart\.

AUTOGRAM| auto. Mesaj telegrafic folosit `nitinerariile rutiere pentru invitarea unui automobilistaflat `n curs\ `n vederea unei comunic\ri urgente dinpartea expeditorului. ~ este transmis\ sta]iei rutiere cejaloneaz\ ̀ n continuare parcursul automobilistului prinafi[area numelui s\u [i a num\rului ma[inii pe un panoude mari dimensiuni, vizibil atât ziua, cât [i noaptea.

AUTOLEGARE [ah Demobilizare a unei pieseproprii. ♦~ direct\ Demobilizare prin luarea unei pieseadverse care protejeaz\ propriul rege ̀ mpotriva ataculuiunei piese adverse. ♦~ indirect\ Demobilizare prindeplasarea unei piese aflate pe o semileg\tur\.

AUTOMAT [ah Aparat mecanic sau electronic capabils\ desf\[oare o partid\ de [ah, f\r\ interven]ia omului.

AUTOMASAJ m.b. Masaj efectuat de o persoan\asupra propriului corp. Este recomandabil ca sportiviis\ cunoasc\ tehnica, indica]iile [i contraindica]iile ~pentru a putea beneficia de efectele masajului [i ̀ n cazulcând nu au un masor profesionist la dispozi]ie.

AUTOMATISM AL MI{C|RII psih. Act motor,procedeu efectuat f\r\ controlul con[tiin]ei, f\r\ efortvoluntar, f\r\ participarea aten]iei, dobândit `n urma

autocomand\

A

67

a numeroase repet\ri [i antrenamente. Ap\rarea `nbox, judo, lupte, scrim\, pozi]ia fundamental\ ̀ n voleietc. sunt exemple elementare de ~, de execu]ii reflexe.~ este o reflectare a unui `nalt grad de instruire.

AUTOMOBILISM auto. Sport de performan]\ [iturism de agrement prin intermediul automobilului deconstruc]ie special\ sau de serie. Ca ramur\ de sportcare include diferite concursuri, ~ se disput\ atât `ntreadversari, cât [i contratimp.

AUTOMOBILIST auto. Pilot auto, persoan\ carepractic\ automobilismul (v. automobilism).

AUTOMODEL md. Aparat terestru de dimensiuniminiaturale, cu ro]i asem\n\tor unui automobil sau altuivehicul rutier, ce poate fi propulsat de orice fel de motortermic sau electric, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\uman\, fiind folosit ̀ n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

AUTOMODELISM md. Sport tehnico-aplicativpentru construc]ia de automodele [i organizarea deconcursuri pe baz\ de regulamente proprii.

AUTOMODELIST md. Sportiv care practic\ ̀ n modorganizat ramura sportiv\ automodelism.

AUTOMOSOR pl. Aparat utilizat pentru lansareaplanoarelor, compus dintr-un cilindru, ac]ionat de unmotor, pe care se ̀ nf\[oar\ un cablu lung al c\rui cap\tliber aga]\ planorul. Prin punerea `n mi[care a cilin-drului, acesta desf\[oar\ rapid cablul, determinânddecolarea aparatului.

AUTOREGLARE I. psih. Proces complex deautoinducere [i autocontrol exercitat de sportiv asuprapropriilor st\ri, procese [i ac]iuni. ~ poate fi realizat\

pentru conducerea, controlul [i corectarea mi[c\rilor,st\pânirea emo]iilor [i a manifest\rilor exterioare,controlul unor procese fiziologice care au rol ̀ n adaptareala efort. ~ este o reac]ie la alegere, pe baza capacit\]iide autocunoa[tere [i autoapreciere (v. autoapreciere),prin mecanismele autosugestiei (v. autosugestie) [i dedirijare con[tient\ a comportamentului. O form\particular\ a ~ este antrenamentul psihoton (v. antre-nament). Psihologia sportului descrie un ̀ ntreg complexde deprinderi psihice de ~ (v. deprindere). II. [ahImobilizare a unei piese proprii. ♦~ direct\ Imobilizareprin luarea unei piese adverse care acoper\ regele pro-priu contra atacului figurii adverse. ♦~ indirect\Imobilizare prin deplasarea unei figuri din semileg\tur\.

AUTOSANITAR| m.b. Autovehicul amenajat [idotat pentru transportul [i acordarea primului ajutormedical sportivilor accidenta]i. ~n cursele cicliste,automobilistice, de motociclism, atletice (de mare fond),nautice etc. ~ se deplaseaz\ pe `ntreg traseul.

AUTOSTARTER hip. Automobil prev\zut `n parteaposterioar\ cu dou\ traverse metalice lungi, care ocup\toat\ l\]imea pistei de trap. Dup\ alinierea atelajelor`n spatele acestei traverse (linia de start), la distan]eegale `ntre ele, automobilul accelereaz\ progresiv`naintea atelajelor, l\sând apoi pista liber\ pentrualergare. ~ a fost introdus `n startul curselor hipice `nanii �50.

AUTOSUGESTIE psih. Form\ reflectat\ a sugestiei,prin care sportivul se convinge [i se determin\ pe sinepentru o anumit\ activitate, pentru fixarea unui anumitnivel de aspira]ie, pentru mobilizarea `n vederea uneiperforman]e. ~ ac]ioneaz\ prin intensificarea repre-zent\rilor gândirii [i n\zuin]elor. ~ st\ la baza auto-instruirii, autoeduc\rii [i autoreglajului psihic.

AVAL s.n. Loc situat `nspre v\rsarea unei ape sau aunui curent, stabilit fa]\ de o pozi]ie de referin]\.

aval

68

AAVALAN{| gen. Mas\ de z\pad\, ghea]\ sau pietre,care se desprinde [i alunec\ cu mare vitez\ pe pantamuntelui, provocând pagube `n zona deplas\rii ei.Pentru evitarea efectelor atât de p\gubitoare [i depericuloase asupra vegeta]iei muntelui, turismului,schiului [i alpinismului, institu]ii specializate studiaz\frecven]a, traseele [i cauzele apari]iei ~ [i iau m\suride protec]ie `mpotriva ei.

AVANS DE CULOAR atl. Distan]\ care se atribuiealerg\torului de pe culoarul exterior ̀ n raport cu cel depe culoarul interior, la plecare ̀ n avans, ̀ n cursele carese desf\[oar\ pe culoare, pe piste standard [i cuprinduna, dou\ sau trei turnante, astfel ca distan]a efectiv\de alergat pân\ la linia de sosire s\ fie egal\ pentru to]iconcuren]ii. ~ se stabile[te cu exactitate prin calculmatematic pe baza diferen]ei dintre raza de curbur\ aunui culoar interior fa]\ de culoarul exterior al\turat,dimensiune rezultat\ din `ns\[i l\]imea unui culoar,respectiv 1,25 m, [i num\rul turnantelor care urmeaz\ afi parcurse ̀ n proba respectiv\ ( de ex.: ̀ n proba de 400 m,care cuprinde dou\ turnante, deci un cerc complet, ~atribuit la plecarea atletului de pe culoarul 3 fa]\ de 2 estecalculat astfel: 2πr, respectiv 2x3,14x1 ,25 m = 7,85 m).~ pe pistele din material sintetic este marcat pentrufiecare culoar printr-o linie vopsit\ `n alb, carecorespunde liniei de start (alergare) a fiec\rei probecare se desf\[oar\ pe culoare (200 m, 400 m, 800 m,4x100 m, 4x400 m, 400 m garduri). Sin.: avans deturnant\ sau diferen]\ de culoar.

AVANTAJ I. gen. 1. Superioritate de puncte, de pozi]ie`ntr-o partid\, de distan]\ `ntr-o competi]ie sau `ntr-unclasament. 2. Punct câ[tigat la scorul de 15-15 la tenisde mas\ sau de 40-40 la tenis de câmp. ♦ ~ la serviciuSitua]ie de superioritate care poate fi de partea celuicare serve[te. ♦ ~ la primire Superioritate a primito-rului de serviciu. Ambele situa]ii sunt anun]ate parti-cipan]ilor de c\tre arbitru. II. j.s. Situa]ie ap\rut\ `ntimpul jocului ̀ n urma unei infrac]iuni, ̀ n favoarea echi-pei opuse celei care a comis infrac]iunea. Un ~ trebuies\ constea `ntr-un câ[tig de teren (dar nu numai) sau o

posesie a balonului care s\ constituie o facilitate evi-dent\. Arbitrul are deplin\ libertate ̀ n ceea ce prive[teaprecierea unei situa]ii de ~ . III. [ah Situa]ie `n careunul din juc\tori are ~ material când are una sau maimulte piese ̀ n plus [i are ~ pozi]ional când piesele unuiadin juc\tori ac]ioneaz\ mai eficient decât ale parte-nerului.

AVÂNT AL BRA}ELOR atl., gim., s.a. Partecomponent\ a s\riturii care const\ dintr-un balansamplu al bra]elor sus � jos � sus, folosit la plecarea depe loc sau la pasul de b\taie pe trambulin\ sau peplatform\.

AVÂNTARE schi Proiectare a corpului `nainteapunctului de echilibru static al schiorului.

AVERAJ j.s. Raport sau diferen]\ dintre reprizelecâ[tigate [i cele pierdute, dintre punctele `nscrise [icele primite etc., `n baza c\rora se calculeaz\ [i sestabile[te locul `n clasament al juc\torilor sau alechipelor. ~n cazul egalit\]ii de puncte realizat\ de doisau mai mul]i sportivi sau echipe, superioritatea `nierarhia clasamentului o ob]ine cel care are un raportmai avantajos al ~, adic\ mai multe puncte `nscrisedecât primite.

AVERTISMENT reg. Aten]ionare a sportivului dec\tre arbitrul principal al competi]iei, prin care sportivulia cuno[tin]\ de urm\rile defavorabile ale repet\rii uneiabateri, ale continu\rii ritmului lent de atac (lupte, boxetc.) sau ale unui stil care necesit\ aplicarea uneisanc]iunii. La mar[ul sportiv, avertismentul unui sportivnu poate fi dat de dou\ ori de c\tre acela[i arbitru.

AVEUGLE [ah Joc de [ah, f\r\ piese [i tabl\, jucat deunul sau ambii parteneri numai din memorie: [ah orbsau [ah f\r\ vedere. Cuvânt francez, intrat ca expresiecurent\ `n toate limbile ]\rilor unde se joac\ [ah.

avalan[\

A

69

sport [i militare (de vân\toare, recunoa[tere, bom-bardiere etc.). (V. avia]ie sportiv\, planor).

AVIONET| av. Avion de dimensiuni reduse, echipatcu un grup motopropulsor de putere mic\, folosit caavion de turism, de sport, de [coal\ sau militar.

AWAZU a.m., jd. A uni.

AX| gen. Linie dreapt\ imaginar\ `n jurul c\reia seefectueaz\ o mi[care de rota]ie. ♦~ longitudinal\ [itransversal\ Elemente din exerci]iile de patinaj artistic,gimnastic\ etc. ♦~ de rota]ie Caracteristic\ a mi[c\ri-lor corpului din schi, gimnastic\, patinaj, atletism etc.♦~ de dans Linie imaginar\ pe care se execut\ unprogram de dans pe ghea]\.

AXEL p.a. S\ritur\ specific\ denumit\ [i �regeles\riturilor�, care const\ din efectuarea unei desprinderi`nalte, executarea unei rota]ii ̀ n aer [i aterizarea pe unpicior. ♦~ simplu O rota]ie [i jum\tate. ♦~ dublu [itriplu Dou\ [i trei rota]ii [i jum\tate.

AYUMI a.m., jd. 1. A p\[i. 2. Mers.

AVIA}IE SPORTIV| av. Ramur\ a avia]iei, format\o dat\ cu celelalte ramuri (civil\, sanitar\, militar\ etc.),ce include zborul cu motor, f\r\ motor (v. planorism),zborul cu pânze, aeromodelismul [i para[utismul(sportiv). ~ se desf\[oar\ ̀ n cluburi [i asocia]ii aviatice,care dispun de baze proprii sau folosesc marile aero-porturi, sub form\ de concursuri [i demonstra]iiexecutate individual sau `n grup. ~ cuprinde [i activi-tatea de preg\tire a tineretului `n cadrul [colilor [icursurilor speciale, de construc]ie a unor modele, deinstruire privind func]ionarea lor. Manifest\rile sportiveaeronautice sunt organizate pe plan na]ional de c\treaerocluburile centrale sau federa]iile de specialitate,iar pe plan interna]ional de c\tre Federa]ia Interna]io-nal\ de Avia]ie (FAI). Participarea pilo]ilor la asemeneamanifest\ri ale sportului aeronautic este condi]ionat\de posesia licen]ei sportive FAI. Unele concursuri suntrezervate unei anumite categorii de pilo]i, altele sedesf\[oar\ cu invita]ii, ̀ ns\ la majoritatea participareaeste liber\.

AVION av. Aeronav\ mai grea decât aerul, la caresustenta]ia este asigurat\ de suprafa]a portant\ a ari-pilor [i de for]a de propulsie creat\ de un grupmotopropulsor. Elementele principale ale ~ : fuzelajul,aripile, ampenajul, organul de propulsie [i aterizorul.Dup\ scopul pe care-l deservesc , ~ pot fi: de transport(pasageri [i m\rfuri), sanitare, utilitare, de turism, de

ayumi

70

B

Bla indieni poart\ denumirea de poona având o vechimede peste 2000 de ani. Adus `n Europa de englezi, estepracticat, o dat\ cu precizarea regulilor de joc, `nlocalitatea balnear\ Badminton, care i-a dat [i actualadenumire. Jocul, asem\n\tor tenisului, se disput\ ̀ ntre2 (simplu) sau 4 juc\tori constitui]i `n perechi (dublu)[i urm\re[te ca mingea trimis\ peste plas\ s\ ating\ unadversar sau terenul acestuia. Terenul trebuie s\ aib\suprafa]a neted\, cu dimensiunile de 13,40 m lungime[i 6,10 m l\]ime (pentru meciurile de dublu) [i de13,40 m x 5,18 m (pentru cele de simplu). Terenuleste `mp\r]it `n dou\ jum\t\]i prin linia de centru careune[te mijlocul celor dou\ linii laterale. Plasa se fixeaz\de cei doi stâlpi laterali ̀ nal]i de 1,55 m fiecare, situa]ila câ]iva centimetri `n afara capetelor liniei de centru,marginea superioar\ a plasei aflându-se la 1,52 m desuprafa]a terenului. Plasa cu ochiuri de 2 cm este deculoare verde, are lungimea de 6,10 m [i l\]imea de0,75 m [i este prev\zut\ la marginea superioar\ cu oband\ alb\, lat\ de 3,5 cm, prin care trece cablul sausfoara de fixare. Spa]iile de servire a mingii suntdelimitate de o linie care une[te mijlocul liniilor defund cu acela al liniilor de limit\ anterioar\, trasate lao distan]\ de 1,98 m de linia de centru [i paralele cuaceasta. Toate liniile care delimiteaz\ terenul [i spa]iilede serviciu au o l\]ime cuprins\ `ntre 3 [i 5 cm [i suntconsiderate ca f\când parte din teren. Mingea are ogreutate de cca 10 g pentru jocul `n aer liber [i de4,7 g-5,5 g pentru jocurile disputate `n sal\. Mingeaeste de plut\ [i are forma unei emisfere cu diametrulde 2,5-2,8 cm. ~n jurul [i ̀ n afara suprafe]ei plane suntmontate 14-16 pene cu o lungime de 6,4-7 cm fiecare.Ampenajul are forma unui trunchi de con a c\rui baz\

BABORD s.n., av. 1. Parte stâng\ a unei ambarca]iunisau a unei aeronave fa]\ de axa longitudinal\, privit\dinspre pup\ spre prov\. 2. ~naintare spre stânga aambarca]iunilor sau a aeronavelor.

BABY [ah Compozi]ie [ahist\ miniatural\, alc\tuit\din cel mult cinci piese albe [i cinci negre, a c\reirezolvare const\ dintr-un anumit num\r de mut\ri.

BAC I. s.n. 1. Ambarca]iune folosit\ `ndeosebi `n pre-g\tirea de iarn\ a canotorilor, ancorat\ la mal, la debarca-der sau special amenajat\ `ntr-o `nc\pere. ♦ ~ de iarn\Instala]ie cu mai multe locuri de vâslit, care are toatecomponentele unei b\rci de canotaj, fixat\ `ntr-un bazinamenajat `ntr-o sal\ de preg\tire pentru ini]iere [iantrenament `n timpul iernii. 2. Ambarca]iune cu fundulplat f\r\ punte, care serve[te de obicei la transbord\ri depe un mal pe altul. II. schi Parte metalic\ anterioar\ aleg\turii de schi, `n care se fixeaz\ vârful bocancului.

BACI o. C\pitan de echip\, denumire veche. Sin.:matc\, maina, [ef, c\prar.

BACKHAND t.c., t.m. Procedeu de lovire a mingiicu reverul rachetei sau al paletei (v. rever).

BADMINTON bad. Ramur\ sportiv\ apar]inânddisciplinei jocurilor sportive. Este de origine indian\;

B

71

mic\ o constituie suprafa]a plan\ a emisferei de plut\.Jocul const\ `n lovirea mingii cu ajutorul unei rachetesimilare aceleia de tenis de câmp, dar mai mic\ [i maiu[oar\, greutatea minim\ fiind de 150 g. Se folosesccorzi confec]ionate din intestine sau fire de maseplastice. Jocul `ncepe prin tragere la sor]i `n carecâ[tig\torul are dreptul s\ aleag\ ̀ ntre primul serviciusau prima primire a acestuia [i terenul de joc. Mingeaeste pus\ `n joc din afara spa]iului de serviciu propriu[i trebuie s\ treac\ plasa f\r\ s-o ating\, diagonal sprespa]iul de servici opus, din terenul advers. Dac\ mingeaservit\ cade `n afara suprafe]ei de serviciu a adver-sarului, aceasta constituie o gre[eal\, iar dreptul de aservi revine acestuia. La servici, mingea nu poate filovit\ mai jos de `n\l]imea [oldului juc\toruluirespectiv, ambii adversari trebuind s\ stea cu amândou\picioarele ̀ n suprafe]ele de servici corespunz\toare (`ndiagonal\). Mingea care cade `n afara terenului cons-tituie o gre[eal\ pentru juc\torul care a trimis-o.Mingile care ating suprafa]a terenului de joc,echipamentul sau pe un juc\tor din terenul respectivconstituie gre[eli pentru acel juc\tor. Nu sunt permisedistragerea aten]iei juc\torului sau ̀ mpiedicarea lui s\joace mingea, precum [i lovirea mingii de dou\ oriconsecutiv (dubl\ lovire). ~n cazul `n care adversaruljuc\torului care serve[te comite una dintre gre[elilede mai sus, se consider\ 1 punct realizat pentrujuc\torul care serve[te. O gre[eal\ comis\ de juc\torulcare serve[te se penalizeaz\ prin pierderea dreptuluide a servi `n continuare, serviciul fiind astfel preluatde adversar. Se serve[te din dreapta terenului lanum\rul par de puncte (0, 2, 4 etc.) [i din stânga la celimpar. ~n meciul de dublu, se serve[te alternativ dec\tre cei 2 parteneri: serve[te un partener pân\ cândadversarul câ[tig\ serviciul; dup\ recâ[tigareaservciului de c\tre primul cuplu, urmeaz\ la serviciupartenerul care nu servise `nainte de pierdereaserviciului etc. Jocul dureaz\ pentru b\rba]i [i perechipân\ la realizarea a 15 puncte [i pân\ la 11 pentru joculde simplu femei. ~n cazul `n care scorul este egal la13-13 sau 14-14, conform unei ̀ n]elegeri prealabile seprelunge[te setul fie cu ̀ nc\ 5 puncte pentru egalitateala scorul de 13-13, fie cu 3 puncte pentru egalitatea lascorul de 14-14. La jocul de simplu femei egalit\]ile

care pot fi prestabilite pentru prelungiri sunt 9-9 cu 3puncte [i 10-10 cu 2 puncte.

BAIER p.a. Procedeu tehnic din patinajul liber perechi,constând dintr-o ridicare a partenerei combinat\ cus\ritur\, care poart\ numele campionului mondial lapatinaj-perechi din anii 1935-1940 � Baier.

BALANS I. gim. Mi[care efectuat\ ̀ n jurul unui ax ̀ ncare corpul sau segmentele lui descriu un arc de cerc deamplitudini diferite. La aparate poate constitui elementde elan pentru efectuarea diferitelor procedee tehnice.♦~ `nainte; ♦~ `napoi Mi[care care se execut\ dinatârnat cu `ntregul corp sau din sprijin din articula]iilescapulohumerale. ♦~ peste Trecere prin lateral cu unulsau ambele picioare pe deasupra aparatului, dintr-oanumit\ pozi]ie de sprijin, `n alt\ pozi]ie de sprijin (lacal sau alte aparate). ♦~ de bra]e; ♦~ de picioareMi[c\ri ale membrelor pentru efectuarea diferitelorprocedee tehnice `n exerci]iile libere. Sin.: balansare.II. s.a. Ac]iune de flexie a membrelor inferioare, ̀ nso]it\de avântul bra]elor `n jos care amplific\ oscila]iatrambulinei provocat\ prin apel [i care precede plecareapropriu-zis\ din trambulin\. III. schi ~ vertical ~nl\n-]uire a mi[c\rilor de ghemuire � ridicare � ghemuire(flexie � extensie � flexie).

BALANSIN| s.n. Parâm\ sub]ire de sârm\ cu ajutorulc\reia se prind capetele vergii de catarg, pentru a fimen]inut\ orizontal.

BALCANIAD| org. Denumire generic\ dat\ `ntre-cerilor devenite tradi]ionale dintre sportivii ]\rilorbalcanice `n mai multe discipline [i ramuri sportive:atletism, gimnastic\, lupte, baschet, tenis de mas\, tenisde câmp, box, canotaj, c\l\rie etc. ~ se organizeaz\anual, prin rota]ie, de c\tre fiecare ]ar\ participant\ [iseparat pe fiecare ramur\ sportiv\. Aceast\ competi]iezonal\ a debutat cu fotbalul, iar din 1948 a devenitpolisportiv\ dup\ modelul JO.

balcaniad\

72

BBALENIER| s.n. Ambarca]iune rapid\ cu motor.

BALESTR| scr. Procedeu tehnic compus dintr-ob\taie, un zbor scurt [i o aterizare `n pozi]ie fandat.Sin.: salt-fandare.

BALISTIC| tir Concept din fizic\ ce explic\ feno-menele legate de mi[carea proiectilului (dup\ explozie)`n interiorul ]evii [i de la gura ]evii la ]int\.

BALIZAJ s.n. Marcare a unui parcurs navigabil sau aunei piste de concurs cu ajutorul balizelor, delimitândculoarele de `ntrecere sau punctul ce trebuie ocolit.

BALIZ| s.n. Obiect a[ezat la suprafa]a apei sau peuscat, servind ca reper pentru naviga]ie [i concursurisportive. ~ poate fi plutitoare sau fix\.

BALON j.s. (V. minge).

BALOTAJ gen. Situa]ie ivit\ ̀ n diferite competi]ii ̀ n caremai mul]i sportivi sau echipe au acumulat acela[i num\rde victorii (ciclism, jocuri sportive), de puncte (atletism),de tu[e (scrim\) sau mu[te (tir) [i care se rezolv\ cores-punz\tor prevederilor regulamentului de concurs, adic\prin prelungirea acestuia, repetarea lui, tragerea la sor]i,`n favoarea vârstei sau a greut\]ii mai mici etc.

BALUSTRAD| alp. Coard\ prins\ de stânc\ prinintermediul unor pitoane [i carabiniere, cu ajutorul c\-reia se asigur\ o traversare.

BANC DE LUCRU gen. Mas\ sau platform\ pe carepot fi montate dispozitive, instala]ii folosite `npreg\tirea sportivilor, `n special pentru dezvoltareacalit\]ilor motrice.

BANC| I. gen., j.s. Scaun lung [i `ngust, cu sau f\r\rezem\toare, pe care, ̀ n timpul jocurilor sportive oficiale,se a[az\ antrenorii, juc\torii de rezerv\ sau cei sanc]iona]ipe timp limitat. II. gim. ~ de gimnastic\ Aparat construitdin lemn, folosit cu prec\dere `n gimnastica de baz\,specific sistemului suedez, cu dimensiuni standard:lungime de 371 cm, ̀ n\l]ime de 30 cm; scândura de [edereare o l\]ime de 23-25 cm [i o grosime de 4 cm, fiindsprijinit\ pe dou\ picioare marginale [i un picior central,care nu ajunge pân\ la du[umea, constituind doar sprijinpentru o stinghie `ngust\ pe care se execut\ exerci]ii deechilibru când banca este ̀ ntoars\; la un cap\t sunt montatedou\ clape metalice cu ajutorul c\rora se aga]\ de scarafix\ spre a ob]ine un plan ̀ nclinat folosit pentru exerci]iilede mers, alergare, c\]\rare, târâre, echilibru etc. III. h.g.~ de pedeaps\ Segment din primul rând al tribuneicentrale a unui patinoar, bine marcat, `n care iau locjuc\torii pe timpul suspend\rii temporale din joc. IV. s.n.Banchet\ `ntr-o ambarca]iune mic\.

BANCHET| I. c\l. Obstacol artificial fix construitdin p\mânt, `mprejmuit cu lemn sau zid, de form\ [idimensiuni variabile, folosit `n alc\tuirea traseelor deconcurs. II. m.b. Instala]ie construit\ din lemn, folosit\`n gimnastica medical\, având dimensiuni standard.Suprafa]a pe care se st\ este acoperit\ cu un stratburetos sau de pâsl\ moale, ̀ nvelit cu piele sau materialplastic. ~ este reglabil\ ca `n\l]ime, iar datorit\ unordispozitive speciale se poate `nclina.

BANDA I. s.n. Comand\ ce se d\ timonierului pentrua pune cârma pe unghiul eficace maxim `ntr-un bord.

BANDAJ I. m.b. 1. Fa[\ din tifon cu care se fixeaz\materialele a[ezate pe pl\gi sau cu care se sus]in sause imobilizeaz\ segmentele lezate ale membrelor (v.pansament). 2. Fa[\ elastic\ care serve[te la ̀ nf\[urareaarticula]iilor membrelor sportivului pentru protejareasau consolidarea lor `n efort. II. c\l. Material elasticcu care se ̀ nf\[oar\ picioarele calului ̀ n scopul prote-j\rii lor `mpotriva eventualelor lovituri primite `nmomentul trecerii peste obstacole.

balenier\

B

73

BANDARE s.n. ~nclinare a navei sau ambarca]iunii`ntr-un bord, din cauza vântului, a valurilor, a deplas\rii`nc\rc\turii sau a avariei.

BAND| I. t.c., vb. Fâ[ie de pânz\ alb\ care m\rgi-ne[te partea superioar\ [i lateral\ a plasei [i prininteriorul c\reia trece cablul de `ntindere [i fixare aacesteia. II. pp. Fiecare din cele dou\ margini aleterenului de popice. III. tir Fâ[ie de pânz\ care se punede-a lungul ]evii la pu[ca de calibru mare pentru aatenua �mirajul� provocat de `nc\lzirea ]evii.

BANDEROL| reg. Fâ[ie de pânz\ sau materialelastic care se poart\ de sportiv la bra] (jocuri spor-tive), la picior (lupte), la brâu (box, patinaj vitez\),având culori diferite, alese prin tragere la sor]i pentrua desemna pe c\pitanul echipei sau adversarii din ring,de pe saltea sau de pe pist\. ~ se poart\ [i de c\trearbitri, starteri [i al]i oficiali care au acces `n incintaterenului de concurs.

BANDY j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilor sportivedesf\[urate pe ghea]\ `ntre 2 echipe, asem\n\torhocheiului, dar jucat cu o minge cu diametrul de 6 cm [igreutatea de 58-62 gr, confec]ionat\ din plut\ legat\cu sfoar\ `mpletit\. Scopul jocului este de a introducemingea `n poarta adversarului cu ajutorul crosei (culungimea de 1,20 cm [i greutatea de 450 gr). ~ are ovechime egal\ cu cea a hocheiului, dar este practicat,`ndeosebi, ̀ n ]\rile scandinave, nordice, Anglia, Olanda,Rusia. ~n 1955 s-a `nfiin]at Federa]ia Interna]ional\ deHochei pe Ghea]\ cu Mingea (FIHGM). Echipa esteformat\ din 11 juc\tori (un portar, 2 ap\r\tori, 2 mijloca[i[i 6 atacan]i) care pot juca to]i (func]ie de situa]ie) `natac [i ̀ n ap\rare. Terenul de joc, acoperit cu ghea]\, areo lungime de 90-105 m, l\]imea de 50-70 m [i estem\rginit de o mantinel\ de lemn de 12-15 cm ̀ n\l]ime.Timpul de joc variaz\ de la 90' pentru echipele deseniori la 70' pentru juniori [i femei [i 70' pentru echi-pele de junioare. La mijlocul timpului se acord\ opauz\, când se schimb\ por]ile. Arbitrajul este prestatde 2 arbitri, la fel ca la hochei pe ghea]\.

BARAI (HARAI) a.m., jd. A m\tura, a baleia.

BARAJ I. gen. ~ntrecere `ntre doi sau mai mul]isportivi sau `ntre dou\ sau mai multe echipe, aflate laegalitate, pentru a putea departaja pozi]iile lor `ntr-unclasament oficial. II. atl. ~ntrecere `ntre doi sau maimul]i concuren]i, afla]i la egalitate dup\ ̀ ncheierea con-cursului propriu-zis, la orice prob\ de s\ritur\ sau arun-care, desf\[urat\ dup\ un protocol (reguli) specificacestui tip de concurs (~), numai `n cazul departaj\riilocurilor I [i II la finala campionatelor [i competi]iilorde mare anvergur\. ~ nu se organizeaz\ la `ntrecerilepe echipe [i nici la ̀ ntrecerile individuale de mai mic\anvergur\, la acestea departajarea f\cându-se prin atri-buirea aceluia[i num\r de puncte [i loc `n clasamentcelor afla]i la egalitate.

BAR| I. j.s. 1. Bârn\ cu sec]iune transversal\ parale-lipipedic\ sau cilindric\, cu dimensiunile standardizateprin regulamente, care constituie cadrul por]ii [i de carese prinde plasa. 2. Lovituri (arunc\ri) `n care mingeatrimis\ spre poart\ izbe[te sau atinge una din cele trei~. II. ht. Tij\ metalic\ ̀ n greutate de 20 kg, la capetelec\reia se prind discuri de diferite greut\]i. III. nat.}eav\ continu\ sau ̀ ntrerupt\ fixat\ pe pere]ii bazinuluide ̀ not, imediat deasupra apei, pentru sprijin. III. gim.~ fix\ Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine,caracterizat\ pin cea mai evoluat\ tehnic\, dificultate[i diversitate a con]inutului, cuprinzând elemente ca:`ndrept\ri, gigantici (sub diferite forme), ̀ ntoarceri dediferite grade, desprinderi de aparat cu `ntoarceri,salturi cu trecerea peste bar\ [i reapucarea ei, rot\ri cucorpul ̀ ndoit, ̀ n sprijin ̀ nainte sau ̀ napoi, leg\ri dintreaceste elemente, coborâri prin salturi ̀ nainte sau ̀ napoi`n diferite forme etc. Aparatul are `n\l]imea de la solde 2,55 m, l\]imea de 2,40 m, grosimea barei (confec-]ionat\ din o]el special) de 28 mm, ancorajul lateralare 4 m, ancorajul frontal 5,5 m.

BARBET| s.n. Bucat\ de parâm\ fixat\ la prova, deobicei la ciocul etravei, care serve[te la remorcarea

barbet\

74

Bambarca]iei, iar `n timpul manevrei de acostare latragerea [i legarea ei.

BARC| s.n. Ambarca]iune care folose[te pentrupropulsie fie puterea omului prin utilizarea vâslelorsau ramelor, fie for]a vântului care ac]ioneaz\ asupravelelor. ~ este de mai multe tipuri: de salvare, depescuit, universal\, popular\, academic\ etc. ♦~ cumotor Ambarca]ie construit\ din lemn, plastic sau metal,prev\zut\ cu motor montat definitiv sau provizoriu pepupa sau `n interiorul cocii. Este utilizat\ `n antrena-ment, `n concursuri (regate), agrement sau ca ~ de`nso]ire cu arbitri, antrenori etc.

BAREM I. reg. Nivel valoric prestabilit al rezultatuluiminim, a c\rui `ndeplinire condi]ioneaz\ admitereasportivului `ntr-un concurs oficial. ~ depinde deimportan]a concursului, care poate fi local, na]ional,european, JO etc., [i urm\re[te s\ stimuleze cre[tereaperforman]ei [i s\ selec]ioneze sportivii cei maivaloro[i pentru `ntrecerea respectiv\. II. org. ~ dearbitraj Sum\ de bani acordat\ oficialilor pentruactivitatea prestat\ `n competi]ii.

BAREM| c\l. Tabel folosit `n arbitraj la probele deobstacole , la care penalizarea gre[elilor se exprim\ ̀ npuncte sau `n secunde: ♦~ A Tabel care transform\ `npuncte gre[elile comise de c\tre c\l\re] (de ex.: primanesupunere = 3 puncte etc.). ♦~ B Tabel care transform\`n secunde gre[elile `n probele de vitez\ (de ex.:obstacolul r\sturnat se penalizeaz\ cu 10'' etc.). ♦~ CTabel care transform\ ̀ n secunde gre[elile, propor]ionalcu lungimea traseului [i cu num\rul s\riturilor cerute.

BARIER| PSIHIC| psih. Limit\ a nivelului deaspira]ie care se instaleaz\ la sportiv, `mpiedicându-ls\ n\zuiasc\ spre o performan]\ mai bun\ sau spre`nvingerea unui anumit adversar: ~ se poate `nl\turaprin autosugestie (v. autosugestie) [i sugestie (v.sugestie). ~ are diferite cauze: nivel foarte ̀ nalt al unorperforman]e, lipsa `ncrederii `n for]ele proprii, lipsa

de curaj ̀ n a imagina posibilitatea victoriei sau perfor-man]ei, nikefobia (v. nikefobie), traumele psihicecauzate de `nfrângeri sau de accidente etc.

BAROCAMER| m.b. Camer\ de construc]ie special\(cu pere]ii foarte rezisten]i), `n interiorul c\reia se potrealiza presiuni variate. ~n interiorul ~ sunt instalateaparate diverse pentru testarea marilor func]ii aleorganismului (`n special respira]ia [i circula]ia), `ncondi]ii de hiper- sau hipobarie. ~ este absolut necesar\pentru selec]ia [i controlul medical al pilo]ilor de peavioane cu reac]ie, al cosmonau]ilor, al marinarilor depe submarine sau sportivilor care efectueaz\ activit\]isubacvatice.

BASAMI (HASAMI) a.m., jd. Foarfec\.

BASCHET j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilor sportive,practicat\ de b\ie]i [i fete, jocul disputându-se `ntre 2echipe formate din 5 juc\tori [i 7 rezerve care au cascop introducerea mingii `n co[. Jocul este de origineamerican\ (basket `nseamn\ co[, iar ball minge). ~ aap\rut `n ora[ul Springfield (SUA) `n 1891, imaginatde doctorul Naismith. La JO din 1904 de la Saint Louis(SUA), jocul a fost prezentat cu inten]ia populariz\riilui, el cunoscând o rapid\ r\spândire ̀ n lume. Federa]iaInterna]ional\ de Baschet Amator (FIBA) a luat fiin]\`n 1932. ~ va fi introdus `n programul JO `n 1936, laBerlin. A fost adus `n România `n 1919 de YMCA(Asocia]ia Cre[tin\ a Tinerilor) [i introdus `n armat\,[coal\ [i universitate. Federa]ia Român\ de Baschet [iVolei (FRBV) a ap\rut ̀ n 1930, de[i primele competi]iiau fost `nregistrate `n 1922, organizate de YMCA.Elementele sale tehnico-tactice sunt: pasa, driblingul,pivotarea, prinderea [i aruncarea mingii la co[ prindiferite procedee: blocajul, capacul, paravanul. Terenulde joc este o suprafa]\ cu lungimea de 26 m [i l\]imeade 14 m. Mingea, confec]ionat\ din material plastic,are o greutate de 600-650 g [i o circumferin]\ de 75-80 cm. Un co[ marcat din ac]iune valoreaz\ 2 puncte,iar cel din aruncare liber\ 1 punct. Co[ul marcat dinac]iune din afara spa]iului de pedeaps\ valoreaz\ 3

barc\

B

75

puncte. Timpul de joc efectiv este de 20' pentru fiecaredin cele dou\ reprize, cu o pauz\ `ntre ele de 10'. ~ntimpul jocului, antrenorii pot s\ solicite cuplului dearbitri timpul de odihn\, cel mult de dou\ ori pe repriz\,el având o durat\ de 1'. Pe lâng\ cei 2 arbitri principalidin teren, mai exist\ [i 1 arbitru scorer, situat la masajuriului, care consemneaz\ ̀ n foaia de arbitraj tot ce sepetrece pe teren: juc\torii care au s\vâr[it gre[elipersonale (cel mult 5, dup\ care juc\torul este eliminat[i `nlocuit) [i punctele marcate, al\turi de 2 arbitricronometrori, care `nregistreaz\ timpul efectiv de joc[i timpul de atac (care este de 30'').

BASCULARE I. m.b. Mi[care de rota]ie a corpului`n care una din extremit\]i se deplaseaz\ `ntr-un sens,iar cealalt\ `n sensul diametral opus. II. gim. Mi[carede `ndreptare, expresie din terminologia artistic\francez\. III. schi Mi[care de balansare a trunchiului`n plan antero-posterior, localizat\ ̀ n special la nivelularticula]iilor coxofemurale. Ea se ob]ine prin relaxareamu[chilor fesieri [i dorsali. De asemenea, poate fi omi[care localizat\ la nivelul schiurilor. ♦ ~ flexie-con-trac]ie Principiu de declan[are a virajului ce asociaz\simultan bascularea corpului [i flexia � contrarota]ia.♦~ rota]ie Declan[are a virajului prin extensie � rota]iesau prin flexie � rota]ie [i asocierea simultan\ a mi[c\riide basculare.

BASCUL| I. gim. Aparat folosit ̀ n exerci]iile acrobatice,constând dintr-o scândur\ lung\ de 3 m, a[ezat\ `ncump\n\ pe un suport ̀ nalt de 30-40 cm. Când se execut\o presiune energic\ asupra unui cap\t al ~, cel\lalt seridic\ [i proiecteaz\ executantul `n aer. ~ se folose[te `npreg\tirea acrobatic\ a gimna[tilor [i `n spectacolele decirc. II. tir Sistem de ̀ mbinare dintre patul pu[tii [i ]eav\pentru o montare [i demontare rapid\.

BASEBALL j.s. Sport olimpic, ramur\ a disciplineijocurilor sportive practicat\ pe scar\ larg\ pe toatecontinentele. ~n SUA [i Cuba este considerat sportna]ional. Este foarte r\spândit `n ]\rile din America

Central\ [i de Sud, Japonia, Coreea de Sud. ~n Europa,se joac\ `n 42 de ]\ri, fiind cel mai bine reprezentat `nItalia [i Olanda. Este ̀ nrudit ̀ ndeaproape cu softball-ul,fiind de origine european\ (anglo-saxon\), dup\ toatedatele de]inute pân\ ̀ n prezent; jocul se desf\[oar\ ̀ ntre2 echipe a câte 9 juc\tori, dintre care una se afl\ `natac (la b\taie), iar cealalt\ `n ap\rare (la prindere).Scopul jocului este ca o echip\ s\ `nscrie mai multepuncte (mai multe curse ̀ n jurul diamantului, alergândprin cele patru raze de la [i pân\ la baza cas\), iarcând 3 dintre juc\torii la b\taie sunt sco[i din joc, echipalor trece din atac `n ap\rare. Când fiecare echip\ s-aaflat câte o dat\ `n ap\rare [i `n atac, iar din fiecare aufost elimina]i câte 3 juc\tori la b\taie, se `ncheie orepriz\ (inning). O partid\ de ~ se compune din 9astfel de reprize/man[e. Fiecare juc\tor la b\taie trebuies\ loveasc\ cu bastonul mingea servit\ de lansatoruldin echipa advers\, ̀ n a[a fel ̀ ncât aceasta s\ nu poat\fi prins\ din aer de juc\torii `n ap\rare pozi]iona]i `nteren. Dac\ ap\r\torii din teren prind din aer mingealovit\ cu bastonul, juc\torul la b\taie este eliminat dinjoc. Dac\ ap\r\torii nu prind mingea [i aceasta iacontact cu terenul de joc, juc\torul la b\taie las\bastonul din mân\ [i porne[te `n alergare pe traseulregulamentar (culoarele bazelor, `n form\ de p\trat),evitând s\ fie eliminat din joc. Lansatorul din echipa Iprindere se str\duie[te s\ arunce mingea `n direc]iabazei-cas\ `n interiorul zonei de ]int\ (strike), `n a[afel `ncât juc\torul la b\taie s\ nu o poat\ lovi cu bas-tonul. Zona de ]int\ este un dreptunghi imaginar dinfa]a bazei-cas\, de l\]ime egal\ cu aceasta [i cu lungi-mea cât distan]a de la nivelul axilei la cel al genunchilorjuc\torului la b\taie. Mingea lovit\ cu bastonul [itrimis\ `n teren trebuie recuperat\ de ap\r\torii dinteren [i pasat\ ap\r\torilor din preajma bazelor princare trebuie s\ treac\ juc\torii la b\taie � alerg\tori.Alerg\torii surprin[i `n afara bazelor [i atin[i, cu m\-nu[a con]inând mingea, de c\tre ap\r\tori sunt elimina]idin joc. Se ̀ nscrie 1 punct când alerg\torul reu[e[te s\parcurg\ toate cele patru culoare, trecând prin toatecele 4 baze, plecând [i `ntorcându-se la baza-cas\.Terenul are forma unui sector de cerc de 90°, cu razade 73-140 m, `n func]ie de vârsta juc\torilor, `ninteriorul c\ruia este `nscris ca un romb un p\trat cu

baseball

76

Blatura de 27,43 m (a[a-zisul diamant). Dou\ din laturilep\tratului se suprapun peste laturile sectorului de cerc.~n cuprinsul acestuia se disting dou\ suprafe]e regu-lamentare de joc: terenul interior, care include dia-mantul, unde evolueaz\ 6 dintre juc\torii `n ap\rare(lansatorul, prinz\torul, juc\torii la bazele I, II, III [imijloca[ul) [i terenul exterior, zona de deschidere asectorului de cerc, unde evolueaz\ 3 juc\tori ̀ n ap\rare,numi]i [i juc\tori de câmp sau juc\tori din afar\.Diamantul este marcat cu trei baze de form\ p\trat\confec]ionate din burete ̀ mbr\cat ̀ n pânz\ de sac/cortsau material sintetic de culoare deschis\ (alb/gri/bej)fixate `n trei dintre col]urile p\tratului, [i baza-cas\,de form\ pentagonal\, din material cauciucat alb,situat\ `n unghiul comun de 90° al diamantului [i sec-torului de cerc. La col]ul bazei-cas\, liniile terenuluise prelungesc cu câte 3 m, formând un triunghi carereprezint\ suprafa]a de ac]iune a prinz\torului. ~nstânga [i `n dreapta bazei-cas\ sunt marcate dou\dreptunghiuri egale de 1x2 m, de unde juc\torii lab\taie stângaci sau dreptaci execut\ lovirea mingii cubastonul. Când nu se afl\ `n teren pentru a participa lajoc, juc\torii din cele 2 echipe `[i a[teapt\ rândul `nspa]ii special amenajate (boxe) semi-`nchise, situatela marginea terenului ̀ n apropierea bazei-cas\. ~n mijlo-cul diamantului este trasat un cerc cu raza de 2,70 m,`n\l]at cu 25 cm fa]\ de restul terenului (movila lansa-torului), `n centrul c\ruia este fixat pe sol un prag dincauciuc alb, dreptunghiular, de pe care lansatorulexecut\ lans\rile spre baza-cas\. Juc\torul prinz\torse afl\ postat la 18,44 m de pragul lansatorului, `nspatele bazei-cas\. Mingea de ~ este sferic\ (23 cmperimetru), plin\ (miez de plut\ sau cauciuc, peste carese deap\n\ fir de lân\ sau bumbac, totul `mbr\cat `npiele de bovine, cusut\ `n 108 puncte duble, cu fir deculoare ro[ie), cu greutatea ̀ ntre 120-149 g (`n func]iede vârst\). Bastonul are lungimea [i greutatea variabile(`n func]ie de vârsta juc\torilor), suprafa]a rotunjit\(f\r\ muchii), mai sub]ire la cap\tul de priz\ (a pal-melor) [i progresiv mai gros spre cap\tul de lovire amingii [i este confec]ionat din duraluminiu sau dinlemn. Juc\torii poart\ uniforme compuse din [apc\ cucozoroc pentru protejarea vederii, bluz\ cu num\ruljuc\torului `nscris pe spate [i pe fa]\, pantaloni trei

sferturi, jambiere, pantofi cu crampoane, m\nu[ispeciale pentru prinderea mingii. Prinz\torul poart\ unechipament de protec]ie special: casc\ pe cap, masc\pe figur\, plastron pe piept, ap\r\tori pe picioare.Juc\torul la b\taie [i alerg\torii din teren poart\ o casc\de protec]ie din material plastic, cu ap\r\tori pentruurechi. Desf\[urarea jocului este urm\rit\ de 2-4 arbitri,unul amplasat `n spatele bazei-cas\, arbitrul principal(care poart\ echipament de protec]ie), iar ceilal]i `napropierea câte unei baze. Fiecare joc este asistat deun arbitru `nregistrator care ]ine eviden]a punctelor`nscrise, a loviturilor executate la b\taie, a ac]iunilorreu[ite [i a gre[elilor juc\torilor din teren.

BASTOANE DE SCHI schi Be]e utilizate pentru`mpingerea `n z\pad\ cu scopul `naint\rii (schi fond),precum [i pentru sprijin (schi alpin), confec]ionate dinlemn tare, bambus, metal sau material plastic. Lacap\tul inferior au un vârf metalic denumit �vârf� [i orondea care opre[te alunecarea [i afundarea ̀ n z\pad\,iar la cap\tul superior au un man[on [i o bucl\ de pieleprin care trece mâna schiorului pentru a se sprijini.Pentru probele alpine se utilizeaz\ bastoane cu o lun-gime care nu dep\[e[te nivelul axilelor, iar pentruprobele de fond ~ sunt mai lungi decât primele pentrua m\ri spa]iul de `mpingere.

BASTON I. bsb., sfb. Obiect dur cu care se love[temingea, cu lungimea maxim\ de 106 cm [i greutatea`ntre 800-1200 g, `n func]ie de vârsta juc\torilor.Suprafa]a ~ este rotunjit\, f\r\ muchii, mai sub]ire lacap\tul de priz\ [i progresiv mai gros spre cap\tul delovire a mingii. Este confec]ionat din duraluminiu saulemn (frasin). La nivelul competi]iilor de Major Leaguedin SUA (profesioniste), se folosesc numai ~ din lemn.~n alte tipuri de competi]ii (JO, CM, CE), se pot utiliza[i ~ de duraluminiu, care sunt mai rezistente ̀ n timp [ifavorizeaz\ realizarea loviturilor puternice, asigurândtraiectorii lungi ale mingii (peste 120 m). Alegerea ~este foarte important\ pentru lovirea mingii, ~ trebuies\ fie u[or [i echilibrat pe m\sura fiec\rui juc\tor. Prizacorect\ pe ~ se realizeaz\ prin prinderea ferm\ ̀ n mâini

bastoane de schi

B

77

cu degetele (mai ales degetul mic, inelarul [i degetulmijlociu), nu cu palmele [i nu [i cu degetul mare. Opriz\ corect\ pe ~ asigur\ o mai bun\ manevrare a luila elan (balans) [i o for]\ de lovire mai bine controlat\la contactul cu mingea. ♦~ de softball Obiect de form\cilindric\ [i mai gros decât cel de baseball, oferind osuprafa]\ mai mare de contact cu mingea. Dou\ tipuride lovire a mingii cu bastonul sunt deosebit de eficiente[i spectaculoase: loviturile puternice/`n for]\ (hitting)[i loviturile amortizate (bunting). II. o. ~ de b\taieObiect de forma unui trunchi de con, lung de 90-100 cm,cu diametrele de 5 cm la un cap\t [i 3,5 cm la cel\lalt,confec]ionat dintr-un lemn de esen]\ tare (fag saufrasin), cu care se love[te mingea `n timpul jocului dec\tre echipa de la b\taie. Mânerul ~ este prev\zut pe olungime de 20 cm cu [\n]ule]e inelare de 2 mm l\]ime[i adâncime care `mpiedic\ alunecarea din mân\ lab\taia mingii, `n acela[i scop mânerul mai poate fi`nf\[urat cu o panglic\ cauciucat\. III. gim. ~ degimnastic\ Obiect folosit `n gimnastica de baz\,confec]ionat din lemn sau material plastic având olungime de 80-100 cm [i un diametru de 2-3 cm, cuajutorul c\ruia se pot efectua diferitele exerci]ii anali-tice, individual sau `n ansamblu.

BATERIE [ah Dou\ piese a[ezate pe aceea[i linie,coloan\ sau diagonal\ cu regele advers, care de]in unpoten]ial tactic operant.

BATMAN scr. Ac]iune preg\titoare, premerg\toareatacului, executat\ cu o b\taie energic\ pe lamaadversarului, cu scopul de a o ̀ nl\tura din linia de atacpentru a ataca ̀ n linia care tocmai s-a descoperit. Sin.:b\taie pe lam\.

BATSUGUN a.m., jd. Distins, eminent, deosebit.

BATTEMENT gim. Exerci]iu de picioare din dansulclasic folosit [i `n gimnastic\, constând din deplas\riale piciorului liber `nainte, `napoi sau lateral, cu sau

f\r\ desprinderea de pe sol. Mi[c\rile executate cugenunchii ̀ ntin[i sunt energice [i rapide, cele executatecu `ndoirea [i `ntinderea picioarelor sau numai a unuisingur picior se execut\ lent. ♦~ tendu Exerci]iu carese realizeaz\ din pozi]iile I, III sau V, prin alunecareat\lpii pe sol, piciorul liber ̀ ntins se duce pe vârf ̀ nainte,lateral sau `napoi [i se revine pe acela[i drum. ♦~ jetéExerci]iu ̀ n care piciorul liber ̀ ncepând cu alunecareat\lpii se ridic\ energic de pe sol la 45°, `nainte, `napoisau lateral foarte bine `ntins. ♦grand ~ Exerci]iu `ncare piciorul `ntins se ridic\ la orizontal\ [i chiar maimult. ♦~ cloche Exerci]iu `n care piciorul penduleaz\`napoi [i `nainte (sau invers) dup\ ridicarea lui laorizontal\. ♦~ pointé Exerci]iu `n care, dup\ ridicare,piciorul coboar\ rapid, atingând solul cu vârful `ntins[i f\r\ oprire se ridic\ din nou. ♦~ soutenu Exerci]iu`n care din pozi]ia I, III sau V se execut\ un demipliépe piciorul de baz\ simultan cu ducerea piciorului liber`ntins ̀ nainte (lateral sau ̀ napoi), fie numai cu alunecarepe sol, fie ridicat la 45° sau 90°, revenindu-se curidicarea pe vârfuri, apoi coborârea pe toat\ talpa cudemiplié. ♦~ fondu Exerci]iu care se execut\ dinpozi]ia ini]ial\ stând pe un picior cu cel\lalt pe vârf,lateral, se ̀ ndoaie piciorul de baz\ la demiplié, cel\laltse `ndoaie de asemenea cu genunchiul `n afar\, labapiciorului fiind sprijinit\ pe glezna piciorului de baz\,de aici genunchii se ̀ ntind simultan, piciorul liber fiindridicat la 45° sau 90° (`nainte, lateral sau `napoi), celde baz\ men]inut pe toat\ talpa sau cu ridicare pe vârf.♦~ developpé Exerci]iu `n care din stând pe un picior,cel\lalt fiind `ndoit cu genunchiul `n afar\, piciorulridicat se `ntinde `nainte, lateral sau `napoi, ridicat la45° sau 90°.

BAZ| DE SUS}INERE m.b. Suprafa]\ de form\geometric\ variabil\, delimitat\ de marginile exterioareale picioarelor, prin care corpul ia contact cu solul.Are importan]\ `n aprecierea condi]iilor de echilibru.Sin.: poligon de sus]inere.

BAZ| SPORTIV| t.m.s. Teren sau construc]iespecial\, dotat\ cu aparatur\, instala]ii, vestiare [i

baz\ sportiv\

78

Bcorpuri sanitare, având dimensiuni corespunz\toarepreg\tirii [i desf\[ur\rii antrenamentului [i concursu-rilor sportive.

BAZIN nat. Construc]ie special\ destinat\ practic\rii`notului, a jocului de polo [i a s\riturilor de pe tram-bulin\ sau de la platform\, construit din beton simplusau armat, din zid\rie de c\r\mid\ sau de piatr\, dinmateriale sintetice sau din sticl\. ♦ ~ olimpic Bazin de`not cu lungimea de 50 m, l\]imea de 21 m [i adâncimeade 1,80 m fa]\ de nivelul apei, cu 8 culoare de `not,late de 2,50 m. Competi]iile olimpice de ̀ not se desf\-[oar\ [i rezultatele lor se omologheaz\ numai `n ~ cuaceste dimensiuni.

B|TAIE I. gen. Faz\ a s\riturii, constând din to-talitatea ac]iunilor motrice efectuate ̀ n contact cu solulprin intermediul unuia sau al ambelor picioare, cuscopul de a realiza desprinderea de pe sol [i trecerea`n faza de zbor. ~ este socotit\ faz\ fundamental\ aoric\rei s\rituri, deoarece m\rimea [i direc]ia de ac]iunea for]elor musculare motorii angajate determin\ tra-iectoria centrului general de greutate a corpului ̀ n zbor(direc]ie, lungime, `n\l]ime etc.). ~ se poate realiza depe loc, cu ac]iunea for]ei de impulsie (a unuia sau aambelor picioare) [i a for]elor de avântare a seg-mentelor care penduleaz\ coordonat cu impulsia saudin deplasare (de regul\ alergare), `n care intervine `nplus for]a de iner]ie a elanului. II. atl. Execu]ie,conform regulamentului competi]ional, ~ la s\rituripe un singur picior, la alegerea sportivului (v. piciorde b\taie), din alergare, prin componenta for]ei deimpulsie, care urm\re[te transformarea vitezei orizon-tale dobândit\ `n elan (alergare) `n vitez\ ascensio-nal\. III. gim. Execu]ie pe sol (podea), fie pe unpicior, fie pe ambele picioare, la exerci]iile la sol,inclusiv la gimnastica ritmic\ sportiv\ [i pe trambulin\,pe ambele picioare, la exerci]iile de s\rituri la gim-nastica artistic\. IV. schi Impulsie (`mpingere) foarterapid\ [i energic executat\ pe ambele picioare ̀ n finalulfazei de elan, la trambulina de s\rituri pe masatrambulinei, `n vederea transform\rii vitezei de

coborâre dobândit\ pe pârtia de elan `n vitez\ascensional\ dirijat\ pentru realizarea unui zbor câtmai lung. V. o. ~ mingii Punere sau repunere a mingii`n joc, prin lovirea ei cu bastonul. VI. tir Distan]\ dela punctul de plecare a glon]ului pân\ la `ntâlnireatraiectoriei sale cu locul de c\dere. ♦~ maxim\ Ceamai mare distan]\ care poate fi str\b\tut\ de glon], `naer, indicat\ de cifra cu valoarea cea mai mare de pe`n\l]\tor. VII. scr. ~ cu tac Ac]iune preg\titoare,premerg\toare atacului, executat\ tehnic cu o b\taiescurt\ (seac\) [i nu prea energic\ pe lama adversaruluicu scopul de a-i provoca o reac]ie de r\spuns pentru alovi ̀ n linia opus\ b\t\ii. Când reac]ia este tot o b\taiepe lam\, se formeaz\ a[a-zisul joc al lamelor de �tacca tac�.

B|} DE {TAFET| atl. Obiect de forma unui tubcilindric, de culoare deschis\ (vizibil\), cu suprafa]aneted\, confec]ionat din lemn, metal sau din orice altmaterial rigid, dintr-o singur\ bucat\, a c\rui lungimevariaz\ `ntre 280 [i 300 mm, cu circumferin]a `ntre120 [i 130 mm [i cu greutate minim\ de 50 g, care petot parcursul alerg\rii de [tafet\ trebuie purtat ̀ n mân\[i transmis de la un coechipier la urm\torul, `ntr-unspa]iu anume numit �spa]iu de schimb� (v. alergare de[tafet\). Concurentul care scap\ ~ din mân\ este obligats\-l ridice el `nsu[i.

BÂRN| gim. Prob\ specific\ gimnasticii artisticefeminine care se bazeaz\ pe echilibrul static [i dinamic.Compozi]ia exerci]iului trebuie s\ cuprind\ o urcarecu elan de pe trambulin\ sau sol, care poate fi repetat\`n condi]iile `n care gimnasta nu a atins trambulina [ibârna. Al treilea elan se penalizeaz\ cu 0,50 puncte.Compozi]ia este realizat\ din elemente acrobatice cusau f\r\ zbor (`n diferite direc]ii), elemente gimnice,artistice (valuri, `ntoarceri de diferite grade, s\rituri,combina]ii de pa[i), elemente de echilibru `n stând peun picior, pe una sau dou\ mâini, `n a[ezat sau culcatetc. Exerci]iul trebuie s\ cuprind\ leg\ri de dou\ saumai multe elemente acrobatice, artistice [i mixte,executate ̀ n ritmuri diferite, f\r\ oprire, cu dinamism.

bazin

B

79

Coborârea trebuie s\ fie `n concordan]\ cu gradul dedificultate a exerci]iului. Durata exerci]iului este `ntre1' [i 10'' [i 1' [i 30''. Pentru o oprire mai mare de 10'',cauzat\ de c\dere, exerci]iul se consider\ terminat. ~are lungimea de 5 m, l\]imea de 10 cm, grosimea de16 cm [i `n\l]imea de concurs de 1,20 m. Corpul ~este metalic, gol `n interior, sus]inut de picioaremetalice, reglabile, a[ezate oblic pentru a conferistabilitate [i `n acela[i timp elasticitate aparatului `nplan vertical. ~ propriu-zis\ este ̀ mbr\cat\ cu o imita]iede piele sau fil], iar sub aceasta se afl\ un strat deprotec]ie din burete, de 1 cm, acoperit cu o plac\ dinplastic sau placaj.

BECHIE av. Parte component\ a trenului de aterizareal avionului, situat\ `n coada acestuia. Este format\ast\zi dintr-o roat\ special\ care a `nlocuit talpa me-talic\ de odinioar\.

BERTON s.n. Barc\ cu vâsle din pânz\ cauciucat\,cu sau f\r\ schelet, din segmente de ]eav\ de aluminiusau lemn tare, care se poate strânge `ntr-un rucsac.

BESTIAR ist. Gladiator care lupta cu fiarele s\lbatice`n arenele amfiteatrelor [i ale circurilor din epoca roma-n\. Printre ~ care luptau `ntre ei sau cu animaleles\lbatice, ̀ n amfiteatrele Romei [i Daciei antice, figu-reaz\ [i nume de geto-daci.

BIATLON schi Ramur\ sportiv\ combinat\ din schi[i tir. Probele sale olimpice sunt: pentru b\rba]i � 20 kmindividual, 10 km sprint, 15 km mar[ start, 12,5 kmurm\rire (pursuit) [i [tafet\ 4x7,5 km; pentru femei� 15 km individual, 7,5 km sprint, 12,5 km mar[ start,10 km urm\rire (pursuit) [i [tafet\ 4x7,5 km. ~n afaraacestor probe, la CM se mai adaug\ cursele de 20 kmechipe b\rba]i [i 15 km echipe femei. ~n concurs,biatloni[tii folosesc stilul liber de alergare [i trag `ntr-o]int\ cu arma de calibrul 5,6 mm, alternând pozi]ia `npicioare cu pozi]ia culcat. Dimensiunile ]intei variaz\

`n func]ie de pozi]ia de tragere. Pe parcursul probelorde 20 km b\rba]i, 15 km femei, pursuit [i mar[ start,concuren]ii efectueaz\ patru trageri culcat [i ̀ n picioare.~n probele de sprint [i [tafet\, concuren]ii efectueaz\dou\ trageri: prima `n pozi]ia culcat [i urm\toarea `npicioare. La [tafet\, biatloni[tii (masculin [i feminin)au trei cartu[e suplimentare la fiecare tragere. Fiecaretragere ratat\ antreneaz\ o penalitate de timp. Pentruprobele de 20 km b\rba]i [i 15 km femei, o tragereratat\ implic\ o penalitate de 1'. Pentru fiecare tragereratat\ ̀ n probele de sprint, pursuit, mar[ start [i [tafet\,trebuie parcurs\ o bucl\ de penalitate de 150-200 m,ad\ugând `n medie 30'' timpului de parcurgere atraseului. Tragerea pentru ambele pozi]ii se efectueaz\`ntr-un poligon special amenajat, unde fiecare concu-rent dispune de un stand [i un panou cu ]inte. Celecinci ]inte dispuse ̀ n linie pe panou au forma unui discde culoare neagr\. }inta pentru pozi]ia culcat are dia-metrul de 45 mm, iar cea pentru pozi]ia `n picioare de115 mm. Distan]a de tragere pentru ambele pozi]ii [itoate probele este de 50 m. La fiecare tragere reu[it\,un disc alb acoper\ automat discul negru atins, ceeace permite concurentului s\ observe de la distan]\eficacitatea tragerii. Arma folosit\ este o carabin\ decalibru mic � 5,6 mm [i greutatea de 3,5 kg. Echipa-mentul biatlonistului este compus din combinezon,ghete u[oare cu carâmb `nalt, m\nu[i bine mulate pemâini [i ochelari pentru protec]ie fa]\ de reflec]iaz\pezii. Schiurile [i be]ele sunt asem\n\toare celorfolosite de schiorii fondi[ti.

BICICLET| ci. Vehicul rutier format din dou\ ro]iegale ca diametru, dintr-un cadru tubular prev\zut cughidon care comand\ direc]ia ro]ii din fa]\, o [a [i dou\pedale care antreneaz\ printr-un sistem de transmisieroata din spate. Pentru probele de ciclism se folose[te~ de curse care este compus\ din cadru, furc\, garnitur\de direc]ie, cutia pedalier, accesorii, pedale, ratrape,curele, lan], schimb\tor de vitez\, deraior fa]\, pinionliber sau fix, dou\ ro]i, cu spi]e sau compacte [i baieuri.Exist\ numeroase tipuri de biciclete specifice probelorde ciclism: semicurse, de [osea, de pist\, de mountainbike, de ciclocros, polovelo, de ciclism artistic, de

biciclet\

80

Bantrenament mecanic [i pentru recorduri (de vitez\).♦~ tandem Vehicul pentru dou\ sau trei persoane avândun cadru dublu, dou\ ro]i de rulare, dou\ ghidoane (celdin fa]\ comandând roata directoare, iar cel din spatefix), dou\ [ei [i dou\ perechi de pedale pentru antre-narea ro]ii motoare, sau diverse alte tipuri de bicicleteartizanale.

BIL| I. atl. (v. greutate). II. pp. Obiect de form\sferic\ din phenosit sau material plastic, cu diametrulde 160 mm [i greutate de 2 800 g, ce se arunc\ (lan-seaz\) cu mâna pentru a dobor` popicele.

BILIARD gen. 1. Joc ̀ n care bile de culori diferite suntdeplasate prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. 2. Mas\special\ pe care se joac\ acest joc, cu dimensiuni de250x125 cm, acoperit\ cu stof\ verde [i la marginiprev\zut\ cu borduri elastice de cauciuc numite mantinele.

BILOC av. Avioane [i planoare sportive care au deobicei locuri al\turate sau ̀ n axul avionului, unul pentruinstructor, al doilea pentru elev. Sin.: dou\ locuri.

BIOMECANIC| m.b. {tiin]\ care studiaz\ mi[c\rileomului [i animalelor din punct de vedere al legilormecanicii. ~ se ocup\ atât de mi[c\rile active ale orga-nismului viu, cât [i de pozi]iile [i atitudinile fixe alecorpului sau ale anumitor p\r]i ale sale, condi]ionatede func]ia organelor de reazem [i de mi[care. ~n edu-ca]ie fizic\ [i sport, principala sarcin\ a ~ este s\ sta-bileasc\ rela]iile mecanice optime, compatibile custructura corpului omenesc, care s\ asigure efectuareami[c\rilor specifice cu maxim de randament.

BIOMETRIE m.b. 1. Parte a biologiei care se ocup\cu m\surarea fenomenelor vie]ii. 2. {tiin]\ care aplic\metodele statistice [i analiza matematic\ la fenomenelebiologice. 3. M\sur\tori efectuate asupra corpuluiomenesc. Acest ̀ n]eles mai restrâns al termenului este

utilizat, de unii autori, `n educa]ie fizic\ [i `n sport. ~nastfel de lucr\ri, termenul ~ devine sinonim cu antropo-metrie.

BIOMOTRIE m.b. Parte a biologiei care studiaz\mi[carea omului ca fenomen complex de adaptare lamediu. Prin investigarea indicilor cantitativi [i calitativiai mi[c\rilor ~ aduce date utile pentru aprecierea st\riibiologice a popula]iei, pentru selec]ia sportiv\ [i pentrudirijarea procesului de antrenament.

BIORITM m.b. Evolu]ie a aspectelor cantitative [icalitative ale fenomenelor biologice, care se repet\ laintervale de timp relativ egale. Date semnificative pentrueduca]ia fizic\ [i, `n special, pentru activitatea sportiv\competi]ional\ prezint\ ~ circadian, denumit astfelpentru c\ fenomenele vitale au perioada de aproximativ24 h. Poten]ialul biologic se situeaz\ la nivel maxim`ntre orele 8-12 [i 14-17 [i la nivel minim `ntre orele 2-5[i 12-14. ~ circadian este determinat de factorii de mediu[i condi]iile de via]\ ale fiec\rei persoane. Schimbareaacestora, perturbând ~ circadian, se reflect\ negativasupra performan]elor sportive. Adaptarea la noilecondi]ii, `n special la cele ale fusului orar, necesit\ o zipentru fiecare or\ care deosebe[te vechiul fus orar decel nou. ~ fizic, ~ psihoemo]ional [i ~ intelectual aucondi]ionare genetic\. Toate trei evolueaz\ ̀ n dou\ fazesuccesive [i egale ca durat\ [i amploare, una `n carefenomenul este superior valorii medii (faza pozitiv\) [icealalt\ ̀ n care acesta se situeaz\ sub nivelul mediu (fazanegativ\). Evolu]ia fenomenului ̀ ncepe o dat\ cu na[terea[i se repet\ f\r\ nici o modificare indiferent de condi]iilede mediu [i de via]\ ale individului. Perioada este de 24de zile la ~ fizic, 28 de zile la ~ psihoemo]ional [i 32 dezile la ~ intelectual. Cercet\rile f\cute pe sportivi nu auconfirmat concordan]a dintre fazele celor trei bioritmuri[i nivelul performan]elor ob]inute. Aceste trei bioritmurisunt contestate de neurofiziologi [i de neuropsihologi.

BIPED| I. b.m. Pozi]ie caracteristic\ omului, careconst\ ̀ n sprijin cu ambele plante pe sol, cu membrele

bil\

B

81

inferioare, trunchiul [i capul ̀ n pozi]ie vertical\. II. c\l.Pozi]ie de sprijin a calului folosit\ `n diferite mersuri,format\ din asocierea a dou\ din picioarele lui `ndeplasare anterioar\, posterioar\ [i lateral\.

BIPLAN av. Autonav\ cu dou\ aripi dispuse una dea-supra celeilalte. La acest gen de avion, anvergura estemai mic\.

BIUT| tir Val de p\mânt ridicat `n spatele panouluicare sus]ine ]inta (respectiv linia ]intelor), `n vedereaprelu\rii proiectilelor trase.

BIVUAC alp., tr. 1. Spa]iu special amenajat `n aerliber `n care se ancoreaz\ corturile taberei partici-pan]ilor la o serbare câmpeneasc\, sportivilor afla]i `npreg\tire, ale turi[tilor, alpini[tilor etc. 2. ~nnoptare `ntimpul parcurgerii unui traseu alpin, de multe ori `ncondi]ii dificile (pe o creast\ de munte, `ntr-un peretesau pe un ghe]ar).

BLI} [ah Partid\ de [ah `n care timpul de gândire,pentru fiecare juc\tor, este limitat la 5-10' pentru toat\partida.

BLOCAD| [ah Cale de obstruc]ionare a ataculuiadversarului prin oprirea uneia sau a mai multor piesecare coopereaz\ `n realizarea matului.

BLOCAJ I. bb. Ac]iune prin care atacantul bareaz\drumul ap\r\torului care marcheaz\ un alt atacant (cusau f\r\ minge), favorizând demarcarea acestuia [iposibilitatea de a primi mingea sau de a arunca nestin-gherit la co[. II. vb. Ac]iune de ap\rare prin carejuc\torii din prima linie `ncearc\ s\ opreasc\, cuajutorul palmelor ridicate deasupra plasei, trecerea `nterenul propriu a mingii lovite de adversar. III. hb.Mijloc al tacticii colective de atac, prin care se favo-

rizeaz\ demarcajul unui coechipier, formarea unuiculoar de p\trundere spre poart\ [i a unui culoar dearuncare la poart\ de la distan]\. ♦Plecare din ~ Con-tinuare a ac]iunii de ~, prin care se urm\re[te punerea`n pozi]ie de aruncare la poart\ a juc\torului care aefectuat ~. IV. rg. ~ la 22 m Ac]iune de oprire a mingiiefectuat\ la linia de ]int\, ceea ce permite ap\r\torilors\ reia jocul ̀ n condi]ii avantajoase. V. tir Pozi]ie final\rezultat\ din `ntreruperea temporar\ a respira]iei, aoric\rei mi[c\ri sau succesiuni de mi[c\ri, `n vedereadeclan[\rii focului. VI. box Elemente tactice prin careboxerul, cu o pozi]ie de gard\ ̀ nchis\, pareaz\ loviturileadversarului, protejându-[i corpul. VII. atl. Moment`n timpul zborului la s\rituri. VIII. schi Blocare aschiurilor `n z\pad\, adic\ oprirea `naint\rii lor saufrânarea unei mi[c\ri a corpului. IX. bb., hb. ~ � ie[iredin ~. Combina]ie tactic\ de atac care se execut\ `ncontinuarea ~ cu scopul de a dubla atacantul care p\-trunde sau dep\[e[te adversarul, precum [i pentru recu-perarea mingii. ~ const\, din punct de vedere tehnic,`n efectuarea unei pivot\ri continuate cu o deplasaresau o aruncare la co[ sau la poart\.

BLOCARE LA MANTINEL| h.g. Re]inere apucului lipit de mantinel\ efectuat\ de juc\tor cu patina,`n scopul ob]inerii unei `ntreruperi a jocului.

BLOCARE A MINGII I. j.s. Ac]iune de oprire a mingiiaflat\ pe o traiectorie `n direc]ia por]ii sau terenului de]int\. II. fb. Ac]iune individual\ prin care portarul re]ine[i protejeaz\ mingea, acoperind-o simultan cu palmele,bra]ele, antebra]ele, pieptul, abdomenul sau chiar cucoapsele, ̀ n cazul ̀ n care plonjeaz\ la picioarele adversa-rului. III. hb. Ac]iune prin care ap\r\torii opresc min-gea aruncat\ spre poart\, interpunând un segment alcorpului lor, de obicei palmele, pe traiectoria mingii.IV. rg. Ac]iune individual\ prin care juc\torul opre[te petraiectorie mingea lovit\ cu piciorul de c\tre un adversar.

BLOCURI DE MARCARE p.v. Repere mobile cudimensiuni de 5x5x10 cm, dispuse la distan]a de 1 m

blocuri de marcare

82

Bpentru a marca [i delimita cele dou\ culoare de alergareale pistei. ~ sunt f\cute din lemn, din z\pad\ presat\.

BLOCURI DE START atl. Dispozitiv de construc]iespecial\ de diferite modele, care se monteaz\ pe pistade alerg\ri, `napoia liniei de start (plecare), necesar [iobligatoriu pentru atlet ̀ n faza startului de jos, ̀ n toateprobele de vitez\. Dispozitivul este format dintr-o talp\metalic\ rigid\, de cca 100 cm lungime [i 20 cm l\]ime,prev\zut\ pe fa]a inferioar\ cu vârfuri de cuie pentrufixarea ferm\, cât mai stabil\ pe pist\, a[ezat cu axalongitudinal\ pe direc]ia alerg\rii. Pe p\r]ile lateraleale t\lpii sunt montate dou\ pl\ci rigide pe carealerg\torul, `n pozi]ie de start, `[i sprijin\ t\lpilepantofilor. Pl\cile sunt reglabile, culisând pe talpa ~`nainte [i `napoi [i primind diferite unghiuri de`nclina]ie fa]\ de planul orizontal al pistei, printr-unsistem mecanic simplu, manevrat repede [i u[or dec\tre atlet, dup\ cum `i convine, `n func]ie de par-ticularit\]ile individuale, mai ales de ordin morfo-somatic.

BLUES p.a. Prob\ obligatorie de dans pe ghea]\ constânddin pa[i de dans cu figuri, executa]i pe muzic\ blues.

BOB s.i. 1. Ramur\ a disciplinei sporturilor de iarn\care const\ ̀ n alunecarea pe o pârtie artificial\ specialconstruit\, `nclinat\ [i cu viraje. Regulamentul in-terna]ional recunoa[te dou\ tipuri de ~: ~ cu 2 echi-pieri [i ~ cu 4 echipieri. Fiecare echipaj este compusdin pilot [i frânar, iar la ~ de 4 cu `nc\ 2 `mping\tori.Concursurile oficiale sub egida Federa]ia Interna-]ional\ de Bob [i Tobogan (FIBT) sunt: JO organizatedin patru `n patru ani, CM desf\[urate anual(concursurile din cadrul JO sunt considerate [i CM),CE de seniori [i CM de tineret organizate `n fiecarean, Cupa Mondial\ desf\[urat\ ̀ n fiecare an. ~n afaraetapelor de Cup\ Mondial\, anual se organizeaz\etape de Cupa Europei [i Cupa Americii. Concursurilede Cup\ Mondial\, Cupa Europei [i Cupa Americiise desf\[oar\ pe durata a 2 man[e (o zi), numai CM

[i JO se desf\[oar\ pe durata a 4 man[e. Din punctde vedere tehnic, competi]ia se desf\[oar\ `n patruman[e e[alonate pe dou\ zile. Pentru orice concursinterna]ional, organizatorii trebuie s\ permit\ concu-ren]ilor s\ efectueze cel pu]in [ase coborâri deantrenament. Pentru concursurile oficiale (JO, CMde tineret), se acord\ patru zile de antrenament, cuun num\r total de opt coborâri de antrenament. Pilo]iipot fi admi[i `n concurs numai dac\ au efectuat treidin coborârile de antrenament f\r\ nici o r\sturnare.Clasamentul se stabile[te prin adi]ionarea timpilorrealiza]i `n man[ele desf\[urate. 2. Sanie de metalarticulat\. ~ cu 2 echipieri are o greutate maxim\(`mpreun\ cu echipajul [i echipamentul necesar) de390 kg, lungimea maxim\ de 270 cm, l\]imea maxim\`n fa]\ de minim 90 cm, iar `n spate de minim 67 cm.~ cu 4 echipieri are o greutate maxim\ de 630 kg,lungimea maxim\ de 380 cm, iar l\]imea maxim\,distan]a dintre patine, `n\l]imea capotei, partea salateral\, l\]imea para[ocului sunt la fel ca la ~ de 2.Din punct de vedere tehnic, ~ se compune din ur-m\toarele subansambluri: [asiu sau cadru, organeaccesorii, carenaj `n fa]\ [i lateral. Patinele suntconfec]ionate din o]eluri tratate, având vârfurile dinfa]\ [i din spate rotunjite [i ridicate cu minim 2,5 cmfa]\ de sol. Sistemul de frânare se compune dintr-ograp\ dispus\ `n partea posterioar\ a ~, ac]ionat\direct de frânar prin intermediul a dou\ leviere. ~mpin-g\toarele au rolul de a ̀ nlesni echipajului o bun\ priz\a mâinilor când se execut\ ac]iunile de lansare a ~.Echipamentul cuprinde obligatoriu casca integral\ deprotec]ie, prev\zut\ cu vizier\, iar combinezonulcolant are o dublur\ pentru protejarea coloaneivertebrale, rinichilor [i coastelor. Pentru lansarea ~,sportivilor le este permis s\ poarte `nc\l]\minte cucuie, cu condi]ia ca acestea s\ fie dispuse ̀ n form\ deperie. Sin.: bobsleigh.♦A boba A se mi[ca `nainte [i`napoi pentru a cre[te viteza bobului, echipierii aflân-du-se `n pozi]ia [ezând.

BOBAT bob Mi[care `nainte [i `napoi din pozi]ia[ezând a echipierilor, pentru cre[terea vitezei bobului.

blocuri de start

B

83

BOCANCI gen. Gheat\ confec]ionat\ special pentruspecificul unor sporturi: turism, alpinism, schi, fotbal etc.

BOCCE sp. Joc de bile, de origine italian\, desf\[urat`n aer liber, dup\ reguli [i pe un teren asem\n\torjocului de popice.

BODICEC h.g. Ac]iune energic\ regulamentar\ efectuat\cu [oldul, pieptul sau um\rul, pentru dezechilibrarea [ideplasarea din fa]\ a adversarului de puc. ~ se efectueaz\cu elan maxim de doi pa[i la o distan]\ minim\ de 1 m demantinel\, pe toat\ lungimea sa.

BODY-BUILDING clt. Metod\ de educare a for]ei,folosit\ `n special de culturi[ti. Ea se caracterizeaz\prin lucru analitic asupra grupelor musculare, ̀ n scopulm\ririi masei [i for]ei.

BOLT| I. j.s. Denumire conven]ional\ dat\ tra-iectoriei `nalte, imprimate balonului `n efectuareapaselor, a arunc\rii la co[ sau a loviturii la poart\ pentrua nu putea fi interceptat\, respins\ sau re]inut\ dejuc\torii echipei ̀ n ap\rare. II. m.b. ~ plantar\ Arcuirefiziologic\ a plantei (laba piciorului la om), care amor-tizeaz\ [ocurile ce se produc la contactul cu solul `nmers, alergare, s\rituri etc., prevenind suprasolicitareasuprafe]elor articulare. Diminuarea ~ (piciorul plat dediferite grade) determin\ tulbur\ri ale locomo]ieiumane.

BOMPRES s.n. Arbore sau catarg fixat aproapeorizontal care se monteaz\ la extremitatea de la provaunei cor\bii [i care serve[te la sus]inerea pânzelor triun-ghiulare.

BONET| n., polo Caschet\ confec]ionat\ din pânz\,pe care o poart\ poloi[tii pe cap, fixat\ sub b\rbie. Pe~ sunt cusute sau imprimate numerele de la 1 (portarul)

la 13 sub care fiecare juc\tor este `nscris `n foaia dearbitraj, pentru a fi u[or deosebi]i `n timpul jocului. Oechip\ poart\ ~ albe, iar cealalt\ ~ negre sau albastre.Portarii poart\ `ntotdeauna ~ ro[ie.

BONIFICA}IE c\l. Puncte suplimentare câ[tigate dec\l\re] la proba de fond a concursului complet dec\l\rie, `n cazul `n care acesta realizeaz\ la steeple [icros un timp mai scurt decât cel fixat prin regulamentulspecial al competi]iei.

BORD I. pl. Parte a planorului destinat\ ad\postiriipilotului. ♦~ de atac Extremitate din fa]\ a profiluluifuzelajului sau a unei aripi. ♦~ de fug\ Extremitatedin spate a fuzelajului planorului sau a aripii. II. s.n.Fiecare din p\r]ile laterale ale ambarca]iunii.

BORDAJ s.n. ~nveli[ exterior al cocii unei ambar-ca]iuni care poate fi neted, `n clin, `n diagonal\.

BORDUR| atl., ci. Band\ construit\ din beton, lemnsau alt material, care delimiteaz\ interiorul [i exteriorulunei piste cu mai multe culoare.

BOWLING j.s. Joc sportiv modern, derivat din popice,adus de coloni[tii olandezi `n America (1870). ~ sepractic\ cu 10 popice dispuse `n triunghi, cu vârfulspre locul de lansare. Jocul se practic\ pe o pist\lustruit\, confec]ionat\ din parchet sau din materialplastic, lung\ de 19,16 m [i lat\ de 1,53 m. Spa]iul deelan are o lungime de 4,57 m [i o l\]ime de 1,06 m.Obiectul de joc este bila de form\ sferic\, confec]ionat\din material plastic, prev\zut\ cu trei orificii, ea avânddiametrul de 0,21 m, iar greutatea de 7,257 kg. Prizabilei se realizeaz\ prin introducerea degetelor mare,mijlociu [i inelar `n cele trei orificii. Popicul alc\tuitdin material plastic are o `n\l]ime de 0,38 m [i o gro-sime de 0,12 m `n dreptul centrului s\u de greutate.Greutatea popicului este de 1,640 kg. Ridicarea

bowling

84

Bpopicelor doborâte [i rea[ezarea lor `n forma]iaregulamentar\ de `ncepere a jocului se efectueaz\mecanic. Probele jocului de ~ sunt individuale [i peechipe, masculine [i feminine. Fiecare juc\tor aredreptul s\ lanseze `n joc 10 bile. Jocul `ncepe cu olansare la plin, urmat\ de o lansare la izolat, dup\ carejocul continu\ `n acela[i sistem. Rezultatul final secalculeaz\ `n func]ie de num\rul popicelor doborâte,acordându-se [i o bonifica]ie de 10 puncte, atunci cândtoate cele 10 popice sunt doborâte dintr-o singur\ lovi-tur\. Elementele tehnice de baz\ (cu unele parti-cularit\]i) sunt acelea[i ca la popice (v. popice).

BOX lp. 1. Ramur\ a disciplinei sporturilor de lupt\sau a atleticii grele, `n care 2 adversari se `ntrec subsupravegherea arbitrului de ring, care conduce nemij-locit lupta, [i a arbitrilor de margine, care apreciaz\desf\[urarea ei direct\ [i dur\, efectuat\ cu pumniiacoperi]i cu m\nu[i, `n limitele regulamentului caredelimiteaz\ zona de lovire a corpului (jum\tatea ante-rioar\ a trunchiului de la ombilic `n sus, pân\ la liniap\rului, regiunea gâtului cu p\r]ile laterale, unde seafl\ arterele carotide [i regiunea capului cu cel maivulnerabil punct situat `n vârful b\rbiei). Procedeeletehnico-tactice depind de cele dou\ ipostaze ale luptei`n ring: atac [i ap\rare, dar procedeul de baz\, ini]ialeste garda, din care boxerul ̀ ncepe lupta sau se ap\r\.Dintre procedeele tehnice ale atacului se desprind lovi-turile care reprezint\, `n esen]\, finalitatea ac]iunilor[i a mi[c\rilor cu scop tactic, `n vederea punerii `ninferioritate a adversarului. Ele sunt de mai multe feluri:lovitur\ direct\ de stânga, de dreapta, de corp [i lacap; loviturile laterale sau cro[eele efectuate cu ambelebra]e [i direc]ionate c\tre punctele vulnerabile aleadversarului, cum sunt loviturile de sus `n jos admise`n profesionism, de �ciocan� sau �slab�; loviturilelegate (unu-doi) la corp [i la cap; upercut, lovitur\ dejos ̀ n sus ̀ n zona gâtului, pieptului sau a plexului solar,`n general pe sub bra]ele adversarului. Ap\rarea `n ~se realizeaz\ printr-o serie de procedee: blocaj efectuatcu bra]ele, cu um\rul, cu coatele, cu m\nu[ile pentru aestompa sau a `nl\tura ac]iunea dur\ a loviturilor;parada, care urm\re[te devierea sau sl\birea loviturii

adversarului; eschiva efectuat\ prin retragere, prindeplas\ri circulare, menit\ s\ fereasc\ boxerul deloviturile trimise de partener. Ac]iunile tactice suntrealizate pentru crearea pozi]iilor favorabile de lovire,de blocare sau de eschivare. ~n scop tactic, boxerii fieanticipeaz\, fie se adapteaz\ la situa]ia real\ din ringprin lupt\, pe care o conduc de la diferite distan]e (maimare sau mai mic\ � corp la corp): prin contraatacuri,prin defensiva activ\ etc. Durata meciului variaz\ `nfunc]ie de caracteristicile ~ profesionist (6, 8, 10, 12reprize a 3', fiecare cu pauze de 1') sau ale ~ amator(5 reprize a 2', cu pauze ̀ ntre ele de 1'). Pân\ de curând(1998), un meci de amatori avea o durat\ de 3 reprizea 3' fiecare, intercalate cu pauze de 1'. C\tre sfâr[itulanilor 2000, num\rul reprizelor a crescut la 4, dar cu odurat\ de 2' fiecare, iar pentru cade]i [i femei 3 reprizea câte 2'. Echipamentul obligatoriu: ghete ̀ nalte, chilo]i,suspensor, maieu (profesioni[tii boxeaz\ cu bustul gol),protez\ dentar\ de cauciuc, bandaje care acoper\articula]iile carpiene [i metacarpiene, [i casc\ pentruprotec]ia capului. M\nu[ile confec]ionate din piele,umplute cu p\r de porc, cânt\resc 284 g fiecare pentruboxerii amatori [i 142 g sau 170 g pentru boxeriiprofesioni[ti. Ringul reprezint\ suprafa]a pe care seboxeaz\, perfect plan\, `nvelit\ cu pâsl\ groas\ de1,5/1,9 cm, peste care se pune o prelat\, el având o form\p\trat\ cu laturile de minim 4,90 m [i de maxim 6,10 m.Ringul este delimitat de patru rânduri de corzi cudiametrul de 3,5 cm, `nf\[urate cu catifea sau pânz\.Arbitrajul este asigurat de arbitrul de ring care conducelupta [i juriul alc\tuit din mai mul]i judec\tori (3 sau 6).Victoria se poate realiza prin mai multe decizii: la puncte,prin abandonul boxerului care ridic\ mâna, dictat dearbitru, cerut de antrenor (prin aruncarea prosopului),prin abandonul impus de medicul galei, prin KO(knock-out) când un boxer este trimis la podea [i nu semai poate ridica pân\ la num\r\toarea efectuat\ pân\la 10''. Dac\ boxerul c\zut la podea KD (knock-down)se ridic\ [i pân\ la 8 ia pozi]ia de gard\, arbitrul de ringva dicta reluarea luptei. ~ntrecerile ̀ n ~ se fac ̀ n limitelemai multor categorii de greutate, m\surat\ pentru ambiiboxeri cu o zi `nainte de `ntâlnirea oficial\. Categoriilede greutate au variat [i ca num\r [i ca limit\. ~n prezent,categoriile sunt urm\toarele: 48 kg, 51 kg, 54 kg, 57 kg,

box

B

85

60 kg, 63,5 kg, 67, 71 kg, 75, 81 kg, 91 kg [i + 91 kg.2. Comand\ dat\ de arbitru pentru ̀ nceperea sau reluarealuptei `n ring, dup\ ce a oprit-o prin comanda �stop�sau prin cea de �break�. 3. ~ umbr\ Exerci]iu individualsimulând lupta, pentru perfec]ionarea stilului sau co-rectarea gre[elilor de execu]ie a diferitelor procedeetehnice. ~n func]ie de dotarea s\lii de antrenament, acestexerci]iu se poate realiza [i `n fa]a oglinzii. Este unexerci]iu de antrenament foarte util.

BOXARE A MINGII fb. Element tehnic folosit deportar pentru respingerea mingii cu pumnul, folosit `nsitua]ia `n care mai mul]i juc\tori sar deodat\ pentru alovi mingea cu capul `n fa]a por]ii.

BOX| I. s.n. Compartiment special amenajat pe ap\,destinat ocrotirii [i sta]ion\rii ambarca]iunilor. II. c\l.Compartiment `n interitoriul unui grajd pentru ad\-postirea unui singur cal.

BRACARE schi Pivotare a schiurilor de-a curmezi[uldirec]iei de `naintare, având ca efect derapajul sauoprirea.

BRADICARDIE m.b. Frecven]\ a contrac]iilor inimii`n stare de repaus, mai mic\ decât cifra considerat\ calimit\ inferioar\ a valorii normale, pentru fiecare sex[i perioad\ de vârst\. Sunt bradicardice, de ex.: pentrudecada a treia de vârst\, frecven]ele cardiace inferioarecifrei de 60 de contrac]ii pe minut la b\rba]i [i 70 decontrac]ii pe minut la femei. ~ este determinat\ deac]iunea nervului vag (care frâneaz\ activitatea inimii).Tonusul crescut al nervului vag poate fi o caracteristic\`nn\scut\ sau dobândit\, ca fenomen de adaptare laeforturi fizice repetate, a[a cum se ̀ ntâmpl\ la sportivi[i la muncitori. ~n astfel de cazuri, ~ este fiziologic\ [iare ca urmare economisirea cheltuielii de energie ainimii. Exist\ [i ~ produs\ de cauze patologice. Acesteareprezint\ �cazuri problem\� care, pân\ la clarificarea

lor, constituie contraindica]ii totale pentru participareala lec]iile de educa]ie fizic\ [i de antrenament.

BRADIPNEE m.b. Frecven]\ a mi[c\rilor respiratorii`n repaus, mai mic\ decât cifra considerat\ ca limit\inferioar\ a valorilor normale, pentru fiecare sex [iperioad\ de vârst\; `n a treia decad\ de vârst\ seconsider\ bradipneice frecven]ele respiratorii inferioarecifrelor de 12 respira]ii pe minut la b\rba]i [i 14 res-pira]ii pe minut la femei. ~ fiziologic\ asigur\ mic-[orarea consumului de energie necesar\ ventila]ieipulmonare. La sportivi, instalarea bradipneei este unsemn de bun\ suportare a procesului de antrenamentla care sunt supu[i.

BRAS nat. Procedeu tehnic, practicat `n `not, cu ceamai redus\ vitez\ de `naintare, `n care pieptul, bra]ele[i picioarele se afl\ tot timpul sub suprafa]a apei, iarcapul men]inut deasupra apei. Mi[carea bra]elor estesimultan\ [i simetric\, de trac]iune rotunjit\ dinaintespre `napoi pân\ la piept, urmat\ de o mi[care de`ntindere a bra]elor pân\ `n punctul de unde `ncepeciclul urm\tor. Picioarele execut\ la fel o mi[caresimetric\ [i simultan\: dintr-o pozi]ie de ghemuire, cuc\lcâiele apropiate [i genunchii u[or dep\rta]i, execut\o mi[care activ\ de `ntindere, `mpingând cu labeleflexate apa `napoi, dup\ care se strâng c\lcâiele câtmai aproape de bazin. Ritmul de coordonare ̀ ntre bra]e[i picioare se face succesiv: `n timp ce bra]ele termin\mi[carea de trac]iune, ̀ ncepe mi[carea pasiv\ a picioa-relor [i invers, ceea ce permite o `naintare continu\ `nap\. Respira]ia se poate efectua la fiecare ciclu demi[c\ri sau o dat\ la dou\ cicluri.

BRASARD| m.s. Semn confec]ionat din pânz\colorat\, uneori având ini]iale imprimate, pe care lepoart\ la loc vizibil, de obicei la piept sau la bra],sportivii (c\pitanul echipei), precum [i corpul medical,organizatorii competi]iei sportive, pentru a li se recu-noa[te atribu]iile [i a li se admite prezen]a `n incintastadionului, a s\lii.

brasard\

86

BBRA} DE A TAC nat. Bra] care intr\ ̀ n ap\ ̀ n vedereaexecut\rii mi[c\rii de trac]iune.

BRA} AL FOR}EI m.b. Segment de pârghie situat`ntre punctul de sprijin [i punctul de aplicare a for]ei.

BRA} LIBER I. p.a. Bra] opus celui cu care pati-natorul `[i sus]ine partenera `n probele de patinajperechi sau dans. ~ poate fi: `ntins `n lateral, `nainte,oblic, `n jos etc. II. m.b. Cuplu sau lan] cinematic cuun punct fix la una din extremit\]i.

BRA} ~N LINIE scr. Pozi]ie a unui tr\g\tor `n carebra]ul ̀ narmat este complet ̀ ntins, iar vârful armei saleamenin]\ suprafa]a valabil\ a adversarului.

BRA} AL REZISTEN}EI m.b. Segment de pârghiesituat `ntre punctul de sprijin [i punctul de aplicare arezisten]ei.

BREAK I. box Comand\ conven]ional\, pe carearbitrul o folose[te `n ring, ori de câte ori lupta esteconfuz\, obstruc]ionist\ [i lipsit\ de perspectiv\, dup\care boxerii, obligatoriu, fac câte un pas ̀ napoi [i apoireiau lupta. II. t.c. Câ[tigare a unui ghem ̀ n situa]ia ̀ ncare adversarul are serviciul.

BRIDGE sp. Joc cu c\r]i, practicat `ntotdeana `ntre 4juc\tori, care antreneaz\ `n mod deosebit abilit\]ilementale umane: memoria, intui]ia, perspicacitatea,dinamismul gândirii, apelând astfel la calit\]ile psi-hologice ale sportivilor. ~n jurul unei mese, 4 juc\torisunt asocia]i 2 câte 2, alc\tuind 2 perechi. Juc\toriiaceleia[i perechi sunt a[eza]i unul `n fa]a celuilalt. ~iputem numi juc\tori din aceea[i ax\ sau linie. Axa`nseamn\ 2 juc\tori denumi]i conven]ional N-S sau E-V,care joac\ `mpreun\, ei constituind totodat\ o pere-che sau o linie. Jocul de ~ folose[te toate cele 52 de

c\r]i ale unui pachet. ~ntr-un pachet sunt 13 c\r]i `nfiecare culoare. C\r]ile unei culori `n ordine descres-c\toare sunt: as, rig\, dam\, valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4,3 [i 2. Cele patru culori sunt: ♠ � pic\, ♥ � cup\, ♦ � caro,[i ♣ � trefl\. Dac\ `n timpul licita]iei a fost stabilit\ oculoare de atu, orice carte de atu este superioar\ `ntimpul jocului de levat\ oric\rei c\r]i din celelalteculori. Jocul de ~ este constituit din dou\ etape: licita]ia[i jocul de levat\. Prin licita]ie se urm\re[te stabilireacontractului ce va fi jucat. Doneur-ul sau distribuitoruleste cel care vorbe[te primul. El poate pasa � poateceda cuvântul juc\torului urm\tor � sau poate licita.Licita]ia decurge `n sensul de rota]ie al acelor deceasornic [i const\ `n angajamentul de a realiza unnum\r de trick-uri [i a decide dac\ jocul se desf\[oar\cu sau f\r\ atu. Licita]ia se `ncheie dup\ 3 pas-uriconsecutive. Num\rul anun]at de fiecare juc\tor indic\trick-urile care trebuie câ[tigate peste baza obligatorie,de 6 levate. (De ex.: dac\ un juc\tor anun]\ 3 pici,acest lucru `nseamn\ c\ echipa lui s-a angajat s\realizeze 3+6 trick-uri = 9 levate cu atu de pic\; dac\anun]\ 5 trefle, atunci se angajeaz\ s\ realizeze 5 trick-uri + 6 baza = 11 levate cu atu de trefl\). Perechea careliciteaz\ cel mai mare num\r de trick-uri, cu sau f\r\atu, câ[tig\ licita]ia [i trebuie s\ realizeze contractul lacare s-a angajat. Declarant este juc\torul din linia carea câ[tigat licita]ia [i care a numit primul denomina]iarespectiv\). Pentru a evalua poten]ialul unei mâini esteintrodus\ no]iunea de puncte de onor (PO). Acestepuncte, care n-au nici o influen]\ asupra rezultatului,sunt num\rate de fiecare juc\tor pentru a-[i evaluamâna. Calculul se opereaz\ `n maniera urm\toare:as � 4 PO; rig\ � 3 PO; dam\ � 2 PO; valet � 1 PO.Fiecare culoare con]ine un as, un rig\, o dam\ [i unvalet, deci un total de 10 PO. Sunt 40 de PO `n an-samblul `ntregului joc. Contractul este angajamentulliniei declarantului de a câ[tiga `n denomina]ia res-pectiv\ (trefl\, caro, cup\, pic\, f\r\ atu) un num\r detrick-uri de la 1 la 7. Trick-ul este fiecare levat\câ[tigat\ de linia declarantului peste primele 6, acesteareprezentând baza de pornire. Trick-urile sunt de la1 la 7. Anun]ând contractul, declarantul `[i angajeaz\axa (axa ̀ n atac) s\ realizeze un num\r minim de levate.Acest num\r nu poate fi inferior lui 7, c\ci axa `n atac

bra] de atac

B

87

are obliga]ia s\ realizeze majoritatea levatelor. Poatemerge pân\ la 13, deoarece `ntr-o don\ se pot câ[tigapân\ la 13 levate. Declarant este juc\torul din liniacare a câ[tigat contractul final [i a anun]at primul. ~ntr-uncontract exist\ 7 nivele `ncepând cu 1FA pân\ la 7FA.Num\rul minim de levate, pe care axa ̀ n atac se anga-jeaz\ s\-l realizeze, este egal cu num\rul nivelului m\ritcu baza 6. (De ex.: dac\ declarantul anun]\ �3 FA�, elangajeaz\ axa s\ realizeze: 3 trick-uri + 6 baza = 9 le-vate). ~n timp ce axa `n atac lupt\ s\ realizeze con-tractul, cealalt\ ax\, axa ̀ n ap\rare (flancul), se str\duies\ `mpiedice realizarea contractului. Levata este ounitate prin care este determinat rezultatul contractului,format\ din 4 c\r]i, furnizate una câte una, pe rând, decei 4 juc\tori, `n sensul acelor de ceasornic, `ncepândcu atacul. Levata este unitatea de joc. Primul juc\tora[az\, cu fa]a `n sus, o carte pe mas\: se spune c\ ajucat aceast\ carte (prima carte a levatei). Urm\toruljuc\tor, a[ezat `n stânga primului, joac\ la rândul s\uo carte. Dar el este obligat s\ furnizeze la culoare, adic\trebuie s\ aleag\ din mâna sa o carte ̀ n aceea[i culoarecu cea jucat\ de primul. Dac\ prima carte a fost trefl\,va trebui s\ joace trefl\, la fel dac\ a fost caro, cup\sau pic\. Aceasta este a doua carte a levatei. Al treileajuc\tor (partenerul primului) furnizeaz\ la rândul s\u`n culoarea jucat\ de primul (a treia carte a levatei). Alpatrulea juc\tor furnizeaz\ la rândul s\u, referin]a fiindtotdeauna prima carte jucat\ (aceasta este a patra cartea levatei). Dintre cei 4 juc\tori, cel care a pus cea maimare carte ̀ n culoarea de referin]\ va lua levata, pentruaxa sa [i adun\, `n acest moment, toate cele 4 c\r]i,adic\ levata, cu fa]a spre mas\, `n fa]a sa sau apartenerului. Va separa levata aceasta de precedentele`n vederea unei u[oare contabiliz\ri. Scopul jocului de~ este de a face levate. Juc\torul care a ob]inut levataeste primul care va juca la levata urm\toare. El va alegeliber prima carte a acestei levate. Scopul jocului de ~fiind doar de a face levate, este independent de com-pozi]ia acestora. O levat\, con]inând un 2, un 3, un 4 [iun 5, are exact aceea[i valoare ca o levat\ ce con]ineun as, un rig\, o dam\ [i un valet. O levat\ ce comport\o carte din fiecare culoare, fiecare culoare con]inând13 c\r]i, arat\ c\ o don\ este compus\ din 13 levate.La sfâr[itul donei, fiecare ax\ ̀ [i num\r\ levatele, f\r\a c\uta s\ afle din ce sunt acestea constituite. Levatele

se a[az\ grupat, una peste alta, vertical pentru celecâ[tigate [i orizontal pentru cele pierdute. Defosa esteo carte furnizat\ de juc\tor atunci când `i lipse[teculoarea cerut\ [i nu vrea sau nu poate s\ taie. Taiuleste furnizarea unei c\r]i de atu la o levat\ `n care laculoarea jucat\ nu se poate r\spunde. La jocul de ~,taiul nu este obligatoriu. Este posibil ca un juc\tor s\nu poat\ furniza culoare deoarece nu mai de]ine carte`n culoarea cerut\ sau nu a de]inut de la `nceput vreocarte `n culoarea respectiv\. ~n acest moment este `nsitua]ia de a fi obligat s\ defoseze, adic\ s\ joace ocarte oarecare din alt\ culoare. Dar el nu va putea `nnici un caz s\ câ[tige levata. Cartea sa este total inutil\pentru levata respectiv\ [i va avea interesul s\ nuarunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul c\ adefosat nu-l va `mpiedica pe partenerul s\u s\ câ[tigelevata. Dac\ se poate furniza la culoare, dar `n loc deaceasta se defoseaz\, se comite una din cele mai gravegre[eli ale ~, o renos\. La sfâr[itul jocului, când se vaconstata gre[eala f\cut\, aceasta va atrage o penalizare.Renosa este jocul unei c\r]i `n alt\ culoare decât ceajucat\, când mâna de]ine totu[i culoarea jucat\. Joculde levat\ `ncepe imediat dup\ ce contractul a fostdeclarat. Prima levat\ `ncepe cu atacul când juc\torulaflat ̀ n stânga declarantului atac\, adic\ el este primulcare joac\. El alege liber o carte din mân\ [i o a[az\ pemas\. Partenerul declarantului, numit mort, `[i eta-leaz\ mâna. El ̀ [i a[az\ c\r]ile pe mas\, cu fa]a ̀ n sus,pe culori, repartizate pe 4 coloane. ~n interiorul fiec\reiculori, c\r]ile sunt clasate `n ordine descresc\toare [iorientate c\tre partener (c\tre declarant). Mortul nuva mai participa la dona respectiv\. Declarantul alegede la mort o carte `n culoarea care a fost atacat\ [i ojoac\. Partenerul celui care a atacat joac\ la rândul s\uo carte. Declarantul joac\ [i el, de data asta din pro-pria-i mân\ o carte. Celelalte levate se deruleaz\ dup\explica]iile anterioare. Primul care joac\ este `ntot-deauna cel care a câ[tigat ultima levat\. La `ntreagadon\, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca [i cuc\r]ile lui. Aceasta nu-l scute[te de a respecta regulilelevatei [i de a furniza la culoare. Declarantul `ncearc\s\ realizeze contractul. Ap\rarea ̀ ncearc\ s\ ̀ mpiediceaceasta. Mâna mortului este `n permanen]\ expus\vederii celorlal]i 3 juc\tori, care trebuie s\ ]in\ cont deea `n modul `n care urmeaz\ s\ joace. Formele

bridge

88

BBULFI{ c\l. Obstacol mobil amenajat din garduride nuiele de diferite dimensiuni, plasat pe traseul uneiprobe de obstacole ̀ n cadrul concursurilor de c\l\rie.

BULIN alp. Nod clasic de legare ̀ n coard\ a alpinistuluipentru asigurarea lui. ~n prezent, nu se mai recomand\utilizarea sa, `ntrucât prezint\ risc de accidente.

BULINARE tir Opera]ie de acoperire a impactuluiproiectilului pe ]int\, cu o hârtie de culoare alb\ sauneagr\, `n func]ie de zona alb\ sau neagr\, unde esteplasat\ urma proiectilului.

BUR| tir Dop de form\ cilindric\ din pâsl\, plasat ̀ ncartu[ul pentru talere, ̀ ntre zona cu pulbere [i p\h\relulde plastic cu alice.

BUSHI a.m., jd. Samurai de elit\.

BUSHIDO a.m., jd. Cod al samurailor.

BUT rg. Construc]ie (poart\) de lemn, uneori de metal,`n form\ de H, ̀ nfipt\ ̀ n p\mânt ̀ n mijlocul liniilor de]int\ [i care d\ un aer atât de aparte terenului de rugby.Dimensiunile regulamentare: deschiderea `ntre stâlpiimetalici este de 5,65 m, iar `n\l]imea la care se afl\bara transversal\ de 3 m. Sin.: stâlpi de ]int\.

BUTOI tir Dispozitiv cilindric plasat `n spatele ]evii,care prezint\ 5-6 l\ca[uri pentru cartu[e, la pistolul decalibru mare, ̀ n vederea aliment\rii manuale la tragereafoc cu foc.

BUTON scr. Pies\ situat\ ̀ n vârful lamelor de scrim\,pentru a proteja corpul adversarului de eventualeleaccidente [i pentru a indica loviturile (punctele)

competi]ionale ale jocului de ~ sunt de o diversitatedeosebit\, impus\ de sistemul de joc, de sistemul decalcul al rezultatelor sau de sistemul de circula]ie aljuc\torilor `n timpul unei sesiuni. Multitudinea deforme competi]ionale de ~ poate fi `mp\r]it\ `n treicategorii mari: concursuri individuale, concursuri deperechi, concursuri de echipe. Federa]ia Român\ deBridge (FR de Bridge) este `nfiin]at\ `n 1990 [i,`ncepând din 2001, FR de Bridge este reorganizat\ `nconformitate cu Legea educa]iei fizice [i sportului nr.69/2000. Actualmente este persoan\ juridic\ de dreptprivat, autonom\, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\scop lucrativ, constituit\ prin asocierea cluburilor,având ca profil de activitate ramura de sport ~, [i arecompeten]a de a organiza [i de a conduce activitatea`n domeniu pe `ntreg teritoriul ]\rii. FR de Bridgeorganizeaz\ sau tuteleaz\ organizarea a 40 decompeti]ii anuale, din care 8 CN. FR de Bridge esteafiliat\ la Liga European\ de Bridge (EBL) [i Federa]iaMondial\ de Bridge (WBF), respectând, `n activitateaei, statutele [i regulamentele celor dou\ organismeinterna]ionale. ~n organizarea celor dou\ foruriinterna]ionale se desf\[oar\ CE [i CM la toate tipurilede competi]ii de ~ [i pentru toate categoriile de vârst\.Din 2006, la Torino, ~ va fi inclus ̀ n cadrul JO de iarn\.

BU a.m., jd. Lupt\.

BUCL| I. p.a. Figur\ obligatorie pe muchia uneipatine, constând din ̀ nscrierea pe tras\ a unei ocoliri deform\ eliptic\. II. gim. Figur\ realizat\ prin deplasareaunei coloane de executan]i ̀ n flanc câte unul, descriind,prin ocolire, o curb\ pronun]at\. Poate fi: ♦~ deschis\,dup\ ocolire capetele buclei nu se ̀ ntretaie; ♦~ ̀ nchis\,dup\ ocolire capetele buclei se `ntretaie.

BUDO a.m., jd. Arte mar]iale, calea lupt\torului.

BUESTRU c\l. Alur\ `n care calul se deplaseaz\ latrap pe bipedele laterale.

bu

B

89

`nregistrate, printr-un sistem electric care se declan-[eaz\ prin ap\sare.

BUTSUKARI a.m., jd. 1. ~mpingere (trântire). 2.Form\ de antrenament `n care tori studiaz\ mi[c\rileunui procedeu tehnic pe care ̀ l repet\ de mai multe oricu uke, care se opune numai teoretic [i nu accept\ s\fie finalmente proiectat pe tatami, decât atunci cândac]iunea ̀ ncercat\ ̀ mpotriva lui este perfect executat\.

BUTTERFLY nat. Procedeu tehnic care imit\ mi[-c\rile fluturelui, folosit `n diferite ramuri de sport(`not, patinaj). Termenul este din limba englez\ [i`nseamn\ fluture.

BUTTON FLYER p.a. Procedeu tehnic constânddintr-o s\ritur\ executat\ ̀ napoi, purtând numele celuicare a executat-o pentru prima dat\, americanul ButtonFlyer, la CM `ntre anii 1912-1915.

button flyer

90

C

CCABRAJ pl. Evolu]ie a unui planor `n urcare, princare `[i m\re[te unghiul fa]\ de orizontal\. Dac\ acestunghi dep\[e[te o anumit\ limit\, planorul cade brusc[i atunci evolu]ia, dac\ se face la mic\ ̀ n\l]ime, devinepericuloas\.

CABRARE c\l. Ac]iune a calului care, singur sau cuc\l\re]ul `n [a, se ridic\ pe picioarele dinapoi pân\ lavertical\.

CADEN}| I. atl. gim. Succesiune ritmic\ [i unifor-m\ a pa[ilor `n mers [i `n alergare, imprimat\ prindiferite sisteme de semnalizare, `ndeosebi sonore:fluier, num\r\toare, lovirea tobei sau tamburinei. ~ sefolose[te `n lec]ia de educa]ie fizic\ sau `n diferitemomente ale defil\rii colectivelor de sportivi saumilitari, cu ocazia unor par\zi sau a unor festivit\]i.II. s.n. Num\r al loviturilor de vâslit, executate ̀ n timpde un minut. Sin.: stroc. III. c\l. Timp necesar unuical pentru a face un pas `ntr-unul din diferitele salemoduri de deplasare (trap, galop, buestru). IV. tir ~ detragere Num\r de lovituri pe care o arm\ `l trage `ntr-ounitate de timp, de obicei un minut.

CADET I. s.n. Ambarca]ie cu un singur catarg [i treivele (band\, foc, spinacker), condus\ de dou\ persoane,rezervat\ juniorilor. Corpul s\u, construit din placaj,are forma de V, cu un fund concav [i f\r\ etrav\, având`n schimb derivor ghilotin\, confec]ionat dintr-oscândur\ de lemn. II. gim., p.a. Procedeu tehnic

CABINET METODIC org. 1. Centru de activitatemetodico-[tiin]ific\ din unit\]ile sportive (cluburi,asocia]ii) [i de la Direc]iile Jude]ene pentru Tineret [iSport (DJTS), care orienteaz\, d\ consulta]ii [i ̀ ndrum\activitatea desf\[urat\ de antrenori, medici sportivi,psihologi, prin metodistul unit\]ii sportive respective.2. ~nc\pere destinat\ activit\]ii metodice [i [tiin]ifice,desf\[urat\ de antrenorii, medicii [i psihologii unit\]iisportive respective, care este dotat\ cu echipamentetehnice [i cu instala]ii necesare expunerii materialeloraudio-vizuale, cu literatur\ de specialitate, cu modelede planuri de perspectiv\, anuale, pe perioade [i etape,planuri de lec]ie. ~ este condus de un metodolog [i, deregul\, `n cluburile mari are [i un tehnician abilitat s\lucreze cu aparatura audio-vizual\. 3. Form\ deorganizare [i de `ndrumare a activit\]ii metodice [i[tiin]ifice prin generalizarea experien]ei pozitive [i anout\]ilor ̀ n problemele antrenamentului sportiv, prindocumentarea speciali[tilor cu informa]ii noi privindactivitatea lor, `n vederea reform\rii.

CABLU I. schi Element flexibil confec]ionat dinmai multe fire sub]iri de sârm\, având rolul de amen]ine bocancul de schi ̀ n piesa din vârf [i cu talpape schi. Are forma unei bucle cu dou\ arcuri lacapete, prev\zut\ cu sistem de `ntindere [i ag\]are.II. par. Element flexibil de sus]inere a para[utistuluide para[ut\ [i de ghidare a acesteia pentru a aterizala locul dorit. III. gim. Dispozitiv de ancorare [i desuspensie al barei [i al inelelor, confec]ionat din firede sârm\ de o]el.

C

91

constând dintr-o s\ritur\ de pe un picior pe cel\lalt cu`ntoarcerea de 180° `n faza de zbor. III. j.s. Categoriede vârst\, specific\ juniorilor (14-16 ani), `n func]iede care se stabilesc rigorile regulamentului de joc, aleprocesului de preg\tire [i ale calendarului sportiv.

CADRU I. gim. Aparat necesar dezvolt\rii for]ei [isuple]ei, construit din bare de lemn de diferite dimen-siuni, care prin intersectarea lor creeaz\ o re]ea dedreptunghiuri (60/80 cm), prin care executantul efec-tueaz\ mi[c\ri de c\]\rare [erpuit\. Este ag\]at verticalde tavan la o distan]\ de un metru de perete. Sin.: cadrumarin\resc. III. m.s. ~ izometric Aparat alc\tuit dindou\ bare metalice simetrice de 2-2,5 m, dispusevertical la o distan]\ de 1-1,5 m [i care prin dispozitiveanumite permit fixarea unei bare orizontale pentru ac\rei sus]inere, ̀ mpingere sau trac]iune, sportivul reali-zeaz\ un efort scurt de intensitate maxim\ ̀ n regim static.

CAIET AL ANTRENORULUI met. Document deeviden]\, elaborat de Federa]ia Român\ de Fotbal(FRF) `n anii �80, care este un instrument de lucrupractic [i cotidian, `n care sunt cuprinse elementeleesen]iale ale strategiei [i tacticii preg\tirii echipei [iale conducerii procesului respectiv. Caietul areprev\zute mai multe capitole, care vizeaz\ `nscriereaefectivului de care dispune antrenorul, cu caracte-risticile fizice, tehnico-tactice ale fiec\rui juc\tor, alesarcinilor sale, `n concep]ia [i sistemul de joc carac-teristice fiec\rei echipe � frecven]a juc\torilor `nantrenamente [i `n componen]a echipei `n jocurileoficiale, datele somatice, sociale ale fiec\rui juc\tor,rezultatul controalelor medicale. Caietul are repartizatspa]iu pentru descrierea concep]iei de joc, modulspecific de abordare a jocului `n atac [i ap\rare, `nfunc]ie de etapele turului [i returului. De asemenea,planificarea este structurat\ pe cicluri de etape (lunare),pe cicluri s\pt\mânale [i pe cicluri anuale, cu repar-tizarea timpilor de antrenament pentru `ndeplinireaobiectivelor factorilor fundamentali ai antrenamentului(fizic, tehnic, tactic, teoretic), probele [i valorilenormelor de control, caracterizarea echipei [i juc\to-rilor (prin notarea lor) dup\ fiecare joc oficial. Ciclurile

s\pt\mânale prev\d num\rul de lec]ii [i profilul lor,ca [i al jocurilor amicale sau de cas\, incluse `n acestinterval, durata lec]iilor, volumul repet\rii procedeelortehnico-tactice [i treptele de intensitate folosite. Suntafectate spa]ii pentru alc\tuirea planurilor de lec]ie `ncare sunt prev\zute exerci]iile selec]ionate, compatibilecu temele lor, fiecare pagin\ având imprimate dimen-siunile [i grafica terenului de joc `n care antrenorul `[istabile[te aspectele tactice, circula]ia juc\torilor [ia[ezarea, ca [i dinamica juc\torilor `n diferitelemomente previzibile ale jocului preg\tit pentru etapaurm\toare. ~ a reprezentat un document util, din p\catenegeneralizat `n metodologia preg\tirii din jocurilesportive, care nu a mai fost redactat de aceast\federa]ie.

CAIET AL SPORTIVULUI ht. Document deeviden]\ folosit de Federa]ia Român\ de Haltere (FRH),alc\tuit din peste 350 de pagini care reprezint\ cicluriles\pt\mânale ale ciclului anual, `n care se `nscrie, dec\tre sportiv, `n rubrica fiec\rei zile, `nc\rc\turageneral\ a lec]iilor efectuate, adic\: exerci]iileexecutate [i profilul lor, grupate pe serii realizate ̀ ntre80-100% din posibilit\]ile maxime ale momentului,volumul � kg ridicate, durata lec]iilor, num\rul [i duratapauzelor. ~ntr-o rubric\ separat\ este calculat indicelede efort, rezultat din raportul dintre num\rul repet\rilor[i greutatea corporal\ a sportivului din ziua respectiv\.~n aceea[i rubric\, se consemneaz\ coeficientul deintensitate, calculat prin raportul f\cut `ntre greutateamedie ridicat\ [i totalul ob]inut. Din `nsumarea`nc\rc\turilor fiec\rei lec]ii, a fiec\rui ciclu diurn [i aciclului s\pt\mânal, rezult\ modul de realizare aprogram\rii ciclului lunar (de etap\) [i a ciclului anual.Pe baza acestui ~ este posibil\ analiza critic\ a etapei[i a ciclului destinat CE, iar apoi a CM [i, `n final,analiza `ntregului an [i compararea valorilor reale aleindicatorilor modelului realizat cu cele prev\zute `nmodelul ipotetic al ciclului ̀ ncheiat. ~n felul acesta, sepoate da o explica]ie obiectiv\ rezultatelor ob]inute desportiv ̀ n cele dou\ competi]ii majore ale ciclului anual,stabilindu-se premisele [i valorile indicatorilorprobabili ai modelului pentru ciclul anual viitor.

caiet al sportivului

92

CCAISSA [ah Muz\ a [ahului.

CAL I. [ah Pies\ ̀ n jocul de [ah, ̀ n form\ de cap de cal,care se mut\ pe tabl\ `n forma literei L. ~ are cea maimare mobilitate ̀ n centrul tablei (8 câmpuri) [i cea mairedus\ ̀ n col]ul tablei (2 câmpuri). ~ are cea mai marefor]\ tactic\ `n cooperare cu dama. II. gim. ♦ ~ cumânere Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine,fiind prin excelen]\ un aparat de sprijin la care seefectueaz\ mi[c\ri de elan ca: pendul\ri de picioare,rot\ri, dar [i mi[c\ri de echilibru dinamic. Elementelefundamentale ale acestei probe sunt: cercurile duble(pe mânere ̀ n sprijin mixt, pe un singur mâner ̀ n sprijinlongitudinal, ̀ n sprijin transversal pe extremit\]i etc.),foarfeca (`nainte, ̀ napoi, flutura[ � Thomas), deplas\ri(lateral, Tramlot, Stöckli � coroan\ dubl\), Tramlotdirect, Stöckli invers, [urub, [urub dublu (rus), ocoliri� coborâri: ocolire dorsal\, costal\, ventral\, prin ridi-care ̀ n stând pe mâini (Korolev). Aparatul are ̀ n\l]imeade la sol de 1,15 m, `n\l]imea mânerelor de 12 cm,orizontalitatea mânerelor de 15 cm, grosimea mânerelorde 3,4 cm, distan]a dintre mânere de 40-45 cm, lungi-mea calului de 1,60 m, grosimea calului: 30-35-28 cm.Suprafa]a este din piele, sub care se afl\ un strat amor-tizant. ♦ ~ pentru s\rituri Aparat format dintr-un corplung de 160-163 cm, ̀ mbr\cat ̀ n piele, având picioarelede sus]inere construite pe un sistem de tuburi teles-copice, care permit reglarea ̀ n\l]imii aparatului (pentruconcurs este de 1 350 mm pentru b\rba]i [i 1 200 mmpentru femei). La s\riturile de concurs, ~ este a[ezat`n lungime pentru b\rba]i [i transversal, fa]\ de direc]iaelanului, pentru femei. III. c\l. ♦ ~ de curse Calpreg\tit pentru probele de vitez\ pe teren plat. ♦ ~ deobstacole Cal preg\tit pentru parcurgerea traseelor cuobstacole. ♦ ~ de vân\toare Cal preg\tit pentru probede vân\toare pe teren variat [i acoperit. ♦ ~ de dresajCal preg\tit pentru probele de dresaj. ♦ ~ de remontCal tân\r cu care se `ncepe preg\tirea `n vedereafolosirii lui ̀ ntr-una din probele sportului c\lare. ♦ ~ desteeple Cal antrenat pentru proba de alergare pe terenvariat, al c\rui parcurs are un num\r de obstacolenaturale care trebuie trecute. ♦ ~ pur sânge Cal deras\ (arab, englez) provenit din ascenden]i cu calit\]ifizice deosebite, care d\ rezultate remarcabile `n pro-

bele de vitez\, de obstacole [i de dresaj. ♦ ~ de [a Calcare prin conforma]ie [i calit\]ile sale fizice este se-lec]ionat pentru sportul c\l\riei, cum este calul arab,englez, lipi]an etc.

CALCULARE A REZULTATELOR org.Ansamblu de opera]ii matematice, efectuate ̀ n vedereastabilirii rezultatelor [i a clasamentelor sportivilor.

CALCULATOR I. org. Persoan\ competent\, de-semnat\ a executa opera]ii de `ntabelare [i prelucrarea performan]elor ob]inute `ntr-un concurs sportiv.II. m.s. Aparat cu ajutorul c\ruia se efectueaz\ rapidopera]ii matematice `n vederea stabilirii rezultatelorob]inute de concuren]i [i a comunic\rii lor imediate.III. [ah Aparat cu program de [ah.

CALENDAR SPORTIV org. Document oficial elaboratde fiecare federa]ie na]ional\ [i interna]ional\ pe ramuride sport, prin care se stabilesc num\rul, succesiunea,grada]ia, data [i locul competi]iilor ce determin\ pe caleacampionatelor sau cupelor ierarhiile sportivilor [i aleechipelor din fiecare an. ~n func]ie de locul [i importan]acompeti]iilor, se diferen]iaz\ organizatoric: ♦~ intern, lacare particip\ echipe [i sportivi din ]ar\; ♦~ interna]ional,la care particip\ echipe, sportivi [i din alte ]\ri. Din punctde vedere competi]ional, ̀ ntre aceste dou\ tipuri de ~ exist\o strâns\ corela]ie, provocând ob]inerea unor performan]esuperioare [i consacrarea sportivului sau a echipei pe arenainterna]ional\.

CALIBRU tir Diametrul interior al ]evii armei, m\su-rat `ntre dou\ plinuri opuse [i exprimat `n mm.

CALIFICARE I. atl. Competi]ie special organizat\pentru s\rituri [i arunc\ri, prealabil\ concursului pro-priu-zis, cu scopul de a decide, pe baza criteriului devaloare a momentului, cine va participa la faza supe-rioar\ (concursul propriu-zis), numai `n cazul `n carenum\rul concuren]ilor `nscri[i la o prob\ este atât de

Caissa

C

93

mare, `ncât ar `ngreuna desf\[urarea ei, ar reducevaloarea performan]elor [i pe cea a spectacolului. Vor ficonsidera]i califica]i pentru concursul propriu-zisconcuren]ii care realizeaz\ o norm\ de calificare (barem)stabilit\ de comitetul de organizare [i cunoscut\ din timpde concuren]i. Norma de calificare trebuie astfel stabilit\,`ncât s\ permit\ accesul `n faza superioar\ (concursulpropriu-zis) a unui num\r estimativ de 12 concuren]i.Dup\ `ncheierea concursului de calificare, to]i cei careau ob]inut performan]a-barem, indiferent de num\rullor, vor fi califica]i, iar, dac\ num\rul lor este mai mic,se va completa pân\ la 12 cu urm\torii, `n ordineaperforman]elor din ~. ~ se desf\[oar\ cu 1-2 zile ̀ nainteaconcursului propriu-zis, performan]ele se omologheaz\,dar nu au nici un rol ̀ n concursul propriu-zis. Se face uzde expresie [i `n cazul alerg\rilor, `nlocuind, `n modimpropriu, termenul de eliminatorii. Sin.: concurs decalificare. II. tir Tragere a probei clasice (numai `ncadrul probelor din programul olimpic) `n vedereaob]inerii dreptului de a trage `n faza final\.

CALITATE I. [ah Termen tehnic folosit pentru a de-semna avantajul material ob]inut prin capturarea unuiturn advers `n schimbul unui cal sau al unui nebunpropriu. II. m.b. ~ motric\ ~nsu[ire psiho-fizic\ a in-dividului, bazat\ pe mecanisme fiziologice, biochimice[i psihice, care asigur\ execu]ia ac]iunilor motrice cuindici specifici de vitez\, for]\, rezisten]\, ̀ ndemânare.Nivelul ~ se apreciaz\ pe baza interrela]iei dintre masa,spa]iul, timpul [i efectul desf\[ur\rii mi[c\rii indivi-duale, cu ajutorul examenelor de laborator, teste sau probede control. Dezvoltarea ~ contribuie substan]ial larealizarea eficient\ a elementelor [i a procedeelortehnico-tactice din concursurile sportive. Prin antrena-ment, viteza, detenta [i ̀ ndemânarea se pot perfec]ionamai pu]in decât for]a [i rezisten]a. III. psih. ~ psihic\Tr\s\tur\ a personalit\]ii umane care o diferen]iaz\ `ngrup [i se eviden]iaz\ `n manifest\ri diferite ale com-portamentului s\u. ~ este de ordin senzorio-perceptiv,ra]ional-intelectual, afectiv, volitiv, temperamental,caracterial, manifestat\ `n activitatea sportiv\, având`n vedere specificul cerin]elor diferitelor ramuri. Anu-mite ~ sunt solicitate ̀ n grad diferit, ca forme specificede manifestare a proceselor [i a func]iilor psihice,

(de ex.: concentrarea aten]iei, rapiditatea percep]iei,promptitudinea deciziei, st\pânirea de sine, capacitateade mobilizare, echilibrul afectiv, sentimentul r\spun-derii etc.). Deplasarea nivelului ~ reprezint\ un elementesen]ial al selec]iei [i al preg\tirii sportive. Muncaeducativ\ desf\[urat\ cu sportivii, preg\tirea [i asis-ten]a psihologic\ urm\resc un obiectiv foarte important:formarea [i perfec]ionarea acelor ~ ale sportivului carecondi]ioneaz\ performan]a superioar\.

CALORIE m.b. Unitate de m\sur\ pentru energiatermic\. ♦~ mic\ Cantitate de c\ldur\ necesar\ ridic\riitemperaturii unui gram de ap\ distilat\ de la 19,5° la20,5°. ♦~ mare (kilocaloria) Cantitate egal\ cu 1 000calorii mici. ~n educa]ia fizic\ [i mai ales ̀ n activitateasportiv\, ~ este indispensabil\ pentru cunoa[terea [iexprimarea atât a consumului de energie a organis-mului, cât [i a valorii energetice a ra]iei alimentare.Pentru aprecierea corectitudinii consumului de energieal unui subiect se folosesc cifrele medii rezultate dincercet\rile efectuate `n repaus [i diferite activit\]i, pepersoane s\n\toase [i cu greutate corporal\ normal\(cifre standard). Valoarea caloric\ a ra]iei alimentarese calculeaz\ folosindu-se cifrele: 4,1 kilocalorii pentrufiecare gram de proteine [i de glucide [i 9,3 kilocaloriipentru fiecare gram de gr\simi din ra]ia alimentar\.Concordan]a dintre consumul real de energie alorganismului [i num\rul de calorii furnizat de regimulalimentar este pus\ `n eviden]\, pe termen lung, deevolu]ia greut\]ii corporale. Excesul de aport energeticalimentar determin\ cre[terea greut\]ii corporale prinm\rirea depozitului de ]esut gras. Valoarea energetic\a regimului alimentar mai mic\ decât cea reprezentat\de consumul de energie al organismului produce `nprima faz\ diminuarea ]esutului adipos care, ̀ n cazurileavansate, este ̀ nso]it\ [i de sc\derea masei musculare.

CALORIMETRIE m.b. Metod\ de m\surare direct\sau indirect\ a c\ldurii, produs\ de un corp. ♦~ di-rect\ Metod\ de m\surare a c\ldurii cu ajutorul unoraparate speciale numite calorimetre. Aparaturacomplex\ [i procedeele de examinare complicate nupermit ca aceast\ metod\ s\ devin\ o explorare de

calorimetrie

94

Crutin\. ♦~ indirect\ Metod\ de calculare a c\lduriipe baza cantit\]ii de oxigen consumat. ~n cazul uneira]ii alimentare normale, se consider\ c\ fiec\rui litrude oxigen consumat `i corespunde o produc]ie de4,83 kilocalorii. ~ indirect\, de[i mai pu]in precis\decât ~ direct\, are totu[i o larg\ utilizare ̀ n practic\,pentru c\ este mult mai u[or de efectuat.

CAMER| A CARTU{ULUI tir Spa]iu neghintuitla intrarea cartu[ului `n ]eav\.

CAMER| A ~NCHIZ|TORULUI tir Parte poste-rioar\ a pu[tii ̀ n care este ̀ n[urubat\ ]eava, ̀ n interiorulei alunecând `nchiz\torul.

CAMER| DE MINGE j.s. Balon de cauciuc situat`n interiorul anvelopei `n care se introduce aer lapresiuni indicate de regulament, pentru a realiza forma[i elasticitatea necesar\ utiliz\rii mingii.

CAMPING tr. Loc amenajat special, de obicei ̀ n zoneverzi din afara localit\]ilor, departe de sursele de zgo-mot sau de poluare, `n care turi[tii, de diferite tipuri,au posibilitatea s\ se cazeze, s\ se odihneasc\ sau s\-[ipetreac\ vacan]a `n condi]iile vie]ii `n aer liber. ~amenajat este indicat prin semne conven]ionale,omologate pe traseele turistice de circula]ie [i con-semnat `n ghidurile turistice.

CAMPION reg. Sportiv sau echip\ care cucere[teprimul loc `ntr-un campionat. Nivelul acestui titludepinde de valoarea [i de dimensiunile teritoriale alecompeti]iei (local, jude]ean, republican, european,mondial, olimpic).

CAMPIONAT org. Sistem de competi]ii organizat peo anumit\ perioad\ de timp cu mai multe echipe sausportivi, de obicei ciclic, care `n urma punctelorpozitive [i negative rezultate din victorii, `nfrângeri

sau egalit\]i desemneaz\ pe campion. ~ se organizeaz\pe probe [i ramuri sportive, pe categorii de vârst\(seniori [i juniori), de greutate, clasificare sportiv\(divizia A, B, C), sex, sau `n func]ie de delimitareateritorial\ (mondial, european, na]ional, jude]ean,or\[enesc) etc. ♦ ~ interna]ional Gen de `ntreceresportiv\ anual\ organizat\ de c\tre federa]iile pe ramuride sport, din fiecare ]ar\, afiliate la federa]iileinterna]ionale de specialitate, la care sunt invita]isportivi din diferite ]\ri pentru a-[i disputa titlul decampion interna]ional la sportul respectiv, al ]\riirespective, `n care se pune `n joc un trofeu (de ex.:�Centura de aur� la box), diferite cupe etc.

CANALE DE LEG|TUR| auto. Elementecilindrice sau cilindrico-conice prin care trec gaze,indiferent de lungimea [i pozi]ia acestor elemente.

CANARISIRE s.n. Aplecare a unei nave sau ambar-ca]ii `ntr-un bord.

CANION alp. Vale adânc\ [i ̀ ngust\ cu versan]i foarteabrup]i, parcurs\ de cascade sau de râuri de munte.

CANOE s.n. 1. Ramur\ a disciplinei sporturi nautice,care se practic\ pe ambarca]iuni denumite canoe,pentru o persoan\, dou\ sau patru. Sportivii trebuie s\parcurg\ distan]e prev\zute ̀ n regulamentele forurilorde specialitate (200 m, 500 m, 1 000 m, 10 000 m [imare fond). ♦ ~ de turism Activitate organizat\ sauneorganizat\ care const\ `n parcurgerea unor distan]epe ape curg\toare sau lacuri, cu ambarca]ii de o per-soan\, dou\, [ase, opt sau zece persoane cu cârmaci,manevrate cu ajutorul pagaelor sau velaturii reduse.2. Ambarca]ie nepuntit\ cu sec]iunea [i liniile longi-tudinale convexe [i ne`ntrerupte. ~ poate fi propulsat\numai cu ajutorul pagaelor care nu pot fi sprijinite `nnici un fel pe ambarca]ie. Cârmele sunt interzise,dimensiunile ambarca]iei sunt standardizate: ~ slalom;~ coborâre.

camer\ a cartu[ului

C

95

CANOIST s.n. Persoan\ care practic\ disciplinasportiv\ canoe.

CANOTAJ s.n. Ramur\ a disciplinei sporturi nauticecare se practic\ pe ambarca]ii manevrate cu rame sauvâsle, sprijinite pe bord prin intermediul portan]ilor [ifurche]ilor. ♦~ academic Ramur\ sportiv\ care sepractic\ pe ambarca]ii din clasa schif cu rame [i vâslepentru o persoan\, dou\, patru sau opt. Dispune de:probe masculine � simplu, dublu vâsle, patru vâsle f\r\cârmaci, doi rame f\r\ cârmaci, doi rame cu cârmaci,patru rame f\r\ cârmaci, patru rame cu cârmaci [i optrame cu cârmaci; probe feminine � simplu, dublu vâsle,patru vâsle, doi rame f\r\ cârmaci, patru rame cucârmaci [i opt rame cu cârmaci. ♦~ popular Ramur\sportiv\ sau turistic\ ce se practic\ pe b\rci universale,giguri sau semigiguri.

CANOTOR s.n. Persoan\ care practic\ disciplinasportiv\ canotaj.

CANT schi Margine lateral\ a t\lpii schiurilor con-fec]ionat\ din metal. ♦~ exterioare Margini `n liniedreapt\: ~ `n raport cu schiorul; margine `n viraj: ~ `nraport cu centrul curbei. ♦~ interioare Margini ̀ n liniedreapt\: ~ `n raport cu schiorul; margine `n viraj: ~ `nraport cu centrul curbei.

CANTARE schi Basculare a schiurilor de pe lat pemuchii, `n cazul doz\rii derapajului oblic sau lateral,prin m\rirea sau mic[orarea unghiului sub carecanturile atac\ panta, pe timpul conducerii rotunjite aderapajului sau a virajului, `n sprijin pe muchii.

CANTONAMENT org. Form\ special\ de preg\tireorganizat\, de preferat, ̀ ntr-un loc situat ̀ n regiuni ge-oclimatice cu ioni negativi, pitore[ti [i de obicei izolate,dotat cu inventar sportiv corespunz\tor, unde sportiviise antreneaz\ dup\ un program riguros [i unitar o anu-

mit\ perioad\ de timp, pentru concursuri de mare im-portan]\. Sin.: tab\r\ de preg\tire.

CAP I. tir Parte din fa]\ a �diabolo�-ului (alicespeciale pentru armele cu aer comprimat). II. alp. ~de coard\ Alpinist care urc\ primul din echip\ (primullegat ̀ n coard\), de obicei cel mai experimentat [i buncunosc\tor al traseului. III. atl., box, j.s., t.c., lp. ~ deserie Echip\ (sportiv individual) de valoare, cores-punz\tor rezultatelor ob]inute `n ultimele competi]iioficiale, care este plasat\ de c\tre comisia de organizarela extremit\]ile schemei de desf\[urare ̀ n serii diferite,pentru a se evita ̀ ntâlnirea lor direct\ ̀ nc\ din primeleetape sau tururi ale competi]iei. Acest sistem deorganizare asigur\ o desf\[urare gradat\ a competi]iei,cei mai buni `ntâlnindu-se c\tre etapele ei finale.

CAPAC bb. Ac]iune individual\ de ap\rare, prin carese `ncearc\ devierea sau oprirea mingii pe traiectorie,`n momentul ̀ n care aceasta p\r\se[te mâna sau mâinileatacantului, `ndreptându-se spre co[.

CAPACITATE MOTRIC| m.b. Totalitate a ̀ nsu[i-rilor de ordin motric, morfologic [i func]ional,`nn\scute [i dobândite, prin care individul poate efectuaexerci]ii [i eforturi variate ca structur\ [i dozare.

CAPACITATE PSIHIC| psih. Sistem de parti-cularit\]i, de st\ri [i procese care garanteaz\ eficien]aactivit\]ii individului. ~ se prezint\ ca o sintez\ specific\individual\, original\, condi]ionat\ `n principal deaptitudini, atitudini [i `nv\]are. ~ este eficien]a, `nacela[i timp, a proceselor informa]ionale, a proceselorinterpretative [i a celor ac]ionale-reglatorii.

CAPACITATE PSIHOMOTRIC| psih. Grad aldezvolt\rii calit\]ilor motrice (v. calitate motric\) [i afunc]iei complexe de coordonare a comportamentului.~ presupune participarea diferitelor procese [i func]ii

capacitate psihomotric\

96

Cpsihice care asigur\ atât recep]ia informa]iilor, cât [iexecu]ia adecvat\ a actului de r\spuns motric. Din sferapsihomotricit\]ii (v. psihomotricitate) fac parte chines-tezia, ideomotricitatea, coordon\rile senzoriomotorii,reac]iile motrice, memoria motric\ etc. având la baz\calit\]ile motrice ca for]a, viteza, `ndemânarea, rezis-ten]a etc.

CAPACITATE VITAL| m.b. Volum de aer carepoate fi expirat printr-o expira]ie for]at\ (maxim\)precedat\ de o inspira]ie maxim\. Se m\soar\ cu unaparat special (v. spirograf) [i se exprim\ `n cmc. ~depinde de numero[i factori individuali pe al c\rorprim plan se situeaz\: dimensiunile pl\mânilor,elasticitatea ]esutului pulmonar, permeabilitatea c\ilorrespiratorii, for]a mu[chilor care efectueaz\inspira]iile [i expira]iile maxime, mobilitatea cutieitoracice [.a. Informa]ii suplimentare asupra ~ se ob]inprin spirografie (v. spirometrie). ~n lucr\rile maivechi, ~ era considerat\ ca un parametru importantpentru aprecierea valorii fizice [i a aptitudinilor pentrusporturile [i/sau probele de rezisten]\. ~n prezent,locul [i semnifica]ia ~ sunt reconsiderate, ̀ n examenulmedico-sportiv capacitatea de efort fiind m\surate cual]i parametrii.

CAP| s.n. Naviga]ie pe timp nefavorabil, cu velatur\redus\ la ambarca]iile cu vele, permi]ând acesteia s\deriveze u[or, p\strându-se ̀ ns\ o pozi]ie cât mai favo-rabil\ fa]\ de vânt sau valuri.

CAPELATUR| s.n. Loc de prindere a sarturilor,straiurilor [i patara]inelor ̀ n partea de sus a catargului.Când prinderea se face la un cerc metalic, acesta poart\numele de cerc de ~.

CAPOT s.n. ~nvelitoare din pânz\ impermeabil\ carese `ntrebuin]eaz\ pentru a feri de umiditate, ar[i]\ [i

intemperii ambarca]iile sau obiectele [i aparatele de labord cum sunt: compasul (busola), timona, velele,vinciurile, cabestanele, sondele mecanice, spiraiurileetc. Sin.: hus\.

CAPOT| par. Ap\r\toare confec]ionat\ din doc saumase plastice, `n care se `mpacheteaz\ para[uta.

CAPR| I. gim. Aparat pentru s\rituri, format dintr-uncorp lung de 700 mm, lat de 450 mm [i ̀ nalt de 400 mm,`mbr\cat ̀ n piele [i sus]inut de patru picioare fixe, lungide 700 mm, dispuse oblic pentru a m\ri baza de sus]i-nere. Acestea pot fi construite [i din tuburi telescopicecare permit reglarea `n\l]imii cu mai mult\ u[urin]\.II. s.n. Dispozitiv prev\zut `n partea superioar\ cu oching\ pe care se a[az\ ambarca]ia ̀ n vederea parc\rii,depan\rii sau `ntre]inerii ei.

CAPS| tir Element cu substan]\ detonant\ la cartu[elede calibru 12, la armele de vân\toare pentru talere.

CAPTATOR tir Dispozitiv de forma unei cutii, avândo plac\ de o]el ̀ nclinat\ la 45° pentru a ̀ nlesni captareaproiectilului.

CAPTUR| [ah Luare a unei piese a adversarului, cusau f\r\ cedarea unei piese proprii.

CARABIN| CU AER COMPRIMAT tir Tip dearm\ folosit `n tirul de camer\ [i ca preg\tire pentrutragerea cu arme de foc, care folose[te aerul comprimatla mai multe atmosfere, ca for]\ de trimitere a glon]ului.

CARABINIER| alp. Dispozitiv de form\ ovoidal\,prev\zut cu o clapet\ cu arc ce permite prinderea de piton

capacitate vital\

C

97

[i introducerea corzii. Prin intermediul ~ se realizeaz\asigurarea alpini[tilor [i se ̀ nlesne[te manevrarea corzilor.

CARACTERIZARE A CLASEI ped. 1. Sintez\ aobserva]iilor [i datelor cu privire la colectivul uneiclase. ~ cuprinde principalele aspecte sociale,medicale, psihopedagogice, cu privire la dezvoltareasomatic\, func]ional\ [i motric\, rezultatele sportiveob]inute de elevi, activitatea lor sportiv\extradidactic\ realizat\ ̀ n [coal\ sau ̀ n afara acesteia,`n unit\]ile speciale: asocia]ii, cluburi sportive, cluburiale copiilor, centre de preg\tire sportiv\ etc. 2.Document de eviden]\ alc\tuit de profesor, privitorla capacitatea biomotric\, starea de s\n\tate,aptitudinile sportive, activitatea [i rezultatele sportiveob]inute.

CARAVAN| I. ci. Grup de cicli[ti [i ma[ini `nso]itde arbitrii [i organizatorii cursei, care parcurg compacttraseul ei. II. s.n. Grup de ambarca]ii care parcurg untraseu nautic.

CAREN| s.n. 1. Parte care intr\ ̀ n ap\ la o ambarca]ie.2. Oper\ vie a ambarca]iei.

CAREU I. fb. Suprafa]\ dreptunghiular\ de terensituat\ ̀ n fa]a por]ii, delimitat\ de por]iunea central\ aliniei de fund, de linia de la 16 m (paralel\ cu aceasta)[i de liniile perpendiculare pe acestea, care unesccapetele liniei de la 16 m cu linia de fund. Gre[elile dejoc ale ap\r\torilor comise `n ~ (hen], fault) suntsanc]ionate prin lovitur\ liber\ direct\, de la punctulde 11 m sau prin lovitur\ liber\ indirect\, de pe loculobstruc]iei f\cute. II. gim. Forma]ie de adunare [i deraport folosit\ `ndeosebi `n educa]ia fizic\ [colar\ [i`n tabere, `n care elevii sunt a[eza]i de cele mai multeori pe cele trei laturi ale ~ pentru a putea urm\riexplica]ia [i demonstra]ia profesorului sau desf\[urareaceremonialului festivit\]ii.

CARLING| pl. Cabin\ situat\ `n partea planoruluicu cea mai bun\ vizibilitate pe care o ocup\ pilotul `ntimpul zborului. ~n interiorul ei sunt plasate comenzilede zbor [i aparatele de bord.

CARNET org. Act, document care atest\ apartenen]aposesorului la o organiza]ie [i care de]ine date cu privirela activitatea persoanei `n organiza]ia respectiv\. ♦ ~ declasificare. Document oficial care atest\ categoriile declasificare ale unui sportiv [i intervalul de timp ̀ n cares-au ob]inut. ♦ ~ de legitimare Document oficial eli-berat de federa]iile sportive pentru sportivii care au oanumit\ preg\tire [i particip\ la concursurile organizatesub jurisdic]ia lor. ~ cuprinde datele biografice impor-tante ale posesorului, datele legitim\rii, transfer\rilor[i ale ob]inerii categoriilor de clasificare sportiv\, dis-tinc]iile [i sanc]iunile primite, viza federa]iei [i a foruluimedical. Prezentarea ~ la concursuri este obligatoriepentru ca organizatorii s\ constate avizul foruriloramintite.

CARTONA{ rg. Modalitate de sanc]ionare a gre[elilorgrave. Cartona[ galben reprezint\ o eliminare pentru10' a juc\torului, iar cartona[ ro[u reprezint\ o elimi-nare definitiv\ a acestuia.

CARTU{ tir Component principal al tragerii cu arma,format din: tubul de form\ cilindric\ (metalic, dincarton presat sau plastic) care cuprinde substan]a de�ini]iere� (detonare), pulberea [i proiectilul de plumbsau alicele, `n cazul pu[tilor de vân\toare.

CARV schi Tip constructiv recent introdus de schiul alpin,având curbura lateral\ accentuat\ comparativ cu schiulalpin tradi]ional, permi]ând mic[orarea cu pân\ la 2/3 atrasei virajelor executate [i asigurând o priz\ mai eficace(t\iat\) a canturilor la executarea virajelor pe pârtie cuz\pad\ tare (amenajate cu ma[ini de b\tut z\pada, dotatecu instala]ii de z\pad\ artificial\, de stropit cu ap\, sau

carv

98

Cz\pad\ ̀ nt\rit\ prin mijloace chimice sau naturale � ploaiesau dezghe], urmate de sc\derea temperaturii).

CASC| box, ci., auto., av., bob, moto., tir Acoper\-mânt de protec]ie purtat de sportivi, de forma uneicalote ovale, confec]ionat din cordoane de pieleumplute cu un material moale (vat\, zegras etc.), dinmetal, din cauciuc [i din fibre sintetice. Sin.: caschet\.

CATABOLISM m.b. Parte a metabolismului re-prezentat\ de ansamblul proceselor biochimice careasigur\, prin dezagregarea [i dezasimilarea substan]elordepozitate ̀ n corp, eliberarea energiei necesare tuturormanifest\rilor vie]ii. Locomo]ia uman\ este posibil\datorit\ ~ substan]elor din mu[chi care elibereaz\energia chimic\ transformat\ apoi ̀ n energie mecanic\(v. contrac]ia muscular\).

CATARG I. s.n. Stâlp vertical din metal, fixat ̀ n axulambarca]iei, pe care se ridic\ velele sau pavilioaneleambarca]iei. Sin.: arbore. II. ol. ~ olimpic Cel mai ̀ naltstâlp montat `n incinta stadioanelor [i a tuturorterenurilor (s\lilor) unde se desf\[oar\ competi]iile dincadrul JO pe care se arboreaz\ drapelul olimpic. ~ estefixat [i `n interiorul satului olimpic.

CATARSIS psih. Efect de lini[tire [i calmare pecare `l exercit\ practicarea unor exerci]ii fizice, `nspecial jocurile, asupra individului. Unele teoriisus]in ideea purific\rii [i cur\]irii prin intermediuljocurilor [i sporturilor de tendin]ele agresive cares\l\[luiesc `n individ. Cercet\rile asupra niveluluiagresivit\]ii manifestate de sportivi nu confirm\aceast\ ipotez\.

CATEGORIE SPORTIV| org. Component\(subdiviziune) a structurii sistemului de competi]iesportiv\ care prevede anumite grupe de vârst\, degreutate, de sex pentru care se organizeaz\ probe [i

competi]ii diferen]iate. ♦ ~ de greutate Limit\ degreutate `n cadrul c\reia sportivul are voie s\concureze. Num\rul categoriilor, precum [i limitelede greutate sunt diferen]iate pe ramuri de sport, `nfunc]ie de vârst\ (juniori, cade]i, seniori), sex(masculin [i feminin). Verificarea ~ se face la cântaruloficial. ~n func]ie de ~, se stabilesc clasamentele [ise decerneaz\ titlurile de campion [i recordmen.◊ Halterele au 10 categorii: musc\ pân\ la 52 kg, coco[� 52/56 kg, pan\ � 56/60 kg, u[oar\ � 60/67,5 kg,semimijlocie � 67,5/75 kg, mijlocie � 75/82,5 kg,semigrea 82,5/90 kg, grea u[oar\ 90/100 kg, grea 100/110 kg [i supergrea peste 110 kg. ◊ Boxul are 12categorii: semimusc\ pân\ la 48 kg, musc\ � 48/51 kg,coco[ � 51/54 kg, pan\ � 54/57 kg, semiu[oar\ �57/60 kg, u[oar\ � 60/63,5 kg, semimijlocie 63,5/67 kg,mijlocie mic\ � 67/71 kg, mijlocie 71/75 kg, semigrea� 75/81 kg, grea 81/91 kg, supergrea peste 91 kg.◊ Luptele greco-romane [i libere au câte 10 categorii:pân\ la 48 kg, 48/52 kg, 52/57 kg, 62/68 kg, 68/74 kg,74/82 kg, 82/90 kg, 90/100 kg [i peste 100 kg. ◊ Judo:60, 65, 71, 78, 86, 95 [i peste 95 kg. Departajareasportivilor `n aceste ramuri sportive pe categorii degreutate este f\cut\ cu scopul cre\rii unor condi]ii de`ntrecere aproximativ egale. Diferen]a de valoare varezulta din nivelul preg\tirii fizice [i tehnico-tacticea fiec\rui concurent. ♦ ~ de vârst\ Limit\ de vârst\ ̀ ncadrul c\reia se poate concura: copii, juniori III, II, I,cade]i, tineret, seniori, veterani.

CATENACCIO fb. Form\ special\ a ap\r\rii, organizat\supranumeric, ̀ n cadrul c\reia cei 4 ̀ nainta[i adver[i suntstrict marca]i de cei 4 funda[i (deci o revenire la marcajulindividual al sistemului WM), `n spatele acestoraac]ionând un funda[ suplimentar, un libero, cu sarcina dea dubla coechipierii [i a interveni la nevoie. Zona din fa]aacestor 5 ap\r\tori este permanent controlat\ de 2mijloca[i foarte mobili, `n primul e[alon r\mânând doar3 atacan]i, ̀ n inferioritate numeric\ ̀ n raport cu ap\rareaadvers\. ~ (lac\t ̀ n limba italian\), sinonim din punct devedere tactic cu �betonul�, a fost perfec]ionat, ca sistem,de celebrul antrenor Helenio Herrera, [i aplicat cu maresucces competi]ional de nu mai pu]in celebra echip\

casc\

C

99

italian\ Internazionale Milano `n perioada anilor1963-1967.

CAVALCAD| c\l. C\l\rie executat\ pe teren variatde un grup de c\l\re]i, sub form\ de plimbare saugoan\.

CAVALET s.n. Suport pe care stau ambarca]iile pemal, `n debarcader sau la bordul unei nave.

C|DERE I. m.b. Deplasare spre sol a corpului aflat`n pozi]ie de echilibru instabil sau `n aer, ca efect alfor]ei gravita]ionale care ac]ioneaz\ asupra centruluigeneral de greutate. II. gim. Consecin]\ a dezechi-libr\rii sau pierderii prizei, pe sol sau la aparate, `ntimpul efectu\rii unui exerci]iu, care se penalizeaz\ ̀ nconcurs. ♦ ~ ̀ napoi (sau ̀ nainte) Procedeu tehnic folosit`n gimnastica la aparate, constând `n trecerea dintr-opozi]ie de sprijin ̀ ntr-una de atârnat, folosind greutateacorpului. III. alp. ~ ̀ n coard\ C\dere [i oprire din c\derea unui alpinist cu ajutorul corzii `n care este legat.

C|L|RIE c\l. Disciplin\ sportiv\ caracterizat\ prinarta [i [tiin]a de a conduce un cal, pe baza unei preg\tirispeciale, pentru diferite probe. Sin.: sportul c\lare,echita]ie. ♦~ f\r\ scar\ Procedeu folosit `n instruireac\l\re]ilor pentru formarea [ezutei, ̀ n scopul ob]ineriistabilit\]ii `n [a. Se poate executa la pas, trap [i galop.♦~ individual\ Parte introductiv\ din instruireac\l\re]ilor care are ca scop formarea [ezutei `n [a,perfec]ionarea conducerii calului [i a tehnicii s\rituriiobstacolelor. C\l\re]ii merg pe aceea[i mân\ sau pedou\, f\r\ distan]\ hot\rât\ `ntre ei. ♦~ `n cerc Mijlocde preg\tire a calului [i a c\l\re]ului executat\ ̀ n manejde un grup de c\l\re]i, care efectueaz\ o mi[care de`ntoarcere continu\ pe un cerc, al c\rui diametru estede cel pu]in 20 m. ♦~ `n gr\mad\ C\l\re]ii merg `nurma unui conduc\tor f\r\ a p\stra o forma]ie regulat\,ci numai caden]a [i mersul acestuia. ♦~ `n repriz\Form\ de preg\tire tehnic\ a c\l\re]ului prin care acesta

este `nv\]at s\-[i conduc\ singur calul. C\l\re]ii mergdup\ calul de repriz\, f\r\ distan]\ (cap la crup\) saucu distan]a hot\rât\ (trei pa[i). ♦~ pe mâna dreapt\(sau stâng\) Situa]ie când c\l\re]ii au mâna dreapt\(stâng\) spre `n\untrul manejului.

C|LCARE A LINIILOR j.s. Gre[eal\ penalizat\`n unele sporturi [i jocuri sportive, constând dinatingerea sau dep\[irea demarca]iilor care delimiteaz\terenul sau anumite zone ale acestuia.

C|LCARE A RIVIEREI c\l. Gre[eal\ f\cut\ laprobele de obstacole, `n care calul calc\ cu unul saumai multe picioare `n rivier\ sau atinge semnul care odelimiteaz\.

C|LC|TUR| ci., moto. Raport dintre num\rul dedin]i ai pinionului matrice [i num\rul de din]i aibutucului ro]ii de trac]iune. ♦~ mic\ are ca rezultat oputere mare [i o vitez\ mic\ de deplasare, fiindutilizat\ pentru parcurgerea traseelor sinuoase cecuprind [i numeroase por]iuni de urcu[. ♦~ maredezvolt\ o putere mic\ [i o vitez\ mare, fiind folosit\pentru parcurgerea traseelor lungi ce permit vitezecrescute.

C|LIRE A CORPULUI m.b. Metod\ de cre[terea rezisten]ei organismului fa]\ de influen]a unorfactori nefavorabili din mediul extern. Se realizeaz\prin expunerea sistematic\ a corpului la ac]iuneaacestor factori. ~ perfec]ioneaz\ mecanismele deadaptare la temperaturi excesive ale aerului [i apei,la treceri bru[te de la cald la rece, la expunereaprelungit\ iradia]iei solare sau a curen]ilor puternicide aer, condi]ii care favorizeaz\ apari]ia unor afec]iunifrecvente. Adaptarea mai bun\ la astfel de situa]ii sedatore[te regl\rii mai rapide [i mai eficiente ahomeostaziei termice, a circula]iei sanguine, precum[i a amelior\rii func]ion\rii unor glande endocrine.Mijloacele principale ale ~ sunt factorii naturali

c\lire a corpului

100

Creprezenta]i de ap\, aer [i razele solare. Apa estefolosit\ sub form\ de b\i cu temperaturi diferite sau,de preferin]\, du[uri cu durata scurt\, dar cu marivaria]ii ale temperaturii apei: c\lirea cu ajutorul aerului[i a razelor solare se face prin expunerea corpuluineacoperit la ac]iunea temperaturii [i a curen]ilor deaer [i a iradia]iei solare. Eficien]a ~ este condi]ionat\de: individualizarea procesului, continuitatea `nfolosirea mijloacelor, cre[terea treptat\ a intensit\]ii [ia duratei acestora, asocierea [i varietatea procedurilor.~ se poate realiza la orice vârst\. Se recomand\ `ns\s\ fie ̀ nceput\ ̀ nc\ din prima copil\rie. Efecte optimese ob]in când programul de ~ se asociaz\ cu exerci]iilefizice practicate ̀ n scop igienic sau ̀ n cadrul procesuluide antrenament.

C|PITAN DE ECHIP| j.s. Titlu [i responsabilitateacordate unui sportiv `n cadrul echipei pe criteriulexperien]ei, al vârstei, al valorii sportive [i etice. ~poart\ un semn distinctiv, `n general o tres\ pe bra]sau pe piept, [i are sarcina s\ comande echipei salutuls\u pentru spectatori, s\ discute cu arbitrul [i cu ceilal]ioficiali, s\ intervin\ cu observa]ii [i indica]ii ̀ n timpulconcursului pentru a rezolva corespunz\tor indica]iileprimite de la antrenor [i situa]iile ivite pe teren.

C|RUCIOR s.n. Suprafa]\ cu profil de sc\unel carepermite a[ezarea comod\ a vâsla[ului, sc\unelul fiinda[ezat pe dou\ [ine pe care culiseaz\ cu ajutorul a patruro]i. El permite alunecarea `nainte [i `napoi a trupuluicanotorului, pentru ca lungimea loviturii s\ fie cât maimare de la atac la degajare. Poate fi: ~ cu patru roti]eindependente; ~ cu patru roti]e duble independente;~ cu rulmen]i.

C|TARE tir Pies\ metalic\ fix\, montat\ pe inelulde la gura ]evii, de forme diferite (dreapt\, tronconic\,perl\), care `mpreun\ cu `n\l]\torul formeaz\ dis-pozitivul de ochire. ♦~ circular\ Tip de c\tare rotund\(perl\).

C|}|RARE I. gim. Mi[care natural\ de baz\,realizat\ cu ajutorul bra]elor [i al picioarelor sau numaial bra]elor pe aparate special construite (frânghie,pr\jin\, cadru, scar\ fix\) sau `n condi]ii naturale(munte, copaci) cu ajutorul unor tehnici diferite(ag\]are, sprijin, legare). II. ci. Mi[care de urcarefolosit\ [i `n cursele de ciclism pe [osea, atunci cândcicli[tii parcurg traseele `nclinate `n plan ascendent.III. alp. Urcare pe pere]i de stânc\ (sau artificiali, `ncazul escaladei sportive de competi]ie) sau pe cascadede ghea]\, utilizând pentru ̀ naintare atât bra]ele, cât [ipicioarele. Sin.: escalad\.

C|}|R|TOR ci. Ciclist specializat `n parcurgereaeficace a por]iunilor din traseele de fond care str\batreliefuri deluroase sau muntoase. ~n cursele cicliste defond sunt instituite premii pentru cei mai buni c\]\-r\tori.

CÂMP I. [ah Fiecare dintre cele 64 p\trate ale tableide [ah, colorate alternativ ̀ n culori contrastante, celede culoare deschis\ fiind numite ~ albe, iar cele deculoare ̀ nchis\ fiind numite ~ negre. ♦~ critic este ~care produce sl\biciunea pozi]iei, putând determinapat sau mat. ♦~ de refugiu este reprezentat de unulsau mai multe p\trate aflate pe flancul regelui,neblocate de piesele proprii sau de ale adversarului,care ofer\ regelui propriu posibilitate de mutare.II. fb., hb. ~ de joc Suprafa]\ de teren cuprins\ `ntreliniile de margine [i linia por]ilor. III. rg. Suprafa]\indicat\ pe planul terenului delimitat\ de liniile de]int\ [i de margine, aceste linii nef\când parte din ~de joc. Suprafa]a de joc este alc\tuit\ din ~ de jocplus terenurile de ]int\. IV. psih. ~ vizual Spa]iu `ncare se realizeaz\ perceperea vizual\ a obiecteloratunci când privirea este `ndreptat\ `ntr-un punct fix,central. M\rimea spa]iului este dependent\ de confor-ma]ia anatomic\ a orbitei [i a ochiului [i de nivelulexers\rii vederii periferice. ~ este mai larg la prac-tican]ii jocurilor sportive decât la cei din alte sporturi.~ este mai dezvoltat la sportivii experimenta]i decâtla ̀ ncep\tori. S-a constatat c\ unii sportivi au sectoare

c\pitan de echip\

C

101

preferen]iale ale vederii periferice, sesizând mai re-pede ac]iunile care se petrec ̀ n acea parte a câmpuluivizual. ~n practica jocurilor sportive, este important\[i perceperea culorilor `n ~. Cu periferia vederii sepercep cel mai bine culorile alb, portocaliu [i galben.Acuitatea vederii periferice a culorilor sl\be[te `ncondi]iile unei luminozit\]i reduse (`n amurg sau `ns\li slab luminate). Dezvoltarea ~ este necesar\ pentruo mai bun\ eficien]\ a conducerii ac]iunilor ̀ n func]iede parteneri, adversari [i particularit\]ile spa]iului dedesf\[urare a activit\]ii sportive.

CÂNTAR box, ht., jd., lp. Prevedere obligatorie `ncompeti]iile sportive bazate pe categorii de greutateprin care sportivii trebuie s\-[i verifice greutatea cupu]in timp `naintea concursului. ~n haltere, egalitateade rezultat reclam\ pentru desemnarea `nving\toruluicânt\rirea sportivilor dup\ concurs. Cel mai pu]in greueste declarat `nving\tor.

CÂRLIG I. bb. Procedeu tehnic de aruncare la co[ [ipasare efectuat pe deasupra capului de c\tre bra]ularunc\tor, care `nainte de a elibera mingea descrie unsemicerc `n plan frontal. Execu]ia ~ este preten]ioas\[i nu `ntotdeauna eficient\. II. alp. Dispozitiv metalicde diverse forme, utilizat pentru asigurare, `n func]iede relieful peretelui de stânc\ pe care se realizeaz\ascensiunea.

CÂRMACI s.n. Persoan\ component\ a echipajelorde schif cu 2, 4 sau 8 rameuri, având menirea de adirec]iona ambarca]ia, a indica ritmul [i a da indica]iitehnico-tactice la antrenamente [i competi]ii. Greutateaminim\ a ~ pentru regatele masculine este de 55 kg,iar pentru cele feminine de 50 kg.

CÂRM| s.n. Instala]ie a[ezat\ exterior `n parteaposterioar\ a unei ambarca]ii folosit\ pentru imprima-rea direc]iilor de naviga]ie.

CEAR| schi Produs special, compus din parafin\ cudiverse adaosuri care se aplic\ pe t\lpile schiurilorpentru m\rirea alunec\rii acestora pe z\pad\. Com-ponen]a cerii depinde de felul z\pezii: `nghe]at\,pr\fuit\, ud\ etc. Exist\ mai multe feluri de cear\: debaz\, tare, past\, de coborâre, de fond, de s\rituri etc.

CEAS I. gen. Aparat care serve[te la determinarea [im\surarea timpului. II. [ah ~ de control Aparat manualsau electronic pentru m\surarea timpului de gândire`n partida de [ah, prev\zut cu dou\ cadrane [i cu sistemde pornire [i oprire alternativ\. De curând, Federa]iaInterna]ional\ de {ah (FIDE) a oficializat ceasurileelectronice care cumuleaz\ timpul regulamentar degândire, cu adi]iune de secunde, ̀ n func]ie de num\rulde mut\ri efectuate. III. ht. ~ de trei minute Ceas dedimensiuni m\rite a[ezat `n sala de competi]ii, careindic\, prin semnale luminoase, scurgerea timpului detrei minute.

CECKER tir arc Dispozitiv pentru m\surarea optim\a lungimii corzii, `n func]ie de puterea arcului [i dealonja tr\g\torului.

CEH DORSAL g. Element tehnic executat la cal cumânere, constând dintr-o `ntoarcere de 180° realizat\din sprijin dorsal, `n sprijin dorsal. ~ spre dreapta serealizeaz\ prin balans `napoi cu ambele picioare, cudeplasarea mâinii drepte pe mânerul stâng, apucat dejos [i cu ̀ ntoarcere de 90° spre dreapta. Mâna stâng\ seridic\ de pe mâner, mi[carea continu\ cu o `ntoarcerede 90° peste aparat, `n jurul bra]ului drept, iar mânastâng\ apuc\ mânerul cel\lalt `n sprijin dorsal.

CEH FACIAL gim. Element tehnic executat la calcu mânere, constând dintr-o `ntoarcere de 180°efectuat\ `n sprijin dorsal. ~ spre dreapta se execut\prin balans peste `napoi cu ambele picioare spredreapta, cu deplasarea mâinii drepte pe mânerul stângapucat de jos, o dat\ cu ̀ ntoarcerea de 90° spre dreapta.

ceh facial

102

CMâna stâng\ se ridic\ de pe mâner, ̀ l apuc\ pe cel\lalt[i se continu\ `ntoarcerea cu `nc\ 90° `n sprijin facial.

CENESTEZIE psih. Ansamblu de informa]ii, de ordinsenzorial, proprioceptiv [i interoceptiv, care constituiebaza perceperii difuze a propriului corp [i a con[tiin]eicorporale de sine (v. chinestezie).

CENTRALIZATOR org. Document, act, foaie, `ncare sunt `ntabelate rezultatele prelucrate, ob]inute desportivi `ntr-o competi]ie sportiv\.

CENTRARE fb. Procedeu tactic, specific jocului peextrem\, constând din trimiterea mingii la o `n\l]imevariabil\, ̀ n func]ie de scopul urm\rit [i de necesitateafazei, de la marginea terenului c\tre interiorul acestuia,de regul\ `n zona din fa]a por]ii adverse. Centr\rilesunt de o mare diversitate, iar clasificarea lor se face`n raport cu o serie de criterii: dup\ `n\l]imea la caresunt expediate, dup\ intensitate, dup\ direc]ia trans-miterii sau dup\ zona ori locul din teren din care serealizeaz\ execu]ia.

CENTRU I. rg. Juc\tor component al compartimen-tului de trei sferturi, pozi]ionat `ntre mijloca[i [i aripi,specializat ̀ n jocul deschis. Primul centru este interior,iar cel de al doilea este exterior. II. m.b. ♦ ~ de greutateal corpului omenesc Punct ̀ n care ac]ioneaz\ vectorulrezultat din toate liniile de for]\ gravita]ional\ exercitateasupra masei corpului uman. Pozi]ia ~ variaz\ de laindivid la individ pentru c\ depinde de dimensiunile,forma [i densitatea p\r]ilor componente ale fiec\ruicorp. La acela[i individ, pozi]ia ~ se schimb\ ̀ n timpulvie]ii `n func]ie de perioadele de vârst\, starea denutri]ie [i dezvoltarea maselor musculare segmentare.~n pozi]ie stând la adultul s\n\tos, cu dezvoltarea fizic\normal\, ~ este situat `n punctul unde se intersecteaz\liniile mediale din cele trei planuri ale spa]iului caretrec prin corp. Acest punct se g\se[te pu]in `nainteavertebrei a doua lombare. ~n activitatea sportiv\, pozi]ia

mai apropiat\ de sol a ~ este un factor favorizant `nhaltere, lupte, arunc\ri [i probele de echilibru, `n timpce pozi]ia lui `nalt\ favorizeaz\ performan]ele `ngimnastica ritmic\, s\rituri, alerg\ri peste obstacole,probele de semifond. ♦ ~ de greutate al segmentelorPunct `n care ac]ioneaz\ vectorul rezultat din toateliniile de for]\ gravita]ional\ exercitate asupra maseisegmentelor corpului. ~ nu este, de regul\, situat `ncentrul geometric al segmentului respectiv. Spre exemplu,la membre ~ se g\se[te mai aproape de extremitateaproximal\, datorit\ masei osteomusculare mai mari aacesteia. Pozi]ia ~ influen]eaz\ pozi]ia centrului degreutate al ̀ ntregului corp. La cei cu torace lung, mem-bre inferioare scurte [i mase musculare voluminoaseale acestora, centrul de greutate al corpului este situatmai apropiat de sol, `n timp ce membrele inferioarelungi asociate cu torace scurt determin\ o pozi]ie mai`nalt\ fa]\ de sol a acestui centru. III. j.s. ♦ ~ ̀ nainta[(v. juc\tor). ♦ ~ al terenului 1. Loc marcat printr-unpunct la mijlocul terenului de joc (la baschet, fotbal,handbal), din care se ̀ ncepe sau se reia jocul dup\ pauz\sau `nscrierea unui gol (la fotbal, handbal). 2. Linietrasat\ sub fileu, ce `mparte terenul `n dou\ suprafe]eegale (la volei).

CENTUR| I. box 1. Linie imaginar\ transversal\situat\ la nivelul ombilicului care delimiteaz\ conven-]ional jum\tatea corpului, dincolo de care este interzis\lovirea adversarului. 2. Cordon simbolizând un trofeu,confec]ionat din ]es\tur\ fin\ sau din piele, acordat cuceremonial campionului fiec\rei categorii de greutate.II. lp. Procedeu tehnic constând din `nconjurarea [iprinderea cu bra]ele a mijlocului adversarului [ir\sturnarea lui pe saltea, pentru care lupt\torul care l-aexecutat prime[te trei puncte. III. ht. Cordon folositde halterofili `n antrenamente [i competi]ii, `n scopulconsolid\rii mu[chilor abdominali. IV. m.b. ♦ ~ pel-vian\ Component\ a scheletului uman prin care oaselemembrelor inferioare sunt legate de scheletul trun-chiului. ~ este format\ din dou\ oase coxale, rezultatefiecare din sudarea oaselor ilion, ischion [i pubis.Posterior, `ntre cele dou\ oase coxale este situat osulsacrum, prelungit ̀ n partea sa inferioar\ cu osul coccis.

cenestezie

C

103

Oasele coxale `mpreun\ cu osul sacrum [i coccisulalc\tuiesc bazinul. Prin caracteristicile oaselor din careeste alc\tuit\ ~ [i prin modul `n care acestea searticuleaz\ `ntre ele [i cu osul sacrum, se formeaz\ uninel osos complet [i masiv, perfect adaptat ̀ ndepliniriirolului important pe care `l are `n stabilitatea [ilocomo]ia corpului omenesc. Oasele membrelor infe-rioare sunt legate de ~ prin articula]ia coxofemural\.♦ ~ scapular\ Parte component\ a scheletului umanprin care oasele membrelor superioare sunt legate descheletul trunchiului. ~ este alc\tuit\ din dou\ oase:clavicula [i omoplatul (scapula). Clavicula este situat\orizontal `n partea anterosuperioar\ a cu[tii toracice.Cu extremitatea intern\ se fixeaz\ de cu[ca toracic\prin articula]ia sternoclavicular\. Extremitatea extern\este legat\ de omoplat prin articula]ia acromiocla-vicular\. Omoplatul, situat pe partea postero-superi-oar\ a cu[tii toracice se articuleaz\ numai cu clavicula,fiind legat de torace doar prin mu[chi. ~n felul acesta,~ formeaz\ un inel osos incomplet, fapt care `i mic-[oreaz\ stabilitatea, dar contribuie la m\rireaamplitudinii mi[c\rilor membrelor superioare. Oaselemembrelor superioare sunt legate de ~ prin articula]iascapulohumeral\.

CERB ALERG|TOR tir Prob\ de tir, executat\ cuarma de vân\toare cu glon], asupra unei ]intemi[c\toare ̀ n form\ de cerb de culoare cafeniu ̀ nchis,divizat\ ̀ n 5 zone. ~n concursurile oficiale, proba de ~a fost `nlocuit\ cu proba de mistre] alerg\tor.

CERC I. gim. 1.Prob\ specific\ gimnasticii ritmicesportive feminine folosind ca elemente tehnice balan-s\ri, circumduc]ii, opturi, rot\ri, rul\ri pe diferite seg-mente corporale, desprinderi cu reapuc\ri, cu cerculvertical, orizontal, deasupra capului, `nainte sus [ilateral, lans\ri, rico[\ri, treceri prin cerc, treceri pestecerc. Compozi]ia are ca cerin]e num\rul [i nivelul dedificultate plus elemente corporale obligatorii, va-rietate, elemente preacrobatice, concordan]a mi[c\rilorcu muzica, bonifica]ii, elemente specifice obiectului,iar ca cerin]e obligatorii [i specifice rul\ri diferite, rot\ridiferite, lans\ri diferite, treceri diferite prin cerc.

2. Obiect portativ de form\ circular\, din lemn sau altmaterial asem\n\tor, de culori diferite, cu diametrulde 80-90 cm pentru senioare [i 70-80 cm pentrujunioare, greu de 300 g. 3. Mi[care circular\ executat\de gimnast cu unul sau ambele picioare la cal cu mânere.4. Rot\ri de bra]e cu obiecte portative: ~ mare; ~ mijlociu;~ mic. 5. Forma]ie `n care executan]ii sunt dispu[i `n ~.II. par. Aparat pentru antrenamentul la sol al para-[uti[tilor ̀ n vederea dezvolt\rii echilibrului, al sim]uluichinestezic, al vitezei de reac]ie etc. III. atl. ~ dearuncare Loc din care se execut\ arunc\rile atletice,cu excep]ia arunc\rii suli]ei [i a mingii de oin\, formatdintr-o suprafa]\ orizontal\ construit\ din beton, asfaltsau orice alt material tare nealunecos, circumscris\ deo band\ de fier sau o]el cu grosime minim\ de 6 mm,de forma unui cerc cu diametrul interior de 2,135 mpentru aruncarea greut\]ii [i a ciocanului, de 2,50 mpentru aruncarea discului. Partea superioar\ a benziimetalice se afl\ la nivel cu terenul exterior [i estevopsit\ `n alb, iar suprafa]a interioar\ betonat\, subnivelul acesteia cu 20 mm. O linie alb\ (band\ din oricematerial sub]ire) lat\ de 50 mm, lung\ de 0,75 m, estetrasat\ pe sol `n exteriorul cercului de ambele p\r]i,formând prelungirea imaginar\ `n interiorul cercului,[i va marca centrul cercului, aflându-se ̀ n unghi dreptcu linia central\ (axa) a sectorului de aruncare (zonade recep]ie sau de c\dere a obiectului de aruncat).IV. h.g. ~ de angajament Circumferin]\ marcat\ peghea]a terenului de joc din interiorul c\reia se punesau se repune pucul ̀ n joc. Pe teren sunt marcate cinci~ dispuse astfel: un ~ central, marcat cu culoare ro[ie,de unde `ncepe jocul [i câte dou\, de culoare albastr\,`n fiecare zon\ de ap\rare, servind la repunerea `n joca pucurilor `n cazul degaj\rilor interzise. ~ albastresunt situate `n stânga [i `n dreapta fiec\rei por]i, la odistan]\ de 6 m de liniile de poart\ [i de 7 m fa]\ deaxa longitudinal\ a terenului.

CERCURI OLIMPICE ol. Simbol al Jocurilormoderne, care prin cele cinci cercuri ce se ̀ ntrep\trund,trei ̀ n plan superior [i dou\ ̀ n plan inferior, [i culorilelor (albastru, galben, negru, ro[u [i verde) vor s\sugereze universalitatea Jocurilor r\spândite pe cele

cercuri olimpice

104

Ccinci continente, ̀ n toate ]\rile ale c\ror drapele con]incel pu]in una din culorile cercurilor.

CEREMONIE OLIMPIC| ol. Festivitate organizat\pe stadionul olimpic la deschiderea [i la ̀ nchiderea JOdup\ un anumit protocol, la care particip\ toate dele-ga]iile prezente.

CERUIRE schi Ac]iune de ungere a schiului cu cear\.

CHALLANGE org. Gen de competi]ie dotat\ cu ocup\ sau cu un alt trofeu: Salatiera de Argint (la tenisde câmp), Cupa Corbillon (la tenis de mas\), CupaJules Rimet (la fotbal), pe care câ[tig\torul ultimeiedi]ii este obligat s\ o repun\ `n concurs pentru a firetransmis\. De obicei, câ[tigarea alternativ\, de treiori a competi]iei (la fotbal), confer\ `nving\toruluidreptul de a o re]ine definitiv.

CHALLANGER sp. Pretendent la un titlu de campion,cel care provoac\ un campion.

CHEIE I. lp. Procedeu tehnic de rostogolire ̀ n cadrulluptei la parter prin care atacantul fixeaz\ trunchiul,coapsele, gambele, bra]ele cu prize combinate asupraunuia sau a mai multor segmente ale adversarului,obligându-l progresiv s\ se ruleze prin lateral, dinculcat `nainte `n culcat cu spatele spre saltea. ~ poatefi folosit\ pentru ridicarea bra]ului, ap\sarea capului(Nelson) sau când adversarul, pentru a se ap\ra, seculc\ pe spate (~ simpl\) [i `i fixeaz\ bra]ul pentrumen]inerea pozi]iei periculoase (de pod). II. [ah ♦ ~ asolu]iei Prim\ mutare [i singura cu care `ncepe dez-legarea unei compozi]ii [ahiste. ♦ ~ a tematicii Solu]iecare ajut\ direct la realizarea temei.

CHEMARE LA START org. ~n[tiin]are f\cut\de starter prin care concuren]ii sunt invita]i s\ se adunela locul de plecare.

CHEMORECEPTORI m.b. Celule specializate careau proprietatea de a da na[tere influxului nervos subac]iunea unor substan]e chimice. Astfel de celuleconstituie receptorul periferic al analizatorilor olfactiv[i gustativ, fiind stimulate de substan]e chimice volative(analizatorul olfactiv), respectiv substan]e chimicedizolvate ̀ n saliv\ sau lichide ajunse la nivelul papilelorgustative din cavitatea bucal\. Al]i ~ situa]i `n arteracarotid\ (glomusul carotidian) [i artera aort\ (glomusulaortic) sensibili la presiunea O2 [i CO2 din sânge,particip\ la producerea unor reflexe prin care respira]iacontribuie la men]inerea homeostaziei sanguine.

CHIKAMA a.m., jd. Distan]\ mic\.

CHIKARA a.m., jd. For]\, putere.

CHIL| s.n. Prelungire `n partea de jos [i central\ acocii unei ambarca]ii, ̀ n care se fixeaz\ lestul destinats\ men]in\ echilibrul velierului când bate vântul asupravelelor.

CHINESTEZIE m.b. Posibilitate de a con[tientizaf\r\ participarea vederii, pozi]iile [i mi[c\rile corpului`n `ntregime [i ale p\r]ilor sale componente. ~ are labaz\ func]ia analizatorului mioartrochinetic care recep-]ioneaz\, prin proprioceptori, excita]iile de la nivelulmu[chilor, tendoanelor [i articula]iilor [i le transmite lacentrii corticali unde sunt analizate, sintetizate [itransformate `n senza]ii specifice. La sportivi ~ atingeun `nalt grad de precizie. (V. sim] chinestezic).

CHINOGRAM| gen. ~nregistrare fotografic\ peband\ video sau pe hârtie a fazelor succesive ale uneiexecu]ii tehnice, care serve[te studiului caracteristicilorspa]ial-temporale ale mi[c\rii. Se realizeaz\ prinfilmare dintr-un unghi care permite `nregistrarea ele-mentelor caracteristice ale actului motric [i cu un num\ranumit de imagini pe secund\ (de regul\ 24 sau 32).Studiul actului motric se face analizând forma mi[c\rii,

ceremonie olimpic\

C

105

amplitudinea ei [i durata diferitelor faze, care se deducdin raportarea mi[c\rii la reperele spa]iale din imagine[i la num\rul de cadre succesive `n care se producefiecare faz\ a acesteia. Ca variante ale chinogramelorse utilizeaz\ fotociclografia [i cronofotografia (v. crono-fotografie), conturograma (v. conturogram\).

CHIULAS| tir Pies\ metalic\ mobil\ la pistoalelede tip semiautomat care faciliteaz\ percu]ia, extrac]iatubului, armarea [i alimentarea cu urm\torul cartu[.

CHUI a.m., jd. Mustrare oficial\ (`n arbitraj).

CHUSEN a.m., jd. Prin tragere la sor]i.

CICLICITATE A ANTRENAMENTELOR t.Reprezint\ o legitate care izvor\[te din repetabilitateaconcursurilor la date aproximativ acelea[i, prev\zute`n calendarul competi]ional na]ional [i interna]ional,organizate ̀ n limitele fiec\rui an astronomic. Alternan]alor implic\ o preg\tire care se `nscrie `n acela[i grafic[i o reluare a concursurilor la date prestabilite de foru-rile de conducere a sportului interna]ional, `n func]iede care se ghideaz\ [i cele na]ionale. ~ este o consecin]\metodologic\ a ciclicit\]ii concursurilor. Acest caracterimprim\ planific\rii antrenamentului o anumit\ cicli-citate care determin\, ̀ n esen]\, periodicitatea unit\]ilorei temporale: ciclul olimpic, ciclul anual, ciclul s\pt\-mânal [i ciclul diurn care `[i au obiectivele, structura[i con]inutul lor, corespunz\toare dimensiunilor [itimpului pe care `l valorific\, `n vederea preg\tiriisportivilor, `ntotdeauna subordonat\ obiectivelor depreg\tire, de repetare [i de concurs, incluse ̀ n graficulformei sportive.

CICLISM ci. Ramur\ sportiv\, mijloc de transport,mijloc igienic de men]inere [i `nt\rire a s\n\t\]ii saude agrement, ~ este considerat sport când se practic\sub form\ de `ntrecere, pe [osea, pe pist\, ciclocros [ialte probe [i jocuri sportive care folosesc biciclete

adaptate. ♦~ pe [osea cuprinde: cursele individuale;cursele contracronometru, care pot fi individuale saupe echipe; cursele pe etape `n care intr\ [i tururilena]ionale de categoria A [i B; cursele pe circuit `nchis(criterium); cursele cu handicap; cursele de ciclocros.♦~ pe pist\ cuprinde: cursa american\; cursa austra-lian\; cursa italian\; cursa de urm\rire individual\;cursa de urm\rire pe echipe; cursa cu adi]iune depuncte (semifond); cursa de eliminare; cursa de vitez\tandem; cursele omnium; cursa de semifond cu antre-nament mecanic; cursa de vitez\; cursa cu handicap;cursa de 1 km cu start de pe loc. Alte probe mai pu]indezvoltate [i cunoscute au un caracter regional [i se`mpart `n ◊ probe individuale: ~ artistic individual �velocros, free-style (stilul liber); montain bike curamurile � cross-country, downhill, dual [i trial; triat-lon sau biatlon modern [i ◊ probe pe echipe: ~ artisticpe echipe; ciclobal; polovelo.

CICLOBAL ci., j.s. Joc disputat pe parcursul a 2reprize a câte 7', `ntre 2 echipe, format\ fiecare dincâte 2 juc\tori care se deplaseaz\ pe biciclete. ~n func]iede faza de joc, oricare dintre cei 2 componen]i ai echipeipoate `ndeplini [i rolul de portar. De regul\, meciurilese disput\ `ntr-o sal\ parchetat\, pe un teren dreptun-ghiular lung de 12-15 m [i lat de 9-12 m. Laturile scurteale terenului constituie liniile de fund. ~naintea acestora,la 0,50 m, sunt trasate liniile de poart\ pe mijloculc\rora sunt plasate por]ile, situate pe axul lung alterenului. Poarta, similar\ aceleia de hochei, aredimensiunile de 2/2 m, cu adâncime de 0,20 m realizat\printr-o plas\ montat\ pe doi supor]i. Terenul are o`mprejmuire `nalt\ de 0,30 m [i `nclinat\ 60° spreexterior care `mpiedic\ rostogolirea mingii `n afaraterenului. ~n fa]a por]ii, se traseaz\ printr-o linie con-tinu\ un semicerc cu raza de 2 m [i un altul printr-olinie punctat\, tot cu centrul `n mijlocul por]ii, dar curaza de 4 m. Primul semicerc delimiteaz\ suprafa]a depedeaps\, iar cel de-al doilea suprafa]a de ap\rare `ncare nu ac]ioneaz\ decât portarul, inclusiv la ap\rarealoviturilor de pedeaps\. ~n centrul terenului se mar-cheaz\ cercul de `ncepere a jocului care are o raz\ de2 m. ~ncepând de la acest cerc, pe axul longitudinal alterenului, se traseaz\ o linie care une[te cercul central

ciclobal

106

Ccu semicercul continuu din fa]a por]ilor. Intersec]iaacestei linii mediane cu semicercul punctat constituielocul de unde se execut\ loviturile de pedeaps\. La odistan]\ de 2 m de la linia de fund [i la 1 m `n interior,se traseaz\ punctul de unde se execut\ loviturile decol]. Mingea este plin\, confec]ionat\ din stof\, avândun ̀ nveli[ alb din pânz\ groas\ de in pe care sunt cusutecruci[ dou\ benzi de culoare ̀ nchis\. Diametrul mingiieste de 12-15 cm, iar greutatea de 500-600 g. Bicicletaeste scurt\, ̀ n greutate de 13 kg [i are lan]ul montat pefix. Ro]ile sunt rezistente [i nu au ap\r\toare; [auasimilar\ aceleia de la bicicletele de curse. Ghidonulsimilar celui de curse este `ntors cu coarnele `n sus [i`nainte. Juc\torii sunt echipa]i cu tricouri, chilo]i [ijambiere, ghetele fiind `ns\ `nalte, similare acelorafolosite de boxeri. Mingea se joac\ lovind-o cu ro]ilesau cu orice parte a corpului, juc\torii fiind obliga]ipermanent s\ men]in\ mâinile pe ghidon [i picioarelepe pedale. Dup\ orice gre[eal\ de joc, inclusiv repu-nerea mingii ie[ite afar\, se execut\ o lovitur\ liber\de la locul infrac]iunii, la 1 m `n interiorul terenului.Loviturile de col], de pedeaps\ [i de ̀ ncepere a joculuise execut\ de la punctele marcate special. La loviturilede pedeaps\, numai portarul are dreptul s\ intre `nspa]iul de pedeaps\, plasându-se pe biciclet\ paralelcu linia de poart\, numai `napoia semicercului por]ii.Pentru ap\rare, portarul poate folosi [i mâinile cucondi]ia ca roata cu pedale s\ se afle `n interiorulsuprafe]ei delimitat\ de semicercul punctat.

CICLOCROS ci. Curs\ ciclist\ efectuat\ pe terenvariat, al c\rei traseu trece prin vaduri, peste [an]uri [iar\turi, pe pante `n urcu[ [i `n coborâre etc., care`nsumeaz\ 30% din totalul ei. Parcurgerea cursei sepoate face par]ial [i pe picioare, mergând sau alergândcu bicicleta `n mân\ sau purtat\.

CICLOGRAFIE gen. Metod\ fotografic\ de`nregistrare a mi[c\rilor foarte rapide. Frecven]a de`nregistrare variaz\ de la 100 pân\ la câteva mii deimagini pe secund\.

CICLU I. gen. Succesiune de fenomene, st\ri, opera]iicare se realizeaz\ `ntr-un interval de timp [i care, `namsamblul lor, epuizeaz\ evolu]ia unui anumit procesrepetabil. II. t. ♦ ~ anual Document cuprinz\tor,denumit [i plan curent, `n care sunt prev\zute valorileindicatorilor spa]iali, temporali, organizatorici,didactici, exerci]iile standardizate repartizate pe cei treifactori (fizic, tehnic [i tactic), num\rul [i importan]aconcursurilor interne [i interna]ionale, probele [inormele de control, valorile de referin]\ fiziologice [ibiochimice ale sportivilor. Toate aceste valori se dividpe cele trei perioade care compun un monociclu, atuncicând ramura sau proba respectiv\ are un singur vârfde form\ sportiv\ `n ~ respectiv, cum sunt sporturilenautice, maratonul etc. ~n majoritatea ramurilorsportive, `ndeosebi aciclice, care au planificate, lainterval de 3-5 luni, dou\ vârfuri de form\ sportiv\(CM [i apoi CE), profilul ~ se modific\, devenindbiciclu ̀ n care grupul celor trei perioade (preg\titoare,competi]ional\ [i de tranzi]ie) se repet\, evident cu timpmai redus, la jum\tate. ~n ultimul deceniu, perioadelerespective, din cauza `nmul]irii considerabile aconcursurilor oficiale, [i-au pierdut din `nsemn\tate,locul lor fiind luat de planific\rile pe etape, care, `ngeneral, corespund duratei unei luni. ♦ ~ diurn Intervalcircadian `n care sunt incluse lec]iile de antrenament,care, mai ales `n �70 [i �80, s-au `nmul]it considerabil,spre deosebire de anii �50-�60. Astfel, ̀ n loc de o lec]iezilnic, s-au planificat dou\, trei [i chiar cinci lec]ii ̀ ntr-un ~, repartizându-se diminea]a câte 2, 3 lec]ii [i 1, 2lec]ii dup\-amiaz\. Evident, acest lucru a fost posibilpentru c\ s-a mic[orat considerabil durata lec]iilor deantrenament de la 2-3 h la 45'-1 h, ca urmare a reduceriinum\rului de exerci]ii folosite ̀ n antrenament ̀ n urmara]ionaliz\rii [i standardiz\rii lor, men]inându-se doaracelea care au o semnifica]ie fizic\, tehnico-tactic\ [ifunc]ional\ pentru nevoile concursului. ~n acest fel, ̀ ncon]inutul lec]iilor incluse ̀ n ~ a fost folosit un num\rredus de exerci]ii specifice care au beneficiat de o cantitatede repetare mult mai mare. ~n consecin]\, ciclul s\pt\mâ-nal format din suita ~ nu a fost prelungit sensibiltemporal, dar a asigurat un volum [i o intensitatecrescute de efort, influen]ând considerabil performan]a

ciclocros

C

107

sportiv\. ♦ ~ s\pt\mânal Unitate temporal\ a planific\riiopera]ionale a antrenamentelor realizate `n cele [aptezile ale acestui interval. Prin unitatea [i repetabilitatea ~`n ciclul anual, el reprezint\ documentul esen]ial alplanific\rii pentru c\ `n structura sa se includ elementefundamentale ale program\rii antrenamentului,privitoare la exerci]iile standardizate selec]ionate `nlec]iile care ̀ l compun, succesiunea acestora [i indicatoriiprogram\rii � volumul, intensitatea, durata [i densitateaefortului direc]ionate pentru ̀ ndeplinirea obiectivelor depreg\tire [i de concurs ale planului de etap\ din careface parte, evident subordonate graficului formeisportive, prev\zut\ `n diferitele momente ale cicluluianual, conform calendarului intern [i externcompeti]ional. Structura ~ a devenit tot mai `nc\rcat\`n anii �70 [i �80 prin cre[terea num\rului lec]iilor deantrenament, a num\rului de repet\ri, a volumuluimotric [i temporal (durata) efectuate `n intervalulrespectiv. ~n anii respectivi, `n canotaj, se efectuau 23de lec]ii din care 14 pe ap\, 4 `n sala de for]\, 3 dealergare [i 2 cu exerci]ii compensatorii. Momentelelibere ale ~ erau jum\t\]ile de zi post meridian,prev\zute `n zilele de miercuri, sâmb\t\ [i duminic\.~n ~ folosit `n aceea[i perioad\ `n haltere, se efectuau24 de lec]ii, câte 4 `n 5 zile consecutive (repartizatecâte 2-3 ante meridian [i 1-2 post meridian) [i câte 2 lasfâr[itul ~ (sâmb\ta [i duminica). O atare cre[tereconsiderabil\ a num\rului lec]iilor `n ~ se datore[temic[or\rii apreciabile a duratei lec]iei [i a num\ruluiexerci]iilor care au permis m\rirea sensibil\ acantit\]ilor de repetare. Astfel, de la o lec]ie de 3 h `nhaltere [i a unui total de 8 lec]ii incluse `n ~ din anii �50[i �60, s-a mic[orat durata unei lec]ii la o or\, `n carese efectuau 1-2 exerci]ii standardizate, deci esen]ialepentru performan]a scontat\ mult `mbun\t\]it\ `n anii�70-�80. ~n gimnastic\, ~ din aceea[i perioad\cuprindea 12 lec]ii `n 6 zile, `n care se repetau 3 050de elemente (`ntre 300 [i 500 ̀ n fiecare zi [i 84 integrale`n decursul de 32 de ore), `n cadrul celor 12 lec]ii deantrenament. Aceste valori ale ~ s-au mic[orat `n anii�90, `nmul]indu-se `n schimb num\rul concursurilor(`n tenis, atletism, jocurile sportive). Desigur, confi-gura]ia `nc\rcat\ a ~ din anii �70-�80 a impus solu]iimetodice, organizatorice, medicale [i dietetice, `n

vederea unor noi rela]ii de timp [i de con]inut `ntrevalorile efortului [i problematica refacerii naturale [iartificiale, gr\bite [i integrale, ale poten]ialului fizic [ipsihic al sportivilor. III. met. ~ de mi[c\ri Unitatefunc]ional\ fundamental\ a unei ac]iuni motrice carese repet\, pozi]ia de relaxare a segmentelor sau capuluiconstituind totodat\ pozi]ia ei ini]ial\ (de ex.: pasuldublu ̀ n alergare sau mi[carea alternativ\ a bra]elor [ia picioarelor ̀ ntr-un procedeu de ̀ not). IV. ol. ~ olimpicInterval de patru ani care desparte dou\ edi]ii conse-cutive ale JO. ~n sistemul de planificare al antrena-mentului [i al concursului sportiv ~ se concretizeaz\`n planul de perspectiv\ pe care federa]iile [i sec]iileolimpice ale cluburilor ̀ l elaboreaz\ ̀ n vederea selec]iei[i preg\tirii poten]ialului sportivilor care vor compunedelega]ia sportiv\ a României la urm\toarele JO. ~nacest document sunt prev\zute obiectivele [i perfor-man]ele previzibile ale fiec\rui ciclu anual inclus `n~ , ̀ n func]ie de profilul lor : an postolimpic, de mijloc,preolimpic [i olimpic. Corespunz\tor acestor carac-teristici esen]iale ale fiec\rui ciclu anual, se prevedeselec]ia sportivilor care vor candida pentru un loc `ndelega]ia olimpic\ `n func]ie de vârsta lor, care s\ fiecompatibil\ cu media de vârst\ a medalia]ilor olimpiciai ultimelor edi]ii ale JO, de tipul somatic corespunz\tortipului consacrat de frunta[ii probelor olimpice,continentale, ale CM [i incluse ̀ n ~, de poten]ialul fizic,tehnico-tactic, de performan]ele promi]\toare [i cutendin]e evolutive ob]inute la aceste concursuri inter-mediare. ~n afara acestor prevederi, se stabilesc valorileglobale ale indicatorilor modelelor de antrenamentpentru ciclurile anuale ale intervalului olimpic. Acestevalori nu se repet\ aidoma, ele modificându-se `nfunc]ie de dinamica preg\tirii [i performan]elor carevor stabili nivelul [i poten]ialul de concurs ale spor-tivilor pentru momentul concursului olimpic. Deobicei, ciclul anual post olimpic [i cel de mijloc, prinmodelele lor de preg\tire [i de concurs, pun bazele [idefinesc pe viitorul concurent olimpic.

CIFOZ| m.b. Deficien]\ fizic\ constând din curbareapronun]at\ a coloanei vertebrale, cu convexitateaposterioar\. Situat\, de regul\, `n regiunea dorsal\,

cifoz\

108

Caceast\ form\ de ~ este tipic\. Formele atipice suntlocalizate ̀ n celelalte regiuni ale coloanei vertebrale [iau amploare variabil\.

CILINDREE auto. Volum generat de cilindrul(i) mo-torului prin mi[carea ascendent\ [i descendent\ a pis-tonului(oanelor). Acest volum se exprim\ `n cmc [ipentru toate calculele privind ~, num\rul π are valoarea3,1415.

CILINDRU gim. Procedeu tehnic folosit ̀ n exerci]iileacrobatice la sol, inele [i paralele, constând dintr-orotare a corpului ̀ n jurul axei umerilor. Particularit\]ilede execu]ie sunt `n func]ie de natura aparatului. ♦~ lasol Procedeu tehnic care const\ ̀ ntr-o rulare de pe spatepe abdomen sau de pe abdomen pe spate (~ `naintesau `napoi). ♦~ la inele Procedeu tehnic care const\`ntr-o rotare a corpului ̀ ntins cu o r\sucire ̀ n momentul`ntinderii bra]elor lateral. ♦~ la paralele Procedeutehnic care const\ ̀ ntr-o rotare ̀ napoi a corpului ̀ ntins,din sprijin pe bra]ele `ntinse lateral.

CINCI SECUNDE bb. Durat\ limit\ acordat\ deregulament pentru repunerea mingii `n joc din afaraterenului, pentru executarea unei arunc\ri libere [ipentru jucarea mingii `n situa]ia unui marcaj agresiv.

CIOCAN I. atl. Obiect special construit pentru arun-c\ri la distan]\, alc\tuit din trei p\r]i: un cap de metaldur de form\ sferic\ cu diametrul minim de 110 mm,un cablu sub]ire de o]el, dintr-o singur\ bucat\, cudiametrul minim de 3 mm, care la un cap\t se leag\ decapul ciocanului, [i un mâner de metal dur, dintr-o sin-gur\ bucat\, de form\ triunghiular\, mai gros decâtcablul, legat de cel\lalt cap\t al acestuia de care apuc\atletul când arunc\. Leg\tura dintre cele trei compo-nente trebuie astfel realizat\ `ncât s\ nu permit\ alun-girea aparatului asamblat ̀ n timpul arunc\rii. Lungimeamaxim\ (de la marginea interioar\ a mânerului lapunctul cel mai `ndep\rtat de pe suprafa]a sferei

metalice, ̀ n condi]iile cablului ̀ ntins) este de 1 215 mm,greutatea minim\ de 7,260 kg pentru b\rba]i [i 6 kgpentru femei. II. tir Pies\ component\ a mecanismuluide declan[are, care are sarcina de a lovi puternicpercutorul.

CIRCUIT I. gen. Form\ de concurs ̀ n care sportivulparcurge un traseu cu plecare [i sosire `n acela[i loc.II. alp., ci., moto. Traseu pentru concurs alc\tuit dinpor]iuni diferite, de dificult\]i diferite (linii drepte,viraje etc.) care solicit\ numeroase cuno[tin]e tehnice[i calit\]i motrice pentru a fi str\b\tut `ntr-un timp câtmai scurt. Caracteristica principal\ a unui ~ const\ `nfaptul c\ linia de plecare sau startul sunt acelea[i culinia de sosire. Str\baterea unui ~ de la start la sosirese nume[te tur. De obicei, concursurile ̀ n ~ constau dinparcurgerea mai multor ture: ~ de motocros, ~ de vitez\,~ ciclist, ~ alpin.

CIRCULA}IE DE JUC|TORI j.s. Totalitate adeplas\rilor efectuate de juc\tori ̀ ntr-o faz\ de atac saude ap\rare, desf\[urate, de regul\, `n scop tactic [i `nmod organizat, `n baza unor principii de coordonare aac]iunilor, dinainte stabilite.

CIRCULA}IE DE MINGE j.s. Drum parcurs deminge `n cadrul ac]iunilor de joc (pase, prelu\ri,conduceri de minge etc.) efectuate `ntr-o faz\ de atac,pân\ la preluarea mingii de c\tre adversar (prinintercep]ie sau primirea unui punct).

CIRCULA}IE TACTIC| j.s. Succesiune de ac]iuniindividuale [i combina]ii tactice de atac desf\[urateorganizat, conform unor reguli de coordonare a circu-la]iei mingii [i a juc\torilor, prestabilite prin planul tac-tic, ̀ n scopul cre\rii situa]iilor favorabile de a finaliza.

CIRCUMDUC}IE m.b. Mi[care compus\, specific\articula]iilor cotiloidiene (cu un num\r infinit de axe)

cilindree

C

109

`n care segmentul osos trece succesiv prin pozi]iile deflexie, abduc]ie, extensie, adduc]ie, revenind la pozi]iade plecare. ~ corespunde termenului din gimnastic\, ~de rotire.

CIUPERC| tir Element de sprijin al pu[tii, ̀ n pozi]iapicioare, cu mâna opus\ celei care face priz\ pe crosapatului.

CLACAJ m.b. Rupturi de fibre musculare, termen`ntrebuin]at `n limbajul sportiv. Aceast\ denumireprovine din limba francez\ [i se datore[te faptului c\`n momentul producerii leziunii, sportivul are senza]iac\ aude o pocnitur\ `n mu[chiul lezat (claquer = apocni). Mecanismul principal prin care se producrupturile fibrilare const\ `n tulburarea coordon\riicontrac]iilor musculare. Cele mai frecvente leziuni aparprin contrac]ia puternic\ [i rapid\ a musculaturiiagoniste care determin\ ruperi de fibre `n mu[chiiantagoni[ti, dac\ ace[tia nu primesc impulsuri decedare adecvat\ la solicit\rile agoni[tilor. ~n cazuri mairare, rupturile de fibre pot fi cauzate de for]e care iauna[tere `n interiorul aceluia[i mu[chi. Contrac]iaviolent\ a fibrelor, apar]inând unor unit\]i neuro-musculare, nefiind sincronizat\ cu ac]iunea fibrelor dinunit\]i neuromusculare `nvecinate, poate producelezarea acestora. Datorit\ faptului c\ rezisten]a ]esutuluimuscular la trac]iune este foarte mare (cvadricepsulsuport\ for]e de 200-400 kgm, iar tricepsul sural400-700 kgm), rupturile fibrilare apar mai ales când,la tulburarea coordon\rii contrac]iilor, se adaug\ factoricare determin\ sc\derea elasticit\]ii ]esutului muscular(frigul [i umezeala, oboseala, `nc\lzirea insuficient\`nainte de solicitare etc.). Primul ajutor const\ ̀ n repaussegmentar, aplica]ii locale reci (pulverizare cu chelen,pung\ cu ghea]\) [i pansament compresiv. Suntcontraindicate aplica]iile locale calde deoarece crescafluxul de sânge [i prin acesta hemoragia, de asemeneamasajul care, pe lâng\ activarea circula]iei locale, poate`nr\ut\]i leziunea, mai ales `n cazul manevrelor totalinadecvate (tapotament, scuturare, petrisaj). Prin trata-ment corect, rupturile fibrilare se vindec\ ̀ n 2-4 s\pt\-

mâni. Solicitarea mu[chiului lezat se `ncepe pringimnastic\ de recuperare [i la o lun\, o lun\ [i jum\tate,se reia gradat efortul specific. ♦~ cardiac (V. supra-`ncordare).

CLAP| par. Pânz\ `nt\rit\ montat\ pentru protec]iasiguran]elor para[utei.

CLASAMENT reg. Sistem de evaluare a calit\]ii perfor-man]elor sportive dobândite de sportivi, echipe [i e-chipaje ̀ nscrise ̀ n aceea[i competi]ie [i, ̀ n consecin]\,de stabilire a ierarhiei acestora. ~ se ̀ ntocme[te pe bazamai multor criterii: al rezultatului obiectiv `nregistrattemporal sau spa]ial (atletism, ciclism, sporturi nau-tice), al rela]iei conven]ionale prestabilite ̀ ntre victorie(3 puncte) [i ̀ nfrângere (0 puncte) [i egalitate (1 punct)`n jocurile sportive, al notelor acordate de arbitrajpentru execu]ie (gimnastic\, patinaj artistic, sporturi`n ap\), al kg (haltere). ~n unele concursuri (JO), ~ se`ntocme[te [i pe baza punctajului ob]inut ̀ n func]ie delocul ocupat ̀ n finala probelor de atletism: pentru loculI � 7 puncte, locul II � 5 puncte, locul III � 4 puncte,locul IV � 3 puncte, locul V � 2 puncte, locul VI � 1 punct.~ poate fi individual, `n care se stabile[te locul ocupatde fiecare concurent, [i pe echipe, când se `ntocme[teierarhia forma]iilor participante. ~ se realizeaz\ peprobe, pe aparate [i pe tip de ambarca]ii (atletism,patinaj artistic, sporturi nautice) sau, `n general, cândse face adi]iunea punctelor, medaliilor sau a timpuluirealizat pe `ntreg traseul competi]iei.

CLAS| I. moto. Categorie de concurs care se stabi-le[te `n func]ie de capacitatea cilindric\ a motoci-cletelor, m\surat\ `n cmc. Exemple de clase: 68 cmc,98 cmc, 125 cmc, 175 cmc, 250 cmc, 350 cmc, 500 cmc,750 cmc, nelimitat. II. auto. Grup\ de karturideterminat\ de capacitatea cilindric\ sau de alt criteriu.III. org. ~ special\ Unitate organizatoric\ [colar\`nfiin]at\ cu scopul de a reuni [i preg\ti elevii dota]idin punct de vedere sportiv. ~ se organizeaz\ pe ramuri

clas\

110

Cde sport, beneficiind de un num\r sporit de ore [i deprograme speciale.

CLASIFICARE A EXERCI}IILOR FIZICE gim.Grupare sistematic\ a exerci]iilor fizice dup\ criteriidiferite: anatomic � exerci]ii pentru bra]e, picioare,trunchi etc.; al structurii � exerci]ii simple, compuse,complexe; al formei � ciclice, aciclice sau combinate;al intensit\]ii efortului � moderate medii, submaxime[i maxime; al factorilor de antrenament � de preg\tirefizic\, tehnic\, tactic\, psihologic\ [i teoretic\; alcalit\]ilor motrice � de for]\, de vitez\, de rezisten]\,de `ndemânare etc.; al naturii eforturilor � aerobe,anaerobe, mixte; al execu]iei � cu sprijin [i f\r\, libere[i impuse; cu aparate [i la aparate, analitice [iintegrale.

CLASIFICARE SPORTIV| org. Sistem de ierar-hizare valoric\ a sportivilor ̀ n categorii de clasificare,pe baza performan]elor ob]inute ̀ n cadrul concursuriloroficiale: copii, juniori I, II, seniori III, II, I, maestru,maestru emerit, delimitate de anumite baremuri(normative) specifice fiec\rei ramuri de sport. Acestebaremuri se modific\ periodic `n func]ie de evolu]iape plan intern [i interna]ional a ramurii de sport.

CLICK tir arc Element metalic, de regul\ din o]elflexibil, sub form\ de lamel\, ce se monteaz\ pe obrazulinterior al arcului, servind la men]inerea aceleia[i alonje`n timpul tragerii.

CLIMATOTERAPIE m.b. Metod\ de tratamentpreventiv sau curativ, care folose[te condi]iile de clim\specifice anumitor localit\]i sau zone geografice.Caracteristicile temperaturii, ale curen]ilor de aer [i aleumidit\]ii au influen]\ important\ asupra organismului,determinând ac]iuni stimulatorii (climatul alpin [i celmarin) sau lini[titoare (climatul subalpin). ~n activitateasportiv\, se utilizeaz\ climatul alpin (altitudine medie)pentru cre[terea capacit\]ii de efort aerob, climatul

marin pentru stimulare general\ [i climatul subalpinpentru refacere dup\ perioade ̀ ndelungate de solicitareintens\.

CLINCHER s.n. Ambarca]ie din grupa schifurilor,utilizat\ pentru antrenament sau competi]ii de ̀ ncep\-tori sau juniori, având materialul cocii dispus ̀ n clinuri.Sin.: schifuri `n clinuri.

CLINCI box Procedeu tehnico-tactic realizat ̀ n luptacorp la corp prin care se urm\re[te imobilizarea reci-proc\ sau `mpiedicarea adversarului de a ac]iona prin]inerea bra]elor, prin apucarea capului sau prin `mbr\-]i[area lui. ~n boxul amator, ~ repetat atrage avertis-mentul arbitrului de ring preluat de judec\tori careconsemneaz\ 2 puncte ̀ n favoarea celui obstruc]ionat.

CLINOMETRU m.s. Aparat bazat pe principiulfirului de plumb, care indic\ gradul de ̀ nclinare al uneipante `n concursurile de schi, bob, alpinism etc.

CLINOSTATISM m.b. Pozi]ie a corpului `n careacesta este a[ezat culcat [i relaxat cu articula]iilemembrelor `n extensie. Ofer\ condi]ii optime pentrusomn [i odihn\. Este folosit pentru examin\ri medicale[i ca mijloc terapeutic `n anumite afec]iuni. ~n uneleprobe func]ionale, se utilizeaz\ pentru recoltarea datelorde referin]\ necesare aprecierii amplorii [i direc]ieimodific\rilor determinate de solicit\rile studiate.

CLIPPING h.g. Ac]iune obstruc]ionist\ a juc\toruluicare plonjeaz\ alunecând cu ̀ ntreg corpul pe ghea]\ ̀ nfa]a unui adversar, pe care dore[te s\-l deposedeze depuc sau s\-l impiedice s\-l p\streze. ~ se sanc]ioneaz\cu eliminarea sportivului respectiv timp de 2'.

CLUB SPORTIV org. Structur\ sportiv\ de baz\,cu personalitate juridic\, constituit ̀ n condi]iile legii.

clasificare a exerci]iilor fizice

C

111

~ poate fi: persoan\ juridic\ de drept privat, structur\f\r\ scop lucrativ sau societate comercial\ sportiv\pe ac]iuni; persoan\ juridic\ de drept public. ~ dedrept privat, f\r\ scop lucrativ, este persoan\ juridic\non profit constituit `n condi]iile legii cu structurimono- sau polisportive. ~ are regim propriu deadministrare [i de gestionare a bugetului [i apatrimoniului aprobat de adun\rile generale aleacestora. ~, indiferent de forma de organizareprev\zut\ de lege, va respecta procedeele specificedin normele [i regulamentele federa]iilor na]ionale[i, dup\ caz, ale ligii profesioniste a ramurii sportiverespectiv\. ~ de drept public este institu]ie public\ ̀ nsubordinea organelor administra]iei de stat [i are dreptobiect de activitate performan]a, selec]ia, preg\tirea[i participarea la competi]iile interne [i interna]ionale.~ de drept public mono- sau polisportiv se organizeaz\[i func]ioneaz\ dup\ regulamente proprii.

COAD| tir Parte din spate, de form\ tronconic\, aproiectilului numit �diabolo�.

COARD| I. alp. Frânghie `mpletit\ dup\ tehnicispeciale, din fibre sintetice, cu diametre ce variaz\ ̀ ntre8-12 mm [i cu lungimi de 40-80 m, folosit\ pentruasigurarea alpini[tilor/c\]\r\torilor `n timpulascensiunii [i pentru coborârea por]iunilor verticale [iretragerea din trasee (`n rapel). ~ are `n `mpletitura saun fir de control, de o culoare diferit\ de cea a restuluide fibre, care server[te la aprecierea gradului de uzur\.II. gim. Obiect portativ confec]ionat din sfoar\,material plastic sau cauciuc cu o lungime deaproximativ 2 500-3 000 mm, cu care se pot efectua omare gam\ de exerci]ii care alc\tuiesc o prob\ agimnasticii ritmice sportive. III. box, atl. Obiectportativ cu o lungime de 2 000-2 500 mm folosit pentrudezvoltarea detentei, a coordon\rii mi[c\rilor bra]elor[i picioarelor [i pentru adaptarea marilor func]ii laeforturi intensive. IV. tir arc Element compus din maimulte fire cu ochiuri la capete pentru a putea fi ag\]ate[i ancorate de urechile arcului [i a-l arma.

COBORÂRE I. alp ~ntoarcerea la baza traseuluisau a vârfului urcat, de multe ori prin rapel pe coard\.II. schi Prob\ de concurs contracronometru, realizat\ pepant\ cu un unghi anumit de ̀ nclina]ie. III. gim. Partefinal\ a exerci]iului, constând ̀ n ac]iunea de p\r\sire aaparatului, de obicei, prin s\ritur\.

COBORÂTOR I. alp. 1. Dispozitiv metalic de diverseforme, care frâneaz\ alunecarea pe coard\, utilizat pentrucoborâre (rapel). O larg\ r\spândire o are �~ OPT�.2. Aparat auxiliar al alpinistului montat pe un sistemde pârghii care ajut\ la coborârea pe coard\, diminuândfrecarea palmelor pe aceasta. II. schi Schior specializat`n proba de coborâre.

COC| s.n. Corp al unei ambarca]ii format din osatur\(schelet) [i `nveli[ul exterior.

COCHILIE scr. Ap\r\toare fixat\ ̀ ntre lam\ [i mâner,montat\ cu partea convex\ spre ̀ nainte. Ea poate avea`n partea interioar\ o perni]\ pentru amortizarea [ocu-rilor [i o priz\ pentru fixarea firului de corp. Suprafa]acochiliei este alunecoas\, pu]in str\lucitoare [i are oform\ care s\ nu `mpiedice sau s\ re]in\ vârful armeiadverse. Marginile sunt netede, f\r\ proeminen]e. Sin.:gard\ metalic\.

COCO{ I. schi Dispozitiv curb crenelat pe parteainterioar\, asem\n\tor ca profil cu creasta de coco[,având rolul de a ac]iona asupra pârghiei ce fixeaz\ ramabocancului. II. tir Dispozitiv ̀ n form\ de cioc\nel, fixatpe pârghia exterioar\ a mecanismului de declan[are afocului, care asigur\ detenta unui resort ce love[tepercutorul. III. box, lp. Categorie de greutate carevariaz\ `ntre 49-52 kg pentru juniori [i `ntre 51-57 kgpentru seniori.

COCPIT s.n. Parte deschis\ ̀ n puntea unei ambarca]iiunde [ade echipajul sau timonierul.

cocpit

112

CCOD DE PUNCTAJ gim. Regulament pentrucompeti]iile de gimnastic\ pe plan interna]ional careprevede modul de organizare [i de arbitraj, cerin]eleprivind con]inutul exerci]iilor, penaliz\rile gre[elilorce pot interveni, precum [i tabelele cu toate mi[c\rilela fiecare prob\, pe categorii de dificultate: A, B, C, D,E [i super E. ~ este elaborat de Federa]ia Interna]ional\de Gimnastic\ (FIG) [i este modificat de arbitri lafiecare ciclu de patru ani. El este adresat arbitrilor,antrenorilor [i sportivilor, pentru a orienta atâtpreg\tirea, cât [i presta]iile din competi]ii.

COECHIPIER j.s. Juc\tor apar]inând unei echipesportive considerat `n raport cu ceilal]i componen]i aiacesteia.

COEFICIENT DE DIFICULTATE met. M\rimecaracterizând gradul de dificultate al unui elementtehnic, exerci]iu, prob\ sportiv\ etc. pentru care, `narbitraj, se acord\ un anumit echivalent.

COEFICIENT RESPIRATOR m.b. Raport dintrebioxidul de carbon expirat [i oxigenul consumat deorganism `n acceea[i perioad\ de timp, care d\informa]ii asupra contribu]iei c\ilor aerobe [i anaerobela eliberarea energiei necesare func]ion\rii organis-mului. ~n repaus, valoarea ~ este subunitar\, situându-se`n jurul cifrei 0,85, semn c\ energia se elibereaz\ pecale predominant aerob\. ~nregistrarea sub form\ decurb\ a valorilor ~ `n timpul efortului permite s\ seaprecieze intensitatea solicit\rii organismului prin efortulrespectiv. Valori subunitare ale ~ [i linia orizontal\ aacestora indic\ o solicitare mic\ a organismului, ener-gie eliberat\ pe cale aerob\ [i realizarea st\rii stabileadev\rate (steady state real). Valori cu pu]in deasupracifrei 1 [i curba u[or ascendent\ a acestora denot\ osolicitare submaxim\, energie eliberat\ pe cale aproapetotal aerob\ [i realizarea st\rii stabile aparente (steadystate appparent). Valori supraunitare ale ~ [i cre[tereacontinu\ [i abrupt\ a acestora se observ\ `n cazulsolicit\rii maxime, `n care energia necesar\ este

eliberat\ pe cale predominant\ sau total anaerob\. ~nsportul de performan]\ [i cu prec\dere `n probele cuefort aerob, determinarea ~ prin explor\ri f\cute `nlaborator ajut\ la fixarea nivelului optim al efortului`n lec]ia de antrenament, iar compararea datelorob]inute, prin examin\ri repetate, d\ informa]ii asuprafelului cum organismul sportivului suport\ programulde activitate la care este supus. Sin.: cât respirator.

COLABORARE ~NTRE JUC|TORI j.s. Ac]iunede participare `n mod activ [i organizat, dup\ regulidinainte stabilite, la realizarea unor sarcini tactice deatac sau de ap\rare.

COLECTIV SPORTIV org. Form\ de organizare aactivit\]ii sportive [colare din ̀ nv\]\mântul gimnazial[i liceal, `n scopul ini]ierii elevilor dota]i care opteaz\pentru practicarea unei ramuri sau a unor probesportive. De regul\, ace[tia particip\ la sistemulcompeti]ional �sportul pentru to]i� din [coal\. Parti-ciparea elevilor ̀ n cadrul colectivului sportiv le asigur\acestora indici superiori somato-func]ionali [i motrici,perfec]ionare tehnic\ [i tactic\, precum [i tehnicile [icuno[tin]ele necesare autoorganiz\rii, autoconduceriiactivit\]ii de practic\ a exerci]iilor fizice [i sportive ̀ ntimpul liber.

COLEGIU org. Asocia]ie de persoane care au aceea[iprofesie sau demnitate. ♦ ~ de antrenori Organismob[tesc `n cadrul federa]iei sportive `n care se dezbat[i se precizeaz\ liniile de conducere `n preg\tirea,con]inutul [i metodica antrenamentului, ̀ n planificarealui, `n elaborarea calendarului sportiv intern [i inter-na]ional [i alc\tuirea echipelor de concurs. ~ elaboreaz\programe pentru toate categoriile [i valorific\ activi-tatea metodic\ [i de cercetare [tiin]ific\ desf\[urat\ ̀ npracticile avansate, introducând ̀ n gândirea [i realitateaantrenamentului ipotezele care `[i dovedesc eficien]a.~ se implic\ `n organizarea [i desf\[urarea cursurilorde formare [i perfec]ionare a antrenorilor. ~ este alc\tuitdin cei mai valoro[i antrenori ai ramurei sportive c\reia

cod de punctaj

C

113

`i apar]in. Sin.: comisie tehnic\. ♦ ~ de arbitriOrganism ob[tesc `n cadrul federa]iei sportive careurm\re[te desf\[urarea ̀ ntregii activit\]i competi]ionaleoficiale, corespunz\tor spiritului [i prevederilorregulamentului pe care `l elaboreaz\ [i `l adopt\. ~deleag\ arbitrii, analizeaz\ cazurile de indisciplin\ alearbitrilor, d\ sanc]iuni, revoc\ arbitri. ~ se ocup\ [i deformarea [i promovarea arbitrilor. ~ este format dinarbitri cu stagii `ndelungate, cu prestan]\ [i probitate`n activitatea lor.

COLIZIUNE s.n. Lovire sau frecare a unei ambarca]iicu un obstacol sau cu o alt\ ambarca]ie `n timpulmanevrelor.

COL} box Unghi format la locul de inciden]\ al latu-rilor patrulaterului ringului. Cele patru ~ ale ringuluiau func]ii diferite: dou\ dintre ~ opuse sunt marcateprin culori diferite, dar tradi]ionale � albastru [i ro[u,`n care boxerii sunt repartiza]i prin tragere la sor]i [ide unde sunt prezenta]i publicului. Din acelea[i ~, eisunt dirija]i sau primesc ̀ ngrijiri pe timp de 1' din parteaantrenorilor `n momentul `n care repriza s-a terminat.Celelalte dou\ ~ sunt marcate `n alb [i sunt denumite~ neutre. La ̀ nceputul luptei, la sfâr[itul fiec\rei reprize[i la terminarea ̀ ntrecerii, arbitrul de ring are obliga]ias\ se retrag\ `ntr-unul din ~ neutre. ~n timpul luptei,când unul dintre boxeri este pus ̀ n situa]ia de a nu maiputea, temporar, s\ continue (KD), num\r\toarea arbi-trului nu `ncepe pân\ ce adversarul boxerului �num\-rat� nu se retrage ̀ n cel mai ̀ ndep\rtat ~ neutru. Acela[ilucru se petrece [i `n cazul `ntreruperii luptei, pentruinterven]ia sau consulta]ia medical\ dat\ unuia dintreboxeri pentru r\nirea sa.

COL}ARI alp. Dispozitive confec]ionate din metal,prev\zute cu 8-12 �puncte� (col]i), care se aplic\ pet\lpile bocancilor pentru a `mpiedica alunecarea alpi-nistului/c\]\r\torului pe pante `nclinate de ghea]\ saude z\pad\ `nghe]at\.

COMAND| gim. Dispozi]ie dat\ elevilor de c\treprofesor `n vederea execut\rii diferitelor ac]iuni.Formularea este scurt\, clar\, precis\ [i const\ din dou\p\r]i. ♦~ prevestitoare Dispozi]ie prin care se atrageaten]ia sau se indic\ ac]iunea ce urmeaz\ a fi executat\.♦~ s\vâr[itoare Dispozi]ie care se d\ dup\ o scurt\pauz\, precizându-se `nceputul ac]iunii.

COM|NECI gim. Element tehnic executat pentruprima oar\ de Nadia Com\neci la paralele inegale,constând dintr-o coborâre prin subbalansare de pe bara`nalt\ din sprijin pe t\lpi, cu `ntoarcere de 180° [i salt`napoi grupat `n stând.

COMBATIVITATE psih. Caracteristic\ a compor-tamentului sportiv care se manifest\ `n tendin]a sprelupt\ deschis\, dorin]a de a duce `ntrecerea la bunsfâr[it cu curaj, perseveren]\, dârzenie etc. `n limiteleregulamentului [i ale normelor etice. ~ este o tendin]\de dep\[ire a altora [i, ̀ n acela[i timp, de autodep\[ire.Excesul de ~ duce la agresivitate (v. agresivitate).

COMBINAT| I. schi Competi]ie de schi compus\din mai multe probe la care se acord\ puncte ̀ n func]iede locul ocupat `n concurs, stabilit dup\ timp sau dis-tan]\ (`n cazul s\riturilor de la trambulin\). ♦~ alpin\Competi]ie care cuprinde probele de coborâre [i slalom(special). ♦~ nordic\ Competi]ie compus\ dintr-oprob\ de s\rituri cu schiurile [i una de schi fond. ~ncepecu proba de s\rituri pe trambulina normal\ (90 m),urmat\ de proba de schi fond, stil liber pe distan]a de15 km. Ordinea de start pentru proba de schi fond estereglementat\ dup\ metoda Gundersen: ̀ nving\torul ̀ nproba de s\rituri pleac\ primul `n curs\, urmat deceilal]i concuren]i `n ordinea clasamentului. La start,diferen]a de timp `ntre concuren]i este calculat\ `nfunc]ie de punctele ob]inute la s\rituri (10 puncteechivaleaz\ cu 1' `n probele individuale [i 9 puncteechivaleaz\ cu 1' `n probele pe echip\). ~nving\torulcombinatei nordice este concurentul care trece primullinia de sosire ̀ n cursa de schi fond. ~n proba pe echipe,

combinat\

114

Cevolueaz\ câte 3 concuren]i de fiecare reprezentativ\.II. tir Prob\ clasic\ `n care sunt trase 30 de focuriasupra unei ]inte aflate la 50 m [i alte 30 de focuri `ntr-o]int\ mai `ndep\rtat\, la 100 m. Durata de tragere estede 2 h din pozi]ia culcat nerezemat.

COMBINA}IE I. gim. ~nl\n]uire de mai multeprocedee tehnice, conform unor cerin]e de ordincompozi]ional, specific probei respective. Valoarea ~este apreciat\ prin puncte. II. [ah Variant\ for]at\folosind elementele tactice [i exploatând condi]iilespeciale ale pozi]iei date, `n vederea ob]inerii unuirezultat avantajos. III. j.s. ~ tactic\ Ac]iune a doi saumai mul]i juc\tori a echipei ̀ n atac, care execut\ o seriede deplas\ri, ̀ n scopul de a ob]ine o situa]ie avantajoas\fa]\ de adversar. Poate fi rezultatul unui studiu [i alunei preg\tiri anterioare, dar poate s\ apar\ [i spontan`n cursul jocului, ca efect al spiritului inventiv aljuc\torilor [i manifest\rii personalit\]ii acestora.

COMENTATOR SPORTIV org. Persoan\ specia-lizat\ `n mass-media care analizeaz\ aspectele [i in-terpreteaz\ datele desf\[ur\rii unei `ntreceri sportive,`n scopul eviden]ierii aspectelor sale esen]iale (tehnice,fizice, educative, etice, estetice etc.).

COMISIE org. Organ colectiv format din speciali[ti,animatori, organizatori, fo[ti sportivi, antrenori, arbitrietc., având ca obiective ̀ ndrumarea, evaluarea, stimu-larea activit\]ii sportive [i `ncadrarea ei `n spiritulreglement\rilor [i prevederilor statutare ale federa]iilor,oficiilor [i institu]iilor centrale. ~ poate avea diferiteprofiluri: medical, de clasificare, de arbitri, de omolo-gare a rezultatelor, de organizare a concursurilor, acalendarului sportiv etc., fiind acreditat\ de obicei pelâng\ institu]ia central\.

COMITETUL INTERNA}IONAL OLIMPIC(CIO) ol. For interna]ional constituit din ini]iativa luiPierre de Coubertin la Congresul de la Paris (23 iunie

1894), cu misiunea de a conduce mi[carea olimpic\. ~este compus dintr-un pre[edinte ales pe 8 ani, unvicepre[edinte [i un num\r de membri ale[i din ]\rile`nscrise [i recunoscute de ~. Principalele atribu]ii ale~ sunt: asigurarea desf\[urii regulate a JO, p\strareaspiritului olimpic, elaborarea programului JO [i a modi-fic\rilor lui, aprobarea ora[elor unde urmeaz\ s\ sedesf\[oare edi]iile JO. ~ are organisme proprii profilatepe probleme [i pe domenii (de ex.: AcademiaOlimpic\).

COMITETUL NA}IONAL OLIMPIC (CNO) ol.Asocia]ie de interes na]ional, care apar]ine Mi[c\riiOlimpice. Se organizeaz\ [i func]ioneaz\ `n bazastatutului propriu, elaborat `n conformitate cuprevederile Chartei Olimpice [i ale legisla]iei române`n vigoare.

COMITETUL OLIMPIC ROMÂN (COR) ol.Organ de conducere a mi[c\rii olimpice din ]aranoastr\, constituit ̀ n anul 1914, compus din: 1 pre[e-dinte, 1-2 vicepre[edin]i, 1 secretar general [i unnum\r de membri care alc\tuiesc adunarea general\,dintre care se alege comitetul executiv [i comisiatehnic\. Corespunz\tor Legii nr. 69/2000, ~ este oasocia]ie de interes na]ional care se organizeaz\ [ifunc]ioneaz\ `n baza statutului propriu aprobat `nconformitate cu prevederile Chartei Olimpice [i alelegii respective. ~ este persoan\ juridic\ de dreptprivat, de utilitate public\, autonom\, nonprofit,neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scop lucrativ. ~de]ine competen]\ exclusiv\ pentru reprezentarea ]\riila JO [i la celelalte programe organizate sub egidaCIO sau a asocia]iilor olimpice continentale. Surselede finan]are ale ~ pot fi: aloca]ii bugetare, venituriproprii [i alte surse.

COMPARTIMENT j.s. Subdiviziune func]ional\ `ncadrul echipei, format\ din juc\tori specializa]i peposturi, cu sarcini diferen]iate, fie ̀ n efectuarea ataculuisau a ap\r\rii, fie de cooperare la aceste faze ale jocului

combina]ie

C

115

(v. linie): ~ al `nainta[ilor, al mijloca[ilor [i al funda-[ilor (`n fotbal); al `nainta[ilor, al mijloca[ilor [i altrei sferturilor (`n rugby).

COMPENSATOR tir arc Dispozitiv construit dinaluminiu cu amortizor din cauciuc, pentru a preluavibra]iile transmise de tijele stabilizatoarelor.

COMPETI}IE SPORTIV| org. Sistem de con-cursuri periodice sau ocazionale, desf\[urate dup\ uncalendar sportiv [i dup\ un regulament special ̀ ntocmit.

COMPLEX SPORTIV t.m.s. Ansamblu de bazesportive de diferite tipuri, acoperite [i `n aer liber,utilizate pentru antrenamente, concursuri [i refacere,specifice mai multor ramuri [i probe, situate de obicei`n spa]ii verzi [i `n zone dep\rtate de aglomera]iileurbane, de poluarea fonic\ [i chimic\ a acestora (deex.: complexul Lia Manoliu, Dinamo, Ghencea, Tine-retului etc.).

COMPLEX TEHNICO-TACTIC j.s. Integrare a maimultor procedee tehnice `n cadrul aceluia[i exerci]iu,prin care se urm\re[te `nv\]area [i perfec]ionarea cucaracter cumulativ a mai multor ac]iuni de joc.

COMPLEXITATE A EFORTULUI m.b. Parametrual efortului prin care se apreciaz\ num\rul [i diver-sitatea mi[c\rilor necesare `ndeplinirii sarcinilorconcrete ale unei ac]iuni motrice. Eforturi de marecomplexitate se ̀ ntâlnesc ̀ n: gimnastic\, patinaj artistic,`not sincron, s\rituri de la trambulin\, exerci]ii acro-batice [i `n toate situa]iile care impun mi[c\ri nume-roase efectuate de diferite segmente ale corpului `ncadrul aceleia[i ac]iuni motrice. ~ are ca factor limitativaria motric\ a scoar]ei cerebrale care analizeaz\,sintetizeaz\, comand\ [i coordoneaz\ activitateaaparatului locomotor. Efortul (lucrul mecanic) prestatprin ac]iuni motrice complexe nu determin\ procese

de energogenez\ muscular\ mai mari decât `n cazulcând acela[i lucru mecanic se realizeaz\ prin ac]iunimotrice simple. Consumul de oxigen necesar unui efort(lucru mecanic) de o anumit\ valoare este egal, `ncazul când acesta se efectueaz\ la ergometru prinac]iunea unui singur membru, a ambelor membre sauprin ac]iunea simultan\ a membrelor superioare [iinferioare. Organele [i sistemele limitative alecapacit\]ii de efort aerob nu sunt solicitate suplimentarcând un anumit lucru mecanic este prestat prin ac]iunimotrice complexe. Grupele musculare angrenate `neforturile complexe sunt mai pu]in solicitate decâtcele care realizeaz\ acela[i lucru mecanic prin actemotrice mai pu]ine. ~n eforturile complexe, fiec\ruimu[chi ̀ i revine o parte din lucrul mecanic global, cuatât mai mic\ cu cât acesta este prestat printr-un num\rmai mare de mu[chi. Aceasta face ca senza]ia deoboseal\ local\ s\ fie mai mic\ `n efortul complex,decât `n cele simple de acela[i nivel. Solicitareacentrilor nervo[i corticali este `ns\ mai mare `neforturile complexe, fapt care determin\ [i senza]iide oboseal\ general\ mai intense `n astfel de eforturi(v. complexitate a solicit\rii).

COMPLEXITATE A SOLICIT|RII m.b. Totalitatea cerin]elor impuse organismului de practicarea uneianumite probe sportive. Este condi]ionat\ de parametriiefortului, condi]iile de mediu ̀ n care acesta este prestat[i factorii psiho-emo]ionali (importan]a competi]iei,valoarea adversarilor, atitudinea spectatorilor, conse-cin]ele pe care sportivul consider\ c\ le pot avearezultatele ob]inute). ~n activitatea sportiv\ de perfor-man]\, num\rul, natura [i amploarea cerin]elor suntdeosebit de mari. Cunoa[terea exact\ a acestor cerin]e[i dirijarea influen]ei lor, astfel `ncât s\ se ob]in\performan]e optime chiar [i ̀ n cazul ~ de nivel maxim,necesit\ colaborarea permanent\ a speciali[tilor cuprofiluri adecvate (metodologi, antrenori, medici,psihologi). (V. parametrii efortului).

CONCENTRARE ht. Timp optim `n care sportivul`[i reprezint\ mental viitoarea mi[care.

concentrare

116

CCONCEP}IE DE JOC j.s. Mod de aplicare a tacticiide c\tre o echip\ (particularit\]ile sau caracteristicilemanifestate de o echip\ `n aplicarea tacticii proprii).~ trebuie s\ fie privit\ `ntr-o continu\ evolu]ie. Ea semodific\ periodic ̀ n func]ie de nout\]ile tehnico-tacticecare apar la cele mai bune echipe [i devin model pentrucelelalte.

CONCEP}IE TACTIC| j.s. Ansamblu de m\suriprivind organizarea jocului `n raport de valoarea [iposibilit\]ile adversarului, de miza `ntâlnirii, de teren,de condi]iile atmosferice (ploaie, vânt, z\pad\, tempe-ratur\ excesiv\ etc.). ~ st\ la baza preg\tirii obi[nuitea meciurilor de campionat [i este oarecum sinonim\cu aceea de tactic\ special\.

CONCURENT org. Sportiv `nscris `ntr-o competi]ie`n care particip\ individual sau ̀ n cadrul echipei pentruob]inerea victoriei sau a unui rezultat superior.

CONCURS COMPLET DE C|L|RIE c\l. Form\combinat\ de `ntrecere sportiv\ cuprinzând 3 probedistincte, unde se alearg\ `n trei zile consecutive cuacela[i cal: I zi dresaj, a II-a zi fond, a III-a zi obstacole.

CONCURS SPORTIV org. Form\ de baz\ aorganiz\rii `ntrecerilor sportive. Conform diferitelorcriterii, ~ poate fi diferen]iat `n mai multe tipuri de ~:individual, pe echipe, de verificare, amical, oficial. Dinpunct de vedere al formei sale de desf\[urare poate fide mai multe feluri. ♦~ eliminatoriu Sistem cup\ dedisputare a ̀ ntrecerii ̀ n care la prima ̀ nfrângere sportivulsau echipa pierd dreptul de a mai continua `ntrecerea,fiind elimina]i. ♦~ eliminatoriu de recalificare Form\de ̀ ntrecere ̀ n care participan]ii reintr\ ̀ n competi]ie ̀ ngrupa `nvin[ilor [i continu\ `ntrecerea pân\ la o nou\`nfrângere sau pân\ la victorie, practicându-se atuncicând num\rul de participan]i este mare, iar timpul dedesf\[urare este redus. ♦~ de consolare ~ntrecereorganizat\ pentru participan]ii `nvin[i care nu mai iau

parte la disputa pentru ocuparea primelor locuri alecompeti]iei respective. Are drept scop stabilirea uneiierarhii `n rândul participan]ilor, `n vederea alc\tuiriiclasamentului general al competi]iei. ♦~ cu handicapCompeti]ie `n care se `ntrec sportivi cu valori diferite,cei mai slabi primind un avans fa]\ de cei mai buni `ndistan]\, timp, puncte etc. ♦~ prin coresponden]\ ~ntre-cere care se organizeaz\ ̀ n unele ramuri sportive ̀ n carelupta nu este direct\ [i performan]ele pot fi evaluateobiectiv (de ex.: `n atletism, [ah, tir etc.). ♦~ intern, decas\ ~ntrecere organizat\ la nivelul sec]iei respective,numai cu sportivii sec]iei sau cu invita]i, `n scopul pre-g\tirii specifice pentru concurs, a verific\rii omogeniz\rii.

CONDI}IE FIZIC| met. Nivel `nalt al preg\tiriifizice pe care un sportiv sau o echip\ `l dobânde[te `nurma unei preg\tiri de durat\ [i care `i permite s\valorifice optim indicii tehnici [i tactici pe care `i po-sed\. Expresia este folosit\ `ndeosebi de mass-media.

CONDUC|TOR DE JOC j.s. Juc\tor specializatcare dirijeaz\, coordoneaz\ ac]iunile coechipierilor ̀ natac [i `n ap\rare, conform planului tactic [i aindica]iilor antrenorului. Sin.: coordonator de joc.

CONDUC|TOR PILOT auto. Persoan\ conducândun kart `ntr-un concurs oarecare, având obligatoriu olicen]\ a Federa]iei Interna]ionale de Automobilism(FIA) de ~, eliberat\ de Asocia]ia Sportiv\ Na]ional\(ASN) tutelar\. Dac\ ~ este proprietarul kartului, elare, de asemenea, calitatea de concurent [i, `n acestcaz, trebuie s\ fie posesorul licen]ei corespunz\toare.

CONDUCERE A BALONULUI CU PICIORULrg. Procedeu tehnic ce se execut\ prin lovirea succesiv\a balonului cu piciorul, laba [i gamba, gest ce-i imprim\un contact cât mai permanent cu solul [i cu juc\torul,precum [i salturi repetate u[or de urm\rit, de controlat[i de fructificat. Se utilizeaz\ pe terenuri ude, mocir-loase, atunci când jucarea balonului cu mâna devine,

concep]ie de joc

C

117

prin starea [i greutatea mingii, aproape imposibil\.Procedeul se poate folosi [i pe terenuri uscate, utilizândac]iuni periculoase pentru dispozitivul de ap\rareadvers. Sin.: dribling.

CONDUCERE A CALULUI c\l. Obiectiv de baz\al preg\tirii c\l\re]ului, prin care acesta ̀ nva]\ s\ aplicecu pricepere ajutoarele permise de regulament (pulpele,dârlogii, partea de sus a corpului, vocea, pintenii etc.)pentru a supune calul voin]ei sale.

CONDUCERE A MINGII j.s. (V. dribling).

CONGRES OLIMPIC ol. Adunare a reprezen-tan]ilor CNO [i ai federa]iilor sportive interna]ionale,`n scopul dezbaterii problemelor importante pe plansportiv. Ordinea de zi este fixat\ de CIO, iar convocareacongresului se face de regul\ la patru ani dup\ JO devar\, dar [i `n cazuri extraordinare.

CONSUM DE OXIGEN m.b. Cantitate de oxigenconsumat\ prin procesele de oxidare, care asigur\energia func]iilor vitale ale organismului ̀ n repaus [i ̀ ntimpul solicit\rilor. Este rezultatul unui proces complex,realizat prin participarea pl\mânilor, a sângelui, aaparatului cardiovascular [i a ]esuturilor. ~ se poatem\sura direct, analizând compozi]ia aerului expirat `nsaci speciali sau folosind aparate cu circuit `nchis [iaparate cu circuit deschis. M\surarea indirect\ a ~ pre-conizat\ de unii autori (Astrand; Margaria) d\ rezultatemai pu]in precise. ~ `n repaus este un indicator almetabolismului bazal. Rela]ia cu bioxidul de carbon `nformula coeficientului respirator (v. coeficient respirator)furnizeaz\ informa]ii asupra gradului ̀ n care calea aerob\acoper\ eliberarea energiei [i a substan]elor alimentaremetabolizate ̀ n acest proces. Raportul VO2 max/kg corpexprim\ economia func]ional\ cardiorespiratorie `nmomentul când se realizeaz\ puterea aerob\ maxim\.~nregistrarea continu\ a ~ `n timpul efortului permitestabilirea intensit\]ii efortului compatibil\ cu realizareast\rii stabile adev\rate (steady state real) [i a st\rii stabile

aparente (steady state apparent), repere de mare utilitatepentru dirijarea efortului ̀ n lec]iile de antrenament [i ̀ nprobele de fond [i de mare fond. Consumul maxim deoxigen, `n valori absolute (VO2 max) [i relative (VO2

max/kg corp), sunt parametri importan]i pentru selec]ie(compararea cu valorile standard la prima examinare)[i pentru aprecierea influen]ei programului de preg\tire(compara]ie cu datele proprii la examin\rile periodice).

CONTACT CORPORAL I. j.s. Folosire a for]eicorporale pentru `ndep\rtarea adversarului de la fazade joc sau de lupt\. Utilizarea lui este limitat\ diferen]iatde regulamentul de concurs al fiec\rui sport (de ex.:nelimitat la catch, par]ial la rugby, interzis la baschet).II. rg. Situa]ie specific\ jocului prin care juc\torulposesor caut\ s\ anihileze ac]iunea unui ap\r\tor, ̀ n sco-pul cre\rii atacului supranumeric. ♦ ~ la minge Situa]ie`n care se produce o oprire a purt\torului de balon, `nscopul reducerii posibilit\]ilor de transmitere a acestuia.

CONTESTA}IE reg. Ac]iune prin care se cere anu-larea unei hot\râri, de regul\ printr-un document scris`mpotriva nerespect\rii de c\tre adversar a regulilorde organizare [i de desf\[urare a unui joc sau a unuiconcurs sportiv. ~n marile `ntreceri, la depunerea ~, sepercepe o anumit\ tax\ menit\ s\ atrag\ aten]iacontestatarului asupra temeiniciei [i oportunit\]ii ei.

CONTINUITATE A JOCULUI rg. Principiufundamental al jocului de rugby definit (exprimat) deposibilitatea echipei de a-[i sus]ine atacul `n mi[c\rigenerale ale juc\torilor timp cât mai `ndelungat prinac]iunea sincronizat\ a cuplurilor de juc\tori, a liniilor [icompartimentelor. Factorii decisivi care se cer pentru arealiza ~ sunt: tehnica superioar\ `n mânuirea balonului,priceperea de p\strare a posesiei lui, tehnica de sus]inerea juc\torilor care sosesc din adâncimea terenului [ideciziile adecvate [i prompte `n efectuarea paselor.

CONTRAATAC I. j.s. Form\ de organizare [i dedesf\[urare a atacului `n care juc\torii, utilizând un

contraatac

118

Cnum\r redus de pase, se ̀ ndreapt\ ̀ n cea mai mare vitez\spre poarta sau co[ul adversarului [i ̀ ncearc\ s\ ̀ nscriepuncte ̀ nainte ca ap\rarea, aflat\ de cele mai multe ori ̀ ninferioritate numeric\, s\ se fi organizat. II. hb. ♦ ~ directGest motric de pasare a mingii ̀ n mod direct vârfului decontraatac, fie de c\tre un juc\tor de câmp, fie de c\treportar (~ cu un vârf [i cu dou\ vârfuri). ♦ ~ cu inter-mediar Situa]ie `n care portarul nu poate pasa mingeadirect vârfului de contraatac, el recurgând la o pas\ dat\unui juc\tor intermediar ( de regul\ interului de pe parteaopus\ extremei plecate pe contraatac, ~ cu un vârf [i cudou\ vârfuri). ♦ ~ sus]inut Situa]ie creat\ de adversarcare face imposibil\ transmiterea, ̀ n adâncime, a mingiivârfului de contraatac de c\tre portar sau juc\torulintermediar, situa]ie `ns\ continuat\ de c\tre juc\toriide 9 m care se pot avânta ̀ n atac, ̀ ncercând s\ surprind\ap\rarea advers\ neorganizat\, pentru a `nscrie un gol(prin raportul supranumeric creat, gre[eli de ap\rareetc.). III. lp., jd. Ac]iune de r\spuns a unui lupt\tor saujudoka dup\ declan[area atacului de c\tre adversar, `nurma c\reia acesta `[i pune adversarul `n dificultate,fructificând gre[elile acestuia. IV. scr. Ac]iune tactic\folosit\ ̀ mpotriva adversarului aflat ̀ n curs de executarea unui atac compus.

CONTRABATMAN scr. Ac]iune preg\titoare, pre-merg\toare atacului, executat\ cu o b\taie a lameiproprii pe partea opus\ a lamei adversarului. Sin.:contrab\1taie.

CONTRACRONOMETRU atl., auto., ci., moto.,s.n., schi Prob\ competi]ional\ de vitez\, de semifond,de fond sau de jocuri limitate `n timp a c\ror durat\ saudistan]\ se apreciaz\ cu ajutorul cronometrului.

CONTRAC}IE MUSCULAR| m.b. Proprietatefundamental\ a mu[chiului constând din cre[terea ten-siunii sale interne datorit\ ac]iunii unui excitant adecvat.Tensiunea intern\ astfel produs\ se transmite asuprapunctelor de inser]ie ale mu[chiului [i, `n func]ie decondi]iile biomecanice momentane, determin\ apro-pierea, dep\rtarea sau r\mânerea nemi[cat\ a acestora.

♦~ dinamic\ Tip de contrac]ie `n care cre[terea ten-siunii interne a mu[chiului este `nso]it\ de deplasareapunctelor de inser]ie ale acestuia. ♦~ dinamic\ con-centric\ Tip de contrac]ie `n care punctele de inser]iese apropie [i mu[chiul se scurteaz\ datorit\ faptului c\for]a dezvoltat\ de el e mai mare decât rezisten]a pecare o `ntâmpin\. ♦~ dinamic\ excentric\ sau defrânare Tip de contrac]ie `n care punctele de inser]iese dep\rteaz\ [i mu[chiul se alunge[te sub ac]iuneaunei for]e de sens contrar mai mare decât cea produs\prin cre[terea tensiunii sale interne. ♦~ static\ sauizometric\ Tip de contrac]ie ̀ n care capetele de inser]ieale mu[chiului contractat nu se deplaseaz\ (lungimeamu[chiului r\mâne nemodificat\). For]a dezvoltat\ demu[chi fiind mai mic\ decât rezisten]a opus\ deobiectul fix asupra c\ruia ac]ioneaz\. ~ dinamic\ pro-duce lucru mecanic pozitiv `n ~ dinamic\ concentric\[i negativ `n ~ dinamic\ excentric\: ~ izometric\ nuproduce lucru mecanic. ~ dinamic\ st\ la baza tuturormi[c\rilor corpului. ~ static\ (izometric\) asigur\pozi]ia corpului, a segmentelor sale [i fixeaz\ punctelede inser]ie ale mu[chilor care efectueaz\ mi[c\rile.~ este prezent\ ̀ n toate situa]iile ̀ n care for]a dezvoltat\prin cre[terea tensiunii interne a mu[chiului r\mânemai mic\ decât rezisten]a extern\ care se opuneacesteia. ~ constituie, de asemenea, faza ini]ial\ acontrac]iilor dinamice concentrice [i excentrice, durândpân\ când for]a mu[chiului devine mai mare decâtrezisten]a extern\ (contrac]ie concentric\) sau este maimic\ decât aceasta (contrac]ie excentric\). ~ se reali-zeaz\ pe baza transform\rii de c\tre mu[chi a energieichimice `n energie mecanic\. Metodica de dezvoltarea for]ei are indica]ii precise pentru utilizarea cu efecteoptime a fiec\rui tip de ~. ~ are o larg\ aplica]ie `nantrenamentul sportiv pentru c\ determin\ cre[teri maimari [i mai rapide ale for]ei cu cheltuial\ mai mic\ detimp [i de energie decât celelalte tipuri de contrac]iemuscular\ (v. contrac]ie muscular\, antrenamentizometric).

CONTRADERAPAJ schi Mi[care efectuat\ cu scopde frânare a vitezei sau de preg\tire a unei ocoliri saua unui viraj. Se realizeaz\ printr-un derapaj oblic alschiurilor `n sensul opus ocolirii sau virajului.

contrabatman

C

119

CONTRAGAMBIT [ah Deschidere la [ah prin carejuc\torul cu piesele negre r\spunde la sacrificiul unuipion cu un contrasacrificiu, cu scopul de a ob]ine avansde dezvoltare sau ini]iativ\.

CONTRAPANT| ci., moto. schi Por]iune `nclinat\dintr-un traseu de schi sau motocros ce urmeaz\ ime-diat dup\ o pant\ [i o vale, care creeaz\ o dificultatetehnic\ pentru sportiv sau asigur\ reducerea vitezei ̀ ncazul `n care proba a fost efectuat\ (schi).

CONTRAPARAD| scr. Parad\ a atacantului la ripostaatacatului.

CONTRARIPOST| scr. Ripost\ a atacantului execu-tat\ dup\ o contraparad\.

CONTRAROTA}IE schi Ac]iune de rota]ie a bazi-nului [i a picioarelor simultan\ cu rota]ia ̀ n sens inversexecutat\ de trunchi, ̀ n scopul declan[\rii unei ocoliricu schiurile paralele.

CONTRA{AH [ah Mutare prin care, ̀ n acela[i timp,se pareaz\ [ahul `n care se afl\ regele propriu [i se d\[ah regelui advers.

CONTRATIMP I. gen. Form\ de organizare [idesf\[urare a ̀ ntrecerilor sportive, evaluate cu ajutorulcronometrului. II. ci., schi Prob\ sportiv\ cu startindividual sau pe echipe la intervale egale de timp(intervalul poate fi diferit de la prob\ la prob\) [i cu`ntocmirea clasamentului `n ordinea timpului final`nregistrat. III. scr. Ac]iune ofensiv\ executat\ deatacant pe o oprire a adversarului s\u.

CONTRATREI p.a. Element obligatoriu care seexecut\ pe cerc [i const\ dintr-o schimbare de direc]ie

prin r\sucire spre exteriorul cercului. Urma l\sat\ peghea]\ este de forma unui V sau acolad\, orientat\ cuvârful spre exteriorul cercului.

CONTR| I. fb. A[ezare a t\lpii piciorului pe traiec-toria mingii [i a piciorului adversarului cu care acestavrea s\ o loveasc\, ac]iune neregulamentar\ [i sanc-]ionat\ cu lovitur\ liber\ pentru c\ poate s\ periclitezeintegritatea juc\torului. II. box Ac]iune cu caractertehnic de atac prin care cei doi boxeri ini]iaz\ lovituriconcomitente pe aceea[i direc]ie. III. scr. Parad\circular\ care prime[te denumirea pozi]iei din carepleac\ [i ajunge `n mâna `narmat\ dup\ ce descrie uncerc (de ex.: contr\ de sixt\).

CONTRE scr. Exerci]iu conven]ional ̀ ntre 2 scrimeri.

CONTROL I. org. 1. Opera]ie de verificare [i analiz\a activit\]ii sportive exercitat\ la diferite niveluri pelinie organizatoric\, tehnic\ [i administrativ\ de c\treorganele guvernamentale [i neguvernamentale. 2. O-pera]ie desf\[urat\ ̀ n cadrul ̀ ntrecerilor (maraton, cros,ciclism, automobilism, kaiac, canoe, fond) care prevede`nregistrarea orei [i a ordinii de trecere a concuren]ilor.Poate fi: ♦~ fix la schi, alerg\ri, s\rituri [i gimnastic\;♦~ volant, mobil la maraton [i ciclism. II. m.b. ♦ ~antidoping Examene de laborator efectuate cu scopulde a se constata utilizarea de c\tre sportivi, ̀ n antrena-mente [i/sau ̀ n competi]ii, a substan]elor sau procedu-rilor de cre[tere a performan]elor pe cale nefiziologic\.~ se refer\ doar la substan]ele [i procedurile men]ionate`n lista oficial\, elaborat\ de comisiile medicale aleCIO [i ale Federa]iei Interna]ionale de Medicin\Sportiv\ (FIMS). Aceast\ list\ comunicat\ tuturorfedera]iilor [i comitetelor olimpice na]ionale estepermanent completat\ cu substan]ele a c\ror utilizares-a dovedit a fi nociv\. Rezultatele ~ pot fi contestatede cei care afirm\ c\ nu s-au dopat, caz ̀ n care analizelese repet\. Dac\ [i prin analiza probei martor se ajungela acelea[i concluzii ca `n prima examinare, se consi-der\ c\ sportivul respectiv s-a dopat [i va fi sanc]ionat

control

120

Cconform prevederilor regulamentare (v. doping). ♦ ~medical Activitate prin care este `ndrumat [i suprave-gheat modul de integrare a datelor medico-sanitare `npractica organizat\ a exerci]iilor fizice. ~ se efectueaz\`n conformitate cu prevederile legale [i ale regulamen-telor federa]iilor sportive. ~ studiaz\ concep]ia carest\ la baza practicii organizate a exerci]iilor fizice,terenurile, instala]iile, aparatele, instrumentele, ma-terialele [i condi]iile de mediu. Transpunerea ̀ n via]\ a ~necesit\ activitatea conjugat\ a organelor MinisteruluiS\n\t\]ii [i al Familiei (MSF), Ministerului Educa]iei[i Cercet\rii (MEC), Ministerului Tineretului [i Spor-tului (MTS) [i a federa]iilor sportive. ~n unele lucr\ri,termenul ~ este sinonim cu examenul medical al celorcare practic\ `n mod organizat exerci]iile fizice [i cuprec\dere sportul. ♦ ~ al sexului Examen medicalefectuat `nainte de competi]iile rezervate sexuluifeminin, cu scopul de a se stabili sexul adev\rat alpersoanelor ̀ nscrise la aceste competi]ii. Diagnosticulsexului se pune prin examene microscopice care atest\prezen]a sau absen]a cromatinei sexuale specifice se-xului feminin, descoperite de Barr [i Bertran `n 1943.Baza [tiin]ific\ a ~ o constituie faptul c\ nucleulcelulelor din toate ]esuturile corpului feminin con]ineun corpuscul de cromatin\ sexual\, denumit �corpus-culul Barr� dup\ numele descoperitorului s\u. Acestcorpuscul lipse[te din nucleul tuturor celulelor corpuluib\rb\tesc. Prima utilizare clinic\ a diagnosticului sexu-lui pe baza corpusculilor Barr a f\cut-o Moore lahermafrodi]i, ̀ n 1963. ~n practica sportiv\, diagnosticulsexului este precis, rapid [i netraumatizant, fiind, de re-gul\, efectuat pe celulele recoltate din mucoasa bucal\.

CONTROLOR org. Arbitru, persoan\ desemnat\ averifica respectarea regulamentului de `ntrecere sau aexecut\rii corecte a elementelor tehnice (patinaj, gim-nastic\ etc.).

CONTUR AL GR|MEZII rg. Linie imaginar\care une[te picioarele exterioare ale tuturor parti-cipan]ilor la gr\mada ordonat\.

CONTUROGRAF gen. Aparat folosit pentru stu-dierea particularit\]ilor formei corpului `n diferitepozi]ii. ~ (pantograful) este format dintr-un sistem depârghii, dintre care una urm\re[te detaliile de form\ale corpului [i le ̀ nscrie (~ lui Abalakov). Poate fi largfolosit, fiind simplu [i cu rezultate imediate.

CONTUROGRAM| gen. Curb\ `nscris\ de contu-rograf, care indic\ detaliile de form\ ale corpului `ndiferite pozi]ii sau `n momentele cele mai caracte-ristice ale unei mi[c\ri (Abalakov, Donskoi).Suprapunerea a dou\ sau mai multor ~ pe o foaie dehârtie permite compararea direct\ [i imediat\ adiferen]elor dintre fazele unei mi[c\ri ale aceluia[isportiv.

CONTUZIE m.b. Leziune a ]esuturilor moi provocat\de un corp dur, f\r\ ca integritatea tegumentelor s\ fiealterat\ evident. Majoritatea accidentelor din practicaeduca]iei fizice [i a sportului (50-70%) sunt ~ ̀ n urmalovirii de sol, aparate, adversar sau coechipieri.Gravitatea ~ depinde de t\ria corpului contondent, for]acu care ac]ioneaz\ acesta [i regiunea anatomic\interesat\. Primul ajutor, pân\ la venirea medicului,const\ `n repaus, pansament steril pentru evitareainfec]iilor secundare [i pung\ cu ghea]\ sau ap\ recepentru a se opri hemoragiile subcutanate. ♦ ~ cerebral\Leziune produs\ prin lovirea puternic\ a craniului.Merit\ aten]ie special\ datorit\ gravit\]ii [i a conse-cin]elor ei. Se caracterizeaz\ prin pierderea cuno[tin]ei(o or\ sau mai multe zile), tulbur\ri neuropsihice timpde mai multe s\pt\mâni (cefalee, grea]\, ame]eli,confuzie, pierderea memoriei) [i apari]ia `ntr-un pro-cent dependent de gravitatea leziunilor cerebrale, acomplica]iilor tardive (epilepsie, hipertensiune arte-rial\, encefalopatie postraumatic\). Aceste ~ impuninternarea de urgen]\ ̀ n servicii medicale de specialitate(neurochirurgie), urm\rirea periodic\ a sportivuluidup\ externarea din spital [i reluarea efortului numai`n urma avizului medical [i `n conformitate cu reco-mand\rile acestuia.

controlor

C

121

COORDINATOGRAF ht. Dispozitiv pentru `nre-gistrarea coordonatelor de mi[care, constând dintr-unmecanism fixat pe latura transversal\ a unui cilindrucare `mbrac\ o buc[\. Pe o foaie de hârtie (mm),instalat\ lateral fa]\ de halter\, pe un plan perpen-dicular fa]\ de axul acesteia, sunt trasate puncte.Mecanismul de ̀ nregistrare const\ dintr-un arc, o seriede angrenaje [i un creion, montate `n a[a fel `ncâtcreionul se deplaseaz\ [i traseaz\ puncte precise `ndirec]ia axului bazei halterei. Prelucrarea datelorob]inute prin aceast\ m\sur\toare nu constituie ogreutate.

COORDONARE A MI{C|RII m.b. Activitate asistemului nervos central datorit\ c\reia fiecaremu[chi necesar efectu\rii unei mi[c\ri se contract\cu intensitatea adecvat\ [i numai când este necesarpentru a se asigura execu]ia exact\ a mi[c\rii res-pective. ~ are la baz\ procese nervoase complexe carese perfec]ioneaz\ prin repetare. La `nceput, oricemi[care este pu]in precis\, rigid\ [i se execut\ cuconsum mare de energie fizic\ [i nervoas\. Aceastase explic\ prin faptul c\ procesul de excita]ie a zoneimotorii cerebrale cuprinde [i celule care nu sunt strictnecesare acelei mi[c\ri, iar execu]ia acesteia se facesub control voluntar permanent. Corectarea execu-]iilor permite localizarea mereu mai exact\ a proce-sului de excita]ie cerebral\ [i restrângerea acestuiala celulele necesare. Prin repetare `ndelungat\ secreeaz\ reflexe condi]ionate care asigur\ coordon\riprecise, economice [i `n perfect\ concordan]\ cuscopul mi[c\rii, controlul con[tient fiind necesar doarla `nceputul [i sfâr[itul acestora (v. deprinderilemotrice). ~ prezint\ mari diferen]e interindividuale.Ele se datoresc atât experien]ei motrice personale(factor de mediu), cât [i eredit\]ii. Factorii ereditaricare condi]ioneaz\ ~ fac parte din categoria celor cudeterminare genetic\ stabil\ [i, ca atare, se modific\greu [i relativ pu]in sub influen]a factorilor de mediu(de ex.: antrenamentul). De aceea studierea ~ este demare utilitate la selec]ia pentru disciplinele, ramurile[i probele sportive `n care aceast\ calitate reprezint\unul din factorii limitativi ai performan]elor sportive.

COORDONATOR DE JOC fb. (V. conduc\tor de joc).

COPASTIE s.n. Ram\ de lemn a[ezat\ `n partea ceamai de sus a bordajului de care sunt legate crevacele(coastele) unei ambarca]ii.

COPIL I. gen. Acel b\iat sau fat\ de vârsta preadoles-centului, depistat [i selec]ionat pe baza unor criteriira]ionale, `n vederea ini]ierii `ntr-o ramur\ sau `ntr-oprob\ sportiv\. To]i cei de aceast\ vârst\ se ̀ ncadreaz\`n categoria sportiv\ numit\ �copii�. Vârsta optim\ deselec]ie primar\ [i de `ncepere a instruirii variaz\ `nfunc]ie de specificul ramurii sau al probei sportive de la5-6 ani (gimnastic\, `not, patinaj artistic) la 12-13 ani(box, haltere, ciclism, unele probe din atletism).II. atl. B\iat sau fat\ de vârst\ cuprins\ `ntre 10-12 ani,selec]ionat [i `ncadrat `n prima etap\ de preg\tirenumit\ etapa preg\tirii atletice polivalente. ~n ]aranoastr\, forurile de specialitate au stabilit dou\ categorii(clase) de copii: copii II (10-11 ani) [i copii I (12-13 ani).Fiecare categorie are sistem propriu de cerin]e meto-dice de instruire [i organizatorice, adecvate particula-rit\]ilor de vârst\ [i dezvolt\rii copilului, ̀ n perspectivapreg\tirii pentru `nalta performan]\.

CORBUT gim. Element tehnic folosit ca elan pentrur\sturn\ri sau salturi ̀ napoi, constând ̀ ntr-o trecere dinstând pe mâini `n stând.

CORD FOR}AT m.b. (V. supra`ncordare).

CORNER fb., hb. 1. Col] al terenului. 2. Faz\ fix\ dejoc `n care echipa din atac repune mingea `n joc dincol]ul terenului, ca urmare a faptului c\ aceasta adep\[it ̀ n ̀ ntregime linia de fund ̀ n afara spa]iului por]iiatins\ ultima dat\ de un juc\tor al echipei din ap\rare.

COROAN| I. gim. 1. Procedeu tehnic executat la calcu mânere, paralele [i bar\ fix\, constând din efectuarea

coroan\

122

Cunui cerc cu ambele picioare cu ̀ ntoarcere ̀ n jurul unuibra] `n sprijin dorsal. La cal cu mânere const\ dintrecerea de pe mânere pe extremitate sau invers. ~ dubl\(Stoeckly), ~ `napoi (Stoeckly invers) se execut\ cuspatele ̀ nainte. La paralele, reprezint\ un procedeu decoborâre, constând din trecerea ambelor picioare pestecele dou\ bare. La bara fix\ este precedat\ de un balansamplu ̀ napoi, ̀ ntoarcerea putând fi terminat\ ̀ n sprijindorsal sau dep\rtat\, ̀ n sprijin stând dep\rtat. 2. Pozi]iea bra]elor din exerci]iile libere, la care coatele sunt u[or`ndoite, iar palmele sunt fa]\ `n fa]\. II. ol. ~ olimpic\Cunun\ ̀ mpletit\ din frunze de m\slin considerat sacru,ce se oferea `nving\torilor olimpici la jocurile anticede c\tre arbitrul suprem, `n fa]a templului lui Zeus.

CORP LA CORP scr. Lupt\ `n care cei 2 combatan]isunt `n contact. Lupta este oprit\ de arbitru. La floret\ [isabie, tr\g\torul care provoac\ lupta corp la corp (chiarf\r\ bruscare sau violen]\) prime[te avertisment simplu,valabil pentru meci, iar ̀ n caz de recidiv\, el va fi penalizatcu o tu[\. La spad\, chiar de mai multe ori consecutiv, celcare provoac\ lupta corp la corp (dar f\r\ bruscare [iviolen]\) nu este sanc]ionat. La toate armele, tr\g\torulcare provoac\ lupta corp la corp `n mod voluntar, pentrua evita o tu[\ sau a-[i brusca adversarul, prime[te un singuravertisment sever pentru meci. Acest caz face parte dingrupa de [ase gre[eli ̀ n care tr\g\torul aflat ̀ n culp\ estepenalizat cu o tu[\, pe care de fapt nu a primit-o.

COSTAL gim. Parte lateral\ a corpului unui gimnast,determinat\ de orientarea acestuia fa]\ de aparat.

COSTUM SPORTIV m.s. Ansamblu de diferite piesevestimentare specifice fiec\rei ramuri de sport, stabilitregulamentar.

CO{ bb. }int\ specific\ jocului de baschet, alc\tuit\dintr-un inel cu diametrul interior de 45 cm, de careeste fixat\ o plas\ tronconic\ cu lungimea de 60 cm,prin care trebuie s\ treac\ mingea pentru a se `nscriepuncte. Inelul este confec]ionat dintr-o vergea metalic\

cu diametrul de 20 mm [i este fixat perpendicular pepanou (v. panou) la o `n\l]ime de 3,05 m de la sol.

CO{AVERAJ bb. Rela]ie dintre totalurile co[urilor`nscrise [i primite de c\tre o echip\, care se calculeaz\prin ̀ mp\r]ire sau sc\dere [i care folose[te la stabilirealocului ̀ n clasament, pentru dou\ sau mai multe echipecare au realizat acela[i num\r de puncte.

COTIER| m.s. Bandaj elastic folosit de sportiv pentruprotejarea articula]iei cotului `n preg\tire [i concurs,mai ales dup\ traumatisme [i `n perioade de maresolicitare a acestei articula]ii.

COUPÉ scr. Ac]iune tehnico-tactic\ de ocolire avârfului lamei adverse cu propria arm\.

CRAINIC org. Persoan\, de regul\ specializat\, carecomunic\ spectatorilor, ascult\torilor sau telespecta-torilor aspectele importante ale desf\[ur\rii `ntreceriisportive (numele, num\rul [i rezultatele finale ale spor-tivilor, fazele de joc sau ale `ntrecerii etc.).

CRAMP| MUSCULAR| m.b. Contrac]ie mus-cular\ involuntar\ brusc\, dureroas\ [i prelungit\. ~nactivitatea sportiv\, ~ survine mai ales dup\ eforturi`ndelungate ̀ n care s-au pierdut cantit\]i mari de electro-li]i prin transpira]ie abundent\. Oboseala local\ favori-zeaz\ apari]ia ~ . Prevenirea se realizeaz\ ingerându-se`n timpul efortului b\uturi speciale polimineralizate.Interven]ia imediat\ pentru `nl\turarea ~ const\ `n`ntinderea pasiv\ [i progresiv\ a mu[chiului contractat.Sin.: cârcel.

CRAMPON m.s. Bucat\ mic\ de cauciuc t\iat\ `nforme diferite, ̀ n special conic\, care se aplic\ pe talpaunui pantof sau a unui bocanc de sport, `n vedereaevit\rii alunec\rii `n timpul desf\[ur\rii ac]iunilormotrice.

corp la corp

C

123

CRAMPONARE schi Mi[care efectuat\ cu schiulinterior ̀ n faza de conducere a virajului (dup\ trecereade linia de cea mai mare pant\, schiul interior se desface`n foarfec\ spre deal, `nc\lecându-l progresiv printrecerea greut\]ii de pe schiul din vale), pentru o maibun\ cantare.

CRAUL nat. Procedeu tehnic de ̀ not apreciat ca fiindcel mai rapid. Pozi]ia corpului este culcat cu fa]a `njos, trunchiul are un unghi de ̀ nclinare fa]\ de suprafa]aapei mai mare sau mai mic `n raport cu viteza de `not,picioarele se mi[c\ alternativ ̀ n sus [i ̀ n jos, cu u[oareflexii [i extensii `n articula]ia coxofemural\ [i agenunchiului. Propulsia cea mai mare este dat\ delabele picioarelor care se ]in `ntinse [i cu vârfurileorientate spre ̀ n\untru. Bra]ele execut\, de asemenea,o mi[care alternativ\ la suprafa]a apei (ducerea ̀ nainte)[i prin ap\ (`n faza de propulsare). Coordonarea trebuierealizat\ astfel `ncât s\ se ob]in\ o repetare continu\ ami[c\rilor de vâslire, adic\ la un ciclu complet de bra]e,picioarele s\ execute 4-6 b\t\i [i o respira]ie. Inspira]iase face prin r\sucirea capului spre mâna care iese dinap\, iar expira]ia se face cu gura `n ap\. Sin.: ~ pepiept, `not liber.

CRAULIST nat. Persoan\ care practic\ `notul prinprocedeul craul.

CRAVA{| c\l. Accesoriu specific sportului c\lare,confec]ionat dintr-o varg\ elastic\ din piele cu ajutorulc\reia c\l\re]ul `ndeamn\ calul s\ execute diferitemi[c\ri pe timpul deplas\rii sau efectu\rii unor probede concurs.

CRAVAT| rg. Gest nepermis [i extrem de periculos,constând `n `ncol\cirea sau izbirea cu bra]ul a gâtuluiunui juc\tor purt\tor de balon, chipurile `n inten]ia,nereu[it\, de a-l placa. Este asimilat\ jocului periculos[i este sanc]ionat\ aspru sau cu eliminare definitiv\din teren. Termenul este folosit cu aceea[i semnifica]ie[i `n lupte.

CREATIVITATE psih. Func]ie psihic\ de in-ventivitate [i imagina]ie prin care individul n\scoce[telucruri noi sau g\se[te solu]ii noi pentru anumiteprobleme. ~n sport se manifest\ sub forme diferite`ncepând cu combinarea elementelor unui exerci]iu,cu g\sirea rezolv\rilor noi a situa]iilor tactice [iterminând cu �inventarea� unor noi sporturi,procedee, exerci]ii, aparate sau metode de preg\tire.Ca func]ie a gândirii, ~ folose[te inventiv experien]a[i cuno[tin]ele ̀ ntr-o sintez\ original\ determinat\ deanaliza situa]iei prezente. ~ se educ\ [i poate fistimulat\ `n condi]iile colabor\rii antrenorului cusportivii [i a acestora `ntre ei. ~ se poate manifestaatât pe plan teoretic (anticiparea situa]iilor dinconcursul viitor, imaginarea unor solu]ii tactice etc.),cât [i practic pe teren. ~ se manifest\ ca tr\s\tur\ agândirii divergente [i ca `nsu[ire a inteligen]eisportivului.

CREST|TUR| A ~N|L}|TORULUI tir Deschi-z\tur\ practicat\ la mijlocul foii ̀ n\l]\torului, de form\dreptunghiular\, semicircular\ sau triunghiular\, `ncare se prinde imaginea c\t\rii `n vederea realiz\riiochirii.

CREST|TUR| A S|GE}II tir arc Element dinmaterial plastic de m\suri diferite conform diametruluis\ge]ii, ce se ata[eaz\ la coarda acesteia prin lipire cuadezivi speciali sau prin inser]ie. Sin.: nock.

CRE{TERE m.b. Proces de m\rire a dimensiunilorcorpului `n `ntregime sau a unora dintre p\r]ile salecomponente. ~ se realizeaz\ prin ̀ nmul]irea num\ruluide celule [i prin m\rirea dimensiunilor acestora, faptcare determin\ modific\ri cantitative ale masei [ivolumului regiunilor `n care se desf\[oar\ procesul. ~se produce `n toate cele trei planuri ale spa]iului [ipoart\ denumiri corespunz\toare acestora: ♦~ `nlungime, când are loc `n planul longitudinal; ♦~ `nl\]ime, când se produce `n planul transversal; ♦~ `nadâncime, când se m\resc dimensiunile corporale `nplanul anteroposterior. ♦~ `n grosime este rezultatul

cre[tere

124

Ccumulat al modific\rilor din planul transversal [i celanteroposterior. ~ este un proces continuu `nceput `nvia]a intrauterin\ [i terminat `n jurul vârstei de 22 deani la femei [i 23 de ani la b\rba]i. Viteza de desf\[urarea cre[terii este variabil\, existând perioade `n careprocesul se desf\[oar\ rapid [i altele `n care el devinelent. Curba vitezei de cre[tere furnizeaz\ date utilepentru stabilirea perioadei de vârst\ biologic\ a copiilor[i a adolescen]ilor. ~ are un caracter strict individual,fiind determinat\ de factorii ereditari [i de mediulspecific fiec\rei persoane. Cu toate acestea, exist\anumite aspecte ale procesului de cre[tere care suntcomune tuturor indivizilor de ambele sexe (v. legilecre[terii). Stimularea cre[terii constituie unul dinobiectivele fundamentale ale educa]iei fizice. Potrivitdatelor actuale, factorii de mediu (inclusiv mi[careaorganizat\) influen]eaz\ pu]in cre[terea `n plan longi-tudinal, dar pot modifica mult cre[terea `n planuriletransversal [i anteroposterior.

CREVACE s.n. Piese din lemn sau laminate de o]el,`ndoite dup\ forma cocii [i a[ezate la distan]e egaleperechi, `n cele dou\ borduri pe toat\ lungimeaambarca]iei.

CREVAS| alp. Despic\tur\ adânc\ `ntr-un ghe]armontan, obstacol cu mare grad de periculozitate pentrualpini[ti.

CRICKET j.s. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, cuo vechime din secolul al XII-lea, asem\n\toare `ntr-ooarecare m\sur\ cu baseball-ul (v. baseball) [i oina (v.oin\), considerat `n Anglia ca sport na]ional pentrusezonul de var\. Se disput\ `ntre 2 echipe formate dincâte 11 juc\tori, una fiind la �prindere� [i cealalt\ la�b\taie�. Jocul se desf\[oar\ pe un teren cu o lungimede 155 m [i o l\]ime de 135 m. ~n mijlocul terenuluieste plasat\ pista de joc limitat\ de cele dou\ por]isituate la o distan]\ de 20,11 m una de cealalt\. Por]ileau o l\]ime de 22,86 m [i sunt formate din trei bare,`nalte de 71,1 cm, `nfipte `n teren pe aceea[i linie la o

dep\rtare de 7 cm, deasupra c\rora se a[az\ transversaldou\ bastona[e, având fiecare lungimea de 12, 06 cm,numite �martori�. Linia fiec\rei por]i este de 2,07 mlungime, fiind m\rginite de dou\ linii perpendiculareorientate `napoia por]ilor care delimiteaz\ spa]iul deac]iune a portarului [i a ]inta[ului echipei de la prindere.La 1,22 m ̀ n fa]a por]ilor se traseaz\, paralel cu acestea,liniile de b\taie care delimiteaz\ totodat\ spa]iul deac]iune al �lovitorului� apar]inând echipei de la b\taie.Plasamentul juc\torilor de la prindere este urm\torul:`n spa]iul dinapoia unei por]i [i lateral de aceasta, seplaseaz\ ]inta[ul, iar ̀ n acela[i spa]iu al celeilalte por]i,portarul; ceilal]i 9 juc\tori de la prindere se plaseaz\`napoia [i lateral de poarta ap\rat\, având misiunea s\culeag\ mingile [i s\ le transmit\ ]inta[ului. ~n supra-fe]ele din fa]a por]ilor [i lateral fa]\ de ele, se plaseaz\cei 2 lovitori ai echipei de la b\taie, `narma]i fiecarecu un b\t\tor lung de 71-96 cm [i lat de 10,75-11,73 cm`n por]iunea din prelungirea mânerului. Atât lovitorii,cât [i portarul poart\ ap\r\toare pentru gambe [igenunchi capitonate, portarul fiind echipat suplimentar[i cu m\nu[i. Ceilal]i 9 juc\tori de la b\taie stau pe obanc\ situat\ lateral ̀ n afara pistei de joc, a[teptând s\le vin\ rândul s\ func]ioneze ca lovitori. Jocul const\din ̀ ncercarea ]inta[ului de a d\râma poarta cu o mingeplin\, confec]ionat\ din piele, având perimetrul de 23 cm[i greutatea de cca 160 g. Mingea azvârlit\ de ]inta[nu trebuie s\ ating\ p\mântul [i nici s\ zboare mai`nalt de umerii lovitorului. Acesta ap\r\ poarta lovindcu b\t\torul [i trimi]ând mingea cât mai departe. Dup\lovirea mingii, ambii lovitori alearg\ [i schimb\por]ile de atâtea ori cât este posibil, pân\ cândmingea a fost transmis\ ]inta[ului de c\tre portarulsau ceilal]i juc\tori de la prindere. Schimbarealocului `ntre cei 2 lovitori este valabil\, dac\ dup\fiecare curs\ ating poarta cu b\t\torul (b\tacul)respectiv. Când un lovitor gre[e[te, iese din joc [iintr\ urm\torul din echipa sa. Se puncteaz\ pozitivfiecare schimbare de locuri corect\ a lovitorilor,gre[elile de execu]ie ale ]inta[ilor [i dep\[ireaspa]iilor de poart\ de c\tre ]inta[ sau portar. Lovitoriipierd dreptul de a continua ap\rarea de mingile]intite [i, de asemenea, dac\ nu au nimerit mingea[i dac\ au dep\[it spa]iul de b\taie. Jocul se termin\

crevace

C

125

când fiecare echip\ a trecut de dou\ ori la b\taie.Jocul nu este limitat `n timp, putând s\ dureze, `nfunc]ie de importan]a sa, `ntre 30' [i 6 zile (cât adurat partida dintre India [i Anglia, din 1982 pe sta-dionul din Calcutta, la care au participat un num\rrecord de spectactori � 394 000). ~ feminin areaproape aceea[i vechime cu cel masculin, primulmeci disputându-se `n 1775 `n Anglia.

CRISPARE m.b. Stare de hipertonie generalizat\ amusculaturii, determinat\ de factori emo]ionali (`nspecial teama [i nesiguran]a). ~ apare mai ales ̀ n primafaz\ a ̀ nv\]\rii execu]iilor tehnice ̀ n condi]ii de risc [i`n competi]iile c\rora sportivul le acord\ o importan]\deosebit\. Baza fiziologic\ a ~ const\ `n starea deexcita]ie excesiv\, ca intensitate [i `ntindere, din ariamotorie a scoar]ei cerebrale. ~ are cosecin]e negativeasupra performan]elor sportive, datorit\ tulbur\riicoordon\rii fine a contrac]iilor musculare, pierderiiechilibrului psihic [i sc\derii capacit\]ii de concentrare.~ expune [i la leziuni musculare (`ntinderi, rupturifibrilare) la nivelul mu[chilor antagoni[ti cu tonusexagerat `n momentul contrac]iilor puternice a mu[-chilor agoni[ti. ~ poate fi prevenit\ sau diminuat\ prinpreg\tire psihologic\ adecvat\ [i prin interven]iacompetent\ a antrenorului, psihologului sau mediculuisportiv.

CRISTIAN| schi Ocolire cu schiurile paralele, care`[i trage numele dup\ ora[ul nordic Cristiania (Oslo),ai c\rui locuitori au folosit-o pentru prima dat\. ♦~ ladeal Ocolire care se execut\ spre pant\. ♦~ la vale Ocolirecare se execut\ `n jos pe firul pantei. ♦ ~ cu detent\Ocolire care se face printr-o s\ritur\ `n zborul c\reiase schimb\ direc]ia de deplasare (termen dep\[it).

CRIZ| DE TIMP [ah Ultimele 5' ale unei partidestandard de concurs sau ultimele secunde `n partidelede activizare sau `n partidele de blitz, perioad\ `n carejuc\torul trebuie s\ efectueze un num\r mare de mut\risau s\ termine partida, timpul de gândire fiind insuficient.

CRONAXIE m.b. Parametru de m\surare aexcitabilit\]ii celulelor, reprezentat de timpul cel maiscurt necesar unui curent electric care are intensitateaegal\ cu dublul reobazei (valoare minim\ a intensit\]iistimulului natural sau artificial necesar\ pentru aprovoca excita]ia) pentru a produce un r\spuns liminar.~ se m\soar\ cu un aparat special (cronaximetru) [i seexprim\ ̀ n milisecunde. Excitabilitatea este cu atât maimare cu cât valoarea ~ este mai mic\. ~n medicinasportiv\, se utilizeaz\ ~ cu prec\dere pentru m\surareaexcitabilit\]ii neuro-musculare. Aceasta prezint\diferen]e inter-individuale [i, la acela[i individ, variaz\`n func]ie de numero[i factori ai mediului. Frigul [ioboseala cresc ~, iar c\ldura local\ [i antrenamentulcorect o scad. Antrenamentul bine condus accentueaz\diferen]a fiziologic\ dintre ~ nervului [i cea a mu[-chiului pe care acesta `l comand\, prin cre[tereaexcitabilit\]ii nervului [i r\mânerea nemodificat\ sausc\derea excitabilit\]ii mu[chiului. Schimb\rile excesive,repetate, care duc la oboseala cronic\ (supraantrena-ment), mic[oreaz\ aceast\ diferen]\ [i, `n cazurileavansate, inverseaz\ aspectul descris, excitabilitateamu[chiului devenind mai mare decât a nervului.

CRONOFOTOGRAFIE gen. Metod\ de ̀ nregistrarea mi[c\rii care reprezint\ o serie de fotografii succesiveluate la intervale de timp egale pe o plac\ (cli[eu) fix\.~n prezent, aceast\ metod\ se folose[te mai rar, fiind`nlocuit\ cu ciclografia (v. ciclografie).

CRONOGRAFIE gen. Tehnic\ de `nregistrare atimpului, utilizat\, `n special, `n laboratoarele deinvestiga]ie [tiin]ific\, inclusiv `n domeniul sportului,prin `nscriere pe hârtie a secundelor sau frac]iunilorde secund\, fa]\ de care se raporteaz\ reac]iile spor-tivilor subiec]i.

CRONOGRAM| gen. Reprezentare grafic\ a succe-siunii [i a duratei fazelor unor acte motrice. ~ poate filiniar\ sau circular\ [i serve[te analizei coordon\rii

cronogram\

126

Creciproce a diferitelor p\r]i [i segmente ale corpului [ia indicatorilor lor temporali (succesiune [i durat\).~ se realizeaz\ pe baza imaginilor din chinograme(v. chinogram\) sau ciclograme (v. ciclogram\).

CRONOMETRAJ gen. Tehnic\ de m\surare [i`nregistrare a duratelor [i a intervalelor timpului dedesf\[urare a ac]iunilor [i a performan]elor sportive.~ se utilizeaz\ pentru controlul scurgerii timpului `nprobele cu durat\ fix\ (de ex.: `n jocuri sportive), `nunele cazuri `nregistrându-se timpul efectiv de joc. ~nalte sporturi, se `nregistreaz\ durata execu]iei probei(mar[ [i alerg\ri `n atletism, curse de `not, schi, moto-ciclism etc). ~n cursele contracronometru, se m\soar\durata ̀ n care este parcurs\ o anumit\ distan]\. ~n unelesporturi, duratele sunt limitate, ̀ n interiorul lor trebuies\ se desf\[oare evolu]ia sportivului sau unele ac]iuni`n teren ( ̀ n gimnastic\ [i patinaj artistic, ̀ n para[utism� deschiderea `ntârziat\ a para[utei, trecerea `n atacsau desf\[urarea atacului `n baschet etc.). Cerin]eleprivitoare la durata diferitelor ac]iuni sau manifest\rimotrice sunt specificate ̀ n regulamentele ramurilor desport. Ca aparate sau instrumente de m\sur\ se utili-zeaz\ cronometrele [i cronoscoapele. Pornirea [ioprirea cronometrului se face fie manual, fie electro-magnetic la vedere sau prin stabilirea [i `ntrerupereacontactului electric la `nceputul [i sfâr[itul ac]iunii.Regulamentele sportive stabilesc condi]iile pe caretrebuie s\ le `ndeplineasc\ ~ pentru ca performan]eles\ fie omologate. Sin.: cronometrare.

CRONOMETRARE gen. (V. cronometraj).

CRONOMETRIE gen. Capitol al metrologiei carestudiaz\ procedeele [i instrumentele pentru m\surareatimpului.

CRONOMETROR reg. Persoan\ care cronometreaz\(v. arbitru cronometror).

CRONOMETRU gen. Instrument de precizie folositpentru m\surarea intervalelor de timp (`n atletism,ciclism, `not, box, lupte etc.). ♦~ electric Instala]ieelectric\ automat\ care serve[te la `nregistrarea tim-pului de acoperire a unui interval spa]ial, dirijareaf\cându-se de la pupitrul de comand\. ♦~ manual Ceasprev\zut cu ar\t\toare ce `nregistreaz\ timpul `n ore,minute, secunde, zecimi sau sutimi de secund\, permi-]ând porniri [i opriri succesive.

CRONOSCOPIE gen. Tehnic\ modern\ de crono-metrare a timpului, care utilizeaz\ aparatura electro-nic\ de afi[are luminoas\ a cifrelor. Cronoscoapeleelectronice pot `nregistra timpul cu frac]iuni mici desecund\, sub 1/1000'', permi]ând o citire rapid\ aperforman]ei [i operând montaje diferite pentru`nregistrarea tuturor timpilor par]iali [i finali ai maimultor concuren]i afla]i simultan pe traseu (de ex.: `nconcursurile de schi, ̀ n care plec\rile concuren]ilor sefac succesiv).

CROQUETTE j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilorsportive desf\[urat\ pe un teren plat, perfect nivelat,cu dimensiunile de 40x20 m, la capetele c\ruia [i peaxul longitudinal sunt `nfip]i câte un ]\ru[ vopsit `nopt culori diferite. }\ru[ii au o ̀ n\l]ime de 40 cm, unulfiind considerat ]\ru[ul de `ncepere [i terminare atraseului, iar cel\lalt de `ntoarcere. ~ntre cei doi ]\ru[ise ̀ nfig 12-20 porti]e de sârm\ care alc\tuiesc, ̀ n diferiteforma]ii, dou\ trasee simetrice. Porti]ele sunt de form\p\trat\ cu latura de 20 cm, prima [i ultima porti]\ fiindsituate la 1-3 m de ]\ru[ii de `ncepere [i `ntoarcere.Fiecare juc\tor dispune de dou\ mingi (bile) pline, `ngreutate de 400 g [i cu diametrul de 9 cm. De asemenea,fiecare juc\tor are un cioc\nel cu cap\tul de lovirecilindric, având diametrul de 7-8 cm [i 15-25 cmlungime, iar coada de 80-100 cm. Juc\torul de la`ncepere trimite una dintre mingi cu ajutorul lovituriide ciocan (corespunz\toare unei culori alese dintre celeexistente pe ]\ru[) ̀ n cea mai bun\ pozi]ie ̀ n fa]a primeipor]i, iar cea de a doua minge, apar]inând culorii

cronometraj

C

127

adversarului, ̀ n cea mai incomod\ pozi]ie fa]\ de primapoart\. Adversarul trebuie s\ continue jocul, lovindu-[i([i nu `mpingându-[i) mingea (bila) astfel `ncât s\treac\ prin cât mai pu]ine lovituri prin toate porti]eletraseului de ducere, s\ ocoleasc\ ]\ru[ul de `ntoarcere[i apoi s\ treac\ mingea prin toate porti]ele de`ntoarcere, f\r\ a lovi mingea adversarului, caz ̀ n careadversarul repune `n joc mingea obstacol, iar cel carea gre[it reia jocul cu cea de-a doua minge, fiind obligats\ le treac\ pe amândou\ prin traseele respective. Dac\mingea iese din câmpul de joc, aceasta este repus\ `njoc de la 1 m fa]\ de linia de demarca]ie a terenului.Juc\torul care este pe traseu are dreptul s\ loveasc\ ominge de cealalt\, pentru ob]inerea unor pozi]ii maibune fa]\ de porti]e. Terminarea unui traseu `n maipu]ine lovituri decât ale adversarului constituie unpunct. Se joac\ [i `n echipe de 2-3-4 juc\tori, adi]io-nându-se punctele realizate de fiecare.

CROS| I. h.g., h.i., golf Gen de baston curbat la uncap\t, cu dimensiuni standardizate prin regulamentulfiec\rui joc, cu ajutorul c\ruia se manevreaz\ mingeasau pucul. II. tir Mâner din lemn de nuc la patul pu[tiisau la prinderea pistolului, care urm\re[te schematicforma anatomic\ a mâinii (palmei), ̀ n vederea realiz\riiunei prize comode. III. tir arc Parte de mijloc a arcului,pe care se a[az\ mâna care ]ine arcul.

CRO{EU box Procedeu tehnic de atac, constând dinexpedierea loviturii cât mai scurte din lateral: ~ dedreapta, ~ de stânga.

CRUCE gim. Sprijin lateral la inele, linia umerilor [ia bra]elor fiind pe acela[i plan orizontal.

CRUCET| s.n. 1. Platform\ instalat\ pe catarg la`mpreunarea gabierului cu arboretul. 2. Verg\ ori-zontal\ f\cut\, de obicei, din dou\ buc\]i, fiecare avândbaza sprijinit\ pe catarg, iar vârful fixat pe sarturile dela capelatura superioar\ a catargului. La ambarca]iile

mari, catargul poate avea dou\ sau chiar trei ~ de acestfel. ~ serve[te la `ntinderea sarturilor [i `nt\rireavelaturii.

CRUP| c\l. Parte de dinapoi a corpului calului, de la[ale pân\ la coad\. ♦~ ̀ n\untru Tehnic\ de dresaj princare c\l\re]ul `[i conduce calul pe dou\ urme (v. pri-mire), calul fiind u[or aplecat privind spre partea sprecare merge, capul aflându-se spre perete (latura marea manejului). ♦~ `n afar\ Situa]ie `n care calul esteu[or aplecat spre partea `n care merge, crupa se afl\spre perete (latura mare a manejului).

CULCARE A BALONULUI rg. ~nl\turare temporar\a pericolului pe care ̀ l reprezint\ conducerea balonuluicu piciorul de c\tre un juc\tor sau un grup de juc\tori,porni]i astfel la atac. De fapt, este continuarea unei`ncerc\ri nereu[ite sau imposibile de a culege un astfelde balon [i const\ ̀ n gestul ap\r\torului de a se aruncaasupra balonului, de a-l ag\]a sau prinde cu mâinile [ide a-l trage apoi la corpul s\u cu care se interpune, pecât posibil, `ntre balon [i juc\torii adversari. ~ trebuieurmat\ `ns\ imediat de eliberarea balonului, ridicarea`n picioare sau rostogolirea cât mai departe de loculculc\rii. Sin.: oprire a driblingului.

CULCAT I. gim. Pozi]ie fundamental\ orizontal\ `ncare corpul se g\se[te aproape `n `ntregime `n contactcu suprafa]a de reazem: ♦~ dorsal � pe spate; ♦~ facial� pe fa]\; ♦~ costal � pe o latur\. II. rg. A r\mâne ~Infrac]iune grav\ ce urmeaz\ gestului tehnic � culcareabalonului � `n cazul nerespect\rii recomand\rilorregulamentare. Gravitatea lui const\ nu numai ̀ n faptulc\ aceast\ atitudine pericliteaz\ atât pe cel care opractic\, cât [i pe adversari, dar [i prin `ntrerupereacursivit\]ii jocului [i a circula]iei balonului. Este unmod incorect de a obstruc]iona jocul [i cauzator deaccidente, se sanc]ioneaz\ cu o lovitur\ de pedeaps\.III. tir Pozi]ie de tragere cu pu[ca, reglementat\ deFedera]ia Interna]ional\ de Tir Sportiv (ISSF).

culcat

128

CCULEGERE A BALONULUI rg. Gest prin care unjuc\tor ̀ n alergare ridic\ balonul ce se rostogole[te saust\ nemi[cat pe sol. Sin.: ramasaj.

CULEGERE A MINGII bb., hb. Ac]iune de preluareprintr-o tehnic\ special\ a mingii care se rostogole[tepe teren. ♦~ la panou Ac]iune a juc\torului de baschetcare preia mingea rico[at\ din panou.

CULOAR I. atl., c\l., h.g., nat., o.,schi, s.n. Spa]iudelimitat marcat de-a lungul unei piste pe care alearg\,`noat\, alunec\ sau vâsle[te un sportiv sau o echip\,dimensiunile [i formele ~ variind `n func]ie deregulamentul competi]iilor care se desf\[oar\ ̀ n acestecondi]ii. II. t.c. Por]iune lateral\ delimitat\ pe laturilelungi ale terenului care se valorific\ `n jocurile dedublu. III. rg. Spa]iu determinat de cele dou\ linii I ̀ ncazul contactului la gr\mada ordonat\, ̀ n\untrul c\ruiase introduce regulamentar balonul, astfel `ncât luptagr\mezilor pentru câ[tigarea lui s\ se desf\[oare `ncondi]ii cinstite. Sin.: tunel.

CULORI ALE ECHIPEI org. Marc\ sau `nsemnedistinctive aplicate pe tricoul juc\torilor, pe drapelulsau pavilionul pe care [i-o alege o echip\ sau un clubsportiv, prin ~ diferen]iindu-se de celelalte.

CULTUR| FIZIC| I. t. Component\ a culturii (care`n sens larg, cuprinde totalitatea valorilor materiale [ispirituale create de omenire `n procesul istoric aldezvolt\rii umane) ce reprezint\ o cucerire a vie]ii [ieduca]iei, o realitate social\ datorit\ c\reia, al\turi dealte domenii ale culturii, omul dore[te perfec]iunea sa.~ cuprinde un ansamblu de valori realizate de omenireprin practicarea exerci]iilor fizice, ̀ n scopul dezvolt\riiarmonioase [i a perfec]ion\rii capacit\]ii motrice afiin]ei umane. Din multitudinea de valori, amintim:idealul dezvolt\rii armonioase a personalit\]ii, valoricreate ̀ n dezvoltarea filogenetic\ a omului concretizate

`n indicii dezvolt\rii fizice armonioase, a condi]ieifizice [i a achizi]iilor motrice; `n performan]ele spor-tive; `n datele cercet\rilor [tiin]ifice [i metodologice,ale activit\]ilor de practicare a exerci]iilor fizice; `nvalorile morale, concretizate ̀ n conceptul de fair-play,[i `n cele materiale constând `n construc]ii, bazesportive (stadioane, s\li, bazine), materiale sportive etc.II. m.b. ~ medical\ (V. kinetologie).

CULTURISM clt. Ramur\ sportiv\ care const\ `npracticarea exerci]iilor fizice, `n scopul perfec]ion\riicorpului omenesc, respectiv a asigur\rii �culturii cor-porale�. ~ntemeietorul ~ este considerat Eugen Sandow,care prin exemplul frumuse]ii statuare a corpului s\uprelucrat ca atare [i cartea sa �Via]a este mi[care� a pusbazele acestei activit\]i care `n anii �80 [i �90 a c\p\tatdimensiuni interna]ionale. Ca sport, ap\rut târziu `ncadrul sportivilor halterofili, are ca obiect modelarea [ifortificarea ̀ ntregului sistem muscular prin intermediulunui sistem de exerci]ii cu `ngreuieri (hantele, haltere)sau cu ajutorul unor aparate speciale menite s\ asigureo musculatur\ armonioas\, bine reliefat\. Ramur\sportiv\ de sine st\t\toare se distinge de sportul cuhaltere (atât prin obiective, cât [i prin metode [imijloace), comun\ fiind doar folosirea barei cu discuri`n cadrul antrenamentului. Pe plan na]ional [i interna-]ional, sunt organizate concursuri pentru b\rba]i [i pentrufemei. Concursurile sunt organizate pe categorii degreutate dup\ cum urmeaz\: seniori (pe plan na]ional [iinterna]ional) 65 kg, 70 kg, 75 kg, 80 kg, 90 kg, +90 kg;senioare (pe plan na]ional [i interna]ional) 52 kg, 57 kg,+57 kg; juniori I (16-21 ani) 65 kg, 70 kg, 75 kg, 80 kg,+80 kg (pe plan na]ional); 70 kg, 80 kg, +80 kg (pe planinterna]ional); junioare I (16-21 ani, pe plan na]ional [iinterna]ional) 52 kg, 57 kg, +57 kg; juniori II (pe planna]ional) 60 kg, 70 kg, +70 kg; 52 kg, 70 kg, +70 kg (peplan interna]ional). Concursurile se desf\[oar\ `n maimulte etape: a) Prezentarea tuturor concuren]ilor uneicategorii � preselec]ia. Se selec]ioneaz\ primii 15 spor-tivi. b) Semifinala � selec]ionarea a 6 finali[ti dintre cei15 sportivi. Clasamentele se `ntocmesc prin apreciereapozi]iilor obligatorii ̀ n cadrul semifinalelor [i finalelor.

culegere a balonului

C

129

CUMP|N| gim., p.a. Pozi]ie de echilibru cu corpulla orizontal\, executat\ cu reazem pe un picior sau cusprijin pe dou\ sau pe o mân\. ♦~ facial\ Pozi]ie deechilibru ̀ n care trunchiul este aplecat ̀ nainte [i piciorulliber ridicat `napoi. ♦~ dorsal\ Pozi]ie de echilibru `ncare trunchiul este `nclinat `napoi [i piciorul liberridicat. ♦~ costal\ Pozi]ie de echilibru ̀ n care trunchiuleste `nclinat lateral [i piciorul liber pe aceea[i linieridicat la orizontal\. ♦~ asimetric\ Pozi]ie de echilibru`n care trunchiul este aplecat cu piciorul liber ridicatlateral, bra]ul de aceea[i parte `ntins `n jos, iar cel\lalt`ntins lateral. ♦~ pe un genunchi. ♦~ pe coate Pozi]iede echilibru ̀ n care corpul la orizontal\ cu bra]ele ̀ ndoitese sprijin\ pe coate [i palme; ♦~ pe un cot. ♦~ liber\Pozi]ie de echilibru `n care corpul la orizontal\ sesprijin\ pe palme cu bra]ele `ntinse.

CUP| org. 1. Trofeu sportiv, `n general un vas orna-mental care se acord\ echipei sau sportivului câ[tig\toral unei `ntreceri sportive. Mai poate fi acordat\ unorsportivi pentru ̀ ndeplinirea unor criterii: ob]inerea unorperforman]e de `nalt\ valoare, popularitate, cel maitân\r sau cel mai vârstnic din concurs. ♦~ olimpic\Recompens\ dat\ anual de CIO unei institu]ii sau uneiasocia]ii care prin activitatea lor contribuie la dez-voltarea mi[c\rii olimpice. 2. Gen de competi]ie(`ntrecere) sportiv\, de obicei cu caracter tradi]ional,organizat\ de unele institu]ii sau organiza]ii cu ocaziaunor evenimente importante [i `n care trofeul pus `njoc este o cup\.

CUPLAJ j.s. Manifesta]ie sportiv\ care const\ `norganizarea pe acela[i teren a dou\ meciuri sau jocuricare se desf\[oar\ `n continuare. De obicei, cel maiimportant meci este programat al doilea.

CUPLU I. psih. Cel mai mic grup psihosocial ̀ n care2 sportivi se afl\ `n rela]ie de colaborare pentru reali-zarea unui obiectiv de preg\tire [i de concurs. Cons-tituie ~ dublurile din patinaj artistic, tenis, canotaj,alpinism, jocuri (de ex.: funda[i, atacan]i), tandemuriledin ciclism [i cu antrenament mecanic etc., membrii

acestora fiind nu numai ̀ n rela]ii de colaborare tehnico-tactic\, ci [i afective preferen]iale; de regul\ ~ sealc\tuie[te pe baza potrivirilor multiple (morfologice,func]ionale, psihice, tehnice etc.) care exist\ `ntre 2sportivi [i pe baza compens\rilor reciproce pe care lepot realiza. II. m.b. ♦ ~ cinematic Sistem de dou\pârghii articulate având capacitatea de a efectuami[c\ri. Exemplu de ~ `n corpul omenesc: bra]ul [iantebra]ul articulate la cot, gamba [i coapsa articulatela genunchi; dou\ vertebre articulate ̀ ntre ele etc. ♦ ~ defor]e Ac]iune concomitent\ a dou\ for]e paralele (egale[i opuse) efectuat\ asupra pârghiilor scheletice (de ex.:mu[chii agoni[ti [i antagoni[ti ̀ n mi[c\rile de extensiesau de flexie).

CUPOL| par. Suprafa]\ portant\ a para[utei expri-mat\ `n mp (cca 60 mp).

CURBATUR| MUSCULAR| m.b. (V. febr\ mus-cular\).

CURB| A EFORTULUI m.b. 1. ~nregistrare subform\ de curb\ a valorilor efortului prestat `ntr-oanumit\ unitate de timp (lec]ie, ciclu s\pt\mânal, etap\,perioad\, ciclu anual, ciclu olimpic etc.). ~n sportul deperforman]\, ~ aduce date utile pentru cunoa[tereaefortului efectuat [i a dinamicii acestuia, dând astfelposibilitatea compar\rii valorilor reale cu cele prev\-zute `n planul propriu de preg\tire [i cu cele ale altorsportivi de performan]\ din activitatea intern\ [i inter-na]ional\. 2. ~nregistrare sub forma de curb\ a valorilorfunc]ionale determinat\ de efortul prestat � curba soli-cit\rii func]ionale (denumire dat\ `n lucr\rile maivechi). Un exemplu concludent ̀ l reprezint\ curba valo-rilor pulsului ̀ n lec]ia de gimnastic\ suedez\, care esteprezentat\ drept curba efortului din lec]ia respectiv\.

CUREA A ARMEI tir Fâ[ie lat\ de maxim 4 cmconfec]ionat\ din piele sau pânz\, folosit\ ca accesoriu`n vederea fix\rii precise a armei ̀ n fazele de ochire [i

curea a armei

130

Cde declan[are, ̀ n probele de arm\ liber\ [i calibru redus`n pozi]ia pe genunchi [i culcat nerezemat.

CURLING s.i. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive deiarn\ de origine sco]ian\ cu o vechime de aproape cincisecole, prezent\ la patru edi]ii al JO, ca sport demons-trativ, iar din 1998 inclus\ ̀ n programul oficial al JO dela Nagano. Concursul se desf\[oar\ `ntre dou\ echipe,fiecare echip\ fiind compus\ din 4 juc\tori, dintre careunul este c\pitan. Fiecare juc\tor trebuie s\ lanseze dedou\ ori o piatr\ de granit, pe parcursul unei man[e,alternativ cu cele ale adversarului. Obiectivul urm\riteste ca la sfâr[itul unei man[e, pietrele lansate s\ ajung\cât mai aproape de centrul T al casei fa]\ de cele aleechipei adverse. Pista de joc are o lungime de 44,50 m[i o l\]ime de 4,27 m. }inta (casa) se afl\ la cele dou\extremit\]i ale pistei, la o distan]\ de 1,83 m de limitaacesteia, fiind format\ din trei cercuri concentrice cudiametrele exterioare de 1,22 m, 2,44 m [i 3,66 m. Echipaa c\rei piatr\ este cea mai apropiat\ de centrul caseiob]ine 1 punct. ~n plus, ea realizeaz\ 1 punct adi]ionalpentru fiecare din pietrele sale, aflate mai aproape decentru comparativ cu ale adversarului. Echipa carecâ[tig\ o man[\ ob]ine avantajul ultimei pietre lansatepentru man[a urm\toare. O partid\ const\, `n modobi[nuit, din 10 man[e [i dureaz\ aproximativ dou\ ore[i jum\tate. Echipa care totalizeaz\ cele mai multepuncte câ[tig\ concursul. Atunci când c\pitanul carelanseaz\ ultima piatr\, elimin\ cu ajutorul unei lovituri,numit\ effleurer et arreter (atingere � oprire), piatraadvers\ din cas\ [i `[i plaseaz\ piatra sa aproape decentrul T, echipa sa câ[tig\ man[a. Ultima piatr\ lansat\poate fi cea mai important\ [i o echip\ pierde uneoriinten]ionat o man[\, cu scopul de a schimba ordineajocului. C\pitanul este responsabil cu strategia echipei.El indic\ coechipierilor unde s\ trimit\ pietrele. Acesteasunt lansate printr-o mi[care de rota]ie [i descriu o curb\`n timpul deplas\rii pe ghea]\, de unde [i numele de ~.Orice piatr\ care dep\[e[te linia din spatele casei esteanulat\. 2 sportivi au rolul de a controla traiectoria [iviteza pietrei lansate, prin m\turarea ghe]ii, pentru a oface s\ ajung\ la ]inta propus\. Nu este permis juc\torilors\ elimine o piatr\ advers\ din zona de gard\ protejat\(situat\ ̀ ntre linia de joc [i cas\) ̀ nainte ca primele patru

pietre s\ fie complet oprite. Aceast\ regul\, care a fostintrodus\ ̀ n 1991, a m\rit importan]a dexterit\]ii lans\riipietrei [i a strategiei de joc. Piatra de curling este dingranit sco]ian. Ea are o form\ de disc cu un diametru ̀ njur de 30 cm [i cânt\re[te 5-6 kg. De asemenea, esteprev\zut\ cu un mâner curbat `napoi, prin intermediulc\ruia se imprim\ lans\rii un u[or efect. Cealalt\ mân\se sprijin\ pe o perie cu coada lung\, folosit\ pentruechilibrare. C\pitanul folose[te, de asemenea, o periepentru a indica locul de ]int\. O m\tur\ (m\tura cana-dian\ este confec]ionat\ din pai de orez) este preferat\unei perii (peria sco]ian\ din p\r de cal). M\turarea ghe]iiconst\ dintr-o mi[care rapid\ de du-te-vino a perieiefectuat\ ̀ naintea pietrei lansate, pentru a-i permite s\-[iconserve viteza un timp mai lung [i, `n consecin]\, s\ajung\ mai departe [i mai precis la ]int\. Pentru a reu[io lansare corect\ a pietrei, juc\torul trebuie s\ poarte ogheat\ de alunecare (talpa este acoperit\ cu un materiallucios), iar cealalt\ prev\zut\ cu material aderent. Dup\lansare, gheata de alunecare este acoperit\ cu o hus\protectoare.

CURS| I. gen. Prob\ constând ̀ n parcurgerea unei anu-mite distan]e, pe un traseu dinainte stabilit. I. ci. ♦~ indivi-dual\ Prob\ pe [osea care se disput\ `n linie `ntr-osingur\ etap\ pe un traseu ̀ ntre dou\ puncte, dus ̀ ntors,pe circuit. Distan]a maxim\ nu va dep\[i 200 km laseniori [i 120 km la juniori. ♦~ contracronometruProb\ pe [osea care se disput\ individual, la careplecarea se d\ `ntr-un anumit interval de timp (1-5')conform ordinii stabilite prin tragere la sor]i [i peechipe, maxim 4 cicli[ti [i minim 3 cicli[ti, care se dis-put\ pe distan]a de 100 km (formula olimpic\) pentruseniori [i 70 km pentru juniori sau pe alte distan]e, `nfunc]ie de clasificarea [i vârsta alerg\torului. ♦~ peetape Prob\ pe [osea care se disput\ `n cel pu]in dou\etape, câte una pe zi. ♦~ pe circuit `nchis (criterium)Prob\ pe [osea, caracterizat\ prin interzicerea total\ acircula]iei publice pe parcursul ~. Se desf\[oar\ pe cir-cuite care vor avea lungimea minim\ de 800 m. ♦~ cuhandicap Prob\ pe [osea care se disput\ `ntre concu-ren]i de diferite categorii de clasificare, cei de categoriiinferioare plecând ̀ naintea celor de categorii superioare,cu scopul de a egaliza [ansele tuturor participan]ilor.

curling

C

131

perpendicular pe linia de plecare sau pe o liniediagonal\ situat\ la 45° `n urma liniei, cu 1 m distan]\`ntre alerg\tori. Plecarea se d\ din dou\ puncte opuseale velodromului marcate printr-un cerc ro[u [i unulverde. Câ[tig\ echipa care realizeaz\ un timp mai scurtsau prinde din urm\ echipa advers\. ♦~ cu adi]iunede puncte (semifond) Prob\ pe pist\ disputat\ pe unanumit num\r de ture sau km (10-40). Clasamentul sestabile[te prin adi]ionarea de puncte ob]inute la turelede sprint, precum [i `n func]ie de num\rul turelorparcurse. La fiecare sprint se atribuie 5 puncte pentrulocul I, 3 puncte pentru locul II, 2 puncte pentrulocul III etc., iar la sprintul final se acord\ punctajdublu. ♦~ de eliminare Prob\ de pist\ disputat\ `nfunc]ie de num\rul concuren]ilor pe un anumit num\rde ture. La fiecare tur (sau 2-3 ture), concurentul caretrece ultimul linia de sosire este eliminat. Câ[tig\concurentul care reu[e[te s\ elimine to]i adversarii.Clasamentul se face `n ordinea invers\ elimin\riiconcuren]ilor. ♦~ de vitez\ tandem Prob\ pe pist\disputat\ pe distan]a de 1 500 m ( pe pista de 400 m �4 ture), ̀ n care se alearg\ cu dou\ perechi de concuren]i[i se cronometreaz\ ultimii 200 m, respectându-seacelea[i reguli ca la ~ de vitez\. ♦~ omnium Prob\ pepist\ care se disput\ individual sau pe echipe, constând`n participarea alerg\torilor la mai multe probe derezisten]\ tehnic\ [i sprint dup\ formula: ~ contracro-nometru cu start de pe loc (1,5 km), ~ de vitez\, ~ pepuncte [i urm\rire individual\ (2-4 km). Clasamentulgeneral se va efectua prin adi]ionarea locurilor dinfiecare serie, iar alerg\torul sau echipa care au ob]inutcel mai mic num\r de punce va fi considerat ̀ nving\tor.♦~ de semifond cu antrenament mecanic Prob\ pe pist\ce se disput\ `n urma unei motociclete solo, echipat\cu un rulou, la distan]\ reglabil\. ~ se desf\[oar\ pedistan]ele de 40 km `n serii [i recalific\ri [i 50 km `nfinal\. ♦~ de vitez\ Prob\ pe pist\ pe distan]e de 3 turecomplete, pe piste de 333,33 m [i mai pu]in, precum [i2 ture pe cele mai mari decât acestea. Se alearg\ pedistan]a de 1 000 m `n sistem eliminatoriu sau turneu.Concurentul care intr\ primul `n ultimii 200 m esteobligat s\ se men]in\ `n interiorul liniei albe, pân\ latrecerea liniei de sosire. Pentru fiecare dintre concuren]ipozi]ia de plecare va fi stabilit\ prin tragere la sor]i.Alerg\torul desemnat astfel va trebui s\ conduc\ primul

♦~ de ciclocros Prob\ ce se desf\[oar\ pe terenuridiferite: drumuri, p\duri, ar\turi, livezi, denivel\ri,pante `nclinate nepericuloase. Distan]a total\ nu vadep\[i 50' + 1 tur pentru seniori; 40' + 1 tur pentrujuniori (17-18 ani) [i 20' + 1 tur pentru juniori (14-16 ani)din care minim 30% teren variat. Regulamentul pre-vede trei feluri de probe: ~ individual, ~ american, ~ peechipe. ♦~ italian\ Prob\ de pist\ pe echipe, dou\ câtedou\, pe o distan]\ stabilit\. Alerg\torul din frunteaechipei conduce una sau dou\ ture, dup\ care se opre[tetrecând ̀ n exteriorul pistei [i coboar\. Cel de-al doileaalerg\tor trece la conducere, parcurge acela[i num\rde ture [i coboar\. ~ continuând la fel pân\ `nainteaultimului sau penultimului tur, pân\ r\mâne un singuralerg\tor din fiecare echip\. Victoria revine echipei alc\rei alerg\tor [i-a asigurat un avans `n raport cupozi]iile de plecare sau ̀ n momentul când o echip\ esteprins\ din urm\. ♦~ american\ Prob\ pe pist\, peechipe de câte 2 concuren]i care alearg\ pe rând. Celcare nu este `n curs\ va trebui s\ stea la coarda dem\surare. Schimbul trebuie s\ se fac\ cât mai aproapede coard\ prin `mpingere sau mân\ `n mân\. ~ ameri-can\ se poate disputa `ntr-un timp stabilit, pe distan]e(km) sau `n timpi sau pe o distan]\ cu atribuire depuncte la sprinturi intermediare. ♦~ australian\ Prob\pe pist\ sub form\ de ~ de urm\rire, la care particip\minim 3 alerg\tori. La plecare, concuren]ii sunt a[eza]ila intervale egale, pe coard\, prin tragere la sor]i. Dac\proba se desf\[oar\ `n mai multe man[e, cu mai mul]icicli[ti, alerg\torul clasat primul `n man[a precedent\va lua plecarea la linia de sosire. Alerg\torul clasatultimul va fi a[ezat `naintea lui, cel clasat al doilea valua plecarea la linia opus\, `n spatele alerg\toruluiclasat al treilea. ♦~ de urm\rire individual\ Prob\ pepist\ pe distan]\ de 4 km pentru seniori, 3 km pentrujuniori (17 ani) [i senioare, 2 km pentru juniori (16 ani)[i junioare. Principiul de baz\ const\ `n selec]ionareaa 8 alerg\tori ̀ n urma unui prim tur eliminatoriu, ]inân-du-se seama de timpul `nregistrat de fiecare alerg\tor.Seriile de calificare se vor disputa cu câte doi alerg\toripentru ̀ nregistrarea timpului pe distan]\. ♦~ de urm\-rire pe echipe Prob\ pe pist\ desf\[urat\ pe distan]ade 4 km seniori [i juniori (17 ani) � formula olimpic\;3 km senioare; 2 km juniori (16 ani) [i junioare. Fiecareechip\ va fi format\ din maxim 4 alerg\tori, a[eza]i

curs\

132

Ctur cu alura unui om la pas. ♦~ de 1 km cu start de peloc Prob\ pe pist\ organizat\ [i alergat\ tehnic conformregulamentului recordurilor, `n ordinea invers\ avalorilor. III. auto., moto. ♦~ de regularitate [i derezisten]\ Prob\ constând din parcurgerea integral\ aunei distan]e de câteva mii de km, diferen]iat\ `ns\ peintervale zilnice de 150-400 km [i cu obligativitateamen]inerii pe anumite por]iuni ale traseului a uneianumite viteze de deplasare. ♦~ man[\ Concurs ̀ n careviteza constituie criteriul determinant pentru clasament.II. [ah Ac]iune pasiv\, generat\ de o gre[eal\ aadversarului, pe care acesta nu este obligat, ci numaitentat s\ o fac\. ♦♦♦♦♦ ~ tematic\ Solu]ie care seam\n\ cuadev\rata solu]ie a problemei.

CURSOR tir arc Element component al vizorului, carepoate fi reglat micrometric pe vertical\ [i orizontal\.

CU{C| DE PROTEC}IE atl. Instala]ie specialconstruit\ care `mprejmuie[te cercul de aruncare aciocanului [i a discului, ̀ n scopul evit\rii accidentelorcare pot surveni ca urmare a nesiguran]ei `n lansareaobiectelor de aruncat pe direc]ia dorit\. ~ trebuie s\fie conceput\, fabricat\ [i montat\ `n a[a fel `ncât s\fie capabil\ de a opri capul ciocanului (sfera metalic\)cu diametrul de 110 m [i greutatea de 7,260 kg, carepoate zbura cu o vitez\ de peste 30 m/s. ~ esteconstruit\ din panouri de plas\ de sârm\, montate pestâlpi de fier `nfip]i vertical `n sol, având `n\l]imea de

minim 5 m. ~ trebuie s\ fie `n plan, `n form\ de U ac\rui deschidere de 6 m este situat\ la 4,20 m `n fa]acentrului cercului de aruncare, prin aceste dimensiuniasigurându-se proiectarea obiectului `n zona de arun-care regulamentar\, respectiv `n sectorul deschis lacentrul cercului de 40° [i protec]ia celorlalte zone dinpreajma cercului.

CUTER s.n. Ambarca]ie de tip intermediar `ntre iole[i iahturi cu un singur catarg, pe care se arboreaz\ dou\sau mai multe vele, forma cocii sem\nând cu cea aiahturilor pentru a permite navigarea pe valuri ̀ n regate.

CUTIE DE SPRIJIN atl. Construc]ie special\,asem\n\toare unei cutii (lad\) descoperite, format\doar din patru fe]e (margini), cu o baz\ trapezoidal\,instalat\ la cap\tul terminal al pistei de elan, `n apro-pierea locului de b\taie la s\ritura cu pr\jina, ̀ ngropat\`n sol cu partea superioar\ la nivelul pistei, care serve[tela sprijinirea ferm\ [i sigur\ a capului pr\jinii `n mo-mentul b\t\ii, `n\l]\rii [i zborului peste [tachet\ as\ritorului. ~ este construit\ dintr-un material rigid(dac\ este lemn, fundul ei va fi c\ptu[it cu o foaie detabl\), având o serie de dimensiuni standard (lungimeabazei 1 m, l\]imea la partea din fa]\ 60 cm, iar cealalt\parte 40 cm, fundul ~ este `nclinat de la nivelul pistei,`n partea din fa]\, pân\ la o adâncime de 20 cm etc.).Sin.: lad\ de b\taie.

cursor

D

133

Dtoate condi]iile de a se afirma). ~n fiecare an, la Con-gresul Federa]iei Interna]ionale de Patinaj (ISU) seefectueaz\ tragerea la sor]i pentru grupa de dansuriobligatorii, cât [i pentru tipul dansului care se vaprezenta la sec]iunea dans original, fiind comunicattuturor membrilor (federa]iilor afiliate).

DANS SPORTIV sp. Disciplin\ sportiv\ modern\ ̀ ncare un cuplu format din b\rbat [i femeie execut\, ̀ ntr-unspa]iu delimitat (ring), controlat adecvat [i nuan]at osuccesiune de pa[i, de piruete [i de fand\ri cores-punz\tor unei coregrafii tradi]ionale sau originale,impus\ de ritmul [i de tema muzical\ care ̀ i stabile[tecaracterul [i profilul. ~ se desf\[oar\ pe dou\ sec]iuni:standard [i latino-american\, care se pot efectua sepa-rat sau cumulat. Sec]iunea standard cuprinde dansurile:vals lent, tango, vals vienez, dans slow-foxtrot [i quick-step. Sec]iunea latino-american\ con]ine dansurile:samba, cha-cha, rumba, passo/doble [i jive. ~n ~, seorganizeaz\ concursuri individuale pe cele dou\ sec]i-uni, zece dansuri, concursuri pe echipe [i forma]ii (6-8perechi). Concursurile se departajeaz\ pe criteriul vârstei:categoria copii I (6-9 ani), copii II (10-11 ani), junioriI (12-13 ani), juniori II (14-15 ani), tineret (16-18 ani),adul]i (19-35 ani) [i seniori (peste 36 ani). Arbitrajuleste asigurat de un num\r minim de 5 arbitri, care, `netapele preliminarii, marcheaz\ perechile pentrucalificarea `n etapa urm\toare, iar `n final\ stabilesclocurile. Perechile finaliste danseaz\ pe rând toatedansurile ce compun o sec]iune, fiind notate de c\trearbitri cu locul pe care-l ocup\ ̀ n final\. Notarea pere-chilor se face dup\ fiecare dans, arbitrii comunicând

DAM| I. [ah Pies\ `n jocul de [ah cu cea mai maremobilitate, care poate fi mutat\ ̀ n linie orizontal\, verti-cal\ sau diagonal\ pe orice câmp de pe tabl\, fiind apreci-at\ ca cea mai puternic\ pies\. Sin.: regin\. II. s.n. Scobitur\sau deschidere `n copastia unei ambarca]iuni pe carese sprijin\ man[onul ramei sau vâslei.

DAN a.m., jd. Clas\, grad.

DANILOVA gim. Element tehnic a c\rui denumireeste dat\ dup\ numele celei care l-a executat pentruprima dat\. Este un salt `nainte de pe un picior [iaterizare pe cel\lalt picior, corpul `ntins solicitând obun\ mobilitate, iar `n timpul zborului bra]ele se duclateral. Mi[carea respectiv\ se execut\ la sol [i bârn\,mai ales de c\tre fete. Exist\ [i ~ lateral\.

DANS PE GHEA}| p.a. Prob\ din patinajul artisticexecutat\ ̀ n perechi, constând din pa[i de dans ̀ n caresunt admise mici s\rituri, piruete, ridic\ri [i spirale.Concursul este format din 3 probe: ~ obligatoriu (lacare se apreciaz\ cronometrarea, acurate]ea, plasa-mentul, sincronizarea din timpul execu]iei, stilul,expresivitatea) � exist\ 18 dansuri; ~ pe o schem\original\ (transpunerea muzicii pe pa[i de dans cares\ reprezinte caracterul muzicii care a fost tras la sor]i[i devine obligatorie timp de un sezon pentru to]i patina-torii, la care se apreciaz\ compozi]ia [i prezentarea); ~liber (parte a concursului, greu de evaluat, alegereamuzicii fiind de mare importan]\, oferind patinatorilor

134

Dsecretariatului concursului care sunt op]iunile lor cuprivire la fiecare pereche `n parte. Locul final ocupatde pereche se face pe baza unui sistem special deprelucrare a locurilor, numit skating sistem, care sebazeaz\ pe locul dat de majoritatea arbitrilor. Primulcampionat de dans, `n lume, s-a desf\[urat la Paris `n1909. Federa]ia Interna]ional\ de Dans Sportiv (IDSF)s-a `nfiin]at `n 1926. ~ `n România s-a practicat din1980, iar Federa]ia Român\ de Dans Sportiv (FRDS)a ap\rut `n 1991.

D|RÂMARE A OBSTACOLULUI c\l. Gre[eal\comis\ `n timpul concursului de c\tre cuplul cal [ic\l\re], constând din atingerea [i c\derea par]ial\ sau`n `ntregime a obstacolului de pe suportul s\u. Sepenalizeaz\ cu un num\r prestabilit de puncte.

DÂRLOGI c\l. Benzi de piele ata[ate la z\bal\ sauz\b\lu]\ cu ajutorul c\rora c\l\re]ul conduce calul.

DE a.m., jd. A `nainta.

DE ASHI BARAI a.m., jd. M\turare a picioruluiavansat.

DEBIT CARDIAC m.b. Cantitatea de sânge expul-zat\ de fiecare ventricul `n timp de 1'. ~ se calculeaz\`nmul]ind debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat\de ventricul `ntr-o singur\ contrac]ie) cu frecven]acardiac\ (num\rul de contrac]ii ale inimii `n timp de1'). La adultul s\n\tos, ~ are ̀ n repaus aproximativ 5 l.~n efort, ~ cre[te, putând s\ ajung\ la 20-30 l. La spor-tivii de performan]\ din probele cu efort aerob, cifrele~ se deosebesc mult de cele constatate la nesportivi.~n repaus, ~ este mai mic datorit\ frecven]ei cardiacesc\zute (bradicardie) [i debitului sistolic de asemeneasc\zut pentru c\ ventriculul, de[i are volumul evidentcrescut fa]\ de neantrena]i, expulzeaz\ doar o partedin sângele pe care `l con]ine. Restul, reprezentând

sângele rezidual, r\mâne ̀ n ventricul. ~n efort, ~ poatefi `ns\ mult mai mare decât la nesportivi, dat fiind c\prin contrac]ia puternic\ a miocardului se arunc\ `ncircula]ie [i sângele rezidual, astfel c\ debitul sistoliccre[te foarte mult. Ambele modific\ri reprezint\ adap-t\ri favorabile la cerin]ele specifice efortului. ~ sc\zutdin repaus asigur\ o mare economie func]ional\ aactivit\]ii cardiace, iar valorile mari ale ~ `n timpulefortului permit transportul unei cantit\]i crescute deoxigen la mu[chi [i, ̀ n consecin]\, prestarea de eforturicu nivel mult mai `nalt decât cele care pot fi efectuatede nesportivi. Sin.: minut volum cardiac.

DEBIT RESPIRATOR m.b. Volum de aer ventilatde pl\mâni ̀ n timp de 1'. Se calculeaz\ ̀ nmul]ind aerulcurent (volumul de aer ventilat ̀ ntr-o singur\ respira]ie)cu frecven]a respiratorie (num\rul de respira]ii efec-tuate `n timp de 1'). La adultul s\n\tos cu dimensiunicorporale medii, ~ are `n repaus aproximativ 8 l(500 cmc x16). ~n efort, ~ cre[te prin m\rirea ambilorfactori, putând s\ ating\ cifre care dep\[esc 100 l.♦~ maxim Volum de aer ventilat de pl\mâni care depinde`n primul rând de m\rimea capacit\]ii vitale [i implicitde factorii care o condi]ioneaz\ pe aceasta (v. capacita-tea vital\). ~ maxim d\ informa]ii asupra posibilit\]iiorganismului de a se aproviziona cu oxigen [i de a sedebarasa de bioxidul de carbon `n timpul efortului.Cifrele mari ale ~ maxim constituie o premis\ favorabil\pentru ob]inerea performan]elor `nalte `n sporturile/probele cu efort aerob. Sin.: minut volum respirator.

DEBIT SISTOLIC m.b. Cantitate de sânge expulzatprintr-o singur\ contrac]ie de fiecare ventricul. ~ depindede dimensiunile ventriculului, de gradul de umplere aacestuia [i de starea func]ional\ a miocardului. ~n repaus,la adultul s\n\tos cu dimensiuni normale ale inimii,~ se cifreaz\ ̀ n jurul a 65 ml. ~n timpul efortului, ~ cre[teconcomitent cu accelerarea frecven]ei cardiace [i atingenivelul maxim când inima ajunge la 120 de contrac]iipe minut. R\mâne apoi constant, pân\ când num\rulcontrac]iilor cardiace se situeaz\ `n jurul cifrei de 180de contrac]ii pe minut. De la aceste cifre ̀ n sus, ~ scade

d\râmare a obstacolului

D

135

progresiv datorit\ faptului c\ diastola se scurteaz\ [iventriculul se poate umple din ce `n ce mai pu]in. ~ncazul cordului sportiv, ~ are unele particularit\]i care `ldeosebesc de ~ ̀ ntâlnit la neantrena]i. ~n repaus, sistolaventriculelor nu expulzeaz\ tot sângele pe care acestea`l con]in. O mare parte din sânge r\mâne `n ventricule(sânge rezidual), astfel c\ ~ este mai mic decât lanesportivi. ~n timpul efortului `ns\, ~ devine mult maimare decât la neantrena]i, datorit\ faptului c\ prinintensificarea contrac]iei miocardului este aruncat `ncircula]ie [i sângele rezidual. Rela]iile dintre m\rimea~ [i valorile frecven]ei cardiace `n timpul efortului,men]ionate la nesportivii s\n\to[i, se p\streaz\ [i ̀ n cazulcordului sportiv. Sin.: volum sistolic, debit b\taie.

DECALAJ schi Distan]\ dintre vârfurile schiurilor ̀ nplan anteroposterior.

DECANTARE schi Trecere a schiurilor de pe cant.

DECAR tir Zon\ cu valoare de 10 puncte a ]intei,pentru tragerile la 10, 25 [i 50 m.

DECASALT atl. Succesiune de zece pa[i s\ri]i, execu-ta]i cu intensitate mare sau maxim\, ̀ n vederea dezvol-t\rii for]ei [i a detentei musculaturii picioarelor saupentru verificarea (testarea) acestor calit\]i motrice(proba de control). ~ este folosit frecvent `n antrena-mentul s\ritorilor [i alerg\torilor de vitez\ [i de garduri.

DECATLON atl. Prob\ combinat\ format\ din zeceprobe atletice simple, rezervat\ exclusiv b\rba]ilor(seniori [i juniori mari), considerat\ cea mai complet\[i dificil\ prob\ din atletism. ~ se desf\[oar\ (numai)pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, `nordinea urm\toare: prima zi: 100 m, s\ritura ̀ n lungime,aruncarea greut\]ii, s\ritura ̀ n ̀ n\l]ime [i 400 m; a douazi: 110 m garduri, aruncarea discului, s\ritura cu pr\jina,aruncarea suli]ei [i 1 500 m. Intervalul de timp de laterminarea unei probe [i `nceputul probei urm\toare,

pentru fiecare atlet, este de cel pu]in 30'. ~n probele dealerg\ri [i de garduri, concurentul care la una din probea gre[it plecarea de trei ori va fi descalificat. La s\ritura`n lungime [i la probele de arunc\ri, fiecare concurentva avea dreptul numai la trei `ncerc\ri. Performan]aob]inut\ de concurent la fiecare prob\ simpl\ estetransformat\ `n puncte, conform tabelei speciale depunctaj a Federa]iei Interna]ionale de Atletism Amator(IAAF), clasamentul final rezultând din adi]ionareapunctelor atribuite celor 10 probe. ~ este prob\ olimpic\`nc\ de la prima edi]ie a JO moderne (1896). Exist\ ~ [ipentru juniorii II cu urm\toarele diferen]ieri specificevârstei: greutatea este de 6 kg [i discul de 1,5 kg; aceastanu este prob\ olimpic\.

DECIZIE I. gen. Hot\râre final\ a unui for sportiv princare se confirm\ un rezultat, se respinge o contesta]ie,se d\ for]\ executorie unei instruc]iuni etc. II. box, lp.Hot\râre dat\ de pre[edintele juriului de arbitri pe bazaconsult\rii buletinelor `ntocmite de arbitrii `ns\rcina]is\ supravegheze lupta `n ring sau pe saltea. ~ se anun]\prin semnale luminoase [i orale, concomitent cu ridi-carea mâinii celui declarat ̀ nving\tor. Atacarea ~ se faceprin contesta]ie `naintea juriului `n termenul prev\zutde regulament. III. psih. Modificare a comportamentuluisportivului, ca urmare a evalu\rii situa]iei, `n vedereaob]inerii unui rezultat favorabil. ~ este un moment alactului voluntar, `n care sportivul prime[te informa]iadin ambian]a specific\, evalueaz\ situa]ia ̀ n care se afl\[i elaboreaz\ con]inutul ei, ac]ionând ̀ n maniera pe careo consider\ cea mai convenabil\. Conform teorieimatematice a jocurilor, ~ este alegerea unei ac]iuni(strategii) `n raport cu utilitatea sau probabilitateaconsecin]elor acesteia. ~ pot fi individuale [i colective,certe sau incerte. Când sportivul ̀ [i canalizeaz\ eforturilespre succes (rezultate favorabile, victorie, superioritate)~ este caracterizat\ de atitudinea de �minimax� (minimdin maxim posibil), iar când orientarea este spre insucces`n condi]iile unei pierderi cât mai mici, ~ de atitudine demaxim (maxim din minim posibil). ~n situa]iile specificemajorit\]ii sporturilor (jocuri, lupte, scrim\, box etc.),evenimentele au caracter de probabilitate, ~ sportivilorputând oscila ̀ ntre doi poli: excesiv de prudente � exce-siv de riscante. Calitatea ~ este determinat\ de numero[i

decizie

136

Dfactori, dintre care cei de preg\tire tactic\, teoretic\ [ipsihologic\ sunt deosebit de importan]i.

DECLAN{ARE I. schi. ~ncepere a unei ac]iuni (spreexemplu la declan[area unui viraj � schimbareacanturilor [muchiilor], pivotarea schiurilor, deplasareagreut\]ii corpului). ♦~ direct\ Form\ de declan[are aunui viraj, ̀ n timpul c\reia schimbarea de cant (muchii)a ambelor schiuri este simultan\ (`ntr-un timp). ♦~ indi-rect\ Form\ de declan[are a unui viraj, ̀ n timpul c\reiaschimbarea de cant (muchie) a schiului exterior (schiuldin deal) [i a celui interior (shiul din vale) au loc unadup\ alta (`n doi timpi). II. tir Moment al ac]ion\riiplec\rii ciocanului, al percu]iei, al exploziei [i alpornirii proiectilului spre ]int\. III. tir arc Ac]iune deeliberare a corzii [i, o dat\ cu ea, a s\ge]ii.

DECLAN{ATOR pl. Dispozitiv care la comandapilotului produce desprinderea cablului cu care esteremorcat planorul.

DECUBIT m.b. Pozi]ie a corpului uman ̀ n care acestaeste ̀ ntins pe un plan solid, orizontal. ~n func]ie de parteaprin care corpul ia contact cu planul sus]in\tor, se utili-zeaz\ denumirile: ♦~ dorsal � contactul cu partea dorsal\;♦~ ventral � contactul cu partea ventral\; ♦~ lateralstâng sau drept � contact cu una din p\r]ile laterale alecorpului. ~ este pozi]ia care asigur\ condi]ii optime deodihn\ [i de vindecare `n anumite afec]iuni.

DEFEC}IUNE tir Gre[eal\ admisibil\ a tr\g\torului(de ex.: un rateu de percu]ie) sau neadmisibil\ (de ex.:faptul c\ tr\g\torul a uitat s\ armeze) care provoac\`ntreruperi ale tragerii, ̀ n timpul concursului. ~n primasitua]ie, se admite repetarea focului, dar `ntr-a douasitua]ie focul se consider\ pierdut.

DEFENSIV| j.s. Ap\rare, cuvânt de origine francez\.Este antonimul ofensivei [i este folosit, de regul\,pentru evitarea unei monotonii `n exprimare, dar `n

nici un caz `n formularea unor termeni tehnici, caz `ncare no]iunea de ap\rare, mai concret\, are un caracterprioritar.

DEFICIEN}| m.b. Lips\ `n integritatea anatomic\sau func]ional\ a unui organ, absen]\ a anumitorfacult\]i fizice sau psihice. ♦ ~ fizic\ Aspect somaticanormal `nso]it de tulbur\ri ale staticii [i motricit\]iiumane. ~ poate avea influen]e negative asupra st\riipsihice [i integr\rii sociale a celui suferind. ~ are cauzediverse (agravarea atitudinilor vicioase, traumatisme,boli ereditare sau dobândite etc.). ~ poate fi prevenit\sau ameliorat\ prin gimnastic\ medical\, tratamentmedicamentos [i interven]ii chirurgicale. ♦ ~ motric\Alterare a motricit\]ii din cauze patologice `nn\scutesau dobândite. ~ este consecin]a tulbur\rilor sauleziunilor ce pot fi localizate ̀ n aria motorie din scoar]acerebral\, ̀ n forma]iile motorii subcorticale, ̀ n cerebel,`n c\ile nervoase, `n celulele motorii ale m\duveispin\rii [i `n diversele componente ale aparatuluilocomotor. Mi[carea sub forme adecvate particula-rit\]ilor fiec\rui caz (gimnastic\ medical\, terapieocupa]ional\, unele probe sportive) joac\ un rolimportant `n terapia complex\ a ~.

DEFORMARE A FIGURII p.a. Gre[eal\ tehnic\la figurile obligatorii, care const\ `n efectuareaasimetric\ sau negeometric\ a cercurilor.

DEGAJAMENT scr. Ac]iune tehnico-tactic\ detrecere cu propria arm\ pe sub (deasupra) lama [i mânaadversarului. ♦Dublu ~ Ac]iune tehnico-tactic\ format\dintr-o fent\ sau dou\, urmat\ de un ~ [i lovitur\ dat\dup\ un alt ~. De obicei, se execut\ pentru a `n[ela oparad\ circular\ a adversarului.

DEGAJARE I. fb. Ac]iune efectuat\ de juc\torul dinap\rare constând din trimiterea mingii cât mai departede poarta proprie pentru a `nl\tura pericolul unui atacal adversarului. II. s.n. Element tehnic `n ciclul delovitur\, care const\ `n scoaterea palei, vâslei, ramei,

declan[are

D

137

padelei sau pagaiei din ap\. ~ reprezint\ faza a treia aciclului de lovitur\ [i este precedat\ de faza �treceriipalei prin ap\� [i urmat\ de faza �revenirii�. ~ are unmoment preg\titor [i unul propriu-zis. III. [ah Elibe-rare a liniei de ac]iune a reginei prin deplasarea uneifiguri de aceea[i culoare `n lungul liniei.

DELEGAT TEHNIC auto. Persoan\ desemnat\ deFedera]ia Interna]ional\ de Automobilism (FIA), res-ponsabil\ cu verific\rile tehnice, iar autoritatea lui vafi peste cea a comisarilor tehnici na]ionali.

DELFIN nat. Procedeu tehnic de `not `n care corpuleste culcat cu fa]a `n jos, bra]ele execut\ simultan undrum aerian dinapoi spre `nainte, iar dup\ intrarea `nap\ sunt trase `napoi, `ncepând cu flexia [i terminândcu extensia lor pân\ la nivelul coapselor. Picioarele,printr-o ac]iune simultan\, execut\ propulsia impri-mând o mi[care de tangaj [oldurilor, coapselor, gam-belor [i labelor. Nu se admit mi[c\ri alternative [i nicischimbarea pozi]iei orizontale fa]\ de suprafa]a apei.Coordonarea se face prin succesiunea unui ciclu debra]e cu 1-2 b\t\i de picioare. Respira]ia se execut\`naintea `nceperii trac]iunii bra]elor, moment cefavorizeaz\ ridicarea umerilor [i capului.

DELTA PLAN av. 1. Aparat de zbor care are formaliterei grece[ti delta (∆) construit din ]eav\ metalic\u[oar\ (aluminiu dur). Pe acest schelet se aplic\ (se`nf\[oar\) o ]es\tur\ de fibre de material plastic,greutatea aparatului variind `ntre 20-30 kg. Pilotul st\fixat sub aceast\ arip\ zbur\toare, fiind legat de cadrulei cu chingi, sprijinindu-se cu mâinile pe bara metalic\(traped). Decolarea ~ se face de pe spa]ii `nalte (deal,munte), cu pante `nclinate pe care pilotul le parcurge`n alergare cu aparatul `n spate. Pilotarea ~ const\ dinschimbarea centrului de greutate [i din mi[careamembrelor inferioare care sunt `ntinse [i apropiate(lipite). 2. Ramur\ sportiv\ ̀ n care probele de concurssunt: men]inerea `n aer, aterizarea la punct fix. ~ agenerat mult `ndr\gitul sport modern al deltapla-nismului. ~n acest sport s-au realizat performan]e

notabile `n anii �70, când `n insulele Hawaii se zboar\cu ~ timp de 16 ore, acest fapt constituindu-se ca recordmondial. Primul CM are loc `n Austria (Kössen) `n1976, iar `n 1978, primul CE, tot `n Austria. ~nRomânia, prima arip\ zbur\toare a fost realizat\ `n1974 de c\tre Kiss Arpad.

DEMARAJ auto., ci., moto., Accelerare puternic\,brusc\ a unui autovehicul `n momentul startului saupe parcursul traseului, dup\ o faz\ de reducere a vitezei.Puterea de accelerare a unui vehicul se manifest\`ndeosebi ̀ n momentul trecerii lui de la starea de repausla cea de mi[care. Puterea de ~ este socotit\ `n func]iede timpul `n care autovehiculul atinge viteza maxim\.

DEMARCARE I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ princare un atacant se elibereaz\ de supraveghereaap\r\torilor pentru a ocupa cele mai favorabile locuri[i pozi]ii `n teren, unde s\ poat\ primi mingea [i s\`ntreprind\ ac]iuni ofensive. II. hb. ♦ ~ direct\ Ac]iunede folosire tactic\ a procedeelor tehnice de mi[care `nteren [i a celor de derutare a adversarului. Este o form\activ\ de mi[care (fente pornire, schimb\ri de direc]ie,plec\ri rapide de lâng\ ap\r\tor, opriri bru[te dinalergare urmate de porniri `n alt\ direc]ie, retrageriscurte [i rapide ̀ n direc]ia propriei por]i etc.). ~n ataculpozi]ional, ~ direct\ `mbrac\ unele aspecte specificeposturilor `n care joac\ atacan]ii respectivi. ♦ ~ indi-rect\ Form\ pasiv\ de ~, unde, ca urmare a ac]iuniicelorlal]i coechipieri, un atacant se vede r\mas liber,deci demarcat de al]ii.

DEMITUR rg. Procedeu tehnic folosit de juc\torulpurt\tor de balon, constând din ̀ ntoarcerea corpului la180° fa]\ de direc]ia de atac, cu scopul protej\rii lui ̀ nmomentul contactului cu ap\r\torul.

DEMIVOLEU t.c. Procedeu tehnic de lovire a mingii,`n momentul imediat urm\tor dup\ contactul cu terenulde joc. ~ se realizeaz\ mai cu seam\ la jum\tatea

demivoleu

138

Ddistan]ei dintre plas\ [i linia de fund a terenului, avândca efect surprinderea adversarului.

DEMONSTRA}IE SPORTIV| t. 1. Form\ cu ca-racter festiv de practicare `n ansamblu a exerci]iilorfizice, efectuate `ndeosebi cu obiecte portative (mingicolorate, e[arfe, cercule]e, flori, panglici etc.), pe o tem\anumit\, care sugereaz\ sau subliniaz\ importan]a unuimoment sau eveniment politic, istoric, cultural, sportiv.Execu]ia sincronizat\ a mi[c\rilor, tempoul acestora,intr\rile [i ie[irile din dispozitivele ansamblului se facpe muzic\. ~ se realizeaz\ [i `n cadrul par\zilor saudemonstra]iilor de la diferite festivit\]i, tinerii sportiviefectuând `n fa]a tribunei oficiale diverse exerci]ii sau`nscriind litere [i cifre care simbolizeaz\ evenimentulcare se s\rb\tore[te. Prin frumuse]ea mi[c\rilor,sincronizarea lor [i armonia culorilor, echipamentului,~ are un rol artistic. 2. Competi]ie organizat\ `n scopuletal\rii frumuse]ii, utilit\]ii [i particularit\]ilor tehniceale unei probe sau ramuri sportive, rezultatul având o`nsemn\tate secundar\.

DENSITATE A EFORTULUI m.b. Raport dintredurata unui efort [i durata pauzei cuprins\ ̀ ntre sfâr[itulacestuia [i `nceputul efortului urm\tor. Rezultatulcalculului se exprim\ `n cifre, procente sau frac]ii (deex.: antrenamentul cu intervale ̀ n care durata efortuluieste de 30'' [i a pauzei de 60'' are ~ egal\ cu 0,5 � 50%sau 1/2). ~ este un mijloc important de dirijare a solici-t\rii organismului pentru c\ reac]ia acestuia la un efortcare `[i p\streaz\ neschimbate valorile volumului,intensit\]ii [i duratei poate fi modificat\ prin schim-barea ~. Lec]iile cu densit\]i mici ale efortului evit\acumularea oboselii, pentru c\ asigur\ refacerea complet\a organismului ̀ n timpul pauzei dintre repet\ri. Densi-t\]ile mari, nepermi]ând refacerea, schimb\ rela]iaini]ial\ dintre caracteristicile efortului [i starea func-]ional\ a organismului din momentul ̀ nceperii fiec\reirepet\ri. Efortul (lucrul mecanic) r\mâne mereu acela[i,`n timp ce poten]ialul organismului, incomplet ref\cut,este `n continu\ sc\dere. Fiecare nou efort determin\un nivel tot mai `nalt al solicit\rii func]ionale. ~ areconsecin]e importante [i asupra efectului diferitelor

structuri ale ciclului s\pt\mânal de antrenament. Densi-t\]ile mari ale efortului (lec]ii zilnice) determin\ cre[terisemnificativ mai mari ale capacit\]ii de efort aerob [iale puterii maxime anaerobe decât densit\]ile mici (2-3lec]ii s\pt\mânal), chiar dac\ ̀ n ambele situa]ii efortulare volumul [i durata total\ egale [i este prestat cuaceea[i intensitate.

DENSITATE A LEC}IEI DE EDUCA}IEFIZIC| met. Raport dintre timpul folosit `n modra]ional pentru rezolvarea temelor lec]iei [i durataintegral\ a acesteia, care se calculeaz\ `n minute,secunde [i procente. ~ poate fi calculat\ din mai multepuncte de vedere. ♦~ general\ sau pedagogic\Raport dintre timpul cheltuit `n mod justificat dinpunctul de vedere pedagogic (explicarea,demonstrarea, executarea exerci]iilor, corectarea,odihna, observarea exerci]iilor colegilor, m\suriorganizatorice etc.) [i durata integral\ a lec]iei. ♦~motric\ Raport dintre timpul consumat pentru lucruefectiv (executarea exerci]iilor fizice) [i durata inte-gral\ a lec]iei. ♦~ func]ional\ Raporturi variabile aletimpului destinat efectu\rii exerci]iilor cu intensit\]idiferite (maxime, submaxime, medii [i slabe) [i durataintegral\ a lec]iei de antrenament. Cu ajutorul ~ func]io-nale se poate preciza dinamica efortului ̀ n orice unitatedidactic\ de lucru a procesului de antrenament (lec]ie,ciclu s\pt\mânal, etap\, perioad\, ciclu anual, cicluolimpic), indispensabil\ ra]ionaliz\rii [i standardiz\riilui. ~ se `nregistreaz\ prin cronometrarea compo-nentelor amintite [i raportarea lor la durata general\ alec]iei, datele ei constituind elementele de baz\ aleanalizei ei pedagogice [i, mai cu seam\, ale confrunt\riiefortului cu valorile unui model dat.

DEPARTAJARE moto., p.v., tir Ac]iune suplimentar\`ntreprins\ de juriu `n scopul stabilirii, dup\ anumitecriterii prestabilite, a ordinii valorice a sportivilor, carela finele unui concurs se afl\ egalitate. Sin.: baraj.

DEP|RTAT gim. Pozi]ie ini]ial\ derivat\ din pozi]iafundamental\ stând sau a[ezat, [ezând sau pe genunchi,

demonstra]ie sportiv\

D

139

`n care picioarele sunt dispuse, unul fa]\ de cel\lalt, lao anumit\ distan]\ ̀ n plan lateral, anterior sau posterior.Din pozi]ia ~ se efectueaz\ diferite exerci]ii de bra]e,picioare [i trunchi, specifice gimnasticii de baz\.

DEP|RT|TOR REGLABIL tir arc Aparat ce semonteaz\ pe obrazul interior al arcului, posedând unarc cu tensiunea reglabil\ pentru preluarea ap\s\riis\ge]ii ̀ n momentul p\r\sirii arcului, având [i un reglajmicrometric pentru aducerea s\ge]ii `n planul corzii.

DEP|{IRE I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ prin careatacantul posesor al mingii se elibereaz\ de marcajulap\r\torului direct, `n scopul realiz\rii unei sarciniofensive, f\r\ a pierde controlul mingii. II. atl. Ac]iuneproprie urm\toarelor situa]ii: ♦~ `n alergare, trecerea`naintea unuia sau mai multor alerg\tori `n timpulcursei; ♦~ spa]iului de schimb la [tafet\, transmitereab\]ului de [tafet\ de c\tre aduc\tor primitorului ̀ n afarazonei de schimb (acest schimb este socotit neregu-lamentar [i echipa de [tafet\ respectiv\ este desca-lificat\); ♦~ s\riturii (lungime [i triplusalt), b\taia seface dup\ linia pragului, `n zona de aterizare dinspregroapa de nisip (aceast\ s\ritur\ este socotit\ de oficialineregulamentar\ sau �dep\[it\� [i nu se m\soar\);♦~ arunc\rii, atingerea de c\tre concurent, cu orice partea corpului, ̀ n timpul arunc\rii, a zonei de recep]ie (zonade c\dere a obiectului de aruncat, aruncarea respectiv\fiind socotit\ neregulamentar\ sau �dep\[it\� [i nu sem\soar\); ♦~ materialului, faz\ din tehnica arunc\rilor`n care mâna cu obiectul de aruncat se afl\ `napoiatrunchiului, asigurându-se astfel folosirea ra]ional\ afor]elor interne ale arunc\torului. III. gim. ♦ ~ a spa]iuluipracticabil Gre[eal\ comis\ de gimnast constând `ntrecerea corpului sau a unei p\r]i a acestuia peste liniacare marcheaz\ spa]iul de 12x12 m, pe care sedesf\[oar\ proba la sol. Se penalizeaz\ de c\tre arbitrul[ef de brigad\ cu 0,10 puncte pentru fiecare dep\[ire,iar elementele de dificultate executate ̀ n afara spa]iuluipracticabil nu sunt luate `n considera]ie la stabilireavalorii exerci]iului respectiv. ♦ ~ a timpului Gre[eal\comis\ de gimnast constând `n ~ timpului stabilitregulamentar pentru exerci]iile la bârn\ [i sol `n

gimnastica artistic\, ~ penalizat\ cu 0,30 puncte.IV. [ah ~ de timp Folosire de c\tre unul din juc\tori aunui timp de gândire mai mare decât cel delimitat prinregulamentul de joc al turneului. ~ este semnalat\ princ\derea stegule]ului montat pe cadranul ceasului decontrol. Prin dep\[irea timpului de gândire partida estepierdut\.

DEPITONARE alp. Ac]iune de recuperare a pitoa-nelor fixate pe traseul unei escalade.

DEPLASARE I. j.s. Ac]iune prin care un sportiv,folosindu-se de procedeele tehnice specifice, ocup\succesiv diferite zone ale terenului pentru a participala preg\tire sau la fazele de atac sau de ap\rare. ~ sepoate executa ̀ nainte, lateral [i ̀ napoi. II. vb. Mi[carea oric\rui juc\tor ̀ n teren. III. gim. ~ ̀ n figuri Deplasarea unei coloane de forma unor desene geometrice: liniedreapt\, zigzag, cerc, band\, spiral\ etc., ~ executat\de obicei `n coloan\ câte unul, capul coloanei avândrolul conduc\tor.

DEPOSEDARE j.s. Ac]iune individual\ tehnico-tac-tic\ de preluare regulamentar\ a mingii aflat\ ̀ n posesiaunui adversar.

DEPRINDERE met., psih. Ansamblu de ac]iuni sauactivit\]i care prin repetare-exersare au dobândit pre-cizie, rapiditate [i u[urin]\ ̀ n execu]ie, ca urmare a modi-fic\rilor calitative care se produc `n sistemul nervoscentral (`n special, stereotipia dinamic\ [i interrela]iadintre cele dou\ sisteme de semnalizare). ♦~ tehniceRezultat al ̀ nv\]\rii actelor motrice (elementele [i proce-deele tehnice), pân\ la execu]ie automatizat\. ♦~ tac-tice Rezultat al ̀ nv\]\rii sistemelor complexe de ac]iunimotrice ̀ n raport cu modific\rile mai mult sau mai pu]inprev\zute ale situa]iilor din concurs. ♦~ de comportareCombin\ri specifice ale mai multor ~ diferite, cum arfi: ~ de a concura, ~ igienice (de alimentare, odihn\,de practicare a exerci]iilor fizice etc.). ~n teoria acti-vit\]ii motrice, se deosebesc mai multe categorii de ~:

deprindere

140

D♦~ ̀ nchise [i deschise, dup\ cum execu]ia este mai pu]insau mai mult influen]at\ de factorii externi (de ex.: `ngimnastic\ majoritatea ~ sunt `nchise, iar `n jocuri �deschise); ♦~ grosiere, intermediare [i fine, dup\ gradulde angajare a `ntregului corp, numai a unor p\r]i sau aunor mu[chi mici (de ex.: jocuri, lupte, scrim\, tir);♦ ~ simple [i complexe, dup\ num\rul actelor motrice pecare le ̀ mbin\ (de ex.: ~ tehnice elementare � ~ tactice).~ care se formeaz\ `n activit\]ile de educa]ie fizic\ [isport sunt constituite `n marea lor majoritate din actemotrice [i sunt denumite, `n consecin]\, ~ motrice.Formarea ~ motrice constituie unul din obiectivele debaz\ ale procesului de instruire ̀ n educa]ie fizic\ [i sport.♦ ~ psihic\ Component\ a psihocomportamentuluiformat\ prin exersare [i care st\ la baza capacit\]ii deautoreglare a sportivului. ~ se integreaz\ `n sistemulpsihic [i au aspecte cognitive (deprinderi aten]ionale,perceptive, de control corporal, imaginative, de gândirepozitiv\), afective (st\pânirea emo]iilor [i anxiet\]ii,controlul stresului, al durerii), conative-ac]ionale (stabi-lire de scopuri, antrenament mental, motiva]ie, respira]ie,relaxare, combativitate) [i, de asemenea, aspectesintetice din structura personalit\]ii, cum sunt ̀ ncrederea`n sine, asertivitatea, comunicarea, cooperarea. ~ seprezint\ [i sub forma rutinelor de comportament. ~n toatesporturile, formarea ~ figureaz\ printre principaleleobiective ale preg\tirii psihice a sportivilor.

DERAPAJ auto., moto., schi Alunecare lateral\ sauoblic\ a schiurilor sau ro]ilor vehiculului. ~ ̀ n concurseste un element tehnic folosit pentru reducerea vitezei,schimbarea direc]iei, executarea sa reclamând mult\m\iestrie din partea sportivului [i o calitate superioar\a echipamentului de lucru.

DERBI c\l. Cea mai important\ competi]ie de galopsau de trap a anului, a c\rei denumire este dat\ delocalitatea englez\ care a consacrat-o, Derby. No]iuneade ~ prin extensie, se folose[te ̀ n jocurile sportive pentrua desemna o ̀ ntâlnire ̀ ntre echipe cu [anse aproximativegale pentru cucerirea trofeului sau a unui loc frunta[`ntr-un clasament.

DERIV| s.n. Deplasare lateral\ a unei ambarca]iunifa]\ de direc]ia de `naintare, cauzat\ de vânt, valurisau curentul apei.

DERIVOR s.n. Dispozitiv reglabil situat `n parteainferioar\ [i central\ a cocii unei ambarca]iuni cu vele,confec]ionat din tabl\ groas\ care st\ vertical `n ap\pentru a ̀ mpiedica deplasarea lateral\ a velierului fa]\de direc]ia de naviga]ie [i a-i m\ri stabilitatea pe ap\.

DEROBARE I. c\l. Evitare a obstacolului de s\rit dec\tre cal, atunci când scap\ de sub ac]iunea c\l\re]ului,trecând pe al\turi sau când sare obstacolul `n afarafanioanelor care `l `ncadreaz\. II. scr. Sustragere apropriei lame de la ac]iunea pe lam\ a atacantului.Ac]iunea are prioritate atunci când atacantul caut\lama, iar cel atacat derobeaz\ lovind. Sin.: dejucare.

DEROCARE [ah For]are a adversarului s\ muteregele sau turnurile, ̀ nainte de a efectua rocada. ~n acestfel, juc\torul respectiv nu mai poate face rocada.

DERULARE atl. Component\ a tehnicii mersului [ia alerg\rii, produs\ dup\ contactul cu solul pe talpapiciorului de sprijin, pentru transmiterea greut\]ii cor-pului succesiv pe c\lcâi, pe pingea [i apoi pe vârf, `nmi[carea omului de deplasare dinapoi `nainte.

DERUTARE A ADVERSARULUI gen. Ac]iuneregulamentar\ constând dintr-un complex de mi[c\ri`n[el\toare ̀ n scop tactic, prin care un sportiv determin\pe adversar s\ ac]ioneze gre[it `ntr-o faz\ a lupteisportive.

DESCALIFICARE I. j.s. Sanc]iune dictat\ de arbitrusau juriu constând din interdic]ia de a continua con-cursul. Se aplic\ unui sportiv dup\ comiterea repetat\a unor infrac]iuni sau gre[eli fa]\ de regulamentuljocului respectiv. II. atl. Eliminare din concurs a

derapaj

D

141

sportivului sau echipei de [tafet\, care s-au ab\tut dela unele prevederi regulamentare (de ex.: dep\[ireaspa]iului de schimb la alergarea de [tafet\, dep\[ireaprimelor trei s\rituri sau arunc\ri, plecarea `n curs\pentru a doua oar\ `nainte de pocnetul pistolului etc.).III. schi Sanc]iune dictat\ unui sportiv care folose[tematerial neregulamentar ̀ n scopul ob]inerii unui rezul-tat favorabil. IV. box, lp. Sanc]iune primit\ de sportivulcare a primit trei avertismente pentru lupt\ pasiv\ sauneregulamentar\. V. nat., s.n. Sanc]iune dat\ pentrudep\[irea limitelor culoarului de concurs. VI. ht. Sanc]i-une primit\ dup\ ratarea celor trei ̀ ncerc\ri sau datorit\unor acte de indisciplin\.

DESC|LECARE c\l. Ac]iune prin care c\l\re]ul co-boar\ de pe cal, folosind o tehnic\ anumit\, la comand\sau din proprie ini]iativ\.

DESC|RCARE I. schi Faz\ a tehnicii ocolirii con-stând din reducerea presiunii schiurilor asupra planuluide coborâre, ca urmare a primei faze a unei flexii a picioa-relor sau a extensiei rapide a unui picior sau a ambelorpicioare dup\ ac]iunea de flexare a lor. II. tir Ac]iuneprin care tr\g\torul scoate glon]ul de pe ]eav\ prinducerea `nchiz\torului `napoi. ~n exerci]iile colectivede tir, ~ se efectueaz\ la comanda �desc\rca]i!�.

DESC|RCA}I! tir Comand\ dat\ de arbitrul de pelinia de tragere, dup\ care tr\g\torii scot cartu[ele dinarm\ [i las\ arma pe mas\ cu chiulasa deschis\.

DESCHIDERE I. rg. Procedeu tehnico-tactic a mijlo-ca[ului de gr\mad\, prin care se transmite balonul liniilordinapoi (juc\torilor neparticipan]i la faza static\ sauaglomerare). ~ poate fi lung\, scurt\, `n adâncime,lateral\ [i ̀ n spate, ̀ n func]ie de plasamentul partenerilor[i al adversarilor. Prin extensie, ~ se folose[te [i `n altejocuri (fotbal, polo), indicând transmiterea mingii, printr-o pas\ lung\ [i la `ntâlnire, juc\torului care ac]ioneaz\`n atac, `ndeosebi pe laturile spa]iului de joc. II. [ah

Prim\ faz\ a unei partide de [ah, care `n principiu se`ncheie odat\ cu a[ezarea pieselor `n pozi]iile din carese poate ̀ ncepe jocul de mijloc. III. schi ♦ ~ convergent\Dep\rtare a cozii unuia sau ambelor schiuri prin ̀ mpin-gerea lor lateral\. ♦ ~ divergent\ Dep\rtare a vârfurilorschiurilor specific\ pa[ilor turnan]i (ocolitori), de patinajetc. IV. ol. ~ a JO Festivitate solemn\ desf\[urat\ `nincinta stadionului olimpic, ̀ naintea programului compe-ti]ional, la care particip\ toate delega]iile ]\rilor prezente,care defileaz\ `n ordine alfabetic\, purtând steagulna]ional. Momentele cele importante ale festivit\]ii sunturm\toarele: cuvântul de deschidere ]inut de pre[edintelecomitetului de organizare a edi]iei respective a JO,cuvântul pre[edintelui CIO, ridicarea drapelului CIO,intonarea imnului olimpic, aprinderea f\cliei olimpice,depunerea jur\mântului sportivilor [i al arbitrilor [ispectacolul artistic. ~n `ncheiere, pre[edintele statului,regele sau guvernatorul declar\ oficial ~ JO.

DESCHIZ|TOR DE PÂRTIE schi Schior cu expe-rien]\ desemnat de c\tre juriul concursului pentru aparcurge primul traseu al unei probe din programulunei competi]ii de schi (coborâre, slalom uria[, fondetc.). ~ nu este socotit concurent, el trebuie s\ ajung\la sosire `naintea concuren]ilor, f\r\ ca timpul realizatde acesta s\ se `nregistreze.

DESEMNARE j.s., tir ~nscriere pe foaia de concurssau de joc a titularilor [i a rezervelor care pot evolua`n competi]ia respectiv\.

DESEN p.a. Urme l\sate de patine `n alunecare peghea]\, dup\ care se apreciaz\ corectitudinea execu]ieiexerci]iilor impuse.

DESPRINDERE I. met. Moment care marcheaz\ruperea contactului cu solul `n s\rituri. II. atl. Prim\parte (moment) a fazei de zbor ̀ n s\rituri, consecin]\ ab\t\ii `n s\rituri, caracterizat\ printr-o traiectorie dezbor orientat\ mai mult spre vertical\ (la s\rit `n

desprindere

142

D`n\l]ime sau la pr\jin\) sau mai aproape de orizontal\(la s\ritura ̀ n lungime sau triplusalt). III. gim. Ac]iunevoluntar\ de p\r\sire a aparatului la gimnastica artis-tic\, ̀ n care, prin diferite procedee tehnice, se realizeaz\o faz\ de zbor liber, timp `n care se efectueaz\ o`ntoarcere sau un salt, dup\ care se revine pe aparat(bar\ fix\, paralele, paralele inegale, bârn\, sol). ~ depe aparat poate fi [i involuntar\, datorit\ unor ac]iuniaparte ̀ n timpul exerci]iului. Acest fel de ~ se soldeaz\cu c\deri [i chiar cu accident\ri.

DETANT| tir Putere de rezisten]\ a tr\gaciului, caretrebuie s\ suporte o greutate minim\, ea variind de lao arm\ la alta.

DETENT| met. Calitate motric\ combinat\, format\din for]\ [i vitez\, specific\ probelor de s\rituri, dearunc\ri [i de alerg\ri de durat\ foarte scut\ (sub 20'')din atletism, loviturilor de atac din box, din volei etc.,`n care manifestarea componentei for]\ tinde sprerealizarea ei maxim\ pe seama accelera]iei masei, carer\mâne constant\. Metodica dezvolt\rii ~ urm\re[tem\rirea accelera]iei, care depinde de cre[terea cores-punz\toare a for]ei, `n acest fel creându-se un raportcorect ̀ ntre exerci]iile specifice ambelor componente.Dintre metodele care vizeaz\ dezvoltarea ~, cea maieficient\ este power-training, care caut\ s\ rezolveantagonismul existent `n metodica m\ririi separate afor]ei [i a vitezei (folosind când o solu]ie de alternan]\a eforturilor de for]\ [i vitez\, când o solu]ie decompromis).

DETONANT tir ~nc\rc\tur\ de ini]iere (capsa).

DEVIERE A MINGII fb., hb. Procedeu tehnic princare se schimb\ traiectoria mingii `n afara suprafe]eide poart\, `n scop tactic.

DEVIZ| OLIMPIC| ol. Formula citius, altius, for-tius, cu semnifica]ia �mai iute, mai sus, mai puternic�,

folosit\ pentru prima dat\ de c\tre Didon de la ColegiulL'Arcueil din Normandia, pe care a propus-o odinioar\elevilor s\i. Aceast\ deviz\ a fost adoptat\ de c\treCIO, alc\tuind, ̀ mpreun\ cu cele cinci cercuri olimpice,emblema acestui for sportiv interna]ional.

DEXTERITATE psih., ped. Aptitudine, calitate saucapacitate de a executa u[or, precis, coordonat anumitemi[c\ri. Se folose[te mai ales pentru a indica `ndemâ-narea mâinilor.

DEZARMARE I. tir Opera]ie prin care tr\g\torulexecut\ deschiderea `nchiz\torului [i desc\rcareaarmei. II. scr. Situa]ie `n care se g\se[te un tr\g\torc\ruia i s-a smuls arma, i-a c\zut din mâini sau i s-arupt, `n astfel de situa]ii lupta fiind oprit\.

DEZASIMILA}IE m.b. (V. catabolism).

DEZLEGARE I. org. Document oficial eliberat declubul sau asocia]ia sportiv\ prin care se atest\ acordulpentru transferul unui sportiv la o alt\ unitate sportiv\.~ se anexeaz\ cererii pe care sportivul o depunefedera]iei de resort `n vederea legitim\rii lui la nouls\u club sau asocia]ie. II. [ah Solu]ie constând dinmutarea figurii adverse care exercit\ imobilizarea sau`ntreruperea liniei de ac]iune a piesei care a provocatimobilizarea.

DEZVOLTARE FIZIC| m.b. Proces de schimbarea formei [i propor]iilor corpului ̀ n perioada de cre[tere.~ este consecin]a faptului c\ `n diferitele p\r]i alecorpului procesul de cre[tere prezint\ diferen]e mariatât ca amploare, cât [i ca perioad\ de desf\[urare.Astfel, fa]\ de valorile de la na[tere, capul cre[te dedou\ ori, trunchiul de trei ori, membrele superioare depatru ori [i membrele inferioare de cinci ori, iar din`n\l]imea total\ a corpului capul reprezint\ 2/8 lana[tere [i 1/8 la adult, membrele inferioare 3/8,

detant\

D

143

respectiv 4/8, iar trunchiul 3/8 atât la na[tere, cât [idup\ terminarea procesului de cre[tere. ~ prezint\ celemai mari modific\ri ̀ n perioada pubertar\ � schimbareaformei, a propor]iilor corpului, având importanteimplica]ii `n practica educa]iei fizice [i sportului,impunându-se astfel studierea sa `n cadrul tuturorexamenelor medico-sportive.

DIABOLO tir Proiectil pentru armele de aer com-primat de calibru 4,5 mm.

DIAGRAM| I. gen. Reprezentare grafic\ a valoriiunor m\rimi sau a propor]iilor dintre ele, `n scopulred\rii plastice [i sintetice a unor cifre rezultate dininvestiga]ie, planificare sau eviden]\, pentru a relevaaspectele caracteristice ale unor st\ri, fenomene sauprocese. ~n educa]ie fizic\ [i sport ~ se folose[te pentruanaliza, compararea [i precizarea dinamicii datelorspecifice. II. p.a. ~ a pa[ilor Reprezentare grafic\ asuccesiunii pa[ilor `n probele de dans pe ghea]\.

DIAMIDOV gim. Procedeu tehnic executat numai laparalele, constând dintr-un balans mare `nainte pân\`n stând pe mâini, cu `ntoarcere invers\ de 360° pe osingur\ mân\ f\r\ p\r\sirea apuc\rii. Procedeul poart\numele celui ce l-a creat � Diamidov.

DIAULOS atl., ist. Curs\ de vitez\, dus-`ntors, pe odistan]\ de dou\ stadii (384 m), prev\zut\ ̀ n ̀ ntrecerilede alergare cuprinse `n pentatlonul antic.

DIBIOZ| m.b. Capacitate a celulelor umane de afolosi pentru nevoile lor energetice atât aerobioza, cât[i anaerobioza. Fenomenul este prezent [i ̀ n activitateamuscular\, care `[i procur\ energia prin glicoliz\anaerob\ `n primele 30''-40'' de la declan[area con-trac]iei, dup\ care, energia este procurat\ prin glicoliz\aerob\.

DIDACTIC| A EDUCA}IEI FIZICE {ISPORTULUI ped. Disciplin\ pedagogic\ care stu-diaz\ legile specifice ale instruirii [i educa]iei ̀ n dome-niul educa]iei fizice [i sportului (principii, metode,sistem de evaluare, con]inut, organizare etc.).

DIGITA}IE I. vb. Dexteritate a juc\torului de a dirijacu u[urin]\ balonul cu ajutorul degetelor. II. scr. Dirijarea vârfului armei datorit\ ac]iunii subtile a degetelormâinii de atac.

DINAMIC| A JOCULUI j.s. Frecven]\, alternan]\[i grad de intensitate a efortului ̀ n ac]iunile individuale[i colective de atac [i ap\rare, efectuate de juc\tori`ntr-un meci. ~ poate fi stabilit\ cu ajutorul formulelordate de calculul diferitelor variante ale intensit\]ilorac]iunilor [i efortului.

DINAMOGRAFIE m.b. Metod\ de ̀ nscriere a for]eimusculare dezvoltate `n diferite ac]iuni motorii. ~ sefolose[te la selec]ie (m\surare ini]ial\) [i pentru urm\-rirea evolu]iei for]ei `n procesul de antrenament,mi[c\rile complexe servind la aprecierea abaterilor fa]\de modelul execu]iei respective. ♦~ mecanic\ Metod\care folose[te platforme ce mobilizeaz\ o serie depârghii [i un ac inscriptor. ♦~ electronic\ Metod\ careutilizeaz\ traductori electronici conecta]i fie la unoscilograf catodic simplu sau cu imagine remanent\,fie la un oscilograf cu capacitate de fotografiere pepelicul\.

DINAMOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a for]eimusculare, care se efectueaz\ cu diverse aparate:dinamometre elastice, sisteme complexe dinamome-trice cuplate pentru m\surarea for]ei muscularesegmentare, a unei grupe musculare sau a unui `ntreglan] muscular. ~n ultima vreme se folose[te, `n acela[iscop, tensiometria care prezint\ o mai mare fidelitatefa]\ de factorii mecanici de presiune, trac]iune, r\suciresau `ndoire.

dinamometrie

144

DDINAMOMETRU m.b. Aparat de m\surare a for]eimusculare, bazat pe un element deformabil-elastic, careac]ioneaz\ un ac indicator, `n momentul `n care seexercit\ asupra lui o anumit\ trac]iune sau presiune,acul mi[cându-se pe un cadran gradat `n kgf. ~nexamenul medical sportiv obi[nuit cu ~, se m\soar\for]a flexorilor palmari, a mu[chilor centurii scapulare,a mu[chilor [an]urilor vertebrale etc. Biomecanicautilizeaz\ dispozitive speciale cu ajutorul c\rora sepoate m\sura for]a dezvoltat\ de diferite grupe saulan]uri musculare, ̀ n pozi]iile specifice ale procedeelortehnice din diferite ramuri sportive.

DINGHI s.n. 1. Ambarca]iune popular\ [i de concurs,de sport cu vel\, nepuntat\, prev\zut\ cu derivor,confec]ionat din tabl\, manevrat\ de o singur\ per-soan\, semnul distinctiv al clasei pe vel\ fiind un cercavând `n interior litera p. 2. Clas\ de iaht.

DINTE tir �Clic� realizat la rotirea [urubului de reglajal `n\l]\torului sau al dioptrului.

DIOPTRU tir Aparat de ochire montat pe culata uneiarme, compus dintr-un vizor cu diametrul variind ̀ ntre0,5-1,5 mm [i folosit drept ̀ n\l]\tor. ~ poate fi manevratcu ajutorul unor [uruburi micrometrice.

DIPLOM| I. gen. Act oficial care certific\ un anumittitlu sau anumite calit\]i, rezultate ale unei persoane,ob]inute `n urma unei activit\]i, a unui concurs etc.II. ol. ~ olimpic\ 1. Premiu acordat `n probele olim-pice primilor [ase clasa]i. 2. Distinc]ie acordat\ deCIO unei personalit\]i care prin activitatea sa contribuiela dezvoltarea mi[c\rii olimpice. III. org. ~ sportiv\Act oficial, cu o grafic\ specific\, care se confer\`ntr-un cadru festiv sportivilor, `ndeosebi primilorclasa]i, precum [i arbitrilor etc., pentru a confirma`nsemn\tatea [i valoarea particip\rii lor la un concurs.

DIRECT| box Procedeu tehnic de atac constând dinexpedierea loviturii pe cea mai scurt\ cale, pumnulurmând o traiectorie `n linie dreapt\: ~ de dreapta; ~de stânga.

DIRECTOR DE CONCURS org. Persoan\ compe-tent\, desemnat\ oficial pentru a conduce [i a r\spundede buna desf\[urare a unui concurs.

DIRECTOR DE TRAGERE tir Persoan\ compe-tent\, delegat\ oficial, care r\spunde de dirijarea [icoordonarea tuturor arbitrilor ce intr\ `n componen]ajuriului, a secretariatului personalului liniei de tragere[i a liniei de ]int\.

DIREC}IE I. b.m. Caracteristic\ a deplas\rii corpului ̀ n`ntregime sau a segmentelor sale `ntr-unul din cele treiplanuri ale spa]iului. II. p.a. ~ de patinaj Sens obligatoriu`n care se patineaz\ pe un patinoar sau pe o pist\ de concurs.

DIRT-TRACK moto. Prob\ de vitez\ pe zgur\, pe pist\oval\, care const\ din parcurgerea virajelor `n derapajaccentuat, ajungând cu axa longitudinal\ a motocicleteiaproape perpendicular\ pe direc]ia de deplasare. Moto-cicleta pentru acest sport este de construc]ie special\:roata din fa]\ are janta [i anvelopa mai sub]iri decât roatadin spate, ghidonul este foarte larg, frânele lipsesc, cutiade viteze nu dispune decât de o priz\ direct\, iarrezervorul este foarte mic (2 l de combustibil, necesaripentru 4-5 ture de pist\). Pistele au o lungime ̀ ntre 300-1 800 m, l\]imea 9-15 m pe por]iunea ̀ n linie dreapt\ [ide 16-25 m la viraje unde sunt prev\zute [i cu o ̀ nclinare.La o man[\ se prezint\ 4 alerg\tori care parcurg 4 tururide pist\. Primele concursuri na]ionale [i interna]ionalede dirt-track din ]ara noastr\ s-au organizat `n 1963.

DISC atl. Obiect de construc]ie special\, folosit pentruarunc\ri la distan]\, de forma unei pl\ci circulare cu

dinamometru

D

145

ambele suprafe]e curbate asem\n\toare lentilei bicon-vexe, al c\rui corp din lemn compact sau alt materialasem\n\tor este `ncadrat ferm de o ram\ metalic\, cumuchie rotunjit\ (net\ioas\), ale c\rei margini con-stituie un cerc perfect, cu diametrul de 219-221 mmpentru discul b\rba]ilor [i 180-182 mm pentru cel alfemeilor ([i alte dimensiuni de construc]ie, `n confor-mitate cu regulamentul concursurilor, difer\ ̀ n func]iede sex). Cele dou\ suprafe]e sunt identice, f\r\ aspe-rit\]i, cu profil regulat, care asigur\ un racord continuu,`ncepând de la marginea ramei metalice, care are gro-simea de 12 mm, pân\ la distan]a de 25-28 mm decentrul discului unde atinge grosimea de 44-46 mm(~ b\rba]ilor) sau 37-39 mm (~ femeilor), nemodificat\pe toat\ suprafa]a central\. Greutatea este de 2 kgpentru b\rba]i [i 1 kg pentru femei, iar forma [i dimen-siunile de construc]ie `i confer\ obiectului `n zboranumite caracteristici aerodinamice.

DISCIPLIN| SPORTIV| t. Ansamblu al ramurilor[i al probelor sportive constituite `ntr-un sistem unitarde preg\tire [i competi]ii, având asem\n\toare structuramotorie, elementele [i procedeele tehnice, tipul deefort, condi]iile [i modul de reglementare, de alc\tuire[i de evaluare a concursurilor pe echipe, individuale,pe acela[i aparat, cu acela[i obiect de ̀ ntrecere, durat\[i spa]iu de joc. ~ s-a definitivat ̀ n timp, delimitându-seprin caracteristici specifice privind regulamentele [ispa]iile de concurs, mediul de desf\[urare (ap\, terende zgur\, cu iarb\, plan[et\, ghea]\), inventarul [iechipamentul, unit\]ile de m\surare a performan]elor[i de ierarhizare a valorilor (de ordin temporal, spa]ial,conven]ional). ~ sportive fundamentale contemporanesunt: gimnastica, atletismul, nata]ia, sporturile nautice,jocurile sportive, atletica grea, sporturile de lupt\.

DISCOBOL atl. Arunc\tor de disc.

DISCOPATIE m.b. Afec]iune a discurilor interverte-brale produs\ din cauze inflamatorii, degenerative sau

mecanice (traumatisme, solicit\ri intense [i `ndelungrepetate). La sportivi, ~ este mai frecvent `ntâlnit\printre practican]ii probelor care impun solicit\ri mariale coloanei vertebrale (gimnastic\, haltere, arunc\ri).~ se manifest\ prin dureri [i limitarea mi[c\rilor `nregiunea lezat\ a coloanei vertebrale. Tratamentul pre-ventiv const\ ̀ n: asanarea focarelor de infec]ie, evitareasuprasolicit\rii coloanei vertebrale [i alternarea judi-cioas\ a solicit\rilor cu refacerea capacit\]ii func]ionalea acesteia. Tratamentul curativ necesit\ repaus segmentar,medica]ie antiinflamatorie, antialgic\, decontracturant\,precum [i folosirea mijloacelor complexe ale balneo-fizioterapiei. ~ expune la producerea herniei de disc,leziune sever\ care ̀ mpiedic\ de multe ori practicarea`n continuare a sportului respectiv [i, `n unele cazuri,impune interven]ia chirurgical\.

DISPENSARIZARE A SPORTIVILOR m.b.Metod\ de supraveghere medical\ continu\ a spor-tivilor. Se aplic\ sportivilor de `nalt\ performan]\ [icelor care reprezint\ cazuri problem\. ~ urm\re[tecunoa[terea aprofundat\ [i permanent\ a evolu]ieist\rii de s\n\tate [i a capacit\]ii de efort a subiec]ilordispensariza]i, precum [i a condi]iilor de via]\ [i depreg\tire a acestora. Pentru atingerea acestor obiective,sportivii dispensariza]i r\mân sub supraveghereamedical\ permanent\ [i ̀ ntre examenele medico-spor-tive periodice efectuate ̀ n unit\]ile sanitare de profil.Medicul care asigur\ dispensarizarea adaug\ acestordate pe cele adunate personal prin examene medico-sportive frecvente (optim s\pt\mânal), observa]iimedico-pedagogice efectuate `n lec]iile de antrena-ment [i competi]ii, studierea datelor de autocontrolmedical, cercetarea condi]iilor `n care tr\iesc, sealimenteaz\ [i se antreneaz\ sportivii dispensariza]i.~ constituie metoda care asigur\ colaborarea optim\[i permanent\ a medicului cu antrenorul la dirijarea[tiin]ific\ a procesului de antrenament [i a activit\]iicompeti]ionale a fiec\rui sportiv. ~n ]ara noastr\, ~ afost aplicat\ cu foarte bune rezultate ̀ n cadrul loturilorreprezentative pentru marile competi]ii interna]ionale.

dispensarizare a sportivilor

146

DDISPERSARE tir Fenomen prin care proiectilelepornite din ]eava aceleia[i arme parcurg o traiectorieproprie, distribuindu-se pe ]int\ pe o anumit\ suprafa]\.~ este determinat\ de nivelul de preg\tire al tr\g\to-rului, calitatea armei [i a muni]iei, de influen]a factorilorexterni (vânt, luminozitate etc.).

DISPNEE DE EFORT m.b. Senza]ie dezagreabil\descris\ ca �lips\ de aer�, ap\rut\ când se efectueaz\eforturi cu intensitate care dep\[esc posibilit\]ile mo-mentane de adaptare a organismului. ~ se producedatorit\ concentra]iei excesive de bioxid de carbon `nsânge [i excit\rii puternice de c\tre acesta a centruluirespirator din bulb. ~, ap\rut\ dup\ eforturi cu inten-sitate mic\, are de obicei cauze patologice. La sportivi,~ este un fenomen fiziologic care apare dup\ eforturifoarte intense; poate fi prevenit prin efectuarea deeforturi corespunz\toare gradului de antrenament [i`nl\turat prin sc\derea intensit\]ii sau `ntrerupereaefortului. ~ constituie un semn de oboseal\ acut\ saucronic\ (supraantrenamentul), dac\ survine dup\eforturi care mai `nainte nu o produceau.

DISPONIBILITATE psih. Atitudine pozitiv\ [iactiv\ de ac]iune a sportivului `n fa]a unei sarcini deac]iune, care reprezint\ montaje (prepara]ie) de tipperceptiv, motor sau afectiv. Pe baza montajuluiprealabil, care func]ioneaz\ ca un factor subiectivstimulativ, sportivul este capabil s\ intre repede `nactivitate, manifestând, `n raport cu situa]iile, ocapacitate perceptiv\ bun\, o eficien]\ intelectual\ridicat\ `n rezolvarea problemelor tactice, un efortvoluntar sporit [i afectivitate pozitiv\. ~ pentruac]iune [i efort caracterizeaz\ sportivii superiormotiva]i, ca [i pe cei afla]i ̀ n �form\�. Nivelul ~ estecondi]ionat de aptitudinile, tr\s\turile caracteriale [ihabitudinile sportivului. ~ este rezultatul unui proceseduca]ional bine condus, fluctua]iile ei indicând unelederegl\ri care pot ap\rea `n sistemele biopsihice alepersoanei [i care pot fi `nl\turate prin mijloaceleasisten]ei psiho-pedagogice.

DISPOZITIV DE JOC j.s. Mod specific dedispunere pe teren a juc\torilor unei echipe, repartiza]i(organiza]i) pe posturi [i compartimente (linii), `nfunc]ie de sistemele de atac [i ap\rare adoptate [i detactica special\ a echipei respective.

DISPOZI}IE DE START psih. Stare afectiv\ carac-teristic\ sportivilor ̀ naintea competi]iei sau antrenamen-telor, manifestat\ sub forma apatiei, a febrei de start [i ast\rii gata de lupt\. ~ are niveluri de intensitate diferite,dup\ temperamentul, atitudinea [i preg\tirea sportivuluisau t\ria adversarului [i ̀ nsemn\tatea concursului. Fiecareform\ poate s\ apar\ la unul [i acela[i sportiv `n diferitemomente ale activit\]ii. De regul\, ~ se estompeaz\ pân\la dispari]ie dup\ `nceperea concursului.

DISPUNERE psih. Stare psihic\ favorabil\ efectu\riiunei activit\]i pe baza `n]elegerii scopului activit\]ii, a`ncrederii pe care sportivul o are `n for]ele proprii [i `n[ansa de reu[it\. Constituie o etap\ a preg\tirii psihologicepentru concurs, ̀ n care prin mijloace de informare despresine, despre adversari [i despre condi]iile viitoarei`ntreceri, sportivul este ajutat s\ prefigureze cognitiv [iafectiv rezultatele. ~ are un con]inut preponderent afectiv,dar este influen]at\ mult de convingere, sugestie,autosugestie [i alte forme de reglaj psihic.

DISPUT| gen. Ac]iune de `ntrecere care urm\re[terezolvarea unei st\ri competitive sau a unei situa]iiconflictuale de tip sportiv. ~n sens general, este sinonim\cu `ntrecere, `n sens restrâns, se utilizeaz\ pentru adesemna rivalitatea pentru st\pânirea obiectului de joc,a terenului, pentru ob]inerea punctelor, locului `nclasament etc.

DISTAL m.b. Punct de pe un membru situat maiaproape de extremitatea liber\ a acestuia decât de aceeacu care membrul respectiv se une[te cu corpul. Latrunchi, precizarea unui punct de pe axul vertical sedefine[te prin termenii: cranial [i caudal.

dispersare

D

147

DISTAN}| I. hb. Interval de 3 m care trebuierespectat de c\tre adversari fa]\ de executant, laexecutarea oric\rei arunc\ri. La efectuarea arunc\rilorlibere [i de la 7 m, coechipierii executantului nu potdep\[i linia de aruncare liber\. La executarea arun-c\rilor de la 7 m, nici ap\r\torii nu pot dep\[i linia dearuncare liber\. ~n momentul efectu\rii arunc\rii de`ncepere, juc\torii trebuie s\ se g\seasc\ `n propriajum\tate de teren. II. scr. Spa]iu care separ\ cei 2combatan]i ̀ n timpul asaltului exerci]iului sau al lec]ieiindividuale. ♦~ mare Distan]\ din care adversarulpoate fi lovit dup\ `ntinderea bra]ului `narmat, urmat\de un pas-fandare, salt-fandare sau fle[\. ♦~ medieDistan]\ din care adversarul poate fi lovit dup\ `ntin-derea bra]ului `narmat urmat\ de fandare, pas `naintesau fle[\. ♦~ mic\ Distan]\ din care adversarul poate filovit numai prin ̀ ntinderea bra]ului ̀ narmat. III. tir Carac-teristic\ a fiec\rei probe, acestea realizând tragerile ladistan]a `ntre linia de tragere [i linia ]intelor, la 10 m,25 m, 50 m [i de 300 m `n cazul probelor de pu[c\calibru mare.

DISTINC}IE SPORTIV| org. Recompens\ moral\,acordat\ sub form\ de decora]ii, medalii, diplome,insigne, `n urma ob]inerii unor rezultate deosebite `nactivitatea sportiv\.

DIVIZIE j.s. Concept generic folosit pentru a nomina-liza mari unit\]i militare, care prin extensie a fost pre-luat [i de alte domenii de activitate, ̀ n care un ansamblude oameni, de speciali[ti opereaz\ sistematic, gradat [isubordonat, `n vederea ob]inerii unor efecte scontate [icontrolate. ~n sport, ~ reprezint\ un sistem de interese,folosit mai ales `n jocurile sportive, `ntre un num\r deechipe sau sportivi inclu[i pe criterii de selec]ie obiectiveprivind nivelul valorilor performan]iale. ~n func]ie deacest nivel, ~ grupeaz\ echipele [i juc\torii pe e[aloanede valoare [i chiar de vârst\. De aceea, [i mai ales `nfotbal, se diferen]iaz\ ~ A, B [i C. ~ A este uneorisinonim\ cu ~ na]ional\. Num\rul echipelor incluse`ntr-o ~ este prev\zut prin regulamentele competi]ionaleale federa]iilor. Sistemul de promovare [i de ocupare apozi]iilor `n clasamentul ~, ca [i cel de retrogradare, se

bazeaz\ pe raportul dintre victorii [i ̀ nfrângeri [i jocuriegale, ca [i pe golurile sau punctele marcate sau primitede-a lungul etapelor desf\[ur\rii competi]iei, cu durata`n general de un an, tur [i retur, desf\[urate ̀ n toamn\ [i`n prim\vara anului urm\tor. Num\rul etapelor depindede num\rul echipelor [i al jocurilor `ntre ele. ~ asigur\ierarhizarea valoric\ a echipelor `n func]ie de puncteleacumulate (3 puncte pentru victorie), de cele pierdute(câte 3 pentru `nfrângere) [i de jocurile egale (câte 1punct). Pe baza acestui sistem de evaluare, se ̀ ntocme[teclasamentul de toamn\ (intermediar) [i de prim\var\(final), `n func]ie de totalul punctelor ob]inute [i deraportul golurilor sau punctelor `nscrise sau primite.Prima echip\ clasat\ ̀ n clasamentul final al ~ dobânde[tetitlul de campioan\ na]ional\, iar ultimele clasate (2-4echipe), conform regulamentului federa]iei, se retro-gradeaz\ pentru anul urm\tor ̀ n ~ de valoare mai sc\zut\( B sau C).

DO a.m., jd. Cale, drum, mijloc.

DOCIMOLOGIE A EDUCA}IEI FIZICE {ISPORTULUI ped. {tiin]\ a examin\rii [i a aprecieriinivelului preg\tirii motorii a elevului, care stabile[tecriteriile, metodele [i procedeele verific\rii lui obiective[i subiective. ~n educa]ia fizic\ [i sportul [colar modern,se manifest\ tot mai mult tendin]a de evaluare obiectiv\a capacit\]ii motorii a elevilor [i de standardizare aprobelor (testelor) de examinare, care contribuie lam\rirea efectului stimulator al not\rii, la intensificareaparticip\rii active atât a profesorului, cât [i a elevilor.Probele de control, elaborate pe criteriul eviden]ieriicalit\]ilor [i deprinderilor motorii de baz\ [i etalonareavalorilor trecerii lor, constituie elementele de baz\ ale~ aplicate `n [coal\.

DOCUMENT DE EVIDEN}| met. Act scris, nece-sar institu]iilor, organelor [i persoanelor cu atribu]ii ̀ nconducerea, organizarea [i desf\[urarea activit\]ilorsportive de diferite tipuri (formulare, protocoale, sin-teze etc.), ̀ n care sunt consemnate datele [i rezultateleob]inute `n diferite sectoare ale educa]iei fizice [i

document de eviden]\

148

Dsportului. ~ este un corolar, o consecin]\ a planific\rii,reliefând aspectele esen]iale ale realit\]ii pe care ea aprev\zut-o, `n func]ie de con]inutul [i obiectiveleurm\rite. ~ poate fi curent [i bilan]. Valoarea ~ depindede cantitatea [i calitatea informa]iilor pe care le `nre-gistreaz\, de momentul, succesiunea [i corela]iile pecare le pot facilita pentru a oferi date caracteristiceprocesului analizat. Concret, ~ poate oferi date privindnum\rul participan]ilor la o activitate sportiv\ de mas\,rela]ia dintre sportivii legitima]i [i cei clasifica]i pecategorii, rela]ia dintre baza material\, inventarul [inum\rul sportivilor activi, mijloacele, succesiunea [idinamica lor ̀ n cadrul unui ciclu de preg\tire etc. Datelepe care le furnizeaz\ ~, `ndeosebi cel de bilan],constituie premise [i elemente de ipoteze de planificarepentru perioada urm\toare.

DOCUMENT DE PLANIFICARE met. Plan sauact previzional elaborat de institu]iile, organele [i per-soanele cu atribu]ii `n conducerea, organizarea [i des-f\[urarea activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, ̀ n scopuldezvolt\rii planificate a acesteia. ~ prevede orientarea(obiectivele), mijloacele [i m\surile de realizare `ndiferite compartimente (verigi), la diferite niveluri [ipe o anumit\ unitate de timp a activit\]ii de educa]iefizic\ [i sport. ~n func]ie de organul emitent se disting:~ ale organelor de conducere centrale, departamen-tale, locale etc. ~n func]ie de domeniul la care se refer\se deosebesc: ~ de activitate, de preg\tire (instruire),tematice etc. ~n func]ie de unitatea de timp pentru careeste alc\tuit, poate fi: ~ de perspectiv\, curent (anual)[i operativ (trimestrial, pe etap\, s\pt\mânal, de lec]ie);~ al procesului instructiv educativ este alc\tuit deprofesor (pentru educa]ia fizic\ [i sportul [colar), deantrenor (pentru activitatea sportiv\), de conducereasec]iei, clubului, federa]iei (pentru domeniile care se`nscriu `n raza lor de ac]iune).

DOI-DOI bb. Circula]ie tactic\ efectuat\ simetric peambele p\r]i ale terenului de dou\ perechi de atacan]i,constând `n pasarea mingii unui al treilea atacant, `ntimp ce juc\torii din perechea respectiv\ `[i schimb\reciproc locul.

DOI METRI scr. Avertisment dat de c\tre arbitruljudec\tor prin care se atrage aten]ia tr\g\torului (spad\[i sabie) c\ mai are doi metri pân\ la linia de fund aterenului ce nu trebuie dep\[it\.

DOJO a.m., jd. Sal\ de antrenament.

DOLICOS ol. Curs\ de fond la vechii greci `n careatletul trebuia s\ parcurg\ o distan]\ aproximativ\ de4,600 km, adic\ 24 de stadii.

DOMINARE j.s. Situa]ie ̀ n care o echip\ ̀ [i manifest\superioritatea `n joc fa]\ de adversar. Ea presupuneini]iativ\, spirit ofensiv [i o mare `ncredere `n posi-bilitatea ob]inerii victoriei. Dup\ modul `n care seconcretizeaz\ `n joc poate fi de dou\ feluri. ♦ ~ teri-torial\ Situa]ie de superioritate caracteristic\ echipelorcare evolueaz\ pe teren propriu, apare ca efect al frec-ven]ei mari a ac]iunilor de atac desf\[urate ̀ n jum\tateade teren a echipei `n ap\rare. ♦ ~ tactic\ Situa]ie desuperioritate specific\ echipelor cu o bogat\ experien]\competi]ional\, echilibrate [i bine preg\tite tactic,presupune atacuri, chiar mai pu]ine ca num\r, dar bineorganizate, cu modalit\]i variate de finalizare. De aici,concluzia c\ superioritatea real\ `n joc a unei echipenu poate fi determinat\ decât de `mbinarea aspectuluicantitativ al domin\rii (teritorial\) cu cel calitativ(tactic\).

DOP tir Mic cilindru din burete special care se pune`n ureche pentru protec]ia fonic\ la zgomotul produsde explozia la pornirea proiectilului.

DOPING m.b. Utilizare de c\tre sportivi, `nainte sau`n timpul competi]iei, precum [i ̀ n perioadele de antre-nament, a substan]elor trecute `n listele cu substan]einterzise de c\tre comisia medical\ a CIO [i de c\treFedera]ia Interna]ional\ de Medicin\ Sportiv\ (FIMS),indiferent de compozi]ia, forma de administrare [i

document de planificare

D

149

denumirea comercial\ a produsului care le con]ine. {ifolosirea `n scop terapeutic a acestor substan]e este ~,dac\ la examenele antidoping se constat\ dep\[irealimitelor admise de CIO [i FIMS. Comisia medical\ aCIO consider\ ~ urm\toarele categorii de substan]ede baz\: a) Stimulentele psiho-motorii. b) Aminelesimpatico-mimetice. c) Stimulentele sistemului nervoscentral. d) Narcoticele [i analgezicele. e) Steroiziianabolizan]i. f) Betablocantele, diureticele, laxativele[i substan]ele de mascare. Listele oficiale cu substan]elede baz\ [i produsele comerciale care le con]in au suferitmodific\ri `n decursul timpului [i se vor modifica `ncontinuare pe m\sura cre\rii de noi substan]e ~ [i demetode precise pentru punerea lor `n eviden]\. Con-trolul oficial antidoping (v. antidoping) se realizeaz\conform reglement\rilor fixate de comisia medical\ aCIO [i de FIMS. Interzicerea ~ este impus\ de consi-derente: etice � asigurarea egalit\]ii de [anse pentruto]i concuren]ii, educative � obi[nuirea cu respectarealegalit\]ii, psihologice � autoaprecierea posibilit\]ilorindividuale reale [i medicale � ap\rarea s\n\t\]ii. ~ncombaterea ~, au rol important mentalitatea [i ac]i-unea educativ\ a conduc\torilor, antrenorilor [i medi-cilor, precum [i modul `n care societatea fixeaz\,promoveaz\ [i impune scopurile [i obiectivele activi-t\]ii sportive. La acestea se adaug\ sanc]iunile. ~dovedit se pedepse[te cu interzicerea particip\rii lacompeti]iile interne [i interna]ionale pe timp de câtevaluni la prima depistare, pe timp de unul sau mai mul]iani la prima recidiv\ [i prin suspendarea pe via]\ la adoua recidiv\.

DORSAL gim. Pozi]ie a organelor corpului situate`napoia centrului de greutate al corpului sau segmen-telor. Sin.: ~ posterior. Ant.: ~ anterior sau ventral.

DOZARE A EFORTULUI met. Ra]ionalizare alucrului mecanic ̀ ntr-o anumit\ unitate organizatoric\didactic\ (lec]ia de educa]ie fizic\ [i de antrenament)prin care se urm\re[te respectarea concordan]ei dintrecerin]ele impuse organismului [i posibilit\]ilor acestuia.Pentru obiectivizarea [i aprecierea ~, se ̀ nregistreaz\

datele parametrilor efortului [i ale modific\rilor func-]ionale determinate de ace[tia `n organism.

DOU|ZECI {I PATRU DE SECUNDE bb. 1.Durat\ limit\ permis\ de regulament, `n care echipaaflat\ ̀ n posesia mingii trebuie s\ finalizeze atacul (s\arunce la co[). 2. Abatere de la regulament care sesanc]ioneaz\ prin trecerea mingii echipei adverse careo repune ̀ n joc din afara liniei laterale, din punctul celmai apropiat de locul unde s-a comis.

DRAGON s.n. Ambarca]iune de clas\ interna]ional\cu un catarg [i dou\ crucete, are dou\ velaturi (rond\[i foc), iar ca vel\ auxiliar\ un balon. Corpul are formecurbe, iar derivorul este fix [i lestat, catargul str\batepuntea fiind fixat ̀ n talpa chilei. Echipajul se compunedin 3 persoane.

DRAGON| tir arc Accesorii din piele sau [nur dinmaterial textil care re]in arcul la declan[are.

DRAPEL OLIMPIC ol. Simbol al JO modernealc\tuit din cinci inele `ntret\iate, colorate diferit(albastru, galben, negru, verde [i ro[u), semnificândnum\rul continentelor imprimate pe o pânz\ alb\ f\r\chenar care se arboreaz\ solemn la deschiderea fiec\reiedi]ii a JO. ~ se p\streaz\ de ]ara gazd\ a JO.

DRAW box, j.s., lp. 1. Rezultat egal, nul. 2. Trageri lasor]i sau tabel de concurs care asigur\ o egalitate de[anse participan]ilor.

DRENAJ gen. Caracteristic\ a structurii terenurilorsportive care permite scurgerea surplusului de ap\ dela suprafa]a solului, pe baza permeabilit\]ii straturilorsuperficiale, `nspre re]eaua de tuburi colectoaresubterane.

drenaj

150

DDREP}I! gim. Comand\ folosit\ pentru realizareapozi]iei fundamentale stând, `n condi]iile unei aten]iim\rite [i a unei execu]ii precise.

DRES gim., lp., p.a. Costum regulamentar de concurs,confec]ionat din lân\, bumbac sau material plastic, carese muleaz\ pe corp, permi]ând o mare mobilitate,libertate [i amplitudine a mi[c\rilor corpului [isegmentelor sale.

DRESAJ c\l. 1. Ac]iune de formare a reflexelor con-di]ionate ale calului, `n scopul execut\rii anumitormi[c\ri cu u[urin]\, precizie [i imediat, la diferitecomenzi sau ajutoare de care dispune c\l\re]ul, caluldresat devenind calm, supus [i vioi, realizându-se o`n]elegere perfect\ ̀ ntre el [i c\l\re]ul s\u. 2. Prob\ deconcurs.

DRIBLING I. bb., hb., fb., rg. Element tehnic carepermite juc\torului aflat `n posesia mingii s\ sedeplaseze `n teren f\r\ a pierde controlul ei, indi-ferent de interven]ia regulamentar\ a adversarului.~ const\ dintr-o serie de impulsuri consecutiveimprimate mingii cu mâna sau cu piciorul, `nconformitate cu regulamentul de joc. Sin.: condu-cere a mingii. II. hb. ♦ ~ simplu Batere a mingii osingur\ dat\ ̀ n sol [i prinderea ei dup\ revenire, dinclipa prinderii, juc\torul poate face trei pa[i, dup\care este obligat s\ o paseze unui coechipier sau s\o arunce la poart\. ♦ ~ dublu Gre[eal\ tehnic\, sanc-]ionat\ de arbitru, care const\ `n a bate din noumingea de sol [i a o repune, a o atinge sau a o juca`n orice fel dup\ ce a efectuat cei trei pa[i, dup\intrarea ̀ n posesie. ♦ ~ multiplu O serie de ̀ mpingeri(b\t\i) succesive ale mingii spre sol, executate prinap\s\ri cu palma pe suprafa]a acesteia. ~nainte de`nceperea `mpingerii mingii spre sol [i dup\ prin-derea acesteia, juc\torul are voie s\ ]in\ mingea saus\ se deplaseze cu ea cel mult trei pa[i, dup\ caretrebuie s\ arunce la poart\ sau s\ paseze unuicoechipier.

DROMOS ist. Curs\ de vitez\ pe distan]e de un stadiu(192 m), inclus\ `n pentatlonul antic.

DROP fb., rg. Procedeu tehnic `n care se love[tebalonul cu piciorul `n momentul `n care acesta iacontact cu terenul.

DUAL [ah O continuare dubl\ a solu]iei la aceea[iap\rare a adversarului. ~ poate fi minor (tolerabil) saumajor (grav), acesta din urm\ este bine s\ fie evitat.

DUBLAJ bb., hb., vb. Ac]iune tactic\ prin care juc\toriipreiau sarcina de a acoperi suprafa]a de teren p\r\sit\ deun coechipier care atac\ sau blocheaz\ sau secondeaz\ac]iunile de atac sau de ap\rare ale altui coechipier, pentrua asigura continuitatea ac]iunii ̀ n cazul ̀ n care el e[ueaz\.

DUBL| I. hb., vb. Gre[eal\ de ordin tehnic constânddin lovirea mingii consecutiv cu mâinile, cu diferite p\r]isau segmente ale corpului (volei), ori din jucarea ei dedou\ sau mai multe ori f\r\ ca s\ ating\ solul sau un altjuc\tor (handbal). Se sanc]ioneaz\ cu oprirea jocului [ireluarea lui de c\tre adversar. II. c\l. Combina]ie dedou\ obstacole dispuse pe un parcurs, fiecare fiindnumerotat separat [i judecat independent. II. lp. ~ apucareFixare a bra]ului adversarului cu ambele mâini.III. [ah ~ solu]ie Solu]ie care `ncepe cu o alt\ cheiedecât cea preconizat\ de autorul compozi]iei.

DUBLEU tir Ultimul dintre cele dou\ cartu[e (focuri)utilizate la proba de trap, pentru lovirea unui taler,focuri permise de regulamentul de concurs.

DUBLOU s.i. Echipaj de 2 (masculin) la sanie.

DUBLU I. t.c., t.m. 1. Prob\ competi]ional\ disputat\de 2 perechi de juc\tori (de acela[i sex sau mixte), `n

drep]i

D

151

care fiecare echip\ `[i ap\r\ culorile, ac]ioneaz\coordonat pe terenul ei, dup\ regulile proprii sportuluirespectiv. Sin.: joc de dublu. 2. Pereche de juc\tori(juc\toare) sau mixt\ care particip\ ̀ n proba de ~ dup\o preg\tire prealabil\, necesar\ sincroniz\rii ac]iuniloratât ̀ n fazele de atac, cât [i de ap\rare. II. ~ s.n. 1. Prob\competi]ional\ pe distan]e diferite, parcurs\ de unechipaj format din doi sportivi. 2. Echipaj format din2 sportivi care propulseaz\ ambarca]ia cu vâsle la schif,cu padele la caiac [i cu pagaie la canoe. III. scr. ~ anga-jament Situa]ie `n care unul dintre scrimeri schimb\angajamentul de dou\ ori consecutiv. IV. c\l. ~ cercProcedeu tehnic din dresaj constând din execu]ia a dou\cercuri tangente prin care se urm\re[te dezvoltareasuple]ei calului [i formarea deprinderii schimb\riiechilibrului. V. bb., hb. ~ dribling Abatere de laregulamentul de joc care const\ din re`nceperea ac]iuniide conducere a mingii dup\ ce aceasta a fost re]inut\`n prealabil cu una sau cu ambele mâini sau cândconducerea ei se efectueaz\ cu ambele mâini simultan.Se sanc]ioneaz\ cu trecerea mingii adversarului spre ao repune ̀ n joc din afara liniilor laterale. VI. lp. ~ NelsonFixare a cefei adversarului pe saltea, efectuat\ cuambele mâini, având antebra]ele introduse pe subaxilele adversarului aflat `n pozi]ie de lupt\ la sol.

DULIE tir Parte metalic\ a tubului cartu[ului devân\toare, `n care se fixeaz\ capsa.

DUPLEX [ah Problem\ `n care enun]ul este valabilatât pentru alb, cât [i pentru negru.

DURAT| A EFORTULUI m.b. Parametru alefortului care indic\ perioada de timp ̀ n care un anumitefort este efectiv prestat. Se m\soar\ prin unit\]i de timpcronometrate numai `n momentul efectu\rii efortului ac\rui durat\ este studiat\. ~ reprezint\ un mijlocimportant de influen]are a solicit\rii organismului, asenza]iei de oboseal\ [i a cantit\]ii totale de efort ce

poate fi prestat. Experimental s-a constatat c\ efortulcare `[i p\streaz\ neschimbat\ intensitatea determin\:a) modific\ri func]ionale [i senza]ie de oboseal\, cu atâtmai mari cu cât durata lui este mai lung\ [i b) posibi�litatea de a presta un volum total de efort [i un num\r derepet\ri cu atât mai mare cu cât durata fiec\rei buc\]i deefort este mai mic\. ~ condi]ioneaz\ [i influen]a pe careefortul cu diferite intensit\]i o are asupra proceselor [isubstan]elor care asigur\ energogeneza activit\]iimusculare. Durata de aproximativ 30'' este necesar\eforturilor de intensitate maxim\ pentru a epuizadepozitele de substan]e fosfatomacroergice. 60'' suntnecesare eforturilor cu intensitate submaxim\ pentru aepuiza depozitele de glicogen din mu[chi prin glicolizaanaerob\; 3-6' trebuie s\ dureze eforturile cu intensitatemare [i medie pentru ca procesele [i func]iile care asigur\consumul de oxigen s\ ajung\ la nivelul corespunz\torcerin]elor. Aceste date sunt de mare utilitate pentrufixarea duratei optime a eforturilor ̀ n antrenamentul dinramurile cu efort anaerob alactacid, efort anaeroblactacid, efort aerob ̀ n stare stabil\ aparent\ [i efort aerob`n stare stabil\ adev\rat\.

DURAT| A JOCULUI rg. Perioad\ regulamentar\de joc care este de 80', reprezentând 2 reprize de 40'desp\r]ite de o pauz\ ce nu va dep\[i 10'. La juniori,perioadele regulamentare de joc difer\ astfel: junioriIII � 2x25' = 50'; juniori II � 2x30' = 60'; juniori I �2x35' =70'. Pauza va fi de maxim 5'.

DURAT| A LUPTEI scr. Timp efectiv de lupt\ ̀ ntr-un asalt, adic\ suma intervalelor de timp ̀ ntre comen-zile �porni]i� [i �stai�, abstrac]ie f\când de deliberareajuriului [i de alte opriri. Durata luptei este controlat\de un arbitru sau un cronometror desemnat decomitetul organizator. Durata efectiv\ a luptei este ̀ nserii: 5 tu[e � 4'; `n elimin\ri directe: 15 tu[e � 9',repartizate `n 3 reprize de 3' cu 1' pauz\ `ntre reprize;pe echipe: 4' pentru fiecare meci. Timpul poate fi cerutde scrimer de fiecare dat\ când meciul este `ntrerupt.Sin.: durata asaltului.

durat\ a luptei

152

DDURAT| A MI{C|RII met. Caracteristic\ tem-poral\ care se calculeaz\ prin diferen]a dintre momen-tul `nceputului [i momentul sfâr[itului `ntr-un sistemde m\sur\ constant. Concret, pentru a se [ti ce distan]\s-a parcurs `n spa]iul `n mi[care, trebuie s\ se afle [icât timp s-a consumat `n acest scop; adic\, se scadevaloarea momentului de timp al `nceputului actuluimotor din valoarea momentului de timp al sfâr[ituluiacestuia, valoarea intervalului de timp ob]inut echi-valând cu durata actului motor (a perioadei, a fazei, asuitei de faze). Cum ̀ n desf\[urarea actului motric pots\ apar\ [i opriri (pauze, `ntreruperi), durata acestoratrebuie m\surat\ pentru a fi calculat\ ~ efectiv\,folosind metoda descris\ mai sus.

DURITATE fb., hb. Abatere comis\ de atacant sauap\r\tor, constând din utilizarea neregulamentar\ aluptei cu corpul. Se sanc]ioneaz\ prin executarea uneilovituri libere `mpotriva echipei din care face partejuc\torul sanc]ionat.

DÜLFER alp. Mod de frânare a alunec\rii corzii, careconst\ `n trecerea acesteia pe sub una din coapse [ipeste um\rul opus. ~ poart\ numele celui care l-a utili-zat prima dat\. ~ st\ la baza procedeelor de coborârepe coard\ (rapel ~) [i de traversare (traversare ~). ~nprezent este rar utilizat, fiind `nlocuit de diverseledispozitive de frânare existente.

durat\ a mi[c\rii

E

153

Eimportan]\ deosebit\ `n determinarea valorii for]elorcare `l asigur\ (mai ales a for]ei musculare). Senza]iade ~ este rezultatul con[tientiz\rii impulsurilor caresosesc la scoar]a cerebral\ de la aparatul vestibular, dela ochi [i de la proprioceptorii musculari, permi]ândsportivului s\-[i men]in\ sau s\ realizeze pozi]ia de ~.Este foarte important `n schi, patinaj, gimnastic\, tiretc., depinzând atât de sensibilitatea nativ\, cât [i degradul de antrenament. Restabilirea echilibrului pierdutse produce atât con[tient cât [i incon[tient, pe bazamecanismului reflex neuromuscular. II. s.n. Pozi]ie ̀ ncare o ambarca]iune are centrul de greutate [i cel decaren\ pe aceea[i vertical\. III. gim. Element tehnic,care const\ `ntr-o anumit\ pozi]ie a corpului [i asegmentelor sale, men]inut\ pe o suprafa]\ de sprijinredus\: pe vârfuri, pe un picior sau pe vârful unui picior.

ECHIPAJ auto., av., bob, sanie, s.n. Pilot [i copilotcare piloteaz\ un aparat de zbor, un vehicul autopro-pulsat sau care alunec\ pe un plan `nclinat, ori o am-barca]iune propulsat\ prin travaliul muscular sau devânt.

ECHIPAMENT SPORTIV m.s. Inventar alobiectelor de ̀ mbr\c\minte (tricouri, chilo]i, jambiere,dresuri etc.), de ̀ nc\l]\minte (bocanci, ghete [i pantofide piele, cauciuc sau materiale plastice), de protec]ie(genunchiere, glezniere etc.) [i al celor necesare desf\-[ur\rii preg\tirii [i particip\rii regulamentare ̀ n concursa sportivilor.

EBI JIME a.m., jd. Strangulare ̀ n cle[te cu ridicareacoapsei.

ECHE s.n. Pârghie folosit\ pentru m\surarea cârmeiunei ambarca]iuni ̀ n timpul curselor. Poate fi: ~ simpl\(bar\); ~ bifurcat\; ~ cu travers\; ~ cu tro]e.

ECHER gim., s.a. Pozi]ie a corpului realizat\ prinflexarea membrelor inferioare `n articula]ia coxo-femural\, formând cu trunchiul un unghi de 90° saumai mic. Se efectueaz\ pe sol, la inele [i paralele.

ECHILIBRU I. met. Stare de repaus caracterizat\prin egalizarea for]elor interne [i externe careac]ioneaz\ asupra corpurilor. ~n natura moart\ exist\trei variet\]i de echilibru: stabil, nestabil [i indiferent.La vie]uitoare nu exist\ decât echilibru stabil [i nestabil.Definirea categoriei de echilibru se face dup\ anumi]iparametri [i anume: centrul general de greutate alcorpului [i baza (punctul) de sprijin (reazem). Laechilibrul stabil, centrul general de greutate al corpuluise afl\ sub baza de sprijin, iar la cel nestabil deasupraacesteia. La corpul omenesc exist\ numeroase situa]ii`n care o parte a componentelor sale se afl\ `n condi]iide echilibru nestabil. Astfel, ̀ n pozi]ia stând, membreleinferioare, trunchiul [i capul sunt ̀ n echilibru nestabil,pe când membrele superioare (`n cazul când acesteaatârn\ liber ̀ n jos) sunt ̀ n echilibru stabil. Cunoa[tereatipului global sau segmentar al echilibrului are o

154

EECHIP| I. atl., gim., j.s. Grup de sportivi constituitdup\ anumite criterii (nivel asem\n\tor de preg\tirefizic\, tehnic\ [i tactic\, concep]ie de joc, vârst\ relativapropiat\, unitate de interese [i motiva]ii, spirit decolaborare [i ajutor reciproc etc.) care se antreneaz\ [iac]ioneaz\ ̀ n concurs ̀ mpreun\ pentru dobândirea unuirezultat cât mai favorabil posibil (victorie, adi]ionarede puncte, goluri etc.) sau de participare la un sistemcompeti]ional sau la `ntreceri ocazionale, menite s\ leconfere relaxare, odihn\ activ\, bucuria mi[c\rii sau ajocului. ~ este format\ dintr-un num\r de sportivilimitat prin regulamentul de concurs al fiec\rei ramurisportive (11 la fotbal; 15, 13 sau 7 la rugby; 7 lahandbal; 5 la baschet; 6 la hochei; 6 la polo; 11 la oin\).Identitatea echipei este dat\ de numele [i culorilespecifice echipamentului. ~ poate s\ apar]in\ uneiasocia]ii, unui club sau unei ]\ri pe care o reprezint\. ~poate fi masculin\, feminin\ sau mixt\ (tenis de câmp,tenis de mas\, badminton), iar `n func]ie de vârst\,poate fi de juniori, de cade]i sau de seniori. ~ are unconduc\tor, numit c\pitan, care o reprezint\ `n rela]iaei cu arbitrul jocului [i coordoneaz\ ac]iunile coechi-pierilor. II. o. ♦ ~ de b\taie Grup de coechipieri afla]ila �gaur\�, la tel. ♦ ~ de la prindere Grup de coechipieriafla]i la moar\, la p\scare sau la pând\.

ECHIPIER gen. Component al unei echipe sportive.

ECLIPS| [ah ~ntrerupere a liniei de ac]ionare a uneifiguri prin a[ezarea ei `n spatele unei piese oarecare.

ECOLOGIA {I GEOGRAFIA SPORTULUI gen.Activit\]i care se ocup\ cu integrarea optim\ a activi-t\]ilor sportive [i a resurselor materiale ale acestora(spa]ii sportive, zone de recreere, materiale [i instala]iisportive) ̀ n ecosistemul local. Trebuie realizat\ o astfelde proiectare [i un astfel de management al activit\]ilorpractice de preg\tire [i competi]ionale, de joac\ [i derecreere, care s\ evite factorii poluan]i [i de stres(temperaturi excesive, radia]ii intense, circula]ia aerului,

lipsa acestuia, zgomot, oboseal\ etc.) care ar puteaac]iona negativ asupra organismului uman. ~ studiaz\prin metode [tiin]ifice interrela]iile sportivilor afla]i ̀ ncompeti]ie cu factorii de mediu [i cu cei artificiali(calitatea aerului, umiditate, temperatur\, stres, zgomotetc.) [i influen]a acestora asupra performan]ei sportive[i asupra calit\]ii vie]ii.

ECUSON gen. ~nsemn fixat pe echipament, de forme[i cu o grafic\ diferite, reprezentând culorile ]\rii sauale unei organiza]ii sportive.

EDECARE s.n. Ac]iune de remorcare de pe mal auneia sau a mai multor ambarca]iuni.

EDI}IE org. Num\r de ordine al competi]iei la cares-a ajuns la un moment dat, `n succesiunea sistemuluilor de desf\[urare. Prin extensie, se folose[te pentru asitua cronologic periodicitatea unei competi]ii na]ionalesau interna]ionale, devenite tradi]ionale.

EDUCABILITATE ped. Problem\ fundamental\ apedagogiei care sintetizeaz\ teoriile cu privire la posi-bilit\]ile de formare a omului prin educa]ie, ̀ n confor-mitate cu un ideal (scop), cu un model pedagogic cerutde societate `ntr-un moment istoric dat. ~ reflect\raportul dintre ereditate, mediu [i educa]ie � factoricare influen]eaz\ formarea [i perfec]ionarea omului.Pedagogia [tiin]ific\ consider\ acest raport legea eifundamental\. Formarea omului oblig\ pe pedagog,profesor, antrenor s\ cunoasc\ ereditatea subiectului(dispozi]iile, aptitudinile, talentul), s\-l trateze ̀ n raportde acestea, s\ cunoasc\ mediul din care provine (fami-lia), cuno[tin]ele de via]\, s\ le influen]eze [i s\ lupte`mpreun\ cu to]i factorii educativi, p\rin]i, organiza]iide tineret, institu]ii cultural-educative, ca printr-oeduca]ie bine organizat\ [i orientat\ s\ transformeindividualitatea ̀ n personalitate uman\. Ereditatea esteeducabil\, ea poate fi corectat\ `n procesul educa]iei.

echip\

E

155

EDUCA}IE FIZIC| ped. 1. Activitate care valorific\sistematic ansamblul formelor [i normelor de practicarea exerci]iilor fizice, reunit\ ̀ ntr-o concep]ie unitar\ deorganizare [i de aplicare, ̀ n asociere cu factorii naturali(ap\, aer, soare), `n scopul stimul\rii [i m\ririi, `nprincipal, a poten]ialului biomotric [i psihic al omului,a dezvolt\rii [i a cre[terii fizice, `n concordan]\ cucerin]ele sociale [i etapele evolu]iei sale ontogenetice.~ `[i propune s\ influen]eze orice om, pentru oriceactivitate motric\, pentru o cât mai mare parte din via]alui, ̀ ntr-un mod gradat, accesibil [i agreabil. Abordat\ca proces educativ, ca sistem dinamic, ca efect saucauz\, ~, ̀ n toat\ evolu]ia sa istoric\, a urm\rit s\ influen-]eze [i s\ favorizeze s\n\tatea omului, s\-i formezedeprinderi aplicative, s\-i m\reasc\ poten]ialul com-plex necesar diverselor nevoi ale lui [i ale societ\]ii.2. Component\ a educa]iei generale [i permanente,ac]ionând ca proces pedagogic cu implica]ii biologice,psihice, estetice [i morale `n via]a individului. ~ seconstituie ca o categorie fundamental\ a sistemului depracticare a exerci]iilor fizice.

EDUCA}IE MOTRIC| psih. Ac]iune pedagogic\de dezvoltare [i perfec]ionare a capacit\]ii de mi[care aindividului [i de formare a concep]iei lui despre aceasta.

EFECT j.s. Caracteristic\ a traiectoriei mi[c\rii unuiobiect, de regul\ mingea, imprimat\ de sportiv, care ̀ larunc\ (lanseaz\) sau ̀ l love[te, cu scopul ca, ̀ n timpulzborului sau dup\ atingerea solului, acesta s\ marchezelocul impactului sau s\-[i schimbe direc]ia `n modimprevizibil � minge cu efect. ♦~ lateral Rota]ielateral\ imprimat\ mingii de la dreapta la stânga sauinvers, care ̀ nso]e[te efectele de rostogolire sau frânare.♦~ de rostogolire Rota]ie imprimat\ mingii ̀ n direc]iatraiectoriei de zbor, caracteristic\ loviturilor ofensive(atac [i contraatac). ♦~ de frânare Rota]ie imprimat\mingii `n direc]ia opus\ traiectoriei de zbor, care semai nume[te [i �minge t\iat\�.

EFLEURAJ m.b. Procedeu de masaj u[or, superficial,care se execut\ la `nceputul [i la sfâr[itul unei [edin]e

de masaj. Direc]ia ~ este totdeauna c\tre regiuneaproximal\ a membrelor [i are scopul de a acceleracircula]ia de `ntoarcere [i de a goli venele de sângelecare stagneaz\, mai ales dup\ un efort fizic prelungit.

EFORT m.b. 1. ~ncordare voluntar\ a for]elor fizicesau intelectuale ale organismului pentru a se dep\[iobstacolele care stau `n calea realiz\rii obiectivelorurm\rite. 2. Lucru mecanic efectuat ̀ n lec]iile de antre-nament, ̀ n competi]ii sau ̀ n anumite test\ri de laborator.Se m\soar\ prin unit\]ile corespunz\toare din fizic\.Influen]a acestui ~ asupra organismului depinde de:volumul, intensitatea, durata, densitatea [i complexi-tatea lui (v. ace[ti termeni). Cunoa[terea valorii [i alimitelor acestor parametri ai efortului [i a interrela]iilordintre ei este indispensabil\ pentru fundamentarea[tiin]ific\ [i dirijarea corect\ a antrenamentului `nsportul de performan]\. ~ competi]ional din activitateasportiv\ are valori diferite datorit\ specificului fiec\reidiscipline, ramuri sau probe. ~ din lec]iile de antre-nament poate fi, de asemenea, diferit chiar `n cadrulaceleia[i ramuri sportive, datorit\ obiectivelor urm\rite[i metodelor folosite `n fiecare lec]ie. Studierea [idirijarea ~ din antrenamentul sportiv de performan]\necesit\ colaborarea permanent\ a antrenorului,metodologului, medicului [i psihologului.

EGALITATE gen. Situa]ie ̀ n care se afl\ doi sau maimul]i concuren]i din cadrul aceleia[i probe, dup\ termi-narea competi]iei, datorit\ performan]elor identice.♦ ~ `n punctajul pe echipe Situa]ie `n care dou\ saumai multe echipe au `ntrunit acela[i num\r de puncte,procedura de separare a egalit\]ii fiind prev\zut\ `nprotocolul respectivei reuniuni.

EKIDEN atl. Curs\ de maraton care se desf\[oar\ subform\ de [tafet\, constând din parcurgerea distan]ei de42,195 km, frac]ionat\ ̀ n [ase p\r]i, la care particip\ oechip\ compus\ din [ase atle]i care str\bat competitiv,individual [i succesiv distan]a repartizat\, conform op-]iunii fiec\ruia dinaintea cursei. Frac]iunile care compun

ekiden

156

Ecursa de maraton (~) sunt pentru categoria de seniori,b\rba]i [i femei: 5 km+10 km+ 5 km +10 km+5 km+7,195 km. Pentru juniori � b\rba]i [i femei, cursa desemimaraton (21,098 km) este frac]ionat\ `n urm\-toarele distan]e-frac]iuni: 5 km+5 km+5 km+6,098 km.Federa]ia Interna]ional\ de Atletism Amator (IAAF)organizeaz\ anual campionate mondiale de ~.

ELAN gen. Component\ structural\, ini]ial\ a unortehnici sportive (s\rituri, arunc\ri, diferite lovituri alemingii etc.), constând din deplas\ri ale corpului saunumai ale unor segmente, cu scopul m\ririi eficacit\]iiacesteia.

ELASTICITATE m.b. Calitate a corpurilor de a sedeforma sub ac]iunea unor for]e [i de a reveni la stareaini]ial\ dup\ ce for]ele respective `[i `nceteaz\ ac]iu-nea. ~ mu[chilor [i cartilagiilor au un rol important `namortizarea [ocurilor care se produc `n unele execu]iitehnice din diferite probe sportive. ~ adecvat\ a unormateriale [i obiecte, utilizate `n activitatea sportiv\,favorizeaz\ ob]inerea rezultatelor de nivel ridicat(compozi]ia pistei [i a pr\jinii la atletism, a mingii [i aracordajului la tenis, a trambulinelor la s\rituri etc.).

ELECTROCARDIOGRAFIE m.b. Metod\ de`nregistrare a biocuren]ilor din inim\. ~ necesit\ unaparat special (electrocardiograf) care culege, amplific\[i `nregistreaz\ ace[ti biocuren]i, realizând un aspectgrafic numit electrocardiogram\. ~nregistrarea `nanumite deriva]ii a biocuren]ilor permite investigareadiferitelor zone ale inimii [i punerea `n eviden]\ aleziunilor localizate ale miocardului. ~ este util\ pentrustudierea fiziologiei inimii [i indispensabil\ pentruprecizarea diagnosticului `n afec]iunile care modific\`n mod caracteristic aspectul electrocardiogramei. ~nactivitatea sportiv\, explorarea electrocardiografic\face parte, `n mod obligatoriu, din examenul medico-sportiv, servind la depistarea eventualelor contraindi-ca]ii [i la o mai bun\ cunoa[tere a modului cum

sportivul suport\ solicit\rile din lec]iile de antrenament[i din competi]ii.

ELECTRODERMOGRAM| m.b. Metod\ de `nre-gistrare a modific\rilor produse `n rezisten]a electric\a pielii sub influen]a stimul\rilor senzoriale sau emo-]ionale. Aceste modific\ri apar `n mod reflex [i, caatare, nu pot fi controlate prin voin]a celui examinat.De aceea, ele sunt denumite reflexe electrodermale. ~furnizând informa]ii obiective asupra reactivit\]iisubiectului investigat, pot servi la selec]ia [i orientareapentru anumite ramuri sau probe sportive, la urm\rireaevolu]iei st\rii de antrenament [i la diagnosticul formeisportive.

ELECTROENCEFALOGRAFIE m.b. Metod\ de`nregistrare a biocuren]ilor din encefal, cu un aparatspecial (electroencefalograf) care permite culegerea,amplificarea [i ̀ nregistrarea biocuren]ilor, realizând unaspect grafic numit electroencefalogram\. ~nregistrarea`n anumite deriva]ii a biocuren]ilor d\ posibilitateainvestig\rii diferitelor zone ale encefalului [i punerii`n eviden]\ a eventualelor tulbur\ri sau leziuni loca-lizate ale acestuia. ~ furnizeaz\ date pre]ioase atâtpentru cunoa[terea fiziologiei encefalului, cât [i pentrudiagnosticarea unor st\ri patologice. ~n medicinasportiv\, datele recoltate prin ~ pot aduce preciz\ripentru selec]ie [i pentru aprecierea adapt\rii sportivuluila solicit\rile din antrenamente [i competi]ii.

ELECTROMASAJ m.b. Metod\ de masaj careutilizeaz\ aparate electrice. Se ̀ ntrebuin]eaz\ mai ales`n scop terapeutic pentru c\ permite dozarea exact\ astimulilor [i localizarea precis\ a aplic\rii lor. ~, de[iprezint\ o serie de avantaje, nu poate `nlocui totalmasajul manual. ~n practica sportiv\, ~ se folose[tedoar `n cazuri speciale.

ELECTROMIOGRAFIE m.b. Metod\ de culegere,amplificare [i `nregistrare a biocuren]ilor ap\ru]i`ntr-o unitate motorie `n timpul activit\]ii acesteia.

elan

E

157

~nregistrarea f\cut\ cu un aparat electronic special(electromiograf) se nume[te electromiogram\. Eareprezint\ suma poten]ialelor electrice ap\rute simultan`n toate fibrele musculare care alc\tuiesc o unitatemotorie (poten]ialul de ac]iune al unit\]ii motorii). Bio-curen]ii unei singure unit\]i motorii sunt capta]i cu unelectrod special, sub form\ de ac, implantat `n masamu[chiului studiat. Pentru `nregistrarea activit\]iielectrice globale a unui mu[chi sau a unei grupe demu[chi, se utilizeaz\ electrozi fixa]i pe piele. ~ furni-zeaz\ informa]ii asupra fiziologiei musculare [i pentruprecizarea diagnosticului `n anumite boli propriimu[chilor sau determinate de afec]iunile neuronilormotori din m\duva spin\rii sau din alte etaje alesistemului nervos. Fiziologul român I. Athanasiu a fostprintre primii savan]i care au utilizat ~ [i a efectuat, la`nceputul sec. al XX-lea, studii valoroase privindaspectul electromiogramei `n oboseala muscular\, `nconsumul de alcool [i ̀ n viteza de execu]ie a mi[c\rilor.~n activitatea sportiv\ [i mai ales `n probele cu maresolicitare muscular\, ~ poate servi la urm\rirea st\riifunc]ionale a mu[chilor, la depistarea precoce a oboseliimusculare [i la recâ[tigarea capacit\]ii func]ionale amu[chilor obosi]i, traumatiza]i sau imobiliza]i.

ELEMENT TEHNIC I. gen. Component\ funda-mental\ din structura tehnicii sportive, reprezentândforma general\ a ac]iunilor motrice prin care serealizeaz\ specificitatea concursului. Structura ~ estedeterminat\ de regulile concursului [i de legit\]ilebiomecanice necesare asigur\rii eficien]ei aplic\riilor optime. II. j.s. Totalitate a secven]elor (gesturi)care compun jocul de fotbal (lovirea mingii cu piciorul,cu capul, pasa, preluarea, deposedarea, driblingul,aruncarea mingii de la margine, conducerea [i protec]iaei) plus ~ specifice juc\torului de rugby (placajul,repunerea mingii `n margine, introducerea ei `n gr\-mad\, conducerea mingii etc.), de baschet (conducereamingii, aruncarea la co[, driblingul), de volei (serviciul,preluarea, blocajul, pasa), de handbal (pasa, aruncareala poart\, driblingul), de polo (conducerea mingii, pasa,preluarea, aruncarea la poart\, fenta, repunerea mingii`n joc), de hochei pe ghea]\ (pasa, conducerea pucului,driblingul, preluarea, trasul la poart\). III. atl. Secven]\

spa]io-temporal\ din structura general\ a unei probe(atacul gardului, pirueta la arunc\ri, impulsie) .IV. box Sin.: gard\, eschiv\, lovitur\, joc de picioareetc.

ELERON pl. Suprafa]\ de comand\ (aripioar\) dis-pus\ la extremit\]ile fiec\rei aripi a planorului, prinmanevrarea c\reia se realizeaz\ rotirea aparatului `nzbor `n jurul axei longitudinale.

ELIMINARE gen. 1. Sanc]iune dictat\ de c\tre arbitrusau de c\tre juriul de concurs ̀ mpotriva acelor sportivisau echipe care au comis abateri de la regulamenteleprobei, jocului, competi]iei sau de la etica sportiv\,constând `n ridicarea temporar\ sau definitiv\ adreptului de a continua respectivul concurs, competi]ie.De obicei, `n func]ie de regulamentul sportului [icompeti]iei respective, ~ este precedat\ de un num\rvariabil de avertismente publice semnalizate de arbitru[i consemnate `n documentele de arbitraj, ca urmare aunor abateri pedepsite cu sanc]iuni mai pu]in grave.La unele jocuri sportive (baschet, volei), regulamentelepermit `nlocuirea sportivului eliminat, `n timp ce laaltele (handbal, hochei pe ghea]\, fotbal), echipelecontinu\ meciul ̀ n forma]ii descompletate. 2. Sanc]iuneconstând din retragerea dreptului de a continuacompeti]ia ca urmare a unui num\r limitat de ̀ nfrângerisau puncte negative acumulate de sportivi sau echipe`n cadrul competi]iilor organizate conform sistemuluieliminatoriu (`n special `n meciurile de cup\ la tenis,fotbal, handbal etc.).

ELIMINATORII I. gen. Sistem de ̀ ntreceri (meciuri,concursuri etc.) organizat cu scopul elimin\rii succe-sive, ̀ n etape, a celor mai slabi sportivi (echipe) ̀ nscri[i`ntr-o competi]ie de anvergur\, concomitent cupromovarea celor mai buni `n etape superioare, pân\la finala acesteia. II. atl. Serie de concursuri succesive(tururi) organizate la toate alerg\rile (exceptând mara-tonul [i mar[ul) ̀ n cazul num\rului mare de concuren]i`nscri[i la o prob\, care face imposibil\ organizarea [idesf\[urarea simultan\ a ̀ ntrecerii (de ex.: la alerg\rile

eliminatorii

158

Epe culoare atunci când num\rul concuren]ilor este maimare decât cel al culoarelor) sau prejudiciaz\ valoareaperforman]elor [i a spectacolului. Concuren]ii suntdistribui]i, dup\ anumite criterii, ̀ n dou\ sau mai multeserii de concurs, cu scopul promov\rii `n fazele supe-rioare a celor mai buni prin eliminarea succesiv\ a celorslabi. ~n func]ie de num\rul ini]ial al concuren]ilor, sevor organiza succesiv urm\toarele tururi (etape): optimide final\ (num\r de concuren]i 33-64), sferturi de final\(num\r de concuren]i 17-32), semifinale (num\r deconcuren]i 9-16) [i finala cu 8 concuren]i. La toateprobele desf\[urate pe culoare, se vor califica `n turulurm\tor cel pu]in primul [i al doilea sosit `n fiecareserie, indiferent de timpul realizat [i `n func]ie desitua]ia numeric\, ceilal]i se vor califica ̀ n ordine dup\valoarea timpului realizat, iar la probele de semifond[i fond, cel pu]in primii trei din fiecare serie dup\criteriul de loc [i ceilal]i dup\ timpul realizat, astfel ca`n faza (turul) urm\toare, s\ participe 12-15 concuren]i`ntr-o serie la semifond [i 16-24 la fond. Sin.: seriieliminatorii. III. nat., s.n. Serie de concursurisuccesive cu acela[i sens [i semnifica]ie cu cele dinatletism cu excep]ia unor particularit\]i ̀ n plan organi-zatoric, prev\zute de regulamentele acestor discipline.IV. j.s. Unul sau mai multe jocuri a c\ror câ[tigarepermite unei echipe s\ intre ̀ ntr-o competi]ie sau turneuoficial. V. box, jd., pl. Unul sau mai multe meciuri(`ntâlniri) succesive, organizate de regul\ prin tragerela sor]i sau prin a[a-numitul sistem �eliminator�, `ncadrul unui turneu sau competi]ii de anvergur\, cunum\r mare de sportivi, care au ca scop eliminareacelor slabi [i promovarea celor buni `ntr-o faz\ supe-rioar\, pân\ la finala competi]iei.

ELONGA}IE m.b. ~ntindere a unor ]esuturi sauorgane peste limitele de repaus ale acestora. Survinaccidental sau constituie o manevr\ terapeutic\ folosit\cu prec\dere `n ortopedie. ~ din accidentele sportiveeste adeseori ̀ nso]it\ de tulbur\ri sau leziuni de diferitegrade ale nervilor [i mu[chilor. ~ terapeutic\ se facegradat cu ajutorul aparatelor speciale sau manual decel care efectueaz\ tratamentul. ~ este utilizat\ `nredobândirea amplitudinii mi[c\rilor dup\ imobiliz\ri

[i `n tratamentul afec]iunilor coloanei vertebrale cândse urm\re[te decomprimarea discurilor vertebrale.

EMBLEM| OLIMPIC| ol. Reprezentare simbolic\a mi[c\rii olimpice interna]ionale prin cele cinci cercuri`ntret\iate [i deviza �Citius, altius, fortius�.

EMO}IE psih. Stare afectiv\ de pl\cere sau nepl\cerecare apare la om `n anumite situa]ii (reale sau numaiimaginate) [i care reflect\ concordan]a cu nevoile [iaspira]iile acestuia. ~ este de regul\ intens\, dar descurt\ durat\: ~ apare la sportivi sub forma �tracului�,�dispozi]iei la start� � `nainte de concurs � sau subforma bucuriei, a dezn\dejdii, a sup\r\rii, a entuzias-mului etc., ca urmare a ac]iunilor proprii, ale coechi-pierilor, ale adversarilor etc. ~ este stenic\ (stimulativ\)sau astenic\. Exist\ [i emo]ii estetice provocate deaspectul exterior al mi[c\rilor unui sportiv sau ale unuiansamblu. Preg\tirea psihologic\ urm\re[te, printrealtele, s\ creeze la sportiv capacitatea de a-[i st\pâniemo]iile [i, `n mod deosebit, de a rezista la efectelenegative ale acestora (diminuarea func]iilor psihice �aten]ie, percep]ie, gândire � [i fiziologice � perturb\rirespiratorii, circulatorii, de tonus muscular) care serepercuteaz\ asupra performan]ei.

EN a.m., jd. Cerc.

EN PASSANT [ah Drept al unui juc\tor de a lua unpion `n trecere, adic\: negrul are un pion pe linia apatra [i albul mut\ pionul s\u din pozi]ia ini]ial\, totpe linia a patra, al\turi de pionul negru. Negrul poatecaptura pionul alb, a[ezând pionul s\u pe câmpul dindiagonala pionului negru. Expresie francez\, intrat\`n limbajul [ahist universal.

ENDO gim. Succesiune de ac]iuni tehnice legate [iexecutate la bara fix\, constând dintr-o gigantic\`nainte, spre sfâr[itul c\reia se trece ̀ n sprijin dep\rtatsau apropiat, din care se execut\ o roat\ complet\,

elonga]ie

E

159

urmat\ de `ntinderea corpului `n stând pe mâini: ~dep\rtat; ~ apropiat. Denumirea acestei leg\ri deprocedee poart\ numele creatorului ei, japonezul Endo.

ENTEZIT| m.b. Inflama]ie aseptic\ ap\rut\ la nivelulinser]iei tendoanelor, ca urmare a repet\rii unorsolicit\ri musculare excesive. Se manifest\ prin durerilocale intensificate la presiune [i la contrac]ia mu[chilorale c\ror tendoane sunt lezate. ~n activitatea sportiv\,~ survine cu prec\dere la inser]iile din jurul articu-la]iilor solicitate intens prin efortul specific. Astfel de~ poart\ denumiri sugestive (de ex.: �um\rul arunc\-torului de suli]\�, �cotul juc\torului de tenis� etc.).Cazurile avansate de ~ impun `ntreruperea temporar\a practic\rii sportului. Prevenirea ~ este asigurat\ prinexecu]ii tehnice corecte, solicit\ri corespunz\toarenivelului momentan de antrenament [i program derefacere corect dirijat. Tratamentul curativ const\ `nrepaus, aplica]ii locale reci (ghea]\, chelen), medica]ie[i roentgenterapie, antiinflamatorii. Reluarea preg\tiriisportive este permis\ dup\ dispari]ia durerilor, la`nceput prin gimnastic\ de recuperare [i apoi prin efortspecific judicios dozat.

ENTORS| m.b. Traumatism articular acut produs prinfor]e care impun mi[c\ri cu amplitudine sau direc]iinefiziologice, dar care nu modific\ pozi]ia normal\ asuprafe]elor articulare. Denumirea traumatismului sedatore[te frecven]ei mai mari a ~ produse prin for]e der\sucire a segmentelor corporale care se articuleaz\.Leziunile caracteristice ~ sunt localizate la nivelulaparatului capsulo-ligamentar. Amploarea acestoraconstituie criteriul cel mai `ntrebuin]at de clasificare.♦~ de gradul I Leziune microscopic\. ♦~ de gradulII Ruptur\ par]ial\ a ligamentelor. ♦~ de gradul IIIRuptur\ total\ a ligamentelor. Simptomele principale,durerea [i impoten]a func]ional\ sunt cu atât maiaccentuate cu cât leziunile sunt mai mari. Primul ajutorconst\ `n repaus articular `n pozi]ia luat\ spontan deaccidentat (antalgic\), aplica]ii locale reci [i medi-camente pentru combaterea durerii. Sunt contrain-dicate: masajul, aplica]iile locale calde [i infiltra]iilecu solu]ii anestezice f\cute `n scopul de a se continua

efortul. Tratamentul curativ folose[te imobilizarea arti-cula]iei timp de 7-10 zile `n ~ de gradul I [i 20-30 zile`n ~ de gradul II. ~ de gr. III necesit\ interven]iechirurgical\ pentru a sutura ligamentele rupte [i imobi-lizare postoperatorie `n func]ie de particularit\]ilefiec\rui caz. ~n perioada de imobilizare, se folosesc:masajul, contrac]iile izometrice ale mu[chilor dinsegmentele corporale imobilizate [i medica]ia necesar\combaterii eventualelor simptome survenite. Reluareaefortului sportiv este precedat\ de tratament recu-perator, cu atât mai `ndelungat [i mai complex cu câtleziunile au fost mai grave [i imobilizarea a avut durat\mai mare.

EPINICE ol. Gen literar care a ap\rut cu ocaziaserb\rilor JO antice, caracterizat prin poeme lirice (odetriumfale), ̀ nchinate ̀ nving\torilor olimpici sau victo-riilor. ~n acest gen literar au str\lucit poe]ii: Simonidesdin Keos, Bacchhylides [i Pindar.

EPINICIENE ol. Nume generic dat unei opere celebrea lui Pindar, compus\ din ode triumfale, lucrare alc\-tuit\ din patru c\r]i, fiecare corespunzând unuia dinrenumitele jocuri (olimpice, pitice, nemeice [i istmice).

EPOLARE tir Ac]iune a tr\g\torului de fixare apatului armei pe um\r, `n vederea ob]inerii unei câtmai bune stabilit\]i a acesteia `n timpul tragerii.

EPUIZARE m.b. (V. supra`ncordare).

EREDITATE m.b. Transmitere la urma[i a caracteris-ticilor ascenden]ilor biologici ai acestora. ~ are un substratde natur\ chimic\, fiind realizat\ prin transmiterea laurma[i a segmentelor din macromoleculele de aciddezoxiribonucleic (ADN) care poart\ numele de �gene�.Acestea se g\sesc `n cromozomii din nucleii tuturorcelulelor, dar se transmit numai prin intermediul celu-lelor sexuale materne (ovul) [i paterne (spermatozoid)

ereditate

160

E[i con]in cea mai mare parte a informa]iei genetice cese transmite copiilor. O mic\ parte se g\se[te (tot subform\ de ADN) [i `n mitocondriile celulelor sexualematerne. Caracterele transmise prin ~ (mo[tenite) nur\mân neschimbate ̀ n timpul vie]ii, ci sufer\ modific\risub ac]iunea factorilor de mediu fizic [i social `n caretr\ie[te individul. Cunoa[terea sensibilit\]ii anumitorcaractere ereditare la influen]a factorilor de mediu estede mare utilitate pentru educa]ia fizic\ [i mai alespentru activitatea sportiv\ de performan]\. Intr\ `ncategoria caracterelor ereditare stabile (se modific\greu [i relativ pu]in) unele caractere somatice, ca deex.: dimensiunile longitudinale ale corpului (`n\l]imea,lungimea membrelor, lungimea trunchiului) [i dintrecalit\]ile motrice: viteza de reac]ie, viteza de repeti]ie,viteza de angrenare `n lucru a masei musculare (for]aexploziv\ sau detenta) [i `ndemânarea. Caractereleereditare labile (se modific\ mult [i relativ repede)condi]ioneaz\ unele caractere somatice: greutatea cor-poral\, dimensiunile circulare (perimetrele) modificateprin stratul de gr\sime subcutanat\ [i grosimea mu[-chilor [i calit\]ile motrice � rezisten]a [i for]a brut\. ~este studiat\ de genetic\. Datele de genetic\ suntdeosebit de importante `n selec]ie [i `n antrenamentulsportiv, ele contribuind la cre[terea num\rului [i preci-ziei criteriilor de selec]ie [i la fixarea adecvat\ atât acotelor de progres, cât [i a timpului prev\zut ̀ n planulde preg\tire pentru realizarea acestora.

ERGODINAMOGRAF m.b. Aparat pentru studierea,pe baza `nregistr\rii grafice, a for]ei musculare, aoboselii musculare [i a lucrului mecanic efectuat dediverse grupe musculare. Sin.: ergograf.

ERGOGENEZ| A CONTRAC}IEI MUSCULA-RE m.b. Mod ̀ n care ia na[tere energia pe baza c\reiase produce contrac]ia muscular\. Aceast\ energie pro-vine din descompunerea unor substan]e chimice.Mu[chiul lucreaz\ ca un transformator de energieconvertind, prin contrac]ia sa, energia chimic\ ̀ n energiemecanic\. ~ se desf\[oar\ `n dou\ faze denumite,prima, anaerob\, pentru c\ procesele biochimice au

loc f\r\ interven]ia oxigenului [i a doua, aerob\, pentruc\ `n procesele biochimice particip\ [i oxigenul.Energia chimic\ folosit\ direct ̀ n contrac]ia muscular\provine din descompunerea acidului adenozintrifos-foric (ATP). Cantitatea de ATP din mu[chi este foartemic\, epuizându-se dup\ câteva contrac]ii cu intensitatemaxim\. Mu[chiul ̀ [i poate continua activitatea numaidac\ ATP este resintetizat `n mod continuu, fenomencare se produce prin procese biochimice complexe lacare particip\ succesiv alte substan]e chimice (creatin-fosfat, glicogen, oxigen, acizi gra[i) [i enzime specia-lizate. Modul de producere a energiei, `n timpulactivit\]ii musculare, serve[te drept criteriu pentruclasificarea eforturilor (efort anaerob, efort aerob, efortmixt).

ERGOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a efortuluimuscular prestat la aparate speciale numite ergometre(v. ergometru). Rezultatul m\sur\torii este exprimat`n unit\]i de lucru mecanic. Caracteristicile efortuluifolosit pentru testare variaz\ `n func]ie de scopulurm\rit [i de tipul ergometrului. ~ are larg\ utilizare ̀ nclinic\ [i medicina sportiv\, servind la precizareadiagnosticului `n anumite tulbur\ri sau afec]iuni [ifurnizând repere importante pentru selec]ie [i pentrudirijarea [tiin]ific\ a antrenamentului `n activitateasportiv\. De obicei, ~ este asociat\ cu alte mijloace deinvestiga]ie, care m\resc aria de cunoa[tere a solicit\riiorganismului [i precizia diagnosticului.

ERGOMETRU m.b. Aparat pentru prestarea [i m\su-rarea concomitent\ a efortului muscular. ~ cu manivel\,cicloergometru [i covorul rulant sunt tipurile de ~ celmai frecvent utilizate. Exist\ [i tipuri de ~ la care efortuleste asem\n\tor celui din anumite ramuri sportive(canotaj, schi fond etc.). Efortul prestat la ~ cu manivel\[i la cicloergometru se realizeaz\ punând `n mi[carecu membrele superioare (~ cu manivel\) sau prinpedalare (cicloergometru), o roat\ `nfrânat\ dup\dorin]\. Pentru frânare, se folosesc dispozitive mecanice,magne]i permanen]i sau electromagne]i. ~ cu covorrulant are ca piesa principal\ o band\ circular\ antre-

ergodinamograf

E

161

ERI JIME a.m., jd. Procedeu tehnic constând dinpresarea gâtului adversarului cu partea extern\ aantebra]ului, pân\ la strangulare.

EROARE DE PARCURS c\l. Abatere penalizat\ deregulament atunci când c\l\re]ul nu urmeaz\ itinerarulfixat, ignor\ fanioanele schi]ei de parcurs [i nu anga-jeaz\ calul ̀ n trecerea obstacolelor ̀ n ordinea stabilit\.

ESCALAD| I. alp. Ascensiune pe un perete de stânc\sau artificial, realizat\ printr-o `nl\n]uire de procedeetehnice care necesit\ utilizarea bra]elor [i a picioarelor[i folosirea punctelor de sprijin. ♦~ natural\ Folosireca puncte de sprijin a prizelor naturale (relieful [ifisurile stâncii etc.). ♦~ artificial\ Folosire ca punctede sprijin a prizelor artificiale (pitoane de expansiune,sc\ri]e etc.). II. gim. Trecere peste un obstacol (aparat)cu ajutorul unuia sau a mai multor segmente (bra],picior) sau prin `nv\luirea cu corpul a obstacoluluirespectiv.

ESCAMOTAJ s.n. R\sturnare complet\ accidental\a kaiacului sau a canoei [i a sportivului [i revenirea `npozi]ia de navigabilitate printr-o mi[care special\subacvatic\ efectuat\ cu padela sau cu pagaia.

ESCAMOTARE schi Procedeu tehnic de `ndoireanticipat\ [i accentuat\ a genunchilor ̀ n timpul coborâriiunei pante, cu scopul de a evita sau de a atenua [oculprovocat de contactul cu o denivelare a pârtiei.

ESCHIV| I. box Procedeu tehnico-tactic de ap\rareprin care se evit\ lovitura adversarului, constând dinmi[c\ri ̀ n[el\toare ale capului, trunchiului [i bra]elor.~ preg\te[te de cele mai multe ori o ac]iune de contra-atac. II. scr. Procedeu tehnico-tactic de ap\rare [icontraatac. ♦~ ̀ nalt\ (`ncvartat\) Procedeu ̀ mpotrivaatacurilor executate ̀ n linia de cvart\. ♦~ joas\ (passatasotto) Procedeu aplicat contraatacurilor date `n linia

nat\ de rulouri. Mi[carea benzii oblig\ sportivul urcatpe ea s\ alerge ̀ n sens invers [i cu vitez\ egal\ celei pecare o are banda. Efortul impus subiectului examinatse gradeaz\ prin schimbarea ̀ nclin\rii fa]\ de orizontal\a covorului rulant [i/sau a vitezei de deplasare a aces-tuia. Toate tipurile de ~ permit m\surarea exact\ aefortului `n unit\]i de lucru mecanic. Descoperireaeventualelor inexactit\]i survenite impune etalonareaperiodic\ a aparatului. ~ este frecvent folosit [i camijloc de antrenament fizic. Tipurile de ~ cu efortspecific sunt preferate `n astfel de utiliz\ri.

ERGOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament medical`n care mijlocul terapeutic const\ `n diferite forme demunc\. Se utilizeaz\ cu prec\dere `n unele afec]iunipsihice, datorit\ efectului pozitiv al muncii asupratonusului psihic general, prin diminuarea sau `nl\tu-rarea ideilor obsesive, a sentimentelor de incapacitatefizic\ [i intelectual\ [i a celor de inutilitate [i depen-den]\ social\. Sunt folosite muncile care nu necesit\eforturi fizice mari, calificare profesional\ [i condi]iideosebite de efectuare. ~ndeplinesc aceste condi]iiunele activit\]i gospod\re[ti, apicultura, horticultura,pomicultura [i muncile simple efectuate `n atelierespeciale de ~.

ERGOTROPIE m.b. Stare func]ional\ caracterizat\printr-un nivel mai ridicat al activit\]ii organelor [isistemelor care elibereaz\ [i consum\ energie, decâtcel corespunz\tor cerin]elor organismului. Este rezultatal predominan]ei sistemului nervos vegetativ simpaticasupra celui parasimpatic. ~ din repaus poate fi consti-tu]ional\ sau produs\ de cauze diverse care tulbur\echilibrul neurovegetativ. Instalarea ~ `n repaus [iefort la sportivi reprezint\ un fenomen negativ, careapare mai frecvent `n cazul gre[elilor metodice dinantrenament (suprasolicit\ri), al regimului incorectde via]\ sau al administr\rii neadecvate de medica-mente.

ERI a.m., jd. Guler, rever.

eschiv\

162

Ede sixt\ cu retragerea piciorului din fa]\ [i lovireasimultan\ a adversarului.

ESPADRILE alp. ~nc\l]\minte u[oar\ cu carâmbulscurt, cu t\lpi aderente, confec]ionate din sfoar\ ̀ mple-tit\ (`n trecut), pâsl\ sau cauciucuri speciale (`n prezent),utilizat\ la c\]\r\rile pe stânc\ [i `n competi]iile deescalad\ pe pere]ii artificiali.

ESTETIC| A SPORTULUI gen. Ramur\ a esteticiicare studiaz\ legit\]ile form\rii [i dezvolt\rii gustuluipentru frumos, manifestat ̀ n gestul sportiv, ̀ n ambian]anatural\ [i ̀ n cadrul festiv specific, ̀ n costuma]ie, precum[i `n momentele spectaculare ale `ntrecerii sportive.

ESUFLARE m.b. (V. supra`ncordare).

E{ARF| gim. Obiect portativ folosit `n gimnasticaritmic\ [i `n demonstra]iile de scen\ [i de mas\. Esteconfec]ionat dintr-o ]es\tur\ u[oar\ de diferite culori,cu o lungime de 150-200 cm [i o l\]ime de 75-100 cm.

E{EC psih. Insucces ̀ nregistrat de sportiv, de echip\ saude echipaj ̀ n concurs, când rezultatul sau performan]a nuau fost atinse. Reac]iile sportivilor la ~ au caracterindividual [i se pot manifesta agresiv, autopunitiv,autocritic, fiind ̀ nso]ite de emo]ii negative. La unii sportivi,~ las\ urme adânci ̀ n con[tiin]\, influen]ând comportareaulterioar\ [i stabilirea nivelului de aspira]ie [i de per-forman]\, fiind nevoie de ac]iune psihoterapeutic\, iar laal]ii ~ este urmat de o mobilizare suplimentar\ a energieipentru dep\[irea urm\rilor psihice, reluarea intensiv\ aantrenamentelor `n dorin]a de a anula ~ anterior.

E{ICHIER [ah Tabl\ cu 64 de p\trate, pe care sedesf\[oar\ o partid\ de [ah. Denumirea provine dinfrancez\.

ETAMBOU s.n. Parte terminal\ a chilei, situat\ `nacea parte a pupei ambarca]iunii de care se prinde, deobicei, cârma.

ETIC| A SPORTULUI gen. 1. Ramur\ a eticii carestudiaz\ legit\]ile form\rii [i dezvolt\rii con[tiin]ei [iconduitei morale la sportivi. 2. Totalitate a mani-fest\rilor individului conforme cu regulile de compor-tare moral\, specifice activit\]ii sportive.

ETRAV| s.n. Parte de la prov\ a chilei care se ridic\vertical sau oblic `n sus la o ambarca]iune.

EULER p.a. Procedeu tehnic (figur\) constând `ntr-os\ritur\ efectuat\ din alunecare ̀ napoi, ̀ n afar\, conti-nuat\ cu o ̀ ntoarcere ̀ n zbor [i de o aterizare pe cel\laltpicior, tot ̀ n alunecare ̀ napoi, ̀ n\untru: ♦~ simplu, cu`ntoarcere de 360°; ♦~ dublu, cu `ntoarcere de 720°.~ poart\ numele creatorului acestui procedeu.

EUROFIT met. Baterie de teste motrice creat\ dinini]iativa Comitetului pentru Dezvoltarea Sportului dinConsiliul Europei, ̀ n scopul evalu\rii unitare a niveluluicondi]iei fizice al popula]iei din ]\rile Comunit\]iiEuropene. F\r\ inten]ia de a realiza clasamente, apli-carea acestei baterii de teste `n ]\rile Comunit\]iiEuropene permite studierea comparativ\ a condi]ieifizice a popula]iilor. Elaborarea bateriei a avut uncaracter stadial (Paris � 1978, Birmingham � 1980,Institutul de Educa]ie Fizic\ K.U. Louvain � 1981,Olimpia � 1982), fiind compus\ din 10 teste de baz\(trei teste de `nlocuire [i dou\ teste pentru evaluareacapacit\]ii cardio-respiratorii). ~n 1983, a fost elaboratun manual provizoriu pentru evaluatori. ~n 1986 laFormia, Comitetul Olimpic Italian a organizat unseminar `n cadrul c\ruia au fost analizate rezultateleexperimentale pe popula]ii [colare, a validit\]ii, afiabilit\]ii, a accesibilit\]ii [i a obiectivit\]ii testelor [ia fost definitivat\ bateria de teste, metodologiaacestora, care, `n 1987, a fost aprobat\ de Comitetul

espadrile

E

163

Mini[trilor al Comunit\]ii Europene. ~n 1990, la Izmir,`n cadrul celui de al VI-lea seminar, a fost dezb\tut\ [iaprobat\ bateria de teste EUROFIT [i metodologiaacesteia la popula]ia de vârst\ adult\. ~n prezent, bateriade teste este compus\ din 9 probe de aptitudini motrice,trei indicatori somatici [i dou\ date de identificare.Probele de aptitudini sunt urm\toarele: echilibru (Fla-mingo), vitez\ a membrelor superioare (atinge pl\cile),for]\ exploziv\ (s\ritura `n lungime f\r\ elan), for]\static\ (dinamometrie manual\), for]\ trunchi (ridic\ride trunchi ̀ n pozi]ia a[ezat), for]\ func]ional\ (men]inut`n atârnat), vitez\-coordonare (cursa navet\ 10x5 m),rezisten]a cardio-respiratorie (cursa navet\ de rezisten]\50x20 m) [i rezisten]\ cardio-respiratorie (testul delaborator pe bicicleta ergonomic\), suple]e (fixareatrunchiului `n pozi]ia a[ezat). Testele se vor da `nordinea urm\toare: echilibru, vitez\, coordonare,suple]e, for]\ exploziv\, for]\ static\, for]\ trunchi, for]\func]ional\, vitez\-coordonare, rezisten]\ cardio-respiratorie.

EVACUARE A LINIEI [ah Deplasare pe alt\ pozi]iea piesei care `ntrerupe o linie, `n scopul valorific\riialteia cu o eficien]\ crescut\.

EVADARE ci., atl. Ac]iune tactic\ `ntreprins\ indi-vidual (sau `n grup restrâns), prin care se p\r\se[tegrosul plutonului, ̀ ncercându-se distan]area de acesta.Cel care `ntreprinde ~ se nume[te �fugar�.

EVALUARE met. Etap\ a procesului didactic orientat`n direc]ia eficientiz\rii educa]iei fizice sau a antre-namentului sportiv, care vizeaz\ atât rezultateleob]inute de elev ̀ n plan biomotric, emo]ional, cognitiv,moral etc., precum [i modul ̀ n care ele au fost ob]inute.~ include ̀ n sfera sa: m\surarea, care permite culegereade informa]ii cu scopul de a clarifica luarea de decizii;aprecierea, care presupune formularea unor judec\]ide valoare de ordin calitativ pe baza informa]iilorculese, `n scopul lu\rii de decizii cât mai eficiente.Aprecierea se refer\ la obiective [i inten]ii determinând

nevoia alegerii de criterii: rezultatele ob]inute de elevraportate la obiective, progresul individual ̀ nregistrat,m\surarea satisfacerii cerin]elor programei, atitudineaelevului fa]\ de obiectul educa]ie fizic\. Rolul ~ estede a informa elevul [i profesorul, conducerea [colii,p\rin]ii, asupra m\surii ̀ n care s-au realizat obiectivele.~ permite elevului de a se autocunoa[te, de a con-[tientiza evolu]ia sa proprie, oferindu-i posibilitatea dea-[i compara propriile rezultate cu cele ale colegilorsau cu o norm\ prestabilit\ din exterior. ~ trebuie s\informeze profesorul asupra calit\]ii demersuluididactic conceput [i condus de el [i s\-i ofere posi-bilitatea lu\rii celor mai ra]ionale decizii. Procesuldecizional reprezint\ piatra unghiular\ ̀ n evaluare. Casurs\ de informa]ie, trebuie s\ se ]in\ seama de ̀ ntregulproces curricular (obiective, resurse, mijloace, strategiididactice etc.). Tipurile de evaluare sunt: predictiv\,formativ\ [i sumativ\. Obiectele evalu\rii (ce se eva-lueaz\): efectele procesului de instruire `n plan bio-psihologic � calitatea demersului didactic (sub aspectuleficien]ei lui), maniera de a combina [i coordonareaac]iunilor privitoare la alegerea de mijloace [i metodeobiective, analiza resurselor [i a factorilor limitativi.Profesorul (antrenorul) poate lua dou\ tipuri de decizii.Cele de natur\ pedagogic\ (de observare, de verificarecontinu\) reprezint\ o component\ a sistemului de`nv\]\mânt, ce furnizeaz\ informa]ii curente despreatingerea de c\tre elevi a obiectivelor programei [i abilan]ului efectuat de �n� ori pe an, despre realizareaobiectivelor finale sau/[i terminale [i la sfâr[itulsistemelor de lec]ii structurate `n func]ie de anotimp.Deciziile de natur\ administrativ\ sunt concretizate ̀ nbilan]ul efectuat la sfâr[itul fiec\rei etape asupra unuiasau a mai multor obiective terminale (anuale) [i recu-noa[terea de obiective finale la ciclul [colar respectiv.Interpretarea rezultatelor evalu\rii: a) criterial(noncomparativ) care se raporteaz\ la rezultatul ob]inutde elev la o valoare (normal\) prestabilit\, independentde rezultatele ob]inute de ceilal]i elevi � se aplic\ `nevaluarea de tip formativ [i sumativ [i se poate afla `nce m\sur\ elevul a atins obiectivele propuse; b)normativ � se aplic\ numai ̀ n evaluarea sumativ\ prinordonarea rezultatelor, fiind o evaluare comparativ\,rezultatele unui elev fiind raportate la rezultatele

evaluare

164

Ecelorlal]i elevi din clas\. Din punct de vedere alevaluatorului se disting: ~ intern\ � profesorul eva-lueaz\; autoevaluarea � elevul [i profesorul evalueaz\;~ extern\ � când evalueaz\ factori externi procesuluide preg\tire: director, comisii de specialitate, inspectorietc. ♦ ~ predictiv\ Activitate care, situat\ `n cadrulevalu\rii formative, are urm\toarele obiective: prezi-cerea performan]ei (rezultatului) [i determinareaaptitudinii elevului. Se realizeaz\ `nainte [i, `n unelecazuri, `n timpul activit\]ii. Ca decizii, determin\diagnoza [i orientarea respectivelor grupe de obiective.♦~ formativ\ Activitate care are ca obiectiv constatareanivelului atins `n realizarea obiectivelor propuse. Cadecizie, contribuie la reglementarea (regularizarea,corectarea, reglarea) procesului. Se desf\[oar\continuu (pas cu pas). Profesorului ̀ i revine o responsa-bilitate crescut\. ♦~ sumativ\ Activitate care urm\re[testabilirea bilan]ului, verificarea nivelului atins [i efica-citatea strategiei. Asigur\ certificarea (final\ sau/[iintermediar\) [i determin\ modificarea (eficientizareastrategiei didactice). Se insereaz\ ̀ n finalul demersuluididactic [i p\streaz\ rezultatele.

EVANTAI ci. Procedeu tactic de pedalare `n pluton,unul dup\ altul, asem\n\tor lamelor unui evantai pentrua merge `n plasa celui din fa]\, `n scopul diminu\riirezisten]ei vântului ce bate din fa]\ [i din lateral [i`mpiedic\ `naintarea.

EVENT I. j.s. Câ[tigare (victorie, titlu) a dou\ probesau jocuri de c\tre acela[i sportiv, aceea[i echip\,echipaj, `ntr-un singur concurs (turneu), sau a dou\titluri, `n acela[i an competi]ional (de ex.: câ[tigareatitlului de campion na]ional [i a Cupei României).II. hip. Pariu prin care se indic\ câ[tig\torul din dou\curse consecutive ale concursurilor din hipism.

EVITARE sp. 1. Ac]iune tehnico-tactic\ bazat\ pecapacitatea de anticipare [i pe viteza de reac]ie alesportivului prin care acesta anihileaz\ o ac]iune aadversarului sau previne unele incidente cu consecin]e

grave, determinate de apari]ia spontan\ a unor de-fec]iuni tehnice sau organizatorice `n timpul desf\[u-r\rii competi]iei. 2. Tendin]\ sau gest de a refuza`ntrecerea cu un anumit adversar, manifestat\ ̀ ndeosebiprin `ntârzierea de la start (chiar incon[tient\), dep\-[irea greut\]ii categoriei de concurs, scuze de genulindispozi]iilor, abandonul etc. ~ este expresie a simpto-matologiei dinaintea competi]iei, determinat\ de teamade e[ec sau de dificultatea ei.

EX-AEQUO c\l. Egalitate de puncte ob]inut\ de unc\l\re] sau de o echip\ `n clasamentul individual saupe echipe.

EXAMEN MEDICO-SPORTIV m.b. Examenmedical efectuat pentru a stabili indica]iile [i contrain-dica]iile medico-biologice privind practicarea sportuluide c\tre persoana examinat\. ~ studiaz\: starea des\n\tate, cre[terea [i dezvoltarea fizic\, starea func-]ional\ [i capacitatea de efort. Complexitatea investi-ga]iilor efectuate pentru diagnosticarea fiec\rui aspectmen]ionat este condi]ionat\ de natura [i amploareasolicit\rilor la care este supus sportivul. ♦~ ini]ialExamen medical efectuat `nainte de a se `ncepe prac-ticarea organizat\ a sportului. Are ca obiective prin-cipale depistarea celor inap]i pentru efort fizic,stabilirea eventualelor contraindica]ii par]iale, stabilireaunor capacit\]i fizice [i func]ionale pentru orientareac\tre anumite ramuri sportive. ♦~ periodic Examenmedical care va fi repetat la intervale de timp fixateprin instruc]iunile organelor sanitare [i sportive,studiind influen]a programului de antrenament [icompeti]ional asupra organismului [i furnizând datemedico-biologice necesare stabilirii indica]iilor [icontraindica]iilor pentru etapa urm\toare de activitate.La sportivii de performan]\, ~ periodic este planificat`n strâns\ concordan]\ cu durata [i obiectivele fiec\reietape de antrenament sau competi]ii. ♦~ ocazionalExamen medical efectuat `ntre dou\ ~ periodice. Esteimpus fie de instruc]iunile unor federa]ii carecondi]ioneaz\ participarea la anumite competi]ii deefectuarea unui examen medical, fie de apari]ia unor

evantai

E

165

tulbur\ri care trebuie clarificate. Con]inutul ~ ocazionaldifer\ de cel al ~ ini]ial [i al ~ periodic, fiind axat peinvestigarea aspectelor particulare pentru care a fostprogramat. ~ este un mijloc important de ap\rare as\n\t\]ii sportivilor [i de dirijare [tiin]ific\ a activit\]iiacestora. ~n ]ara noastr\, el are caracter obligatoriu, condi-]ionând: ob]inerea legitima]iei necesare practic\rii unuianumit sport (~ ini]ial), dreptul de a participa la competi]ii`n intervalul de timp dintre dou\ ~ periodice, admitereala concursurile precedate de ~ ocazionale [i laantrenamente pân\ la elucidarea cauzelor care au f\cutnecesar\ programarea unui ~ ocazional. Neefectuarea ~la datele [i `n condi]iile fixate prin instruc]iunile oficialeeste sanc]ionat\ conform prevederilor acestor instruc]iuni.

EXAMINARE psih., ped., met. Activitate deapreciere valoric\, efectuat\ de cadre competente(pedagogi, psihologi, medici), a nivelului atins de elevi[i sportivi privind dezvoltarea [i preg\tirea fizic\ [imotric\, a rezultatelor ̀ nv\]\rii, a aptitudinilor. ~ permitecunoa[terea efectelor procesului instructiv-educativ(informativ [i formativ) pe o anumit\ durat\ sau anivelului (st\rii) subiec]ilor la un moment dat. ~ arecaracter de cunoa[tere [i apreciere, de control, deselec]ie [i se efectueaz\ periodic ̀ n raport cu specificulfenomenelor urm\rite. Rezultatele ~ permit `n acela[itimp [i aprecierea eficien]ei metodelor folosite depedagog sau de antrenor, ca [i a efectelor exerci]iilor,alimenta]iei, regimului etc. recomandate subiec]ilor.~ se face prin probe [i teste verbale, neverbale, probepractice � administrate individual sau colectiv. O bun\~ trebuie s\ dispun\ de criterii obiective de apreciere[i interpretare [i s\ fie efectuat\ dup\ reguli psihope-dagogice. Cunoa[terea rezultatelor de c\tre subiec]ieste de mare `nsemn\tate educativ\, stimulând efor-turile de progres ale acestora.

EXCURSIE tr. Form\ de practicare a turismului careconst\ din parcurgerea pe jos sau cu alte mijloace detransport (biciclet\, schi etc.) a unui itinerar prestabilitca distan]\, durat\, dificultate de traseu [i cu o anumit\tematic\: vizitarea anumitor obiective istorice, indus-

triale, geologice etc., cunoa[terea faunei [i florei uneianumite zone geografice.

EXECU}IE TEHNIC| met. Ac]iune concret\ derealizare a actului motor, specific\ elementelor [iprocedeelor tehnice prev\zute de regulamentele deconcurs.

EXERCI}IU I. gim. ~nl\n]uire a mai multor elementestructurate `ntr-un tot unitar, care poate fi efectuatindividual sau `n grup, liber, la aparate sau cu obiecteportative. ♦~ liber ales este conceput de gimnast, cusau f\r\ ajutorul antrenorului, ̀ n vederea unui concurs,pe baza unor cerin]e precizate de regulament. ♦~ liberconst\ din mi[c\ri analitice sau sintetice executate f\r\aparate sau obiecte portative. ♦~ impus este specialalc\tuit de federa]ia de specialitate, iar gimna[tii suntobliga]i s\-l execute conform descrierii, constituind oprob\ de concurs. ♦~ acrobatic cu structur\ specific\const\ din rostogoliri, r\sturn\ri, salturi, pozi]iineobi[nuite ale corpului care solicit\ executantului ungrad ̀ nalt de coordonare, precizie, curaj [i orientare ̀ nspa]iu. II. [ah ~ sintetic Reconstituire a problemei dup\solu]ia dat\, cu precizarea mut\rii �cheie� [i cuverificarea pozi]iei g\site, din punct de vedere alcorectitudinii ei. Se caut\, de obicei, folosirea [i a altor�chei� decât cea indicat\, precum [i posibilitatea altormut\ri. III. met. ~ fizic Act motric repetat con[tient [isistematic, care reprezint\ principalul mijloc derealizare a obiectivelor educa]iei fizice [i sportului.~ `[i are originea `n actul motric general al omului (`nmi[c\rile sale), realizat de el pentru a ac]iona asupramediului extern, pentru `ntre]inerea vie]ii de rela]ie, aexisten]ei sale [i care s-a diversificat ̀ n timp ̀ n structuri(forme) diferite, `n func]ie de efectul urm\rit `nactivitatea educa]iei fizice [i sportului. ~ poate fiapreciat ca un act de comportare efectuat cu ajutorulaparatului locomotor, `n vederea ob]inerii unui efectde adaptare func]ional\ a organismului la diferiteletrepte de efort sau de construire a unei ac]iuni motriceprin asociere cu altele. De aceea, ~ poate fi extensiv

exerci]iu

166

E(specific educa]iei fizice [i sportului pentru to]i) sauintensiv (propriu sporturilor competi]ionale), clasi-ficare determinat\ de gradul diferit de valorificare [idozare ca volum, intensitate, complexitate a structurilor[i, implicit, de efectele realizate [i ob]inute ̀ n cele dou\activit\]i.

EXERSARE psih., met. Metod\ de ̀ nv\]are, formare[i perfec]ionare a actelor de comportament tehnice,tactice [i sociale, prin repetarea inten]ionat\ a acestora.~ este `n acela[i timp metod\ de instruire didactic\,moral\ [i de autoinstruire, ca [i metod\ de dezvoltarefizic\ [i motric\, precum [i de adaptare fiziologic\(culturism, muscula]ie, preg\tire fizic\ general\ [ispecific\, acomodare la altitudine, acomodare la diferi]ifactori stresan]i etc.). ~n func]ie de particularit\]ileindivizilor [i ale materialului de ̀ nv\]at, ~ se face dup\anumite reguli de e[alonare `n timp a repeti]iilor, degradare [i de dozare cantitativ\, de control [i deapreciere a rezultatelor [i a progresului. ~ se deosebe[tede simpla repetare, care poate conduce la dresaj, princaracterul inten]ional al organiz\rii [i controlului acti-vit\]ii propuse spre ̀ mbun\t\]ire. ~ poate fi individual\sau colectiv\, real\ sau imaginar\ (mental\). Eficien]a~ depinde de condi]iile de organizare metodic\ a activi-t\]ii [i de gradul de mobilizare a subiectului (motiva]ie,efort de aten]ie [i de voin]\, autoexigen]\ [i permanentcontrol al rezultatelor).

EXPERIEN}| DE CONCURS psih. Sum\ decuno[tin]e [i de priceperi dobândite de sportiv prinparticiparea repetat\ la concursuri [i pe care estecapabil s\ o foloseasc\ `n `ntrecerile actuale. ~ esteutilizat\, fie con[tient, fie intuitiv, pe baza meca-nismelor de transfer (prin analogie sau prin gene-ralizare). ~ const\ din tr\irile afective ale succeselorsau insucceselor, din cuno[tin]ele dobândite direct cuocazia particip\rii la `ntreceri, din reprezent\rile cuprivire la actele motorii, la efortul de participare, larela]ia cu partenerii [i adversarii, precum [i din cuno[-tin]ele [i reprezent\rile cu privire la situa]ii, ambian]\,

conduita arbitrilor [i a spectatorilor etc. ~ se dezvolt\[i se perfec]ioneaz\ prin analiza critic\ a compor-tamentului din fiecare concurs, prin studiul experien]eialtora [i al literaturii privitoare la tactica sportiv\.

EXPERIEN}| MOTRIC| psih. Ansamblu decuno[tin]e, priceperi [i deprinderi motrice (de ordintehnic [i tactic), dobândite de individ `n activitateaanterioar\ [i care este folosit [i valorificat `n ac]iunileprezente, fie `n `nv\]area unor noi moduri de compor-tament, fie `n rezolvarea unor sarcini de moment.

EXPIRA}IE m.b. Mi[care respiratorie prin care aeruleste eliminat din pl\mâni. ♦~ normal\ Mi[carerespiratorie care se efectueaz\ f\r\ interven]ia contrac-]iilor musculare. Mu[chii inspiratori [i ceilal]i mu[chiai cutiei toracice, fiind relaxa]i `n timpul ~ normale,permit revenirea acesteia la dimensiunile din repausrespirator. Aerul din pl\mâni este eliminat datorit\elasticit\]ii ]esutului pulmonar care ̀ [i revine la dimen-siunile avute ̀ nainte de distensia din timpul inspira]ieiprecedente. Adultul s\n\tos, neantrenat [i cu dimen-siuni corporale medii expir\, `n repaus, aproximativde 16-18 ori. ~n timpul efortului, amplitudinea ~ sem\re[te [i determin\ cre[terea corespunz\toare aaerului expirat ♦~ for]at\ Mi[care respiratorie volun-tar\ efectuat\ cu scopul elimin\rii din pl\mâni acantit\]ii maxime de aer care poate fi mobilizat\. Esteutilizat\ de sportivi pentru a se m\ri eliminarea volu-mului de aer cu cantit\]i crescute de CO2 [i mic[oratede O

2 [i pentru a se da posibilitatea inspir\rii unui

volum egal de aer atmosferic cu procente mai mari deO2 [i mai mici de CO2. ~ for]at\ se utilizeaz\ [i `nexplorarea ventila]iei pulmonare (v. spirogram\).

EXPLICA}IE ped. 1. Proces mental de `n]elegere aesen]ei cunoa[terii fenomenelor, prin stabilirea cauzelorsau a mecanismelor acestora. 2. Metod\ de instruire princare sportivul este `ndrumat spre `n]elegerea cuno[-tin]elor, priceperilor [i deprinderilor motrice.

exersare

E

167

EXPRES schi Por]iuni scurte [i foarte `nclinate aleunui traseu `n proba de coborâre.

EXPRESIVITATE A MI{C|RII met. Particula-ritate a execu]iei anumitor acte motorii, prin care senuan]eaz\ momentele sale esen]iale [i se comunic\totodat\ un anumit con]inut de idei [i sentimente. ~depinde de plasticitatea corporal\, de tematica abordat\[i, când este posibil [i cazul (gimnastica ritmic\, lasol), de acompaniamentul muzical. Nivelul tehnicridicat al executantului (`ndeosebi `n gimnastic\)constituie, de asemenea, un mijloc pentru m\rirea ~ .

EXTENSIE I. m.b. 1. Mi[care prin care segmentelecorpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se deplaseaz\`ntinzându-se unul ̀ n continuarea celuilalt. 2. Pozi]ie ̀ ncare segmentele mobile ale corpului, unite printr-oarticula]ie mobil\, se g\sesc ̀ ntinse unul ̀ n continuareaceluilalt. II. schi ♦ ~ contrarota]ie Ac]iune de declan[area unui viraj prin contrarota]ie asociat\ unei ~ a picioarelor(de ex.: `n cazul virajului scurt, efectuat `n condi]iileunei desc\rc\ri marcate a schiurilor). ♦ ~ `nainte-basculare-rota]ie Ac]iune de declan[are a unui viraj prinavântare [i rota]ia corpului combinat\ cu mi[carea debasculare. ♦ ~ rota]ie Declan[are a virajului, `n care`ntinderea picioarelor este asociat\ rota]iei corpului(termen conven]ional). O ~ rota]ie efectuat\ rapidantreneaz\ `n plus o desc\rcare dirijat\ `n sus.

EXTENSOR Aparat construit din cauciuc sau dinarcuri de o]el, cu care se pot efectua exerci]ii pentrudezvoltarea for]ei [i a rezisten]ei de for]\.

EXTEROCEPTOR m.b. Segment periferic al anali-zatorilor externi, care are proprietatea de a recep]ionavaria]iile unei anumite energii din mediul extern [ide a le transforma `n influx nervos. Este de dou\tipuri: ♦ ~ de contact, care recep]ioneaz\ excitan]iispecifici proveni]i de la corpuri cu care sunt ̀ n contactnemijlocit � ~ gustativi [i ~ pentru presiune, cald [irece din piele; ♦ ~ de distan]\ sau telereceptori, carerecep]ioneaz\ varia]ii ale energiei specifice produsela distan]\ de ei � ~ vizual, ~ auditiv [i ~ olfactiv.

EXTRACTOARE par. Para[ut\ mai mic\ decât ceapropriu-zis\, cu diametrul de 90 cm, care are rolul dea gr\bi deschiderea para[utei mari.

EXTRADOS pl. Parte superioar\ a aripilor planorului.

EXTRAGERE A BALONULUI rg. Procedeu tehni-co-tactic de atac prin care sus]in\torul preia balonulde la partener (purt\tor de balon). Sin.: smulgere.

EXTREM| j.s. (V. juc\tor extrem\).

extrem\

168

F

FFAMILIE DE MI{C|RI met. Ansamblu de exerci]ii`nrudite prin structur\, finalitate, aparatura [i metodicaaplic\rii lor (de ex.: mi[c\rile acrobatice, dinamice saustatice, de front [i ordine, analitice pentru bra]e, trunchi[i picioare etc).

FANDARE I. gim. Deplasare a unui picior ̀ n diferitedirec]ii: `nainte, lateral, `napoi, cu `ndoirea genun-chiului [i trecerea treptat\ a greut\]ii corpului pe piciorulrespectiv, cel\lalt picior r\mânând ̀ ntins. II. scr. Proce-deu tehnic executat din pozi]ia de gard\ cu o ̀ mpingere`n piciorul din spate, prin care se propulseaz\ corpul`nainte pân\ ce c\lcâiul piciorului ia contact cu solul.~n timpul luptei, este considerat\ o ac]iune ofensiv\ atr\g\torului. III. ht. Procedeu competi]ional folosit ̀ ntimpul ridic\rii halterelor, care poate fi de dou\ feluri:`n �foarfec\� [i `n �hochei�.

FANION org. 1. Steag de dimensiuni reduse, de forme[i culori diferite, reprezentând ̀ nsemnul sportiv al unororganiza]ii sportive. 2. Steag de culori diferite pentrumarcarea spa]iilor [i a traseelor de concurs [i pentruindicarea direc]iilor de deplasare.

FARTLEK atl. Metod\ de antrenament folosit\ dealerg\torii de elit\, cu prec\dere semifondi[ti [ifondi[ti, care const\ dintr-o deplasare de lung\ durat\(1-2 ore), pe parcursul c\reia se realizeaz\ combinareadiferitelor forme de alergare cu varia]ia tempoului [ilungimea distan]elor parcurse cu tempouri diferite.

FACIAL gim. Plan de referin]\ indicând partea ventral\(anterioar\) a corpului [i orientarea spre aparat.

FAIR PLAY gen. Concept de origine englezeasc\ap\rut `n sistemul de sportivizare a `ntrecerilor cor-porale al pastorului Th. Arnold, pe baza experien]eisale de 14 ani `n colegiul din Rugby (Rugby-School),având o semnifica]ie educativ\ [i moral\ `n multiplesensuri: respect pentru regulile concursului [i, mai cuseam\, pentru adversar, pentru arbitru, pentru spec-tatori, pentru culorile echipei sale [i pentru jur\mântuldepus la deschiderea lui. ~ implic\ spiritul de echip\,de solidaritate pe multiple planuri cu aspira]iile [iinteresele coechipierilor. ~ cultiv\ comportamentulsportivului de acceptare `n demnitate a `nfrângerii, demodestie `n cazul victoriei, dar [i atitudinea de since-ritate [i de recunoa[tere a meritelor partenerilor [iadversarilor de concurs, a propriilor erori [i a adev\-rului privind desf\[urarea concursului, indiferent deevolu]ia scorului. ~ este deopotriv\ un scop [i un efectcare urm\re[te umanizarea [i moralitatea concursului,cu cât acesta devine mai disputat, supradimensionat [isuprasolicitat de orgolii, de interese materiale [i, uneori,de interese politico-ideologice [i, totodat\, s\-l p\streze`n cadrul tradi]iilor sale etice, igienice [i educative.

FALTBOOT s.n. Ambarca]iune din grupa kaiacelorpentru una sau dou\ persoane, confec]ionat\ dintr-unschelet lemnos pliant, acoperit cu pânz\ cauciucat\ saucu material plastic, folosit\ pentru `nv\]are [i turism.

F

169

Combinarea formelor de alergare [i a tempourilor seface chiar `n timpul alerg\rii la libera apreciere a atle-tului. Prin ~, se dezvolt\ nediferen]iat rezisten]a general\[i specific\, viteza de deplasare [i for]a membrelorinferioare. Sin.: alergare cu joc de tempo sau jocul de-atempoul.

FAULT j.s. ~nc\lcare inten]ionat\ sau neinten]ionat\a regulilor jocului corect, constând din incomodarea,`mpingerea, dezechilibrarea sau lovirea adversarului.~ se penalizeaz\ de c\tre arbitrul jocului `n confor-mitate cu regulamentele [i `n raport cu gravitatea lui.

FAVORIT j.s. Juc\tor sau echip\ a[ezat\ pe pozi]iispeciale pe tabloul tragerilor la sor]i la diferitele probeindividuale sau de echipe, `n baza valorii [i a clasa-mentelor anterioare.

FAZ| I. gen. Element structural al unui act motorsau al unei ac]iuni mai complexe, constând din maimulte momente distincte. II. atl., gim. ♦ ~ alerg\riiAc]iune grupat\ `n trei perioade : ◊ de sprijin, cu ~ deamortizare, momentul verticalei [i ~ de impuls; ◊ dezbor, de oscila]ie (balans) cu ~ pasului posterior,momentul verticalei [i ~ pasului anterior; ◊ ~ arunc\rii,cu elemente structurale care se succed � elan, efortfinal, restabilire. ♦ ~ mersului Ac]iune complex\ cuacelea[i perioade ca [i la alergare, `n afara perioadeide zbor. ♦ ~ s\riturii Ac]iune cu elemente structuralecare se succed: elan, b\taie, zbor [i aterizare, iar las\riturile cu sprijin `n gimnastic\ se mai adaug\sprijinul mâinilor pe aparat, care `mparte traiectoriazborului ̀ n dou\ faze. II. s.n. ~ ciclului de vâslire Atac,trecere, degajare [i revenire. III. j.s. ~ de joc 1. Momentdistinct al desf\[ur\rii unui joc, considerat izolat decel precedent [i de cel urm\tor (cadru stop din filmuljocului), ̀ ntr-o ~ apreciindu-se calitatea [i oportunitateaac]iunilor juc\torilor, ale arbitrilor etc. 2. Component\a structurii jocului organizat, constând din ac]iunicoordonate de atac sau de ap\rare pe care juc\torii leexecut\ ̀ n lupt\ cu adversarii. IV. rg. ~ static\ Moment

al jocului de rugby caracterizat prin imobilismul ini]ialal balonului [i juc\torilor ce vizeaz\ câ[tigarea posesieibalonului. ~ sunt reprezentate de: gr\mada ordonat\,marginea, lovitura de ̀ ncepere, lovitura de re`ncepere,lovitura liber\ direct\, lovitura liber\ indirect\.

F|CLIE OLIMPIC| ol. (V. flac\r\ olimpic\).

FÂ{IE rg. ~mp\r]ire transversal\ a terenului. Exist\patru fâ[ii: ♦ A � defensiv\; ♦ B � defensiv/ofensiv\; ♦ C � ofensiv/defensiv\; ♦ D � ofensiv\.

FEBR| DE START psih. (V. stare de start).

FEDERA}IE SPORTIV| org. Structur\ sportiv\de interes na]ional constituit\ prin asocierea cluburilorsportive [i a asocia]iilor jude]ene [i ale municipiuluiBucure[ti, pe ramur\ de sport. Potrivit legii, ~ este opersoan\ juridic\ de drept privat, de utilitate public\,autonom\, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scoplucrativ. ~ se organizeaz\ [i func]ioneaz\ `n bazastatutului propriu, elaborat `n conformitate cu preve-derile Legii Educa]iei Fizice [i Sportului nr. 69 din2000 [i cu statutul federa]iei interna]ionale cores-pondente. ~ are organisme proprii de administrare [ide gestionare a bugetului [i a patrimoniului, constituiteconform legii, precum [i propriul statut [i regulamente.~ se constituie numai cu avizul expres al MinisterulTineretului [i Sportului (MTS) [i se ̀ nscrie ̀ n RegistrulSportiv pentru ob]inerea certificatului de identitatesportiv\. ~ exercit\ `n principal urm\toarele atribu]ii:elaboreaz\ strategia na]ional\ de dezvoltare a ramuriide sport, `ndrum\ [i controleaz\ aplicarea acesteia dec\tre membrii afilia]i; elaboreaz\ [i realizeaz\ planurilede preg\tire [i de participare a sportivilor de perfor-man]\ români la competi]iile interna]ionale; elaboreaz\[i organizeaz\ calendarul competi]iilor oficiale na]io-nale; exercit\ puterea disciplinar\ ̀ n termenii prev\zu]ide lege [i potrivit statutului [i regulamentelor proprii.

federa]ie sportiv\

170

FFENT| I. j.s. Element tehnico-tactic, constând dinsimularea unor ac]iuni sau a unui complex de ac]iuni,pe care le execut\ un juc\tor, ̀ n scopul derut\rii adver-sarului `n `ncercarea acestuia de a anticipa ac]iuneareal\. ~, dup\ ac]iunea pe care o simuleaz\, este depas\, de dribling, de aruncare, de dep\[ire etc. Dinpunct de vedere tactic, ~ este de smulgere, de capac,de scoatere a mingii din dribling, de flotare, de marcajagresiv etc. Dup\ num\rul ac]iunilor pe care le simu-leaz\, ~ este simpl\, dubl\ [i multipl\. Dup\ segmentelecorpului care iau parte la ac]iune, ~ este de bra]e, decap, de trunchi, de picioare, de expresie (mimic\) [icombinat\. II. scr. Simulare a unei ac]iuni de lovire ̀ nscopul de a-l pune pe adversar `n mi[care, determi-nându-l s\ reac]ioneze. ~ se execut\ cu ajutorul armei,a corpului, a capului, a picioarelor sau o combina]ie aacestora. ♦~ de atac Mi[care rapid\, fie a bra]ului, fiea corpului `nainte pentru a simula un atac. III. box, lp.Simulare a unui atac prin ac]iuni `n[el\toare efectuatecu ajutorul bra]elor [i al picioarelor, pentru a abate aten-]ia adversarului de la ac]iunea real\ care se preg\te[te.Sin.: mi[care `n[el\toare.

FEREASTR| A ARCULUI tir arc Scobitur\ `npartea central\ a arcului, `n cros\, care serve[te laplasarea s\ge]ii `n planul corzii [i la vizare.

FEREASTR| DE EVACUARE SAU DEADMISIE auto. Suprafa]\ format\ prin intersec]iasuprafe]ei cilindrilor cu canalul de evacuare sau deadmisie. Aceast\ fereastr\ este deschis\ sau `nchis\prin trecerea pistonului.

FESTIVITATE org.. Solemnitate organizat\ cu ocazia`ntrecerilor sportive oficiale. ♦~ de deschidere Cere-monial organizat la ̀ nceputul unei competi]ii, constând`n defilarea sportivilor, cuvântarea de deschidere,salutul adresat participan]ilor, dup\ caz imnul ]\rii saual competi]iei. ♦~ de `nchidere Solemnitate marcând`ncheierea competi]iei, constând din cuvântul de `n-cheiere, dup\ caz imnul [i defilarea sportivilor. ♦~ de

premiere 1. Solemnitate organizat\ `n cinstea `nvin-g\torilor, constând din `nmânarea medaliilor, diplo-melor sau a altor trofee primilor clasa]i [i, dup\ caz,ridicarea drapelelor ]\rilor clasate pe primele trei locuri.2. Moment final al unei activit\]i de un an sau de ovia]\, prin care sportivii sau activi[tii sunt premia]i, ̀ ncadru solemn, pentru rezultatele ob]inute pe terenurilede sport.

FIABILITATE psih. Calitate dobândit\ a sistemuluiuman (atât la nivel biologic, cât [i la cel psihic) de avalorifica eficient [i stabil poten]ialul ob]inut ̀ n preg\-tire [i concretizat `n condi]iile-limit\ ale concursului.Componentele de baz\ ale ~ sunt: eficien]\ maxim\ aparticip\rii sportivului, a echipei sau a echipajului `nconcordan]\ cu modelul de antrenament, stabilitateaperforman]ei ob]inute `n condi]iile-limit\ ale con-cursului. ~ implic\ [i ideea de probabilitate a perfor-man]ei, generat\ de schimb\rile inconstante [i, maiales, imprevizibile care pot s\ se iveasc\ `n concurs(condi]ii climaterice potrivnice, atitudinea vehementostil\ a spectatorilor, erorile arbitrajului, inferioritateasau superioritatea componen]ei echipei, adversitateadur\ sau neanticipat\, condi]iile inadecvate ale tere-nului, procentul ridicat al rat\rilor sau al gre[elilorpersonale sau ale partenerului de concurs etc.).

FIGUR| I. p.a. Mi[care complet\ care reprezint\ undesen simetric. ♦~ compus\ Mi[care `ncheiat\ (com-plet\) care cuprinde mai multe elemente simetrice.♦~ liber\ Mi[care care face parte din programul deexecu]ie liber\ al unui patinator. ♦~ facultativ\ Mi[carecare poate fi executat\ de patinator ̀ n afara programuluiprev\zut sau ̀ n afara grupelor. ♦~ nepermise (interzise)Mi[c\ri din programul liber, individual, perechi saudans care dep\[esc cadrul patinajului artistic [i ]in deacrobatic\. ♦~ obligatorii Mi[c\ri `nchise care facparte din programul de figuri pe care patinatorul esteobligat s\ le execute la un concurs. II. par. Complexde exerci]ii acrobatice efectuate ̀ n timpul c\derii liberea para[utistului. III. [ah ~ critic\ Pies\ care efectueaz\o mutare critic\ `n cursul solu]iei.

fent\

F

171

FILEU bad., t.c., t.m., vb. ~mpletitur\ din diferite fibre(bumbac, in, cânep\, nailon), sub form\ de plas\ cuorificii uniform ̀ mpletite pe suprafa]a ei, ̀ ntins\ perfect(printr-un cablu) pe orizontala terenului de joc [iancorat\ ̀ ntre cei doi stâlpi care ̀ l ̀ mpart ̀ n dou\ p\r]iegale. Dimensiunea ~ depinde de regulamentelejocurilor ̀ n care se folosesc [i, evident, de dimensiuneaterenurilor pe care se practic\. La tenis de câmp,~ este sus]inut de o coard\ sau de un cablu metalic, cuun diametru de maxim 0,8 cm, ale c\rui capete trebuieprinse, sau trecute peste p\r]ile superioare ale celordoi stâlpi, care nu pot avea mai mult de 15 cm laturap\tratului sau 15 cm diametru. Stâlpii nu pot fi mai`nal]i de 2,5 cm peste partea cea mai de sus a corziifileului. Centrele stâlpilor trebuie s\ fie la 0,94 cm `nafara terenului, de fiecare parte a sa, iar `n\l]imeastâlpilor s\ fie astfel `ncât partea de sus a corzii sau acablului metalic s\ fie la 1,07 m deasupra terenului.Când pentru jocul de simplu se utilizeaz\ un terencomun de dublu [i de simplu cu un fileu pentru dublu,acesta trebuie sprijinit la o `n\l]ime de 1,07 m prinintermediul a doi stâlpi, care nu pot avea mai mult de7,5 cm latura p\tratului sau diametrul fiec\ruia. Centrulstâlpilor de simplu trebuie s\ fie la 0,914 m `n afaraterenului de simplu, de fiecare parte a sa. ~ trebuie`ntins `n `ntregime, `n a[a fel `ncât s\ ocupe completspa]iul dintre cei doi stâlpi [i s\ aib\ orificiile suficientde mici pentru a preveni trecerea mingii printre ele.~n\l]imea ~ trebuie s\ fie de 0,914 m la mijloc, undetrebuie s\ fie fixat de jos cu o ching\, nu mai lat\ de5 cm, având culoarea alb\. Coarda sau cablul, deasemenea, trebuie acoperite pe ambele laturi pe parteasuperioar\ a fileului, pe o l\]ime nu mai mic\ de 5 cm[i nu mai mare de 6,35 cm, având culoarea tot alb\.Nu se admite nici o reclam\ pe suprafa]a ~ [i a apara-turii de sus]inere. La tenis de mas\, ~ este suspendatde o coard\ ata[at\ la fiecare cap\t de un stâlp desus]inere, ce va avea o `n\l]ime de 15,25 cm, limiteleexterioare ale stâlpilor de sus]inere fiind de 15,25 cm,`n afara liniei de margine. Partea de sus a ~ , de-a lungul`ntregii sale lungimi, va asigura ̀ n\l]imea de 15,25 cmfa]\ de suprafa]a de joc, iar partea de jos a ~ , pe toat\lungimea sa, trebuie s\ fie cât mai aproape de suprafa]a

de joc, iar capetele ~ vor fi cât mai aproape de stâlpiide sus]inere. La volei, ~ cu o lungime de 9 m esteancorat de un cablu acoperit `n partea superioar\ de oband\ lat\ de 5 cm, la o `n\l]ime de la sol de 2,43 mpentru b\rba]i [i 2,24 m pentru femei. ~ are o lungimetotal\ de 9,50 m, câte 25 cm dep\[ind spa]iul de joc,pentru a fi fixat de corzile laterale de sus]inere. Dimen-siunea orificiilor p\trate ale ~ este de 0,10 m. La badmin-ton, ~ are o `n\l]ime de 1,55 m `n dreptul stâlpilor deancorare, iar la mijloc de 1,524 m, o l\]ime de 0,76 m[i o lungime de 6,10 m. Ochiurile ~, de form\ p\trat\,au latura de 15-20 mm, iar banda de culoare alb\ a[e-zat\ pe partea superioar\ a acesteia este de 0,075 m.

FILTRU tir Sisteme de lentile colorate de fabrica]iespecial\ care sunt dispuse pe un disc minuscul plasat`n dioptru sau ca lentil\ pe ochelarii speciali pentru tir,`n vederea `mbun\t\]irii clarit\]ii imaginii `n func]iede luminozitate.

FINAL [ah Cea de a III-a faz\ [i ultima, `n care sesubdivide conven]ional o partid\ de [ah.

FINAL| reg. Ultim\ etap\ a unor concursuri orga-nizate dup\ sistemul eliminatoriu (jocuri sportive) saucel al calific\rii (atletism, sporturi nautice, cilcism etc.),`n care se stabile[te câ[tig\torul competi]iei [i ierarhiaacesteia ̀ n func]ie de nivelul performan]elor, de rezul-tatul direct sau de num\rul de puncte acumulate.

FINALIZARE j.s. Ac]iune decisiv\ din faza atacului,care se `ncheie cu marcarea punctului sau golului.

FINI{ gen. Ultim\ parte a unei alerg\ri, a mar[ului, aunei curse de ciclism, automobilism, motociclism saua unui joc ̀ n care sportivii, de cele mai multe ori, folo-sind ultimele lor resurse fizice [i psihice, lupt\ s\ ob]in\victoria sau un loc mai bun `n clasament.

fini[

172

FFINN s.n. Iol\ cu o singur\ vel\, cu catarg fixat `npunte [i de chil\, f\r\ sarturi [i strai, având echea `nform\ de bar\, cârma nerabatabil\ [i derivorul reglabil.~ este u[or [i atinge viteze mari. Este condus de osingur\ persoan\ [i are ca semn distinctiv pe vel\ dou\linii ondulate, paralele. ~ este de origine bermudian\[i a devenit clas\ interna]ional\ de ambarca]iune dup\introducerea lui de c\tre finlandezi la JO din 1952, dela Helsinki.

FIR DE SOSIRE atl. {nur sub]ire de lân\ legat dedoi stâlpi a[eza]i de o parte [i de alta a pistei de alergare,la `n\l]imea de 1,22 m, care are rolul s\ stabileasc\planul vertical al liniei de sosire. El este rupt de aler-g\torul care ajunge [i trece primul linia de sosire. ~ncronometrajul electronic, nu se folose[te.

FISELE bob Cordelin\ terminat\ cu dou\ mânere,legat\ la sistemul de direc]ie, cu care se piloteaz\ bobul.

FI{| INDIVIDUAL| ped. Document de eviden]\`n care se consemneaz\ date personale, sociale, medi-cale, antropofiziologice, psihice, performan]e fizice [isportive etc., necesare cunoa[terii particularit\]ilor [ievolu]iei elevului sau ale sportivului.

FI{| MEDICO-SPORTIV| m.b. Document medi-cal personal ̀ n care sunt ̀ nscrise datele de identitate [icele rezultate din examenele medicale efectuatefiec\rui sportiv `n cabinetul medical [i pe terenul desport. Volumul [i complexitatea datelor din ~ depindde clasificarea sportiv\ [i vechimea ̀ n sport. ~ con]inedatele recoltate prin: anamnez\, examene clinice [iparaclinice, necesare diagnostic\rii st\rii de s\n\tate,a cre[terii, a dezvolt\rii fizice, a biotipului consti-tu]ional, a st\rii func]ionale, a capacit\]ii de efort [i adiverselor aspecte biologice din timpul efortuluispecific. Concluziile examenelor medicale [i ale obser-va]iilor medico-pedagogice, consemnate `n ~, sunt

transmise antrenorului sub form\ de indica]ii [icontraindica]ii pentru programul de antrenament [icompeti]ional al sportivului. Sin.: dosar medico-sportiv.

FI{| DE OMOLOGARE auto. Foaie descriptiv\ (`ncare sunt indicate toate caracteristicile ce permitidentificarea), obligatorie pentru toate [asiele, motoa-rele sau alte echipamente specifice, omologate de c\treFedera]ia Interna]ional\ de Automobilism (FIA).Comisarii sportivi pot solicita de la concurent acestedocumente `n orice moment al concursului, nepre-zentarea lor putând duce la excluderea din concurs.

FITNESS gen. 1. Form\ fizic\ (`n limba englez\).2. Ansamblu de activit\]i motrice sistematic desf\[urat`n scopul dezvolt\rii armonioase a corpului, folosindexerci]ii de gimnastic\ [i exerci]ii la diferite aparate(helcometre, trenajoare, haltere, gantele, bare, pisterulante etc.) instalate [i valorificate `n s\li specialamenajate. ~n sfera ~ se includ [i alte activit\]i desf\-[urate ̀ n aer liber (`not, ciclism, alerg\ri, schi) care au,de asemenea, un efect preponderent func]ional, putândfi corelate cu al]i factori naturali (ap\, aer, soare,p\dure, stadion, munte) [i igienici (saun\, masaj, regimalimentar [i de via]\). O astfel de activitate complex\s-a institu]ionalizat sub denumirea de ~, `nfiin]ân-du-se [i func]ionând federa]ii na]ionale al\turi de ceainterna]ional\, concursuri (cunoscutul triatlon scandi-nav), programe, metode, teste de evaluare a dezvolt\riibiomotrice a oamenilor de diferite vârste, [coli, s\li [i`ntreprinderi lucrative. ~n 1990, Federa]ia Interna-]ional\ de Culturism (FIC) a creat un sistem compe-ti]ional de ~, iar din 2002 s-a `nfiin]at Federa]iaEuropean\ de Culturim [i Fitness (EBBFF = EuropeanBody Building Fitness Federation). Sistemul deconcurs al acestei federa]ii are 2 runde: prima sedenume[te bikini, ̀ n care se evalueaz\ tonusul muscularal concuren]ilor (telor), propor]ionalitatea corpului [isuple]ea; a doua se efectueaz\ punctându-se structura,originalitatea [i dificultatea exerci]iilor libere (asem\-

finn

F

173

FLANC gim. Una din extremit\]ile forma]iei pe liniafrontului.

FLANCE gim. Mi[care la bar\ fix\ sau paraleleinegale cu trecere lateral\ pe deasupra aparatului, cul\sarea [i reapucarea lui.

FLE{| scr. (V. atac cu fle[\).

FLEXIE m.b. 1. Mi[care prin care segmentelecorpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se deplaseaz\apropiind-se unul de cel\lalt. 2. Pozi]ie ̀ n care segmen-tele corpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se g\sescapropiate unul de cel\lalt.

FLIP p.a. S\ritur\ pe vertical\ cu b\taie simpl\, dubl\sau tripl\ a picioarelor ̀ n aer. Sin.: Salchow cu b\taie.

FLORET| scr. 1. Prob\ de scrim\ caracterizat\printr-un num\r mare [i variat de ac]iuni ofensive [idefensiv-ofensive (atacuri-par\zi/riposte). Este armala care se insist\ foarte mult asupra preg\tirii tehnice,deoarece eficien]a tactic\ depinde `n mare m\sur\ demodul de execu]ie tehnic\. Asalturile floreti[tilor audevenit mult mai dinamice de când ~ a fost electrificat\.La floret\ se ̀ ntâlnesc cele mai lungi �dialoguri� purtatede arme (atacuri-par\ri/riposte-contrariposte), iar luptase duce de la toate distan]ele, cu prec\dere de la distan]amedie. Loviturile la ~ se dau numai cu vârful lamei,pe o suprafa]\ valabil\ (trenul superior), delimitat\ devesta metalic\ [i, de asemenea, pe baveta m\[tii. ~ este,de regul\, arma cu care aproape to]i scrimerii ̀ ncep s\lucreze, indiferent ce arm\ `[i aleg ulterior. ~mpreun\cu spada, ~ (masculin\) a fost una din pu]inele probesportive care au luat parte la JO din 1896 de la Atena.Din cele 3 arme practicate de b\rba]i, ~ a fost primacucerit\ de femei, fiind inaugurat\ la JO de la Parisdin 1924. Electrificarea floretei dateaz\ din 1957,

n\tor concursului aerobic), exerci]iile de for]\ [i demobilitate, executate pe fond muzical. ~n România,primele concursuri de ~ au ap\rut ̀ n 1994, iar Federa]iaRomân\ de Culturim [i Fitness (FRCF) s-a intitulat caatare, dup\ modelul celei interna]ionale, `n 2002.Calendarul interna]ional este format din CM, CE [iCB. Cele mai bune rezultate ale unor sportivi româniau fost realizate la CM de juniori din 2001 (locul III)[i la CE de seniori (locul IV) `n 2002. Acestora li seadaug\ 15 titluri balcanice.

FIXARE A PNEURILOR auto. Form\ obligatoriede ~ (`n caz de `ndoire minim 1 mm) pentru concur-surile de karting pe circuit lung, ~ necesit\ minim treipuncte de fixare pe exteriorul jantelor ro]ilor din spate.

FIXARE ~N POD lp., Imobilizare a adversarului `nextensie cu spatele orientat spre saltea, `n sprijin pecap [i t\lpi.

FIZIOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament carefolose[te agen]i fizici. ~n func]ie de natura agen]ilor`ntrebuin]a]i cu prec\dere, s-au individualizat ̀ n cadrul~ diferite specialit\]i (balneohidroterapie, electrote-rapie, chinetoterapie etc.). ~ are multiple aplica]ii `nactivitatea sportiv\, fiind un mijloc important derefacere dup\ efort, de recuperare dup\ traumatisme[i de tratament ̀ n caz de supraantrenament. Unele pro-cedee de ~ se utilizeaz\ `nainte de competi]ii [i/sau `ntimpul acestora, pentru cre[terea sau men]inereacapacit\]ii func]ionale a grupelor de mu[chi mai intenssolicita]i.

FLAC|R| OLIMPIC| ol. Simbol al permanen]eiJO [i al p\cii. ~ este aprins\ de la razele soarelui pemuntele Olimp (Grecia) [i purtat\ de [tafete pân\ lalocul desf\[ur\rii JO. ~n cadrul ceremonialului de des-chidere a JO, se aprinde ~ care va arde pe un piedestal`nalt pe toat\ durata `ntrecerilor. Sin.: f\clie olimpic\.

floret\

174

Fobligând la abordarea unui nou stil de lupt\. 2. Arm\cu o lungime total\ de 110 cm. Lama este din o]el, are olungime maxim\ de 90 cm, o sec]iune dreptunghiu-lar\ [i o flexibilitate cuprins\ ̀ ntre 5,5-9,5 cm (m\surat\cu o greutate de 200 g, ata[at\ la o distan]\ de 3 cm devârful lamei). Lama trebuie s\ fie dreapt\, curburaadmis\ fiind sub 2 cm. Lama se termin\ cu un vârf (deoprire) prev\zut cu un resort, care s\ poat\ respinge ogreutate de 500 g. Cursa necesar\ pentru a provocasemnalul poate fi infinit de mic\, cursa total\ fiindinferioar\ cu 1 mm. La cap\tul opus, lama esteintrodus\ `ntr-un mâner (drept sau pistol) [i fixat\ cuun pomou ([urub). Izolarea vârfului (cu 15 cm de lacap\t), a pomoului [i a mânerului este obligatorie. Vestametalic\, care se `mbrac\ peste costumul obi[nuit, vafi prev\zut\ cu un subra] care dubleaz\ mâneca pân\la cot, iar flancul pân\ la axil\. Vesta va dep\[i pan-talonul cu 10 cm, acoperind complet [oldurile, atuncicând sportivul st\ `n pozi]ie de gard\. Gulerul vesteiva avea `n\l]imea de 3 cm. Lameul din care esteconfec]ionat\ vesta va trebui s\ corespund\ verific\-rilor comisiei tehnice. Pentru femei, este obligatoriupurtatul unui pieptar dintr-un material dur. Firul decorp la ambele capete este prev\zut cu fi[e de leg\-tur\. Aparatul electric de scrim\ indic\ tu[ele valabileprin aprinderea unor becuri colorate (verde [i ro[u),iar pe cele nevalabile cu becuri albe. Asaltul este arbitratde un arbitru-judec\tor, care are dreptul s\ cear\ asis-ten]\ unor asesori, posta]i `n dreptul fiec\rui tr\g\tor.

FLOTABILITATE s.n. Capacitate a unei ambar-ca]iuni, cu un pescaj determinat, de a pluti [i de aaluneca având la bord toat\ `nc\rc\tura prev\zut\.

FLOTARE I. gim. Ac]iune de `ndoire [i `ntindere cu`mpingere a bra]elor, care se execut\ la sol din sprijinculcat sau stând pe mâini, iar la paralele din sprijin, deobicei ̀ n timpul balansului ̀ nainte sau ̀ napoi. II. bb. Com-bina]ie de ap\rare `n care unul sau mai mul]i ap\r\torip\r\sesc adversarul direct, retr\gându-se pentru a ajutatemporar un coechipier la marcarea adversarului acestuia.

FLOTOR s.n. Dispozitiv plutitor pe care se a[az\debarcaderul.

FLUTURARE gim. Mânuire specific\ a steagului,care const\ din arcuiri mari, executate energic [ialternativ, dintr-o parte `n alta, fie cu un steag, fie cudou\ steaguri. Poate fi: ~ cu dreapta sus; ~ cu steagul`n stânga lateral, sus; ~ prin ̀ ncruci[are cu steagurile`nainte.

FLUTURE I. nat. Procedeu tehnic de `not `n careac]iunea bra]elor este identic\ cu cea de la delfin (v.delfin) iar cea a picioarelor cu cea de la bras (v. bras).II. gim., p.a. S\ritur\ cu `ntoarcere de pe un picior pecel\lalt, cu corpul la orizontal\. III. s.n. Gre[eal\ detehnic\ `n canotaj, constând din introducerea palei `nap\ sub un unghi mai mic de 90°.

FOAIE DE ARBITRAJ reg. Document imprimat[i diferen]iat pe ramuri sportive, completat de c\trearbitru, delegatul oficial sau scorer, `n care seconsemneaz\: numele [i num\rul concuren]ilor,rezultatul ob]inut [i evolu]ia lui, cine a `nscris sau apunctat, schimbarea juc\torilor, gre[elile comise defiecare, pauzele [i alte evenimente ap\rute `ndesf\[urarea jocului.

FOARFEC| I. atl. S\ritur\ ̀ n ̀ n\l]ime cu forfecare.II. gim. Element tehnic executat la cal cu mânere,`nainte spre stânga sau spre dreapta, caracterizat prin`ncruci[area picioarelor `ntinse `n planuri diferite, celaflat `n spate trecând pe deasupra `n fa]a aparatului,iar cel din fa]\ trecând pe dedesubt spre `napoi, timp`n care bra]ul din partea respectiv\ `mpinge `n mâner[i p\r\se[te pentru un moment apucarea, pentru apermite ̀ ncruci[area picioarelor. Exist\ [i ~ ̀ napoi sprestânga sau spre dreapta, `n care mi[carea picioareloreste invers\.

flotabilitate

F

175

FOC I. tir Comand\ dat\ pe linia de tragere de c\trearbitrul [ef, prin care se permite `nceperea tragerii.♦~ tras Orice lovitur\ care porne[te din momentul `ncare arma a p\r\sit punctul de sprijin (bancheta saup\mântul), iar tr\g\torul se afl\ `n pozi]ia regulamen-tar\ de tragere. ♦~ anulat Lovitur\ executat\ `n pluspe o ]int\, din vina tr\g\torului sau a vecinului acestuia,se declar\ nul\, sanc]ionându-se cu sc\derea de punctesau cu pierderea loviturii celei mai bune. ♦~ cu foc~nc\rcare [i desc\rcare efectuate de tr\g\tor pentrufiecare cartu[ (armament cu repeti]ie). II. s.n. Vel\dinspre prova, care este `nvergat\ pe strai, la ambar-ca]iunile cu un catarg [i dou\ vele. ~ mic; ~ mare;~ s\ge]ii; ~ genovez; ~ balon (spineker) sunt diferitetipuri de vele utilizate la ambarca]iunile cu pânze.

FOND atl. (V. alergare de fond).

FONO-PULL tir Dispozitiv pentru preluarea instan-tanee a comenzii tr\g\torului de talere trap sau dublutrap pentru lansarea talerului, respectiv talerelor.

FOOTING box Alergare pe teren variat cu `mbr\-c\minte groas\, ca mijloc de antrenament, dar mai alesde sl\bire ̀ n cazul boxerilor, pentru realizarea greut\]iioptime a categoriei sportivului.

FORCING box 1. Preluare a ini]iativei ̀ n lupt\. 2. Exer-citare a presiunii asupra adversarului, atac sus]inut.

FOREHAND t.c., t.m. Procedeu tehnic executat cubra]ul, antebra]ul [i mâna care mânuie[te racheta saupaleta `n afara corpului [i cu palma spre adversar [idirec]ia de lovire.

FORFET I. gen. Neprezentare la un concurs sau laun meci. II. vb. Pierdere a jocului cu 0-3 când o echip\nu se prezint\ la joc sau refuz\ s\ joace dup\ ce a fostsomat\.

FORMA}IE I. gim. Grupare ordonat\ a elevilor sausportivilor dup\ anumite criterii (talie, preg\tire etc.)[i `n func]ie de spa]iul [i de con]inutul activit\]ii lacare particip\. Poate fi: ~ de adunare; ~ de mers (coloa-n\); ~ de lucru (coloan\ de gimnastic\). II. j.s. Num\rmaxim de juc\tori, titulari [i rezerve permis de regu-lamente, pe care o echip\ `l poate trece pe foaia dearbitraj spre a-i utiliza `ntr-o partid\. ♦~ de `ncepereComponen]\ a echipei repartizat\ pe posturi sau zoneale terenului (la volei), cu care ea se prezint\ pentru a`ncepe partida sau reluarea ei dup\ pauz\. III. [ah ~minor\ Transformare a unui pion ̀ ntr-o figur\ mai slab\decât regina pentru a evita matul.

FORM| SPORTIV| met., psih. Stare biologic\ [ipsihic\ optim\ (nivel ridicat al standardului sano-genetic, grad func]ional adecvat exprimat prin armonie,sinergie, labilitate [i disponibilitate adaptative, stabi-litate [i economie metabolic\ `n condi]ii bazale,dinamic\ ridicat\ de restabilire post efort [i echilibru`n momentele limit\ ale ̀ ntrecerii). Asigur\ eviden]iereapoten]ialului fizic, psihic, tehnic [i tactic al sportivului,al echipei sau al echipajului, ob]inute prin programareamodelului de antrenament anual, `n scopul realiz\riiunei performan]e prestabilite (de loc, titlu, record), lao dat\ anticipat\ (CE, CM, JO). ~ este condi]ionat\ dealimenta]ia adecvat\ tipului [i a treptelor de efort, desus]in\toarele energetice, de influen]a favorabil\ afactorilor psiho-sociali, de cantitatea [i calitatea bazeimateriale [i a inventarului didactic, de calendarulna]ional intern [i extern. Depistarea ~ se ob]ine prinindicatori obiectivi (valoare ridicat\ a normelor decontrol, rezultat maxim repetat sau cel pu]in 90% dinrecordul personal anterior, dou\-trei victorii `ncompania unor echipe de prestigiu, s\n\tate [i confortbiologic, tablou hemodinamic [i date ale aparatuluirespirator, care indic\ o mare economie `n efort aorganismului, o excitabilitate crescut\ a traseelor ner-voase [i o hiperexcitabilitate a mu[chilor, valori ridicatesau maxime ale dinamometriei [i ale spirometriei,cronaxie sc\zut\, grad mic de uzur\ metabolic\,greutate constant\ [i specific\ concursului etc.) [isubiectivi (apetit de concurs, de antrenament, de mas\,de somn, anxietate sc\zut\ fa]\ de `ntrecere sau de

form\ sportiv\

176

Fadversar, predominan]\ a emo]iilor pozitive etc.).Durata ~ [i num\rul vârfurilor ei (1-3) constituie oproblem\ subtil\ de metodologie a preg\tirii, caredepinde de coeficientul de tehnicitate a probei sportive,de calitatea motorie preponderent\ `n efort, de pro-gramul competi]ional. Ob]inerea ~ ̀ n jocurile sportivedepinde de nivelul preg\tirii sportivilor selec]iona]i,de valoarea [i experien]a lor de concurs, de formulaechipei, de tactica ei, precum [i de caracteristicileadversarului.

FOR}ARE scr. Ac]iune pe lam\ executat\ cu oalunecare energic\, pornind de la vârful lamei adversespre partea sa puternic\, cu scopul de a dezarmaadversarul [i a-l lovi.

FOR}| I. m.b. Calitate motric\ prin care se poateschimba iner]ia de repaus sau de mi[care a unorsegmente ale corpului sau a acestuia `n `ntregime.Baza anatomo-fiziologic\ a ~ este reprezentat\ destructura [i func]ia sistemului neuromuscular. Nivelulfor]ei depinde de num\rul [i suprafa]a de sec]iune afibrelor musculare contractate simultan. Pentrupractica sportiv\ sunt importante dou\ forme prin-cipale de manifestare a ~. ♦ ~ lent\, ~ brut\ sauabsolut\ Calitate motric\ realizat\ f\r\ a se lua `nconsidera]ie timpul necesar contrac]iei masei mus-culare care o produce, e condi]ionat\ de suprafa]a desec]iune a masei musculare contractate. Constituieunul din factorii limitativi ai performan]ei ̀ n ramurilesportive [i `n probele `n care efortul de ~ nu necesit\[i vitez\ de execu]ie. Se m\soar\ ̀ n newtoni. ♦ ~ exploziv\,~ vitez\ sau detent\ Calitate motric\ produs\ `nunitatea de timp care depinde de suprafa]a de sec]iunea masei musculare [i care poate fi rapid contractat\.Reprezint\ factorul limitativ al performan]ei `nramurile [i probele sportive care necesit\ produceride ~ sub form\ de impuls. Se m\soar\ `n wa]i. Sin.:putere (din fizic\). ~ este considerat\ una din calit\]ilemotorii de baz\, datorit\ contribu]iei ei indispensabilepentru men]inerea tuturor pozi]iilor corpului [i pentruexecutarea oric\rei mi[c\ri. II. tir arc ~ de aruncare

a arcului For]\ cu care este aruncat\ s\geata din arc,la o anumit\ `ntindere a corzii [i care se m\soar\ `nkg sau livre. For]a arcului este marcat\ de fabricant`n kg sau lib[i, pentru o alonj\ medie de 28".

FOTBAL j.s. Ramur\ apar]inând disciplinei jocurisportive, de origine englez\, ap\rut\ `n sec. al XIV-lea,dar ini]iat\ oficial `n anul 1823, când un elev al [coliidin Rugby, pe nume William Webb Ellis, `n vârst\ de16 ani, `nc\lcând regulile jocului, a prins balonul cumâna [i, ̀ n pofida opozi]iei celorlal]i, s-a ̀ ndreptat sprepoarta advers\, a parcurs `ntreg terenul [i a plasatbalonul `ntre buturi. Gluma sa a dat na[tere la dou\sporturi diferite: fotbal (`n care nu se folosesc mâinile)[i rugby (`n care se folosesc mâinile). W.W. Ellis ar\mas, pentru posteritate, autorul moral al primei marischisme fotbal-rugby. ~ modern se joac\ ̀ ntre 2 echipe,fiecare cuprinzând cel mult 11 juc\tori, dintre care 1portar. ~n timpul jocului oficial, pot fi folosi]i [i 3juc\tori de rezerv\ dintre cei 5 `nscri[i pe foaia dearbitraj. Când o echip\ se prezint\ la joc cu mai pu]inde 7 juc\tori la seniori [i 8 la juniori, jocul nu poate`ncepe sau se `ntrerupe când, dup\ ce a `nceput [i peparcurs, s-au produs descomplet\ri sub limita num\-rului regulamentar. Terenul de joc este dreptunghiular,având ca dimensiuni 120-90 m lungime [i 90-45 ml\]ime. Pentru jocurile interna]ionale, lungimea estede cel mult 110 m [i cel pu]in 100 m, iar l\]imea de celmult 75 m [i cel pu]in 64 m. La extremit\]i se afl\ câteo poart\, alc\tuit\ din doi stâlpi verticali, a[eza]i ladep\rtare de 7,32 m unul de cel\lalt [i uni]i printr-obar\ transversal\, situat\ la o `n\l]ime de 2,44 m de lasol. L\]imea [i grosimea stâlpilor por]ii, precum [i alebarei transversale nu trebuie s\ dep\[easc\ 12 cm. Plasapor]ii, care poate fi din in, cânep\, iut\ sau nailon, sefixeaz\ de stâlpi, bara transversal\ [i p\mânt, fiindsus]inut\ corespunz\tor [i a[ezat\ `n a[a fel `ncât s\nu-l stânjeneasc\ pe portar. ~n fa]a fiec\rei por]i estemarcat\ suprafa]a de poart\ prin dou\ linii perpen-diculare pe aceasta, la o distan]\ de 5,50 m de fiecarestâlp vertical, lungi de 5,50 m [i unite printr-o linieparalel\ cu linia por]ii. Suprafa]a de pedeaps\ estemarcat\ `n interiorul terenului prin alte dou\ linii

for]are

F

177

perpendiculare, la o distan]\ de 16,50 m de fiecare stâlpvertical, lungi de 16,50 m fiecare, unite printr-o linieparalel\ cu linia por]ii. ~n interiorul fiec\rei suprafe]ede pedeaps\, la distan]a de 11 m de linia por]ii, estemarcat punctul de pedeaps\, de unde se execut\ loviturade pedeaps\. Din acest punct este trasat un arc de cerccu raza de 9,15 m, ̀ n exteriorul suprafe]ei de pedeaps\.Terenul este `mp\r]it `n dou\ p\r]i egale, cu o linie demijloc, paralel\ cu linia de poart\, `n dreptul c\reiaeste fixat câte un steag de cel pu]in 1,50 m `n\l]ime.Centrul terenului, de unde `ncepe jocul [i se reia dup\fiecare gol `nscris, este marcat vizibil printr-un punct`n jurul c\ruia este trasat un cerc cu raza de 9,15 m. ~ncele patru col]uri ale terenului, unde se `nfige câte unsteag de cel pu]in 1,50 m ̀ n\l]ime, este trasat ̀ n interiorcâte un arc de cerc cu raza de 1 m, din cadrul c\ruia seexecut\ loviturile de col]. La 9,15 m de col]ul terenuluise marcheaz\, printr-o linie perpendicular\ pe linia depoart\, distan]a de 9,15 m, la care trebuie s\ stea unap\r\tor fa]\ de atacantul care execut\ lovitura de col].Jocul dureaz\ 2 reprize a 45', el putând fi prelungit cutimpul pe care `l consider\ necesar arbitrul, pentrudiferite `ntreruperi ale partidei. ~ntre cele 2 reprize seacord\ o pauz\ de cel mult 15' efectiv. Mingea esteconfec]ionat\ din piele sau din alt material cores-punz\tor, având circumferin]a de 68-70 cm, greutateade 410-450 g la `nceputul jocului [i presiunea de0,6-1,1 atm, adic\ 600-1100 g/cmp la nivelul m\rii.Scopul jocului este ca, prin lovirea mingii cu piciorulsau cu orice alt\ parte a corpului, `n afar\ de bra]e, s\se `nscrie cât mai multe goluri `n poarta adversarului.~n partidele oficiale pentru clasament, se acord\ câte3 puncte la victorie, 1 punct la joc egal [i 0 puncte la`nfrângere. ~n jocurile cu caracter eliminatoriu, dac\dup\ 90' rezultatul este egal, se mai prelunge[te meciulcu ̀ nc\ dou\ reprize a 15', ̀ n care echipa ce marcheaz\prima (golul de aur) este declarat\ câ[tig\toare. Dac\[i dup\ 120' de joc, rezultatul continu\ s\ fie egal, seapeleaz\ la executarea loviturilor de la 11 m pentrudepartajare. O partid\ este condus\ de 1 arbitru decentru [i 2 asisten]i de linie. La meciurile oficialeimportante, apare [i 1 arbitru de rezerv\, care ]ineeviden]a `ntreruperilor [i asigur\ schimbul regula-mentar de juc\tori. Pentru abateri de la regulament

comise de juc\tori, se acord\ de c\tre arbitru cartona[egalbene (avertisment) [i ro[ii (eliminare din teren).Elementele tehnice de baz\ ale jocului de ~ sunt: lovi-rea mingii cu piciorul, lovirea mingii cu capul, pre-luarea, conducerea mingii, protec]ia mingii, mi[carea`n[el\toare (fenta), deposedarea adversarului deminge, aruncarea de la margine [i tehnica portarului.Tactica jocului de ~ cuprinde: tactica individual\ `natac (sarcinile individuale ale juc\torilor, demarcareasimpl\, procedeele tehnice cu con]inut tactic), `nap\rare (sarcinile individuale, marcajul, con]inutultactic al deposed\rii adversarului); tactic\ colectiv\`n atac (pasa, combina]ia tactic\, schemele tactice,circula]ia mingii, contraatacul, schimbul de locuri,jocul f\r\ minge); tactica colectiv\ `n ap\rare (ap\-rarea om la om, ̀ n zon\, combinat\, ap\rarea aglome-rat\, presingul). ~n cadrul tacticii, un rol important `lare sistemul de joc, care cuprinde: a[ezarea juc\torilor`n teren, sarcinile pe posturi ̀ n atac [i ̀ n ap\rare, razade ac]iune a juc\torilor `n teren [i organizarea ac]iu-nilor de atac [i ap\rare. Factorii jocului de ~ [i aiantrenamentului sportiv sunt: fizic, tehnic, tactic,psihic [i teoretic.

FOTOCICLOGRAFIE gen. ~nregistrare pe aceea[iplac\ sau film fotografic la intervale egale de timp(frac]iuni de secund\) a punctelor luminoase (becule]eelectrice), fixate pe articula]iile sportivilor `n timpulexecu]iei unei mi[c\ri, servind pentru studiul traiec-toriei [i coordon\rii segmentelor corpului angajate `nmi[care.

FOTOCICLOGRAM| gen. Imagini ale mai multormomente sucesive ale unui act motor, `nregistrate peaceea[i plac\ fotografic\, film sau fotografie � printr-un procedeu special de expunere. ~ permite formareadirect\ a reprezent\rii `ntregii mi[c\ri, a caracteristi-cilor spa]iale ale deplas\rii corpului sau ale segmen-telor sale, coordonarea diferitelor p\r]i etc. Cândexpunerea fiec\rei imagini se face la intervale egalede timp, se pot aprecia [i caracteristicile temporale aleactului motor. ~ este utilizat\ ca mijloc intuitiv `n

fotociclogram\

178

Finstruire [i ca mijloc de analiz\ biomecanic\ [i tehnic\`n cercetarea [tiin]ific\.

FOTOGRAM| gen. Imagine a unei ac]iuni, a unuiact motric sau a unui detaliu biomecanic al unui actmotor, ̀ nscris\ pe o plac\ fotografic\ sau pe un singurcadru al unui film fotografic sau cinematografic. Maimulte ~ ale momentelor importante ale unei mi[c\rialc\tuiesc o chinogram\.

FRACTUR| m.b. Leziune osoas\ acut\, constând din`ntreruperea continuit\]ii ]esutului osos. ~ se produce prinac]iunea unor for]e care dep\[esc rezisten]a ]esutului osos.~n func]ie de pozi]ia segmentelor osoase, ~ poart\ numelede: ♦ fisur\ (segmentele r\mase `n pozi]ie anatomic\normal\ sunt separate printr-o distan]\ foarte mic\); ♦~`nchis\ (segmentele deplasate nu str\pung tegumentele);♦~ deschis\ (unul sau mai multe segmente osoase aparla exterior, str\pungând tegumentele). ~n activitateasportiv\ se pot produce dou\ forme specifice. ♦~ princontrac]ii violente ale mu[chilor Leziuni care apar lasportivi cu mas\ muscular\ puternic\, dar care din cauzatehnicii incorecte solicit\ oasele pe direc]ia rezisten]eiminime a acestora (r\sucire). ♦~ spontane Leziunidenumite astfel pentru c\ se produc la solicit\ri mici binesuportate ̀ n via]a de toate zilele. Localizate, de regul\, laoasele picioarelor, se `ntâlnesc mai ales la sportivii deperforman]\ din probele de mar[ [i la alerg\tori de fond.Micro[ocurile produse la fiecare pas ̀ n momentul contac-tului cu solul determin\, cu timpul, decalcifierea oaselor,sc\derea rezisten]ei acestora [i favorizeaz\ apari]ia ~.Pentru sportivi, ~ are `ntotdeauna consecin]e severe,pentru c\ impune `ntreruperea antrenamentului [i aprogramului competi]ional `n perioadele de imobilizarea osului fracturat, de recuperare a musculaturii [i a mobi-lit\]ii articula]iilor dup\ aceea [i de redobândire a niveluluide preg\tire avut `nainte de accident.

FRAZ| DE ARME scr. Lupt\ desf\[urat\ `n inter-valul de timp scurs `ntre comenzile pre[edintelui de

juriu: �`ncepe]i� [i �stai�. Fragment de asalt formatdin ac]iuni succesive continue.

FRÂNARE tir Procedeu de oprire a mi[c\rii pistoluluipe ]int\, ̀ n vederea ̀ mbun\t\]irii ochirii [i stabilit\]ii ̀ nfaza de vitez\ la pistol femei [i ̀ n proba de pistol vitez\.

FRÂN| I. gen. Dispozitiv de reducere sau de oprirea vitezei de deplasare a vehiculului: bob, biciclet\,ambarca]iune, ma[in\. II. schi Procedeu tehnic dereducere sau de oprire a unei mi[c\ri de alunecare,balans, rotire etc.

FRÂNGHIE gim. Aparat simplu folosit preponderentpentru dezvoltarea for]ei [i a coordon\rii cu ajutorulmi[c\rilor de c\]\rare (~ vertical\) [i de trac]iune(~ orizontal\). ~ instalat\ `n cadrul porticului este con-fec]ionat\ din cânep\ r\sucit\, având la cap\tul superiorun cârlig metalic pentru fixare [i un diametru de 4 cm.

FRECARE gen. For]\ care ac]ioneaz\ constantasupra corpurilor aflate `n mi[care, producând`ncetinirea mi[c\rii. For]a de ~ este `ndreptat\`ntotdeauna `n sens opus for]ei de mi[care ( detrac]iune, de ̀ mpingere) [i ̀ i reduce efectul. Exist\ dou\tipuri de ~: de alunecare (schi, bob, sanie, patinaj artitic,patinaj vitez\, sporturi nautice) [i de rostogolire(automobilism, motociclism, ciclism). M\rimea for]eide ~ depinde de starea suprafe]elor de ~: rugoase saunetede, uscate sau acoperite cu un lubrifiant. Coeficientulde ~ este raportul dintre for]a de ~ [i for]a de ap\sare. ~este absolut necesar\ `n diferite situa]ii. F\r\ ~ mersul,alergarea, s\riturile nu ar fi posibile. Pe ghea]\ sau penisip coeficientul de ~ este redus.

FRECVEN}| A PA{ILOR atl. Num\r de pa[i `ntr-o unitate de timp sau pe o distan]\ dat\ (de ex.: 4,5 pa[i`ntr-o secund\, 45 pa[i pe 100 m). ~ [i lungimea pa[ilor

fotogram\

F

179

sunt factori determinan]i ai vitezei de deplasare a omului(`n mers [i `n alergare). ~ depinde de frecven]a [ialternan]a impulsurilor nervoase (mobilitatea proce-selor nervoase) [i, `ntr-o oarecare m\sur\, de nivelulfor]ei musculaturii membrelor inferioare. ~ fiind oform\ de manifestare a vitezei, se dezvolt\ anevoios.

FRONT gim. Forma]ie de lucru folosit\ `n lec]iile deeduca]ie fizic\ sau antrenament, ̀ n care elevii sau spor-tivii sunt a[eza]i unul lâng\ altul pe aceea[i linie, cu fa]ac\tre profesor.

FRONTAL gim. Plan anterior al corpului prin care seindic\ pozi]ia acestuia fa]\ de aparatul de gimnastic\sau fa]\ de orice alt punct de reper.

FUKU a.m. jd. 1. A repune. 2. A repara.

FULEU atl. M\rime a pasului alerg\tor, m\surat\ ̀ ntredou\ urme consecutive ale picioarelor pe sol. Sin.: lun-gime a pasului alerg\tor.

FUNDA{ j.s. (V. juc\tor funda[).

FUNG| s.n. Manevr\ folosit\ la toate ambarca]iunilede sport cu vele, constând din ridicarea velei pe catargsau pe strai.

FURCHET s.n. Pies\ `n care se sprijin\ rama sauvâsla, montat\ pe axa portantului sau ̀ n longeronul dela bordul ambarca]iunii. ~ poate fi fix, reglabil, cu`nchiz\tori, deschis, simplu sau dublu.

FURCULI}| [ah Mutare prin care, cu o singur\pies\, se atac\ direct, `n acela[i timp, dou\ piese aleadversarului.

FUSEN GACHI a.m., jd. Calificativ de câ[tig\tor atribuitde juriul unei competi]ii unui budoka al c\rui adversar nus-a prezentat, a refuzat lupta sau a `ntrerupt-o.

FUSEO a.m., jd. Neprezentare a adversarului la ̀ ntrecere.

fuseo

180

G

Ginterioare asem\n\toare schifurilor, folosite pentruini]ierea [i instruirea `n colectiv a `ncep\torilor `ncanotaj. ~ poate `nainta cu rame sau cu vâsle.

GALOP c\l. 1. Mod de deplasare a calului caracterizatprintr-un mers ̀ n trei timpi, la care pa[ii se succed dup\o anumit\ tehnic\: piciorul stâng dinapoi, apoi simultanstângul dinainte cu dreptul dinapoi, apoi dreptuldinainte, urmat de un timp de suspensie `n aer a celorpatru membre `naintea fuleului urm\tor. ♦~ alungitDeplasare caracterizat\ prin ̀ ntinderea gâtului calului,ducerea botului `nainte [i m\rirea fuleului. ♦~ `ngr\-m\dit Mod de deplasare care se execut\ cu umeriidegaja]i [i o m\rire a mobilit\]ii calului. ♦~ mijlociuMod de deplasare intermediar `ntre galopul alungit [icel `ngr\m\dit. ♦~ cruci[ Alergare caracterizat\ prindeplasarea pe diagonal\ a picioarelor laterale. ♦~ falsGalop pe piciorul din afar\. 2. Curs\ hipic\ de vitez\pe pista f\r\ obstacole a hipodromului.

GAMBIT [ah Metod\ de deschidere `n jocul de [ahprin care juc\torul cu piesele albe sacrific\ un pionsau o pies\ u[oar\, de regul\ de pe coloanele regelui,damei sau nebunului, `n scopul ob]inerii unui avantajpozi]ional sau tactic.

GANTELE ht. Greut\]i mici formate dintr-un axmetalic cu dou\ greut\]i la capete.

GABARIT I. gen. Contur format din linii drepte [icurbe care indic\ dimensiunile maxime ale profiluluiunui sportiv, obiect, vehicul, aparat etc. II. tir Instru-ment de form\ cilindric\ de dimensiunea glon]ului dearm\ sport, folosit pentru precizarea valorii foculuicând este atins\ linia de demarca]ie a zonei superioarea unuia din cercurile ]intei.

GABIER s.n. Parte din mijloc a catargului, cuprins\`ntre coloan\ [i arboret.

GACHI a.m., jd. Victorie.

GAESHI a.m., jd. Contraatac.

GAKE a.m., jd. 1. A ag\]a, a prinde ̀ n cârlig. 2. Cârlig.

GAKU a.m., jd. 1. Tablou. 2. ,,Caligrafii cu ̀ n]elesuri�.

GAL| box, lp. Manifestare sportiv\ alc\tuit\ dintr-osuit\ de meciuri, la care particip\ sportivi de renume`n ramura de sport respectiv\.

GALER| s.n. Bac plutitor prev\zut cu instala]ii

G

181

GARAJ av., auto., moto., s.n. ~nc\pere situat\ `ntr-uncomplex sportiv, amenajat\ pentru p\strarea vehicu-lelor [i a ambarca]iilor folosite ̀ n preg\tire [i concurs.

GARAMI jd., a.m. 1. Procedeu de prindere a adver-sarului `n cheie. 2. A `nf\[ura, a men]ine.

GARD atl. Construc]ie din metal, constând din dou\tije (t\lpi) paralele la distan]\ una de alta de 1,20 m,fiecare din ele având o lungime de 0,70 m, care servescpentru reazem pe sol, la extremitatea c\rora sunt fixatedin construc]ie dou\ bare (tije) verticale pe careculiseaz\ prin ridicare [i coborâre, de regul\ `n sistemtelescopic, dou\ dispozitive pe care se a[az\ transversalo [tachet\ (stinghie) de lemn peste care trece (sare)sportivul `n timpul cursei. Prin sistemul mecanic dereglare a `n\l]imii, ~ poate avea, `n func]ie de prob\,urm\toarele dimensiuni (`n\l]imi) prev\zute de regu-lament: b\rba]i � 110 m garduri (1,067 m); 200 mgarduri (0,762 m); 400 m garduri (0,914 m); femei �100 m garduri (0,84 m); 400 m garduri (0,762 m).L\]imea [tachetei transversale este de 70 mm, iargrosimea ei `ntre 10 [i 25 mm. Greutatea total\ a ~ nupoate fi mai mic\ de 10 kg. ~ este astfel construit, ̀ ncâtla o `mpingere cu o for]\ cuprins\ `ntre 3,6 kg [i 4 kg,aplicat\ la mijlocul [tachetei `n direc]ia [i sensulalerg\rii, se va r\sturna (prevederea este pentruprotejarea sportivului `n cazul lovirii [tachetei `n fazade trecere peste ~). Reglarea se face printr-un dispozitivmecanic ata[at din construc]ie la t\lpile ~.

GARD| I. box, jd., lp., scr. Pozi]ie fundamental\luat\ de sportiv la `nceputul partidei sau pe parcursulei pentru a-[i crea situa]ii favorabile de ap\rare sau deatac. ~ poate fi ̀ nalt\, medie sau joas\. ~n scrim\, ~ repre-zint\ [i o parte a monturii armei, construit\ `n form\de arc, cup\, plac\ etc., `n scopul protej\rii mâinii.II. tir arc Distan]\ dintre coard\ [i punctul de reazemal s\ge]ii pe arc, m\surat\ `n cm [i recomandat\, `nfunc]ie de lungimea arcului, ̀ ntre 20-25 cm. Sin.: band\de arc.

GARI a.m., jd. 1. Mic baleiaj. 2. Secerare.

GATA! I. atl. A treia comand\ a starterului adresat\concuren]ilor la probele de vitez\ [i garduri, `n urmac\reia ace[tia, afla]i `n blocurile de start `nc\ de lacomanda anterioar\, vor executa unele mi[c\ri care sevor finaliza prin adoptarea unei pozi]ii specifice ̀ n carevor r\mâne câteva clipe nemi[ca]i (v. start de jos),a[teptând ultima comand\ a starterului (pocnetul pisto-lului). II. tir Comunicare f\cut\ de tr\g\tor pe linia detragere, prin care se anun]\ arbitrul [ef c\ este preg\titpentru execu]ia focului.

GATAME (KATAME) a.m., jd. 1. Control, cheie,imobilizare. 2. A controla.

GAZON fb., rg., t.c. Specie de iarb\ care acoper\suprafa]a terenului de joc pentru a-i m\ri elasticitatea,ceea ce `nlesne[te deplas\rile juc\torilor, diminueaz\[ocul eventualelor c\deri, creând totodat\ un cadruatr\g\tor [i igienic pentru desf\[urarea `ntrecerilor.

GÂNDIRE TACTIC| psih. Capacitate intelectual\a sportivului de conducere a luptei sportive. ~ sebazeaz\ pe cuno[tin]ele specifice (tactice), pe memoriasitua]iilor [i pe �inten]ia solu]iei�. ~ se educ\ prin studiuteoretic, analiza activit\]ii proprii [i analiza compor-tamentului tactic al celor mai buni sportivi.

GEAMANDUR| s.n. Corp plutitor ancorat, servindca semn pentru marcarea unui parcurs (traseu) saupentru legarea ambarca]iunilor.

GEIKO (KEIKO) a.m., jd. 1. Exerci]iu, studiu.2. Antrenament destinat perfec]ion\rii unui procedeutehnic [i nu numai, pentru a-i dep\[i (kei) pe �b\trâni�(ko).

geiko (keiko)

182

GGEMEN [ah Pozi]ie de compozi]ie [ahist\ `n careschimbarea locului unei piese duce la schimbareacomplet\ a solu]iei.

GENEZ| A MI{C|RII m.b. Procese nervoase com-plexe desf\[urate `n momentul premerg\tor efectu\riiunei mi[c\ri, la sfâr[itul c\rora ia na[tere, `n centricorticali sau subcorticali, modelul mi[c\rii ce urmeaz\a fi executat\. ~ necesit\ analiza [i sinteza unui num\rmare de informa]ii de la exteroceptori [i din memoriamotric\ a subiectului. Cei mai mul]i autori consider\c\ ~ voluntare are loc `n centri corticali afla]i `n starede excitabilitate optim\, iar ~ automatizate `n centrisubcorticali.

GENSO a.m. Element.

GENSOKU a.m., jd. Principiu, regul\ general\.

GENUFLEXIUNE I. m.b. 1. Mi[care efectuat\ `narticula]ia genunchiului, prin care subiectul aflat `npozi]ia stând coboar\ coapsa, apropiind-o de gamb\.2. Pozi]ie a articula]iei genunchiului `n care gamba [icoapsa sunt men]inute `ntr-un unghi mai mic de 180°.~ este utilizat\ `n antrenamentul sportiv pentru dezvol-tarea for]ei atât ca mi[care bifazic\, flexie-extensie agenunchiului, sportivul având pe umeri greut\]i supli-mentare, cât [i ca pozi]ie la aparatele pentru dezvoltareafor]ei prin metoda izometric\. 3. Mi[care bifazic\ flexie-extensie ̀ n articula]ia genunchiului, repetat\ ̀ n condi]iistandardizate, folosit\ `n probele func]ionale prin carese studiaz\ reglarea aparatului cardio-vascular la efort.II. ht. Exerci]iu specific halterofililor executat cu barape spate sau la piept.

GENUNCHI tir Pozi]ie de tragere cu pu[ca.

GENUNCHIER| m.s. Ap\r\toare pentru genunchi`ntrebuin]at\ de sportivi (hochei[ti, schiori, motoci-

cli[ti, portari, baschetbali[ti, halterofili etc.), ̀ n scopulprotej\rii articula]iei. ~ poate fi confec]ionat\ din]es\tur\ elastic\, piele etc.

GEOMETRU atl. Persoan\ autorizat\, de obicei uninginer, care `naintea [i `n timpul fiec\rei competi]iioficiale verific\ exactitatea datelor [i a dimensiunilorprev\zute de regulamentul atletic, privind instala]iilefixe [i mobile de pe stadion, marcajele pistei de alerg\ri,cele ale terenurilor de s\rituri [i de arunc\ri, precum [itraseele [i distan]ele probelor de mar[, de maraton [ide cros care se desf\[oar\ `n afara stadionului.

GEST MOTRIC met. Act motric specific educa]ieifizice [i sportului datorit\ inten]ionalit\]ii [i finalit\]iilui. ~ nu este sinonim cu actul motric care are o sfer\mai mare de cuprindere. ♦ Gestul sportiv apare ca un~ specializat, diferen]iat de regulamente pentru fiecareprob\ [i ramur\ sportiv\ `n parte.

GETA a.m., jd. Papuci metalici utiliza]i la antrena-ment, pentru a `nt\ri mu[chii picioarelor, gambelor [igleznelor.

GHEAR| tir Dispozitiv (pies\ mobil\ special\ deag\]are a tubului cartu[ului) plasat pe `nchiz\tor saupe chiulas\ pentru extragerea tubului cartu[ului dup\efectuarea tragerii.

GHEAT| I. m.s. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din pielesau pânz\ conform cerin]elor diferitelor ramuri spor-tive. II. box, lp. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din piele, cucarâmb ̀ nalt, cu talp\ flexibil\ [i f\r\ toc. III. bb. ~nc\l-]\minte confec]ionat\ din pânz\ [i cauciuc, talp\groas\, dar elastic\ [i flexibil\. IV. p.a. ~nc\l]\minteconfec]ionat\ din piele, carâmbul ̀ nalt pân\ la o treimedin ̀ n\l]imea gambei, ̀ ncheiat\ cu [ireturi ̀ n fa]\ pentrua asigura etan[eitatea, cu talp\ dur\ [i cu toc, iar pentrupatinaj vitez\ este f\r\ toc. V. schi fond ~nc\l]\minteconfec]ionat\ din piele cu patru orificii la vârful pin-

gemen

G

183

gelei pentru fixarea schiului. VI. tir ~nc\l]\mintespecial\, reglementat\ de specifica]iile elaborate deFedera]ia Interna]ional\ de Tir (FIT), referitoare laproba de pu[c\.

GHEM t.c. Parte dintr-un set care cuprinde minim 4puncte câ[tigate de un juc\tor, socotite dup\ cumurmeaz\:15, 30, 40, ~. ~n situa]ia de 40:40, ~ se prelun-ge[te pân\ când unul dintre juc\tori sau dintre echipe(la jocul de dublu) reu[e[te un avantaj de 2 puncte. Peparcursul unui ~, serviciul nu se schimb\.

GHEMUIRE CU AMORTIZARE schi Coborâre acentrului de greutate prin flexia membrelor inferioare[i frânare ̀ n mod progresiv. ~ determin\ o faz\ prelun-git\ de desc\rcare, urmat\ de o `nc\rcare progresiv\ aschiurilor.

GHEMUIT gen. Pozi]ie indicând coborârea centruluigeneral de greutate prin tripla flexie a membrelorinferioare. ~ poate fi `nso]it [i de flexia trunchiului.

GHETE DE PATINAJ I. p.a. ~nc\l]\minte specific\pentru patinaj. ~ au evoluat [i s-au perfec]ionat de-alungul timpului, existând o mare diferen]\ ̀ ntre ghetelefolosite de patinatorii amatori [i cei care practic\ pati-najul de performan]\. Ghetele prezint\ unele diferen]e.Cele folosite la patinaj individual [i la patinaj pe perechisunt mai `nalte, pentru a fixa bine `ncheietura gleznei,fa]\ de cele utilizate de patinatorii de la dans, care suntmai scurte, abia acoperind `ncheietura gleznei, pentrua permite cu u[urin]\ realizarea `ntoarcerilor dintr-omuchie `ntr-alta. ~ sunt confec]ionate din piele, reali-zate manual de speciali[ti, iar pretenden]ii locurilor dintop au ghete realizate dup\ mulaj (cu diferiteparticularit\]i de execu]ie). II. p.v. ~nc\l]\minte f\r\toc, cu [ireturi care s\ permit\ fixarea lor pe picior,scurte pân\ la glezn\. ~ pentru short track sunt multmai `nalte [i mult mai solid confec]ionate, asem\-n\toare cl\parilor de schi, spre a oferi posibilitatea men-

]inerii echilibrului la `nclin\rile mari `n turnantele curaza mic\ (8 m).

GHID alp., tr. 1. Persoan\ specializat\ care conduce[i d\ explica]ii unei persoane sau unui grup, `ntr-oac]iune turistic\ sau ascensiune alpin\. 2. Lucrare caresistematizeaz\ informa]iile de baz\ privind orientareape un traseu turistic, cuno[tin]ele [i priceperea necesar\practic\rii unui anumit sport sau a `n]elegerii lui.

GHINT tir }eav\ a pu[tii [i a pistolului, pentru tragerilela 10 m, 25 m [i 50 m (inclusiv pu[ca de calibru marepentru 300 m), care are practicate [ase ~ (formula clasic\),formate din [ase plinuri [i [ase goluri. Pasul ~ estedep\rtarea dintre spirale m\surat\ pe generatrice. Sensul~ poate fi diferit, stânga sau dreapta, ̀ n func]ie de fabricant.Acest sens de rotire ̀ l va primi [i proiectilul. Aceast\ rotire`i asigur\ proiectilului stabilitatea pe traiectorie.

GHIORDEL s.n. G\leat\ de pânz\ impermeabil\ careserve[te la scoaterea apei p\trunse ̀ ntr-o ambarca]iune.

GHIRLAND| schi ~nl\n]uire de derapaje oblicesuccesive. ♦~ cu detent\ Derapaj `nl\n]uit prin carerevenirea la pozi]ia ini]ial\ se execut\ prin extensiacorpului cu desprinderea total\ a schiurilor de pez\pad\. ♦~ s\rit\ Derapaj ̀ nl\n]uit efectuat prin loca-lizarea extensiei la nivelul genunchilor [i desprindereacozilor schiurilor pentru revenirea la pozi]ia ini]ial\.

GHIU s.n. Bar\ orizontal\ de lemn sau metal, prins\la un cap\t `n partea de jos a catargului, care serve[tepentru `nvergarea marginii inferioare a velelor. ~ sepoate roti `n plan orizontal cu câte 90° `ntr-un bord [ialtul, fa]\ de planul diametral, iar vertical se poate`nclina dup\ necesit\]i pentru `ntinderea velelor.

GI a.m., jd. Tehnic\.

gi

184

GGIENGER gim. Element tehnic executat pentru primaoar\ de Eberhard Gienger (Germania) la bar\ fix\,reprezentând un salt `napoi cu corpul aproape `ntins,cu ̀ ntoarcere de 180° [i reapucarea barei ̀ n atârnat. Seexecut\ [i de c\tre fete la paralele inegale pe bara ̀ nalt\.

GIG s.n. Tip de ambarca]iune asem\n\tor schifului,mai lat decât acesta, având coca `n clinuri, utilizatpentru instruire [i pentru concursuri cu caracter deantrenament `n canotaj. Poate fi: ~ cu [i f\r\ portan]i;~ cu vâsle [i rame; ~ pentru o persoan\, dou\, patru[i opt cu cârmaci.

GIGANTIC| gim. Element tehnic executat la bar\fix\, inele [i paralele egale [i inegale, constând dinrotarea corpului ̀ ntins ̀ n jurul axei longitudinale a barei[i, respectiv, a axei imaginare ce trece prin punctele deapucare a aparatului. Procedeele de execu]ie sunt `nraport cu sensul rotirii, cu elementul tehnic care precede[i preg\te[te rota]ia [i cu natura prizei (apuc\rii).♦~ `nainte Element realizat din stând pe mâinitemporar cu apucare de jos, corpul ̀ ntins execut\ rotireacu spatele ̀ nainte [i revine ̀ n stând pe mâini. ♦~ ̀ napoiElement care se execut\ tot din stând pe mâini, dar cuapucare de sus, rotirea f\cându-se cu partea facial\ `ndirec]ia deplas\rii. ♦~ rus\ Procedeu care este precedatde o roat\ `nainte din sprijin dorsal, la care, dup\dep\[irea verticalei de jos, corpul `ncepe `ntindereapentru a trece deasupra barei, de unde ̀ ncepe mi[careapropriu-zis\. ♦~ ceh\ Procedeu care porne[te dinsprijin dorsal cu o aruncare a corpului ̀ napoi peste bar\`n atârnat dorsal, se continu\ rota]ia pân\ deasuprabarei, moment din care `ncepe mi[carea propriu-zis\.♦~ r\sucit\ Element precedat de o roat\ `nainte `nsprijin dorsal, trecându-se ̀ n atârnat cu apucare r\sucit\[i `n continuare `n stând pe mâini. La inele se execut\numai dou\ procedee: ~ `nainte [i ~ `napoi, deosebite`ntre ele prin schimbarea prizelor [i sensului rotirii.

GIMNASTIC| gim. Disciplin\ a educa]iei fizice [isportului constând dintr-un sistem de exerci]ii fiziceanalitice [i globale, care exercit\ influen]e asupra

aparatului locomotor, asigurându-i o dezvoltare fizic\corect\ [i armonioas\ [i o perfec]ionare a capacit\]iimotrice. Datorit\ multitudinii sale de mijloace `ncontinu\ cre[tere, `n timp ~ s-a diversificat, `n func]iede scopul urm\rit, `n: ~ formativ\ (de baz\/ elemen-tar\), ~ de performan]\ (artistic\ sau la aparate, ritmic\,aerobic\, acrobatic\, fiecare din acestea având anumiteprobe), ~ igienic\, ~ terapeutic\, ~ ajut\toare pentrudiferite sporturi (pentru condi]ia fizic\) [i ~ profesio-nal\. Fiecare din aceste forme se subordoneaz\ obiecti-velor generale ale gimnasticii la care se adaug\ obiectivelespecifice. ♦~ de baz\ (elementar\, educativ\)Activitate prev\zut\ `n programele de educa]ie fizic\[colar\, care are caracter formativ, `n vederea men]i-nerii s\n\t\]ii, a dezvolt\rii fizice corecte [i armonioase,a perfec]ion\rii capacit\]ii motrice, a priceperilor,deprinderilor [i a calit\]ilor motrice � cu deosebire`ndemânarea, for]a, mobilitatea, suple]ea. Cuprindeexerci]ii de ordine, de forma]ii, de organizare [i demanevrare a colectivului de elevi, exerci]ii analiticepentru segmentele [i p\r]ile corporale, libere [i cuobiecte, efectuate `n diferite direc]ii, planuri [i com-bina]ii, flexiuni, extensii, rotiri, balansuri, fand\ri,s\rituri, exerci]ii de aten]ie, exerci]ii ritmice etc.,elemente specifice statice [i dinamice din acrobatic\[i s\rituri `n adâncime, peste aparate, la trambulinaelastic\, precum [i priceperi motrice utilitar-aplicative.~ de baz\ se caracterizeaz\ prin accesibilitate, putândfi folosit\ cu maxim\ eficien]\ la orice vârst\ [i deindivizi cu nivel diferit de preg\tire, indiferent de aptitu-dinile lor. ♦~ igienic\ Activitate de `nviorare care areca scop men]inerea s\n\t\]ii, a vigorii fizice, a scurt\riitimpului de angrenare a organismului ̀ n efortul cotidian.Stimuleaz\ marile func]ii, contribuind la oxigenarea]esuturilor [i a organelor, asigurând un tonus ridicat altuturor grupelor musculare, ca [i o stare general\ debun\ dispozi]ie. Folose[te exerci]ii analitice structurale`n �complexe de dezvoltare fizic\�. Se practic\individual, la domiciliu, dup\ de[teptare. ♦~ de ̀ ntre-]inere Activitate sportiv\ care are ca scop ̀ mbun\t\]ireacondi]iei fizice [i se practic\ ̀ n timpul zilei. Sunt folositeexerci]ii analitice libere [i cu ̀ nc\rc\tur\, executate cuintensitate crescut\ fa]\ de ~ igienic\. ♦~ artistic\(~ sportiv\ sau ~ la aparate) Ramur\ cu caractercompetitiv, organizat\ [i desf\[urat\ pe baza unui

gienger

G

185

regulament, care cuprinde exerci]ii la patru aparatepentru fete (s\rituri, paralele inegale, bârn\, sol) [i [aseaparate pentru b\ie]i (sol, cal cu mânere, inele, s\rituri,paralele [i bar\ fix\). Exerci]iile sunt compuse dinelemente din diferite familii de mi[c\ri, specificefiec\rui aparat [i de diferite grade de dificultate: A, B,C, D, E, `n combina]ii cât mai interesante, spec-taculoase [i originale, care trebuie executate cu maxim\acurate]e tehnic\ `n timpul acordat de regulament.Arbitrajul este efectuat de brig\zi de arbitri pentrufiecare aparat, alc\tuite prin tragere la sor]i, formatedin: juriul A, constituit din arbitrul expert care eva-lueaz\ dificultatea exerci]iilor, a cerin]elor specialepentru acordarea bonifica]iei [i pentru stabilirea noteide plecare; juriul B, format din 4-6 arbitri judec\tori,care evalueaz\ tehnica execu]iei [i ]inuta artistic\ agimnastului. Supravegherea juriilor pe aparate serealizeaz\ de c\tre un juriu superior (arbitru principal)format din 1-3 exper]i, iar la niveluri superioare (CM,CE, JO), fiecare juriu este supravegheat de c\tre unmembru al federa]iei interna]ionale (Federa]ia Interna-]ional\ de Gimnastic\ � FIG). Exerci]ile sunt evaluatede la 10 la 0 puncte prin note acordate independent dearbitrii judec\tori. Nota maxim\ [i cea minim\ din cele6 note acordate sunt eliminate, iar nota final\, care seafi[eaz\, reiese din calculul mediei celor 4 note interner\mase. Arbitrii din juriul B scad penaliz\rile din notade plecare. ♦~ ritmic\ sportiv\ Ramura sportiv\practicat\ de femei, care cuprinde exerci]ii cu obiecte:minge, panglic\, cerc, m\ciuci, coard\, `nso]ite deacompaniament muzical, care dezvolt\ coordonarea,mobilitatea, suple]ea, echilibrul, orientarea spa]ial\,ritmul, gra]ia, expresivitatea, creativitatea. Este prev\-zut\ ̀ n programul JO, având un calendar competi]ional:CM, CE, CB, campionate interna]ionale [i CN. Arbi-trajul este efectuat de dou\ grupe de arbitri: juriul Aapreciaz\ compozi]ia [i se `mparte `n dou\ subgrupe:compozi]ie � valoare tehnic\ (num\r [i nivel aldificult\]ilor) [i compozi]ie � valoare artistic\ (alegerea elementelor � obiect, cerin]e specifice, alegereaelementelor corporale, originalitate, m\iestrie [i acompa-niament muzical); juriul B evalueaz\ execu]ia (gre[elitehnice [i virtuozitate). ♦~ aerobic\ Cea mai tân\r\ramur\ a gimnasticii, care a cunoscut o rapid\ dezvol-

tare atât pe plan mondial, cât [i ̀ n ]ara noastr\. ~ aerobic\folose[te mi[c\ri analitice ale segmentelor corpului ̀ ndiferite direc]ii [i planuri, ca [i unele elemente semia-crobatice, pe fondul unui efort de tip anaerob. Ele-mentele se grupeaz\ astfel: for]\ dinamic\, for]\ static\,s\rituri, piruete, pa[i, balansuri, echilibru, mobilitate.Exerci]iul trebuie s\ cuprind\ dou\ structuri obligatorii:8 timpi (8 count) [i secven]a, plus [ase elemente, câteunul din cele [ase grupe obligatorii � �secven]a�obligatorie este compus\ dintr-o serie de mi[c\ri ̀ n 16timpi (2x8) de muzic\ (step tonch; picioare apropiate,lange-hi, knee, apropierea picioarelor, kik; piciorapropiat, jack, knee, lange-hi etc.). Durata exerci]iuluieste de 1,55', cu o toleran]\ de plus sau minus 10''.Exerci]iul este executat pe muzic\ pop, disco, rock androll sau hip-hop. Concursul se desf\[oar\ pe o scen\de 100-150 cm ̀ n\l]ime, ̀ nchis\ ̀ n spate de un fundal.Dimensiunile minime ale scenei sunt de 10x10 m, peea fiind marcat\ o suprafa]\ de competi]ie de 7x7 m [i9x9 m. ~ aerobic\ are urm\toarele probe: individualfemei, individual b\rba]i, perechi mixte, trio (grupmasculin, feminin sau mixt alc\tuit din 3 concuren]i)[i grup de 6. Arbitrajul este efectuat de un juriu compusdin: arbitru [ef, arbitri la execu]ie (4), arbitri la difi-cultate (2) [i arbitri la artistic (4). ♦~ acrobatic\Ramur\ a gimnasticii care folose[te elementedinamice [i statice atât `n lec]ii, demonstra]ii, cât [i`n cadrul competi]ional. Solicit\ executan]ilor`ndemânare, mult curaj, orientare spa]ial\. Se practic\individual, `n perechi [i `n grup (sub formapiramidelor), liber sau cu diferite aparate (plase elas-tice, bascul\, ro]i metalice). (V. acrobatica). ♦~ preg\-titoare Activitate sportiv\ constituit\ pe ramur\ desport care reprezint\ elemente integrate `n structurisub forma grupajelor [i a complexelor adaptatespecificului fiec\rei ramuri de sport sau probesportive: ~ `not\torului, a schiorului, a lupt\torului,a halterofilului etc. ♦~ profesional\ (~ ̀ n produc]ie)Activitate structurat\ din exerci]ii specifice fiec\reimeserii sau profesii. Se poate practica la locul demunc\, `nainte de `nceperea lucrului, cu scopul de ascurta timpul de adaptare a organismului la un ritmcrescut de munc\ sau `n pauz\, cu scopul de acontribui la refacerea capacit\]ii de munc\ [i la

gimnastic\

186

Gmen]inerea unui randament superior. Are scopul deodihn\ activ\. Mijloacele folosite trebuie s\ ]in\seama de specificul profesiei (pozi]ia `n timpullucrului, specificul mi[c\rii, intensitatea [i naturaefortului, solicitarea analizatorilor, influen]ele negativeasupra organismului, caracteristicile microclimatuluietc.). ♦~ terapeutic\ (~ medical\) Activitate care arescopul de a restabili starea de s\n\tate [i capacitateafunc]ional\ a organismului [i capacitatea de munc\.Sunt folosite exerci]ii analitice [i globale libere, cuobiecte [i la aparate (scar\ fix\, banc\, cadru,biciclet\), statice [i dinamice, care urm\resccorectarea deficien]elor fizice, reeducarea func]ional\a aparatului locomotor, a mobilit\]ii articulare,refacerea neuromotorie `n cazul tulbur\rilor decoordonare [i echilibru.

GIMNESTRAD| gim. Manifestare interna]ional\ cucaracter demonstrativ, desf\[urat\ din patru `n patruani, la care pot participa toate ]\rile afiliate la Federa]iaInterna]ional\ de Gimnastic\ (FIG), cu num\r nelimitatde participan]i, indiferent de vârst\ [i nivel de preg\tire.Programul poate cuprinde: ansambluri (`n aer liber [ide scen\), exerci]ii acrobatice, artistice [i la aparate,executate individual sau `n grup. ~ ofer\ un bun prilejde cunoa[tere a concep]iei [i a orient\rii diferitelor [colide gimnastic\.

GIROCLINOMETRU av., pl. Aparat de bord compusdin dou\ p\r]i care indic\ corectitudinea execut\rii unuiviraj, servind `n zborul f\r\ vizibilitate ca indicator alpozi]iei aeronavei.

GLEZNIER| m.s. {oset\ elastic\ f\r\ vârf [i c\lcâi,`ntrebuin]at\ ̀ n scopul protej\rii [i sus]inerii articula]ieigleznei. Se folose[te cu prec\dere `n cazul gleznelorla care s-au produs traumatisme.

GLON} tir (V. cartu[).

GO I. go Joc ce se desf\[oar\ pe o tabl\ caroiat\ cudou\ seturi de piese, albe [i negre. Tabla de joc (denu-mit\ ~-ban) este din lemn de culoare deschis\ [i aredimensiuni minime de 45x42 cm (eventual pu]in maimare), cu un caroiaj intern de 19 linii pe 19 coloane,ce formeaz\ un dreptunghi de 43,2x41,8 cm. Diferen]adintre lungimea [i l\]imea caroiajului are scopul de aproteja ochiul contra oboselii ̀ n cursul partidei, ce poatedura chiar ore. Grosimea tablei poate ̀ ncepe de la 1,2 cm[i poate ajunge pân\ la 15-17 cm, la care se adaug\patru picioare rotunde de o form\ tradi]ional\ (aspectulunei flori). Piesele de ~ sunt toate la fel: lenticulare, cudiametrul standard de 22 mm [i grosimi variabile, ̀ ntre5-12 mm. Un set complet con]ine 181 de piese negre[i 180 de piese albe, exact câte intersec]ii (361) sunt ̀ ncaroiajul tablei de joc. Tradi]ional, piesele de ~ sedenumesc pietre, deoarece erau, [i mai sunt, f\cute dingranit negru [i, pentru cele albe, din cochilia uneianumite scoici. Jocul `ncepe cu tabla goal\, piesele sea[az\ alternativ pe intersec]iile caroiajului [i primamutare (denumire metaforic\ deoarece piesele la joculde ~ nu se mai deplaseaz\ de pe tabl\ dup\ ce sunta[ezate) este efectuat\ totdeauna de juc\torul cu pieselenegre. Scopul jocului, de natur\ strategic\, este de a`nconjura (ideograma japonez\ care desemneaz\ joculde ~ semnific\ chiar a `nconjura) cu piesele propriicât mai multe puncte de intersec]ie ale caroiajului. Dintabla de ~ fac parte [i liniile de margine sau chiarpunctul de intersec]ie de col]. Astfel, juc\torul ̀ ncearc\s\-[i delimiteze un teritoriu propriu [i apoi s\-l aperede atacul adversarului. Terminarea unei partide se faceprin `n]elegere `ntre cei doi adversari, când nici unuldin ei nu mai consider\ productiv (aduc\tor de puncte)s\ mai continue. Jocul poate fi `ncheiat [i prin cedare.La finalul jocului, se num\r\ aceste puncte, iar juc\torulcare are mai multe câ[tig\ jocul. Regulamentul prevedeatribuirea unui anumit num\r de puncte juc\torului careare piesele albe, drept compensa]ie pentru faptul c\negrul are ini]iativa `nceperii jocului. Aceste punctese denumesc komi [i, `n general, au valoarea `ntre 4,5[i 6,5 pentru evitarea `ncheierii nedecise a partidei.Exist\ [i posibilitatea de a captura anumite piese ale

gimnestrad\

G

187

adversarului, totu[i, nu acesta este scopul fundamentalal jocului. Aceste piese vor fi considerate prizonieri[i num\rate, la sfâr[itul jocului, ̀ n favoarea celui carele de]ine. Punctele de pe tabl\ care nu apar]in niciunui teritoriu (alb sau negru) se denumesc neutre [inu se contabilizeaz\. Ca o prevedere specific\, seinterzice reciclarea partidei, adic\ situa]ia `n care`ntreaga configura]ie de pe tabla de ~ s\ arate la felde mai multe ori. Meciurile oficiale se desf\[oar\ subconducerea unui arbitru [i se `nregistreaz\ de c\treun oficial special desemnat. Regulamentul de jocprevede un timp de gândire pentru fiecare juc\tor,iar dac\ un juc\tor [i-a epuizat timpul, partidacontinu\ `ntr-un ritm mai alert prin alocarea unuiinterval de timp special, numit byo-yomi, de ordinul30-60'' pentru fiecare mutare. Numai dac\ nu seefectueaz\ o mutare ̀ n acest interval, se poate ̀ ncheiao partid\ prin pierderea �la timp�. ~n situa]ii deinstruire, se pot juca [i partide cu handicap, adic\negrul are de la `nceput un num\r de piese pe tabl\,a[ezate ̀ n puncte strategice, denumite hoshi. II. a.m.,jd.1. Cinci. 2. For]\. 3. Principiu opus lui ju, careutilizeaz\ for]a contra for]\.

GO KYO jd. �Cinci programe� de kodokan, a câteopt procedee tehnice de lupt\ din pozi]ia `n picioare(tachi waza).

GO KYU a.m., jd. Centur\ galben\.

GO NO SEN a.m., jd. Ini]iativ\ dup\ blocarea adver-sarului.

GOALKEEPER fb. Portar, singurul juc\tor din cei11 ai unei echipe, care poate juca mingea cu mâna, darnumai `n interiorul suprafe]ei de pedeaps\ (careul de16,5 metri). Termenul este folosit aproape `n exclu-sivitate la fotbal, fiind un cuvânt compus, de origineenglez\.

GOL fb., hb., h.g., h.i., polo Dep\[ire de c\tre mingesau de c\tre puc a planului frontal al por]ii, delimitatde cele trei bare [i linia de poart\. ~ este confirmat dearbitrul principal al jocului, fiind considerat punct`nscris.

GOLAVERAJ fb., hb., h.g., h.i., polo Raport dintregolurile marcate [i cele primite `n decursul unei com-peti]ii, care poate constitui un element obiectiv dedepartajare a dou\ sau mai multe echipe, care se g\sescla egalitate de puncte. ~ este pozitiv, atunci cândgolurile marcate sunt mai multe decât cele primite [inegativ, `n situa]ii inverse. Poate fi [i egal.

GOLF golf Joc sportiv de origine sco]ian\, ap\rut ̀ nanul 1413. Jocul const\ ̀ n introducerea mingii (creat\de americanul Coburn Haskell `n 1899) de 45 g, cuun diametru de 4,1 cm, `n cele 18 g\uri cu diametrulde 10,8 cm [i adânci de 10,2 cm, dintr-un num\r câtmai redus de lovituri cu crosa. Crosa este confec-]ionat\ din o]el (`ncepând din anul 1925 `n SUA).Cele 18 g\uri se ̀ ntind pe o distan]\ de 5-7 km, pe unteren (Links) `n jur de 50 ha, plasate la distan]e de100-550 m [i marcate prin fanioane albe. Indiferentde unde se afl\ mingea, ea nu poate fi manevrat\ decâtcu crosa (14 crose diferite, `n func]ie de particu-larit\]ile pozi]iei mingii [i a genului de lovitur\). ~ af\cut parte din programul olimpic la edi]iile din 1900,1904 [i 1908. La Cupa Mondial\ din 1973 (Marbella� Spania) au participat [i doi reprezentan]i români:Paul Tomi]\ [i Dumitru Munteanu.

GOLGHETER fb., hb., h.g. Juc\tor care ̀ nscrie celemai multe goluri de-a lungul unei competi]ii.

GONG box Pies\ metalic\, de forma unui talger careeste lovit\ de c\tre cronometrorul competi]iei, efectulsonor marcând `nceperea [i terminarea timpului regu-lamentar de lupt\ al fiec\rei reprize. ~n ultima vreme,

gong

188

G`n cadrul unor competi]ii mari de box, ~ tradi]ional afost `nlocuit de sisteme electronice de sonorizare. Lareluarea luptei, sunetul ~ este precedat de o suit\ desemnale care anun]\ boxerii [i antrenorii (secunzii) c\mai sunt doar 10'' pân\ la epuizarea timpului de odihn\.

GONI s.n. Deplasare a unei ambarca]iuni sau a uneinave ancorate produs\ sub ac]iunea curentului, avântului sau a valurilor.

GONIOMETRIE m.b. Tehnic\ de m\surare a valorilorunghiurilor. Se efectueaz\ cu un aparat special numitgoniometru. ~n studiile de anatomie, de biomecanic\ [i`n cele din disciplinele medicale clinice, se utilizeaz\goniometre adecvate corpului omenesc. ~ are aplica]iepractic\ frecvent\ `n gimnastica terapeutic\, unde estenecesar\ la aprecierea st\rii prezente (ini]iale) [i a efectuluitratamentului asupra mi[c\rilor cu amplitudine insu-ficient\. ~n biomecanica sportului, ~ este utilizat\ mai alespentru cunoa[terea valorilor unghiurilor din diferitele fazeale execu]iilor tehnice cu performan]e maxime, aceast\cunoa[tere fiind o component\ important\ a modeluluibiomecanic optim al execu]iilor tehnice din fiecare prob\sportiv\. Compararea acestuia cu cel al unui sportiv,indicând locul eventualelor gre[eli, ajut\ la fixarea unorobiective speciale de antrenament. Prin repetareaexamin\rilor, se pune ̀ n eviden]\ eficien]a mijloacelor [ia metodelor `ntrebuin]ate pentru corectare.

GOSHI a.m., jd. {old.

GRAD I. par. Treapt\ valoric\ atribuit\ para[utistului,ca urmare a efectu\rii unui anumit num\r de salturi.♦~ I turn Instructor brevetat pentru 5 salturi din turn.♦ ~ II Instructor brevetat pentru minim 10 salturi dinavion, dintre care 2 obligatorii cu deschidere ̀ ntârziat\a para[utei pân\ la 5''. ♦~ III Instructor brevetat pentruminim 100 de salturi cu para[uta din avion. II. met.♦ ~ de antrenament Nivel de preg\tire fizic\, tehnic\,tactic\, psihic\ etc. a unui sportiv sau a unei echipe,exprimat ̀ n indici obiectivi (fiziologici, biochimici, de

performan]\) [i subiectivi (bun\ dispozi]ie, dorin]\ de`ntrecere, ̀ ncredere ̀ n for]ele proprii etc.). ♦ ~ de difi-cultate Etalon dup\ care se clasific\ dificult\]ileobiective (natura terenului `n alpinism, complexitateaelementelor `n gimnastic\, `n\l]imea obstacolului `nc\l\rie etc.) ̀ n func]ie de care se face gruparea, notareasau departajarea corespunz\toare a sportivilor.

GRAFIC DE AUTOCONTROL MEDICAL m.b.(V. autocontrol medical).

GRAFIC AL PLANULUI CALENDARISTICmet. Form\ de prezentare sinoptic\ a planuluicalendaristic, ̀ n care con]inutul procesului de instruireeste e[alonat sub forma sistemului de lec]ii, pe durataunui trimestru, a unui semestru sau a unui an.

GRAND BATTEMENT gim. (V. battement).

GR|MAD| rg. Mijloc tactic sau form\ de sanc]iune,care poate avea loc numai ̀ n câmpul de joc. Este format\din juc\tori ai fiec\rei echipe care a[teapt\ lega]i `n a[afel `ncât s\ permit\ balonului s\ fie introdus `ntre ei, pep\mânt. ~ nu se poate constitui la mai pu]in de 5 m delinia de margine [i linia de ]int\. Fiecare echip\ trebuie s\aib\ 8 juc\tori `n ~, care trebuie s\ r\mân\ lega]i pân\când ~ se termin\. Prima linie trebuie s\ fie format\permanent din 3 juc\tori. ~ este format\ din trei linii: `nlinia I � 3 juc\tori, dintre care 2 juc\tori stâlpi (pilieri) [i1 juc\tor tr\g\tor (taloner) afla]i `ntre cei doi stâlpi; liniaII � 2 juc\tori; linia III � 3 juc\tori (2 juc\tori flancheri,pozi]iona]i lateral [i 1 juc\tor `nchiz\tor, aflat `n spatelecelor 2 juc\tori din linia II). ~n sens general, ~ este orepunere `n joc a balonului [i o lupt\ egal\ pentru câ[ti-garea balonului. ♦ ~ ordonat\ Unul dintre principalele [ifrecventele momente fixe ale jocului, faz\ static\ dictat\`n general de arbitru pentru gre[eli tehnice sau situa]iiconfuze prelungite. ♦~ deschis\-spontan\ Punct de fixarece ia na[tere f\r\ oprirea jocului de c\tre arbitru, ci spontan[i numai `n câmpul de joc, `n care unul sau mai mul]i

goni

G

189

juc\tori din fiecare echip\ sunt grupa]i `n pozi]ie de`mpingere sau `n picioare [i `n contact fizic, `n jurulbalonului aflat la p\mânt. ♦~ pr\bu[it\ Pr\bu[ireinten]ionat\ sub ac]iunea adversarului ce `mpinge la~, prin cedare brusc\ [i recul, dezechilibrare, aruncarela picioarele `nainta[ilor adver[i sau rupere a leg\turiiobligatorii dintre parteneri, fiind o gre[eal\ grav\ [ipericuloas\, este pedepsit\ aspru.

GREEMENT s.n. Totalitate a catargelor, a manevrelorfixe [i mobile [i a velaturii de pe barc\, nefiind oinstala]ie.

GRENAD| atl. Obiect de form\ cilindric\, cu greutatevariabil\, prev\zut cu mâner de lemn, pe care atle]ii `larunc\ la distan]\ ca exerci]iu de antrenament. Cu ani`n urm\, era obiect pentru concurs.

GRE{EAL| I. reg. 1. Execu]ie defectuoas\ a elemen-telor tehnice sau tactice. 2. Abatere de la regulilecompeti]iei unui anumit sport, sanc]ionat\ de arbitru.II. bb. ♦~ personal\ Abatere comis\ de un juc\torfa]\ de un adversar, sanc]ionat\ de arbitru prin consem-narea [i totalizarea ei la rubrica din foaia de arbitraj ajuc\torului respectiv, precum [i prin ̀ nmânarea mingiiunuia dintre adversari, pentru a o repune `n joc dinafara liniilor laterale ale terenului sau prin executareauneia sau a dou\ arunc\ri libere. ♦~ tehnic\ Abatereprev\zut\ de regulament [i consemnat\ la rubrica�juc\tori� din foaia de arbitraj, comis\ de un juc\torcare a `nc\lcat regulile de comportament [i de etic\sportiv\ fa]\ de adversar, arbitri [i oficiali, sanc]io-nându-se de arbitru prin ̀ nmânarea mingii unui adversar,pentru a executa o singur\ aruncare liber\ (când ~ afost comis\ de un juc\tor de pe banca rezervelor saude antrenor) sau cu dou\ arunc\ri libere (când ~ a fostcomis\ de un juc\tor aflat ̀ n terenul de joc). ♦~ dubl\Abatere comis\ de 2 adversari, unul ̀ mpotriva celuilalt,aproximativ `n acela[i timp, care se sanc]ioneaz\ dearbitru printr-o angajare ̀ ntre cei 2 juc\tori. ♦ ~ multipl\Abatere comis\ de doi sau mai mul]i juc\tori ̀ mpotriva

unui adversar, aproape simultan, care se sanc]ioneaz\de arbitru cu dou\ arunc\ri libere. III. t.c. Situa]ie `ncare ambele mingi de serviciu sunt ratate (nu ajung `ncareul de serviciu). IV. gim. ~ de execu]ie Eroare mic\,medie sau mare, evaluat\ `n zecimi de puncte, pentrucare concurentul este penalizat de c\tre arbitru, `nconformitate cu codul de punctaj. V. tir ~ de ochireOrice abatere s\vâr[it\ ̀ n corecta luare a liniei de ochire,`n urma c\reia gloan]ele sunt deviate fa]\ de punctulde ochire (c\tare plin\, joas\, lipit\ dreapta sau stângaetc.), datorit\ lipsei de antrenament a tr\g\torului, ar\sucirii incorecte a armei ̀ n um\r, precum [i a luminiisolare. VI. vb. ~ de a[ezare la serviciu Abatere de laregulament, constând ̀ n dep\[irea zonelor obligatorii,`n care fiecare juc\tor a[teapt\ ca adversarul s\ pun\sau s\ repun\ mingea ̀ n joc din suprafa]a de serviciu aterenului advers, sanc]ionându-se prin pierderea unuipunct.

GREUTATE I. atl. Obiect special construit pentruarunc\ri la distan]\, din fier masiv sau alt metal numai pu]in dur decât alama, de form\ sferic\, cu supra-fa]a neted\, f\r\ asperit\]i, cu diametrul minim de110 mm pentru b\rba]i [i 95 mm pentru femei, cugreutate minim\ de 7,260 kg pentru b\rba]i [i 4 kgpentru femei. II. tir Dispozitiv pentru m\surarearezisten]ei tr\gaciului la declan[are (de ex.: la probade pistol aer comprimat, rezisten]a trebuie s\ fie de1 000 g), conform regulamentului pe probe. III. c\l. ~de plumb Buc\]i de plumb ce se adaug\ la [a ̀ n prezen]aarbitrului de cântar, `n scopul complet\rii greut\]iiregulamentare a c\l\re]ului `n probele: concursulcomplet de c\l\rie, CN de obstacole [i Premiulna]iunilor.

GRIMPER ci. (V. c\]\r\tor).

GROAP| I. gen. Adâncitur\ `n p\mânt. II. atl.♦ ~ cu ap\ Construc]ie special\ al c\rei fund este betonat,acoperit cu covor de pâsl\ groas\, amplasat\ ̀ n incintastadionului, `n afara pistei de alerg\ri (de regul\ `nexteriorul ei), care `n cursele de 2 000 m [i 3 000 m

groap\

190

Gobstacole este umplut\ cu ap\ pân\ la suprafa]a pistei.~, inclusiv obstacolul fix care o precede (v. obstacol),m\soar\ 3,66 m ̀ n lungime [i tot atât ̀ n l\]ime. Apa vaavea o adâncime de 0,70 m `n fa]a obstacolului [i vasc\dea treptat pân\ la nivelul solului la extremitatea cea-lalt\ a ~. Concuren]ii sunt obliga]i s\ treac\ peste ~ prins\ritur\, fie folosindu-se de sprijin pe obstacolul fixprin c\lcare, fie f\r\ sprijin prin s\ritur\ de pe pist\.~ face parte din traseul alerg\rii peste obstacole. ♦ ~ cunisip Construc]ie special\ amplasat\ la cap\tul pisteide elan la s\ritura `n lungime [i triplusalt, constituindlocul de aterizare a s\ritorului. Nisipul, a c\rui suprafa]\orizontal\ se afl\ la acela[i nivel cu cel al pistei deelan, are rolul de amortizare a [ocului [i de a l\sa urmevizibile la locul de aterizare. Sin.: zon\ de aterizare.

GROGGY box Situa]ie `n care un boxer, `n urma lovi-turilor primite, este ame]it. ~n aceast\ situa]ie, arbitrul dering este obligat s\ ̀ ntrerup\ meciul [i s\ numere boxerul`n cauz\ pân\ la secunda opt, pentru a-i permite acestuiarevenirea la normal, `n vederea continu\rii luptei.

GRUP SPORTIV soc. Ansamblu de sportivi ̀ ntre careexist\ rela]ii sociale [i personale [i care se supunacelora[i norme ̀ n vederea realiz\rii unui scop comun.~ poate fi organizat institu]ional, formând cluburi,asocia]ii, echipe sportive, sau neorganizat, când se cons-tituie spontan `n cartiere, locuri de agrement, pentrupracticarea unor ramuri de sport. ~ poate avea durat\variabil\, persistând `n timp (organizat) sau avândexisten]\ efemer\ (neorganizat). ~ intr\ `n categoriagrupurilor mici, fiind studiate prin intermediul meto-delor sociometrice.

GRUPAJ tir (V. dispersare). ♦ ~ la menghin\ Opera]iade stabilire a calit\]ii armei `n rela]ie cu cartu[ul.

GRUPARE tir Dispunere apropiat\ a punctelor deimpact pe ]int\, `n condi]iile unei trageri executate deacela[i tr\g\tor, folosindu-se mai multe cartu[e, cuacela[i `n\l]\tor [i punct de ochire.

GRUPAT gim. Ac]iune specific\ `n gimnastic\,efectuat\ ̀ n faza de zbor, mai ales la execu]ile acroba-tice [i s\rituri. Pozi]ia ~ este atunci când picioareleapropiate sunt ̀ ndoite din articula]iile coxofemurale [igenunchi [i aduse la piept (o ghemuire ̀ n aer). ~n func]iede sensul rot\rii corpului `n aer, se efectueaz\ salt`nainte sau `napoi ~, dublu salt ~ `nainte sau `napoi etc.

GRUP| MUSCULAR| m.b. Totalitate a mu[chilorcare, prin contrac]ie simultan\, ac]ioneaz\ `n aceea[idirec]ie (de ex.: flexie, extensie, adduc]ie, abduc]ie,rota]ie). ~n realitate, nici o mi[care nu se efectueaz\ prinac]iunea unei singure grupe musculare. ♦ ~ antagonist\Grup\ muscular\ care prin contrac]ie adecvat\ regleaz\viteza mi[c\rii. ♦ ~ sinergic\ Grup\ muscular\ princare se asigur\ o mai bun\ direc]ionare [i precizie ami[c\rii, precum [i contrac]iile statice ale mu[chilor care,fixând punctele de inser]ie ale celorlal]i mu[chi,contribuie la cre[terea eficien]ei ac]iunii acestora.Acestea intervin pe lâng\ ~ principal\ (agonist\).

GRUPE DE FIGURI I. p.a. Figuri prev\zute `nregulament, din care, prin tragere la sor]i, se aleg celecare alc\tuiesc un complex format din 2-3-4 figuri, pecare patinatorul este obligat s\ le includ\ `n aceea[isuccesiune `n execu]ia lui. II. par. Complex de figuriacrobatice executate de para[utist ̀ n timpul c\derii libere.

GUR| A }EVII tir Loc din ]eav\ unde proiectilulp\r\se[te arma. ~n aceast\ zon\, este eviden]iat\ vitezaini]ial\ (V0).

GURUMA a.m., jd. Roat\.

GUVERNARE s.n. Ansamblu al ac]iunilor de dirijarea ambarca]iunii, compus din diferite manevre pe caresportivul le execut\ cu ajutorul cârmei [i al accesoriilorei (echea, saula, safranul, tro]ele).

GYAKU (GIAKU) a.m., jd. Contrariu, opozi]ie, invers.

groggy

G

191

GYAKU KESA GARAMI a.m., jd. Luxare a bra]uluiprin pârghie invers\ format\ cu picioarele.

GYAKU KESA GATAME a.m., jd. Imobilizareinvers\ `n diagonal\ peste piept.

GYAKU OKURI ERI a.m., jd. Strangulare cureverele cu priz\ invers\, `n cruce.

GYAKU GAESHI JIME a.m., jd. Strangulareinvers\ prin r\sturnare `n lateral.

GYAKU JUJI a.m., jd. Luxare a bra]ului prin pârghieinvers\ `n cruce (cruce invers\).

GYAKU JUJI JIME a.m., jd. Strangulare cu palmele`ncruci[ate [i `ntoarse `n sus.

gyaku okuri eri

192

H

HHALT scr. Comand\ de oprire a luptei dat\ de arbitrujuc\torilor. Sin.: �Stop!�

HALTER| ht. Aparat compus dintr-o bar\ cilindric\de o]el, la capetele c\reia se fixeaz\ discuri de diferitegreut\]i prin dou\ `nchiz\tori. ♦~ olimpic\ Aparat cuvalori standard omologate pentru cele trei componente:bara are o greutate de 20 kg, o lungime de 2,200 m, undiametru de 28 mm pentru b\rba]i [i 25 mm pentrufemei; discurile au diametrul de 45 cm [i greut\]i gradatediferen]iate constant prin culorile cauciucului care lemuleaz\ � ro[u pentru discul de 25 kg, bleu pentru celde 20 kg, albastru pentru cel de 15 kg, verde pentru celde 10 kg, alb pentru cel de 5 kg, iar cele de 2,5 kg, 1,25 kg,0,50 kg, 0,25 kg sunt cromate; `nchiz\torile au fiecare2,5 kg, având rolul de a fixa discurile pe bar\. Acestevalori ale celor trei componente au variat de-a lungultimpului, ele fiind pentru prima oar\ precizate `nc\ dela ̀ nfiin]area Federa]iei Interna]ionale de Haltere (FIH)`n 1920 la Anvers. Pe lâng\ modificarea valorilor, ele s-au perfec]ionat continuu, `ndeosebi `n ceea ce prive[teelasticitatea [i rezisten]a o]elului [i cauciucului din careau fost confec]ionate.

HALTERE ht. Ramur\ sportiv\ a disciplinei atletic\grea, bazat\ pe `ntreceri pe categorii de greutate `ntremai mul]i concuren]i, care const\ din ridicarea degreut\]i dup\ tehnici specifice, prev\zute `n regula-ment, care diferen]iaz\ dou\ procedee clasice cu otehnic\ proprie: smuls [i aruncat. Concursul de ~ eracompus pân\ `n 1972 din triatlonul clasic � smuls,

HADAKA a.m., jd. Gol.

HADAKA JIME a.m., jd. Strangulare cu mâinilelibere.

HAI a.m., jd. 1. Pl\mân. 2. Respira]ie.

HAIN| tir Component\ a echipamentului auxiliarpentru tr\g\torul pu[ca[ sau la talere, `n conformitatecu regulamentul oficial.

HAJIME a.m., jd. ~ncepe]i.

HAJIME KUDASAI a.m., jd. �V\ rog s\ `ncepe]i�(lupta ̀ n concurs), comand\ dat\ pentru ̀ nceperea luptei.

HALAT m.s. Accesoriu vestimentar folosit de sportivi`n box, nata]ie, s\rituri ̀ n ap\, ̀ nainte [i dup\ ̀ ntrecere,pentru protejarea corpului `mpotriva varia]iilormediului `nconjur\tor.

HALF j.s. (V. mijloca[).

HALITOR o. Juc\tor care serve[te mingea ̀ n acest joc.

H

193

aruncat [i ̀ mpins, ultimul fiind eliminat pentru efectelesale nocive, localizate `ndeosebi `n zona lombar\.Fiecare procedeu `[i are concursul [i `[i stabile[teclasamentul s\u distinct, `n func]ie de rezultatele celemai bune din cele trei `ncerc\ri izbutite [i omologatede arbitru. Ratarea acestor trei ̀ ncerc\ri scoate sportivuldin concursul procedeului respectiv. La JO, CM [i CE,rezultatul `nsumat din cele dou\ concursuri (la smuls[i la aruncat) stabile[te ierarhia concursului pe fiecarecategorie, `n func]ie de care se acord\ medalii (aur,argint [i bronz) pentru primele trei locuri [i punctepentru cei situa]i `n primele [ase pozi]ii ale clasa-mentului global la cele opt categorii de greutate: 56 kg,62 kg, 69 kg, 77 kg, 85 kg, 94 kg, 105 kg [i + 105 kg. ~n1996, CIO a aprobat includerea `n programul JO de laSydney, din anul 2000, a concursului feminin formatdin [apte categorii: 48 kg, 53 kg, 58 kg, 63 kg, 69 kg,75 kg [i + 75 kg. ~n consecin]\, majoritatea celor 166de federa]ii na]ionale au inclus deja `n calendarul loroficial concursul feminin la aceste categorii. Ridicareade greut\]i mari a constituit o practic\ care a apar]inutoamenilor puternici, ispr\vile lor având o marerezonan]\ de-a lungul civiliza]iei, unii dintre ace[tiaintrând ̀ n legende [i balade populare. Prin r\spândireaacestui sport `n lume, se creaser\ condi]iile pentru`nfiin]area Federa]iei Interna]ionale de Haltere (FIH)`n 1920, ̀ nainte de JO de la Anvers. De altfel, haltereleau f\cut parte din programul JO de la Atena din 1896.~n România, primul concurs are loc `n 1896 la liceul�Gh. Laz\r� din Bucure[ti, unde câ[tig\torulconcursului a fost declarat cel care a ridicat de celemai multe ori o halter\ de 30 kg, f\r\ a o l\sa jos. ~n1930, se `nfiin]eaz\, la Oradea, Federa]ia Român\ deLupte [i Haltere (FRLH) care organizeaz\ primul CN`n 1934 la Bucure[ti, reluat `n 1937 la Timi[oara [i `n1938. Dup\ o `ntrerupere de nou\ ani, din cauzar\zboiului, se reiau CN (a IV-a edi]ie) combinate cucele de lupte. ~n 1948, a avut loc la Bucure[ti cea de aV-a edi]ie a CN la 6 categorii. ~n 1950, s-a organizat laBucure[ti primul curs de formare a antrenorilor dehaltere.

HANDBAL j.s. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive,practicat\ de b\ie]i [i fete, `ntre 2 echipe formate din

câte 7 juc\tori [i 5 rezerve. Jocul este de origine ceh\(`nc\ din anul 1892 � cunoscut sub denumirea dehazena), danez\ (1898 � handbold) [i german\ (1915� torbal). ~n anul 1934, CIO hot\r\[te includerea ~ `nrândul sporturilor prev\zute `n programul olimpic. ~nRomânia, primele ̀ ntreceri au avut loc ̀ n ora[ul Sibiu,`n jurul anilor 1922-1925 (jocul fiind adus de tineriicare au studiat `n acele vremuri `n Germania sauAustria). O echip\ este constituit\ din: 1 portar, 2juc\tori extreme, 2 juc\tori interi, 1 juc\tor conduc\torde joc (centru) [i 1 pivot (juc\tori pe câmp). Terenulde joc este o suprafa]\ dreptunghiular\ (afar\ sau `nsal\) construit\ din zgur\, bitum sau materiale plastice,cu lungimea de 40 m [i l\]imea de 20 m, care cuprindedou\ spa]ii de poart\ [i câmpul de joc. Jocul se des-f\[oar\ pe durata a dou\ reprize de c\tre 30' cu 10' pauz\,cu ac]iuni de pasare, dribling continuu [i aruncareamingii numai cu mâna, cu scopul apropierii de poartaadvers\ [i de a ̀ nscrie gol. Mingea este de form\ sferic\,din piele sau plastic, cu o circumferin]\ de 58-60 cm [io greutate `ntre 425-475 g.

HANDICAP reg. Avantaj acordat unui sportiv cu unnivel mai slab de preg\tire, constând dintr-un num\rde puncte, o anumit\ distan]\ sau o perioad\ de timp,pentru a avea [anse egale cu ceilal]i concuren]i. Con-cursurile cu ~ se organizeaz\ mai cu seam\ `n cadrulantrenamentelor, `n cazul `n care exist\ un decalajvaloric pronun]at ̀ ntre sportivi, cu scopul de a-i stimulape to]i.

HANE GOSHI a.m., jd. �Zbor� peste [old.

HANE MAKIKOMI a.m., jd. �Zbor� peste [old prinrulare.

HANGAR s.n. (V. garaj).

HANORAC m.s. Accesoriu vestimentar constânddintr-o jachet\ cu glug\, confec]ionat\ din material

hanorac

194

Himpermeabil, folosit de schiori, alpini[ti, turi[ti, pentrua se proteja `mpotriva ploii, a z\pezii, a vântului, afrigului.

HANSOKU MAKE a.m., jd. Descalificare prin ̀ nc\l-carea regulilor.

HANTEI a.m., jd. Decizie.

HAPPO AKEHANASHI jd. ,,L\sând câte o poart\deschis\ spre toate direc]iile� (referitor la practicajudo).

HARA a.m., jd. 1. Abdomen. 2. Centru de greutate.

HARA GATAME jd. Luxare a bra]ului cu abdomenul.

HARAI (BARAI) a.m., jd. A secera.

HARAI GOSHI jd. Secerare a [oldului.

HARAI TSURI KOMI ASHI jd. Secerare apiciorului prin ridicare [i trac]iune.

HASAMI (BASAMI) a.m., jd. Foarfec\.

HASAMI JIME jd. Strangulare `n foarfec\.

HEALY QUIRL gim. Procedeu tehnic specific para-lelelor, care `ncepe din sprijin, balans amplu `napoi [icu sprijin pe un bra], `ntoarcere de 360° `n jurul axeilongitudinale a corpului, cu deplasarea celuilalt bra]`n stând pe mâini temporar, urmat de balans `napoi.

HECHT gim. s.i., s.n. 1. S\ritur\ cu corpul ̀ ntins (v. s\rituricu sprijin). 2. Coborâre la bar\ fix\ [i paralele inegale.

HELCOMETRU t.m.s. Aparat construit pentrudezvoltarea for]ei musculare [i a mobilit\]ii articulare.Mecanismul de baz\ al ~ se bazeaz\ pe trac]iunea apli-cat\ unor cabluri de care sunt prinse discuri metalicesuprapuse, `n num\r [i cu greut\]i diferite, care culi-seaz\ pe un scripete [i pe [ine metalice. Sportivul poateac]iona asupra diferitelor grupe musculare `n modvariat: cu fa]a, cu spatele, lateral, cu o mân\ sau cu unpicior, cu dou\ mâini sau cu ambele picioare, din stând,din dep\rtat, a[ezat, culcat etc. Dup\ tehnica folosit\,dezvoltarea for]ei poate fi global\ sau segmentar\.

HELIOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament carefolose[te efectul razelor solare asupra ]esuturilor. Ra-zele din spectrul infraro[u sunt calorice, iar cele dinspectrul ultraviolet sunt bactericide [i determin\ sinteza`n organism a vitaminei D2 (antirahitic\, mineralizant\a scheletului). Cura de ~ trebuie f\cut\ sub strict controlmedical, altfel pot surveni accidente.

HEMATOM m.b. Acumulare de sânge provenit dinvase sanguine rupte prin ac]iunea unor for]e, care `ns\nu ̀ ntrerup continuitatea tegumentelor (nu produc pl\gi).Acumularea de sânge este bine delimitat\ [i se simte lapalpare ca o tumor\ elastic\. Dimensiunile ~ suntdeterminate de num\rul, calibrul [i natura vaselor san-guine lezate. Primul ajutor const\ `n: comprese cu ap\rece, pung\ cu ghea]\, pulveriz\ri cu chelen [i pansamentcompresiv. ~ produs prin ruperea vaselor venoase cucalibru mai mare, a arteriolelor sau a arterelor necesit\interven]ie chirurgical\ pentru oprirea hemoragiei prinligaturarea vaselor. O form\ special\ de ~, ̀ ntâlnit\ maiales `n unele sporturi (box, schi, motociclism [.a.) [icare poate surveni dup\ traumatisme cerebrale, necesit\transportarea de urgen]\ ̀ n institu]ii medicale de specia-litate (neurochirurgie). ~ se poate complica prin: infec]ii,produse de microbii pleca]i din focare existente ̀ n corp

hansoku make

H

195

[i care g\sesc condi]ii bune de dezvoltare ̀ n interiorul ~;fibrozare, care const\ `n transformarea ~ `n ]esut fibros[i deformarea zonei respective, a[a cum este cazul `n~ urechilor la lupt\tori sau `n ~ arcadelor [i pome]ilorobrazului la boxeri; osificare, prin depunerea lent\ [i f\r\semne inflamatorii a s\rurilor de calciu `n interiorul ~.Apari]ia [i dezvoltarea proceselor inflamatorii caracte-ristice miozitei osificante se g\sea `n ~ musculare,favorizate de continuarea efortului [i utilizarea m\surilorneadecvate de prim ajutor (comprese calde, masaj).

HEN O a.m., jd. Reflex condi]ionat.

HENKA a.m., jd. Schimbare.

HEN} fb. Abatere de la regulament, constând dinatingerea mingii cu mâna, sanc]ionat\ printr-o lovitur\liber\ direct\, executat\ de adversar, din locul `n carea fost comis\. Este exceptat de la sanc]iune portarulcare ac]ioneaz\ `n limitele spa]iului de pedeaps\ alterenului propriu. ~n cazul ~ comis `n spa]iul de pe-deaps\ al terenului propriu, lovitura direct\ se execut\din punctul de la 11 m, to]i juc\torii plasându-se `nafara limitelor spa]iului de pedeaps\, cu excep]iaportarului echipei sanc]ionate.

HEPTATLON atl. Prob\ combinat\ format\ din [apteprobe atletice simple, rezervat\ femeilor (senioare [ijunioare mari), considerat\ cea mai complet\ [i dificil\prob\ din atletismul feminin. ~ se desf\[oar\ (numai)pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, `nordinea urm\toare: prima zi � 100 m garduri, aruncareagreut\]ii, s\ritura ̀ n ̀ n\l]ime [i 200 m; a doua zi � s\ritura`n lungime, aruncarea suli]ei [i 800 m. Intervalul de timp(pauza) de la terminarea unei probe [i `nceputul probeiurm\toare, pentru fiecare concurent\, este de cel pu]in30'. ~n probele de alerg\ri [i de garduri, concurenta, carela una din probe a gre[it plecarea de trei ori, va fi desca-lificat\. La s\ritura ̀ n lungime [i ̀ n probele de arunc\ri,fiecare concurent\ va avea dreptul numai la trei ̀ ncerc\ri.

Performan]a ob]inut\ de concurent\ la fiecare prob\simpl\ este transformat\ `n puncte, conform tabeleispeciale de punctaj a Federa]iei Interna]ionale de Atle-tism Amator (IAAF), clasamentul final rezultând dinadi]ionarea punctelor atribuite la cele [apte probe. ~ esteprob\ olimpic\, oficializat\ `n 1981, `nlocuind probafeminin\ de pentatlon.

HERALD ol. Crainic al JO antice care `ndeplineaurm\toarele sarcini: apelul concuren]ilor, comanda destart `n probele de alerg\ri, proclamarea cu voce tare anumelui `nving\torului [i al tat\lui s\u, precum [i alcet\]ii c\reia apar]inea, ̀ n cadrul ceremoniei de premiere.

HERNIE MUSCULAR| m.b. Ie[ire a fibrelor mus-culare din fascia proprie a mu[chiului, care a fost rupt\`n urma unor traumatisme, iar uneori chiar `n urmaunor contrac]ii musculare violente. Tratamentul esteexclusiv chirurgical.

HICORI schi Arbore cu lemn de esen]\ tare [i elastic\,asem\n\tor nucului, care cre[te ̀ n zonele subtropicale[i din care se confec]ionau schiurile `nainte de celde-al doilea r\zboi mondial.

HIDARI a.m., jd. Stânga.

HIDRARTROZ| m.b. Lichid articular ̀ n exces ap\rutprin irita]ia sinovialei articulare, ca urmare a unor cauzediverse, dintre care, la sportivi, principal\ este trau-matismul.

HIDRODINAMIC nat., s.n. Form\ sau pozi]iespecial\ care mic[oreaz\ suprafa]a frontal\ a corpului(aparatului) care se opune `naint\rii `n mediul lichid.Formele hidrodinamice se aplic\ ̀ n construc]ia vaselor[i a utilajelor din sporturile nautice, iar pozi]iile hidro-dinamice se aplic\ la diverse procedee de `not.

hidrodinamic

196

HHIDROTERAPIE m.b. Ramur\ a fizioterapiei carefolose[te ca agent terapeutic apa cu diferite grade detemperatur\ aplicat\ prin proceduri speciale (baie,du[uri, masaj subacvatic etc.).

HIJI a.m., jd. Cot.

HIKI a.m., jd. A trage.

HIKI WAKE a.m., jd. Meci nul, egalitate.

HIKKOMI a.m., jd. Ducere la sol neautorizat\.

HIMEL p.a. Piruet\ executat\ pe un singur picior cuaplecarea pe spate sau `n lateral. Se mai nume[te [ipirueta �cerului�.

HIOSHI a.m., jd. Ritm.

HIPERESTEZIE m.b. Cre[tere a sensibilit\]ii pe oanumit\ zon\ a tegumentelor, determinat\ de tulbur\risau de leziuni ale receptorilor cutana]i, ale c\ilor ner-voase centripete sau ale centrilor nervo[i. Se manifest\prin senza]ii nepl\cute (de obicei dureroase), care aparspontan sau la simpla atingere a tegumentelor din zonarespectiv\.

HIPERFUNC}IE m.b. Dereglare a activit\]ii unororgane, aparate sau sisteme din corp, caracterizat\printr-un nivel func]ional al acestora mai ridicat decâteste necesar pentru ̀ ndeplinirea cerin]elor organismului.~ determin\ risipa de energie. Ea poate fi observat\ `nrepaus, `n modul de adaptare la diverse solicit\ri sau`n ambele situa]ii. ~ survenit\ la sportivi este, de regul\,o manifestare local\ a supraantrenamentului.

HIPERMOTIVA}IE psih. Nivel foarte ridicat almotiva]iei (v. motiva]ie) pe care o are un sportiv `ntimpul activit\]ii [i care-i provoac\ o puternic\ tensiuneemo]ional\ [i voli]ional\. Dep\[irea nivelului optimde activare poate conduce fie la performan]e excep-]ionale, fie la e[ecuri din cauza blocajelor motrice saupsihice provocate de supra`ncordare.

HIPERTROFIE m.b. Rezultat al procesului deadaptare la solicit\ri ̀ ndelung repetate, caracterizat princre[terea masei celulelor organului ̀ n cauz\. ~ este unproces evolutiv, care ̀ n prima faz\ se men]ine ̀ n limitefiziologice [i determin\ m\rirea capacit\]ii func]ionalea organului hipertrofiat. Prin suprasolicitare `nde-lungat\, se poate ajunge la hipertrofii patologice.Antrenamentul pentru dezvoltarea for]ei produce hiper-trofia masiv\ a musculaturii scheletice, iar cel pentrudezvoltarea rezisten]ei, hipertrofia moderat\ a miocar-dului. (Cre[terea important\ a volumului inimii serealizeaz\ predominant prin m\rirea volumului cavi-t\]ilor [i nu a pere]ilor inimii.)

HIPISM hip. Disciplin\ sportiv\ care const\ dinconducerea calului, din pozi]ia `nc\lecat, `n probelede dresaj, de obstacole, de concurs complet, de trap, lacare particip\ atât b\rba]ii, cât [i femeile. Sin.: c\l\rie.

HIPODROM hip. Teren amenajat pentru cursele decai, având o pist\ oval\ [i tribune pentru spectatori. ~nantichitate, pe ~ aveau loc curse de cai [i de care. Lun-gimea ~ era de opt stadii (8x192 m).

HIPOESTEZIE m.b. Sc\dere a sensibilit\]ii unuiteritoriu cutanat, ca urmare a unor cauze diverse careafecteaz\ nervii sensitivi, c\ile nervoase sensitive saucentrii nervo[i sensitivi. ~ se refer\, de regul\, la sim]ulexteroceptiv tactil, termic [i mai ales dureros. Poate fideterminat\ de cauze diverse: toxice (alcool, arsenic),virale, microbiene, procese iritative sau degenerative,

hidroterapie

H

197

compresiuni mecanice, traumatisme ale c\ilor [i alecentrilor nervo[i ai sensibilit\]ii generale.

HIPOFUNC}IE m.b. Dereglare a activit\]ii unororgane, aparate sau sisteme din corp, caracterizat\ prinnivelul func]ional al acestora, inferior celui necesarcerin]elor organismului ̀ n stare de repaus sau ̀ n diferitesolicit\ri. ~ se poate produce atât `n cazul cândorganele, aparatele [i sistemele corpului sunt normale,dar ele sunt insuficient solicitate datorit\ tulbur\rilorde reglare, cât [i `n cazul unor mecanisme de reglarenormale, c\rora `ns\ organele, aparatele [i sistemelecorpului nu sunt capabile s\ le r\spund\. La sportiviisupraantrena]i, se pot observa ambele tipuri de ~.

HIPOMOCLION m.b. Relief osos `n form\ descripete care determin\ schimbarea direc]iei unuitendon. ~ncepând de la ~, ac]iunea mu[chiului nu semai execut\ `n direc]ia longitudinal\ a fibrelor salecomponente, ci se schimb\, luând direc]ia reprezentat\de linia care une[te ~ cu punctul de inser]ie altendonului. Sin.: scripete de reflexie.

HIPOMOTIVA}IE psih. Nivel sc\zut al motiva]iei(v. motiva]ie), care determin\ la sportiv starea de apatie(lipsa dorin]ei de a concura [i de a face efort) [i, conse-cutiv cu aceasta, performan]e sub nivelul obi[nuit.

HISHIGI a.m., jd. Cheie, luxare.

HIZA a.m., jd. Genunchi.

HIZA GATAME a.m., jd. Luxare a bra]ului cugenunchiul.

HIZA GURUMA a.m., jd. �Roat\ ̀ n jurul genunchiului�.

HO a.m., jd. Metod\.

HOCHEI I. ht. Procedeu de ridicare a halterei la probade smuls [i aruncat cu ambele bra]e. II. j.s. ♦ ~ pe ghea]\Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, de origine canadian\,ap\rut\ `n sec. al XIX-lea, practicat\ `n prezent atât deb\rba]i, cât [i de femei. ~ntrecerea se desf\[oar\ `ntre 2echipe, fiecare echip\ masculin\ fiind compus\ din 23 dejuc\tori, iar cea feminin\ din 20 de juc\toare. Fiecare echip\are pe ghea]\ 6 juc\tori: 1 portar, 2 funda[i [i 3 `nainta[i.Durata jocului este de 3 reprize a câte 20' (joc efectiv), cu opauz\ de 15' `ntre reprize. Terenul de joc este de ghea]\,are form\ dreptunghiular\, având ca dimensiuni maxime61/30 m [i minime 56/26 m, [i este ̀ nconjurat de o bordur\de lemn denumit\ mantinel\, ̀ nalt\ de 1-1,22 m, cu col]urilerotunjite. ~n interiorul terenului, pe l\]imea lui, sunt trasatetrei linii albastre, late de 30 cm care `mpart terenul `n treizone egale (zona de ap\rare, zona neutr\ [i zona de atac) [iuna ro[ie la mijloc (linie de centru), care ̀ mparte terenul ̀ ndou\ jum\t\]i egale. La extremit\]ile terenului(patinoarului), la o distan]\ minim\ de 3 m sau maxim 4 mde mantinel\, este trasat\ linia por]ii. La mijlocul liniei depoart\, se g\se[te poarta (construit\ din ]evi de metal), ̀ nalt\de 1,22 m [i lat\ de 1,83 m. Distan]a interioar\ (adânci-mea) a por]ii (de la linia por]ii pân\ la fundul plasei) este1,12 m, la fiecare poart\ este montat\ câte o plas\,confec]ionat\ din cânep\ sau material plastic. Pe teren maisunt trasate cinci cercuri de angajament, câte dou\ (deculoare ro[ie) `n zona de ap\rare a fiec\rei echipe [i unulcentral (de culoare albastr\), care au raza de 4,50 m, precum[i 9 puncte circulare de angajament, cu dimensiunea de30 cm: câte dou\ (de culoare ro[ie) `n zona de ap\rare afiec\rei echipe, patru (de culoare ro[ie) `n zona neutr\ [iunul la centru (de culoare albastr\). Pucul de form\cilindric\, cu diametrul de 7,62 cm [i `n\l]imea de 2,54mm, este confec]ionat din cauciuc dur, de culoare neagr\,având o greutate de 170 g. Pucul este condus, lovit sau`mpins cu ajutorul crosei, format\ dintr-un baston de lemnsau de metal cu lungimea de 152 cm, la care este ata[at\lama crosei, care are lungimea de 32 cm [i l\]imea de 7,5cm. Lama este ata[at\ cu l\]imea ̀ n prelungirea bastonului,formând cu acesta un unghi obtuz asem\n\tor majusculei

hochei

198

HL deschis. Lama crosei portarului are lungimea de 39 cm.~n afara patinelor, juc\torii poart\ un echipament specialde protec]ie ̀ mpotriva loviturilor [i c\z\turilor, compus dintricouri [i chilo]i capitona]i, m\nu[i, cotiere, ap\r\toarepentru gambe, jambiere [i casc\. Jocul este condus de 2arbitri, victoria fiind atribuit\ acelei echipe care a `nscrismai multe goluri `n poarta echipei adverse. Principaleleelemente tehnice ale jocului sunt: pasa, conducerea pucului,driblingul, trasul la poart\ ([utul) [i bodicecul (oprireaadversarului cu corpul). ♦ ~ pe iarb\ Ramur\ a disciplineijocuri sportive ce se desf\[oar\ pe o suprafa]\dreptunghiular\ (91m x 50 m), acoperit\ de iarb\, `ntre 2echipe a câte 11 juc\tori: are ca scop introducerea mingii(23 cm circumferin]\ [i 160 g greutate) `n poarta echipeiadverse (3,66 m x 2,14 m), numai din semicercul trasat ̀ nfa]a por]ilor (raza de 14,63 m), mingea putând fi lovit\numai cu partea stâng\ a crosei. Durata jocului: 2 reprize acâte 35', cu o pauz\ de 5'.

HOJO a.m., jd. Auxiliar, complementar.

HOMEOSTAZIE m.b. Stabilitate a mediului internal corpului. ~ este o stare de echilibru dinamic men]inutprin mecanisme complexe de reglare, care reu[esc s\contracareze tendin]ele permanente de perturbare,ap\rute ca urmare a activit\]ii organelor [i sistemelorcorpului. ~ reprezint\ una dintre condi]iile esen]ialeale p\str\rii s\n\t\]ii.

HOMETRAINER ci. Aparat compus din patrurulouri, pe care se a[az\ bicicleta [i se pedaleaz\ f\r\deplasare. Termenul este preluat din limba francez\.~ se utilizeaz\ pentru antrenament, atunci când condi-]iile meteorologice nu permit preg\tirea pe [osea saupe pist\.

HOMMA gim. Element tehnic care poart\ numeleunui gimnast japonez care l-a executat pentru primadat\ `n competi]ii. ~ se efectueaz\ la inele sau laparalele b\ie]i, ̀ n faza de balans ̀ napoi, când se execut\o r\sturnare cu `ndoirea corpului [i trecere `n sprijinecher. La paralele, mi[carea seam\n\ cu 1/2 salt ̀ nainte`n echer, datorit\ necesit\]ii schimb\rii prizei, ceea cenu este posibil la inele, contactul cu aparatul fiindpermanent, momentul trecerii `n sprijin corespunzândcu r\sucirea inelelor spre interior.

HON a.m., jd. Fundamental.

HORN alp. Despic\tur\ vertical\ strâmt\, `ntr-unperete stâncos sau ̀ ntr-un ghe]ar, care poate face partedin traseele alpine.

HUBLOU s.n. Fereastr\ etan[\ a cabinelor [i spa]iilor`nchise dintr-o ambarca]iune.

hojo

I

199

Ide modific\ri subliminale somato-vegetative, ceea ceexplic\ posibilitatea `nv\]\rii [i exers\rii imaginativea mi[c\rilor sau a men]inerii unor deprinderi `n lipsaactivit\]ii practice.

IGIEN| A SPORTULUI m.b. Ramur\ a igienei carestudiaz\ influen]a factorilor de mediu asupra organis-mului sportivilor [i elaboreaz\ normele necesare ̀ nl\tu-r\rii factorilor cu ac]iune negativ\ [i a folosirii optimea celor favorabili, astfel ̀ ncât cre[terea performan]elors\ fie `nso]it\ de `nt\rirea s\n\t\]ii [i prevenirea`mboln\virilor. Preocup\rile principale ale ~ se refer\la: particularit\]ile igienico-sanitare ale fiec\rei ramurisportive, normele igienico-sanitare ale construirii [i alefolosirii bazelor sportive, regimul de via]\ [i regimulalimentar ale sportivilor, igiena individual\, a echipa-mentului [i a materialelor sportive, factorii de mediucu eficien]\ optim\ ̀ n c\lirea organismului [.a. Respec-tarea normelor de igien\ `n activitatea sportiv\ estecontrolat\ de organele abilitate de Ministerul S\n\t\]ii[i al Familiei (MSF) [i federa]iile sportive. Deficien]eleconstatate sunt sanc]ionate conform prevederilor legale[i ale regulamentelor sportive.

IK KYU a.m., jd. Centur\ maro ce se acord\ pentrua ar\ta clasificarea lupt\torului.

IKIOI a.m., jd. Avânt.

ICHI a.m., jd. 1. Unu. 2. Identificare.

IDEAL OLIMPIC ol. Ansamblu de n\zuin]e ce`nsufle]esc mi[carea olimpic\ de pace [i ̀ n]elegere ̀ ntrepopoare, de prietenie [i respect reciproc `ntre tineri,indiferent de origine, ideologie, convingeri politice etc.

IDEE I. [ah Concep]ie strategic\ fundamental\ careprevede cum [i prin ce mijloace tactice se ob]ine rezul-tatul dorit pentru rezolvarea problemei. II. fb. ~ de jocEsen]\ a tr\s\turilor concep]iei de joc a fotbalului(angajament, ac]iuni purtate `n vitez\, elasticitate,`mbinare a specializ\rii cu preg\tirea multilateral\,spirit ofensiv colectiv, comportare exemplar\), concre-tizat\ printr-o serie de m\suri de ordin practic, care seimpun pe planul performan]ei [i care contribuie la ceeace numim stil propriu de ac]iune. Printre aceste m\suri,care dau ~ un caracter aplicativ, dar [i specific, sunt demen]ionat: alegerea variantei de dispunere a for]elor`n teren, stabilirea formei de aplicare a marcajului, deorganizare a ap\r\rii [i a atacului. ~ reflect\, `n modlogic, personalitatea antrenorului.

IDEOMOTRICITATE psih. Reprezentare mental\prealabil\ actului sau ac]iunii motrice propuse. Repre-zentarea mi[c\rii are componente senzoriale uzuale,chinestezice, cutanate [i apare prin evocare spontan\sau voluntar\ sau prin limbajul altei persoane. Imagineamental\ este `nso]it\, `nainte de declan[area mi[c\rii,

200

IIMAGINE DE URM| p.a. Urm\ l\sat\ de patinape care se alunec\, proprie unei figuri impuse, expresiefolosit\ `n arbitraj.

IMELMAN pl. Mi[care efectuat\ de planor, constânddintr-o jum\tate de luping combinat cu o jum\tate der\sucire a aparatului `n jurul axei sale longitudinale.

IMN OLIMPIC ol. Compozi]ie muzical\ ce se cânt\la deschiderea [i `nchiderea ceremoniilor olimpice `ncinstea participan]ilor. Primul ~ a fost compus de SpyroSamara, dup\ textul grec apar]inând lui K. Palamas. ~ afost intonat pentru prima dat\ la edi]ia I a JO modernede la Atena din 1896.

IMPRESIE I. gen. Punct de vedere, apreciere asupraunui fapt, a unei ̀ ntâmpl\ri. II. p.a. ~ artistic\ Criteriude apreciere a exerci]iilor libere, reprezentat printr-onot\ care, `mpreun\ cu cea acordat\ pentru valoareatehnic\, determin\ punctajul final. Pentru apreciereaartistic\ se iau ̀ n considerare urm\toarele: compunereaarmonioas\ a elementelor exerci]iului [i adaptarea lamuzica aleas\, utilizarea ̀ ntregii suprafe]e a ghe]ii, mi[-carea sigur\ [i cursiv\ efectuat\ corespunz\tor ritmului[i caracterului muzicii, ]inuta [i expresivitatea corpului.III. gim. ~ general\ Criteriu de apreciere a exerci]iilorimpuse [i liber alese, exprimate prin note, ]inându-seseama de ]inuta, de sensibilitatea, de armonia [i, `ngeneral, de execu]ia artistic\ realizat\ de sportiv `nconcurs.

IMPULS m.b. Parte final\ a unei mi[c\ri, efectuat\prin contrac]ia brusc\, intens\ [i de scurt\ durat\ amu[chilor care determin\ mi[carea respectiv\. ~ rea-lizeaz\ desprinderea corpului de punctele sale de sprijinmomentan sau `ndep\rtarea brusc\ a unui obiect desegmentul corporal cu care este `n contact. ~ se `ntâl-ne[te frecvent `n activitatea sportiv\, ca de ex.: `natletism (s\rituri, arunc\ri), jocuri sportive (aruncareasau lovirea mingii), gimnastic\ (desprinderea de

aparate) etc. Eficien]a ~ este condi]onat\ de m\rimeamasei musculare intrate `n contrac]ie rapid\, demomentul `n care se produce aceast\ contrac]ie [i decoordonarea contrac]iilor celorlalte grupe de mu[chicare contribuie la direc]ia mi[c\rii. Cre[terea eficien]ei~ impune ca antrenamentul s\ aib\ ca obiective conco-mitente atât m\rirea for]ei [i vitezei de contrac]ie a mu[-chilor implica]i, cât [i `nsu[irea tehnicii, care asigur\momentul [i direc]ia optim\ de ac]iune a for]elorproduse de ace[ti mu[chi.

IMPULSIE m.b. 1. Tendin]\ spontan\ c\tre o anumit\ac]iune. 2. Act involuntar care duce adesea la ac]iunipericuloase pentru cei care le execut\ sau pentru ceidin jur. ~n activitatea sportiv\, ~ determin\ comport\rinecorespunz\toare urmate de sanc]iunile prev\zute `ninstruc]iuni [i `n regulamente. Componenta educativ\a antrenamentului sportiv are printre obiectivele sale[i pe acela de a dezvolta capacitatea de a men]ine subcontrol ~.

INCIDENT DE TRAGERE tir Orice defec]iuneivit\ `n cursul tragerii, care provoac\ sau care impune`ntreruperea focului, datorit\ materialului de tragere(uzura pieselor etc.) [i altor cauze.

INCINTA TERENULUI rg. Suprafa]\ de joc la carese adaug\ o arie convenabil\ `n jurul acesteia.

INCONSTAN}| tir Eroare `n tehnica de tragere (deex.: ~ ochirii).

INDICATOR I. org. Panou de forme [i m\rimidiferite, vizibil din toate p\r]ile stadionului, careinformeaz\ prin semne conven]ionale pe sportivi,arbitri [i spectatori asupra aspectelor organizatorice [ide desf\[urare a probelor. ~ poate fi manual sauelectronic. II. atl. ♦~ de culoare Plac\ de lemn saumetal ̀ nscris\ cu un num\r vizibil, care indic\ num\rul

imagine de urm\

I

201

culoarului, a[ezându-se la cap\tul liniei drepte a pisteide alergare, `n dreptul culoarului corespunz\tornum\rului `nscris. ♦~ pentru locurile de start Plac\din lemn sau din alt material folosit\ pentru a marcalocurile de start pentru diferite distan]e de alergare.♦~ de ture Dispozitiv care arat\ num\rul de ture pecare-l mai au de parcurs concuren]ii `n cursele desemifond [i fond. III. p.a. ~ ajut\toare Semne (jaloane)cu ajutorul c\rora se verific\ axa longitudinal\ [itransversal\ a unei figuri.

INDICI I. gen. Indica]ii care, sub forma unui num\r,a unei formule sau a unei expresii, ̀ nf\]i[eaz\ aspectulunui fenomen, al unei ac]iuni, al unei situa]ii. I. m.b. ~biologici Rezultat al corel\rii, ob]inut prin formulematematice, a dou\ sau mai multor date biologice [iefectuat pentru a pune `n eviden]\ cu mai mult\ exac-titate fenomenul studiat. Din num\rul foarte mare de~ propu[i `n decursul timpului, s-au generalizat `npractica educa]iei fizice [i a sportului acei ~ care secaracterizeaz\ prin accesibilitate, expresivitate [ileg\tura direct\ cu cerin]ele domeniului. Pe primul planal acestor indici sunt cei prin care se apreciaz\ stareade nutri]ie, armonia dezvolt\rii fizice [i func]ia cardio-respiratorie. Studierea aspectelor men]ionate necesit\,pe lâng\ calcularea indicilor, [i alte examin\ri [iexplor\ri func]ionale. ♦ ~ de armonie a dezvolt\riifizice (Indicele Erisman) Concordan]\ dintredimensiunile `ntregului corp prin formula Pt�~/2propus\ de Erisman, `n care sunt exprimate `n cmcre[terea `n planul transversal [i anteroposterior atoracelui (Pt = perimetrul toracic) [i cre[terea ̀ n planullongitudinal (~=`n\l]imea). Valoarea normal\ a indiceluiErisman este de 6 cm la b\rba]i [i 4 cm la femei.◊ Concordan]a dintre cre[terea global\ ̀ n lungime [i ̀ nl\]ime se studiaz\ prin formula ~�A (`n care ~=`n\l]imea[i A=anvergura). Rezultatul este la b\rba]i de 4 cm, iarla femei 0 sau cifre negative (B/~). ◊ Concordan]a dintrecre[terea ̀ n lungime a ̀ ntregului corp [i a principalelorsale segmente este apreciat\ prin diverse formule: Amar`mparte lungimea bustului (B) la `n\l]ime (~), B/~=2,[i consider\ normale valorile 0,52 la b\rba]i [i 0,54 la

femei. ~n acela[i scop, Adrian Ionescu folose[te for-mula B�~/2. La b\rba]i rezultatul optim este de 4 cm [ila femei de 6 cm. ◊ Pentru studierea concordan]ei dintrecre[terea ̀ n l\]ime a principalelor segmente ale corpului,se `ntrebuin]eaz\ formula D.bia.�D.bitr. (D.bia.=dia-metrul biacromial pentru l\]imea trunchiului [i D.bitr.=diametrul bitrohanterian pentru l\]imea bazinului).Valorile normale sunt la b\rba]i 4 cm [i la femei 0 saucifre negative. Schimbarea formei [i propor]iilorcorpului ̀ n perioada de cre[tere determin\ modific\riimportante ale termenilor `ntrebuin]a]i `n formuleleindicilor de armonie. Ca urmare, [i cifrele considerate�normale� difer\ de cele constatate la adul]i. Cerin]eleperforman]ei `n anumite ramuri [i probe sportiveimpunând dimensiuni corporale specifice, se reflect\,de asemenea, `n valoarea indicilor de armonie.♦ ~ de nutri]ie Comparare a greut\]ii corporale apersoanei examinate cu greutatea optim\ stabilit\ prinformule matematice, pentru aprecierea st\rii denutri]ie. Broca propune formula Gr=~-100 (`n careGr=greutatea optim\ `n kg [i ~=`n\]imea `n cm).Tartière nuan]eaz\ interpretarea rezultatelor acesteiformule, prin urm\toarea scar\: de la 0 la 4 starea denutri]ie este foarte bun\; de la 4 la 8 starea de nutri]ieeste bun\; de la 8 la 12 starea de nutri]ie este mediocr\;de la 12 la 16 starea de nutri]ie este nesatisf\c\toare.Brugsch, constatând c\ formula preconizat\ de Brocaare rezultate eronate la persoanele `nalte, o modific\sc\zând 100 din `n\l]imile pân\ la 165 cm; 105 dincele `ntre 165-175 cm [i 110 din `n\l]imile caredep\[esc 175 cm. Quételet consider\ c\ num\rul degrame din greutatea corporal\ corespunz\tor fiec\ruicentimetru din `n\l]ime reprezint\ un parametruadecvat pentru aprecierea st\rii de nutri]ie (Gr ̀ n g [i~ `n cm). Potrivit acestui autor, cifrele cuprinse `ntre300-500 g/cm indic\ o stare de nutri]ie corespunz\toarepentru persoanele adulte. Valorile mai mici de 300 g/cmarat\ subnutri]ie, iar cele peste 500 g/cm indic\obezitatea. O serie de speciali[ti critic\ formulele decalcul `n care se folosesc m\rimi de gradul trei(greutatea) [i m\rimi de gradul `ntâi (`n\l]imea) [ipropun aducerea termenilor la acela[i grad: Livi

indici

202

I

folose[te formula ÿ�ÿ��

ÿþ����

, iar Rohrer Gr/~3,

greutatea fiind exprimat\ ̀ n g [i ̀ n\l]imea ̀ n cm. Datelede interpretare ale fiec\rui indice corespund persoa-nelor adulte, s\n\toase nesportive. Particularit\]ileperioadelor de cre[tere [i ale unor ramuri [i probesportive impun ca la interpretarea indicilor de nutri]ies\ se ia `n considera]ie, dup\ caz, vârsta [i cerin]eleperforman]ei sportive. ♦ ~ de robuste]e Corelare acre[terii `n lungime cu cre[terea `n grosime [i stareade nutri]ie, se poate aprecia robuste]ea individuluiexaminat. Pignet folose[te `n\l]imea (cre[terea `nlungime), perimetrul toracic (cre[terea `n grosime asegmentului corporal principal) [i greutatea (starea denutri]ie) `n formula ~-(Pt+Gr), `n\l]imea (~) [iperimetrul toracic mediu (Pt) sunt exprimate `n cm,iar greutatea (Gr) `n kg. Pentru interpretarea rezulta-telor, recomand\ scara: 0-10 foarte robust; 11-15robust; 16-25 normal; 26-35 debil; peste 36 foarte debil.Dup\ unii autori, valorile foarte bune ar indica apti-tudini pentru sporturile de for]\. ♦ ~ fiziometriciCorelare a valorilor func]ionale cu datele antropo-metrice pentru aprecierea concordan]ei dintre func]iile[i dimensiunile corpului uman. De larg\ utilizare sebucur\ studierea capacit\]ii vitale (C.V.). Ea estecorelat\ cu ̀ n\l]imea (~) prin formula C.V.(cmc)/~(cm)� valori normale 15-30 cmc/cm, [i cu greutatea corpo-ral\ (Gr) prin formula C.V.(cmc)/Gr(kg) � valori normale`n jurul a 50 cmc /kg. ~n ambele formule, rezultatelesunt apreciate cu atât mai bune cu cât dep\[esc maimult limita superioar\ a normalului [i mai deficitarecu cât se situeaz\ mai jos decât limita inferioar\ anormalului. Baldwin [i Cournand consider\ c\ pe lâng\`n\l]ime trebuie s\ se introduc\ `n calculul capacit\]iivitale standard (care ar trebui s\ fie) vârsta subiectului(V) [i un coeficient specific fiec\rui sex. Se propuneformula: C.V.(b\rba]i)=[27,63 � (0,112 x V)] x ~ [iC.V. (femei)=[21,78 � (0,101 x V)] x ~, unde V seexprim\ `n ani [i ~ `n cm. Valorile superioare cifreistandard indic\ posibilit\]i respiratorii crescute, iar celeinferioare deficien]e sub acest aspect. II. met. ~ metodo-logici: ♦~ de evaluare Eviden]iere a comportamentului

fizic [i tehnic al sportivilor (box, lupte) `n ring (pesaltea), indicând: pasivitatea (prin raportarea num\-rului de avertismente primite ca atare la num\rul sporti-vilor unei echipe, al tuturor participan]ilor ̀ n concurs);activitatea lor (prin raportarea num\rului total alpunctelor tehnice la num\rul lupt\torilor unei echipesau `nregistra]i `n concurs [i care au acumulat victorii[i puncte; victoria prin tu[ (prin raportarea num\ruluivictoriilor respective la num\rul lupt\torilor echipeisau concursului, acredita]i cu rezultate ca atare. ♦~ aigreut\]ii medii Folosit ̀ n preg\tirea halterofililor, rezul-tat din raportul kg ridicate sau al volumului realizat [inum\rul repet\rilor efectuate `ntr-o lec]ie de antrena-ment. ♦~ de efort Ob]inut prin raportarea num\ruluirepet\rilor efectuate de halterofil la greutatea corporal\(`n kg). ♦~ de intensitate Calculat prin raportarea gre-ut\]ii medii la rezultatul total ob]inut `n antrenamentsau ̀ n concurs. ♦~ de for]\ relativ\ Stabilit prin ̀ nmul-]irea for]ei maxime (`n kg) cu ̀ n\l]imea (talia) [i ̀ mp\r-]irea produsului la greutatea corporal\ (dup\ I.N.Abramovschi). ♦~ ai nivelului for]ei Rezultat dinraportarea mediei for]ei maxime exprimate ̀ ntr-o lec]iela performan]a individual\ a halterofilului, atletului,lupt\torului, ob]inut\ atunci sau ̀ n concursul urm\tor.♦~ de valoare Raportare a performan]ei sportivului larecordul mondial � cu cât I. V. (indicele de valoare)este mai aproape de 1, cu atât sportivul are o valoaremai ridicat\ (dup\ I. Stupineanu [i P. de Hillerin).♦~ de eficacitate Calculat `ntre valorile ~ de valoare(I.V.) `mp\r]ite la cele ale ~ nivelului for]ei (I.N.F.)sau prin raportarea performan]ei la p\trat (P2) la valorilerecordului mondial (R.M.), ̀ nmul]ite cu valorile for]eimaxime (F.M.). ♦~ de dificultate M\rime stabilit\arbitrar de forurile de conducere (federa]ie interna]io-nal\, na]ional\, comitet de organizare, comisie tehnic\)care m\re[te dificultatea execu]iei unui element tehnic,a unui exerci]iu sau a unui program de concurs, pentrucare se acord\ ̀ n arbitraj (`n gimnastic\, patinaj artistic,s\rituri `n ap\) un supliment de evaluare, de notare.

INDIVIDUALIZARE met. Principiu specific al antre-namentului sportiv, care recomand\ ca valorile indica-

individualizare

I

203

torilor modelului acestuia s\ se bazeze ̀ n aplicarea lorpe posibilit\]ile de ordin somatic, func]ional, fizic,tehnic, tactic ale fiec\rui sportiv [i pe sarcinile sale `njoc sau conform solicit\rilor motrice [i energetice aleprobei `n care concureaz\. Principiul ~ se aplic\ maicu seam\ sportivilor consacra]i, `n concordan]\ cuinforma]iile obiective [i subiective pe care antrenorulle prime[te din partea laboratoarelor de cercetare [i cuinvestiga]iile multidisciplinare f\cute periodic, `nperspectiva particip\rii sportivului la concursurilemajore ale ciclului anual.

INDOOR atl., h.i., j.s., nat., tir, tir arc, t.m.Concursuri desf\[urate `n sal\, dup\ regulamentelefedera]iilor interna]ionale de specialitate.

INEL I. bb. Pies\ component\ a co[ului de baschet,de care se fixeaz\ plasa. Are form\ circular\ cudiametrul interior de 45 cm, fiind confec]ionat dinsârm\ cu diametrul de 20 mm. Este fixat la o `n\l]imede 3,05 m de la suprafa]a terenului de joc [i la 30 cmde marginea inferioar\ a panoului, pe linia median\ aacestuia, la o dep\rtare de 15 cm. II. par. Pies\ deforma literei D, confec]ionat\ din alam\, cu rolul de adirija cablul de comand\ automat\ `n momentuldeschiderii para[utei `ntr-o pozi]ie defectuoas\ apara[utistului. III. s.n. Pies\ de form\ circular\ montat\pe rame [i vâsle lâng\ man[on pentru fixarea pârghieiinterioare [i exterioare. IV. bob Viraj de 360°.

INELE gim. Prob\ specific\ gimnasticii artistice mas-culine ce permite efectuarea de elemente din atârnat [isprijin (f\r\ leg\narea aparatului `n timpul execu]iei),din elan, din for]\ [i pozi]ii statice men]inute, toateelementele efectuându-se cu bra]ele ̀ ntinse. Se execut\gigantici ̀ nainte [i ̀ napoi, ̀ ndrept\ri, urc\ri prin balans`nainte sau `napoi `n sprijin, stând pe mâini, coborâriprin salturi `nainte sau `napoi. Dificultatea probeiconst\ ̀ n faptul c\ pe parcursul exerci]iului se trece dela elemente dinamice de balans la elemente statice sauinvers. Aparatul este compus din dou\ inele fabricate

din lemn cu diametrul interior de 18 cm, iar cel allemnului de 2,8 cm, montate pe un portic cu ̀ n\l]imeade 5,75 m [i l\rgimea de 2,60 m. ~n\l]imea pân\ lainele este de 2,55 cm, lungimea total\ a inelelor de lapunctul de atârnare este de 3 m, iar lungimea curelelorde 0,70 m. Ancorajul este de 4x5,50 m.

INER}IE gen. For]\ care ac]ioneaz\ permanent asupracorpurilor aflate `n mi[care sau `n repaus. ♦~ demi[care For]a care ac]ioneaz\ dup\ impulsia care aimprimat corpului o accelera]ie, determinând conti-nuarea mi[c\rii pe traiectorie. ♦~ de repaus For]a carese opune ̀ nceputului oric\rei mi[c\ri ̀ n spa]iu. ~ depindede masa corpului [i este `n rela]ie direct\ de propor-]ionalitate cu accelera]ia.

INFERIORITATE NUMERIC| j.s. Situa]ie tactic\creat\ temporar ̀ n care num\rul coechipierilor este maimic decât cel al adversarilor angaja]i `n aceea[i faz\de joc.

INI}IERE ~N SPORT met. Etap\ ini]ial\ a procesuluide preg\tire sportiv\, `n care se urm\re[te `nsu[ireabazelor deprinderilor, cuno[tin]elor [i priceperilormotorii ce urmeaz\ a fi perfec]ionate [i specializateulterior ̀ n cadrul [i ̀ n limitele regulamentare ale ramuriisau ale probei sportive `n care se activeaz\.

INSER}IE MUSCULAR| m.b. Structur\anatomic\ prin care tendonul unui mu[chi se fixeaz\pe os. La nivelul ~, fibrele tendinoase se continu\ cufibrele colagene ale ]esutului osos sau ale periostului.~ asigur\ transmiterea ac]iunii mu[chiului asupra osului[i, prin el, asupra segmentului corporal din care acestaface parte.Contrac]iile violente repetate [i uneletraumatisme pot produce leziuni ale ~, pentruvindecarea c\rora se impune imobilizarea segmentuluicorporal respectiv, `nso]it\ `n cazuri grave [i deinterven]ie chirurgical\.

inser]ie muscular\

204

IINSIGN| SPORTIV| gen. Obiect de dimensiuniminiaturale, confec]ionat din metal sau plastic, careprin litere, inscrip]ii sau diferite imagini schi]ate, sim-bolizeaz\, sugereaz\ o anumit\ activitate sportiv\(insignele diferitelor federa]ii, cluburi [i asocia]ii spor-tive, insigna de maestru al sportului sau maestru emerital sportului, insigna cercurilor olimpice).

INSTRUCTOR SPORTIV gen. Persoan\ care, prinadeziune voluntar\, sprijin\ [i desf\[oar\ o activitatesportiv\ cu caracter organizatoric, de `ndrumare [i deinstruire a tineretului [i a popula]iei adulte `n cadrulasocia]iilor sau al altor grupe sportive.

INSTRUIRE MOTRIC| met. Proces pedagogicelaborat [i condus de antrenor `n scopul dezvolt\riinivelului calit\]ilor motrice, care structureaz\ [i deter-min\ profilul biologic [i func]ional al sportivilor,solicitat de nivelul [i specificul concursului.

INSTRUIRE SPORTIV| met. Proces pedagogiccomplex de educare [i de formare a priceperilor, acuno[tin]elor [i a deprinderilor tehnico-tactice solicitatede prevederile concursului. ~ se efectueaz\ pe baza [iconcomitent cu realizarea instruirii motorii [i adezvolt\rii calit\]ilor motrice, ele constituind suportulmorfofunc]ional al ̀ nsu[irii [i al perfec]ion\rii ansam-blului cuno[tin]elor, al priceperilor [i, ̀ n mod deosebit,al deprinderilor automatizate sau al procedeelortehnico-tactice folosite `n joc [i `n concurs, `n func]iede nevoile acestuia, atât de variate [i, uneori, atât deimprevizibile.

INTELIGEN}| MOTRIC| psih. Capacitate men-tal\ a sportivului de a solu]iona teoretic [i practic, deplinadecvat, problemele ac]iunii motrice, ̀ n situa]ii noi saudeosebite. ~ cuprinde capacitatea de a `n]elege, de adiscerne, de a interpreta [i de a alege exact [i corectmi[c\rile cele mai adecvate situa]iilor practice. ~ esteo sintez\ cognitiv-motric\, cu caracter intuitiv-operativ,

care folose[te cuno[tin]e, reprezent\ri, deprinderi,obi[nuin]e, restructurate dup\ cerin]ele situa]iilor. ~ semanifest\ ̀ n forme variate [i la niveluri diferite: viteza`nv\]\rii motrice, exactitatea coordon\rilor spa]io-temporale, capacitatea de adaptare motric\, capacitateade adaptare a mi[c\rilor, capacitatea de orientare [i deanticipare etc.

INTENSITATE A EFORTULUI m.b. Cantitate deefort (lucru mecanic) prestat\ `n unitatea de timp. ~este sinonim\ cu termenul putere din fizic\. Se m\soar\exact numai `n cazurile când exist\ posibilitateastabilirii lucrului mecanic [i a cronometr\rii timpului`n care acesta a fost realizat (de ex.: timpul exactnecesar ridic\rii unei greut\]i cunoscute la o `n\l]ime,de asemenea, cunoscut\). Astfel de cazuri sunt relativrare `n practica sportiv\. De aceea, se recurge la apre-cierea ~ folosindu-se diferite procedee. Viteza dedeplasare permite aprecierea ~ când deplasarea se faceprin activitatea propriei musculaturi (mers, alergare,`not, schi, patinaj vitez\, ciclism, canotaj etc.). Num\rulde ac]iuni [i execi]ii tehnice efectuate `n unitatea detimp exprim\ ~ `n sporturile de lupt\ [i `n jocurilesportive. Num\rul de exerci]ii `n unitatea de timp esteutilizat `n acela[i scop `n gimnastic\. ~ determin\aproape acela[i consum de oxigen la to]i indivizii,indiferent de sex, de vârst\ [i de grad de antrenament.Particularit\]ile individuale se reflect\ `n pre]ul func-]ional pl\tit de fiecare organism pentru o anumit\ ~ (v.intensitatea solicit\rii organismului).

INTENSITATE A SOLICIT|RII m.b. Nivel atinsde func]iile organismului `n timpul efortului. ~ repre-zint\ pre]ul func]ional pl\tit de organism pentruefectuarea efortului (lucrului mecanic) respectiv. ~ areun aspect strict individual, condi]ionat de capacitateade efort a subiectului examinat [i de condi]iile momen-tane ale organismului acestuia (stare de s\n\tate, deoboseal\, de odihn\, de `nc\lzire prealabil\ etc.). Laaceea[i intensitate a efortului, ~ este cu atât maicoborât\, cu cât capacitatea de efort este mai ridicat\.Acest fapt permite compara]ii interindividuale [i

insign\ sportiv\

I

205

compara]ii intraindividuale (examin\ri periodice aleaceluia[i subiect efectuate `n condi]ii standardizate).Astfel de date sunt utile pentru procesul de selec]ie(compara]ii interindividuale) [i pentru cunoa[tereamodului cum sportivul suport\ programul de preg\tire[i pe cel competi]ional la care este supus (compara]iiintraindividuale). Studierea ~ `n timpul lec]iilor deantrenament ajut\ la corecta dozare a efortului. ~nactivitatea practic\, ~ se urm\re[te, cu prec\dere, prin`nregistrarea valorilor frecven]ei cardiace [i a lactaci-demiei.

INTEN}IE TACTIC| psih. Proiect mental alconduitei tehnico-tactice a sportivului ̀ n ̀ ntrecerea cuadversarii din concurs, cu scopul ob]inerii unor buneperforman]e.

INTER j.s. Juc\tor de handbal sau de fotbal situat `ncadrul sistemelor vechi de joc `ntre centrul atacant [iextrem\. ~, `n actualul sistem de joc, a devenit sauvârf de atac sau juc\torul de la mijlocul terenului, careface leg\tura `ntre cele dou\ linii � cea de ap\rare [icea de atac.

INTERCALARE rg. Ac]iune tactic\ de introducerea juc\torilor ̀ n perdeaua ofensiv\/defensiv\ ̀ n vedereacre\rii/anihil\rii supranumericului.

INTERCEP}IE j.s. Procedeu tehnico-tactic prin careun juc\tor dore[te s\ recupereze balonul de la adversar[i o dat\ cu intrarea `n posesia lui regulamentar\ s\ini]ieze un contraatac, `ndreptându-se `mpreun\ cucoechipierii s\i c\tre buturile (poarta, terenul de ]int\)echipei adverse. Reu[ita ~ depinde de alegerea momen-tului optim de deposedare a adversarului, de priceperea[i de viteza procedeului tehnic folosit [i de energia cucare ac]ioneaz\ `n acest scop. ~ se practic\ `n toatespa]iile de joc ale terenului [i mai ales atunci cândjuc\torul advers care conduce balonul se afl\ ̀ n parteade teren a echipei care se ap\r\.

INTERES psih. Atitudine cu orientare preferen]ial\spre cunoa[tere [i /sau ac]iune ̀ ntr-un anumit domeniu.~ pentru activit\]ile corporale de tip ludic [i agonistic,~ apare `n primii ani ai copil\riei, sub impulsul nevoiifire[ti de mi[care, de imita]ie [i de satisfac]ie direct\,oferit\ de tr\irea activit\]ii. Activit\]ile de tip gimnic,de autoformare corporal\, ca [i cele de tip recreativapar mai ales ̀ n adolescen]\. La tineri [i adul]i, interesulpentru exerci]iile corporale, mai ales pentru sport, semanifest\ atât pe planul activit\]ii directe, cât [i peplanul spectacular sau teoretic. Dezvoltarea ~ pentruactivit\]ile corporale trebuie s\ constituie o preocuparede prim ordin pentru p\rin]i [i pentru educatori, prinorganizarea atractiv\ a acestor activit\]i, prin adecvarealor la nivelul de vârst\ [i de `nzestrare aptitudinal\ [iprin folosirea cu pricepere pedagogic\ a mijloacelorde stimulare, pentru a face din mi[care o trebuin]\permanent\ a vie]ii fiec\rui cet\]ean.

INTERFEREN}| I. psih. Fenomen prin care`nv\]area unor cuno[tin]e sau a unor deprinderi esteinfluen]at\ negativ (`ncetinit\, stânjenit\ sau dereglat\)de faptul c\ `naintea ei s-a produs o alta, `n care s-au`nsu[it altfel de cuno[tin]e sau de deprinderi. Acest gende ~ se nume[te retroactiv\, spre deosebire de ~ proac-tiv\ `n care sarcina nou\, `n curs de `nv\]are, leinfluen]eaz\ negativ pe cele deja ̀ nv\]ate. ~n ̀ nv\]areamotorie sunt frecvente cazurile de ~ `ntre elementeletehnice din jocurile sportive (de la un joc la altul) sau`ntre execu]iile tehnice din alte sporturi, `n care pot fiutilizate mai multe procedee pentru aceea[i situa]ie.Sin.: transfer negativ. II. [ah ~ntrerupere a liniei deb\taie a unei figuri cu ac]iune lung\, printr-o alt\ pies\de aceea[i culoare.

INTERNA}IONALE org. Denumire prescurtat\ dat\unor campionate organizate tradi]ional ̀ n diferite ramurisportive la care particip\ sportivi din mai multe ]\ri.

INTEROCEPTOR m.b. Segment periferic al anali-zatorilor interni, care are proprietatea de a recepta

interoceptor

206

Ivaria]iile unei anumite energii sau concentra]iei desubstan]e din mediul intern [i de a le transforma `ninflux nervos. ~ este de dou\ tipuri: visceroceptor [iproprioceptor. ♦ Visceroceptorii sunt localiza]i `nviscere. Excitarea lor, prin modific\rile de presiune sauale compozi]iei chimice survenite la nivelul organelorinterne, st\ la baza regl\rii vegetative, a durerilorviscerale [i a senza]iilor organice (de ex.: foamea,grea]a etc). ♦ Proprioceptorii se g\sesc `n aparatullocomotor (mu[chi, tendoane, articula]ii) [i ̀ n labirint.Sunt influen]a]i de modific\rile mecanice (presiuni,`ntinderi) produse de pozi]iile [i de mi[c\rile corpului.Au rol important `n reglarea tonusului muscular, apozi]iilor corpului [i a preciziei mi[c\rilor.

INTERSEC}IE A AXELOR p.a. Punct `n care axalongitudinal\ se ̀ ntretaie cu axa transversal\ a unei figuriimpuse, dup\ care se apreciaz\ exactitatea execu]iei ei.

INTERVAL I. gim. Spa]iu dintre executan]i pe liniafrontului. II. schi Spa]iu creat ̀ ntre schiuri prin dep\r-tarea lor lateral\. III. rg. Spa]iu dintre cei 2 juc\toria[eza]i `n linie. ~n raport de purt\torul de balon, suntdou\ tipuri de ~. ♦ ~ interior Spa]iu dintre juc\torulcare a executat pasa [i purt\tor. ♦ ~ exterior Spa]iudintre purt\tor [i urm\torul juc\tor `n linie.

INTRARE ~N POD lp. Ac]iune prin care un executanttrece din pozi]ia culcat cu fa]a ̀ n sus ̀ n pozi]ia de sprijinpe frunte [i t\lpi [i cu trunchiul `n extensie for]at\.~ se mai poate efectua din pozi]ia de gard\ frontal\ [idin pozi]ia de parter (pe genunchi cu sprijin pe bra]e).

INTRARE ~N STRUNG| o. Intrare a juc\torilor dela b\taie `n teren.

INVENTAR SPORTIV m.s. Ansamblu de materiale,utilaje [i echipament (portic, spalier, cal, banc\, lad\,bârn\, bar\, frânghii, plas\ elastic\, mingi, patine,

bocanci, cronometru, rulete etc.) necesare practic\riiregulamentare a unei ramuri sportive.

INVITA scr. Ac]iune preg\titoare prin care adversaruleste provocat s\ atace pentru a fi parat sau oprit.

IOMI a.m., jd. Anticipare (ghicire) a inten]iei.

IONIZARE m.b. 1. Ac]iune prin care se produc ioniliberi ̀ n masa unui fluid folosind iradierea, desc\rc\rileelectrice, ̀ nc\lzirea, dizolvarea de compu[i polari etc.2. Metod\ de tratament prin care se introduc `n corpanumi]i ioni cu scopul de a diminua sau a ̀ nl\tura uneleprocese patologice, `n special cele cu caracter infla-mator. ~ se utilizeaz\ [i `n cadrul m\surilor complexecare favorizeaz\ procesele de refacere dup\ efort aorganismului sportivilor de performan]\.

IPPON jd. Punct ce se acord\ `n `ntrecerile de judo.

IPPON SEOI NAGE a.m., jd. Aruncare peste um\r.

IRI a.m., jd. Intrare

IRIS tir Dispozitiv plasat `n dioptru sau pe ochelariide tir pentru vizarea printr-un spa]iu circular, cu posi-bilitatea de a regla mecanic diametrul orificiului.

ISPOL s.n. F\ra[ special care se folose[te la golirea uneiambarca]iuni de apa care nu poate fi scoas\ cu ghiordelul.

ISTORIE A EDUCA}IEI FIZICE {ISPORTULUI ist. Ramur\ a istoriei care are ca obiectstudiul originii exerci]iilor fizice, al evolu]ieiconceptului [i al realit\]ii aplic\rii lor ̀ n diferitele etape

intersec]ie a axelor

I

207

de dezvoltare a societ\]ii omene[ti. ~ `nregistreaz\ [iexplic\ cauzal aceast\ evolu]ie ar\tând rolul, caracterul[i efectele sociale ale aplic\rii lor.

ITALIAN| ci. (V. curs\ italian\).

ITAMI WAKE a.m., jd. Victorie declarat\ de juriu,cu `ntreruperea luptei `n cazul r\nirii adversarului.

ITINERAR tr., ci. Traseu prestabilit de c\tre orga-nizatorii competi]iilor, pe care urmeaz\ s\-l parcurg\sportivul `n timpul desf\[ur\rii lor. ~ este trasat [idirec]ionat de diferite semne [i indica]ii vizuale, iar ̀ nmarile competi]ii sportivii sunt preceda]i de ma[inileorganizatorilor, care le indic\ [i le elibereaz\ astfeltraseul cursei `n care sunt `nscri[i.

ITSUTSU a.m., jd. Cinci.

itsutsu

208

~

~~N|L}IME atl. (V. s\ritura `n `n\l]ime).

~NC|LECA}I! c\l. Comand\ regulamentar\ dat\ deantrenor sau de instructor, prin care c\l\re]ii sunt invi-ta]i s\ `ncalece calul dup\ o anumit\ tehnic\.

~NC|LZIRE m.b. Procedeu metodic de preg\tire aorganismului pentru solicit\rile din lec]iile de antre-nament [i din competi]ii. ~ const\ din complexe deexerci]ii specifice fiec\rei probe sportive, care urm\-resc aducerea aparatului locomotor, a marilor func]iuni[i a st\rii psihice la un nivel adecvat cerin]elor concreteale lec]iei de antrenament sau ale competi]iei careurmeaz\ dup\ `nc\lzire. ~ corect\ asigur\ `mbun\-t\]irea proceselor biochimice ale contrac]iei musculare(ridicarea temperaturii intramusculare), cre[terea elasti-cit\]ii mu[chilor [i mobilit\]ii articula]iilor (se m\re[teamplitudinea mi[c\rilor [i se previn leziunile muscu-lare), ameliorarea coordon\rii mi[c\rilor (execu]iitehnice mai corecte), intensificarea [i reglarea activit\]iicelorlalte organe [i sisteme din corp, creându-se astfelcondi]ii mai bune de func]ionare pentru mu[chi, conco-mitent cu p\strarea homeostaziei generale a organis-mului, realizarea st\rii psihice necesare `ndepliniriisarcinilor lec]iei de antrenament sau a performan]eloroptime `n competi]ie. Con]inutul [i intensitatea efor-tului, durata ~ [i a pauzei dintre aceasta [i `ncepereacompeti]iei sunt condi]ionate de specificul diferitelorprobe sportive [i, ̀ n cadrul acestora, de particularit\]ilefiec\rui sportiv.

~MPING|TOR bob 1. Echipier la bob. 2. Mâner fixatpe carena bobului folosit la `mpingerea de la start.

~MPR|{TIERE I. tir Fenomen prin care gloan]elepornite din ]eava aceleia[i arme nu urmeaz\ toate otraiectorie unic\, ci fiecare glon] parcurge o traiectorieproprie, distribuindu-se pe ]int\ pe o anumit\ suprafa]\.~ este determinat\ de nivelul preg\tirii tr\g\torului,calitatea materialului cu care se execut\ tragerea, influen]afactorilor externi (vânt, luminozitate etc.) etc. II. gim.Forma]ie de lucru folosit\ `n lec]iile de educa]ie fizic\,realizat\ prin distribuirea (de voie) a colectivului de lucrupe `ntreaga suprafa]\ pe care se desf\[oar\ activitatea.

~NAINTE {I PAS| ~NAINTE rg. Gre[eal\neinten]ionat\ constând ̀ n proiec]ia balonului spre liniade balon �mort� advers\, dup\ ce un juc\tor a pierdutposesia sau un juc\tor l-a propulsat sau l-a lovit cumâna ori cu bra]ul, când balonul ia contact cu solulsau cu un alt juc\tor, dup\ ce a atins bra]ul sau mânaunui juc\tor, `nainte de a fi recuperat.

~N|L}|TOR tir Pies\ mobil\ montat\ la parteadinapoi a ]evii, de forme diferite, compus\ din pl\cu]acu crest\tur\ (sau dioptru la pu[ca cu glon]), cu [uru-burile micrometrice (cu clic) de reglare ̀ n patru direc]ii(sus, jos, stânga, dreapta), care `mpreun\ cu c\tareaserve[te la ̀ ndreptarea armei c\tre ]int\ [i luarea linieide ochire.

~

209

~NC|RCARE I. tir Opera]ie executat\ de tr\g\tor,prin care cartu[ul este introdus pe ]eav\ prin ̀ mpingerea`nchiz\torului [i z\vorârea ermetic\ a canalului ]evii.II. schi ~ a schiului Ac]iune de l\sare a greut\]iicorpului pe un singur picior, de obicei pe cel din valesau pe cel exterior ocolirii. ~ se poate face alternativpe ambele picioare.

~NC|RCA}I! tir Comand\ dat\ de c\tre arbitrul depe linia de tragere, `n urma c\reia tr\g\torii pot intro-duce cartu[ul direct `n camera cartu[ului (sau prinintermediul unui ̀ nc\rc\tor, ̀ n func]ie de prob\), dup\care se realizeaz\ [i armarea.

~NC|RC|TOR tir Dispozitiv de tip �magazie�pentru plasarea a cinci cartu[e pentru alimentareapistoalelor semiautomate folosite la proba de pistolvitez\ sau pistol femei, pentru a putea executa seria decinci focuri.

~NCERCARE I. rg. Una dintre cele trei ac]iuni princare se `nscriu punctele `ntr-o partid\ de rugby, con-stând din depunerea sau din re]inerea pe sol a balonului,efectuat\ cu ajutorul mâinilor, `n suprafa]a de ]int\ aterenului advers (`napoia liniei buturilor). ~ reu[it\ esteechivalent\ cu 5 puncte, oferind `n plus avantajul de abeneficia de o lovitur\ de picior suplimentar\, detransformare, executat\ cu balonul a[ezatperpendicular pe locul de marcare. Sin.: eseu. II. atl.Executare ̀ n concurs a unei s\rituri sau a unei arunc\ri.~ reu[it\ este acea s\ritur\ sau aruncare care`ndepline[te condi]iile regulamentare `n baza c\roraoficialii probei o vor m\sura, iar rezultatul (perfor-man]a) va fi consemnat `n foaia de arbitraj. ~ nereu-[it\ (ratat\) este acea s\ritur\ sau aruncare a c\reivaloare (performan]\) nu se ̀ nscrie ̀ n foaia de arbitrajpentru c\ este incorect realizat\ (atletul doboar\[tacheta, arunc\ greutatea, discul, suli]a sau ciocanul`n afara zonei de recep]ie, dep\[e[te zona de elanetc.). III. ht. Efectuare a unei ~ din num\rul stabilit

de regulamentul de concurs, condi]ie indispensabil\pentru a solicita m\rirea `nc\rc\turii barei din haltere.

~NCETA}I TRAGEREA! tir Comand\ dat\ dearbitrul de pe linia de tragere, prin care sportivii suntanun]a]i c\ tragerea trebuie oprit\, fiind obliga]i s\deschid\ `nc\rc\torul, s\ descarce arma (s\ scoat\`nc\rc\torul) [i s\ pun\ arma pe mas\ cu ]eava ̀ ndrep-tat\ spre ]int\ [i cu ̀ nchiz\torul (sau chiulasa) deschis.

~NCHIDERE A ADVERSARULUI atl., auto., ci.,moto. Procedeu tactic, folosit ̀ n timpul cursei, constânddin diminuarea sau anularea posibilit\]ilor de dep\[ireale adversarului, ̀ ndeosebi prin blocarea culoarului sautraseului urmat de acesta.

~NCHIDERE A P|TRUNDERII j.s. Combina]ietactic\ efectuat\ `n ap\rare, prin care se urm\re[te s\se bareze drumul unei ac]iuni ofensive a juc\toruluiaflat `n posesia mingii. ~ const\ din apropiereaap\r\torilor din stânga [i din dreapta atacantului careare mingea ̀ n a[a fel, ̀ ncât acesta, ̀ n momentul ̀ n carecaut\ s\ dep\[easc\, s\ fie oprit.

~NCHIZ|TOR I. tir Corp metalic cilindric (prev\zutcu mâner, percutor, ghear\ extractoare) care gliseaz\`n spatele camerei de explozie pentru alimentarea cucartu[, pentru armare, pentru percu]ie, pentru extra-gerea tubului. II. rg. Ultim juc\tor din gr\mad\ careactiveaz\ `n mijlocul liniei a treia [i une[te, totodat\,pe cei 2 juc\tori din linia a doua. Are num\rul 8.

~NCLINARE gim. Mi[care `n diferite planuri a cor-pului aflat ̀ n sprijin pe sol sau pe aparate, axul mi[c\riitrecând prin articula]ia cea mai apropiat\ de sprijin, ̀ ntimp ce restul articula]iilor sunt fixate (blocate). ~ seexecut\: `n articula]ia gleznelor din pozi]ia stând; `narticula]ia genunchilor din pozi]ia stând pe genunchi;

`nclinare

210

~`n articula]ia coxofemural\ (numai `napoi) din pozi]iaa[ezat.

~NCRUCI{ARE I. j.s. Combina]ie tactic\ prin careun atacant circul\ ̀ n sens contrar pe lâng\ un coechipieraflat `n deplasare sau `n pozi]ie static\, cu scopul de ase demarca de ap\r\torul direct prin atragerea acestuia`n blocajul, fie al atacantului `ncruci[at, fie al ap\r\-torului acestuia. ~ ̀ n baschet [i ̀ n handbal este simpl\,dubl\ [i succesiv\. II. p.v. Punct unde patinatorulschimb\ culoarul, trecând de pe unul interior pe altulexterior [i invers.

~NDEMÂNARE gen. Capacitate de bun\ coordonareneuro-muscular\, constând din posibilitatea efectu\riiunor mi[c\ri complexe pe traiectorii voluntar presta-bilite. Sin.: precizie, adres\, coordonare.

~NDOIRE gim. Mi[care prin care se apropie segmen-tele unei articula]ii.

~NDREPTARE gim. Element tehnic executat la bar\,paralele, inele [i sol, constând dintr-o ̀ nchidere urmat\de o deschidere progresiv\, dar rapid\ a unghiuluiformat de articula]ia coxofemural\, secondat\ depresarea energic\ a mâinilor pe suprafa]a de reazem,care la aparate permite trecerea corpului dintr-o pozi]iemai joas\ `ntr-una mai `nalt\ (din atârnat `n sprijin),iar la sol, dintr-o pozi]ie cu corpul r\sturnat (printr-ofaz\ de zbor) `n pozi]ia de stând, a[ezat sau pozi]iiderivate. Exist\ numeroase procedee tehnice ale c\rorparticularit\]i de execu]ie sunt determinate de naturaaparatului, pozi]ia ini]ial\ sau final\, natura elanului.La bar\ [i paralele inegale: ♦~ ̀ n sprijin ̀ nainte, ♦~ ̀ nstând pe mâini, ♦~ `n sprijin `napoi (dorsal) are primaparte asem\n\toare cu ~ `nainte, dar `n loc s\ se treac\`n sprijin dorsal, se execut\ c\derea `napoi `n atârnat`ndoit dorsal, iar dup\ trecerea verticalei de jos se execut\~, spre a se ajunge `n sprijin dorsal; ♦~ c\zut\ termenatribuit tuturor procedeelor de ~ care sunt precedate de

o c\dere a corpului `napoi dintr-o pozi]ie de sprijin`ntr-una de atârnat; ♦~ la bar\ [i la paralele este folo-sit\ ca procedeu de urcare pe aparat. La inele: ♦~ `nsprijin sau pân\ ̀ n stând pe mâini se execut\ din atârnatr\sturnat ̀ ndoit, de unde picioarele sunt lansate energic`n sus [i ̀ nainte, frânându-se brusc deplasarea lor, timp`n care mâinile apas\ pe inele spre a `nlesni ridicareacorpului `n sprijinit sau `n stând pe mâini; ♦~ `napoi`n care din atârnat r\sturnat se trece `n atârnat `ndoit,de unde picioarele se lanseaz\ `n sus [i `napoi, produ-când ̀ ntinderea corpului, timp ̀ n care se apas\ pe inelespre a ̀ nlesni ridicarea corpului ̀ n sprijin. La paralele:♦~ de pe bra]e ̀ n sprijin sau ̀ n stând pe mâini; ♦~ lung\se execut\ din atârnat cu un balans amplu `nainte,celelalte ac]iuni fiind similare; ♦~ progresiv\ este otrecere din atârnat ̀ ndoit ̀ n sprijin pe bra]e, cu p\r\sirea[i reapucarea barelor `n timpul ac]iunii de `ntindere acorpului. ~n exerci]iile acrobatice: ♦~ de pe cap sepoate executa de pe loc [i din elan; ♦~ de pe ceaf\.Sin.: basculare.

~NF|{URARE gim. Mi[care circular\ a corzii exe-cutat\ `n jurul trunchiului (sau taliei), `n jurul bra]ului[i chiar `n jurul picioarelor.

~NLOCUIRE DE JUC|TORI j.s. Ac]iune prin careun antrenor schimb\, conform regulamentelor, un juc\torsau mai mul]i care p\r\sesc terenul, cedând locul dinechip\ unui juc\tor de rezerv\.

~NOT gen. Plutire, alunecare [i `naintare `n ap\ cuajutorul unor mi[c\ri ritmice [i coordonate ale picioa-relor, ale bra]elor, ale capului [i ale respira]iei, specificeunor procedee tehnice � liber (craul), bras, spate, fluture(delfin). ♦~ sportiv Ramur\ a disciplinei nata]ie careasigur\ bazele `nv\]\rii, ale perfec]ion\rii [i ale orga-niz\rii unor ̀ ntreceri cu caracter na]ional [i interna]ional,`n cele patru procedee tehnice de ̀ not, ̀ n scopul realiz\riiunor performan]e sportive. ~n competi]iile interna]ionaleoficiale (JO, CM [i CE), distan]ele de concurs pentrufiecare procedeu tehnic, conform regulamentului, sunt

`ncruci[are

~

211

~N{ELARE scr. Ac]iune ̀ n care atacantul ̀ [i sustragelama de la parada ap\r\torului.

~N{URUBARE schi Mi[care complex\ de rota]iecombinat\ cu flexia genunchilor, constituind elementuldeclan[ator al unui viraj sau al unei faze de conducerea acestuia.

~NTÂLNIRE box, lp. Denumire frecvent `ntâlnit\ `nreportajul [i publicitatea f\cute activit\]ii competi-]ionale (`ndeosebi din box [i lupte), care sugereaz\momentul de `nceput al luptei, când cei doi adversarise salut\ prin atingerea m\nu[ilor sau prin strângereamâinilor. Se folose[te [i pentru consemnarea uneicompeti]ii ̀ n care dou\ sau mai multe echipe (adversari)se confrunt\.

~NTÂRZIERE A JOCULUI j.s. Prelungire inten-]ionat\ a duratei de repunere `n joc [i de manevrare amingii, prin care o echip\ ̀ ncearc\ men]inerea situa]iei`n care se afl\.

~NTINDERE gim. Mi[care prin care se dep\rteaz\segmentele unei articula]ii. Calitatea [i cantitatea ~(precizia, ritmul, amplitudinea etc.) depind de gradulde elasticitate a mu[chilor, a ligamentelor [i a ten-doanelor.

~NTINZ|TOR gen. Pies\ metalic\ prev\zut\ cudispozitive de `n[urubare care se `ntrebuin]eaz\ latensionarea cablurilor de sus]inere a unor aparate degimnastic\, a plaselor, a s\riturilor, a parâmelor etc.

~NTOARCERE I. gen. Mi[care de ̀ nvârtire a corpului`n jurul axului s\u longitudinal pân\ la 360°, executat\din diferite pozi]ii prin procedee variate, pentru schim-barea direc]iei [i pentru m\rirea complexit\]ii mi[c\-rilor. II. gim. La exerci]iile de front [i ordine, ~ se

urm\toarele: pentru ̀ notul liber (craul) � 50, 100, 200 [i400 m (masculin [i feminin), 800 m (feminin), 1 500 m(masculin), [tafetele de 4x100 [i 4x200 m (masculin [ifeminin); pentru ̀ notul bras, spate, fluture (delfin) � 50,100 [i 200 m (masculin [i feminin); ̀ notul mixt � probaindividual\ (masculin [i feminin) � ̀ not\torul trebuie s\parcurg\ de patru ori distan]a de 50 m pentru proba de200 m [i de 100 m pentru cea de 400 m `n toate celepatru procedee ̀ n urm\toarea ordine: fluture, spate, bras,liber; ̀ notul mixt � proba de [tafet\ � 4x100 m (masculin[i feminin) `n care fiecare din cei 4 `not\tori parcurge100 m `n câte unul din cele patru procedee, `n ordinea:spate, bras, fluture, liber; ̀ notul ̀ n ape deschise (fond [imare fond) cuprinde `ntrecerile care se organizeaz\ `nape deschise, pe distan]e care dep\[esc 1 500 m. Seorganizeaz\ CM [i CE la fond (pân\ la 5 km) [i marefond (pân\ la 25 km). ♦~ cu caracter igienic Activitatesportiv\ care se practic\ `n scopul p\str\rii s\n\t\]ii,c\lirii organismului sub influen]a factorilor naturali.♦~ `n scop terapeutic Activitate sportiv\ practicat\pentru ameliorarea st\rii de s\n\tate, ca mijloc [i metod\de tratament [i de recuperare. ♦~ pentru salvarea de la`nec Activitate care necesit\ `nsu[irea unor tehnicispecifice, a unor procedee [i a unor manevre speciale,aceast\ nevoie social\ ducând la apari]ia meseriei desalvatori de la ̀ nec. ♦~ utilitar-aplicativ Activitate carefolose[te ̀ n instruirea [i preg\tirea special\ a celor carepractic\ anumite meserii (militari, marinari, scafandri,constructori de nave, poduri, baraje, pescari etc.) [i apractican]ilor unor sporturi nautice (canotaj, kaiac-canoe,iahting, slalom nautic, surfing, `not subacvatic).

~NQUARTATA scr. Eschiv\ cu sustragerea corpuluilateral.

~NSCRIERE reg. Formalitate prealabil\ oric\rei com-peti]ii prin care comisia de organizare (organizatorul)prime[te ̀ n scris, pe anumite formulare, date referitoarela numele [i prenumele sportivului, denumirea clubului,asocia]iei, echipei, categoria sportiv\, num\rul legi-tima]iei etc.

`ntoarcere

212

~execut\ pe loc dup\ anumite comenzi: ♦~ la dreaptasau la stânga (90°); ♦~ jum\tate la dreapta sau stânga(45°); ♦~ la stânga `mprejur (360°). La exerci]iile lasol sau bârn\, se execut\ din stând pe unul sau ambelepicioare, din a[ezat, din culcat, pe genunchi, din stândpe mâini. La aparate cea mai frecvent\ ~ se execut\din atârnat, iar la s\riturile libere [i cu sprijin se execut\`n timpul zborului. III. schi Mi[care executat\ prinmai multe procedee. ♦~ prin s\ritur\ Procedeu tehnicconstând dintr-o s\ritur\ efectuat\ cu sprijin `ntr-unb\], prin care sportivul ajunge cu fa]a `n sens opusdirec]iei anterioare. ♦~ `n evantai Procedeu care seexecut\ prin r\sucirea unui picior `n afar\, a[ezândschiul paralel cu cel\lalt, cu vârful la coada acestuia,dup\ care se al\tur\ [i schiul de sprijin. ♦~ vârf pestevârf Procedeu efectuat printr-o mi[care de r\sucire spreinterior a unui picior, trecând schiul peste cel de sprijin[i a[ezându-l cu vârful la coada acestuia, dup\ care seaduce [i cel\lalt schi paralel cu primul, printr-o mi[carede r\sucire `n afara fostului picior de sprijin. ♦~ prinpa[i succesivi Procedeu care se execut\ prin deplas\riale unui picior [i al\turarea celui de sprijin dup\ fiecarepas. Deplas\rile se pot efectua prin p\[iri, fie cudep\rtarea vârfurilor schiurilor, cozile r\mânând lapunctul ini]ial, fie cu dep\rtarea cozilor schiurilor,vârfurile r\mânând la punctul ini]ial. IV. nat. Procedeutehnic, specific `notului, care permite sportivului s\modifice direc]ia de ̀ naintare, ̀ n sens invers, ̀ n scopulparcurgerii distan]ei de concurs, `n conformitate curegulile speciale obligatorii, stabilite pentru fiecareprocedeu tehnic de `not. Num\rul ~ depinde delungimea bazinului [i de m\rimea probei de concurs.Execu]ia [i eficacitatea ~ au `n vedere urm\toarelecerin]e principale: respectarea prevederilor regula-mentare; efectuarea `ntr-un timp cât mai redus; s\permit\ o `mpingere cât mai puternic\; s\ nu afectezetehnica [i tempoul de ̀ not, precum [i ritmul respira]iei`not\torului. ~not\torii `[i `nsu[esc cel mai convenabilprocedeu de ~, pe care-l antreneaz\ pentru a fi executatcu maxim\ vitez\ [i eficien]\. ~ a cunoscut, ̀ n decursultimpului, perfec]ion\ri care vizau cre[terea eficacit\]iiacestei importante componente tehnice prin intro-ducerea unor mi[c\ri cât mai naturale, care s\ nuderegleze [i s\ nu determine acumularea unui plus de

oboseal\, ci, dimpotriv\, s\ constituie un momentpozitiv de leg\tur\ `ntre dou\ lungimi de bazin. ~nprocedeul craul, printre tehnicile cunoscute au fost:♦~ simpl\ realizat\ prin sprijinirea bra]ului de margi-nea bazinului; ♦~ pe o parte cu capul sub ap\; ♦~ prinjum\tate de rostogolire. Johnny Weismuller, `n 1922,a folosit printre primii o ~ modern\ `n concurs, intro-ducând ̀ n locul sprijinirii palmei de marginea bazinului,o mi[care de r\sturnare a corpului `nainte, cu palmaa[ezat\ pe peretele bazinului sub ap\, facilitândpivotarea corpului ̀ n jurul um\rului [i a[ezarea t\lpilorpe perete pentru efectuarea `mpingerii. Cre[tereasemnificativ\ a eficacit\]ii ~ s-a produs abia dup\ 1965,când Federa]ia Interna]ional\ de Nata]ie Amatoare(FINA) a modificat regulamentul privind obligativi-tatea atingerii peretelui cu palma, permi]ând ̀ not\torilorcrauli[ti s\ execute ~ prin atingerea peretelui cu oriceparte a corpului, m\sur\ care a dus la efectuarea unei`ntoarceri directe prin rostogolire care, folosind vitezade `naintare, punea corpul `n pozi]ia de `mpingere [i`naintare `n sens invers. Fiecare din cele 6 faze prin-cipale ale ̀ ntoarcerii (apropierea de peretele bazinului;elanul de `ntoarcere; rostogolirea; atingerea peretelui;`mpingerea; alunecarea [i reluarea ciclului de mi[c\riale picioarelor [i apoi ale bra]elor) corelat\ cu respira]iacon]ine o suit\ de mi[c\ri [i manevre specifice, carese execut\ cursiv ca un tot unitar. Pentru `notul liber(craul), regulamentul prevede urm\toarele cerin]eobligatorii: la fiecare ~, o parte a corpului ̀ not\toruluitrebuie s\ ating\ peretele bazinului; dup\ `ntoarcere,corpul ̀ not\torului poate s\ se afle sub ap\, dar nu maimult de 15 m, punct ̀ n care capul trebuie s\ str\pung\apa. ~n procedeul spate, ~ a cunoscut perfec]ion\riimportante ̀ n decursul anilor, fiind cunoscute: ♦~ simpl\,`n care palma atingea marginea bazinului; ♦~ prinr\sturnare, ca la craul, dup\ ce palma atingea peretelebazinului; ♦~ �`n farfurie� lansat\ de `not\toareleolandeze [i perfec]ionat\ de americani, la JO din 1976,cu palma a[ezat\ sub nivelul apei, corpul `n extensie,capul sub ap\, se imprima prin ̀ mpingerea de la pereteo r\sturnare complet\ cu r\sucirea umerilor, ajun-gându-se `n pozi]ia ghemuit pe spate [i t\lpile peperetele bazinului preg\tite pentru `mpingere; ~ prinrostogolire rezultat\ prin perfec]ion\rile aduse `n

`ntoarcere

~

213

concordan]\ cu regulamentul care a permis atingereaperetelui cu o parte a corpului. Principalele prevederiregulamentare pentru ~ `n procedeul spate: `n timpulexecu]iei ~ o parte a corpului `not\torului trebuie s\ating\ peretele bazinului; ̀ n timpul ~, umerii pot trecede vertical\ [i corpul se poate afla pe piept, iartrac]iunea se poate continua cu un bra] sau cu ambelebra]e, dup\ care, pân\ la revenirea corpului pe spate,nu mai este admis\ nici o trac]iune de bra] [i nici omi[care de oprire care nu este ̀ n continuarea execut\rii~; `not\torul trebuie s\ reg\seasc\ pozi]ia pe spate`nainte de a p\r\si peretele bazinului; pozi]ia normal\pe spate include [i o mi[care de rulare (r\sucire) acorpului `n jurul axei longitudinale, dar care s\ nudep\[easc\ 90° fa]\ de orizontala apei; dup\ ~, corpulse poate afla complet sub ap\, dar numai pe o distan]\de 15 m, punct `n care o parte a corpului trebuie s\str\pung\ apa. ~n procedeul bras, ~ este relativ simpl\,perfec]ion\rile aduse pe parcurs vizând mai alesa[ezarea bra]elor [i planul de realizare a ~ (verticalsau `nclinat). Prevederile regulamentului au `n vederep\strarea caracteristicilor acestui procedeu tehnic [ise refer\ la urm\toarele obliga]ii principale: la ~ atin-gerea peretelui se va face cu ambele bra]e simultan la,sub sau deasupra nivelului apei; capul poate fi scu-fundat dup\ ultima mi[care de bra]e, ̀ naintea atingeriiperetelui, cu condi]ia s\ sparg\ suprafa]a apei `ntr-unanumit punct `n timpul unui ciclu complet sau incom-plet de bra]e dinaintea atingerii peretelui; dup\ ~,`not\torul poate executa o mi[care lung\ de bra]e (poatedep\[i linia [oldurilor) [i de picioare sub ap\, dup\care capul trebuie s\ sparg\ suprafa]a apei, `nainte cabra]ele s\ ̀ nceap\ cea de-a doua trac]iune. ~n procedeulfluture, trebuie respectate urm\toarele regulamente: lafiecare ~ peretele trebuie atins cu ambele mâini simul-tan la, deasupra sau sub nivelul apei; dup\ fiecare ~,corpul `not\torului trebuie s\ stea pe piept, iar umeriis\ fie `n linie cu suprafa]a apei; la ~, `not\torul poateexecuta una sau mai multe mi[c\ri de picioare [i omi[care de bra]e pe sub ap\, dup\ care trebuie s\ sparg\suprafa]a apei; este permis `not\torului s\ fie completsub ap\ pe o distan]\ de 15 m dup\ fiecare ~, punct `ncare capul trebuie s\ sparg\ suprafa]a apei. Reguligenerale pentru toate procedeele tehnice: `n toateprobele, `not\torul trebuie s\ aib\ la ~ contact fizic cu

peretele bazinului; la ~, `not\torul se `mpinge deperetele bazinului, el fiind descalificat dac\ se ̀ mpingesau p\[e[te pe fundul bazinului; `n probele de mixt(individual [i `n [tafet\) `not\torii trebuie s\ respecteprevederile regulamentului `n executarea ~ stabilitepentru fiecare procedeu tehnic. Pentru controlul respec-t\rii regulamentului, sunt programa]i arbitri de ~, câteunul la fiecare culoar, la ambele capete ale bazinului,care urm\resc ̀ not\torul de la ̀ nceputul ultimei mi[c\ride bra] `naintea contactului cu peretele [i pân\ laterminarea primei mi[c\ri de bra] dup\ ~.

~NTRERUPERE DE JOC j.s. Situa]ie `n care, dindiferite cauze, juc\torii sau echipele ̀ nceteaz\ disputareameciului, `n afar\ de pauzele prev\zute de regulament.

~NTRET|IERE p.v. Ac]iune de p\trundere a patina-torului cu piciorul stâng peste coama de z\pad\ caresepar\ cele dou\ culoare sau peste linia marcat\ aculoarului interior.

~NV|LUIRE I. hb. Ac]iune tactic\ de circula]ie ajuc\torilor `n atac, cu predilec]ie `ntre inter, extrem\ [ipivotul prezent `n partea respectiv\, cu scopul de asurprinde [i de a deruta ap\rarea advers\ [i, `n final, dea marca. II. scr. Ac]iune tehnico-tactic\ prin care lamaadversarului este luat\ cu propria lam\ [i � f\r\ a sepierde contactul � este condus\ pe o traiectorie circular\,deschizând astfel drum spre suprafa]a valabil\.

~NVING|TOR gen. Sportiv sau echip\ care, respec-tând prevederile regulamentului de concurs, ob]inevictoria sau ̀ ntâietatea consemnat\ prin diferite sistemede departajare. goluri, puncte, co[uri, rezultate expri-mate ̀ n unitate de timp [i spa]iu, tu[, KO, abandon etc.

~NVINS gen. Sportiv sau echip\ care a fost dep\[it\sau a ob]inut un rezultat mai slab decât `nving\torulconcursului.

`nvins

214

J

Jfavorabil\ a unei cifre de 21 de puncte de c\tre unuldintre juc\tori sau de c\tre cupluri, exceptând cazulcând ambii juc\tori ajung la egalitate de 20 de punctecâ[tigate, caz `n care jocul se termin\ dup\ ce unuldintre juc\tori sau cupluri realizeaz\ 2 puncte conse-cutiv. Sin.: set. ♦~ de dublu (v. dublu). ♦~ de mijlocPracticare a unui joc pasiv, de a[teptare, bazat peprocedeele tehnice simple de respingere a mingii pemas\ cu sau f\r\ efecte. III. t.c. (V. ghem). IV. j.s.♦~ de mi[care Gen de joc efectuat de copii, compusdin ac]iuni cu structuri preponderent motrice atractive[i de ̀ ntrecere care urm\re[te dezvoltarea psihomotoriesau relaxarea. Are reguli prestabilite care ̀ i delimiteaz\timpul [i spa]iul de desf\[urare, num\rul de parti-cipan]i, codul de `ntrecere [i de interrela]ii dintremembrii colectivului care `l realizeaz\. ♦~ sportivComplex de exerci]ii fizice practicate sub form\ dejoc cu un anumit obiect (minge, puc etc.) având dimen-siuni specifice, prin care 2 echipe sau 2 adversari se`ntrec conform unor reguli de organizare [i desf\[urarestandardizate. Practicarea ~ urm\re[te realizarea deperforman]e, `n acest caz fiind [i un spectacol,realizarea sarcinilor educa]iei fizice constituind unmijloc al acesteia, precum [i recrearea celor care `lpractic\ `n afara formelor de organizare men]ionatemai sus. ♦~ amical ~ntâlnire programat\, de obicei `nafara calendarului competi]ional, `n care echipeicâ[tig\toare nu i se atribuie titluri oficiale de campion.♦~ [coal\ Form\ de joc necompeti]ional\ disputat\`n cadrul antrenamentului `ntre dou\ forma]iiconstituite dintre juc\torii aceleia[i echipe, ̀ n care seexerseaz\ anumite teme tehnico-tactice [i `n care

JALOANE org. Marcare a traseului, a terenului cuajutorul unor obiecte pentru dirijarea ac]iunilor spor-tivilor.

JIGO a.m., jd. Ap\rare.

JIGOTAI a.m., jd. Pozi]ie defensiv\.

JIKA a.m., jd. Timp trecut de la `nceperea luptei.

JIKAN a.m., jd. Timp.

JIME (SHIME) a.m., jd. 1. A strangula. 2. Stran-gulare.

JINZO a.m., jd. 1. Rinichi. 2. Zona lombar\.

JO a.m., jd. Loc.

JOC I. gen. Activitate complex\, predominant motric\[i emo]ional\, desf\[urat\ spontan sau organizat dup\reguli prestabilite, ̀ n scop recreativ, sportiv [i, totodat\,de adaptare la realitatea social\. II. t.m. Realizare

J

215

antrenorul (profesorul) intervine dictând repetareafazelor, `ntreruperi de joc pentru explica]iisuplimentare etc. ♦~ de verificare Joc amical princare se urm\re[te cunoa[terea stadiului de preg\tirea echipei, a juc\torilor [i se experimenteaz\ diferiteipostaze privind tactica [i forma]ia echipei. ~n ~ sepot adopta [i alte formule organizatorice decât celeprev\zute de regulamentul oficial. V. rg. ♦~ `nmargine Faz\ tip la repunerea `n joc a balonului ie[it`n afara liniilor laterale, `n urma unei lovituri cupiciorul. Repunerea mingii `n joc are loc din dreptullocului ie[irii ei din teren, aruncându-se juc\torilor dinteren, dispu[i pe dou\ [iruri (`n anumite aliniamente)`n fa]\, pe linia de margine. ~ de rugby are o structur\complex\ [i fiabil\ care cuprinde trei componente debaz\: fazele statice, mi[carea general\ [i punctele defixare. ♦~ cu piciorul Form\ de joc ca ac]iuneofensiv\ colectiv\ de avansare [i de trecere a linieiavantajului printr-o lovitur\ de picior cu asigurareasuperiorit\]ii pe locul de c\dere a balonului.♦~ desf\[urat Form\ de joc cu ac]iune ofensiv\ colectiv\de avansare [i de trecere a liniei avantajului princircula]ia balonului spre lateral [i crearea supranu-mericului. ♦~ grupat-penetrant Form\ de joc cuac]iune ofensiv\ colectiv\ ce avanseaz\ [i penetreaz\,cât mai rapid posibil `n axul profund `ntre spa]iileap\r\rii cu maxim de juc\tori `n sus]inere. VI. atl.~ de glezne (V. alergare cu joc de glezn\). VII. [ah♦~ aparent Sum\ de mut\ri preg\tite ̀ n pozi]ia ini]ial\ca r\spuns la mut\rile negrului. ♦~ de mijloc Faza a douaa unei partide de [ah, intermediar\ `ntre deschidere [ifinal. VIII. fb., hb. ~ pasiv Form\ de ̀ ntârziere a joculuicu ajutorul c\reia o echip\ urm\re[te s\ men]in\mingea `n posesie, f\r\ s\ fie preocupat\ de marcareaunui gol (sau f\r\ s\ fie v\dit caracterul ofensiv alatacului). IX. box ~ de picioare Mi[care rapid\ aboxerului ̀ n ring, ̀ n toate direc]iile, prin pa[i m\run]i [ielastici, care nu permite adversarului s\ ghiceasc\ clipadezl\n]uirii atacului [i nici lovitura care va porni.X. scr. ♦ ~ al distan]ei Deplas\ri multiple pe plan[\ aambilor adversari, executate cu scopul de a lansa, `ncondi]ii optime, o ac]iune ofensiv\, defensiv\ saucontraofensiv\. ♦~ lamelor (armelor) Ac]iune tehnico-tactic\ preg\titoare format\ din contactul lamelor celor

2 adversari sau absen]a acestuia, efectuat\ cu scopulde a supraveghea mai bine inten]iile adversarului saude a preg\ti propria ac]iune.

JOCHEU c\l., hip. C\l\re] care conduce calul `nprobele de galop [i de obstacole, `ndeosebi de talie [igreutate ponderal\ mic\, `mbr\cat `ntr-un echipamentviu colorat [i cu o [apc\ specific\, folosind crava[a [ipintenii pentru stimularea calului, `n vederea spoririivitezei de deplasare.

JOCURI ISTMICE ol. Jocuri publice antice dinGrecia, care erau organizate ̀ n Corint, ̀ n fiecare al doilea[i al patrulea an al Olimpiadelor. Dedicate la `nceputunui zeu regional, au devenit apoi jocuri universaleorganizate `n cinstea lui Poseidon (lat. Neptun).~nving\torii erau `ncununa]i cu coroane de pin.

JOCURI NEMEICE ol. Jocuri locale publice(agone), legate de cultul mor]ilor, care se organizau ̀ nora[ul Nemeea din Argolida. Au fost `nfiin]ate deAdastos, [eful expedi]iei �celor [apte `mpotrivaThebei�, `n amintirea mor]ii eroice a unui b\iat ucisde mu[c\tura otr\vit\ a unui [arpe, `n timp ce p\zeaun izvor de ap\ necesar lupt\torilor. ~ se organizaudin doi `n doi ani, `ncepând din 573 `.Hr., cuprinzândaproximativ acelea[i probe cu cele incluse ̀ n programulJO antice. ~nving\torii primeau coroane de ieder\ dela helanodici, care purtau ve[minte negre.

JOCURI OLIMPICE ol. ~ntreceri complexe [iserb\ri antice ce se celebrau `n incinta olimpic\(fondate de Heracles la 776 `.Hr.) din patru `n patruani, `n cinstea lui Zeus, timp `n care `n Grecia `ncetautoate ostilit\]ile militare. Programul serb\rilor duracinci zile [i era alc\tuit din ̀ ntreceri gimnice, muzicale[i poetice, care contribuiau la unitatea [i leg\tura dintretoate cet\]ile Eladei. ♦ ~ moderne Cea mai ̀ nalt\ form\de competi]ii sportive interna]ionale, organizate dinpatru `n patru ani, `n ]\ri [i ora[e diferite, la care

jocuri olimpice

216

Jla 35�40 de ani prin mers pe jos zilnic, din ce ̀ n ce mairapid, pân\ se ajunge la 6-7 km/h, timp de 1-1 1/2 h [inumai dup\ 2-3 luni se poate trece la alergare cu untempo (vitez\) de 5'/km, pe distan]e din ce `n ce mailungi, de la 2-3 km la 5-6 km, iar dup\ 3-4 luni deantrenament de astfel de alergare, se poate ajunge la40-50' zilnic. Pentru persoanele de vârst\ mai ̀ naintat\,se pot ob]ine avantaje considerabile pentru s\n\tate [i`n cazul unui volum zilnic de 2-3 km, respectiv 15-20 kmpe s\pt\mân\. Reac]ia corect\ a organismului la efortuldepus poate fi controlat\ de executant cu ajutorulfrecven]ei cardiace care, la sfâr[itul alerg\rii, trebuies\ ajung\ la 120-140 b\t\i pe minut.

JOSEKI a.m., jd. Latur\ superioar\.

JU JUTSU a.m. Ramur\ a disciplinei sporturilor delupte mar]iale, care urm\re[te, ̀ n primul rând, anihilareaadversarului, anularea capacit\]ii lui de atac. Procedeeletehnice din ~ au fost elaborate de bushi (r\zboinici), `nperioada Kamakura (1185-1333), `n ideea c\ un r\z-boinic dezarmat s\ poat\ face fa]\ unui adversar ̀ narmat.~ s-a dezvoltat din tehnicile vechi kumi-uchi (tehnic\de lupt\ pentru angajare `n lupta corp la corp), descrise`n lucrarea budist\ Konjaku-monogatari, datând dinveacul al XIII-lea. ~ s-a dezvoltat ca art\ mar]ial\ `nepoca Edo. Numeroase ryu ([coli), create de samurai,au r\spândit diverse procedee tehnice `n toat\ Japonia,dar au fost codificate, mult mai târziu, ̀ n perioada Meiji(1868-1912), dup\ ce samuraii nu au mai avut dreptuls\ poarte arme [i când confrunt\rile dintre diverse familiiau fost interzise. Principiul esen]ial al ~ este de a-l`nvinge pe adversar prin toate mijloacele, folosind, `nacela[i timp, minim de efort. Pân\ `n 1922, dat\ cândprofesorul Jigoro Kano a `ntemeiat centrul Kodokanpentru studierea judoului, singura art\ mar]ial\ recunos-cut\ [i ̀ nv\]at\ ̀ n numeroase ryu ([coli), atât ̀ n Japonia,cât [i `n afar\ grani]elor ei, era ~. Poli]iile din ]\rileoccidentale se interesau de ~ prin care c\p\tau un avantajdecisiv `n lupt\. ~n prezent, ~ a fost detronat de judo,karate, aikido [i kobudo, el nefiind sport, ci numai unansamblu de procedee tehnice pentru lupta real\.

particip\ cei mai buni sportivi, reprezentan]i ai ]\rilormembre ale CIO. ~nchinate luptei cinstite [i respectuluifa]\ de adversar, ~ contribuie la `nt\rirea p\cii [iprieteniei dintre toate popoarele lumii.

JOCURI PANATHENIENE ol. ~ntreceri locale orga-nizate `n Athena antic\, `ntemeiate de Pisistrat `namintirea evenimentului istoric al reuniunii celor 12state ale Aticei vechi [i a realiz\rii unit\]ii ei politicede c\tre Theseu. ~ aveau loc o dat\ la patru ani (`n celde al treilea an al Olimpiadei), cuprinzând la `nceput`ntreceri rapsodice: poezie, cântece, muzic\ instru-mental\. Mai târziu, programul s-a completat cu ̀ ntrecerigimnice, dansuri etc. ~nving\torii primeau premii vasevechi cu uleiuri.

JOCURI PITHICE ol. ~ntreceri muzicale care aveauloc la Delphi ̀ n Phocida ̀ n cinstea lui Apollo, pentru as\rb\tori victoria zeului asupra dragonului Python [i`ntemeierea oracolului de la Delphi. Aveau loc din opt`n opt ani [i, evoluând sub influen]a reputa]iei oraco-lului de la Delphi, au ajuns cele mai importante Jocuridin Grecia veche, dup\ cele olimpice. ~nving\toriiprimeau coroane de lauri. Cu ̀ ncepere din anul 582 ̀ .Hr.,~ se organizau din patru `n patru ani, iar durata lor s-am\rit la [apte zile.

JOGGING gen. Alergare cu pa[i m\run]i (fuleu mic),`n tempo moderat [i cu efort sc\zut, cu sprijin pe solpe toat\ talpa, care se desf\[oar\ prin parcuri, pe str\zif\r\ denivel\ri, de preferat pe terenuri cu sol moale(p\mânt, gazon etc.). ~ se adreseaz\ cu prec\derepersoanelor care nu practic\ sportul, nu depun mult\vreme activitate fizic\ prin mers pe jos, duc o via]\sedentar\. ~ este socotit un mijloc eficient de ap\rare`mpotriva infarctului miocardic [i a altor boli de circu-la]ie, contribuie la diminuarea nivelului triglicerinelor[i a concentra]iei de colesterol din sânge, combateacumularea gr\similor `n artere, reduce ]esutul adipos[i, `n mod indirect, atenueaz\ st\rile de anxietate [iefectele negative ale stresului. ~ este bine s\ `nceap\

jocuri panatheniene

J

217

JU NO KATA a.m., jd. Form\ a suple]ei.

JUC|TOR I. gen. Participant `ntr-o activitate cucaracter ludic. II. j.s. Persoan\ `ncadrat\ reglementar`ntr-o echip\, care se antreneaz\ [i particip\ ̀ n competi]ii.♦~ centru Juc\tor specializat având sarcina s\ ac]ioneze`n mijlocul unei linii sau al unui compartiment al echipei:funda[ central, ̀ nainta[ central. ♦~ extrem\ Juc\tor spe-cializat având sarcina de a ac]iona, cu prec\dere, la margi-nile terenului (v. [i arip\). ♦~ funda[ Juc\tor specializat,component al ultimei linii de ap\rare. ♦~ intermediarJuc\tor specializat care ac]ioneaz\ ̀ ntre juc\torii extrem\[i cei de centru (v. [i inter). III. o. ♦~ de la b\taieComponent al echipei care repune mingea `n joc, lo-vind-o cu bastonul, ̀ ncercând apoi s\ parcurg\ culoareleobligatorii ale terenului, f\r\ a fi lovit de un adversar.♦~ de prindere Component al echipei care are mingea[i are dreptul s\ loveasc\ cu ea orice adversar al echipeide la b\taie, care ̀ ncearc\ s\ str\bat\ culoarele obligatoriiale terenului. IV. rg. ♦♦♦♦♦~ mijloca[ Juc\tor specializat `nefectuarea ac]iunilor de leg\tur\ dintre compartimentul`naintare [i, respectiv, linia de trei sferturi: ~ la gr\mad\[i ~ de deschidere. ♦~ de margine Juc\tor, relativ specia-lizat, participant, cu prioritate, la ac]iunile desf\[uratedup\ o repunere a balonului `n joc din afara liniei demargine a terenului. ♦~ participant Juc\tor care parti-cip\ efectiv la câ[tigarea sau la posesia balonului lafazele statice sau la aglomer\ri. ♦~ neparticipant Juc\torcare va continua jocul ̀ n ofensiv\ sau ̀ n defensiv\ dup\momentele statice sau aglomer\ri. V. fb., o. ♦~ mijloca[Juc\tor care ac]ioneaz\, de obicei, `n zona central\ aterenului, specializat ̀ n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\`ntre compartimentele sau `ntre liniile unei echipe.VI. bb., hb. ~ pivot Atacant, de cele mai multe ori detalie ̀ nalt\, specializat s\ ac]ioneze, de obicei, cu spatelespre panou sau spre poart\, ̀ n scopul realiz\rii de punctesau de goluri, al efectu\rii unor combina]ii cu ceilal]iatacan]i, al recuper\rii arunc\rilor nereu[ite.

JUC|TORI DE LA PRINDERE o. P\scari, azvâr-litori, l\tura[i, ]inta[i, m\rgina[i, mijloca[i, denumi]i`n func]ie de sarcinile din joc.

JUDO a.m. Ramur\ a disciplinei sporturilor de luptemar]iale, constând `n confruntarea dintre doi judoka(practicant al judo), care folosesc elemente [i proce-dee tehnice `n lupta `n picioare (tachi waza), dar [i lasol (katamewaza). ~ a fost creat de profesorul JigoroKano (1860-1938), `n anul 1882 la Tokyo, `n templulbudist Eishoji. Profesorul Jigoro Kano dorea s\ fac\din artele mar]iale un sport mar]ial pentru antrena-mentul tinerei genera]ii. Scopul judoului este de aob]ine cu un minim de efort maxim de randament. ~nacest scop, profesorul Jigoro Kano a codificat un num\rde procedee tehnice: de picior (ashi waza), de [old(koshi waza), cu ajutorul mâinilor (te waza), de sacri-ficiu (sutemi waza), de imobilizare (osae komi waza),de strangulare (shime waza) sau de tehnici aplicatearticula]iei cotului (kansetsu waza) [i de atac asuprapunctelor vitale (atemi waza). A rezultat o art\ de auto-ap\rare care se ̀ nva]\ ̀ n dojo (sal\ de antrenament), ̀ ncursul studierii mi[c\rilor de baz\ cu un partener [i aexerci]iilor de studiu numit randori, `n timpul c\roraadversarul sau uke (cel ce `ndur\) este proiectat petatami (saltea) [i imobilizat de tori (cel care execut\procedeul tehnic). ~nv\]area procedeelor tehnice se face`n etape, fiecare kyo (etap\) fiind confirmat\ prinatribuirea unei centuri colorate (alb\, galben\, porto-calie, verde, albastr\, maro). Judoka cu grade supe-rioare primesc centuri negre de la 1 dan la 10 dan, `nfunc]ie de activitatea pe care o depun `n practicarea~ `n shiai (competi]ie) sau pentru kata (demonstrareaformelor: nage no kata � kata formelor de proiectare,katame no kata � kata formelor la sol, kime no kata �kata formelor de ap\rare, itsutsu no kata � kata celorcinci principii, koshiki no kata � kata formelor anticeetc.) [i pentru promovarea judoului. Suprafa]a pe carese desf\[oar\ `ntrecerea trebuie s\ aib\ dimensiunile`ntre 14 m x 14 m [i 16 m x 16 m [i s\ fie acoperit\ cutatami sau cu un material echivalent, suprafa]a fiind`mp\r]it\ ̀ n dou\ zone: de lupt\ [i de siguran]\. Spa]iulce delimiteaz\ cele dou\ suprafe]e constituie zona depericol, care trebuie s\ fie marcat\ printr-o band\ deculoare ro[ie, lat\ de 1 m, ce face corp comun cusalteaua sau este fixat\ pe aceasta. Judoka sunt echipa]icu judogi (costum judo), care este confec]ionat dinbumbac sau dintr-o ]es\tur\ asem\n\toare, de culoarealb\ sau albastr\, pentru a da posibilitatea arbitrilor s\

judo

218

Jdisting\ mai bine ac]iunile `ntreprinse `n atac.Participan]ii la ̀ ntrecere trebuie s\ salute la ̀ nceputul [ila sfâr[itul luptei. Dac\ ei omit salutul, arbitrul trebuies\ le aduc\ aminte aceast\ obliga]ie, rostind anun]ul rei(saluta]i), apoi va anun]a ̀ nceperea luptei rostind hajime(`ncepe]i). Dac\ este necesar, `n timpul luptei, arbitrulanun]\ matte (a[tepta]i) [i yoshi (continua]i) pentrucontinuarea luptei, iar la expirarea timpului stabilit `nlupt\, sore-made (sfâr[itul luptei). Când un judoka,aplicând un procedeu tehnic, `[i proiecteaz\ adversarulla mare distan]\, cu for]\ [i vitez\, arbitrul `i acord\ippon. ~n cazul ̀ n care cei 2 judoka ob]in simultan ippon,arbitrul anun]\ hikiwake (meci nul) [i, la nevoie, poatedispune ca acei lupt\tori s\ reia lupta. Arbitrul poateacorda ippon [i atunci când un judoka `[i fixeaz\adversarul `n osae komi waza timp de 25'' consecutiv.~n 1964 (JO de la Tokyo), ̀ n concursurile de ~ au ap\rutcategoriile de greutate. La masculin, aceste categorii sunturm\toarele: 60, 65, 71, 78, 86, 95, +95 kg. La feminin,categoriile sunt: 48, 52, 56, 61, 66, 72, +72 kg. Actualaform\ de competi]ie ̀ n ~ este din ce ̀ n ce mai str\in\ deconcep]ia fondatorului ei, `n prezent devenind o prob\de for]\ `ntre cei 2 judoka, care se lupt\ pe tatami. Esteposibil ca acesta s\ fie motivul pentru care aikido [ikarate au cucerit, `n detrimentul ~, interesul amatorilorde arte mar]iale.

JUDOGI (KEIKOGI) a.m., jd. Costum de judo.

JUDOKA a.m., jd. Practicant al sportului [i arteimar]iale judo (`n limba român\, substantivul are aceea[iform\ la plural).

JUJI a.m., jd. 1. Cruce. 2. ~ncruci[at, `n cruce.

JUM|TATE DE PRIMIRE c\l. Mi[care pe dou\urme, `n care calul se deplaseaz\ lateral [i `nainte, peo linie diagonal\, fiind pliat `n partea care merge.

JUM|TATE OPRIRE c\l. Mic[orare a caden]ei dinacela[i tip de mers al calului.

JUMBI a.m., jd. 1. Preg\tire, preparative. 2. Preg\-titor.

JUNIOR I. gen. Tân\r(\) sportiv(\) care are vârstaaproximativ\ ̀ ntre 13 [i 19 ani, limitele exacte de vârst\variind de la o ramur\ sportiv\ la alta (aceast\ perioad\se nume[te juniorat). ~ beneficiaz\ de un sistem compe-ti]ional intern [i interna]ional propriu (campionatena]ionale, europene, mondiale), precum [i o preg\tire(antrenament) adecvat\ vârstei, func]iilor [i posibi-lit\]ilor psihofizice ale organismului lor. II. atl. Tân\rcare practic\ atletismul, având vârsta `ntre 14 [i 19 ani.~n cadrul liniilor de vârst\ ale juniorilor, forul despecialitate al fiec\rei ]\ri poate stabili mai multecategorii (clase) de juniori. ~n ]ara noastr\, Federa]iaRomân\ de Atletism (FRA) a oficializat urm\toarelecategorii: juniori III (14-15 ani), juniori II (16-17 ani)[i juniori I (18-19 ani); fiecare categorie are un sistemde calendar competi]ional proprii, precum [i parti-cularit\]i metodologice, organizatorice [i de instruireadecvate vârstei [i nivelului sportiv la care a ajunsatletul; atletul ~ are dreptul s\ participe la competi]iileseniorilor dac\ `n prealabil `ndepline[te anumite con-di]ii de performan]\.

JUR|MÂNT OLIMPIC ol. Formul\ consacrat\ [idevenit\ tradi]ional\, prev\zut\ de art. 33 al regula-mentului olimpic, rostit\ `n cadrul ceremoniei dedeschidere de c\tre un sportiv ̀ n numele tuturor concu-ren]ilor, prin care ace[tia se angajeaz\ s\ respecte custricte]e regulile jocurilor, s\ lupte cinstit [i corectpentru onoarea patriei lor [i gloria sportiv\. Textul~ este obligatoriu: �Jur\m c\ vom lua parte la JO `nlupt\ dreapt\, respectând regulamentul, dornici s\ ne`ntrecem ̀ n spiritul adev\ratei sportivit\]i pentru gloria]\rii noastre [i a sportului�.

judogi (keikogi)

J

219

JURIU atl., box, gim., lp., tir For sportiv care con-duce, supravegheaz\, consemneaz\, omologheaz\rezultatele unei competi]ii [i, eventual, analizeaz\contesta]iile ivite ̀ n urma desf\[ur\rii ei. ~ este alc\tuitdin persoane, cooptate de organizatorul competi]iei,care cunosc bine regulamentele [i esen]a concursului,au o probitate des\vâr[it\ [i respect pentru ap\rareaspiritului [i corectitudinii luptei sportive. Poate fi: ~de apel; ~ de concurs; ~ interna]ional.

JURNAL DE ANTRENAMENT met. Document

personal al sportivului, ̀ n care acesta ̀ [i consemneaz\zilnic datele obiective ale preg\tirii [i ale activit\]iisale, cum sunt greutatea corporal\ [i pulsul, luatediminea]a dup\ sculare, durata somnului, num\rulantrenamentelor [i durata lor etc.

JURNAL DE AUTOCONTROL MEDICAL m.b.(V. autocontrol medical).

JUTSU (JITSU) a.m., jd. Art\, tehnic\.

jutsu (jitsu)

220

K

KKAKE a.m., jd. Finalizare (a procedeului), executare.

KAMAE a.m., jd. Pozi]ie de gard\.

KAMI a.m., jd. Deasupra.

KAMI HIZA GATAME jd. Blocare pestegenunchi.

KAMI SANKAKU GATAME jd. Imobilizarede sus `n triunghi.

KAMI SHIHO GATAME jd. Imobilizarelongitudinal\.

KAMI UDE HISHIGI JUJI GATAME jd. Luxarea bra]ului prin pârghie superioar\ `n cruce.

KAMIZA a.m., jd. Loc de onoare `n dojo.

KANDAHAR (ALBERG) schi 1. Competi]ie de schialpin tradi]ional\ pân\ `n 1970, denumirea provenindde la numele unei sta]iuni de schi austriece [i ruineleunui ora[ din Afganistan, simbol al unei victorii a

KACHI a.m., jd. 1. Victorie, pre], valoare. 2. Samuraiinferior (ist.).

KAESHI (GAESHI) a.m., jd. Contraatac.

KAIAC I. s.n. 1. Ramur\ sportiv\ apar]inând sporturilornautice care se practic\ pe ambarca]ii denumite kaiacepentru una, dou\ sau patru persoane [i const\ `n par-curgerea unor distan]e prev\zute `n regulament (200m, 500 m, 1 000 m, 10 000 m [i mare fond). 2.Ambarca]ie puntit\, cu sec]iunea [i liniile longitudinaleconvexe [i ne`ntrerupte, prev\zut\ cu cârm\ [i cocaneted\. Este propulsat\ numai cu ajutorul padelelor,regulamentul de concurs interzicând sprijinireaacestora pe ambarca]ie. ~ are dimensiuni standardizate.Subramuri: ~ curse ̀ n linie; ~ slalom; ~ coborâre (aperepezi); ~ polo; ~ saling (cu pânze); ~ maraton. II. tr.Activitate organizat\ sau neorganizat\ care const\ `nparcurgerea unor distan]e pe ape curg\toare sau lacuri,cu ambarca]ii de o persoan\, dou\ sau patru, manevratecu ajutorul padelelor sau al unor velaturi reduse.

KAITEN a.m., jd. Rota]ie, rostogolire.

KAKARI GEIKO a.m., jd. Metod\ de antrenament.

KAKATO (KAGATO) a.m., jd. C\lcâi.

K

221

armatei britanice. 2. Leg\tur\ de schi, cu cablu, folosit\pân\ `n anii 1970.

KANSETSU (KWANSETSU) a.m., jd. Articula]ie.

KANSETSU WAZA a.m., jd. Tehnic\ de luxare.

KARATE a.m. Ramur\ a disciplinei sporurilor de luptemar]iale, care urm\resc, `n primul rând, anihilareaadversarului, anularea capacit\]ii de atac. Etimologic ~se compune din Kara (gol) [i te (mân\), ~ reprezint\ �artamâinilor goale�. ~, ca art\ de lupt\ cu mâinile goale, s-adezvoltat de-a lungul secolelor, mai ̀ ntâi ̀ n Okinawa, pevremea când chinezii, ocupând `n secolul al XVI-lea,insulele Ryu-Kyu, le-au interzis locuitorilor s\ de]in\ arme,apoi, mai târziu, sub ocupa]ie japonez\. Existau mai multestiluri de ~, fiecare stil purta numele locului unde erapracticat: Shuri-te, Naha-te, Tomeri-te. Un adept al acesteiarte mar]iele, originar din Okinawa, Gichin Funakoshi(1869-1957), a unificat diferite stiluri de Okinawa-te (cumse numea pe vremea aceea). De men]ionat c\ [i al]i mae[tridin Okinawa: Kenwa Mabuni (fondatorul `n 1934 alstilului Shito Ryu � [coala drept\]ii), Chojun Miyagi(fondatorul ̀ n 1930 al stilului Goju Ryu � [coala for]ei [ia suple]ii) [i Hidenori Otsuka (fondatorul ̀ n 1939 a stiluluiWado Ryu � [coala c\ii armoniei) au popularizat [i aupredat cu succes cuno[tin]ele lor `n domeniul artelormar]iale. ~n 1936 Gichin Funakoshi termin\ de construitla Tokyo prima sal\ de antrenament `n ~ [i o nume[teShotokan (�casa Shoto�). Maestrul Masutasu Oyama estecreatorul `n anul 1955 a stilului Kyokushinkai sau�`ntâlnirea cu adev\rul suprem�, variant\ a stilului GojuRyu. ~ a[a cum este practicat constituie un ansamblu deprocedee tehnice ofensive [i defensive, bazate pe câtevaprincipii esen]iale: puterea loviturilor date implic\ o bun\dezvoltare fizic\, concentrarea for]ei pentru folosirea eila maxim, utilizarea for]ei de reac]ie, care permite o maimare putere de penetra]ie [i de �sf\râmare� (hishigi),controlul respira]iei (kokyu) [i al centrului de greutate(hara). La aceste principii, tehnicienii disciplinei ~ auad\ugat, pentru a nu r\mâne `n urma celorlalte budo,practicile �spirituale� ale concentr\rii [i control\rii

spiritului (mizu-no kokoro), precum [i o viziune global\asupra totului `nconjur\tor (tsuki no kokoro). Astfel,dezvoltarea fizic\ a practicantului se face `n paralel cudezvoltarea lui psihic\. ~n atacurile ini]iate de karatekapot fi folosite toate p\r]ile corpului: lovituri circulare saudirecte cu mâinile, pumnii, coatele, gambele, genunchii[i picioarele. Primele CM de ~ s-au desf\[urat la Tokyo,`n octombrie 1970, [i, cu acest prilej, delega]ii a 33 dena]iuni, `ntruni]i `n capitala Japoniei au creat Federa]iaInterna]ional\ de Karate do (WUKO � World Union ofKarate-do Organization). ~n campionatele de ~ exist\, ca[i `n campionatele de judo, categorii de greutate sau sefac campionate pentru toate categoriile. ~n 1981 au fostini]iate primele campionate feminine de ~. Campionatelede full contact se desf\[oar\ cu `ncepere din 1980 [i auintrodus o categorie suplimentar\, aceea a supergreilor.Karateka (practicantul de ~) poate ob]ine acelea[i gradeca [i judoka. ~ nu a fost pân\ ̀ n prezent admis ca disciplin\olimpic\, dar miile de practican]i karateka a[teapt\ cuinteres acest moment.

KART auto. Autovehicul terestru cu sau f\r\ caroserie,cu patru ro]i nealiniate aflate permanent `n contact cup\mântul, dou\ ro]i directoare [i dou\ motrice. P\r]ileprincipale sunt [asiul (caroseria), ro]ile [i motorul.

KARTING auto. Sport automobilistic cu vehiculespeciale (karturi) ce se desf\[oar\ pe piste amenajate(provizoriu sau permanent) `n acest scop: din asfalt,cu o `nclina]ie longitudinal\ de maxim 3% [i unatransversal\ de maxim 10%, cu o lungime variind ̀ ntre1 000 [i 2 500 m; nici o linie dreapt\ a pistei nu poatedep\[i 170 m, iar l\]imea pistei variaz\ ̀ ntre 8 [i 13 m.

KASHIRA GATAME a.m., jd. Imobilizare acapului cu bra]ul.

KASUMI a.m., jd. Moment.

KATA a.m., jd. 1. Form\. 2. Categorie, model, tip. 3. Um\r.

kata

222

KKATA GATAME a.m., jd. Imobilizare prin blocareaum\rului.

KATA GURUMA a.m., jd. R\sturnare peste um\r.

KATA HA JIME a.m., jd. Strangulare prin imobili-zarea um\rului.

KATA JIME a.m., jd. Strangulare cu priz\ la um\r.

KATA JUJI JIME a.m., jd. Strangulare cu mâinile`ncruci[ate cu palmele `n jos.

KATA OSAE GATAME a.m., jd. Imobilizare prinblocarea flancului.

KATAME (GATAME) a.m., jd. 1. Imobilizare.2. Control.

KATATE JIME a.m., jd. Strangulare cu o mân\.

KATSUGI WAZA a.m., jd. Tehnici de apucare `npozi]ia dorit\.

KEIKO (GEIKO) a.m., jd. Exerci]iu, studiu, lec]ie.

KEIKOKU a.m., jd. Avertisment oficial.

KENDO a.m. Art\ mar]ial\ (etimologic �caleasabiei�) care se ocup\ de mânuirea sabiei (ken); `ntrecutul `ndep\rtat, `n perioada Meiji (1868-1912),se numea ken-jutsu sau ken-no-michi; ea a fost folosit\din cele mai vechi timpuri de to]i r\zboinicii japonezi,

iar din sec. al XIII-lea de samurai. Interzis\ `n 1876,de când samuraii n-au mai avut dreptul s\ poarte sabie,ken-jutsu a fost transformat\ `n sport (kendo) deSakakibara Kenkichi (1830-1894), pentru antrena-mentul fizic [i mental al tinerilor. ~n realitate termenul~ a fost creat, `n 1900 de Abe Tate, pentru a-l `nlocuipe cel de ken-jutsu, considerat prea �r\zboinic�. Primaacademie de ~ a fost `ntemeiat\ la Tokyo, `n 1909,iar `n 1910 a fost `nfiin]at\ Federa]ia Japonez\ deKendo (FJK).

KENKA YOTSU a.m., jd. Prize favorabile pentrucompeti]ie.

KENKYU a.m., jd. Studiu.

KENSEI (KIAI) a.m., jd. Strig\t de lupt\.

KENSUI JIME a.m., jd. Strangulare prin suspendare.

KESA GARAMI a.m., jd. Blocare a bra]ului pe coaps\.

KESA GATAME a.m., jd. Imobilizare lateral\.

KI a.m., jd. Energie vital\ `n filozofia japonez\

KIAI a.m., jd. Eliberare exploziv\ de energie prinstrig\t. Tradus `n dou\ variante: 1. �Strig\tul care d\via]\ (ac]iunii)� sau 2. �Strig\tul care ucide (`n lupt\)�.

KIKAI a.m., jd. Cuno[tin]\.

KIKEN GACHI a.m., jd. Victorie prin abandon.

kata gatame

K

223

KIME a.m., jd. �Eficacitate penetrant\�.

KIN a.m., jd. Testicule.

KINETOBALNEOTERAPIE m.b. Metod\ detratament care asociaz\ mi[carea [i balneoterapia.Folose[te exerci]ii de gimnastic\ terapeutic\, jocuriefectuate `n ap\ [i diferite procedee de `not. ~ esteutilizat\ pe scar\ larg\ `n sta]iunile unde se g\sescbazine cu ape minerale calde. ~n serviciile despecialitate, se `ntrebuin]eaz\ [i apa de izvor, rece sau`nc\lzit\, la care se adaug\ s\ruri minerale [i diferiteplante. La sportivi, ~ este recomandat\ cu prec\dere`n tratamentul de recuperare dup\ traumatisme [i `nafec]iunile cronice ale aparatului locomotor.

KINETOLOGIE m.b. Disciplina medical\ careutilizeaz\ exerci]iul fizic [i mijloacele balneofizio-terapeutice `n scop profilactic [i terapeutic. Scopulprofilactic este ̀ ndeplinit ̀ n cazul persoanelor s\n\toaseaflate `n situa]ii biologice speciale, care nu le permitpracticarea exerci]iilor fizice ̀ n cadrul educa]iei fizice[i activit\]ii sportive (copii mici, femeile `n perioadapre- [i post-natal\, b\trânii). Ac]iunea terapeutic\ a ~se realizeaz\ `n cadrul tratamentului complex aldeficien]elor fizice ale bolnavilor [i ale convales-cen]ilor. Mijloacele specifice ale ~ contribuie la`nl\turarea suferin]elor [i a tulbur\rilor, la prevenireasechelelor [i la recuperarea mai rapid\ a bolnavilor [ia convalescen]ilor. Unele mijloace ale ~ sunt folositede sportivi pentru favorizarea proceselor de refacere,dup\ lec]iile de antrenament [i competi]iile care lesolicit\ intens organismul. ~ preia `ntr-o concep]iemodern\ locul [i rolul culturii fizice medicale.

KINEZIOLOGIE m.b. 1. {tiin]\ care studiaz\ ca-racteristicile mecanice ale mi[c\rii. 2. ~n literaturaanglo-saxon\ de specialitate, termenul ~ este folosit`n locul celui de biomecanic\.

KINOGRAF m.b. Aparat de laborator pentru `nre-gistrarea contrac]iei musculare. Este constituit dintr-undispozitiv care asigur\ fixarea unui cap\t al mu[chiului[i legarea celuilalt cap\t de o peni]\ care ̀ nscrie depla-sarea acestuia ̀ n timpul contrac]iei pe o hârtie angrenat\cu vitez\ constant\. ~nregistrarea permite studierea am-plitudinii contrac]iei [i durata fazelor acesteia `n con-di]ii fiziologice [i sub ac]iunea diferitelor substan]e saua condi]iilor de mediu.

KNOCK-DOWN (KD) box C\dere a boxerului lapodea `n timpul luptei, pierderea orient\rii `n ring [i acoordon\rii mi[c\rilor, ca urmare a loviturilor primite,[i reluarea luptei ̀ nainte de terminarea num\r\rii celor10'', f\cut\ de arbitri.

KNOCK-OUT (KO) box ~nfrângere ̀ nainte de limiteleregulamentului de concurs a boxerului, care nu mai poaterelua lupta dup\ 10'' num\rate de arbitrul de ring, datorit\c\derii sale la podea ̀ n urma loviturilor puternice primite.Dup\ fiecare ~, regulamentul de concurs opre[te peboxer s\ urce ̀ n ring timp de o lun\. Dac\ a avut dou\ ~`n decurs de trei luni, ̀ i este interzis\ lupta oficial\ timpde trei luni, iar dup\ trei ~ consecutive, el este oprit s\boxeze un an. Orice reluare a activit\]ii competi]ionalea boxerului care a fost ̀ nfrânt prin ~ trebuie s\ aib\ avizulmedicului sportiv. ~nscrierea deciziei de ̀ nfrângere prin~ `n buletinul de concurs sau `n textul unei relat\ri seface prin ini]ialele KO. Macanismele de producere a ~difer\ `n func]ie de locul unde a fost aplicat\ lovitura.Lovitura la b\rbie se reflect\ asupra urechii interne [iproduce: tulburarea reflexelor statice [i stato-chineticeindispensabile men]inerii echilibrului, hipotoniemuscular\ [i alterarea motricit\]ii, ame]eal\, grea]\ [ivom\. Nu determin\, de obicei, pierderea cuno[tin]ei.Loviturile la �carotid\� [i la �plex� produc ~ prinsporirea reflex\ a contrac]iilor cardiace [i, consecutivacesteia, hipoxie cerebral\ [i pierderea cuno[tin]ei.Lovitura `n regiunea precordial\ (�la inim\�) opre[tede asemenea contrac]iile cardiace, dar prin transmitereadirect\ a traumatismului toracic asupra mu[chiuluicardiac. Tulbur\rile hemodinamice [i cerebrale sunt

knock-out (ko)

224

Kacelea[i ca `n cazul loviturilor la carotid\ [i la plex.Loviturile asupra craniului (�la cap�) determin\dereglarea complex\ a activit\]ii centrilor nervo[icerebrali [i, prin aceasta, tulbur\ri ale motricit\]ii [i/saupierderea rapid\ a cuno[tin]ei. ~ prin astfel de lovituripoate avea consecin]e tardive severe asupra s\n\t\]ii:epilepsie când determin\ focare hemoragice `n creier;encefalopatie post-traumatic\, dac\ se instaleaz\,progresiv [i ireversibil; alter\ri complexe ale structurii[i func]iei encefalului. Pentru prevenirea acestorconsecin]e, se impune ca dup\ ~ prin lovituri la cap s\se efectueze imediat [i la intervalele de timp fixate demedicul specialist, examene clinice [i de laborator.

KO a.m., jd. Mic.

KO SOTO GAKE jd. Ag\]are mic\ exterioar\.

KO SOTO GARI jd. Secerare mic\ exterioar\.

KO UCHI GARI jd. Secerare mic\ interioar\.

KOHAKU SHIAI jd. Competi]ie de antrenament,�ro[ii [i albii�.

KOKA jd. Mic avantaj tehnic, ̀ n competi]ie, aproape1 yuko.

KOKORO a.m., jd. Inim\, suflet, esen]\ a uneipersoane sau lucru.

KOMI a.m., jd. 1. Contra. 2. Interior.

KO-RYHO a.m., jd. Readaptare progresiv\ dup\efort.

KOSHI a.m., jd. {old.

KOSHI GURUMA a.m., jd. Rostogolire peste[old.

KUATSU (KWATSTU) a.m., jd. Metode de rea-nimare.

KUBI a.m., jd. Gât.

KUMI KATA a.m., jd. Priz\.

KUZURE KAMI SHIHO GARAMI jd.Imobilizare a bra]ului.

KUZURE KAMI SHIHO GATAME jd.Control longitudinal al celor 4 puncte.

KUZURE KESA GATAME jd. Variant\ deimobilizare lateral\.

KUZUSHI a.m., jd. Dezechilibrare a adversarului.

KYU a.m., jd. Clas\, grad.

KYUSHO a.m., jd. Punct vital.

ko

L

225

Lterminat\ printr-un buton. ♦~ floretei are lungimea de90 cm, flexibilitatea de 55-80 mm [i sec]iunea dreptun-ghiular\. ♦~ spadei are lungimea pân\ la 90 cm,unghiul de `ndoire de maxim 10 mm [i sec]iunea detriunghi isoscel, fiind prev\zut\ [i cu trei jgheaburi pefiecare latur\. ♦~ sabiei are lungimea maxim\ de 88cm, unghiul de ̀ ndoire de maxim 40 mm, poate fi plat\sau u[or curbat\ [i este prev\zut\ cu dou\ jgheaburilongitudinale. II. p.a. Component\ a patinei fixat\ pebutucul acesteia, a c\rei parte inferioar\, ascu]it\ `ndiferite profiluri, asigur\ alunecarea pe ghea]\.

LANGRIMAN schi Procedeu de fixare a schiurilorpe bocanci prin curele lungi [i ̀ nguste. ~ constituie unprocedeu periculos [i dep\[it, `nlocuit `n prezent prindispozitive mecanice perfec]ionate, care asigur\ simul-tan stabilitatea bocancilor pe schiuri [i o securitatecrescut\ pentru schior.

LANSARE I. fb. Ac]iune prin care mingea este pasat\mult `nainte spre poarta advers\, peste unul sau maimul]i adversari, astfel ̀ ncât s\ poat\ fi preluat\ de c\treun ̀ nainta[ central sau de c\tre o extrem\. II. atl. Teh-nic\ de aruncare a discului [i a ciocanului, caracterizat\prin aceea c\ for]a atletului este aplicat\ asupra acestorasub forma unei trac]iuni cu bra]ul `ntins lateral, pe untraiect circular (~ a discului; ~ a ciocanului). III. tir Ope-ra]ie de aruncare a talerelor din dispozitive speciale(la trap [i skeet). Viteza [i direc]ia lans\rii este speci-ficat\ `n regulamentul pe probe `n cadrul disciplineitalere. IV. rg. ~ a jocului Prim timp al mi[c\rii generale,

LA START! atl. Prim\ comand\ a starterului adresat\alerg\torilor, `n urma c\reia fiecare concurent esteobligat s\ ocupe culoarul (la cursele de vitez\ [i gar-duri) sau locul destinat lui (la cursele de semifond, defond [i de mar[) `n prealabil prin tragere la sor]i.Concuren]ii r\mân `n picioare, la aproximativ 2 m `nspatele liniei de start, pân\ când ajutorul de starterverific\ dac\ locurile au fost corect ocupate. Este oac]iune premerg\toare comenzii �pe locuri�.

LAC|T ht. Mod `n care sportivul apuc\ haltera cumâna.

LAD| PENTRU S|RITURI gim. Aparat compusdin [ase (sau mai multe) cutii de lemn suprapuse, deform\ paralelipipedic\. Cutia superioar\ formeaz\capacul `mbr\cat `n piele (toval). ~n\l]imea total\ estede 1 250 mm, mic[orarea ei f\cându-se prin scoatereaunei cutii. Lungimea cutiilor este de 1 400 mm, l\]imeacutiei de la baz\ este de 700 mm, iar a capacului estede 450 mm.

LAM| I. scr. Component\ principal\ a armelor,fabricat\ din o]el, având o form\ alungit\, dar cusec]iuni [i lungimi diferite, `n func]ie de specificulfiec\rei arme, pe care se fixeaz\ piesele ce alc\tuiescmontura. ~ are trei por]iuni: partea tare (rigid\), careeste `n continuarea gardei, este urmat\ de parteamijlocie care, ̀ n general, serve[te la contactul cu fierularmei adversarului [i partea slab\ (cea mai flexibil\),

226

Lulterior fazei statice, caracterizat prin organizareaechipelor [i prin joc de posturi optim structurat, avândca scop dezorganizarea ap\r\rii. Un rol important `ncadrul lans\rii jocului ̀ l are comunicarea ̀ ntre compar-timente [i `ntre juc\tori, precum [i eficien]a ac]iunilortactice colective.

LANSAT auto., ci., moto. (V. start ~).

LANSATOR tir arc Dispozitiv fixat pe obrazul inte-rior al arcului, care serve[te la sus]inerea s\ge]ii.

LAN} CINEMATIC m.b. Ansamblu de piese sche-letice articulate succesiv. Un ~ este format din maimulte cupluri cinematice alc\tuite fiecare din dou\ oaseunite printr-o articula]ie mobil\. ♦ deschis Fixat la osingur\ extremitate (de ex.: membrul superior sau infe-rior liber) prezint\ avantajul c\ gradele de mobilitatela nivelul segmentului liber se cumuleaz\. ♦ `nchisAmbele extremit\]i sunt fixate (de ex.: pozi]ia stândcu ambele membre inferioare `n sprijin pe sol) [i secaracterizeaz\ printr-o mai mic\ mobilitate.

LAN} MUSCULAR m.b. Ansamblu de grupemusculare care intr\ `n contrac]ie succesiv, punând `nmi[care lan]urile cinematice. Fiecare mi[care, fiecareexecu]ie tehnic\ sportiv\ are lan]ul s\u muscular careo asigur\.

LAOFU SHAN a.m. Kat\ a b\trânului tigru din mun]i,una din cele mai vechi dao din wushu a [colilorShaolin-si din nord, se practic\ singur sau cu unpartener.

LASSO p.a. Element tehnic constând din ridicareapartenerei ̀ n pozi]ia stând ̀ n sprijin pe palme pe umeriipatinatorului [i efectuarea simultan\ sau numai de c\trepartener\ a uneia sau a mai multor rota]ii.

LATERALITATE m.b., psih. Predominan]\ func-]ional\ a uneia din emisferele cerebrale care atragedup\ sine preferin]a utiliz\rii p\r]ii drepte sau a p\r]iistângi a corpului (ochi, mân\, picior). Fenomen`nn\scut de asimetrie func]ional\ care se stabilizeaz\`n jurul vârstei de [ase ani, vârst\ pân\ la care se poateinterveni pentru educarea utiliz\rii mâinii drepte dec\tre stângaci, pentru scris sau pentru autoservire. ~ poatefi homo~ sau hetero~, adic\ de aceea[i parte a corpului(picior [i mân\) sau `n cruci[ (piciorul drept [i mânastâng\). Sunt foarte pu]ini sportivi ambidextri, dar prinexerci]iu se poate forma capacitatea de a utiliza,aproximativ egal, ambele mâini sau ambele picioare,ceea ce este foarte util `n baschet, volei, fotbal. ~ sedepisteaz\ prin observarea atent\ a ac]iunilor indi-vidului [i prin probe simple de psihomotricitate.

LATHI a.m. Baston lung indian. Originile procedeelortehnice de mânuire a ~ se pierd `n negura vremurilor,iar ~ este folosit [i `n zilele noastre de c\tre for]ele depoli]ie. Antrenamentul se desf\[oar\ `ntr-un spa]iu deaproximativ 12 m ̀ n diametru, lupt\torii poart\ pe cappentru protec]ie un turban (umplut cu lân\ sau cu câl]i)[i ap\r\tori la antebra]e din bumbac matlasat. Lupt\-torii, pentru a câ[tiga o lupt\, trebuie s\ ating\ diversezone (capul, sternul, coastele, genunchii [i gleznele)de pe corpul adversarului.

LAURI AI VICTORIEI ol. Cunun\ f\cut\ din frunzede laur, m\slin, dafin etc., folosit\, ̀ ndeosebi, ̀ n timpuljocurilor antice, care se a[az\ simbolic pe capul ̀ nvin-g\torului.

LAVGANG p.v. Pas fandat `nainte sau `n lateral,efectuat `n pozi]ia fundamental\ de patinaj, prin carese imit\ pe uscat structura pasului de patinaj pe ghea]\`n cadrul preg\tirii patinatorilor.

L|DI}| DE SPRIJIN atl. Cutie de form\ trape-zoidal\ confec]ionat\ din lemn sau din plac\ metalic\,`ngropat\ la cap\tul pistei de elan a s\riturii cu pr\jina,

lansat

L

227

de verificare, de perfec]ionare, mixte. Poate fi: ~ depreg\tire fizic\, ~ pe ramur\ de sport etc.

LEGARE I. gim. ~mbinare a dou\ elemente sauprocedee tehnice, `n care pozi]ia final\ a primuluielement constituie pozi]ia in]ial\ pentru efectuareaelementului urm\tor. II. scr. Ac]iune tehnico-tactic\prin care lama adversarului este transportat\ de proprialam\ dintr-o linie superioar\ `ntr-o linie inferioar\sau invers (`n diagonal\), f\r\ a pierde contactul.III. [ah Manevr\ de imobilizare a unei piese adverse`n spatele c\reia se afl\ regele de aceea[i culoare,realizat\ prin plasarea uneia dintre piesele proprii careatac\ prin [ah regele, respectiv `n cazul `n care piesalegat\ ar fi mutat\.

LEG|NARE I. gim. Mi[care executat\ numai lainele, de obicei din pozi]ia atârnat, constând dindeplasarea corpului ̀ nainte [i ̀ napoi o dat\ cu cablurileinelelor. II. atl. ~ preliminar\ Element din tehnicaarunc\rii discului, constând din balansarea prin laterala bra]ului care poart\ discul, `n scopul ob]inerii uneipozi]ii favorabile `nceperii piruetei.

LEG|TUR| schi Dispozitiv de fixare a bocancilor peschiuri. ~n func]ie de profilul probei [i de traseul deparcurs sunt mai multe tipuri: ♦~ pentru schi fond, carefixeaz\ de schi numai vârful bocancului; ♦~ alpine, careimobilizeaz\ bocancul; ♦~ pentru s\rituri, care permitdep\rtarea tocului bocancului de schi [i, de asemenea,degajarea lui de schi `n cazul unor c\deri. ~n prezent,~ sunt de tip �securit� sau �dublu securit�.

LEGI ALE CRE{TERII m.b. Tr\s\turi caracteristiceale modului de desf\[urare a procesului de cre[tere,prezente la to]i indivizii. Din num\rul mare al acestorlegi, o mai strâns\ leg\tur\ cu practica educa]iei fizice[i sportului o au urm\toarele: ♦Legea alternan]eicre[terii, formulat\ de Godin, precizeaz\ c\: a) pro-cesele de cre[tere ̀ n lungime [i cele de cre[tere ̀ n l\]imeale `ntregului corp nu se petrec concomitent, ci

la acela[i nivel cu suprafa]a pistei, folosind la fixareavârfului pr\jinii `n cursul s\riturii.

L|MPI ALBE ht. Cele trei semnalizatoare electricecare indic\ `ncercare reu[it\.

L|MPI RO{II ht. Cele trei semnalizatoare electricecare indic\ `ncercare nereu[it\.

L|RGIME A IDEII [ah Introducere a mai multorvariante tematice pentru aceea[i idee.

L|RGIME A OBSTACOLULUI c\l. Spa]iu m\surat`ntre cele dou\ fanioane care delimiteaz\ un obstacol.

LEC}IE DE ANTRENAMENT SPORTIV met.Form\ de baz\ a organiz\rii procesului instructiv-educativ specific\ sportului, structurat\ astfel `ncât s\valorifice [i s\ dezvolte la maxim aptitudinile tinerilorpentru practicarea unei ramuri de sport. ~ se utilizeaz\atât la `ncep\tori, cât [i la sportivii frunta[i, desf\-[urându-se individualizat ca volum [i ca intensitate aefortului, `n concordan]\ cu etapa de instruire, cu pre-g\tirea sportivului [i cu condi]iile materiale, meteo-rologice etc. ~ are tema [i obiectivele ei. De asemenea,~ are structuri, durat\ [i profiluri diferite, ̀ n func]ie despecificul efortului, al inventarului deprinderilortehnico-tactice [i al dezvolt\rii calit\]ilor motricepredominante `n ramurile [i probele sportive.

LEC}IE DE EDUCA}IE FIZIC| ped. Form\ debaz\ a organiz\rii [i desf\[ur\rii procesului instructiv-educativ, unitate didactic\, metodic\ [i educativ\ aprocesului de `nv\]\mânt. Tipologia lec]iilor de edu-ca]ie fizic\ este impus\ de scopurile didactice urm\rite`n lec]ie [i de logica intern\ a procesului de educa]iefizic\. Se disting urm\toarele tipuri de lec]ii: detransmitere a noilor cuno[tin]e, de fixare [i de con-solidare a cuno[tin]elor, a priceperilor, a deprinderilor,

legi ale cre[terii

228

Lalternativ, perioadele de cre[tere `n lungime fiind`nso]ite de stagnarea sau `ncetinirea cre[terii `n l\]ime[i invers; b) cre[terea `n lungime a unui segmentcorporal alterneaz\ cu cre[terea segmentelor `nve-cinate. Când se lungesc membrele ̀ nferioare, lungimeabustului stagneaz\ sau cre[te pu]in, când cresc `nlungime coapsa sau bra]ul se ̀ ncetine[te mult cre[terea`n lungime a gambei, respectiv a antebra]ului [i invers.~ sunt cel mai u[or de observat `n perioadele deintensificare a procesului de cre[tere. Godin afirm\ c\alternan]a proceselor de cre[tere se produce la intervalede [ase luni. Examin\rile efectuate de dou\ ori pe anpermit eviden]ierea fenomenului, dau posibilitatea s\se prevad\ evolu]ia procesului de cre[tere [i s\ sedeosebeasc\ `n acest fel dezarmoniile reale de celetemporale, ap\rute ca urmare a legit\]ii desf\[ur\riicre[terii. ♦Legea antagonismului dintre cre[tere [idezvoltare fizic\, formulat\ de Viola, afirm\ c\ celedou\ procese nu se desf\[oar\ paralel, ci antagonic.Excesul procesului de cre[tere fiind `nso]it de `ntâr-zierea procesului de schimbare a formei [i a propor]iilorcorpului (dezvoltarea fizic\) [i invers. Copiii cudimensiuni corporale net mai mari decât cele cores-punz\toare vârstei lor (exces de cre[tere) au forma [ipropor]iile corpului (dezvoltare fizic\) caracteristicepentru copii cu vârst\ mai mic\ decât ei. Copiii maiscunzi decât colegii lor de vârst\ (cre[tere `ntârziat\)seam\n\, `n privin]a formei [i a propor]iilor corpului,cu cei care au vârsta mai mare decât a lor. ♦Legeaantagonismului dintre cre[terea volumului inimii [icre[terea masei musculare `n care, sintetizând dateledin literatur\ [i din propriile cercet\ri, MironGeorgescu consider\ c\ exist\ un antagonism `ntrecre[terea `n exces a organelor limitative pentrueliberarea energiei pe cale aerob\ (inim\) [i a celorcare o elibereaz\ pe cale anaerob\ (mu[chi).Fenomenul se observ\ mai ales `n antrenamentulsportivilor de performan]\, unde mijloacele caredetermin\ cre[terea excesiv\ a mu[chilor modific\nesemnificativ volumul inimii, astfel c\ raportul dintreacesta [i masa corporal\ are valori ca la nesportivi saumai mici decât ale acestora, iar cele care cresc multvolumul inimii las\ masa muscular\ nemodificat\ sauduc chiar la diminuarea ei. Aceste fenomene se reflect\

asupra celor dou\ forme ale capacit\]ii de efort.Cre[terea la nivel maxim a puterii anaerobe (watt max/kg), observat\ la sportivii de performan]\ (arunc\tori,halterofili, sprinteri), este `nso]it\ de valori normalesau subnormale ale puterii aerobe maxime (VO2 max/kg) [i, invers, subiec]ii cu cea mai mare putere aerob\(maratoni[tii) au puterea maxim\ anaerob\ cu valoriegale sau mai mici decât nesportivii.

LEGITIMAT org. Sportiv posesor al unei legitima]iide club, de asocia]ie, de [coal\ sportiv\.

LEGITIMA}IE org. Document regulamentar carearat\ apartenen]a sportivului la clubul, la asocia]ia saula [coala sportiv\ respectiv\ [i pe baza c\ruia i seconfer\ dreptul de a participa la competi]ie. (V. licen]\).

LEST s.n. Greutate suplimentar\ care se fixeaz\ `nbarc\ pentru a ob]ine greutatea minim\ prev\zut\ deregulament sau pentru a suplini diferen]a de greutateprev\zut\ pentru cârmaci.

LIBER nat. (V. craul).

LIBERO vb. Juc\tor care poate evolua numai ̀ n liniaa doua, `nlocuind orice coechipier din echip\.

LICEN}| I. org. Document oficial eliberat de fede-ra]iile sportive, prin care se confer\ unui sportiv dreptulde a participa la competi]iile oficiale [i care implic\,`n acela[i timp, anumite drepturi [i obliga]ii din parteasportivului [i a federa]iei emitente. Sin.: legitima]ie.II. av., auto., ci., moto. Brevet eliberat de federa]iileamintite, prin care pilo]ii [i conduc\torii auto-motoprimesc dreptul de a concura `n competi]ii interne [iinterna]ionale, cu care ocazie li se atribuie [i un num\rde concurs, care se afi[eaz\ `ntr-un loc vizibil pevehiculul respectiv.

legitimat

L

229

LICHID SINOVIAL m.b. Lichid de culoare u[org\lbuie aflat `n cantitate mic\ `n cavitatea articular\.Are rol trofic [i de lubrefiere pentru cartilajul hialincare acoper\ capetele osoase ce particip\ la articula]ie.Este secretat de membrana sinovial\.

LIDER gen. 1. Component al unui grup sportiv c\ruiai se confer\ statutul de conduc\tor acceptat al unoractivit\]i, `n special din timpul concursurilor [i alantrenamentului, ca urmare a celui mai mare num\rde alegeri preferen]iale din partea coechipierilor,determinate de autoritatea lui moral\ [i de m\iestriasportiv\. De regul\, ~ cumuleaz\ [i func]iile de c\pitan[i/sau de coordonator de joc. 2. Echip\ sau sportiv careconduce `n clasament pe parcursul unei competi]ii.3. Concurent, de regul\ alerg\tor, care ̀ n proba respec-tiv\, se afl\ `n fruntea plutonului de concuren]i la mo-mentul considerat.

LIGAMENT m.b. Parte component\ a articula]iilor,cu rol important `n men]inerea capetelor osoase `npozi]ie anatomic\ normal\ [i `n prevenirea mi[c\rilorexcesive sau `n direc]ii nefiziologice. ~ reprezint\, deregul\, p\r]i mai `ngro[ate ale capsulei articulare.Exist\ `ns\ [i ~ accesorii situate `n afara capsulei(extracapsulare) sau `n interiorul articula]iei (intra-capsulare) cum sunt, de exemplu, ligamentele `ncru-ci[ate din articula]ia genunchiului. ~ este alc\tuit dinfibre conjunctive inextensibile [i foarte rezistente lasolicit\ri mecanice. Ele sunt `ns\ suple, astfel c\ nustânjenesc efectuarea mi[c\rilor care au amplitudine[i direc]ie fiziologic\. Suprasolicitarea ~, a[a cum se`ntâmpl\ `n unele traumatisme articulare (entorse,luxa]ii), determin\, `n func]ie de gravitatea acestora,`ntinderi, rupturi fibrilare sau rupturi totale ale liga-mentelor.

LIMIT| psih. Stare psihic\ `n care se poate afla unsportiv `n timpul activit\]ii specifice (`n antrenament,`nainte de concurs [i `n concurs), caracterizat\ prinnivelul extrem de ridicat sau de sc\zut al func]iilor

psihice cognitive, emo]ional-volitive ̀ n ceea ce prive[tedecizia [i reglarea actelor. St\rile psihice de ~ semanifest\ sub forma entuziasmului [i a combativit\]iisporite sau a agresivit\]ii, a precipit\rii, a panicii, aevit\rii, a abandonului [i au drept cauz\ diferitelesitua]ii stresante, tensiunile psihice, barierele psihice[i motorii, oboseala extrem\ etc. Aceste st\ri de ~ suntspecifice concursurilor de mare ̀ nsemn\tate [i declan-[eaz\ la sportiv un intens sim] al r\spunderii [i anga-jarea total\ a personalit\]ii sale.

LINGIADA gim. Manifestare sportiv\ organizat\ `ncinstea lui H. Ling, fondatorul sistemului suedez degimnastic\, `n programul c\reia sunt cuprinse diferitedemonstra]ii [i concursuri de gimnastic\.

LINIE I. gen. Tr\s\tur\ care marcheaz\ o limit\, odirec]ie etc. II. vb. ~ de atac Linie paralel\ cu linia decentru, trasat\ la 3 m distan]\ de aceasta [i având ol\]ime de 5 cm, prin care se delimiteaz\ spre `naintezona din care juc\torii din linia a doua au dreptul s\efectueze lovitura de atac. III. scr. 1. Fiecare dindemarca]iile transversale paralele cu liniile de aver-tisment, trasate fa]\ de acestea la o distan]\ de 1 mpentru floret\ [i sabie [i respectiv de 2 m pentru spad\,prin care se delimiteaz\ suprafa]a de plan[\ pe careeste permis\ lupta. ♦~ de avertisment Demarca]ietransversal\ pe plan[a de concurs, la o distan]\ de 1 mpentru floret\ [i sabie [i la 2 m pentru spad\, fa]\ delinia de fund, care avertizeaz\ pe tr\g\tor c\ se apropiede limita din spate regulamentar\ a plan[ei. ~ de lupt\Traseu imaginar care une[te mijlocul celor patru c\lcâieale adversarilor, afla]i ̀ n gard\ ̀ n timpul luptei. 2. Traiec-torie fundamental\ `n tehnica scrimei care, `n raportcu corpul tr\g\torului [i cu planurile vertical [i ori-zontal, delimiteaz\ spa]iile ̀ n care tr\g\torul poate s\-[imi[te arma `ntr-o parte [i cealalt\ a mâinii. Conven-]ional sunt stabilite patru linii: ♦~ de sus `n exterior,corespunzând pozi]iilor de sixt\ [i ter]\; ♦~ de sus`n interior, corespunzând pozi]iilor de cvart\ [i cvint\;♦~ de jos ̀ n exterior, corespunzând pozi]iilor de octav\[i secund\; ♦~ de jos `n interior, corespunzând pozi-]iilor de septim\ [i prim\. 3. Demarca]ie liniar\

linie

230

Lregulamentar\, paralel\ cu liniile de fund, care ̀ mparteplan[a de concurs ̀ n dou\ suprafe]e egale. ♦~ de mijloc1. Demarca]ie liniar\ regulamentar\, paralel\ cu liniilede fund, care `mparte terenul de joc `n dou\ suprafe]eegale. 2. Component\ sau compartiment ̀ n organizareatactic\ a unei echipe, alc\tuit\ din juc\tori specializa]is\ ac]ioneze `ntre liniile sau compartimentele de atac[i de ap\rare. Sin.: ~ de mijloc (la jocuri sportive).IV. j.s. ♦~ de margine Demarca]ie care delimiteaz\por]iunea lung\ a suprafe]ei de joc. ♦~ de fund 1. Fiecaredin demarca]iile transversale care une[te perpendicularcapetele liniilor laterale, delimitând `mpreun\ cuacestea terenul de joc, ̀ n conformitate cu regulamentulrespectiv privind dimensiunile, func]ionalitatea etc.2. Compartiment `n organizarea tactic\ a unei echipe,constituit din juc\tori specializa]i care au, ̀ n principal,sarcini de ap\rare. ♦~ lateral\ Fiecare dintre demar-ca]iile paralele trasate perpendicular pe liniile de fund,cu dimensiuni [i cu func]ionalitate specifice, prev\zute`n regulamentul jocului respectiv, care delimiteaz\terenul de joc `n por]iunile laterale. V. tir ♦ ~ de mir\Distan]\ delimitat\ ̀ ntre ̀ n\l]\tor [i c\tare. Cu cât ~ estemai lung\, cu atât tragerea cu pu[ca este mai precis\.♦~ de ochire Raz\ vizual\ ce pleac\ din ochiul tr\g\-torului, trece prin crest\tura ̀ n\l]\torului, vârful c\t\rii[i ajunge la punctul ochit. ♦~ de tragere Demarca]iepân\ la care sunt dispuse locurile de tragere. ♦~ de]inte Aliniament al fe]ei ]intei paralel cu linia de tragere lao distan]\ stabilit\ de regulamentul pe probe (10 m,25 m, 50 m sau 300 m). VI. s.n. ~ de plutire Demarca]ieindicând locul unde suprafa]a apei ̀ ntâlne[te bordajulunei ambarca]ii. VII. rg. ♦~ de semn Paralel\ cu liniade margine. ♦~ de balon mort Demarca]ie dincolode care balonul nu mai poate fi jucat, jocul reluându-se`n func]ie de decizia arbitrului. ♦~ de ]int\ Demar-ca]ie care `mpreun\ cu ~ de balon mort delimiteaz\terenul de ]int\, spa]iu ̀ n care, dac\ balonul este culcatde c\tre atacan]i se poate ob]ine o ̀ ncercare sau eseu.♦~ de 5 m ̀ n fa]a buturilor Marcaj ajut\tor, ̀ ntrerupt,`n fa]a ~ de ]int\ la 5 m, fiind asociat regulii careprevede c\ nici o penalitate nu se acord\ la o distan]\mai mic\ de 5 m de ~ de ]int\. ♦~ de 22 m Demarca]iecare delimiteaz\ spa]iul de 22 m, oferind trei avantajeechipei aflate ̀ n ap\rare. ♦~ de 10 m Marcaj ̀ ntrerupt

care serve[te la ̀ nceperea [i re`nceperea jocului de lacentrul terenului, prin faptul c\ balonul este pus `njoc când a dep\[it linia de 10 m a adversarului. ♦~ decentru Demarca]ie care serve[te la `nceperea [ire`nceperea jocului `n contextul respect\rii preve-derilor regulamentare prezentate anterior. ♦~ de 5 m[i 15 m Prima este o ~ `ntrerupt\ evident\ pe toat\lungimea terenului, iar cea de-a dou\ este o ~ ce aparemarcat\ doar la nivelul celorlalte linii transversale.Ambele marcaje servesc la repunerea balonului de lamargine, deoarece `n acest spa]iu delimitat de celedou\ linii se dispun juc\torii participan]i la margine.♦~ a II-a Juc\tor component al compartimentului`naint\rii, specializat pentru prinderea balonului lamargine [i pentru conducerea balonului la gr\madaordonat\. VIII. atl. ♦~ de sosire Perpendicular\ pebordura intern\ a pistei de alergare, care marcheaz\terminarea unei distan]e standard, specific\ fiec\reiprobe de alergare, fiind format\ dintr-o fâ[ie deculoare alb\ (praf de var, band\ din material plasticetc.) lat\ de 5 cm. ♦~ pragului Margine a praguluiaflat\ `nspre groapa de nisip la s\ritura `n lungime [ila triplusalt [i ̀ nspre pista de elan la aruncarea suli]ei[i la aruncarea mingii de oin\, ca [i prelungirea spredreapta [i spre stânga a acestei margini. ~ delimiteaz\strict zona de elan de zona de aterizare la s\ritura `nlungime [i la triplusalt, respectiv zona de elan de zonade recep]ie (c\dere) a obiectului la aruncarea suli]ei[i a mingii de oin\. Orice `ncercare (s\ritur\ sau arun-care) `n care o parte a corpului dep\[e[te ~ este consi-derat\ nereu[it\ (dep\[it\). M\surarea lungimiis\riturilor [i a arunc\rilor se face de la cea mai apro-piat\ urm\ l\sat\ de atlet ̀ n nisip ̀ n momentul ateriz\rii,respectiv de la punctul de c\dere a obiectului, cel maiapropiat fa]\ de ~, pân\ la punctul cel mai apropiataflat pe ~. IX. gim. acrobatic\ Legare a mai multorelemente acrobatice, identice sau diferite (trei sau patru),care pot fi incluse `ntr-un exerci]iu din gimnasticaartistic\ (sportiv\).

LIPOTIMIE m.b. Pierdere de scurt\ durat\ a cuno[-tin]ei, determinat\ de aport insuficient de oxigen lanivelul scoar]ei cerebrale, ca urmare a sc\derii cantit\]ii

lipotimie

L

231

de sânge care ajunge la creier. ~nainte de pierdereacuno[tin]ei, subiectul devine palid, se simte f\r\ putere,are tulbur\ri de vedere [i de echilibru, transpira]ii reci,grea]\ [i nu mai poate p\stra pozi]ia ortostatic\. Pulsuleste frecvent [i slab, iar tensiunea arterial\ are valorimult sc\zute fa]\ de cele normale. ~ poate avea cauzepatologice, fiind un simptom `n cadrul unor anumitorafec]iuni, sau poate s\ fie rezultatul unei tulbur\rihemodinamice momentane ap\rute la o persoan\s\n\toas\. ~n educa]ia fizic\ [i mai ales `n activitateasportiv\ se ̀ ntâlne[te o form\ particular\ de ~, descris\sub denumirea [ocul de gravita]ie (Mateev). Aceast\form\ apare la persoane s\n\toase care `ntrerup bruscefortul [i r\mân nemi[cate ̀ n ortostatism. Mecanismelede producere sunt urm\toarele: `ntreruperea brusc\ aefortului (imobilitate) asociat\ cu ortostatismul (subac]iunea gravita]iei) determin\ stagnarea unei maricantit\]i de sânge `n vasele dilatate din membreleinferioare. Circula]ia sanguin\ de ̀ ntoarcere spre inim\scade mult, debitul cardiac se mic[oreaz\, creierulprime[te o cantitate insuficient\ de sânge [i, implicit,de oxigen. Se instaleaz\ hipoxia cerebral\ cu semnelecaracteristice amintite. Subiectul `[i pierde cuno[tin]a[i se pr\bu[e[te. La scurt\ vreme dup\ ajungerea `npozi]ie clinostatic\, ̀ [i revine spontan datorit\ faptuluic\ gravita]ia nu mai ̀ mpiedic\ circula]ia de ̀ ntoarcere[i inima poate trimite din nou cantit\]i suficiente desânge oxigenat la creier. ~ de acest tip apare maifrecvent ̀ n zilele cu temperaturi ridicate (vasodilata]ieperiferic\) la persoanele cu distonie neurovegetativ\(tulbur\ri de reglare a circula]iei), la hipotensivi [i lacei obosi]i acut sau cronic (supraantrena]i). Prevenireafenomenului impune evitarea `ntreruperii bru[te aefortului `nso]it\ de r\mânerea `n imobilitate dup\terminarea acestuia. Primul ajutor const\ `n a[ezareasubiectului, de la apari]ia primelor simptome, `nclinostatism cu membrele inferioare ridicate deasupranivelului toracelui (favorizarea circula]iei de `ntoar-cere) [i cu capul sub nivelul acestuia (aflux de sângecrescut). Dac\ se constat\ revenirea `ntârziat\ acuno[tin]ei, se utilizeaz\ excita]ii mecanice (u[oarelovituri peste fa]\) sau chimice (inhalarea de substan]eexcitante ale c\ilor respiratorii superioare). ~n cazulexcep]ional al survenirii stopului cardiac [i/sau respi-

rator, se efectueaz\ de urgen]\ masaj cardiac extern[i/sau respira]ie artificial\. Elevii [i sportivii care auavut ~ trebuie considera]i cazuri problem\. Ei vor fiadmi[i la orele de educa]ie fizic\ [i la cele de antre-nament numai dup\ ce examenele medicale clinice [ide laborator au eliminat cauzele patologice alefenomenului. Sin.: le[in.

LIS| tir Caracteristic\ a ]evii (f\r\ ghinturi) specific\pentru pu[tile de vân\toare folosite la talere.

LOB t.c. Element tehnic de lovire a mingii, prin careaceasta este trimis\ `n terenul advers cu o traiectorie`nalt\, peste adversarul aflat `n apropierea plasei sau`n curs de deplasare c\tre aceasta; din punct de vederetactic ~ este de atac sau de ap\rare.

LOC DE ORDINE p.a. Pozi]ie acordat\ de fiecarearbitru fiec\rui concurent ̀ n clasamentele separate aleprobelor obligatorii [i la alegere, precum [i `n celgeneral.

LOC DE TRAGERE tir Spa]iu de tragere pentrutr\g\tor (de ex.: 150 cm×150 cm la linia de tragere,axat pe mijlocul instala]iei cu 5 ]inte, pentru proba pistolvitez\).

LOCOMO}IE m.b. Deplasare a corpului prin ac]iu-nea propriului aparat locomotor. ~ se poate efectua prinmi[c\ri ciclice, aciclice sau mixte.

LOISIR soc. Component\ din bugetul integral de timpal omului modern, care delimiteaz\ acel interval afectatde acesta, ̀ n mod deliberat, activit\]ilor cultural educa-tive [i recreative necesare dezvolt\rii sau `ntre]ineriifizice [i spirituale, destinderii [i distrac]iei sale. ~nrealizarea efectiv\ a acestor func]ii multiple `nruditeprin efectele lor, exerci]iul fizic, prin diversitatea for-melor lui de manifestare (pentru care individul opteaz\

loisir

232

Lindependent), ocup\ un loc tot mai important [i cu ofinalitate tot mai mult resim]it\ `n economia timpuluiliber. Aten]ia pe care oamenii de [tiin]\ (sociologi,pedagogi, psihologi [i economi[ti) o acord\ `n ultimavreme organiz\rii ~ pentru ca op]iunea individului s\fie mai mare [i mai eficient\, ca [i sporirea loculuicentral pe care exerci]iul fizic `l ocup\ `n con]inutuls\u, explic\ circula]ia termenului [i extensiunea reali-t\]ilor pe care le define[te. Cuvântul provine din limbafrancez\, având o sinonimie relativ\ cu alte no]iunisau expresii care circul\ ̀ n alte limbi: timp liber = tempodivertismento (`n limba italian\), freizeit (`n limbagerman\), timp la alegere = spare time (`n texteleamericane) etc., având tendin]a de a le `nlocui.

LORDOZ| m.b. Curbur\ a coloanei vertebrale ̀ n plansagital cu concavitate posterioar\. ~n mod normal,coloana vertebral\ are dou\ astfel de curburi � una `nregiunea cervical\, ap\rut\ `n ultima perioad\ a vie]iiintrauterine [i accentuat\ dup\ ce copilul este capabils\ ]in\ capul ridicat (lunile a treia � a patra) [i s\ stea`n picioare (lunile a noua � a zecea); cealalt\ ̀ n regiunealombar\, care apare dup\ ce copilul `ncepe s\ mearg\(lunile a doisprezecea � a optsprezecea). Ambele curburisunt fiziologice [i reprezint\ adapt\ri la solicit\rile destatic\ [i de locomo]ie ale corpului uman. ~ devinepatologic\ `n cazul când, din cauze diverse (atitudinivicioase, traumatisme sau afec]iuni ale vertebrelor [imu[chilor vertebrali), curburile se accentueaz\ sau sereduc mult producând dureri, deform\ri ale coloanei,tulbur\ri de static\ [i de motricitate. ~ patologic\impune examene medicale clinice [i de laborator pentruprecizarea cauzei care a determinat-o [i alegereamijloacelor terapeutice optime.

LOVITUR| I. j.s. Element tehnic fundamental,constând din mi[c\ri coordonate ale segmentelorcorpului, prin care, `n mod regulamentar, se imprim\mingii cu ajutorul mâinii, al capului, al piciorului, alrachetei, al paletei sau al crosei impulsuri de intensit\]i[i pe traiectorii diferite, `n func]ie de scopul [i fazelejocului. ♦~ cu efect Mi[care de rota]ie imprimat\mingii `n urma unei lovituri t\iate, respectiv efectuate

excentric axelor mingii. ~n func]ie de sensul rota]iei,traiectoria se lunge[te, dac\ rota]ia este `n direc]iadeplas\rii, se scurteaz\, când este invers\, [i deviaz\lateral stânga sau dreapta, când lovitura s-a efectuatlateral fa]\ de axul anteroposterior al mingii. ♦~ de`ncepere Prim\ ac]iune de jucare a mingii, care succedesemnalului de ̀ ncepere a unei partide sau a unei reprize.♦~ de pedeaps\ Element tehnic prin care un juc\torrepune mingea `n joc urm\rind s\ `nscrie un punct, `nurma comiterii de c\tre adversar a unei gre[eli grave,sanc]ionate de arbitru. ~n rugby, poate fi executat\ deorice juc\tor al echipei nevinovate [i prin orice proce-deu, cu condi]ia ca executantul, dac\ ]ine balonul, s\-llase din mâini sau, dac\ balonul este la p\mânt, s\-lpropulseze la o distan]\ vizibil\ de pe semn. ~n cazulunei lovituri de picior a[ezat\, el poate ]ine mâna pebalon `n timp ce [uteaz\ � se acord\ 3 puncte. Echipanevinovat\ poate alege o gr\mad\, pe semn, ̀ n locul lovi-turii de pedeaps\ [i va introduce balonul. II. rg. ♦~ c\zut\Element tehnic executat prin l\sarea balonului dinmân\ (mâini) pe p\mânt [i [utarea lui dup\ primas\ritur\, `n timp ce se `nal]\. Sin.: drop. ♦~ din zborElement tehnic executat prin l\sarea balonului dinmân\ (mâini) [i [utarea lui ̀ nainte s\ ating\ p\mântul.♦~ liber\ Lovitur\ de picior acordat\, ca urmare a uneiopriri din zbor (marc), ca urmare a `nc\lc\rii unorprevederi ale regulamentului de joc. Nu poate fimarcat\ o ]int\ ̀ n urma acord\rii unei ~ libere. Echipanevinovat\ poate `nlocui ~ liber\ cu o gr\mad\ ordo-nat\, dar nici `n acest caz nu se poate marca o ]int\.~ liber\ poate fi executat\ de orice juc\tor al echipeibeneficiare prin orice procedeu (a[ezat\, c\zut\ sau ̀ nzbor). ♦~ liber\ indirect\ Lovitur\ ce se acord\ echipeinevinovate, dup\ o oprire din zbor, dup\ ce adversarula comis o infrac]iune cu grad redus de periculozitate.Ea nu d\ dreptul la o tentativ\ de ]int\, deci nu poateaduce puncte, de[i se poate executa `n toate cele 3procedee (a[ezat\, c\zut\ sau din zbor). Se folose[tecel mai adesea la trimiterea balonului direct ̀ n margine,sau cum se spune, la mân\ pentru un atac ulterior.♦~ de picior Element tehnic executat prin lovireabalonului cu orice parte a gambei sau a piciorului(exceptând c\lcâiul) cuprins\ ̀ ntre genunchi [i degetulmare. Dac\ ]ine balonul `n mâini, juc\torul trebuie s\`l elibereze, iar dac\ balonul se afl\ la p\mânt, trebuie

lordoz\

L

233

s\-l deplaseze la o distan]\ vizibil\. ♦~ de picior dedeplasare a jocului (deplace) Procedeu tehnico-tacticde trimitere a balonului spre interiorul terenului, maiales de pe aripile de trei sferturi ce se v\d blocate `napropierea liniei de margine, cu scopul de a fi recuperatde coechipierii din acea zon\ de teren. ♦ ~ de picior,de urm\rire (à suivre) Procedeu tehnic constând dinlovirea balonului cu piciorul (adic\ de la genunchi `njos), astfel `ncât balonul, trecând peste sau printreadversarii ap\r\tori ce se preg\teau s\ placheze, s\poat\ fi urm\rit (à suivre) [i preluat apoi fie de cel cel-a [utat, fie de un partener. Se d\ balonului o traiectoriemai `nalt\ sau mai joas\, `n func]ie de pozi]ia `n terena adversarilor. Se execut\ ̀ n vitez\ mare de deplasare.♦~ de re`ncepere Lovitur\ c\zut\ acordat\ echipei `nap\rare, executat\ din orice punct de pe/sau dinapoialiniei de 22 m (altfel arbitrul va ordona repetarealoviturii). Balonul trebuie s\ dep\[easc\ linia de 22 m,altfel echipa advers\ poate cere repetarea ei sau ogr\mad\ `n centrul liniei de 22 m. Dac\ balonuldep\[e[te linia de 22 m, dar este deviat ̀ napoi de vânt,jocul va continua. III. t.c., t.m. ~ de smeci Procedeutehnic de lovire puternic\ a mingii de deasupra capuluitrimis\ de adversar pe o traiectorie ̀ nalt\. ♦~ din voleuProcedeu tehnic de lovire a mingii `nainte ca aceastas\ ating\ solul. ~ se execut\ de pe partea dreapt\ [i depe partea stâng\, de la ̀ n\l]ime medie, de sus [i de jos.♦~ t\iat\ (V. lovitur\ cu efect). IV. vb. ~ de atacElement tehnic fundamental de trecere a mingii pesteplas\, executat\, de regul\, cu putere maxim\ dedeasupra [i din apropierea acesteia, astfel ca adversariis\ nu o poat\ relua [i retrimite ̀ n terenul primei echipecare, dup\ caz, realizeaz\ un punct sau câ[tig\ dreptulde a efectua servirea mingii. ~ se execut\ cu o singur\mân\. V. box Element tehnic fundamental de atac [iripost\, constând dintr-o mi[care coordonat\ a bra]ului,a antebra]ului [i a pumnului boxerului, orientat\ sprea provoca un impact cât mai puternic cu por]iunile dinsuprafa]a trunchiului [i a capului adversarului permisede regulament. Dup\ structura lor, principalele loviturise `mpart `n: direct\, lateral\, cro[euri [i de jos `n sussau upercuturi (v. cro[eu [i upercut). VI. scr. Contactal vârfului (t\i[ului [i contrat\i[ului, la sabie) cusuprafa]a valabil\ a adversarului. La toate armele, `n

timpul competi]iilor, loviturile valabile sunt semnalatede lampa verde sau ro[ie a aparatului electric, iarloviturile nevalabile de lampa alb\. Sin.: tu[\. ♦~ cuunghi Procedeu folosit, ̀ n special la spad\, care const\dintr-o lovitur\ ̀ n care antebra]ul [i arma formeaz\ ununghi. ♦~ dubl\ Ac]iune ofensiv\, `n care tr\g\toriisunt lovi]i `n acela[i timp, dar `n timpul fazeirespective de arme unul dintre ei a comis o gre[eal\tactic\ (oprire pe atac simplu, eschiv\ neeficient\ `nloc de parare, atac când adversarul se afl\ �`n linie�etc.). La spad\, dac\ diferen]a timpului de lovire ̀ ntrecele dou\ tu[e este inferioar\ limitei de 1/20 la 1/25dintr-o secund\, loviturile se acord\ ambilorcombatan]i. ♦~ simultan\ Lovitur\ ini]iat\ [i termi-nat\ ̀ n acela[i timp de ambii adversari. Lovitura esteanulat\ (floret\ [i sabie), chiar dac\ unul dintretr\g\tori a lovit suprafa]a nevalabil\. La spad\,loviturile se acord\ [i `n cazul când lovesc ambiitr\g\tori [i când este lovit numai unul dintre ei. VII.s.n. Drum parcurs prin aer [i ap\ de pala ramei, avâslei, a padelei sau a pagaiei `n ciclul compus din:atacul apei, trecerea prin ap\, degajarea [i revenirea.VIII. tir Atingere sau perforare a ]intei de c\treproiectilul diferitelor arme folosite `n acest sport.

LUCRU PE DOU| URME c\l. Exerci]iu executat`n manej, care are ca scop s\ formeze c\l\re]uluideprinderea stabilirii leg\turii dintre ac]iunea dârlogilor[i cea a gambelor, precum [i a p\r]ii de sus a corpului[i a [ezutei. Aceast\ mi[care ajut\ calul la armonizareaechilibrului `n efectuarea diferitelor tipuri de mers.

LUCRU MECANIC m.b. 1. Produs dintre for]aaplicat\ asupra unui corp [i deplasarea produs\ acestuia,`n cazul când direc]iile for]ei [i ale deplas\rii sunt situatepe aceea[i dreapt\. 2. Produs dintre deplasarea [iproiec]ia for]ei pe direc]ia de deplasare, când direc]iafor]ei face un unghi anumit cu direc]ia deplas\rii. ♦~ po-zitiv Produs dintre deplasare [i for]\ (sau proiec]iaacesteia), având valori pozitive. Este denumit [i ~ motorsau ~ de `nvingere. Se realizeaz\ prin contrac]ii mus-

lucru mecanic

234

Lculare dinamice concentrice. ♦~ negativ Produs dintredeplasare [i for]\ (sau proiec]ia ei), având valorinegative. Este denumit [i ~ de frânare sau ~ de cedare.Se realizeaz\ prin contrac]ii musculare dinamiceexcentrice. Ca unit\]i de m\sur\ ale ~, se utilizeaz\ ergul(for]a necesar\ deplas\rii unei mase de 1 g pe distan]ade 1 cm) [i multiplul acestuia, joule, care este egal cu107 erg. Unitatea kilogram-metru (for]a necesar\ridic\rii unei greut\]i de 1 kg la `n\l]imea de 1 m) esteegal\ cu un joule. ~n unele lucr\ri de tehnic\ sportiv\,termenii ~ sau travaliu sunt adesea ̀ nlocui]i cu termenulefort. ~n felul acesta, nu se diferen]iaz\ fenomenulextern (~) realizat de aparatul locomotor, de fenomenulintern reprezentat de solicitarea func]ional\ a orga-nismului necesar\ prest\rii ~ respectiv.

LUFT box, j.s. Execu]ie neizbutit\ a unui elementtehnic, de regul\ a unei lovituri, caracterizat\ prinneatingerea mingii sau a adversarului datorit\ lipseide precizie.

LUNET| PE ARM| tir Instrument optic de form\tubular\ cu mai multe lentile, fixat pe arm\, servindtr\g\torului la luarea cât mai precis\ a liniei de ochire.

LUNET| DE OBSERVA}IE tir Tip de lunet\ folositde tr\g\tor pe standul de tragere pentru a urm\riloviturile realizate [i rezultatul.

LUNGIME atl. (V. s\ritura `n lungime). ♦ ~ aarunc\rii Cea mai scurt\ distan]\ a fiec\rei arunc\ri,m\surat\ de la un punct de pe marginea anterioar\ acercului (la disc [i ciocan) sau a pragului (la greutate[i suli]\) pân\ la semnul proxim fa]\ de acest loc, pecare `l las\ obiectul aruncat `n zona de recep]ie. ~ sem\soar\ `n m [i `n cm.

LUPT| gen. Confruntare `ntre 2 sportivi, 2 echipe,`ntre mai multe echipaje din sporturile nautice sau ̀ ntre

mai mul]i competitori care se ̀ ntrec simultan (ciclism,automobilism, motociclism, probe de alerg\ri atleticeetc.).

LUPT|TOR ACTIV lp. Calificativ acordat de arbitrulupt\torului care ̀ n timpul unei angaj\ri uzeaz\ de toateposibilit\]ile lui fizice [i tehnico-tactice `n scopulob]inerii victoriei prin superioritatea execu]iei pro-cedeelor tehnice sau prin descalificarea adversarului.

LUPT|TOR PASIV lp. Calificativ acordat sporti-vului care ̀ n timpul unei angaj\ri se sustrage de la lupt\,evit\ sau desface prizele ori p\r\se[te frecvent supra-fa]a de lupt\.

LUPTE lp. Disciplin\ sportiv\ bazat\ pe disputadintre 2 adversari, conform regulamentului de concurscare variaz\ ̀ n func]ie de formele multiple ale ~: gre-co-romane sau clasice, libere, sumo, judo, trânt\.Formele de ~ se diferen]iaz\ dup\ specificul pe care ̀ limprim\ tradi]ia practic\rii ei de c\tre diferitele popoare:~ gruzin\, mongol\, t\t\reasc\, breton\, tirolez\,elve]ian\, englez\. Specificul este dat de procedeelefolosite, de timpul desf\[ur\rii, de modalitatea acor-d\rii punctelor f\cute sau primite [i de stabilirea vic-toriei, a `nfrângerii sau a egalit\]ii. ♦ ~ greco-romaneRamur\ a disciplinei atletic\ grea, denumit\ [i clasic\pentru vechimea ei (component\ a pentatlonului antic,ca prob\ distinct\ `n JO grece[ti, practicate [i deromani). Se desf\[oar\ `ntre 2 adversari carefolosesc procedee tehnice regulamentare bazate peac]iuni aplicate asupra p\r]ii superioare a corpului[i care constau din: dezechilibr\ri, centr\ri, arunc\ri,r\suciri, doborâri, r\sturn\ri, ridic\ri, rostogoliri,pod etc. Se efectueaz\ din dou\ pozi]ii: vertical\ [ila parter. Procedeele tehnice rezult\ din modul diferitde efectuare a prizelor cu palmele [i mi[careapicioarelor, din dinamica lor, cu scopul realiz\rii dec\tre adversar a uneia dintre ac]iunile amintite,concretizate [i sanc]ionate printr-un sistem de puncteprestabilit. Procedeele tehnice folosite cu predilec]ie

luft

L

235

`n ~ sunt: [urub, rebur, cheie, centur\ lateral\ salt,tur de cap, dublu Nelson etc. Durata desf\[ur\rii ~ avariat de-a lungul timpului: `n anii �40 au fost 5reprize, dup\ aceea, pân\ ̀ n anii �80, au fost 3 reprizede câte 3' fiecare, alternate cu pauze de 1'. Din anii�80, durata s-a redus la o singur\ repriz\ de 6' [iapoi de 5', fapt care a determinat dinamizarea`ntrecerilor. Durata actual\ a timpului desf\[ur\riiunui meci este de 2 reprize a 3', cu o pauz\ de 30''.Ele se practic\ pe o saltea, mai recent din materialplastic cu o suprafa]\ neted\, cu latura de 12 m, `ncentrul c\reia se traseaz\ un cerc cu diametrul de 1 m,marcat pe circumferin]\ cu o linie de 10 cm. Tot dincentrul saltelei se traseaz\ un cerc cu diametrul de 9m, care delimiteaz\ zona de protec]ie. Arbitrajul esteasigurat de o echip\ de arbitri condus\ de arbitrulprincipal, care are responsabilitatea desf\[ur\riiregulamentare a `ntrecerii, elaboreaz\ orarul zilnicde concurs, prezideaz\ tragerile la sor]i, nume[tecomisia de cânt\rire a lupt\torilor, din care face parte[i un medic, opera]ie ce are loc cu o zi `nainteaconcursului, acord\ decizii definitive `n situa]iidiscutabile. Arbitrul de centru este cel care conducedirect lupta de pe saltea, dând semnalul ̀ nceperii, al`ntreruperii [i al `ncet\rii ei. El decide victoria prinridicarea bra]ului cu banderola de culoarea dresuluilupt\torului care a acumulat puncte, indicând cudegetele num\rul punctelor realizate (de la 1-5). Deasemenea, pentru activarea luptei, el poate folosi`ndemnurile [i avertismentele semnalate prin gestic\,concretizate prin acordarea de puncte negativelupt\torului care este pasiv `n mod repetat [iprelungit. ~n ultima vreme, arbitrajul folose[teafi[ajul electronic, indic\ instantaneu punctajul`ntrecerii semnalat de arbitrul de centru. Rezultatulfinal poate fi: de victorie la puncte, `nving\tor [i`nvins, acordat\ pe baza raportului de puncterealizate de cei doi lupt\tori sau prin tu[, atunci cândumerii unui lupt\tor sunt lipi]i de saltea, pozi]ieconfirmat\ de arbitrul de centru. Concursul de ~ seefectueaz\ pe categorii de greutate, care din 1992sunt `n num\r de opt, cu dou\ categorii mai pu]infa]\ de deceniile anterioare: 54 kg, 58 kg, 63 kg, 69 kg,

76 kg, 85 kg, 97 kg [i 130 kg. ♦ ~ libere Ramur\ adisciplinei atletic\ grea, `n care cei 2 lupt\torifolosesc procedee tehnice care vizeaz\ toate p\r]ilecorpului. Este o form\ de lupt\ corp la corp, asem\-n\toare cu celelalte tipuri de lupt\ [i `ndeosebi cu ~greco-romane, suprafa]a de concurs, timpul acestuia[i modalitatea de arbitraj fiind acelea[i. Cedeosebesc ~ libere de cele greco-romane suntprocedeele tehnice. Astfel, arunc\rile sunt ac]iunifinale efectuate din pozi]ia `n picioare, cu scopuldesprinderii adversarului de pe suprafa]a de sprijin.Alt procedeu este reprezentat de multitudineaag\]\rilor picioarelor concomitent cu aplicareadiferitelor prize cu bra]ele. Doborârile sunt procedeede fixare a adversarului la parter, realizate princuprinderea rapid\ a coapselor adversarului aflat `npozi]ie de gard\ frontal\, prin fixarea bra]ului [isprijinul genunchiului cu mâna. ~nf\[urarea esteprocedeul prin care atacantul `ncearc\ s\ fixezepiciorul drept al adversarului, care reac]ioneaz\ cumâna dreapt\ ag\]ând capul partenerului [i, astfel,dup\ o u[oar\ r\sucire spre stânga, cuprinde pe laspate cu cealalt\ mân\ coapsa acestuia.~mpiedic\rile reprezint\ procedeul prin careatacantul plaseaz\ piciorul oblic fa]\ de cel alpartenerului [i astfel `l arunc\ deplasând proiec]iacentrului de greutate al corpului de pe salteaua deconcurs. Doborârile sunt procedee variate de punerea adversarului la parter. ~ libere sunt mai dinamicedecât cele greco-romane. Atacul care poate fi frontal,lateral sau prin spatele adversarului este rapid.Formele de ap\rare adecvate imprim\ luptei un ritmsus]inut. Categoriile de greutate ale concursului, ca[i durata, sunt acelea[i ca [i la ~ greco-romane.

LUTZ p.a. S\ritur\ de pe un picior pe cel\lalt cu`ntoarcere invers\ ̀ n aer de 90°-180°-360° sau mai mult,executat\ din alunecare `napoi-`n afar\, printr-unimpuls `n ghea]\ cu zim]ii patinei piciorului liber (deelan) [i aterizare continuat\ cu alunecarea `napoi-`nafar\. Poate fi: simplu, dublu sau triplu.

lutz

236

LLUXA}IE m.b. Traumatism articular produs prinac]iunea unor for]e care scot suprafe]ele articulare aleoaselor din pozi]ia lor normal\. ♦ ~ complet\ Trauma-tism `n care suprafe]ele articulare ale oaselor `[i pierdtotal contactul dintre ele. ♦ ~ incomplet\ sau subluxa]ieTraumatism ̀ n care contactul dintre suprafe]ele articu-lare ale oaselor este par]ial p\strat. ♦ ~ recidivant\sau habitual\ Traumatism care survine la solicit\riarticulare bine suportate ̀ n mod normal. Este, de regul\,consecin]a unor ~ anterioare incorect tratate. ~ aparemai frecvent `n cazul articula]iilor plane mobile, almusculaturii insuficient dezvoltate [i cu tonus sc\zut,al traumatismelor articulare repetate `n antecedente.~n ~ sunt lezate, ̀ n primul rând, capsula [i ligamentele(`ntinderi, rupturi) [i ]esuturile moi periarticulare(mu[chi, vase, nervi). Uneori exist\ [i fracturi asociate.Primul ajutor const\ `n imobilizarea segmentului

corporal `n pozi]ia `n care se g\se[te, aplica]ii localereci [i medicamente de combatere a durerii. Trans-portarea cât mai rapid\ a traumatizatului la o institu]iesanitar\ este deosebit de important\, pentru c\ asigur\depistarea unor eventuale fracturi [i pentru c\ repu-nerea oaselor `n pozi]ie normal\ (reducerea ~) se faceu[or `n primele 35-45' de la producerea accidentului.Este contraindicat\ ̀ ncercarea de reducere a ~ de c\trenespeciali[ti, dat fiind c\ necunoa[terea metodeloradecvate agraveaz\ leziunile, iar existen]a fracturilorpoate produce complica]ii severe. Dup\ reducere,segmentul se imobilizeaz\ 7-14 zile. Reluarea solicit\riinormale a articula]iei este permis\ dup\ 3-4 s\pt\mâni,timp ̀ n care, prin fizioterapie [i tratament recuperator,s-a recâ[tigat stabilitatea articula]iei traumatizate.~ recidivant\ impune, de regul\, tratament chirurgical.

luxa]ie

M

237

MMAIOU m.s. Obiect vestimentar care face parte dinechipamentul sportivului, confec]ionat de obicei dinbumbac, pe care sunt imprimate culorile [i `nsemneleclubului c\ruia ̀ i apar]ine sportivul, precum [i num\rulde identificare.

MAITTA a.m., jd. Cedez, sunt `nvins, termen folosit`n arbitraj.

MAKI a.m., jd. A r\suci, a `nf\[ura.

MAKIWARA a.m. Aparat construit pentru antrenament.

MANAGEMENT ~N EDUCA}IE FIZIC| {ISPORT man. 1. Ramur\ a [tiin]ei educa]iei fizice [isportului, care studiaz\ [i aplic\ eficient ideile [isolu]iile de proiectare, de organizare, de administrare,de gestionare [i de conducere a activit\]ilor din acestedomenii. Experimenteaz\, imagineaz\ [i stabile[teobiectivele, structurile organizatorice, orientarea, direc-]iile de ac]ionat, elaboreaz\ programe [i ac]iuni menites\ m\reasc\ eficien]a domeniului, s\ extind\ dezvol-tarea, s\ sporeasc\ activitatea teoretic\ [i, `ndeosebi,practic\. Con]ine ideea de gestiune, pe lâng\ cea deprospectare, de conducere, de control [i de adminis-trare. 2. Disciplin\ academic\ inclus\ `n planurile de`nv\]\mânt ale institu]iilor universitare, care formeaz\speciali[ti ̀ n educa]ie fizic\ [i sport. Cu câteva decenii`n urm\, aceast\ disciplin\ era men]ionat\ sub

MA a.m., jd. 1. Drept. 2. Concept japonez care`nglobeaz\ simultan spa]iul [i timpul.

MA AI a.m., jd. Distan]\ de lupt\.

MACROCICLU gen. Structur\ a planific\rii antrena-mentului sportiv pe perioade mai mari de timp (1-4ani). No]iunea este folosit\ de autorii ru[i, `ncepândcu anii �60. Document de planificare care prevedeobiectivele [i valorile globale ale indicatorilormodelului de antrenament, repartizate pentru fiecarean al intervalului de patru ani dintre dou\ JO. Sin.:plan de perspectiv\ [i plan curent anual.

MAE a.m., jd. ~nainte, `n fa]\.

MAESTRU EMERIT AL SPORTULUI reg. Titlude onoare acordat de Ministerul Tineretului [i Spor-tului (MTS) sportivilor care au ob]inut repetate [istr\lucite performan]e ̀ n competi]iile interne [i interna-]ionale [i care, prin conduita lor, au constituit exemple`n activitatea pe terenurile de sport [i `n via]\.

MAESTRU AL SPORTULUI reg. Cea mai `nalt\treapt\ a sistemului de clasificare, care se acord\ sportivuluisub form\ de titlu pe via]\, pentru valoarea confirmat\ `nconcursuri oficiale de nivel na]ional [i interna]ional.

238

Mdenumirea de �Organizare [i conducere a educa]ieifizice [i sportului�.

MANAGER man. 1. Persoan\ care se ocup\ de dife-ritele aspecte ale selec]iei, ale preg\tirii [i ale promo-v\rii sportivilor `n ierarhia sportiv\ na]ional\ [i inter-na]ional\, precum [i ale intereselor lor financiare [isociale. 2. Conduc\tor executiv de club, de asocia]ie,de echip\, de federa]ie, care prevede, organizeaz\,coordoneaz\ [i conduce activitatea acestora `n scopul`ndeplinirii obiectivelor `n condi]ii de profitabilitatematerial\ [i social\, de consacrare [i dezvoltare a lor`n plan organizatoric, func]ional [i economic, ̀ n spa]iulsportiv na]ional [i interna]ional.

MANEJ c\l. Pist\ amenajat\ `n aer liber sau `n sal\special\ unde au loc instruirea c\l\re]ilor, antrenamen-tul [i dresajul cailor.

MANEVR| I. s.n. Mi[c\ri [i evolu]ii pe care leefectueaz\ tactic, `n func]ie de condi]iile climaterice[i de concurs, o nav\ sau o ambarca]iune, ca urmare adeciziilor luate de timonier (cârmaci), de comandantsau de sportiv, folosind mijloacele de propulsie, cârma,ancora [i parâmele. ♦~ fixe sunt sarturile, straiurile,pataratinele. ♦~ mobile (curente) sunt funga [i [cota.II. m.b. Ac]iuni mecanice executate asupra mu[chilor`n masaj (v. masaj).

MAN{| I. bob, schi, tir Parte a `ntrecerii constânddin efectuarea probei de c\tre to]i participan]ii [i care serepet\ o dat\ (schi slalom) sau de mai multe ori (bob �patru ori, tir � dou\ sau patru ori), `n vederea stabiliriiclasamentului final. II. av. Parte a sistemului de pârghiicu care se piloteaz\ ambarca]iunea sau nava de zbor.

MAN{ET| scr. Prelungire a m\nu[ilor care prote-jeaz\ antebra]ul de loviturile sau `mpuns\turile dintimpul luptei.

MAN{ON I. atl. Component\ a suli]ei constânddintr-o sfoar\ de o anumit\ grosime, `nf\[urat\ lamijlocul suli]ei pentru a asigura priza necesar\ arunc\riiei. II. s.n. ~nveli[ din piele pentru protec]ia corpuluiramei sau vâslei, situat la locul de sprijin `n furche]i.III. schi ~nveli[ din piele sau material plastic al cap\-tului superior al bastonului, prev\zut cu o curea ̀ n form\de bucl\, care ajut\ la prindere [i sprijin. IV. ht. P\r]ilelaterale ale axului halterei unde se fixeaz\ discurile decauciuc sau de metal.

MARANGOZ s.n. Dulgher specializat ̀ n ̀ ntre]inerea[i depanarea diferitelor tipuri de ambarca]iuni folosite`n sporturile nautice (canotaj, kaiac, canoe, iahting).

MARATON atl. Prob\ atletic\ de mare fond, cu untraseu de 42,195 km situat ̀ n afara stadionului, pe carealerg\torii de clas\ interna]ional\ `l parcurg `n jur de2 h [i 30' femeile [i 2 h [i 10' b\rba]ii. A fost creat `namintirea legendarei alerg\ri a soldatului grec care aparcurs o distan]\ asem\n\toare pentru a anun]avictoria atenienilor asupra per[ilor.

�MARC� rg. Oprire a balonului ̀ n zbor. ~n cazul uneilovituri de picior executat\ de echipa `n atac, se poateefectua o oprire din zbor de c\tre echipa de ap\rare.Arbitrul va opri jocul [i va acorda o lovitur\ liber\indirect\ ce va fi executat\ de c\tre juc\torul care arealizat oprirea din zbor. Singura condi]ie ca oprireadin zbor s\ fie validat\ const\ `n strigarea cuvântului~ `n timpul efectu\rii acesteia.

MARCAJ I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ ̀ ntreprins\regulamentar de un juc\tor `n ap\rare, cu scopul de a`mpiedica adversarul s\ ̀ [i desf\[oare ac]iunile ̀ n modfavorabil. ♦~ strict Ac]iune caracteristic\ ap\r\rii omla om, care presupune o apropiere `ntre juc\torul careface marcajul [i cel marcat, precum [i plasarea adver-sarului `ntre minge [i ap\r\tor. Se recomand\ atuncicând adversarul direct este lipsit de vitez\ [i de tehnica

manager

M

239

necesar\ dep\[irii ap\r\torului. ♦~ de intercep]ieExecu]ie ̀ n situa]ia ̀ n care ap\r\torul se g\se[te plasat`ntre minge [i adversar, pe aceea[i linie sau lateral fa]\de acesta [i mai `n interiorul terenului. Pretinde, dinpartea celui care ̀ l aplic\, vitez\ de reac]ie, clarviziune[i oportunitate ̀ n interven]ie. ♦~ de supraveghere Ac]i-une aplicat\ `n situa]ia `n care ap\r\torul se plaseaz\pe linia ce `l une[te pe atacant cu poarta, la o distan]\determinat\ de dep\rtarea fa]\ de poarta proprie. ~nacest caz, ap\r\torul are posibilitatea s\ observemi[c\rile adversarului [i ale coechipierilor [i s\ deduc\inten]iile [i modul de desf\[urare a atacului advers.II. tr. Semne conven]ionale de culori [i forme diferite,plasate pe stâlpi, pe pomi sau pe stânci [i care jaloneaz\traseul turistic montan.

MARCARE I. gen. Opera]ie de delimitare a spa]iuluide antrenament [i concurs sau a unui parcurs, folosinddiferite linii, semne sau obiecte (fanioane, balize etc.).II. j.s. ~nscriere a unui gol sau punct. III. schi ~nsem-nare cu vopsea de o anumit\ culoare a schiurilorconcuren]ilor din cursele de fond, pentru a `mpiedica`nlocuirea lor pe parcurs.

MARGINE rg. Mod `n care se a[az\ cele dou\ [iruride juc\tori pentru repunerea balonului `n joc, dup\ ceacesta a p\r\sit suprafa]a de joc ̀ n lateral. Distan]a ̀ ntre[iruri este de 1 m. Primul juc\tor se a[az\ la 5 m detu[\, iar ultimul la maxim 15 m. Echipa care repunestabile[te num\rul maxim de juc\tori apar]inând fiec\-rei echipe care pot participa la aliniament. ♦~ complet\Forma]ie alc\tuit\, din 7 juc\tori [i 1 repun\tor. ♦~ redus\Forma]ie scurt\ alc\tuit\ din 4 sau 6 juc\tori plus 1repun\tor. Este o faz\ static\ de reluare a jocului. Sin.:aliniament la margine.

MAR{ I. atl. Prob\ de concurs din atletism, oficializat\`n competi]iile interne [i interna]ionale (la JO din 1932pentru b\rba]i [i `n 1992 pentru femei), care const\din parcurgerea distan]elor de 5, 10 [i 20 km pentru

femei, respectiv 20 [i 50 km pentru b\rba]i. Probelede ~ mai lungi de 10 km se desf\[oar\ pe [osea. De[iare structura motric\ de baz\ identic\ cu a mersului(mi[care locomotorie ciclic\ cu sprijin permanent alcorpului pe sol, fie cu un picior � perioada sprijinuluiunilateral, fie pe ambele picioare � perioada sprijinuluibilateral), se deosebe[te de mersul obi[nuit datorit\cerin]elor regulamentului de concurs, care prev\d cala fiecare pas piciorul de sprijin, atunci când trece prinmomentul verticalei, s\ fie complet ̀ ntins (ne`ndoit dinarticula]ia genunchiului). ~n ~, pasul este mai lung decât`n mers, atingând valori `ntre 100 [i 120 cm la b\rba]i[i 75-95 cm la femei, [i frecven]a mai mare, realizân-du-se astfel viteze de deplasare evident superioare celuimai rapid mers. ~n ~, contactul cu solul la fiecare passe face pe c\lcâi, cu piciorul `ntins, iar bra]ele `ndoitedin cot oscileaz\ pe lâng\ corp mult mai energic decât`n mers. Când m\r[\luitorul nu se ̀ ncadreaz\ ̀ n cerin-]ele regulamentului privind modul de executare amar[ului, prime[te un avertisment, iar la a doua abatereeste eliminat din concurs. ~n probele de 20 [i 50 km,concuren]ii pot primi pe traseu anumite sucuri, r\co-ritoare etc. din partea organizatorilor competi]iei.II. gim. 1. Form\ de mers `n forma]ie executat\ `ncaden]\. 2. Comand\ pentru efectuarea diferitelorforme de deplasare ̀ n lec]iile de educa]ie fizic\ [i sport.

MASAJ m.b. Ac]iune mecanic\ exercitat\ sistematicasupra pielii [i a ]esuturilor moi de la suprafa]a corpului,`n scop fiziologic sau terapeutic. ♦~ manual Ac]iunemecanic\ f\cut\ prin manevre (sau procedee) funda-mentale, ca: alunec\ri u[oare [i ritmice (netezire sauefleuraj), fric]iune, fr\mântat (petrisaj), batere (per-cutat, tocat, plesc\it sau tapotare), vibra]ii [i alte mane-vre ajut\toare ca: presiuni, scutur\ri, rulat, cernut etc.♦~ mecanic Ac]iune mecanic\ executat\ cu ajutorulunor aparate speciale ca rulouri, vibratoare, percutoare.La sportivi, ~ este indicat `n antrenament [i `n com-peti]ii pentru: stimularea proceselor de adaptare la efort,favorizarea `nc\lzirii, prevenirea [i combaterea feno-menelor de oboseal\, precum [i ̀ n tratamentul func]io-nal sau recuperator dup\ accidente [i `mboln\viri.

masaj

240

MMAS| DE JOC t.m. Suprafa]\ dreptunghiular\ de274 cm lungime [i 152,5 cm l\]ime, montat\ pe supor]ila 76 cm deasupra solului, ̀ n plan orizontal. Este prev\zut\cu un fileu (plas\), care `mparte suprafa]a de joc `n dou\câmpuri egale de 137 cm/152,5 cm. ~n\l]imea fileuluieste de 15,25 cm deasupra suprafe]ei de joc, partea sainferioar\ fiind lipit\ de aceasta. Fileul se fixeaz\ cu doisupor]i verticali `nal]i de 15,25 cm [i monta]i lateral ladistan]\ de 15,25 cm de laturile mesei. Suprafa]a ~ esteneted\, vopsit\ `n culoarea verde `nchis [i marcat\ cudungi albe pe laturi [i pe linia central\ vertical\.

MAS| MUSCULAR| m.b. Cantitate de ]esut mus-cular din segmentele corporale sau din ̀ ntreg corpul. Sem\soar\ `n kg/viu [i nu poate fi stabilit\ cu exactitate,deoarece toate p\r]ile componente ale corpului, inclusivmu[chii, con]in [i alte ]esuturi pe lâng\ cel muscular. ~npractic\, ~ se apreciaz\ indirect, calculându-se parteace revine ]esutului gras din greutatea corpului. Dezvol-tarea ~ constituie un obiectiv al antrenamentului sportivcu atât mai important cu cât for]a are un rol mai mare ̀ nob]inerea performan]elor.

MASCARE scr. Fals\ exteriorizare a inten]iilor pentrua induce `n eroare adversarul.

MASC| scr. Accesoriu al echipamentului scrimerului,confec]ionat din plas\ metalic\ ale c\rei ochiuri aumaxim 0,2 mm, iar firul ]es\turii un diametru de 1 mm.Plasa ~ trebuie s\ suporte, f\r\ a se deforma, intro-ducerea `ntre ochiuri a unui ac conic, de 4° conicitate[i o presiune de 12 kg. ♦~ pentru floret\ este izolat\`n interior [i ̀ n exterior cu un material plastic rezistentla [ocuri. Este `n curs de omologare ~ cu vizor dinplastic. ♦~ pentru sabia electric\ are urm\toarelecaracteristici: re]eaua ~ nu trebuie izolat\ deoarece eaasigur\ conductibilitatea electric\. Baveta ~ [i acce-soriile trebuie s\ fie acoperite ̀ n ̀ ntregime cu un materialmetalic, care s\ aib\ acelea[i caracteristici electrice ca[i plastronul. {i accesoriile pot fi metalice, iar rezisten]aelectric\ `ntre crocodil [i un punct oarecare de pe

~ trebuie s\ fie sub 3 ohmi. Contactul electric `ntreplastronul electric [i ~ se asigur\ printr-un fir sau doicrocodili. Crocodilul va fi fixat, prin sudur\, la cel\laltcap\t al firului. ♦~ pentru spad\ nu poate fi acoperit\,total sau par]ial, cu material susceptibil de a face s\alunece vârful armei adversarului. Baveta ~ trebuie s\coboare sub clavicule. ~n timpul asaltului, tr\g\torulare obliga]ia s\-[i p\streze ~ pe cap, pân\ la comanda�stai!� a arbitrului. ~n caz contrar, el va fi penalizat cuun avertisment, iar `n caz de recidiv\ cu un cartona[ro[u etc.

MA{IN| DE ARUNCAT TALERE tir Instala]iemontat\ `n poligon pe linia de tragere, care printr-undispozitiv electromecanic lanseaz\ talerele din [an] sauturn (proba de skeet), la distan]e, `n\l]imi [i unghiurivariabile.

MA{IN| DE ROTA}IE A }INTELOR tirDispozitiv mecanic instalat `n poligonul de tragere cupistolul, care declan[eaz\ rotirea [i plasarea siluetelorcu fa]a spre tr\g\tor. Dup\ un timp determinat (4,6sau 8'' la pistolul vitez\), ~ readuce ]intele `n pozi]iaini]ial\ cu muchia spre direc]ia tragerii.

MAT [ah Ultim atac care pune regele advers `nimposibilitatea de a fi ap\rat. ♦~ economic Situa]ie lacare, cu excep]ia regelui [i pionilor, contribuie toatefigurile de pe tabl\, iar când contribuie [i aceste figuri,~ devine perfect economic. ♦~ invers Situa]ie `n carenu se cere ca albul s\ fac\ ~ regele negru, ci acestaeste silit s\-l fac\ ~ pe regele alb. ♦~ model Situa]iecare prezint\ atât caracteristicile ~ economic, cât [i pecele ale ~ pur. ♦~ oglind\ Situa]ie când cele 8 câmpuridin zona regelui ~ sunt libere de orice pies\. ♦~ pur(curat) Situa]ie `n care fiecare câmp din zona regeluinegru este inaccesibil din cauz\ c\ este p\zit de o pies\alb\ sau este blocat de o pies\ neagr\ f\r\ a mai fi p\zit[i de o pies\ alb\. ♦~ ecou Perechi de maturi care seaseam\n\ `ntre ele, regele negru f\cut ~ aflându-se pecâmpul de aceea[i culoare.

mas\ de joc

M

241

MATA a.m., jd. Coaps\.

MATERIAL SPORTIV m.s. Totalitate a obiectelornecesare practic\rii unei probe sau a unei ramurisportive [i a particip\rii sportivului `n antrenament [i`n concurs (minge, cros\, schiuri, suli]\, biciclet\,ambarca]iune, plas\, rachet\ etc.). Unele ~ sunt stan-dardizate, construc]ia lor fiind reglementat\ ̀ n privin]adimensiunilor, greut\]ii, materiei prime utilizate etc.

MATISAJ tir arc Protejare a corzii pe zona central\[i la capete, prin ̀ nf\[urarea strâns\ a unui fir (de obiceidin nailon), spir\ lâng\ spir\, pe lungimi de 10-12 cm.

MATTE a.m., jd. Opri]i, a[tepta]i, stop, termen folosit`n arbitraj.

M|CIUCI gim. 1. Obiect portativ din lemn de formaunei bâte ̀ ngro[ate [i rotunjite la o extremitate, formatdin trei p\r]i: corpul � partea cea mai `ngro[at\ la oextremitate, gâtul � partea sub]ire (tija) [i capul � parteasferic\ de la cealalt\ extremitate. Obligatoriu, la oriceexerci]ii, se folosesc simultan dou\ m\ciuci. 2. Prob\specific\ gimnasticii ritmice sportive feminine, carefolose[te ca elemente tehnice balans\ri, cercuri, opturi`n diferite planuri [i direc]ii prin ac]iuni simultane [isuccesive ale m\ciucilor, mori[ti, duble, triple ̀ n toateplanurile, alunec\ri [i rul\ri, re`mpingeri (rico[\ri),loviri, desprinderi, lans\ri, mi[c\ri asimetrice.

M|NU{| m.s. Accesoriu al echipamentului sporti-vului folosit pentru a proteja mâinile `mpotriva lo-viturilor sau a intemperiilor. Poate fi: ♦~ de box,pentru antrenament [i competi]ie, are un singur degetfiind confec]ionat\ din piele [i umplut\ cu iarb\ demare, având greut\]i diferite prev\zute de regula-ment; ♦~ de scrim\, confec]ionat\ din piele (tipmu[chetar), prelungit\ pân\ la jum\tatea antebra-]ului; ♦~ de hochei, pentru juc\torii de câmp este

prev\zut\ pe partea dorsal\ cu perni]e pentru fiecarefalang\, iar pentru portar este prev\zut\ cu o dublur\care ajut\ la re]inerea pucului; ♦~ de ciclism; ♦~ deschi; ♦~ de golf; ♦~ de motociclism [i automobilism;♦~ de tir pentru tr\g\torii pu[ca[i .

M|SUR| scr. Distan]\ maxim\ de la care tr\g\torulaflat `n pozi]ia fandat, cu bra]ul `ntins, poate loviadversarul.

M|TUR|TOR fb. Ultim ap\r\tor dintre juc\torii decâmp, care activeaz\ ̀ n spatele liniei de funda[i, avândprincipala sarcin\ de a acoperi `ntreaga zon\ dinapoialinei de fund, m\rind, ̀ n acest fel, securitatea defensiv\a echipei. Ac]ioneaz\ ca al patrulea sau al cincileafunda[, plasându-se ̀ n func]ie de pozi]ia mingii, f\r\ aavea un adversar direct. ~nt\rirea sistemului defensivcu un om `n plus a dus la apari]ia unei forme specialede ap\rare (catenaccio), inova]ie tactic\ apar]inândantrenorului italian Helenio Herrera, care a pus-o `npractic\, cu foarte bune rezultate, la InternazionaleMilano, `n perioada 1963-1967. Ulterior ~ s-aidentificat cu libero-ul, pies\ important\ `n sistemulde ap\rare al unei echipe, indiferent de num\rul de fun-da[i folosit.

MECANISM AL MI{C|RII m.b. Mecanismfiziologic al oric\rei mi[c\ri reprezentat de acte reflexenecondi]ionate sau condi]ionate. Reflexele necondi-]ionate stau la baza mi[c\rilor copilului `n perioadaintrauterin\ [i `n primele luni de via]\. La adult,mi[c\rile involuntare efectuate ̀ n cazul ac]iunii nepre-v\zute a unor agen]i nocivi au, de asemenea, camecanisme de producere reflexele necondi]ionate (re-flexe de ap\rare). ~ voluntare este constituit de reflexelecondi]ionate dobândite `n timpul vie]ii. Excitan]iicondi]ionali pot proveni din mediul intern sau extern.Specific fiin]ei umane este faptul c\ [i cuvântul, vorbit,scris sau gândit poate deveni excitant condi]ionat carepoate determina efectuarea mi[c\rilor (sistemul doi de

mecanism al mi[c\rii

242

Msemnalizare). Repetarea ̀ n acelea[i condi]ii a mi[c\rilorvoluntare duce la automatizarea lor. (V.: act reflex, arcreflex, mi[care automat\, mi[care voluntar\, deprin-dere motorie).

MECANOSTRUCTUR| m.b. Structur\ func]ional\a ]esuturilor [i a organelor care apare ca rezultant\ aadapt\rii acestora la solicit\rile mecanice. Modific\rilecare apar `n diferitele structuri, mai ales la aparatullocomotor, corespund principiului �cu minim de mate-rial, maxim de eficien]\ mecanic\�. Educa]ia fizic\ [isportul produc asemenea modific\ri care fac parte dinefectele pozitive pe care le au asupra organismului atâtla copil, cât [i la adult, dar [i la vârste avansate.

MECANOTERAPIE m.b. Form\ de terapie prinmi[c\ri efectuate cu ajutorul aparatelor mecanice. Estefolosit\ pentru cre[terea for]ei musculare [i a mobilit\]iiarticulare. Aparatura permite ca, ̀ n func]ie de particu-larit\]ile pacientului, s\ se efectueze mi[c\ri pasive saumi[c\ri active produse prin contrac]ii dinamice concen-trice [i excentrice. Amplitudinea mi[c\rilor se poateregla astfel `ncât s\ corespund\ st\rii momentane aarticula]iilor interesate.

MECI org. ~ntrecere sportiv\ disputat\ ̀ ntre 2 echipe sau2 sportivi. ~n atletism când competi]ia se desf\[oar\ subform\ de ~, echipele prezint\, de regul\, câte 2 concuren]ipentru fiecare din probele prev\zute `n program, iar la[tafet\ câte o forma]ie, clasamentul alc\tuindu-se prinadi]ionarea punctelor. ~n jocuri sportive, lupte, box,condi]iile desf\[ur\rii ~ sunt `nscrise `n regulamentelesporturilor respective [i ale tipurilor de competi]ii.

MEDALIE OLIMPIC| ol. Distinc]ie acordat\ spor-tivilor clasa]i pe primele trei locuri la JO `n probeleindividuale [i pe echipe. ~ are diametrul de minim 60 mm[i o grosime de 3 mm. Locul I prime[te o medalie deaur, locul II prime[te o medalie de argint, iar locul IIIprime[te o medalie de bronz. ~ pentru locurile I [i II

sunt confec]ionate din argint de 925/000, iar medaliapentru locul I este [i aurit\ cu cel pu]in 6 g de aur fin.~ este oferit\ de comisia de organizare a JO.

MEDIC AL CONCURSULUI m.b. Medic ̀ ns\rcinat,`n mod special, s\ constate dac\, `n concursul la careeste delegat, sunt respectate condi]iile igienico-sanitareprev\zute `n instruc]iunile Ministerului S\n\t\]ii [i alFamiliei (MSF) [i ̀ n regulamentele federa]iilor sportive[i s\ acorde primul ajutor medical ̀ n cazul accidentelor[i al ̀ mboln\virilor subite, survenite la sportivi [i spec-tatori. ~n unele ramuri sportive, regulamentele prev\dc\ ~ are competen]a de a interzice unui sportiv s\participe la o competi]ie sau s\ o continue când consi-der\ c\ aceasta i-ar periclita s\n\tatea.

MEDICIN| A CULTURII FIZICE m.b.Specialitate medical\ care studiaz\ [i rezolv\problemele medico-biologice ale practic\rii exerci]iilorfizice, atât de persoanele s\n\toase, sub forma educa]ieifizice sau a sportului, cât [i de cei suferinzi, ca mijlocterapeutic `n diverse tulbur\ri sau afec]iuni. ~ a fostcreat\ `n ]ara noastr\, dup\ al II-lea r\zboi mondial,prin imitarea modelului concep]ional [i organizatoricexistent `n URSS Ministerul S\n\t\]ii [i PrevederilorSociale (MSPS) a `nfiin]at primele servicii de ~ [i aorganizat cursurile de preg\tire pentru medicii necesari`ncadr\rii acestor servicii, dup\ anul 1949, când aprimit `ns\rcinarea de a asigura asisten]a medical\ aculturii fizice din ]ara noastr\. Clarific\rile privindconcep]ia, asociate cu necesitatea restrângerii arieipreocup\rilor pentru a se putea aprofunda preg\tireaprofesional\ a speciali[tilor, au determinat, cu timpul,separarea activit\]ii medicale din cele dou\ domeniide practicare a exerci]iilor fizice, revenindu-se la celedou\ profile tradi]ionale distincte prin crearea de unit\]i[i speciali[ti pentru medicin\ sportiv\ [i pentru cultur\fizic\ medical\ (v. ace[ti termeni).

MEDICIN| A SPORTULUI m.b. Ramur\ a medi-cinei care se ocup\ cu studierea [i cu rezolvarea

mecanostructur\

M

243

problemelor medico-biologice ale activit\]ii sportive,`n scopul cre[terii performan]elor sportivilor, conco-mitent cu ̀ nt\rirea s\n\t\]ii [i cu prevenirea ̀ nboln\viriiacestora. ~ este o specialitate medical\ de grani]\,bazat\ atât pe date proprii, cât [i pe cele din alte disci-pline medico-biologice [i din teoria [i metodica antre-namentului sportiv. ~ asigur\ prin speciali[tii s\i:examenele medico-sportive necesare stabilirii indica-]iilor [i contraindica]iilor care decurg din studierea st\riide s\n\tate, a cre[terii, a dezvolt\rii fizice, a capacit\]iide efort [i a st\rii func]ionale a organismului la ceicare doresc s\ practice sportul sau sunt ̀ ncadra]i ̀ ntr-unproces sistematic de antrenament. Stabilirea condi]iilorigienico-sanitare care trebuie `ndeplinite de bazelesportive, de echipamentul, de materialele, de instala]iile[i de condi]iile de mediu `n timpul antrenamentelor [ial competi]iilor, precum [i controlul respect\rii aces-tora, colaborarea la alc\tuirea [i dirijarea programuluide preg\tire al sportivilor pentru ca acesta s\ cores-pund\ particularit\]ilor fiec\ruia, dispensarizareasportivilor de `nalt\ performan]\ [i a celor care auprobleme speciale ale st\rii de s\n\tate sau ale meto-dicii de preg\tire, participarea la elaborarea [i validareaunor metode [i mijloace noi de investiga]ii medico-spor-tive, de antrenament, de refacere, de prevenire asuprasolicit\rilor, a tulbur\rilor [i a accidentelor [i derecuperare `n caz c\ acestea s-au produs, schimburireciproce de experien]\ prin care antrenorii `[i `mbo-g\]esc cuno[tin]ele medico-biologice, iar medicii pecele teoretico-metodice ale antrenamentului sportiv. ~n]ara noastr\, ~ are o veche tradi]ie [i a atins un stadiude dezvoltare care i-a permis s\ contribuie din plin laob]inerea de c\tre sportivi a marilor succese ̀ n compe-ti]iile de `nalt nivel interna]ional. Cuceririle ~ suntdeosebit de utile [i pentru practicarea exerci]iilor fizice`n scop igienic. Observa]iile [i cercet\rile [tiin]ificeefectuate pe sportivi de performan]\ stau la bazaalegerii mijloacelor [i a metodelor cu eficien]\ optim\`n prevenirea, prin mi[care organizat\, a bolilor cu maremorbiditate `n societatea modern\.

MEMORIAL sp. ~ntrecere pugilistic\ sau din altesporturi, cu caracter comemorativ, organizat\ ̀ n amin-

tirea unor eroi na]ionali sau a unor fo[ti mari sportivina]ionali, interna]ionali, al c\ror nume `l poart\.

MEN}INERE A MINGII j.s. Ac]iune tactic\ princare juc\torii afla]i `n atac paseaz\, dribleaz\ [i pro-tejeaz\ mingea timp mai `ndelungat, cu scopul de acrea o situa]ie favorabil\ sau de a `nscrie puncte,goluri etc.

MEREDITH [ah Problem\ cu minim 8 [i maxim 12piese albe [i negre `n total.

MERS I. m.b. Mod de locomo]ie uman\, constând dindeplasarea alternativ\ a membrelor inferioare, astfel ̀ ncâtcorpul s\ p\streze `n permanen]\ contactul cu solul.Sprijinul pe sol se face succesiv pe ambele picioare [i peun singur picior. ~n faza de sprijin bilateral, membreleinferioare sunt dep\rtate `ntre ele, contactul cu solulf\cându-se simultan pe c\lcâiul piciorului din fa]\ [i pevârful piciorului din spate. La `nceputul fazei de sprijinunilateral, membrul inferior aflat ̀ n spate se desprinde desol (momentul de impuls), penduleaz\ c\tre `naintetrecând prin dreptul piciorului de sprijin (momentulverticalei) [i reia apoi contactul cu solul (momentul deamortizare). La sfâr[itul fazei de sprijin unilateral, carecoincide cu ̀ nceputul fazei de sprijin bilateral, corpul s-adeplasat `n spa]iu [i pozi]ia membrelor inferioare s-aschimbat, cel posterior devenind anterior [i invers. Celedou\ moduri de contact cu solul determin\ deplas\ricaracteristice ale centrului de greutate al corpului. Acestaoscileaz\ `n plan vertical având punct minim `n faza desprijin bilateral [i punct maxim `n momentul verticalei.Concomitent, centrul de greutate al corpului se depla-seaz\ [i lateral datorit\ schimb\rii alternative a sprijinuluiunilateral pe un picior [i pe cel\lalt. Deplasarea lateral\ acentrului de greutate al corpului are amplitudine maxim\tot `n momentul verticalei, când proiec]ia sa cade pepiciorul de contact cu solul. ~ face parte din categoriami[c\rilor ciclice [i impune o activitate muscular\ de marecomplexitate. La efectuarea lui particip\, pe lâng\ mu[chiimembrelor inferioare, musculatura trunchiului, a gâtului[i a membrelor superioare. ~ reprezint\ un mijloc

mers

244

Mimportant al educa]iei fizice, stimulând unii indicifiziologici de baz\ (frecven]a cardiac\ [i cea respiratorie),`nt\rirea aparatului locomotor, men]inerea unei bunecondi]ii fizice, mai cu seam\ pentru persoanele sedentare,dac\ se exerseaz\ zilnic, pe anumite distan]e [i cu oanumit\ vitez\. ~n lec]ia de educa]ie fizic\ [i `n uneleantrenamente, ~ face parte din exerci]iile de ̀ nc\lzire. II.met. Exerci]iu folosit frecvent `n metodica [i `n practicaeduca]iei fizice [i a antrenamentului sportiv, structurat pediferite variante de ~, care au intrat ̀ n terminologia curent\a acestor domenii. ♦~ pe c\lcâie Deplasare `n careperioada de sprijin pe sol se consum\ exclusiv prinintermediul c\lcâielor, f\r\ o derulare pe toat\ talpa, pa[iifiind scur]i [i lipsi]i de elasticitate. ♦~ pe vârfuri Deplasare`n care perioada de sprijin pe sol se realizeaz\ exclusivpe partea anterioar\ a t\lpii (vârf), pa[ii fiind scur]i [ielastici. ♦~ pe partea exterioar\ a t\lpilor Deplasare `ncare ̀ n perioada de sprijin pe sol se realizeaz\ o derulareincomplet\ de la c\lcâi spre vârf pe muchia exterioar\ at\lpilor picioarelor. ♦~ piticului Deplasare cu picioarelecomplet `ndoite din articula]ia genunchilor, cu sprijin pesol pe partea anterioar\ a t\lpii, trunchiul vertical [i pa[iifoarte scur]i. Sin.: ~ ghemuit. ♦~ uria[ului Form\ dedeplasare prin lungirea exagerat\ a pa[ilor, fiecare pasrealizându-se printr-o fandare adânc\ pe piciorul anterior,producându-se oscila]ii foarte mari ale corpului ̀ n planvertical. ♦~ cu spatele ̀ nainte Deplasare cu spatele spredirec]ia de deplasare, piciorul ia contact cu solul pe parteaanterioar\ a t\lpii (vârf), executând apoi o derulare invers\`n raport cu mersul normal, adic\ de la vârf spre c\lcâi.♦~ `n caden]\ Deplasare `n care se imprim\ pa[ilor dec\tre profesor, instructor etc. prin semnale sonore (fluier,b\t\i din palme etc.) o anumit\ caden]\ (mi[c\ri cu aceea[ifrecven]\ repetat\) `n vederea sincroniz\rii mi[c\rilor `ngrup (clas\ de elevi, forma]ie militar\ etc.). ♦~ `ndiagonal\ Schimbare a direc]iei de deplasare de pe o latur\a s\lii sau a terenului de sport, pe linia diagonal\ asuprafe]ei acestuia, la comanda profesorului, executat\de colectivul de elevi ̀ n diferite forma]ii pentru stimulareaaten]iei. ♦~ ̀ n zigzag Form\ de deplasare cu schimbarearepetat\ a direc]iei pe spa]ii restrânse. ♦~ normalComand\ prevestitoare dat\ de profesor colectivului deelevi ̀ n lec]ia de educa]ie fizic\, ̀ n urma c\reia din alergarese trece `n regim de ~. Sin.: la pas mar[!.

METABOLISM ENERGETIC m.b. Totalitate aschimburilor de energie din interiorul corpului [idintre acesta [i mediul ̀ nconjur\tor. Celulele corpuluiuman utilizeaz\ `n activitatea lor o singur\ surs\ deenergie [i anume energia chimic\. Proceselebiochimice ale ~ la om sunt reprezentate de sinteze,prin care se realizeaz\ substan]e cu moleculecomplexe, care `nmagazineaz\ energia consumat\pentru producerea lor (anabolism), [i dedescompuneri ale acestor substan]e `n altele cumolecule mai simple (catabolism), proces `nso]it deeliberarea energiei ̀ nmagazinate la sinteza lor. Sursaimediat\ a energiei necesare pentru orice reac]iechimic\ din toate celulele corpului o constituiecompu[ii fosfatomacroergici (con]in mari cantit\]i deenergie pe unitatea de mas\) depozita]i `n interiorulcelulelor respective. Energia necesar\ activit\]ii poateproveni [i din substan]e (glicogen, lipide) depozitate`n alte organe sau ]esuturi. Consumul energiei depo-zitate ̀ n corp depinde de o serie de factori, dintre carecei mai importan]i sunt: vârsta, sexul, activitateadepus\ [i temperatura mediului ambiant. Refacereadepozitelor de substan]e energetice se asigur\ prinalimenta]ie. La sportivi, ~ este puternic influen]at despecificul probei sportive practicate. Aceasta impuneca ra]ia alimentar\ s\ fie strict adaptat\ la cerin]eleconcrete ale programului de antrenament sau ale celuicompeti]ional, ale particularit\]ilor fiec\rui sportiv [iale condi]iilor de mediu `n care acesta `[i desf\[oar\activitatea.

METOD| I. gen. Mod sistematic de cercetare, decunoa[tere [i de transformare a realit\]ii obiective. II.met. ~ de cercetare Ansamblu de procedee, ipotezefolosite `n investigarea fenomenelor [i a analizelorefectelor, a mijloacelor [i a rezultatelor din domeniulactivit\]ilor de educa]ie fizic\ [i sport. ~ constituie oparte a [tiin]ei domeniului prin care se descoper\ rela]ii,aspecte, caracteristici [i problematici noi [i esen]ialeale realit\]ilor pe care le studiaz\. Principalele ~ aleeduca]iei fizice [i sportului sunt: observa]ia, experi-mentul, ancheta, metoda istoric\, axiomatic\, ciber-netica, statistica etc. Fiecare ~ utilizeaz\ tehnici

metabolism energetic

M

245

adecvate particularit\]ilor [i fenomenelor cercetate cumsunt: tehnicile de ̀ nregistrare a mi[c\rilor [i a ac]iunilor,de m\surare a parametrilor biomecanici ai calit\]ilormotrice, de m\surare a indicilor somatici [i func]ionali,de psihodiagnoz\, de apreciere a rela]iilor sociale dincadrul grupului sportiv etc. II. ped. ♦ ~ de educa]ieComplex de ac]iuni ̀ ncadrate ̀ ntr-un proces pedagogicprin care se formeaz\ motiva]iile, sentimentele,atitudinile [i convingerile filozofice, ideologice, morale[i culturale, ca [i deprinderile de conduit\ civic\ [iprofesional\. Teoria [i practica diversific\ mai multe~: convingere, exemplu, exerci]iu, aprobare etc. ~aplicate `n educa]ie fizic\ [i sport urm\resc formareaunui om armonios dezvoltat pe plan fizic, intelectual[i moral. ♦ ~ de ̀ nv\]\mânt Complex de opera]ii folosit`n activitatea didactic\ a educa]iei fizice [i sportuluicare formeaz\ unitatea procesului de predare (condusde pedagog) [i de `nsu[ire (realizat de elev), menit s\asigure volumul de cuno[tin]e, de priceperi [i dedeprinderi specifice, corespunz\tor obiectivelor [ifinalit\]ilor stabilite de programele didactice [colare.~ se diversific\ ̀ n cadrul didacticii acestor domenii, ̀ nfunc]ie de mijloacele folosite `n: explica]ie,demonstra]ie, exersare, corectare, verificare [ievaluare. ◊ ~ de antrenament Ansamblu de exerci]iiselectate [i aplicate sistematic [i unitar ̀ n lec]ii, pentru`nsu[irea exact\, rapid\ [i durabil\ a deprinderilortehnico-tactice [i pentru dezvoltarea calit\]ilor motricesolicitate `n concursul sportiv, `n concordan]\ cuparticularit\]ile somatice, func]ionale [i de vârst\ alesportivului

METODIC| A EDUCA}IEI FIZICE {I SPOR-TULUI met. Didactic\ aplicat\ la educa]ie fizic\ [i sport,care are ca obiect studierea con]inutului, a metodelor [i aformelor de organizare, de proiectare, de programare [ide evaluare a educa]iei fizice pe de o parte [i a sportuluipe de alt\ parte, adaptate diferen]iat pe: sex, vârst\, nivelde preg\tire, profil profesional, condi]ii etc., ̀ n func]ie deobiectivele stabilite prin planuri [i prin programe de`nv\]\mânt. ~ este supus\ unui proces continuu decorectare, de perfec]ionare, `n vederea m\ririi eficien]eiproceselor pedagogice realizate `n aceste domenii.

MEZOCICLU met. Structur\ a planific\rii antrena-mentului sportiv, care stabile[te obiectivele [i valorilemodelului de preg\tire ale unui interval de timp inter-mediar, de 3-6 s\pt\mâni. Sin.: planul de etap\, care`n general are o extensie de o lun\.

MICROCICLU gen. Structur\ a planific\rii antrena-mentului sportiv care prevede temele [i valorileindicatorilor modelului de preg\tire distribuite siste-mului de lec]ii incluse `n intervalul de timp al uneis\pt\mâni (12-24). Sin.: ciclu s\pt\mânal (documentde planificare opera]ional care grupeaz\ num\rul delec]ii incluse ̀ n acest interval). ~ este un termen atribuit[i ciclului diurn format din 2-5 lec]ii, planificate `nunele ramuri sportive, repartizate ante meridian [i postmeridian. ~: grupajul de 6-8 lec]ii consecutive din cicluls\pt\mânal.

MIGI a.m., jd. Dreapta.

MIJLOACE DE ~NV|}|MÂNT met. Ansamblude materiale didactice utilizate `n procesul instructiv-educativ, ̀ n vederea stimul\rii proceselor cognitive aleelevilor [i a cre[terii eficien]ei `nv\]\rii. ~ moderne(audio-video) constau din aparate de proiec]ie dediferite tipuri, aparate de redare [i de `nregistrare asunetelor, de prezentare a informa]iilor. ~n instruireadin domeniul educa]iei fizice [i sportului se utilizeaz\chinogramele, filmele, buclele de film, diapozitivele,`nregistr\rile video-magnetice etc. ♦ ~ ale educa]ieifizice [i sportului Exerci]ii fizice, instala]ii [i aparatecu ajutorul c\rora se realizeaz\ obiectivele educa]ieifizice [i sportului, `n principal, dezvoltarea fizic\ [iperfec]ionarea capacit\]ii motrice, precum [i inten-sificarea ac]iunilor de refacere a capacit\]ii de efort aorganismului. Se disting ~ specifice [i asociate aleeduca]iei fizice [i sportului.

MIJLOCA{ I. j.s. Juc\tor care ac]ioneaz\, de obicei,`n zona central\ a terenului, specializat `n efectuareaac]iunilor de leg\tur\ ̀ ntre compartimentele sau liniile

mijloca[

246

M]inte (mijloc de educa]ie fizic\) etc. VII. polo Obiectde joc cu form\ sferic\, compus dintr-o camer\ decauciuc [i o anvelop\ din piele, cu o circumferin]\ de68-71 cm [i o greutate de 400-450 g. VIII. t.c. Obiectde joc cu form\ sferic\, confec]ionat din cauciuc`mbr\cat cu pâsl\ de culoare alb\, cu diametrul de 6,35-6,37 cm [i greutatea de 56,7-58,74 g. IX. t.m. Obiectde joc cu form\ sferic\, confec]ionat din celuloid alb,opac, cu circumferin]a de 11, 43-12, 06 cm [i greutateade 2,40-2,53 g. X. vb. Are form\ sferic\, compus\dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, cucircumferin]a de 65-68 cm [i greutate de 250-300 g.♦~ medicinal\ Obiect de form\ sferic\ confec]ionatdin piele [i umplut cu p\r de cal sau cu alte materiale,de m\rimi [i greut\]i diferite. XI. box ~ par\ Obiectde form\ ovoidal\ compus dintr-o camer\ de cauciuc[i o anvelop\ din piele, ag\]at de un dispozitiv la`n\l]imi variabile, serve[te antrenamentelor boxerului.XII. j.s. ♦~ de arbitru Moment care marcheaz\aruncarea prin care se reia jocul `n caz de `ntreruperenedeterminat\ de vreo ̀ nc\lcare a prevederilor regula-mentului, `n situa]ia `n care mingea nu se g\se[te `nposesia vreunei echipe `n momentul `ntreruperii. ♦~ `nafar\ de joc Faz\ a jocului `n care mingea dep\[e[telimitele terenului [i ̀ n care nu se pot ̀ ntreprinde ac]iunitehnico-tactice. ♦~ ̀ n joc Situa]ie de joc ̀ n care se pot`ntreprinde ac]iuni tehnico-tactice de atac [i de ap\rare.♦~ moart\ Situa]ie `n timpul jocului, decis\ [i decla-rat\ de arbitru, `n care mingea nu mai poate fi jucat\,partida continuând dup\ repunerea mingii `n joc `nconformitate cu regulile acestuia. XIII. gim. 1. Prob\specific\ gimnasticii sportive care folose[te caelemente tehnice balans\ri, circumduc]ii, mi[c\ri `nform\ de opt (cu o mân\ sau cu dou\ mâini, `n toateplanurile [i direc]iile), lans\ri, rul\ri (conduse � cu omân\ sau cu dou\ mâini [i cu alte segmente alecorpului, libere � pe diferite segmente ale corpului, pe`ntregul corp sau pe sol), rotiri (`nvârtiri) pe vertical\[i orizontal\, pe diferite segmente ale corpului, cât [ipe sol prin mi[care condus\ sau de eliberare, rico[\ri(pasive, active), echilibrarea mingii pe diferite seg-mente corporale. Compozi]ia trebuie s\ aib\ continui-tate, fluen]\, un anumit stil al mi[c\rilor corporale.Elementele tehnice cu obiectul trebuie s\ fac\ parte

unei echipe. II. rg. ♦~ la gr\mad\ [i ♦~ de deschidereJuc\tori specializa]i ̀ n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\dintre compartimentul ̀ naintare [i linia de trei sferturi.

MIL| atl. Prob\ de alergare desf\[urat\ pe distan]ade 1609,334 m, organizat\ `n anumite competi]ii deatletism.

MINGE I. gen. Obiect de joc de form\ sferic\ sauovoidal\, confec]ionat din piele, din cauciuc, dinceluloid, din material plastic etc., care ̀ i confer\ diferitegrade de elasticitate, cu dimensiuni [i cu greut\]idiferite, `n func]ie de prevederile regulamentare alefiec\rui sport. II. bb. Obiect de joc cu form\ sferic\,care este compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\din piele, din cauciuc sau din material sintetic, cu ocircumferin]\ de 77-78 cm [i greutatea de 600-650 g.III. hb. Obiect de joc cu form\ sferic\, care este compusdintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele saudin material sintetic. Trebuie s\ aib\ o circumferin]\de 58-60 cm [i o greutate `ntre 425-475 g, pentrujocurile de seniori [i de tineret masculine � m\rimea 3,[i o circumferin]\ de 54-56 cm [i o greutate de 325-400 g, pentru meciurile feminine peste 14 ani [i tineretmasculin (12-16 ani) � m\rimea 2; pentru jocurile detineret masculin (8-12 ani) [i feminin (8-14 ani)circumferin]a trebuie s\ fie de 50-52 cm [i greutateade cel pu]in 315 g � m\rimea 1; pentru minihandbal(copii sub 8 ani) circumferin]a trebuie s\ fie de 48 cm[i greutatea de cel pu]in 290 g � m\rimea 0. IV. h.i.Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionat din pielealb\ umplut\ cu sfoar\ [i plut\, are circumferin]\ de23 cm [i greutatea de 160 g V. fb. Obiect de joc cu form\sferic\, care este compus dintr-o camer\ de cauciuc [i oanvelop\ din piele sau din material plastic, cu ocircumferin]\ de 68-71 cm [i o greutate de 396-453 g.VI. o. Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionatdintr-un `nveli[ de piele, cu umplutur\ de p\r de calsau de alt animal, cu greutatea de 180 g [i cu diametrulde 8 cm, folosit `n jocul de oin\, precum [i `n arunc\rila distan]\ ̀ n atletism, care, ̀ ncadrate ̀ n reguli speciale,devin prob\ atletic\ pentru copii; arunc\ri la diferite

mil\

M

247

din grupele de elemente fundamentale: trei lans\ridiferite, trei rico[\ri active diferite, dintre care una `nserie, trei rul\ri libere dintre care una lung\ pe corp,iar din grupele nefundamentale: circumduc]ii,echilibrarea mingii pe o suprafa]\ corporal\. 2. Obiectde form\ sferic\ confec]ionat din cauciuc sau altmaterial elastic cu diametrul de 18-20 cm, greutateade 400 g, de culori diferite (exceptând auriul [i argin-tiul). 3. Obiect de form\ ovoidal\, compus dintr-ocamer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, cu circum-ferin]\ mare de 79 cm [i circumferin]a mic\ de 25 cm,cu lungimea axei de 25-27 cm [i cu greutatea mediede 400 g.

MINIATUR| [ah Problem\ cu cel mult 7 piese dinfiecare culoare.

MINIFOTBAL fb. Fotbal practicat pe teren redus,`ndeosebi de juc\torii foarte tineri (pân\ la vârstajunioratului). Regulile specifice ~ sunt: teren de dimen-siunile celui de handbal sau 60 m/40 m; num\ruljuc\torilor unei echipe este de 7, dintre care unul esteportar; juc\torii se pot schimba tot timpul jocului, cala handbal, cu condi]ia anun]\rii arbitrului; timpul dejoc este de 2 reprize a 30', cu o pauz\ `ntre reprize de10'; por]ile au dimensiuni mai reduse decât cele defotbal (3x2 m), lovitura de pedeaps\ se execut\ de la 7 m;se joac\ f\r\ ofsaid; un meci este condus de un singurarbitru. ~n afara acestor reguli specifice, arbitrul aplic\`n conducerea jocului toate celelalte reguli prev\zute`n practicarea fotbalului `n 11.

MINIMAL| [ah Problem\ cu câte 2 piese din fiecareculoare, inclusiv regi.

MINIVOLEI vb. Joc sportiv asem\n\tor voleiului,dar adaptat la posibilit\]ile corespunz\toare copiilor`ntre 9-12 ani. Acest joc se practic\ acum ̀ n foarte multe]\ri [i fiecare federa]ie na]ional\ stabile[te regulilespeciale de joc. ~n ]ara noastr\, acest joc a fost inclus

`n calendarul competi]ional `nc\ din 1970. Dimen-siunile fiec\rui câmp de joc sunt de 7x7 m, spa]iul deatac fiind de 2,30 m, iar terenul de joc este de 14x7 m.~n\l]imea fileului este la 2,10 m pentru ambele sexe.Lotul fiec\rei echipe cuprinde 10 juc\tori, dintre carenumai 4 joac\ `n fiecare echip\ (2 `n linia 1 [i al]i 2 `nlinia 2). Jocurile se desf\[oar\ trei din cinci seturi,primele patru seturi pân\ la 15 puncte, iar setul 5 sejoac\ `n sistem tie-break. Dup\ fiecare set esteobligatorie schimbarea a doi juc\tori cu al]i doi colegicare nu au mai jucat anterior. ~n timpul unui set, nueste permis\ efectuarea nici unei schimb\ri, cu excep]iaaccident\rii unui juc\tor, iar `n seturile 4 [i 5 se potefectua patru schimb\ri de juc\tori. Jocurile vor ficonduse de 2 arbitri, unul principal [i cel\lalt scorer.

MINUT DE ~NTRERUPERE bb., vb. Permisiuneregulamentar\, acordat\ la cererea antrenorului sau ac\pitanului de echip\, pentru a opri jocul cu scopul dea da unele indica]ii tehnico-tactice, de a odihni juc\-torii etc.

MIOGRAF m.b. Aparat de laborator folosit la stu-dierea fenomenelor mecanice ale contrac]iei muscu-lare, prin ̀ nregistrarea modific\rii lungimii mu[chiului`n timpul contrac]iilor dinamice concentrice. ~ areurm\toarele p\r]i componente: dispozitiv pentrumen]inerea nemi[cat\ a unui cap\t al mu[chiului [ilegarea celuilalt cap\t al acestuia de o peni]\ inscrip-toare mobil\; sistem de angrenare a hârtiei pe care se`nscriu deplas\rile peni]ei; sistem de producere aexcita]iilor electrice [i de ̀ nscriere pe hârtie a momen-tului de aplicare a acestora asupra mu[chiului; sistemde ̀ nscriere pe hârtie a timpului ̀ n frac]iuni de secund\,pentru stabilirea duratei diferitelor faze ale contrac]iilormusculare. Aspectul grafic realizat cu ajutorul miogra-fului poart\ numele de miogram\.

MIOGRAFIE m.b. Metod\ de studiere a fenomenelormecanice ale contrac]iei musculare. Folose[te aparatespeciale numite miografe [i contrac]ii dinamice con-

miografie

248

Mcentrice ̀ nregistrate sub form\ de miograme. ~ a permiso mai bun\ cunoa[tere a activit\]ii mu[chiului, ainfluen]ei diferitelor substan]e [i a condi]iilor de mediuasupra acestuia.

MIOGRAM| m.b. Aspectul grafic rezultat din`nscrierea modific\rii lungimii mu[chiului `n timpulunei contrac]ii dinamice concentrice. ~n laborator, ~se ̀ nregistreaz\ experimental pe mu[chi izola]i, folo-sindu-se un aparat special, numit miograf. Ca excitantal mu[chiului se `ntrebuin]eaz\, de obicei, curentulelectric. Secuza muscular\ este realizat\ printr-ocontrac]ie muscular\ unic\, determinat\ de o singur\excita]ie. Este alc\tuit\ din trei faze: faza de laten]\sau timp pierdut � cuprins\ `ntre momentul aplic\riiexcita]iei [i cel al `nceperii scurt\rii mu[chiului, tra-seul r\mânând nemodificat; faza de contrac]ie � cuprins\`ntre ̀ nceputul [i sfâr[itul scurt\rii mu[chiului, traseulfiind continuu ascendent pân\ atinge un punct maxim;faza de relaxare � cuprins\ `ntre sfâr[itul contrac]iei[i revenirea mu[chiului la lungimea lui ini]ial\, traseulcoborând continuu din punctul maxim pân\ la nivelulde plecare. Tetanos muscular rezultat prin aplicareaasupra mu[chiului a unor excita]ii succesive [i frec-vente care nu-i permit s\ se relaxeze `ntre excita]ii.Tetanos incomplet se produce când o nou\ excita]iesurvine dup\ ce a ̀ nceput faza de relaxare, dar ̀ nainteca aceasta s\ se fi terminat. Traseul are aspect ondulat.~n cazul Tetanosului complet sau fiziologic, o nou\excita]ie survine mai `nainte ca faza de contrac]ie s\se termine, mu[chiul r\mâne contractat, iar traseul iaaspectul de platou. Contrac]iile musculare voluntaresunt produse, ca [i tetanosul fiziologic, prin fuziuneasecuzelor elementare, datorit\ frecven]ei ridicate aimpulsurilor nervoase. Aspectul miogramei poate fiinfluen]at de numero[i factori. Dintre ace[tia, pentrueduca]ia fizic\ [i, mai ales, pentru activit\]ile sportive,au semnifica]ie deosebit\ temperatura [i obosealamu[chilor. Temperatura are influen]\ favorabil\ asu-pra mu[chiului, ~ punând `n eviden]\: cre[tereaexcitabilit\]ii, scurtarea perioadei de laten]\, m\rireaamplitudinii contrac]iei [i mic[orarea timpului nece-sar atingerii nivelului maxim al acesteia. Oboseala [i

temperatura sc\zut\ au efecte contrarii. Aceste consta-t\ri subliniaz\ necesitatea unei bune `nc\lziri a mu[-chilor [i a evit\rii acumul\rii oboselii locale pentrucre[terea nivelului execu]iei tehnice.

MIR| s.n. Linie imaginar\ pe linia de plecare sau pelinia de sosire, ob]inut\ prin fixarea unor repereverticale pe malurile opuse sau prin procedeele elec-tronice ale camerei de luat vederi.

MI{CARE I. gen. Categorie filozofic\ care desem-neaz\ totalitatea schimb\rilor [i a deplas\rilor realizatede materia vie [i nevie din univers. II. m.b. Act motorreflex, voluntar sau automatizat, constând din schim-barea pozi]iei `n spa]iu a corpului `n `ntregime sau ap\r]ilor sale componente. Se efectueaz\ datorit\ con-trac]iilor musculare dinamice concentrice sau excen-trice. Este `nso]it\ de producerea lucrului mecanic(travaliului) pozitiv, când se realizeaz\ prin contrac]iidinamice concentrice, sau negativ, ̀ n cazul contrac]iilordinamice excentrice. ♦~ accelerat\ Form\ de mi[care`n care corpul `n `ntregime, segmentele sale compo-nente sau obiectele asupra c\rora se ac]ioneaz\ `[ischimb\ viteza de deplasare, parcurgând `n aceea[iunitate de timp spa]ii inegale. ♦~ accelerat\ pozitiv\Cre[tere a vitezei de deplasare, de exemplu `n parteaalerg\rii care urmeaz\ dup\ start. ♦~ accelerat\ nega-tiv\ Sc\dere a vitezei de deplasare, a[a cum se ̀ ntâmpl\la alergare dup\ trecerea liniei de sosire. ~n cazul ~ deter-minate de ac]iunea sub form\ de impuls unic al mu[-chiului, cum se `ntâmpl\ la s\rituri [i arunc\ri, suntprezente ambele tipuri de ~. ~n prima parte a deplas\rii`n spa]iu, dup\ ce corpul s-a desprins de sol [i obiectula p\r\sit mâna arunc\torului, ~ este continuu ̀ ncetinit\datorit\ ac]iunii frenatoare a for]ei gravita]ionale(accelera]ie negativ\). Din momentul `n care for]agravita]ional\ a anihilat complet for]a impulsului ini]ial,corpul, respectiv obiectul aruncat se apropie de sol cuo vitez\ mereu crescând\ datorit\ ac]iunii acceleratoarea gravita]iei (accelera]ie pozitiv\). ♦~ aciclic\ Form\de execu]ie a ac]iunilor motorii, caracterizat\ prinfaptul c\ ̀ nceputul [i sfâr[itul ei sunt u[or de observat,

miogram\

M

249

deosebindu-se net de activitatea motorie precedent\ [ide cea care urmeaz\. ~ aciclic\ reprezint\ o ac]iunemotorie alc\tuit\ dintr-un singur ciclu, compus`ntotdeauna din acelea[i faze, care se repet\ mereu `naceea[i ordine. Exemple tipice de ~ sunt unele exe-cu]ii tehnice din diferite sporturi (s\ritura `n lungimede pe loc, serviciul la tenis, aruncarea de pedeaps\ dela 7 m la handbal etc.). ♦~ activ\ Form\ de ~ efectuat\prin contrac]ia voluntar\ a unui mu[chi sau a unorgrupe de mu[chi. ~ activ\ se execut\ `ntotdeauna prinparticiparea con[tient\ a subiectului, care urm\re[teun anumit scop `n activitatea obi[nuit\, `n educa]iefizic\, ̀ n sport sau ̀ n terapia prin mi[care. ♦~ analitic\Act motor prin care se urm\re[te localizarea solicit\riila o anumit\ parte a corpului. ~ analitic\ se `ntâlne[te`n sistemul de gimnastic\ suedez\, care prelucreaz\sistematic toate p\r]ile corpului, [i `n antrenamentulsportiv, când este necesar\ dezvoltarea, cu prec\dere,a musculaturii care are o contribu]ie major\ ̀ n anumiteexecu]ii tehnice, `n programele de corectare a defici-en]elor fizice [i `n cele de recuperare dup\ diferitetraumatisme. ~n cazuri speciale, este folosit\ ca pro-cedeu metodic preg\titor pentru ̀ nv\]area unor compo-nente ale execu]iilor tehnice complexe. ~ analitic\ areefectul scontat numai când, prin execu]ii corecte,solicitarea este localizat\ exact ̀ n zona vizat\. ♦~ asime-tric\ Ac]iune motric\ ̀ n care diferite p\r]i ale corpuluise deplaseaz\ simultan ̀ n direc]ii sau planuri deosebite.~ necesit\ o bun\ coordonare a contrac]iilor musculare[i concentrarea permanent\ a aten]iei. Executarealor determin\ un mare consum de energie nervoas\.~nsu[irea rapid\ a execut\rii corecte a ~ indic\ o bun\`ndemânare a subiectului respectiv. ~ este frecvent`ntâlnit\ ̀ n gimnastica artistic\ [i ̀ n gimnastica ritmic\sportiv\. ♦~ automat\ Act motor complex efectuat prinimpulsuri plecate din centrii nervo[i corticali, afla]i ̀ nstare de excitabilitate sc\zut\, fapt care permiteexecutarea lui f\r\ controlul am\nun]it al con[tiin]ei.Automatizarea unei ~ se dobânde[te prin repet\rinumeroase `n acelea[i condi]ii ale ~ voluntarerespective. ~ automat\ face parte din deprinderilemotorii consolidate [i se caracterizeaz\ prin bunacoordonare a contrac]iilor musculare. Acestea deter-min\ cre[terea preciziei ~ [i a economiei de energie

chimic\ (fiecare mu[chi se contract\ cu intensitateadecvat\ [i numai `n momentul când interven]ia luieste necesar\). Concentrarea redus\ a aten]iei asigur\[i economisirea energiei nervoase. ~ automat\ gre[it\se corecteaz\ greu. De aceea se recomand\ ca repet\rilenecesare dobândirii automatiz\rii s\ fie executate câtmai corect posibil. ♦~ ciclic\ Form\ de execu]ie aac]iunilor motorii, alc\tuit\ din cicluri identice, carese succed ne`ntrerupt, astfel c\ terminarea unui ciclu,reprezint\ [i `nceputul ciclului urm\tor. ~n interiorulunui ciclu, fazele care `l compun nu pot fi separate,pentru c\ sunt interdependente ̀ ntre ele. Ciclurile sunt[i ele dependente unul de cel\lalt, ultima faz\ a unuiciclu condi]ionând prima faz\ a ciclului urm\tor.Structura specific\ a ~ ciclice face ca ea s\ aib\ unaspect continuu. Desp\r]irea ei `n p\r]ile componenteschimb\ caracterul ~. ~nceput [i sfâr[it distinct arenumai ~ `ntreag\. ~ ciclic\ se `ntâlne[te frecvent `nvia]a de toate zilele, `n educa]ia fizic\ [i `n sport.Mersul, alergarea, `notul, canotajul, ciclismul, schiulfond, patinajul vitez\ etc. fac parte din aceast\ categoriede ac]iuni motorii. ~ ciclic\ se automatizeaz\ relativrepede. ♦~ circular\ Form\ de execu]ie a actelor saua ac]iunilor motorii, `n care segmente ale corpului saucorpul `n `ntregime se deplaseaz\ `n jurul unui ax.~ circular\, localizat\ la segmentele corpului, se mani-fest\ mai ales sub form\ de r\suciri [i de circumduc]ii.~ circular\, efectuat\ cu corpul `n `ntregime, se`ntâlne[te frecvent `n unele ramuri sportive (rotiri laaparate de gimnastic\, piruete la gimnastic\ [i patinajartistic, elanul premerg\tor arunc\rii discului [i, mainou, la aruncarea greut\]ii). ♦~ combinat\ Form\ deexecu]ie a ac]iunii motrice complexe rezultat\ dincombinarea unei ~ ciclice cu o mi[care aciclic\ saudin ̀ nsumarea unor ~ aciclice separate prin pauze. De[ieste alc\tuit\ din p\r]i diferite, ~ combinat\ constituietotu[i o ~ unitar\, pentru c\ p\r]ile ei componente suntdependente una de cealalt\. S\ritura `n lungime, `n`n\l]ime [i cu pr\jina, aruncarea suli]ei, [utul dinalergare etc. sunt exemple de combinare a ~ ciclice(elanul) cu ~ aciclic\ (partea final\). Ridicarea haltereiprin procedeul aruncat constituie un exemplu tipicpentru ~ combinat\ din dou\ ~ aciclice `ntre care seintercaleaz\ o pauz\. Aducerea halterei pân\ la piept

mi[care

250

Meste prima ~ aciclic\, urmeaz\ pauza [i apoi a doua~ aciclic\ � ridicarea halterei deasupra capului. Datorit\prevederilor regulamentare, cele dou\ ~ aciclice suntseparate `ntre ele prin pauz\ intercalat\, dar sunt con-topite ̀ ntr-o execu]ie unic\ specific\ sportului respectiv.♦~ concentric\ Act motor efectuat prin contrac]iimusculare dinamice concentrice, caracterizat prinapropierea segmentelor corporale ̀ n care mu[chii res-pectivi au punctele de inser]ie. Flexia antebra]ului pebra] [i a gambei pe coaps\ sunt exemple de ~ concen-trice simple. Numeroase execu]ii tehnice din activitateasportiv\ sunt posibile doar prin interven]ia ~ concen-trice `n anumite momente ale execu]iei respective(ridicarea corpului la s\ritura cu pr\jina, prindereamingii la piept de c\tre portari `n jocurile sportive,cro[eul la box, partea final\ a mi[c\rii picioarelor laprocedeul bras etc.). ♦~ cu rezisten]\ Form\ de mi[careactiv\ executat\ contra unei rezisten]e ̀ n scop metodicsau terapeutic. Rezisten]a poate fi realizat\ de: ac]iuneaaltor segmente din propriul corp (autoopozi]ie),persoane calificate (medici, fizioterapeu]i, antrenori),materiale [i aparate adecvate (benzi elastice, resorturi,helcometre, ergometre, cadre pentru dezvoltarea for]eicontrac]iei izometrice etc.). ~ reprezint\ un mijlocvaloros de dezvoltare a for]ei `n antrenamentul spor-tivilor [i `n recuperarea func]ional\ a mu[chilor dup\accidente sau `mboln\viri. ♦~ de for]\ Act motor ac\rui principal\ particularitate const\ ̀ n ̀ nvingerea uneigreut\]i (corpul propriu ̀ n gimnastica artistic\, haltera,exerci]ii cu ̀ ngreuiere etc.). Nivelul efortului muscular`n ~ de for]\ variaz\ direct propor]ional cu viteza (linia-r\ sau unghiular\) a execu]iei mi[c\rii. ♦~ de transla]ieForm\ de ~ `n care toate punctele unui corp solid sedeplaseaz\ ̀ n aceea[i direc]ie [i parcurg distan]e egale`n unitatea de timp. ~n locomo]ia uman\ obi[nuit\ [i ̀ nactivitatea sportiv\, astfel de ~ sunt prezente mai alesla segmentele corpului. Corpul ̀ n ̀ ntregime efectueaz\~ de transla]ie ̀ n unele exerci]ii la aparate: ̀ n gimnasticaartistic\, ̀ n faza de zbor a s\riturilor (`n special la schi),`n deposedarea de balon a adversarului prin alunecare,la fotbal etc. ~ pasiv\ de transla]ie a `ntregului corp se`ntâlne[te `n sporturile de iarn\ (bob, sanie) [i `n spor-turile mecanice (motociclism, automobilism, avia]ie).♦~ excentric\ Act motor efectuat prin contrac]ii

musculare dinamice excentrice, caracterizat prin cre[-terea distan]ei dintre segmentele `n care se g\sescpunctele de inser]ie ale mu[chilor contracta]i. ~ excen-tric\ este prezent\ `n ac]iunea de frânare atât a depla-s\rii segmentelor corporale (prima faz\ a prelu\rii cudegetele a mingii `n jocul de volei), cât [i `n frânareadeplas\rii `ntregului corp (faza ini]ial\ a ateriz\rii dins\ritur\). ~ excentric\ este utilizat\ ̀ n scop metodic camijloc de dezvoltare a for]ei `n antrenamentul sportiv[i ca mijloc terapeutic ̀ n programul de recuperare dup\traumatisme sau dup\ afec]iuni ale aparatului loco-motor. ♦~ involuntar\ Act motor efectuat f\r\participarea con[tiin]ei. Reprezint\ manifestarea unorreflexe necondi]ionate. Astfel de ~ se ̀ ntâlnesc la sugari[i, `n cazul reflexelor de ap\rare fa]\ de agen]i nocivi,la adul]i (retragerea mâinii venit\ `n contact cu unobiect fierbinte). ~ care au la baz\ reflexe condi]ionate,cum sunt cele din deprinderile motrice automatizate,sunt `n realitate par]ial involuntare. Participarea con-[tiin]ei nu este necesar\ pentru �comandarea� tuturoractelor motorii care compun ~ respectiv\. Ea este totu[iprezent\ la `nceputul [i sfâr[itul ac]iunii motorii [i lasupravegherea desf\[ur\rii globale a ~, pentru acontrola concordan]a acesteia cu scopul pentru careeste efectuat\. ~n limbajul sportiv, astfel de ~ involun-tare sunt denumite reflexe. ♦~ `ncetinit\ Form\ demi[care `n care viteza de deplasare a segmentelorcorporale sau a corpului `n `ntregime se mic[oreaz\progresiv (accelera]ie negativ\). ~ncetinirea poate fiprodus\ prin ac]iunea for]elor interne (contrac]iamu[chilor antagoni[ti) sau a for]elor externe (gravita]ia,rezisten]a aerului, a apei, a z\pezii, ac]iunea contrariea curen]ilor de aer etc.). Prin mijloace tehnice adecvate,~ pot fi `nregistrate [i reproiectate `ncetinit (cu `nceti-nitorul sau ralanti), ̀ n scop [tiin]ific (studierea fazelor,unghiurilor etc.) sau metodic (pentru prezentarea [iexplicarea modelului unei execu]ii tehnice sau pentrupunerea `n eviden]\ a gre[elilor de tehnic\ f\cute desportivi). II. j.s. ♦~ `n teren Ansamblu de elemente [iprocedee tehnice de deplasare a juc\torului f\r\ minge,`n atac [i `n ap\rare. ~ `n teren se efectueaz\ prinalergare lateral\ cu pa[i ad\uga]i sau `ncruci[a]i, prinalergare ]op\it\, lansat\, cu spatele, prin schimbare dedirec]ie, s\rituri, joc de bra]e [i picioare, piruete etc.

mi[care

M

251

♦~ linear\ Form\ de ~ `n care centrul de greutate alsegmentelor sau al corpului ̀ n ̀ ntregime se deplaseaz\pe o linie dreapt\. ~n ~ active umane, deplasarea linear\a centrului de greutate se `ntâlne[te doar `n unele fazeale ~ efectuate de segmentele corporale. ~n deplas\rileactive ale `ntregului corp, centrul general de greutateal acestuia sufer\ abateri de la linia dreapt\. ~ liniar\ acentrului general de greutate se `ntâlne[te `n cazuldeplas\rilor pasive, când corpul este transportat deobiecte sau vehicule speciale (schi, sanie, bob, pla-noare, avioane, motociclete, automobile etc.). ♦ ~ mima-t\ Act motor care sugereaz\, `ntr-o form\ simpl\, omi[care mai complex\, `n scop estetic sau explicativ.Din punct de vedere didactic, ~ mimat\ este folosit\ laexplicarea [i demonstrarea unui act motor careconstituie obiectul ̀ nv\]\rii [i al perfec]ion\rii. ♦~ natu-ral\ Act motor `ndeplinit de om cu un `nalt grad deautomatizare, `nsu[it [i perfec]ionat `n procesul deadaptare la mediu. ~ natural\, `n diversele sale formede manifestare (mers, alergare, s\rituri, arunc\ri,c\]\r\ri etc.), se formeaz\ treptat, ̀ ncepând din primeleluni ale existen]ei omului, [i constituie fondul motorpe care se realizeaz\ ulterior toate celelalte activit\]imotorii. ♦~ neuniform\ Deplasare a corpului sau asegmentelor sale, parcurgând spa]ii neegale ̀ n timpurineegale. ~n acest tip de ~, intervin accelera]ii pozitivesau negative. Cele mai numeroase probe sportive sunt~ neuniforme. ♦~ pasiv\ Deplasare a segmentelorcorpului f\r\ participarea activ\ a mu[chilor careproduc `n mod normal ~ respectiv\. ~ pasiv\ seefectueaz\ sub ac]iunea activ\ a altor segmente dinpropriul corp sau a for]elor externe (gravita]ia,dispozitive [i aparate adecvate, personal specializat).~ pasiv\ este un mijloc important al gimnasticiimedicale, dar se utilizeaz\ [i `n cazurile speciale dinantrenamentul sportiv, când antrenorul deplaseaz\segmentele corporale ale elevului s\u pe traiectoriacorect\ a unei execu]ii tehnice, pentru ca acesta s\ ocon[tientizeze cu mai mult\ exactitate. ♦~ rezultant\Deplasare a corpului sau a obiectului (minge, greutate)pe o direc]ie care rezult\ din compunerea a dou\ saumai multe for]e care ac]ioneaz\ asupra centrului generalde greutate al corpului, direc]ia de deplasare este,totdeauna, bisectoarea unghiului format din vectorii

for]ei. ♦~ simetric\ Act motor efectuat concomitentde membrele superioare [i/sau inferioare ̀ n acela[i plansau `n aceea[i direc]ie. ♦~ simpl\ Act motric alc\tuitdin unul sau din câteva elemente structurale, efectuate`ntr-o singur\ direc]ie [i de c\tre un lan] cinematicelementar. ♦~ sintetic\ Act motor caracterizat printr-o unitate structural\ determinat\ de corela]ia p\r]ilorsale componente, care, `n general, sunt ~ analitice sausimple [i al c\ror efect este global. ~ sintetice consti-tuie mijloace de baz\ ale educa]iei fizice [i sportului.♦~ spontan\ Act motor neinten]ionat, efectuat ca r\spunsla situa]ii neprev\zute. Are la baz\ reflexe necondi]io-nate sau reflexe condi]ionate. ~ spontane, produse dereflexe necondi]ionate, reprezint\ reac]ii de ap\rare fa]\de agen]i nocivi care ac]ioneaz\ nemijlocit asupraorganismului. ~ spontan\ determinat\ de reflexe con-di]ionate constituie forma superioar\ de r\spuns lasitua]ii neprev\zute. Ea permite prevenirea con-secin]elor negative ale situa]iilor ap\rute pe nea[teptate,prin efectuarea rapid\ a actelor motorii adecvate,`nsu[ite anterior, ̀ n condi]ii asem\n\toare. ~n activitateasportiv\, a[a-numitele ~ spontane sunt `n realitatedeprinderi motorii automatizate. ♦~ uniform\ Mi[care`n care structura, forma de efectuare [i viteza deexecu]ie nu sufer\ modific\ri. ~ uniform\ este reco-mandat\ `n probele de rezisten]\, pentru c\, prinmen]inerea constant\ a solicit\rii organismului, seasigur\ instalarea st\rii stabile (steady-state) [i preve-nirea acumul\rii unei mari datorii de oxigen. ~ unifor-m\ reprezint\ una din condi]iile de baz\ ale repet\rilor,prin care se urm\re[te formarea [i automatizareadeprinderilor motorii. ♦~ voluntar\ Act motorcon[tient efectuat pentru atingerea unui scop. ~voluntar\ are ca baz\ indispensabil\ imaginea eiprealabil\ ap\rut\ ̀ n centrii motori corticali prin sintezaexcita]iilor condi]ionate [i necondi]ionate provenite dinmediul intern [i extern. Controlul con[tient permanental ~ voluntare este posibil datorit\ faptului c\ centriimotori din scoar]a cerebral\ se g\sesc `n stare deexcitabilitate optim\. Eventualele neconcordan]e dintreimaginea prealabil\ a ~ [i modul ei concret de execu]iesunt corectate pe baza informa]iilor primite de laanalizatori (`n special analizatorul vizual [i celchinestezic). ~ voluntar\ repetat\ de multe ori `n

mi[care

252

Macelea[i condi]ii se automatizeaz\. (v. automat\).III. [ah ~ sistematic\ Repetare a uneia [i aceleia[imanevre `n mai multe variante dintr-o compozi]ie.IV. rg. ~ general\ Circula]ie a balonului [i a juc\torilorexprimat\ prin diferite forme de joc, ̀ n vederea treceriiliniei avantajului, având ca finalitate dezorganizareaap\r\rii sau oprirea atacului [i ̀ nscrierea de puncte saurecuperarea balonului. Se reg\se[te atât dup\ fazelestatice, cât [i dup\ punctele de fixare, prezentând astfeldoi timpi: lansarea jocului [i continuitatea jocului.~ se concretizeaz\ prin trei forme de joc (cu piciorul,desf\[urat [i grupat-penetrant). V. met. 1. Activitatemotorie metodic\ efectuat\ `n scopul sanogenetic alcombaterii efectelor negative ale sedentarismului.2. Activitate motorie simultan\ a componen]ilor uneiechipe prin care se urm\re[te sincronizarea deplas\riisportivilor `n teren pentru a se asigura `ndeplinireasarcinilor tactice individuale [i colective.

MITING AVIATIC av. Demonstra]ie aviatic\ cucaracter de spectacol de mas\, organizat `n anumiteperioade ale anului, cu prilejul unor s\rb\tori (de ex.:Ziua Avia]iei) [i `n care au loc evolu]ii de zboracrobatic, zbor f\r\ motor, lans\ri cu para[uta etc. ~este un prilej de verificare [i de demonstrare a m\ies-triei pilo]ilor [i a para[uti[tilor, precum [i de propa-gand\, pentru atragerea tineretului la practicareasporturilor aviatice.

MIU}| fb. Mijloc de realizare a preg\tirii fotbalisticeconstând din `ntrecerea a 2 echipe formate din 5-7juc\tori, pe un spa]iu redus (de obicei de-a latul tere-nului) [i cu por]i de dimensiuni foarte mici (1 mx0,5 m).~ joac\ un rol important `n `mbun\t\]irea tehniciiindividuale [i a condi]iei fizice a juc\torilor, afla]i `npermanent\ mi[care. De asemenea, ajut\ la formarea[i perfec]ionarea unor deprinderi tactice proprii fotba-lului, cum ar fi: demarcarea [i marcajul, executareaun-doi-urilor, jocul la intercep]ie, schimbul de locuri.~ este un foarte bun mijloc de a obi[nui juc\torii s\ac]ioneze `n condi]iile specifice fotbalului modern,baschetului etc. `n criz\ de timp [i spa]iu.

MIZU a.m., jd. Ap\.

MIZU NO KOKORO a.m., jd. �Spirit ca apa�, `ntraducere din limba japonez\, expresie indicând calmulperfect al sufletului, neagresivitatea. Cel care posed\~ este sensibil la toate percep]iile (ca apa la cea maimic\ adiere de vânt).

MOBILITATE m.b. Caracteristic\ a motricit\]ii expri-mat\ prin amplitudinea mi[c\rilor efectuate. ~ depindede factori articulari (forma suprafe]elor articulare,starea capsulei [i a ligamentelor) [i de factori musculari(for]a musculaturii agoniste, elasticitatea musculaturiiantagoniste). Vârsta, inactivitatea [i temperaturasc\zut\ diminueaz\ ~, iar antrenamentul [i `nc\lzireao m\resc. ~ crescut\ are un rol important `n ob]inereaperforma]elor ̀ nalte din unele ramuri [i probe sportive(gimnastic\ artistic\ [i ritmic\, aruncarea suli]ei, s\ri-tura `n `n\l]ime etc.).

MODEL DE CONCURS met. Sistem simplificatsau ansamblu al valorilor esen]iale de ordin morfologic,fiziologic, motric, tehnic, tactic [i psihologic, eviden-]iate constant de solicit\rile unei suite de concursuri [icare, manifestate unitar, asigur\ sportivului care leposed\ succesul concretizat `n record, titlu, victoriesau prioritate `n ierarhia probei sale (na]ional\ sauinterna]ional\). ~ se constat\ ̀ n urma studierii obiectivecu ajutorul unor metode validate (matematice, bio-logice, motorii, psiho-sociologice) a unei suite decompeti]ii dintr-o perioad\ anume (de obicei dintr-unciclu anual sau olimpic � de patru ani). ~ stabile[tevalorile tipice morfologice (`n\l]ime, greutate, peri-metre, indici), fiziologice (capacitate de efort concre-tizat\ `n multitudinea datelor tabloului hemodinamic,respirator, excitabilit\]ii neuromusculare, tablouluibiochimic etc.), nivelul calit\]ilor motorii generale,`ndeosebi specifice, calitatea [i cantitatea procedeelortehnice folosite `n condi]iile de concurs etc. Oricât denerepetabil ar fi un concurs (mai ales ̀ n jocurile colec-tive) aceste valori esen]iale se impun [i explic\, pentru

miting aviatic

M

253

perioada amintit\, calitatea sportivului, nivelulsuccesului lui. Modificarea ~ se produce `n generallent [i nu `ntotdeauna uniform pe ansamblul valorilortipice care `l determin\ la un moment dat. Aceast\modificare se produce fie sub imperiul regulamentuluide concurs, fie, [i cel mai adesea, datorit\ evolu]ieiconcep]iei de selec]ie [i de preg\tire, cu care se g\se[te`ntr-o strâns\ corela]ie [i interdeterminare.

MODEL FEROVIAR md. Reproducere fidel\ `nminiatur\, la scar\, a unui vehicul feroviar care poatefi static sau func]ional, propulsat de motoare electricesau termice, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\uman\ [i care este folosit pentru organizarea de expo-zi]ii, demonstra]ii, concursuri sau pentru recrea]ie.

MODEL DE PREG|TIRE met. Sistem simplificatsau ansamblu al indicatorilor [i al parametrilor careurmeaz\ a fi realiza]i `n antrenament [i `n activit\]ilecorelate lui (alimenta]ie, refacere, regim de via]\) [icare este stabilit `n raport de exigen]ele modelului deconcurs, cu frecven]a [i cu importan]a competi]iilorinterne [i interna]ionale. ~ stabile[te concret nivelurileoptime ale parametrilor s\i cantitativi (num\rul de ore,de lec]ii, de zile [i de cicluri s\pt\mânale de antre-nament, cantitatea mijloacelor exprimate `n num\rullor, al repet\rilor acestora, distan]ele parcurse etc.,num\rul zilelor de repaus, de concurs etc.) [i calitativi(profilurile [i ponderea mijloacelor `n toate verigilesistemului pedagogic al antrenamentului � lec]ii, cicluris\pt\mânale, etape, perioade [i cicluri anuale, grupajullor ̀ n cadrul acestora, densitatea [i intensitatea valori-fic\rii lor rezultate din raportarea la unitatea de timp`n care se aplic\, e[alonarea lucrului mecanic `nconcordan]\ cu legile refacerii [i ale supracompen-sa]iei, dinamica eforturilor `n corela]ie cu apropiereade concursuri care reclam\, prin planificare, ob]inereavârfului maxim al formei sportive etc.), cu ajutorul uneitehnologii care `i obiectivizeaz\, permi]ând astfelstabilirea de raporturi, coeficien]i, compara]ii. Sistemulprobelor [i normelor de control, test\rile periodice, cât

mai multe [i mai aproape de condi]iile preg\tirii [i aleconcursului, care eviden]iaz\ reactivitatea biologic\ [ipsihic\ a sportivilor la solicit\rile eforturilor respec-tive, constituie modul complex de verificare a eficien]ei~ [i compatibilitatea lui cu modelul de concurs pe care`l serve[te, ̀ l determin\ pe de o parte [i de la care pleac\,pe de alt\ parte. ~ ca [i cel de concurs suport\ modi-fic\ri, muta]ii rezultate din evolu]ia extrem de dinamic\a sportului de `nalt\ performan]\.

MODELARE A ANTRENAMENTULUI met.Metod\ cibernetic\ de cercetare a fenomenelor dinnatur\, societate [i gândire, care prin aplicarea `ndomeniul educa]iei fizice [i sportului a c\p\tat valoarede principiu [i de metod\. ~ vizeaz\ atât latura luisubstan]ial\ (sistemul de organizare a procesuluiinstructiv-educativ), cea energetic\ (volumul, inten-sitatea [i complexitatea efortului), cât [i latura infor-ma]ional\ (circula]ia mesajelor `n cadrul procesuluide instruire). Variantele cele mai cunoscute ale ~ sunt:desf\[urarea antrenamentelor `n condi]ii specificeconcursului; desf\[urarea preg\tirii ̀ n concordan]\ cuefortul specific [i cu caracteristicile proprii fiec\reiramuri de sport; desf\[urarea instruirii ]inând contde corela]ia cea mai semnificativ\ a mijloacelor cuperforman]a. ~ poate `mbr\ca nenum\rate forme,dup\ num\rul modelelor de instruire create de fiecarespecialist.

MODELISM md. Activitate complex\ de informare,documentare, proiectare, experimentare, care are cascop construc]ia unor modele, machete, prototipuri sautipuri de aparate de zbor, ambarca]iuni, ma[ini sau altemijloace de locomo]ie, care valorific\ superior factoriide mediu, solu]iile constructive [i dotarea tehnico-ma-terial\, urm\rindu-se `ntrecerea sportiv\ [i ob]inereaunor caracteristici [i performan]e mai ̀ nalte. ♦ ~ feroviarActivitate tehnico-aplicativ\ pentru construc]ia mode-lelor feroviare [i organizarea de expozi]ii, demonstra]ii[i concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

modelism

254

MMODELIST FEROVIAR md. Persoan\ care practic\`n mod organizat activitatea de modelism feroviar.

MOKUSO a.m., jd. Pozi]ie de medita]ie, `n generalla terminarea unui antrenament sau dup\ o lupt\. A[ezatpe genunchi `n pozi]ia gen za rei sau `n pozi]ia anza,cu coloana vertebral\ la vertical\, m`inile `mpreunatecu palmele `n sus, degetele mari atingându-se. ~naceast\ pozi]ie, judoka se relaxeaz\, respir\ lini[tit [i`ncearc\ s\ creeze `n sufletul s\u, pe moment, un gol,pentru a `nl\tura orice `ncordare fizic\ sau mental\.

MOL rg. Punct de fixare care poate avea loc numai ̀ ncâmpul de joc, caracterizat prin purtarea balonului`ntr-o rela]ie de ̀ mpingere 2-1 (adic\ 2 juc\tori ̀ n atac[i 1, cel pu]in, `n ap\rare).

MOMENT AL MI{C|RII m.b. 1. Componenta ceamai simpl\ a structurii unui act motor, reprezentat\ deun singur aspect instantaneu selec]ionat din `nregis-trarea actului motor respectiv. ~n biomecanic\, ~ con-tribuie la stabilirea momentelor esen]iale ale actelormotorii [i a tehnicii optime de execu]ie a acestora. Lasportivii de performan]\, cunoa[terea ~, din modulpersonal de execu]ie a actelor motorii specifice, pune`n eviden]\ eventualele gre[eli de tehnic\ [i, prin exa-min\ri periodice, eficien]a mijloacelor [i a metodelorfolosite pentru `nl\turarea lor. 2. m.b. Produs dintrefor]a mu[chiului [i bra]ul virtual al pârghiei asupra c\reiaacesta ac]ioneaz\. ~ are valoare maxim\ ̀ n faza ̀ n caremu[chiul este perpendicular pe segmentul care sedeplaseaz\.

MOMENT OPORTUN scr. Interval de timp necesarpentru executarea unei ac]iuni simple. ~ se realizeaz\prin moment tehnic sau psihologic.

MOMENT PSIHOLOGIC psih. Stare psihic\,individual\ sau colectiv\, de obicei de scurt\ durat\,

provocat\ de o situa]ie critic\ din concurs sau dinantrenament [i care pune la `ncercare mai ales preg\-tirea psihic\ a sportivului.

MOMENT DE TIMP met. Caracteristic\ temporal\a unui punct, a unui corp sau a unui sistem surprins la`nceput, ̀ n cursul mi[c\rii [i la finalul ei. ~ se determin\prin intervalul de timp scurs de la originea de m\sur\pân\ la apari]ia lui. ~ trebuie aflat nu numai pentru acunoa[te ̀ nceputul [i sfâr[itul actului motor, dar [i altepozi]ii instantanee [i intermediare care intereseaz\ unstudiu biomecanic, de obicei cele care modific\ esen]ialo mi[care, cum ar fi terminarea unei faze [i `ncepereaurm\toarei (de ex.: desprinderea � finalul fazei deb\taie [i `nceputul celei de zbor). Pentru a determinaunde a fost punctul `n spa]iu, este necesar s\ sestabileasc\ [i când s-a aflat `n locul respectiv.

MONOCOC| s.n. Gen de ambarca]iune care are`nveli[ul exterior constituit dintr-o singur\ plac\ dinmaterial lemnos, metalic, sintetic sau din pânz\ cauciu-cat\, presat\ sau turnat\ pe schelet.

MONOTIP s.n. Ambarca]iune mic\ sau mijlocie carefolose[te, `n concurs sau `n turism, un singur tip almijloacelor de propulsie. ♦~ cu vele Ambarca]iunemic\ cu derivor care utilizeaz\ velatura ca mijloc depropulsie, folosit\ ̀ n competi]ii. Are construc]ia, dimen-siunile [i clasa precizate de regulamente interna]ionale.Din aceast\ categorie fac parte: starul, snaipul, olan-dezul zbur\tor, finul [i iola olimpic\. ♦~ cu motorAmbarca]iune mic\ pentru concursuri, pentru agrementsau pentru turism. Din aceast\ categorie fac parte[alupele cu motor interior sau ̀ n afara bordului. ♦~ curame, vâsle, padele sau pagaie Ambarca]iune folosit\`n regate, `n agrement sau `n turism nautic, carenavigheaz\ prin propulsie manual\.

MONTUR| I. tir Parte lemnoas\ a pu[tii, construit\din lemn de nuc sau de fag, fiert [i impregnat cu

modelist feroviar

M

255

ulei de in, compus\ din patul, gâtul [i ulucul armei.II. scr. Parte principal\ a armei, compus\ din gard\,din mâner [i din caps\, care se fixeaz\ pe lam\.

MORI{C| I. lp. Procedeu tehnic de aruncare aadversarului la saltea prin fixarea bra]ului [i a coapsei.II. gim. Mi[care succesiv\ de tipul rota]iilor de bra]ecare sugereaz\ mi[carea palelor morilor de vânt.

MOROTE a.m., jd. Cu ambele mâini.

MOROTE SEOI NAGE jd. Aruncare peste um\rcu ambele bra]e.

MOTIV AL COMBINA}IEI [ah Pozi]ie a pieselorla care se ajunge `n timpul jocului [i care sugereaz\posibilitatea `nf\ptuirii combina]iei.

MOTIVA}IE psih. Totalitate a elementelor (impul-suri, tendin]e, nevoi, dorin]e, aspira]ii, idealuri) de ordinsubiectiv, `nn\scute sau dobândite, care se manifest\ca for]e dinamice interne, determinând activitateasportivului `ntr-o anumit\ direc]ie [i modalitatea demanifestare. Unul dintre motivele de baz\ ale activit\]iisportive este nevoia de performan]\, c\ruia i se adaug\nevoia de prestigiu social, de afirmare personal\, deperfec]ionare fizic\, de câ[tig material, de comunicare[i de integrare social\ etc. ~ este unul dintre factoriideterminan]i ai performan]ei, prin stimularea volitiv\[i afectiv\ a sportivului. M\iestria antrenorilor const\`n educarea [i stimularea unei corecte ~ la sportivi [i`n evitarea manifest\rii hipo- sau hiper-~.

MOTOBAL j.s., moto. Joc sportiv `ntre 2 echipe demotocicli[ti compuse din câte 6 juc\tori, desf\[urat peun teren de dimensiunile celui de fotbal. Juc\toriilovesc mingea cu orice parte a corpului (`n afarabra]elor) [i cu motocicleta, prin mi[c\ri [i ac]iuni

specifice, urm\rind marcarea golului ̀ n poarta advers\.O partid\ dureaz\ 60', `n reprize de câte 30'.

MOTOCICLET| moto. Vehicul cu dou\ ro]i, pro-pulsat cu motor cu combustie intern\, care poatetransporta una, dou\ [i chiar trei persoane când esteprev\zut\ cu ata[.

MOTOCICLISM moto. Ramur\ a disciplinei spor-turi cu motor având probe de vitez\, de motocros [i dedirt-track, `n care se folosesc motociclete la care seefectueaz\ unele modific\ri privind suspensia, pneu-rile, frânele etc. ~ntrecerile se desf\[oar\ pe clase, dup\capacitatea cilindric\ a motocicletelor.

MOTOCROS moto. Prob\ de motociclism constând`n parcurgerea unor trasee pe terenuri variate, cu moto-ciclete de construc]ie special\. ~ se desf\[oar\ pe clase,dup\ capacitatea cilindric\ a motoarelor cu care suntprev\zute motocicletele [i anume. 68 cmc; 80 cmc;100 cmc etc. (pân\ la 750 cmc). CM de ~ se orga-nizeaz\ numai la clasa 250 cmc, care este clas\ interna-]ional\.

MOTOR m.b. (V. motric).

MOTRIC m.b. 1. Sistem care pune ̀ n mi[care corpul`n `ntregime sau numai unele componente ale sale. Laom sistemul neuro-muscular. 2. Adjectiv care deter-min\ substantivul pe care `l `nso]e[te s\ exprime unaspect al mi[c\rii (v. ac]iune ~ [i act ~).

MOTRICITATE m.b. ~nsu[ire a fiin]ei umane de aefectua mi[c\ri. ~ are la baz\ reflexe condi]ionate de-pendente ca num\r [i calitate de cerin]ele modului devia]\ al fiec\rui individ. Educa]ia fizic\ [i activitateasportiv\ perfec]ioneaz\ ~ prin foarte multe mi[c\ri noi.

motricitate

256

MMOULINETTE I. scr. Exerci]ii fundamentale destudiu executate cu sabia, `n scopul fortific\rii mu[-chilor bra]ului, al dobândirii suple]ei [i a siguran]eiloviturii. II. pes. Dispozitiv prev\zut cu bobin\ pentru`nf\[urarea firului fixat pe vergeaua lansetei pescarului.

MULTILATERALITATE met. Preg\tire efectuat\ cuo mare varietate de mijloace ale educa]iei fizice [isportului, care influen]eaz\ corelat laturile somatic\,func]ional\ [i psihic\ ale subiectului. ~ are [i accep]iunede efect al unei astfel de preg\tiri.

MUNE a.m., jd. Piept.

MUNE GATAME a.m., jd. Imobilizare transversal\peste piept.

MUNI}IE tir Cartu[e de tot felul, denumire generic\.

MUSC| I. box Categorie de greutate ̀ n limite stabilitede regulament. II. tir Valoare a focului `nregistrat `ninteriorul cercurilor concentrice `n cadrul zonei zece,materializat\ printr-un punct la proba de pu[c\ sau uncerc mai mic, la pistol, folosit [i pentru departajare.

MU{CHI m.b. Organ format din ]esut muscular, ac\rui func]ie principal\ const\ `n cre[terea tensiuniisale interne sub ac]iunea unor excitan]i adecva]i. Pebaza aspectului microscopic [i al modului de

angrenare ̀ n lucru, sunt descrise trei tipuri de ~: ♦~ striatsau voluntar, ale c\rui fibre prezint\ stria]ii trans-versale [i se contract\ sub controlul voin]ei; ♦~ neted,cu aspect uniform al fibrelor [i contrac]ie involuntar\;♦~ cardiac sau miocard, cu structur\ striat\, dar cucontrac]ie involuntar\. ~ striat fixat pe schelet are rolhot\râtor `n statica [i mobilitatea uman\. ~ neted seg\se[te ̀ n pere]ii viscerelor [i ale vaselor [i contribuie,prin contrac]ia sa, la `ndeplinirea func]iilor acestora.~ cardiac asigur\ prin contrac]ii [i prin relax\ri ritmicecircula]ia sângelui `n `ntreg corpul.

MUTARE CRITIC| [ah Mutare care se efectueaz\pe un câmp critic [i care poate determina decisiv cursulunei partide, la [ah practic. ~n compozi]ia [ahist\,reprezint\ traversarea câmpului critic de c\tre o pies\unde, ulterior, se produce interferarea ei.

MUTARE LINI{TIT| [ah Orice mutare care seproduce dup\ mutarea-cheie, `ntr-o pozi]ie tactic\ sau`ntr-o problem\ de [ah cu tem\ de mat (`n trei sau `nmai multe mut\ri), f\r\ a avea o amenin]are direct\ deatac asupra regelui advers.

MUZEU OLIMPIC ol. Institu]ie special creat\ dec\tre CIO `n care sunt colec]ionate, p\strate [i expusedocumente [i obiecte ce au leg\tur\ cu mi[carea olim-pic\ modern\ (drapele, medalii, diplome, embleme,fotografii, afi[e, regulamente, c\r]i, filme, macheteetc.). Muzeul olimpic func]ioneaz\ la sediul CIO dinora[ul Lausanne, `n Elve]ia.

moulinette

N

257

NNAVOMODELISM md. Sport tehnico-aplicativpentru construc]ia de navomodele [i pentru organizareade concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

NAVOMODELIST md. Sportiv care practic\ ̀ n modorganizat ramura sportiv\ navomodelism.

NE a.m., jd. Culcat.

NE WAZA jd. Tehnici de lupt\ la sol.

NEOOLIMPISM ol. Mi[care olimpic\ modern\ ini]iat\de Pierre de Coubertin [i inaugurat\ de prima edi]ie aJO, care a avut loc la Atena `n 1896. ~n cadrul ~ s-audesf\[urat pân\ ̀ n prezent 23 de reuniuni: 1896 � Atena,1900 � Paris, 1904 � St. Louis, 1908 � Londra, 1912 �Stockholm, 1920 � Anvers, 1924 � Paris, 1928 �Amsterdam, 1932 � Los Angeles, 1936 � Berlin, 1948� Londra, 1952 � Helsinki, 1956 � Melbourne, 1960 �Roma, 1964 � Tokyo, 1968 � Mexic, 1972 � München,1976 � Montreal, 1980 � Moscova, 1984 � Los Angeles,1988 � Seul, 1992 � Barcelona, 1996 � Atlanta, 2000 �Sydney. Din 1994, JO de iarn\ se desf\[oar\ separat, ̀ nal doilea an al ciclului olimpic de var\.

NERV m.b. Component\ extranevraxial\ a sistemuluinervos periferic, filiform\ [i de culoare albicioas\, care`ndepline[te func]ia de conducere a influxului nervos de

NAGE a.m., jd. A arunca, a proiecta adversarul pe sol.

NAMI a.m., jd. Normal.

NAMI JUJI JIME jd. Strangulare normal\ ̀ n cruce.

NATA}IE nat. Disciplin\ sportiv\ care cuprinde maimulte ramuri care au ca factor comun: baza depracticare (bazinul), mediul (apa), `notul `n formespecifice (acesta a stat la originea apari]iei lor),organiza]ii na]ionale (cu mici excep]ii) [i interna]ionalede conducere � Federa]ia Interna]ional\ de Nata]ieAmatoare (FINA) [i Liga European\ de Nata]ie (LEN),dar care s-au structurat [i consacrat ca sporturi de sinest\t\toare, cu specific, caracteristici, regulamente [iactivit\]i proprii bine conturate. Din ~ fac parte: ̀ notul(sportiv, igienic, terapeutic, pentru salvare de la `nec,utilitar-aplicativ), polo pe ap\, s\riturile `n ap\, `notulsincron (artistic), toate practicate atât de femei, cât [ide b\rba]i, cu excep]ia `notului sincron, cu specificexclusiv feminin.

NAVOMODEL md. Nav\ de mici dimensiuni, func-]ional\ sau static\, cu greutatea de cel pu]in 1 kg, carereprezint\ reproducerea fidel\ la scar\ a unei nave realemaritime sau fluviale, ce poate fi propulsat\ de oricefel de motor, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\uman\ [i care este folosit\ `n activitatea sportiv\ saude recrea]ie.

258

Nla centru spre periferie (centrifug) sau de la aceasta c\trecentrii nervo[i (centripet). Pe baza caracteristiciloranatomice [i func]ionale, sunt descrise diferite tipuri de:♦ ~ somatic, care conduce influxul nervos ̀ n cadrul vie]iide rela]ie dintre organism [i mediul `nconjur\tor, fiind ocomponent\ a ~ cranieni (12 perechi) sau a ~ rahidieni(spinali � 31 de perechi); ♦ ~ vegetativ, component\ asistemului simpatic sau parasimpatic, conduce influxulnervos prin aceste dou\ sisteme, asigurând coordonareafunc]iilor organelor interne (activitatea vegetativ\); ♦~motor, alc\tuit din prelungirile neuronilor motori, conduceinfluxul nervos de la centrii nervo[i c\tre organeleefectoare prin care se determin\ [i se coordoneaz\activitatea fibrelor musculare [i a celulelor secretorii; ♦~senzitiv, alc\tuit din prelungirile neuronilor senzitivi,conduce influxul nervos de la receptorii periferici c\trecentrii nervo[i, informându-i asupra modific\rilorsurvenite `n mediul extern sau intern; ♦~ mixt, alc\tuitdin ambele tipuri de prelungiri, conduce influxul nervosatât ̀ n sens centripet, cât [i ̀ n cel centrifug. Prin leg\turape care o face `ntre receptori [i centrii nervo[i, pe de oparte, [i ̀ ntre ace[tia [i organele efectoare pe de alt\ parte,~ constituie componenta anatomic\ [i func]ional\indispensabil\ a arcului, respectiv a actului reflex.

NERVUR| I. alp. Accesoriu metalic sau din alt mate-rial, integrat `ntr-o anumit\ manier\ `n sistemul deconstruc]ie a carabinierei, a pitonului, a c\[tii de pro-tec]ie etc., pentru a le m\ri rezisten]a. II. s.n. Elementstructural al unei ambarca]iuni, dispus longitudinal [itransversal pentru m\rirea rezisten]ei acesteia.

NESUPUNERE A CALULUI c\l. Reac]ie negativ\a calului, concretizat\ prin refuz, oprire, derobare,`mpotrivire, volt\ sau eroare de parcurs, efectuat\ `ndiferite locuri ale pistei de concurs. Se penalizeaz\ cuun num\r de puncte variabil, `n func]ie de situa]ie.

NEVALABIL reg. Decizie prin care arbitrul anuleaz\efectul unor ac]iuni realizate `n afara spa]iului [itimpului de concurs.

NI a.m., jd. Doi.

NIDAN a.m., jd. 1. Dubl\ ac]iune. 2. Al doilea dan.

NIKEFOBIE psih. Sindrom psihopatologic carac-terizat prin frica, aparent paradoxal\, de succes.Aceast\ manifestare apare, de obicei, pe fondul uneipersonalit\]i deja bogat\ `n puncte nevrotice. Ea maipoate fi resim]it\ de c\tre anumi]i indivizi, pentru caredorin]a de reu[it\ nu este mai mult decât c\utarea uneiminime satisfac]ii compensatorii [i pentru care succesul[i consecin]ele acestuia sunt evenimente neprev\zute[i care nu pot fi resim]ite ca atare.

NIVEL I. par. ~n\l]ime de la care se lanseaz\ para[utistul.II. psih. ~ de aspira]ie Obiectiv stabilit de c\te un sportiv,performan]\ scontat\ de el. ~ poate s\ fie ̀ nalt sau coborât[i caracterizeaz\ `ntr-un anumit fel personalitateasportivului. ~ depinde de imaginea de sine, de ambi]ie,de experien]a de via]\, de succesul sau de insuccesulconcursului anterior. ~ este asociat [i cu nivelul deexpecta]ie. ~n timp ce primul reprezint\ speran]a formulat\de sportiv, cel de al doilea este o previziune mai obiectiv\a posibilit\]ilor de realizare a unei anumite performan]e.III. met. ♦ ~ de preg\tire Treapt\ (stadiu, grad) la care aajuns preg\tirea unui sportiv la un anumit moment. Seapreciaz\ prin indici specifici ai p\r]ilor componente alepreg\tirii (~ fizic\, ~ tehnic\, ~ tactic\, ~ psihic\ etc.).Urm\rirea prin examin\ri periodice a fiec\rui tip al ~ esteindispensabil\ pentru aprecierea obiectiv\ a eficien]eimetodelor [i a mijloacelor folosite ̀ n preg\tirea sportiv\.♦ ~ al performan]ei Limit\ superioar\ a performan]ei laun moment dat.

NO-BIRD tir Anun] al arbitrului de stand la probelede talere, la ie[irea unui taler spart ̀ n momentul lans\rii.

NOCTURN| org. Competi]ie sportiv\ desf\[urat\noaptea, `n aer liber, la lumina reflectoarelor egalrepartizate pe suprafa]a terenului de concurs.

nervur\

N

259

NOD I. s.n. Legare a unei parâme de un obiect sau`mpreunare a dou\ parâme pentru fixare la bord,ancorare sau manevre: ~ simplu, dublu, `n opt, la], dev\car, cu dublin, de pescar, de ̀ nn\dire, de ̀ mpreunare,de câine, de [cot\, ̀ n foarfec\, de ancor\. II. alp. Modde legare a corzilor sau cordelinelor.

NOMENCLATOR alp. List\ care cuprinde trasee dealpinism [i de escalad\ omologate, diferen]iate pemasive [i pe grade de dificultate.

NOMOGRAM| m.b. Reprezentare grafic\, subforma unor linii paralele gradate, a rela]iei de depen-den]\ dintre dou\ sau mai multe m\rimi variabile.~ serve[te la determinarea rapid\, f\r\ calcule, avalorilor unei m\rimi, folosindu-se valorile cunoscuteale altei m\rimi cu care aceasta este ̀ n rela]ie de depen-den]\. ~n practica medical\, sunt frecvent `ntâlnite~ care permit determinarea suprafe]ei corporale pe baza`n\l]imii [i a greut\]ii subiectului (~ Dubois) [i celeprin care se determin\ consumul maxim de oxigen alunui sportiv, pe baza valorilor frecven]ei cardiace dintimpul unui efort prestat ̀ n anumite condi]ii (~ Astrand-Rhyning; ~ Margaria).

NON COMBAT I. box, lp. Avertisment sau deciziede pierdere a luptei ̀ n ring sau pe saltea, date sportivilorcare evit\ contactul cu adversarul. II. box Meciterminat f\r\ decizie, ̀ n situa]ia ̀ n care cei 2 boxeri auevitat confruntarea `n timpul luptei.

NON CONTEST box ~ntâlnire de box anulat\ sauamânat\ (`n limba englez\).

NORM| DE CONTROL met. Nivel minimal pre-stabilit de c\tre forurile tehnice sau de antrenori, pentrurealizarea de c\tre sportivi sau de c\tre elevi a anumitorprobe motorii pentru calit\]ile de baz\ (vitez\, rezis-

ten]\, for]\, `ndemânare) sau tehnico-tactice (execu]iide procedee tehnice `n condi]ii diferite). Sin.: barem.

NORMOSOM m.b. Tip somatic caracterizat prin:valori medii ale dimensiunilor corpului ̀ n ̀ ntregime [iale p\r]ilor sale componente; propor]ii armonioase`ntre dimensiunile longitudinale, transversale [i circu-lare, `ntre dimensiunile corpului `ntreg [i ale segmen-telor sale, `ntre dimensiunile principalelor segmenteale corpului (bust � membre inferioare, membreinferioare � membre superioare, coapse � gambe etc.);absen]a deficien]elor fizice. Tipul ~ este rezultatulinterac]iunii dintre factorii ereditari [i factorii de mediuspecifici fiec\rui individ. El are aspecte caracteristice`n func]ie de vârst\ [i sex. Poate fi un factor favorizantpentru performan]\ `n unele ramuri sportive (patinajartistic, gimnastic\, s\rituri ̀ n ap\ de la trambulin\ etc.).

NOTA}IE [ah Modalitate de notare a pozi]iilor [i amut\rilor pieselor de pe tabla de [ah. ♦~ algebric\Modalitate de consemnare a pieselor pe tabla de joc.♦~ forsit Notare a pozi]iei statice a pieselor de pe tablade [ah.

NOT| gim., p.a., s.a., schi Calificativ exprimat cifric,prin care arbitrii apreciaz\ nivelul execu]iei sportivului`n concursuri. Sistemul de apreciere variaz\: `n gim-nastic\ [i s\rituri ̀ n ap\ de la 1-10, iar ̀ n patinaj artisticde la 1-6, `n func]ie de compozi]ia exerci]iului [icalitatea execu]iei lui.

NUC| tir Pies\ component\ a mecanismului dedeclan[are.

NUM|R DE CANALE DE LEG|TUR| auto. Celmai mare num\r dintre num\rul canalelor cilindrice saucilindro-conice prin care trec gazele de la pompa carteruluila partea superioar\ a pistonului [i ~ prin care trec gazele

num\r de canale de leg\tur\

260

Ndin exteriorul cilindrului spre fereastra de admisie sau dela fereastra de evacuare spre exteriorul cilindrului.

NUM|R DE CONCURS reg. Num\r imprimat pemaioul, tricoul, casca sau pe materialul de concurs alsportivului, cu dimensiuni stabilite prin regulament, care,de cele mai multe ori, corespunde succesiunii sale `nconcurs, postului pe care `l ocup\ `n echip\, culoaruluipe care concureaz\ sau care este ales, de obicei, [i p\stratde sportiv ̀ ntr-o ̀ ntâlnire oficial\. Este trecut [i ̀ n fi[elede arbitraj `n dreptul sportivului care `l poart\, pentru afi identificat de arbitri [i de ceilal]i oficiali.

NUM|R DE FOCURI tir Sum\ maxim\ de focuriprev\zut\ de regulamentul fiec\rei probe, pe care tre-buie s-o efectueze tr\g\torul `ntr-un timp determinat[i `ntr-o anumit\ pozi]ie, pentru trageri de reglaj [i deconcurs (efect).

NUM|R AL OBSTACOLULUI c\l. Form\ deidentificare a unui obstacol, ̀ n cadrul unui parcurs, prin`nscrierea grafic\ a unei cifre vizibile pe o pl\cu]\.Numerotarea se face `n ordinea `n care obstacoleletrebuie s\rite.

NUM|R DE PUNCTE atl., j.s. Punctaj dobândit deo echip\ sau de un sportiv, `n urma transform\riirezultatelor jocului sau a performan]elor individuale`ntr-un sistem de punctaj, prin care se stabile[te ierarhiaclasamentelor prev\zute prin regulamentul competi]iei.

NUM|R DE TURE atl., ci. Num\r al turelor depist\ parcurse de atle]i sau de cicli[ti pentru a totalizadistan]a probei respective de concurs. ~n atletism, unsistem de semnalizare aduce la cuno[tin]a sportivilor[i spectatorilor dup\ fiecare tur\ (400 m), ~ ce maitrebuie parcurse pentru distan]ele de 800 m, 1 500 m,3 000 m, 5 000 m, 10 000 m etc.

NUM|RAT box Moment de `ntrerupere a luptei petimp de 10'' num\rate de arbitrul de ring ca urmare aprimirii de c\tre un boxer a unei lovituri puternice, darregulamentare, ̀ n urma c\reia el cade [i nu poate relualupta ̀ n condi]ii normale. La secunda a opta, el trebuies\ ia pozi]ia de gard\ pentru a dovedi posibilitateacontinu\rii meciului.

NUNCHAKU a.m. Arm\ mic\ format\ din dou\buc\]i de lemn unite cu o coard\ sau lan], utilizat ini]ialde ]\ranii japonezi pentru b\tutul paielor de orez.

num\r de concurs