FLORIN MARCU

DICTIONARACTUALTZAT

DENEOLOGISME

Edifia a III-a

Editura SAECULUM I.O.

Bucuregti,2019

Cuprins

Dinarnica neologismelor (Gh. Bulgdr) ...............5

Prefald ...................1

Bibliografie .........1I

Abrevieri ............17

Diclionar acttalizat de neologisme (A-Z)............ ....................19

Anexe (tabele sinoptice) .......1053

II

A-/AN- prrl .,privativ, negativ", (< fr. a-, an-, cf. gr. a-, ar-,1ir5, lipsit de)

aaleni6n, -i adj., s. r. (din) primul etaj al jurasicului mediu(sau ultimul al jurasicului inferior). (< fr. aallnien)

AB-/ABS- prrl ,,indep5rtare", ,,separarc", ,,lipsi". (< fr. cb-,abs-, cf. lat. ab, abs)

ab absfrdo /oc. adv. (de dcmonstrat, in gcometrie) prin absurd.(< lat. ub absurdo)

abic s. n. 1. insh'ument de calculat din bilc care se pot deplasape vergele orizontale paralele. 2. nomogramd. (< fr. abaque,lat. abacus)

abica r. I bananier din Filipine, cu fibre textilc; cdnepd de Ma-nila. (< sp. abaca)

abric[ s. I partea superioare a capitc]ului unei coloane. (< fr.abaque,lal. abucus)

abacteriin, -5 adj. lipsit de bacteilj. (< fr. abactirien)abacteri6mic, -i ad7. (desprc boli) care prezinte microbi in

singele circulant. (< fr. abactiritntique)abajfr.r. r. dispozitiv pentru a rabata lumina unei limpi. (< fr

abatjour)abalienfre s. f pierdcre, diminuare, marcati Si evidcnti a

facultitilor mintale. (dupi engl. abalienation, lat. abolienatio)aband6n s. a. plrdsire, renunfare la un drept, la o competilie

sportivi etc. o -familial: pdrd,sire a copiilor, a familiei. (< fraburdon)

aband6ni rb. I. lr. a pirisi, a renunta definitiv Ia ceva. . a ne-glija, a ldsa in voia... II. rc/. a se lisa pradd unui sentiment,unei crnofii. III. lirlr. a se rctrage dintr-o comperitic. (<fr. aban-doruter)

aband6nic, -il adj., s. ir..l (cel) care trdieste teama patolo.qicAde a fi abandonat. (< fr. abandonnique)

ab antiquo l-cvol loc. arfu. din vechime, clc rlemult. (< lat. abuntiquo)

abarticul:it -i cd7. situat in vecinltatea unei afticulafii. (< fr.ctbarticulttirc)

abatfj s. r. 1. loc de extragcre a unui ntinereu, a unei roci dintr-tur zicdm6nt; operalia insd;i. 2. dobordre a arborilor in cxploa-tdrile forestiere. 3. sacrificare a animalelor, la abator. 4,inclinare a unci nave sprc a putea fi carenatd; carenaj (l ). (< frabauage)

abiter s. rr. 1. supcrior al urlei abatii. 2. preot, clcric la catolici.(< it. abbare)

abite2 yb. l, tr, rc/. a (se) indepdrta de Ia o direclie, o normd, oIinic de conduitd. II. ,.. a dobori, a culca la pimant. Ill. refl. ase nipusti (asupra). IV. irrlr. a-i vcni cuiva o idce, a i se nizdri.(< lal. Ltb bett e re, fr. a b q t I rc)

abftere s.l 1. ac[iunea de a (sc) abate. . incelcare a unordispozi{ii. 2. di1'ercn}a dintrc valoarea nominali a unci mdrimi

;i valoarea ei mdsuratd. 3. (tein.) dilcren-ta dintrc dinensiuneamaximd sau minimi realizate pentru o picsd si dimensJunea eiproicctate. (< c/rate)

abat6si s..1. nraici supcrioari a unci ab a\il. (<it. abbadetsq,lat.obbatissa)

^b^thi, s. J. Qnil.) baraj rcalizat din copaci culcati cu vdrful spre

inarnic. (< fr abattr)abatr5r s. ,. 1. constructie undc se sacrificd animalcle destinatc

consumului populatiei. 2. (lig. ) masacru, ri,zboi. (< fr. abattoit.)

ahatorizir yb. lr a sacrifica animalele la abator (< a6ator + -izq)aba(ifl, -i ad7. care apa4ine unei abalii. (< fr. abbatzialle,lat.

ahbatialis)abalie.!.1 mAnistire catolice condusd de un abate sau de o aba-

tesd (< it. abbazia)abaxiil, -i adj. situat in afara unui ax central. (< fr, engl. aba-

xia[)abizic, -d adj., s. m. .f. (suferind) de abazie. (dup6 genr. aba-

tisch)abazie s.l tulburare a sistemului neruos, care se manifesti prin

neputinta de a merge nomal. (< fr. abasie)abbevili6n, -il labvib-l adj., s. r. (din) subetajul mijJociu al

paleoliticului infcrior; cheleean. (< fr. abbevillien)abc /abece/ s. r. abecedar (< fr. abc)abc6de y6. r'lrr. a (sc) transfomra in abces. (< fr. abcider, lat.

abscedere)

abcedografie s.f radiografie a unui abces dupd punc(ie, eva-cuare sau injcctie cu aer. (< fr. abctdographie)

abc6s s. ,. colectare de puroi intr-un tesut sau organ. (< fr abc?s,lat. aD.rc6seJ)

abderit s. z. om simplu, mdrginit gi caraghios. (< gcm. Abderit,\at. abderites, gr. abderitos)

abdicti rb. li?/r. l. a renunta la tron, la un drept. 2. (,{g) a renuntala ceva, a sc resemna. 3. a renunla la o activitate din cauzagreutdtilor intampinatc. (< fr. abdiquer, lat. abdicare))

abdom6n s. r. 1. cavitate a corpului vertcbratelor, intre toracegi bazin.2. ultirrul scgrlent al corpului la insecte. (< fr.,1at. ab-dou en)

ABDOMIN(O)- e/enr. ,,abdomen". (< fr. abtlomin/o/-, cf.lat.abdomen)

abdominil, -i cdl. referitor la abdomen. (< fr abdotninal)abdominalgie r. I durere abdominali . (<r. abclouinalgie)abdominocent62l .s..f paraccntezd abdominali (dupi engl.

abdoninocentesis)abdominoplastie s../. lifting al pieJii de pe abdomen. (< a6-

domino- * plastie)abdominosc6p r. r. instrunent in abdominoscopie; pcritone-

oscop. (< . fr. abdontinoscope)abdominoscopie s..f cxaminare a cayitdfii si a organelor ab-

dominale. (< fr. abdoninoscr4tie)abdricc yb. tr. a duce (de undeva), a lua. (<lat. abtlucere)abdicens adj. it:. nerv -: nerv motor al muschiului <lrept ex-

tem al globului oculal (<lat. abducen")abduct6r adj., s. n. (muqchi) care producc abductie. (< fr. ab-

d uc t e ur, lat. a b du ct or)abdfc(ie.r.l miscare dc indepdrtare a unui mcmbru de planul

dc simetrie a corpuJ[i. (< fr. obductiott, lat. abductio)abeced{r .r. r. 1. carte elementard pentru invilarea scrisului si

cititului. 2. (fg.) primele noliuni ale unci gtiinle sau profesiuni;abc. (< lat. ctbecedarius, fr. abtt:idaire)

abeli6n, -i, adj. (mat.) grup -: grrp a cirui lege dc compozilieeste comutativd. (< fr. abilien'1

abencer{ji s. ,r. p/. trib maur din Granada (Spania), in sec.XV,extcmtinati, dupd lupte cranccne, de un alt trib iberic rival. o(sg.) ultinul -: (la Chateaubriand) ccl din unnd supmviefuitoral unei campanii, al unei expcditii, ultimul luptitor pentru ocauzi. (< fr. abenctrttges)

r

ABER(O)- t120

ABER(O)- elem. ,,a se abate", ,,a se indeperta". (< fr., cngl.

oberro/o/-, cf . lat. abetore)aber{nt, -i adj. l. care se abate de la o nomi. 2. contra logicii,

bunului-sim1; (p. e-rl.) absurd. (< fr. uberrant.lat. aberans)aberinti .s. I aberalie. (< fr. aberrance)

aberativ, -I ad. care line de abera{ie. (< fi. aberratif)aber[tie s..f 1. abaterc dc la nomral sau corect, (p. e.rr) idee,

noliune, comportament aberart; abcrania; absurditate. . (riol.)abatere de la tlpul nomal al speciei. o - ctorttozontiald: mo-dificarc a numdrului de crorno-zomi caracteristici speciei. 2.

(fz.) fomrare a unei imagini produse intr-un sistem optic. o -crcnaticd: defect al imaginilor produsc de lentile, constdnd

in formarea dc irizalii pe marginea imaginilor 3. unghi fomatde direcqia adevdratd Ei de cca aparerte din care este vdzut un

astru de pe Pdm6nt . (< fr. aberration,lat. aberratio)aberom6tru .!. ,. instrumcnt pentru rnesurarea aberaliei vi-

zuale. (< fr abenomiu'e)aberosc6p .!. x. instrument pcntru observarea defcctului de dis-

torsiune a unui ochi nomal. (< fr abenoscope)

abhdz, -i I. s. ,?. p/. popor constituit ca na{iune in Alhazia (Ge-

orgia). ll. adj.,s. rr..l (locuitor) din acest popor.' (.s. /) limbevorbiti de abhazi. (<rus. abln:)

abhori rb. /r. a avea oroare, aversiune; a uri, a detesta. (< frd b h o r re r, I at. ab h onerc)

a[rietac6e s. / p1. abietinee; pinacee, (< fr. abittacies)abientin s. ,. substant6 riqinoasi extrasi din lemnul de brad,

sub fomA dc cristale incolore, solubiJe in apd 9i alcool; conife-

rind (< ft. abiintin)abietin6e s./pl abietacee. (< fr. abiitinies)abilt''d adj.1. indemdnatic, dibaci, priccput. 2. fiar:) apt a inde-

plini condiliile cerute de 1cgc. (< fr. habile,lat. hobilis)

-Abil2 elem.,,posibil" (< fr. -able, cf.lat. abilii)abilitf 16. tr. 1. a conferi dreptul de a practica o anumiti profe-

siune, in urma unui examen sau concurs. 2. a conferi un anumit

titlu, grad etc.; a face apt; a imputemici. (< gem. hobilitieren,

lat. habilitare)abilitite s.l 1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, di-

bicie. 2. (iur.) aptitudine legati dc a face ceva. 3. (p1.)

Eiretlicuri. (< fr. habilitd,lat. habililas)ab initio l-1iol loc. ddt. dintr-un inceput, de la capdt. (< lat. ab

initio\ab int6stat loc. adj. Qur; dcspre o succesiune) care se afld in

absenla unui tcstament, situa{ie in care legca reglementeaze

transmiterea bunurilor (< lat. sb intestqt)

abiog6n, -I ar1j. in absenla matcriei vii. (<fr. abiogine)abiogen6zi s. f conceplie matcrialist naivd care explicd

na$terea viclii din materia anorgatcd. (< fr. obiogenise)

abiologie s. I disciplind care studiazl elementele anorganice.

(< fr. abiologie)abiosest6n s. ,. totalitatea componentelor moarte dintr-un ses-

ton; tripton. (< fr. abiosesktn)

alri6tic, -i d4. lipsit de viati. (.< fr. obiotique)

abiotr6fic, -d adf. refcritor la abiotrofie. (< fr. abiotrophique)

abiotrofie .r. f proces degenerativ carc atinge celulele vii (ale

sistemului nervos). (< lr. abiottophie)abi6zil s. f. l. stare a unui corp abiotic. 2. conscrvare a produse-

lor alirnentarc prin distrugerea microorganismclor (< fi. aDlose)

ab ir{to 1oc arlu (a acfiona) la m6nic. (< lat, aD ilato)abis s. fl. 1. pripastie, gcnunc.. parte profundd a unui fcnomen,

a unui proces; neant.2. depresiunc a fundului oceanelor, cu

addncimi mari. (< fr aDysse, lat. ab-l,.ts!.t)

abis6l, -i cdj. l. ref'eritor la abis. o regiune -d: zond de mare

addncime a fundului mirilor qi oceanelor.2. referitor lasubcongtient. 3. (/ig.) profund, lird fund. (< fr abyssal)

abisiniin, -il adj., s. rr.l etiopian. (<fr. abyssfuien)

abit:itie s. I far.) drept dc lolosinti a unei case, proprietate a

altcuiva. (< fr habitation,lat. habitatio)abj6ct, -i ady. carc inspird dezgust, repulsie, disprcl; abomina-

bll. (< fr. objett,lat. qbiectus)

abj6cfie r.l fapta, atitudine abjectS. (< fr. abjection,lat. ebiec-

lio\

abjudec:i vb. tr. (jur) a suspenda printr-o sentin!6 judeceto-

reascd. (< lat. abiudicare)

abjuri rb. lr. a renega public o credinli, o doctrinA, o opinie.

(< fr. abjtuer,lat. abiurare)

abjurat6r, -oire adj. referitor la abjurali e. (< fr. abjuratoire)abj u rilie .r. I abjurare. (< fr abj urati ott, 1 at. q b i Lo- a ti o)

ablactf vD. 1/. a inlocui treptat laptele matern in hrdnirca suga-

rului. (< gem. ablaktieren,).at. oblactore)

ablacti(ie s. f 1. ablactare. 2. incetare a secre{iei de laptc ma-

tem. (< fr ubluclation.lat. nblactatio)ablastie s. f. l. (biol.) nedezvoltare sau disparilic completi a

unui organ. 2, (clir:) misuri de evitare a contaminirii pligii cu

celule tumoralc. (< fr. ablastie)

ablativr s. r. caz al declindrii, specific anumitor limbi, care ex-

primi punctul de plecare, i[struruentul, asocierca, cauza etc. o

- absolat: construclie sintactic6 in latini sau grcaci cu rol de

propozilie circumstanqiali, dintr-un substantiv (sau pronrune)

si un participiu in ablativ. (< lat. ablativtts,fr. oblatil)ablativa'i cdl. (dcspre materiale) care poate suferi ablalii.

(<lat. ablatirus, {r. ablatiJ)

ablifie/abla{ifne s. f I. indepirtare chirurgicald din corpul

uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exerezi, extir-pare. 2, transporlarc a materialelor rezultate djn dczagrcgarea

rocilor. . reducere a masei unui ghelar sau a zipezii prin topire

;i evaporae. 3, fenomen fizic in uma cdruia un meteorit, satelit

etc., pierde din substanli datoriti incdlzirii sale p6ni la

incandescenli. (< fr. ablatiorr. lat. ablatio)riblaut s. r. apofonie. (< gem. Ablaut)ablefarie s.l lipsa congenitale a pleoapelor. (< fr. ablipharie)ableg:i rb. lr. a indeperta. (<lat. oblegare)

ablegrt.!. rr. legatr (2) al papei. (< fr. ubllgat,lat. ablegatus,

gem. Ablegat\

ablepsie s..l cecitate (l). (<fr. ablepsie)

ablutomanie s.l tendinld obsesivi de a se spila. (dupd fr. cblrrtiomanie)

ablu(itne -s. I 1. spilare a corpului, prescrisi de unele religiiorientale qi la catolici, pentru purificare. 2. (ftrn.) imbiiere prin

duq. 3. eroziune exercitatd de curen(ii marini de addncime. (< fr.

abl ution, lat. ab lutio)abneg6 vb. ll. a tigddui, a nega, a se lepida de ceva sau dc ci-

neva. (< lat. abnegare)

abnegalie s. .f devotamcnt dus pdni la sacrificiu. (< fr. ubni-gatlon,lat. abrcgatio)

abn6rm, -I ad7. anonral, neobi;nuit. (< gem. abnoun, lat.abonormis)

abnormitite r..f anomalie; enomitate. (<fr. abnotmiti, gem.Abnomit(it)

abochizie s. I lipsd dc contact intre dinlii arcadei inferioare gi

superioare. (< ab- + ocluzie)

aboli vb. tr. a anula, a suprima (o lcgc, o institulie, o stare so-

cial-politici). (< fr. abolir,lat. abolere)

abolilionism s. r. 1. miqcarc politicd apdrutd ia sfhr;itul sec.

XVIII in SUA., care suslinca desfiinqrea sclavajului.2. curent

de opinie care susline nccesitatea abolirii unor relalii sociale, a

unui regim politic, unci pedepse. (< lr. obolitionrisme)aboli(ionist, -d adj., s. n. I (adept) al abolilionismului. (< fr

abolitiottriste)ab6lla s.l (rur) manta militard la romani. (<lat. obollu)abominibil, -[ ad7. care provoacd oroare, repulsie; oribil; dcz-

gustdtor, repugnant. (< fr. aboninable. lat. abontinabilis)

abomina(iine r.l 1. oroare; ticdloEic. mdrEivie; nelegiuire. 2.

(rci) cultul idoliioq pdg6nism. (<fr. qbontinqtioil,lat. aboni-natio)

abonh vb. l. tr, reJl. a(;i) face un abonament. ll, refl . (an.) a

veni cu regularitate undeva. (< fr aDorner)

abonam6nt.s. ,. convcnlic prin care, in schimbul unei taxe, se

oblin unele senicii, drcptul la lolosirea unui mijloc de trans-

port, anumite publicalii; inscris prin care se ceftiflcl accasta

convcnlie. (< fr. abonn ene nt)

abonit, -i adj., s. nt. f.1. beneficiar al unui abonament. 2.

fiirr.) (cel) care lrecventcazi o familie, un local etc. (< abona)

abordl, -i odi. opus, indcpdfiat fati de guri. (< gem. cboraf

abord. : L-: :

abordii L .

.. a:.: : :: : - -: :

aarJi: t::_::abordibil. -j

-r-::..abordij , 1. -:

:-::t: :: ::-abordor i r ..-

aborig[n. -i - .

3t),rrr:ina:h,:,nrr. -i i.

ah ,,t t, ::a-

:braild:lr: -

: - :',II.

,itriaf,dtrt:r::- -l

2t absorbabilit{te

ab6rd s. r. 1. abordare. 2. (c/rir) cale de acces laun organ. (< fr.abotA

a,bord,6 yb.l. futr. l, (despre nave) a se ciocni. 2. a se opri l6ngd

o navd bord la bord. 3. a acosta. IL tr. 1, (lig.) a se apropia dccineva spre a-i vorbi. 2. a incepe studiul unei problcme; a des-chide o discutie. (<fr. aborder)

abord{bil, -d, aclj. care poate fi abordat; accesibil. (< fr. a6or.-

dable)abordrij s. r. 1. abordare (I, l).2. atacare a unei nave prin ald-

turare la bordul ci. (<ft. abordage,it. abbordaggio)abord6r s. z. marinar spccializat itr abordaie. (< fr. abordetu-)aborig6n, -il adj., s. u. I bd;tina;, autolttoil, indigen. (< fr

a b o ri gin e, lat. a b o ri gi n e s)ab origine loc. qdv. de la origine. (<lat. ab origine)abortiv, -I I. adl. produs inainte de vremc; prcmatul lI. adl.,

s. r. (produs) destinat a provoca avortul. (<fr. abortif,lat. dbor-titus)

ab 6yo loc. adr. de la inceputul inceputurilor (< lat. ab olo, de

la ou)abracaddbra I. ialery. cuvAnt cabalistic cdruia oculti;tii, gnos-

ticii etc. ii atribuiau puterea magici de a vindcca anumite boli;II. s./ (azi; la iluzioniqti !i prestidigitatod) scamatoric. (< fr.,it. abracadobra)

abracadabr6nt, -i ndf. surprinzdtor; ciudat, bizar. (< fr. clzz-cadabrattt)

abrahie s. /. lipsi congcnitall a brafelor (< fr. abrachie)abrahiocef{l s. u. motrstru care prezinti abrahiocefalie. (< fr

abrachiociphale)abrahiocefalie s. I lipszi congenitald a bratclor ;i a capului.

(< fr. abrac h iociphal i e)

abranhi6l, -i arf. (dcspre respiragie) carc nu sc face prin bran-hii. (< engl. abranchial)

abrast6l s. a. sare de calciu a naltolului, substatrti anrisepticS.

in vinificalie. (< engl. obrasto[)ab16xas s. r. cuv6nt mistic Ia gnostici, scris mai ales pc amulete.

(< fr. ubruas)ibrlzi vb. tr. a prelucra prin aschiere, cu un abrazl. (< fr. abt.ct-

ser)abrazifne s..f l. roadere a scoar{ei tcrcstre datorite vanrului

sau curentilor apei. 2. roadere a unui material prin frccare cuun abraziv. (< ft. abrasion.lat, obra.\io)

abrlziy, -d adj., s. x. (corp, material dur) capabil a roade prinfrecare. (< fr aDizsl,/)

abraziYitite .!..1 insu;irea de a fi abraziy. (< dbraziy + -itote)abraz6r s. r. utrealti dintr-un material abrazir,, foJositd pcntru

a;chiere. (< cngl. abrz.sar)abredcfie s. J. @sihan.) reaparilie bruscd a unor tensiuni

emotionalc, rcgulate. (< fr. abriaction)abrevi6 yD. /r. a prescufia (un cuvint, ur titlu etc.). (< lat., it.

abbrevitu e)

abreviativ, -d adj. (rar) care indicd o abreviere. (< fr. ubrlt'ia-ta

abreviatr5r s. rr. (rzr) l. funclionar al cancelariei papale. 2. celcare abreviazi scrjerile unui autor. (< fL abr1yiateur,lat. ab-breriotor)

abrevi6re.r.l faptul de a abrevia.. cuvant, titlu etc. abreviat.(< abrevia)

abro96 rb. 1/. a scoate din vigoare un act nonnativ. (<at. abro-gare, [r'. abroger)

abrogativ, -i adl. care abrogd. (<- fr. abrogatiflnb(rfipt, -^ l. qdj.1. (despre un tercn) foafte ilclinat; accidentat,

pripistios. 2. (despre stil) alcdtuit din elerrentc contrastarte;inegal. 3. (6o1.; despre un organ) tenninat brusc. II. s. r. formidc relicfabruptd (1, l). (< h ttbrupt,lat. abruptus)

abrutizi vb. tr, rerl. a facc sd-gi piardi, a-;i pierdc insu;irileumane; a (se) indobitoci; a (se) dczurlaniza. (dupd lr. ab.a/ir)

abrutizint, -d, adj. care abrutizeazd. (< fr. abrutissallt)ABS-v.ab-.abscisl s.I 1. (rral.) numair real care indicd pe o axd lungimea

)i scrsul rcgmentulur cuprin. intre origirrea arei 1i un punetdat, detemindnd pozilia acestuia. 2. prima coordonatd carte-ziani (orizontald) a unui punct. (< fr abscnse, lat. r'linca/ ab-scnsa)

abscizie.!.1 extirpare a unui organ al corpului. (<fr. abscisiott,lat. abscrio)

absc6n s, -I ad7. greu de infeles; obscur; abstrus. (< [r. ubscons,

lat. dlrscorsrs)absconzit{te .!. I caracter abscons. (< dbsc:ons * -itate)

abs6nt, -i odl. l. care lipseste de undcva. 2. (fg) distrat; prco-cupat. (< fr. absent,lat. absers)

absentf vb. I. irrtr. a lipsi, a fi absent. II. rcrl. a se indepdrta, a

se separa de stne. (<fr. obsenter,lat. absenlare)

absenteism r. r. 1. abscnqi freo,entd gi nemotivatd dintr-un locde munci. 2. mod de exploatare a pdmdntului pdntr-un inter-mediar. 3. neparticiparca la aicgeri sau la Eedin(e politice. o -pq lamenttu': ptactici folositi de deputalii opozitiei constand

in neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru intirziereasau blocarca adoptirii unor legi. ,1. (psift.) lipsd de asiduitatc inmunca; component al celui care cstc adesea absent (2). (< frabs etiii srre, engl. absenleeisnt)

absenteist, -d adj., s. nt. f. (cel) care practicd absenteismul.(< fr. absentiiste)

abs6nli s. l 1 lipsa cuiva sau a ccva dintr-un loc; inexisten!6.

2. pierdcrc brusci gi de scurtd durati a cunoltinlei. 3. (rg.)neatenlie, distracfie. (< fr. absettce, lat. absentict)

absidI s. I niEi in fonni semicircu]ard situate in continuareanavci ccntrale a unei bazilici sau biserici. (< fr. abside, lat. ab-sida)

absidifl, -i cdj. releritor la absidd. (.<. fr. qbsidid\

absidi6ll s. I mici absid6. (< fr. absidiole)absint ,r. ,. bluturi alcoolicd, tare, verzuic, preparatd dintr-o

plantl amari ;i aromaticd, cu csenld toxici (pclin). (< fr. ab-sintlle, lat. ob.sinthiunt, gr. obsurthion)

absintini .r.l substanll specifici din lrunze de absint. (< engl.absittthin)

absintism ,r. tr. intoxicatie cu absint. (< fr. absirtthisnrel)

absintomanie s. f toxicomanie cu absint. (< f\. absinthontrnie)

absoluit:ite s.l calitatea a ceea ce este absolut. (< lL abrolrill)absolrit, -i l. adj. l. care nu conportd nici o restrictie,

necondi,tionat. 2. total, conrplet, dcsdvArgit. o adeldr -. : adevdr

care reprezintd cunoaiterea completd a rcalit-a\ir; {liz.) iliVare-ri : deplasarea unui cotp fa{i de un sistem dc referitrtd fix;:e/? - : tcmperatura cca rnai joasi posibilS (273'C). 3. (rral.;despre mdrini) care nu depinde de sistemul la care este rapor-tat. o \'uloqre -d : valoare aritmetici a unui numir algebric,Iicdnd abstraclic dc scmnul siu; verD -: verb tranzitiv cu com-plementul direct neexprimat. II..r. r. principiu veqnic, irruabil,infinit, la baza univcrsului. . ceca cc existA in sine li prin sine.

IIl. adv. cu desdvir$ire, exact. (<lat. absolutu.;, fr. obsoltr)absolutamdnte ddv. (rar) in rnod absolut; neaplrat. (< it. as-

solutattento)absolutism.r. l. regim politic in care un monarh concentrcazd

in ndirile sale intreaga putere. (< fr. absoluti.snre)

absolutist, -d odj., s. ri. I (adcpt) al absolutismului. (< fr cb-solutisle)

absolutizd vb. tr'. a atribui unui fapt, unei idei o valoare abso-

1ut5. (< fr. absolutiser)

absolutiz6nt, -i adJ. care absolutizeazd. (< qbsolLttiza+ -ailt)absolut6riu, -ie odj. care iart.i ur delict, un pilcat etc. (< lat.

ub s olutori us, fi'. obsolutoi'e)absolutifne s.l 1. absolvire (2). 2. iefiare a pdcatclor (de citre

papA). (< fr ab.soltiiott. lat. tthsolfiio)absolv6nt, -i s. n.f cel care a absolvit o lormd de invi{imdnt.

(< germ. Absolvent, lat. obsolvens)absolv6nti.s..l absolvire (1). (<. absoltent'r -en1ii)

absolvi yb. tr. 1 a tennina un ciclu, o formd de invitdmdnt. 2.

fur) a clibcra ncpcdepsit un acuzat cend faptul irrputabil nueste prevdat de lege; a scuti de pedeapsd. (< gcrm. aDsolr,/eieil,

\at. qbsolt,ere)

absorb:ibil, -d, ddj. (chin.) care poate fi absorbit. (<fr. obsor-bable)

absorbabilitite .r.,f insugirea de a fi absorbabil; capacitatcade absorblic. (< engl. absorbubilit.v'.)

absorb6nt, -i 2322

absorbint, -5 I. ad7., s. r. (corp lichid sau solid) care absoalbe

gaze, substante, radia(ii etc.; absorbitor (1), absorbtiv. II. adj.

(fg.) care preocupi. (< fr. obsorbant)absorbi vb. I. lr. 1. a se imbiba, a suge, a incorpora ceva. 2. a

prelua cuno!tin!e, idei, elemente specifice etc., asimil0ndulein propria structur5. 3. (fg.) a preocupa tntens. Il. reJl. (fig.) ase cufunda in gdndvr (< fr. ubsorber.lat. ab,;orbere)

absorbit, -il l. odj.. s. r. (fluid) incorporat de o substantd ab-

sorbantd. IL./dJ. (/ig.) preocupat; captivat. (< aDsorbl)absorbit6r, -oire l. adj. absorbant (l). II. s. r. organ al unei

instalalii frigorifice in care se produce absorbtia agentului fri-gorigen. (dupd fr. absorbeur)

absorbtiv, -i cdl. absorbant (l). (< fr. absorpti.f)absorbtivit6te s. f propdetatea de a absorbi lichidele. gazele,

radialiile. (< fr. absorptiviti)abs6rb{ie s. I f. incorporare a unei substanle oarecare de citre

un co4r lichid sau solid, de citre celule, tesuturi sau organe.2.mi;care a intetrsitdlii unei radialii care trece printr-un corp, da-

toriti pierderii de energie.3. incrucigare a unei rase

perfecfionate cu una neameliorate. 4. (ec.) fuziune de intreprin-deri sau de societlli in bcncficiul uneia dintrc ele.5. atragere,

accesare de fonduri (II). 6. (7ur) drept al unei instanfe supe-

rioare dc a lua din competenla instantelor inferioare o cauzi incurs de judecare. (< fr. absorption, lat. absorplio)

absorbtiom6tru s. ,. aparat pentru misurarea gradului de

absorblie. (< fr. dbsorplioiltilre)absten(ionism s. z. abtincrc demonstrativd dc 1a cxer-citarea

dreptului de vot. (< fr. obstantionnisnte)abstenlionist, -i adj., s. rr.l (adcpt) al abstcnlionismului.

(< fr. obstentionniste)absten(iIne s.l (rar) abstincn(i. (< fr. obstention,lat. absten-

tio'labstin6nt, -ra adj., s. m. J. (.cel) care practicd abstinenta. (< ft.

a b s I in el1 t, lat. a b s tin eus)

abstin6n(i s. I ablinere de la anumite bAuturi, alimente etc;

abstentiune. (< fr. abstinence, lal. abstinentia)abstrfct, -i I. adl. gdndit in mod separat de ansamblul concret,

real. o /n -: pe bazi de deductii logice; exprimat (prca) gcnc-ral, teoretic; (desprc un proccs de gindire) greu de inleles;(mat.) ntmdr -: tumdr cdruia nu i se aldturd obiectul numdratiqftil -d: curcnt apdrut in afiele plastice europene la inceputulsec. XX, care se caracterizeazi prin intelectlalizarea, rcducliaabstracti gi incifrarea imaginii; abstrac{ionism. II. s. ,. l pafiede vorbire provenitd prin derivare cu suflxe sau prin conver-siuni de la o altd parte de volbire, avdnd un scns abstract. o .-

verbal: substantiv care provine de la un verb, denumindac[iunea acestuia. 2. categoric hlosoficd dcsemnindcunoafterea proprietitilor esenliale gi generale. (< gemr. aDs-

tr qkt, lat. q b s t r ac I us)abstractfsm .!. tr. camcter abstract. (< ab.ttt qct | -ist11)

abstractiv -I cdl. fonnat prin abstrac{ie. (< fr. abstroctiflabstractiyitite.! f aptitudinea dc a abstlagc. (< fr qbstrqcti-

viti)abstractiz:i vb. tr., it1tr. a efectva o abstractizare. (< abstact +

-iza)abstractizrnt -i ad7. care are un caracter abstract. (< abstrac-

lizq + -anl)abstractiz6re .r. I operatie a gdndirii constand ln a degaja din

mullirnca insuEirilor gi leg6turilor fenomenelor ii obiectelor pe

cele fi:ndamentale, csenlialc, gcncralci abstraclic. (< \bstrac-tizq)

abstric(ie/abstrac{ifne r.l l. notiune, idcc rezultatd din pro-cesul de abstractizare. 2. abstractizare. o afttt:e - de: antltain considerarc. (< fr. ab,\tractioil.lat. qbstractio)

abstracfionism .s. ,. arti abstracti. (<- fr. abstructionnisnel)abstractionist, -il odj.,,s. rr.l (adept) al abstracliorismului.

(< fr. u b s lrtt c t i on ni.t t e)

abstraclifne s./ r. a b s r ra c I i e.abstr6ge yb. I. tr. a efectua o abstractizarc. II. rcfl. a se izola

de realitatca inconjuritoare. (dupd fr abstraire,lat. abst|aherc)abstrfs, -[ ar]. abscons. (< fr. a6stnis, lat. aDrtru.sa.r)

absrird, -i I. ad7. care conffazice gAndirea logicd, legile naturii,bunul-sirr1. II. s. r. l. ccca cc cstc absurd; absurditate: nonsens.

o priu - : admi{0nd un ralionamcnt falsl rcducere la -: me-tode de dcmonstrare in care se presupune cd ceea ce trcbuie de-

monstrat nu este adevarat gi, prin deducfii logice, aceastd

presupunere duce la o absurditate. 2. (/r1.) temen carc descm-ncazA ruptura totale dintre om gi mediul sdu sociocultural, sen-

timentul gencrat de triirea acestei rupturi. (< fr. abswde, lat.qbsudus)

absurdit:ite.r.l caracterul a ceea ce este absurd; situalie, idee

absurdd; aberalic. (< lr. ab.turditi,lat. ctbsurditas)

abtibild s. r. l. mic desen colorat gumat pe o parte, care se

aplicd pe o suprafa{d netedd. 2. (fun.; pl.) ni- micuri,mdrun-ti;uri; mici qrncchcrii. (< gcnn. Abziehbilcl)

ab(ine yb. rc/. a se stdpdni, a se opri de la ceva; a sc lipsi dc fo-losirea unor lucruri; a nu se pronunfa, a nu-qi exprima punctul

de vedere. (dupi A. .r'abslerlr,lat. abstinere)

abflic, -I adj., s. n. f. (suferind) de abulie. (< fr. aboulique)abulie s.l l. boali psihic6 manifestatd prin pierderea sau slibi-

rea voinlei. 2. (fg.) inerlie. (< fr. aboulie)

abumarkfb.!. ,?. pasdre inaltd, asemdnitoare cu strulul, cugatul scurt qi gros, cu capul mare;i cioc enonr, din preajma

Nilului. (< gemi. ,{ bu Marktrb)abundf rb. i771r. a fi, a se gdsi, a avea din bel;ug. (< fr. abonder,

1at. abturdore)abund6nt, -i adj. care abundi; profuz. (< fr. abondant, lat.

abwrdans)abund6n{i s. f cantitate mare, bellug; bogilic. o cornul -ei :

com cu fircte gi flori, simbol al belqugului. (< ft. abondance,lat. abtutdantia)

abtz .r. n. l. intrebuin{are lird misurd a unui lucru; exces. 2. in-cdlcare a legalitilii; faptd ilegald. o - tle putere: ilfrac{iunemanifestatl prin depd;irea atributii)or; - de incredere :inlracliune constand din inlclarca increderii cuiva. (< fr. aba.r,

lat. abustrs)

abuzi vb. izlr. 1. a face abuz (l) de ceva sau de cineva. 2. a co-

mite un abuz (2). (< fr. abu.ser)

ablrzit, -d ad1. care a sulerit un abuz (2). (< abuza)

abuziv, -I ddj. 1. exagcrat, cxccsiv. 2. care constituie un abuz;

arbitrar; ilegal. (< fr. abustf,lat. abusivus)abzice vb. tr. a nu admite, a refuza, a dezaproba. (dupd germ.

absogen)

aciicie s. I arbore sau arbust (sub)tropical din familia legumi-noaselol cu frunzelc in loliole finc gi cu flori galbene sau albe,

mirositoarc. (< fr.,lat. acaciu)

acad6mic, -I adl. I. rcfcritor la academie. 2. propriu unei aca-

demii; distins; solemn, convenlional, rcce. (< fr. acttdimique,lal. qcqdenit:us).

academici:in, -i s. m. f. mcmbru al urei academii (l). (. tacadimitien)

academie s.l f. inalti institutic culturald de stat, creatd pentru

a sluji progresul Etiinlci, litcraturii, artei si tehnicii.2. institutiede itrviliment superior. (< fr. ocadinie,lat. acadeniu, gr. oka-demia)

academism s. a. f . imitalie scrvild, lird originalitate, a mode-lelor antice sau ale RenaSterii. . manicri in arti care cultivii unidcal de fi'umusele rece gi convenlioral.2. fcl dc a sc conpotaacadenric. (< fr. ocatlini sne)

acadcmist, -i adJ., s. rr.l (adept) al academismului. (< fr. aca-dtmiste)

acadenriz6 vb. n'. (qrte) a da figurilor o pozi academicd. (< fi.acadtniset)

academizint, -il adj. in manicrd academici . (<. ocotlemiza i-ant)

acadifnr'-i ad7

acadien)acadi6n2'\ actj.,

acadi en)

s. rr..l (locuitor) din Acadia (Fran{a). (< h

s. r. (din) epoca mijlocic a canbrianului (< fr

acajI L.s. rr. arbore tropical din Arncrica gi Africa, cu lemnulfoaftc rczistent, maro-rolcat; mahon. II. adj. iiru, s. r. (de) cu-loarea acestui lerrrn. (< fr. ar:ryoa; pot1. qceit)

acalazie.r.l incapacitate a musculaturii netede a tubului diges-tiv, in stare de spasm, dc a sc rclaxa. (<fr. achalasia)

acalculie.!.., incapacitatea de a utiliza ciliele, de a clcctua cal-cule. (< ti acalculie)

acal6fe-r ' j. .- :

acaliculrr -i .:.

acilmic. -ii ..

acalmie . 1. -

lor n.::: l.

acanrpric,culare , ::

AC.\\TrO r-

gt..rl:-: :

acantacia

acintii.'1.-gr-:-::-' : ' --ii.:::: :::, ,

aCante!t!1lai:-7 r_ :

acantifir. --iacantitacantocirp. -:

<:i-:acantoccfrili

:;:::::._l:,_ .

:aa::::,, -. _ -

aca ntoc rfe l,:, z:

icantocrr3!::i-.-:a-:l:- _-

acantocilt:::::r

acantocit,rri

f,Cant0plirlair:

f,canto!f!ri

acant0zlJ:a: :I

:j .l-_-,--

ecrparinr. -iaCilpf,rf,t,rr. - r:r

:i:: :

aCi]pnl(: -::::

a cappcll:

acardiic. -j

acardic.: :]

acardiotr',ileacardonr:ni:.

DICTIONAR ACTUALIZAT DE NEOLOGISME 1 055

Anexa 1

EVOLUTIA SCOARTEI TERESTRE))

i=u a9

Epoca(seria)

Virsta(etajul)

Uil9

Epoca(seria)

Varsta(etajul)

-.-Otvo9EN=U=Lr.J nz'o

ob0op,o

6

od

Q

Holocen(Actua1, Aluviu)

v alsta i lerulul

Ntr

Et-

Malm

ro1.IlanolanKimeridgianLusitanianOxfordianCalovian

Vdrsta Bronzului\eolitic

Pleistocen(Paleolitic,Diluviu, Glaciar)

!

ovlagdaleruanSolutreanAuriagnacian Dogger uathOnran

Ba'iocianmediu Musterran

Lias

AalenlanToarcianChannoutianSinemurianHettangianRhetian

.olheleeanPrecheleeanSicilian

50ooz

Pliocen

-Facles mar1n, salustmsau lacustr-u

o

F

lacies gemal 'acles alplnLevanlln (LalaDrlan)Dacian (Astian)Pon!ian (Plaisancian)Meolian (Sahelian)Vilafranchian

luperlor Keuper \ orlan-am1an

mediuMus-chelkalk

LadinianVlrglorian6nisAD-

Miocen 7.a2'

SannatlanBuglovianTortonianHelvetian

mlerlol tsmdsmdsteu Wertenian

C

LOo

-oN=

El;-e<N

Eo

Facies contiuental f acies madnsuperlor urlnglan Kazanianmedru 5axonlan Kungurran

>!2 '

lJUrOlgallanAcvitanian

rntenor Autunian Artinskian

!,o

O-

tupenor Stelanlan Urahan

troaooo

Oligocen(Tongrian)

LIlattranRupelianLatorfian

mediu WestfalianNamurian

Moscovlan

ini'erior Uulm DlnantianLUOranBartonialrAuversianLedianLuteIian o

!

\eooevonlansuperior)

F amennlanFresnian

(Parlsran) Mezodcvonlan(mediu)

GivalianEifelian

tl()devonlan(inferior)

1(oblenzlan, GedtnianDowntonian

Paleocen(Suessonian)

YpreslaniLondinian)Lancleni an\4on{ian

d

=a

GotlandianLudlovlanWenlockianValentian

O

oQ

Neocretacic(superior)

lJanlanSenonianMaestrichtianCampanianSantonianConiacian

Crdovician

AsngllllanCaradocianLlandeilianSkiddavianTrcmadocian

srdQ

PostlandianAcadianGeorgian

Mezocretacic(mediu)

I urontanCenomanianAlbian

Eocretacic(inferior)

AplianBancr.nianHauterivianValanginianBerriasian

7a7"'

tr?<a2v-c

E

IjpJotnianKalevianLadogian

.2n9a+N<3

BothnianSvionian

1 056DrcTIoNARAgt

Numele SinWelementului

Ciemaniul {afiriuHahniuHeliuHidlogcnHointiuIndiuhdIridiuKriptonKuceatorinLantat.]

LarvrcncinLitiuLuteliuNlagreziLrManganMendeleer iuA.{clcur(l'lidrargirJMolibdenNcodimNeonNcptuniuNichelNiobiLr(Colurnbiu;NobeliuOsntiuOxigenPaladiuPlatinirPlunbPlutoniLr

Poloniu

C-€

HfrlaHeHHoInIkKIKuL^IxLiLu1{gIIn\Id

I. iNCRE\(i\r, .,l. Clasa .i:r: : -_

- ,

-. Ltl\.t ! .'

lI.iNCItE\G.\.r..,,I. Clasa l::_:..

Ortiinui :1.,-_.

2. f.lasa l.:,-: ..- -.._

3. C]asa .trr :: ., -:1. C.lasa iii..-_-

Ordinul .., :

ELEMENTELE CHIMICE

TABLOUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

ELEMENTELE NATURALE SI ARTIFICIALESimbolul

CCeCsC1

CoCrCuCmDyEsErEuFmFeFP

FrGdGa

Anexa 2

. - elemente radioactirci - elemente lichide

Numele Simbolul Numiirul Masdelementului de ordine atonticri

Actiniu Ac 89 227Alurniniu Al 13 26,981Americiu Am 95 243Antirnoniu(Stibiu) Sb 51 l2l,75Argint Ag 47 107,868Argon Ar 18 39,948Arsen As 33 74,922Astatinir"r At 85 2lOAur Au 79 196,967Azot(Nitrogen)N714,007Bariu Ba 56 137,34Beriliu Be 4 9,012Bcrkeliu Bk 97 247Bisrnut Bi 83 208,981Bor B 5 10,811Bronr Br 35 79,904Cadrniu Cd 48 112,41Calciu Ca 20 40,080Californiu Cf 98 251

Nunteleeletnentulti

Carbor-r

CeriuCesiuClorCobaltCromCupruCuriuDisprosiuEinsteiniuErbiuEuropiuFermiuFierFluorFosforFranciuGadoliniuGaliu

Ntmtdrul Masdde ordine atomicci

6 t2,0tt58 110,t255 t32,90st7 3 5,45 3

27 58,93324 51,996)q 61 55

96 24766 t62,599 25468 167,2663 1 5 1,96100 257)6 55 R47

9 18,99815 30,91187 22364 t57,25tt 6q 1)

IlUfl i t1lIV')i ls^r') i L&\/I ) i I

92 |'er |'e4 I'9s I's;l'97 |'qulula, la-lo"lnr. la

-

LANTANIDE

Nt\reGrupe

principale

l0)i2or

P( Strat

t K * hr,troscn I i | ,'" I go," i,"n" ,I-

e mctale nemelale +metale de tranzitie metaloide +

3(l[b 4(r\i) 5(v) 6O/D 7Od) S(vnD q\d) tqvrD 11(t) l2(f)

2 L 3

Li1

Be

5

B6C

"7

N8

o9F

t,\.-

3 Mll 't2 13

AI14si

l5p

t6s

1'7

CIt-\

1 N1,9

K20Ca

21

Sc22Ti

23 24Cr

25Mn

26Fe

27Co Ni

29Cu

30Zn

31

Ca32Ge

33 31Se

35

lRr '\:

5 o DL38 39 40

7.4\NIr

42 43T^

44Ru

15Rh

46Pd

4',7 48 49 50 5r-l

-!il52Tr

53I

6 P55Cs

56Ba

57

LAr 12

Hf13Ta

'14 '75

Re76Os

7'7

II78Pt

79 80 81

T1

82Pb

83

Bi' 8.+

Po

'35

,7 a'87Fr

'88Ra

'39 '10.1

Krr

'105H,

1062

ir:-

ii. '

] -,r-I

utt,n''

I. TINITATI GEOMETRICE lv. UNITATT IIECANICE

I,'itezdnctm pc secnndi n-/s

Lungintemotl1r

ccntinrelnr

r.nilinietru

microtrrnt lx

Suprujhlarnetru pitmtarhectar

kilor.nctru pitr:ithard

[/oltntnretru cu[.r

ster (lcrnne)

litr-u (lichide)decirletru cub

centimeilr cub

Llnghi pktnradiangrad

n.rinut

secuncli

Unglti solidstcradian st

kilogramchintnl

tonirqfflit-I

cant melric

Tinryt

secundir

minutorizi

Frecvert!tilrert

mcrn 0,01

lnm 0,001

p 0,0000011 852

1 852/3600

mc/s2 o,ol m/s2

Ndyn 0,000001 N

2n1

a 100

ha2 10 ooo

krl2 1 ooo ooo

b 10-2ri

3r1t

stl1 . 0,001

d-i o,oolcm' o,ooooo l

rdgr ni180' d10 800

" d6,18 000

S

min 60

h 3600j 86400

ttz

m nod

rn centintefl"tl pe secttndl cm/s

m kilorlen'tt pc ori 1<nr,4.t

m t'aclian pe secundir racl,'s

Acceleralieeal)"

11]2 ,.11 l'OI ILl)'rn- rlewton

,r2 clind

EnergieiotrIe1-r'|1 ers

r11- \\,alt-ora

rr.t3 electron-volt,r3 caloric

teulicfrigorie

rd Putererd wattrd erg pe secundi

Presiunepascal

bar

barie

J

whcVcal

tl-r

fg

0,0000001

3600lcl

r 602 . t0 "+. r sss*.tgss . to6-i,r sss ro'

0,000001

Pa

bal 100 000

d),ntm2 0.1

Pa

Pa

tr. TINITATI DE MASA

kgq 100

r 1000

g 0,001

0.0002

Vist:ozitute dinanicdpoise Po

kgt" Yi'(ltzildli tittr.nutti,.i

I srokes Sr

kg

V. UNITAT{ ELECTRICE

Inlensifute tt c:tu'entilui. electricamper A

S

, Difbrenlti de Potenlial. volt V

Itr. LINITATI DE TIMP

l:Eum'-"

tuacTu

mill irfrD

1064 DTCTIONAR {C t'

T,[N uilTt_MO*IEL:

Haiti !0Honduras tHongkong dol

-h1iu rrplnooneza ruFlordarua &kak ftIran ridIrlandax elo(HIslanda cmIsrael sbdItalia* qo(HIugoslavia rrEJamaica &Japonia uEnKazahstan ;-Kenya sT;Kirghixtan s{mKuwait fuLaos. kiLetorua lnLiban liriLiberia dohLibia erLiechtenstein fril.Linnnia lieLuxemburg+ euo(frrMacedonia furMadagascar fi-eMaiawi k$EMalaysia dok

ftiEMaldive .fi.;Mali fr.;Malta [IiMarea Britanie lie sMaroc ,r'lEMarshall (krs) dofrMartinica ersrMauritania -*Maurifius

";'Mexic ,*oMicronezia ibl-Moldova @ep) tilMonaco freMongolia hqitMozambic mibNarnibia rdIgput q,bNrcaragua oaffNiger feNigeria EirNoile Hebride fracNorvegia oonrmNoua Zeelandi &h

pfl:ndtona lungitonl scurti

.llisurdnlll marininrilI gcogralici

J15 ltl) o

10t6,072 g

907,18'1 g

1852 1n

1855,.1 rn

100 centirnc100 ccntavos100 I'en (10 jiao)

leghe

legl.ie rr-rannd

versti

Tentl:;erutLu iigrad Fahrcnheit "F

1152 rr5555,5 rnI166,78 n

32'F : 0.C212'F : 100.C

Anexa 6

SUBDIYIZlUNI

100 centime1000 mils100 centime100 centavos100 centime100 centime

100 chon100 ccntirnos

MONEDELE TARILORT.iRr uNtTArE|l

l,to^"ET.1Ri

Alganistan alganAfnca de Sucl randAlbania lekAlgeria dinarAndorm pcseta:

liancAngola kr.vanzaArabia Sauditl riyal

Argerrtina pesoArncnia drarnAuslralia dolarAustria* euro (giling)Azerbaidjan lranatBaharras dolarBahrain dinirL3angladesh takaBalbados dolarBelarus rubliI3elgia* curo (franc)

Belize dolarBcnin liancIJernrude dolarBimrania kyatBolivia peso

Bosnia qiIlefiegovina ditrarBotswana pulaBraziliaBrurreiBulgarialJurkrnaRurur.rdi

CanrbodgiaCarlerunCanacla

Capul VerdeCehia

SL'BD1I,'JZ]L;NI

100 puls100 ccnti100 quintarka100 centime

100 centinros, mc100 hvcis100 halalair(20 quruch)

100 centavosi00 Luras100 centi100 centi100 gopik1100 centi1000 flls100 paise100 cenli)00 copeici100 centi100 centi100 centiure100 ccnli100 pyas100 centavos

100 thebe

100 cenii100 stotinki100 centiueI00 cer.rtil-re100 seu100 cer,tir,ro100 ccn{r

TARI UNITATEAMONETAR{

Ciad lrancCipru lirdCoasta de Filde; lrancCohunbia peso

Comore liancCor,go lrancCoreea

$od. Sud) wonCosta Rica colonCroalia kuna 100 lipaCuba 100 centavos

rr;rl (cruzciru) l0U ccrrlrros

Danemarca coroani 100 oreDjibouti lranc 100 centimeDominicani (Rcp.) pcso 100 ccntavosEcuador sucre 100 centarrosEgipt liri 100 pia;triElvelia flanc 100 centimeE;r-iiralele ArabeUlrite dirham 100 filsEstonia* curo (coroani) 100 centiEtiopia bir 100 cenliFUi dolar 100 centiFilipine pcso 100 ccr.rtavos

Finlanda* euro (m:rrcd) I00 cenliFtantax euro (l'rtnc) 100 cenliG.rbon fianc 100 centirreCan'rbia dalasi 100 hututsGeor;i3 nr.rncli

Gemrania* euro (marcd) 100 centiGlrana cedi 100 peseu'as(librultur liriGrccia* euro (drahnir) 100 centiGrenada dolar 100 cenliGuadelupa fiarrc 100 ccntitneGriatemala quetzal 100 centavosGrLineca flr:urc 100 centimeGuincea-Bissau pcso 100 ccntavosGuineea Ecualo-riald 1lauc 100 c"-ntirneGuyina dolar 100 centiCiu1,a:ra Francezi lianc 100 centirne

dolarlevafiancfiancrielliancclolarescLrdo 100 centavoscoroani I00 hLleri

Centrafiibani(Rcp.) {iancChile peso

x firile Uniunii Europenc a cdror valuI a adoptat err?.

Ellllllllllllllilllililfl nn'iilffi I

1 068DICTIONARACT

lesetrdaAik pro=;

IqeodabasTrulsnoara

2) Eptcq scriq.i ,:a) In wm

baladapoemulepopeeale_eenda

fabulab) in pron

ane{rdcxaschitanurelarornanul

isroric_socialp6ftohpoli:icfrescaBild:mde ar-jpo[!s$riiErift

reporraju.leseulmemoriilemernorialule!-ocarezttablera (bihjumafuImedalionul

I. FIGL RII i

A- f'igur.i .11:t:, _.

alirr-;.:::.:i.

l,,,ll

-ir-_-.as0n-|i::

B. Fig.ui l,';:. .:..1. DLrpl :,.::, ,

el)tZ!-i:1.:.epanui::.. -,

anaiir:.i -, -..

ntelitil..tt.lepiloridisliutc::l

Limtri negro-africane

stdanczo guitrcenebokieweliLlbemandingonubiani

stthtu"iarcbanlu

Iingalasrvahilitsoluarvolofzulusi

khoisunbogirranihotentoti

anrcrintlienealgonkiniaraucaniararvekirzteciicaraibiguaranihironi

LimbiLintbi

Lirnbi

Lirtthi

GENTIRII. Fundamentale

A. Cienul liricl) Liriut orali (popilard)

doinade dorde jalede haidtLcie (voinicie)de cdtiLniede instliinare

cinteculhaitlucesc (voinicesc)de leaginritual, ?e munci, al obiceiurilor_ tcolirrde. orrlir. hocetul)dc luntc

gliciroarea (cirnilitum)strigilura (chiuit-Lra)provcrbulzicdtoarea

2) Litica sa.isi (t.tlti)pasteiulidila. (pasbrala, bLrcolica, egloga)elegiaherciddI Or1anlaodainrnulnrerlitatiasatIrapamfletul

$I SPECTI LITER{RE

nlayamosqnitoqucchuaslouxtoltecaltotonacaitupi

Lfinbi hdonezieneincloneziar.rEjavanezinialaiezimalgagi

Lin$i nru I aio--polinezieneharvalanilnaoripolinezianlsamoandtagal(ogi)tahitiana

Lirnhi ursfralieneaustralianiaustronezianipapuatasnraniand

Lirnlti eschilnoseinuprkxupik

libelulepigramaepitalanrulkasidaencornionulditirambulPoezii cLt ./brmd Jixi:sonetulrondelulmadtigalulglosagazelullraikupauturnulrondolrlrubaiatulsextinatankatrioletulr.ilanela

B. Cenul epic1) Epir:q uttld (jxptluri)

a) Itt ver,sttribalada (cintecul bltriincsc)

pastoraiiI.ratduceasciistoricdmitologicafamilialri

,&exa 8

"ilflq(nqIilil1ililquililqIIl,*nilil,ilmilil',,*,

-

Litnbu

DICTIONAR ACTUALIZAT DE NEOLOGISME

aprosdochetonallastrofiinversiunehiperbathisteron proteron

IV. FIGURILE PLASTICITATIIA. Figuti ule de.scripliei

clesclipiieepitetapozifie (epcre-qezi)definirie oratoricd (poeticn)onolnitopce

B. l:iguri ,tle ertnplttluiparaboJlTADlltir

amczlC. F'igut'i dktlogistice

interogatieapostr.oflinvocatieconrunicatieprolepsalicen{i (parezie)aferezianetezdapodioxis

antanagogiprenunitieantiparastaz[pelntrslunecominalieconciliatieinc i'rare

eprtrochasrnD. i;igtt.i de camlnzitie

1. Figud Iexicalehilbn

2. Frgtn desunpttvelr ipotipozidcnlorlstratietopograilecronografieetopee (etopoezie)prozopografiecaracterapologieparalclii

3. Figuri larativeapologrnitprozopopee

-1. Figuri .lirlecrrce ;i urnorisriecdialogism (sermocinidie)calambur , anecdoti.epigrarr.rd

Anexa 10

INSTRU\{ENTE MUZICALE

de sL(lat

altholnaulosbiiritonbasbasoi'rblochfltitebonrbatdonbuc.^inibugliclalinctcorltrafagotcoln (ent)ez)cromorniidiaulosdrurueLrfbniultrgot1)aj oletfl autfligonrgaloubcthelicon

Ins/nfi1entede petculie

balalonbetlonbor.rgoscarlpanlcarnpanelicariocacaslarlielicelesticintl;alcineldrurrr (tobd)glockenspielgongl]laracasmarirlbamarimbalbnsistrutanrbul'indtamburotiin talt-r

tinrpanh)hil

In.\tt'unrcntectt t:layia/u.r[t

acordeonarntor.riubaianbandoneoncembaloclavecinclavicembaloclavicordcl avir'cclnccrtindelodionmelodirulorchestriloorcheslrionorchestdonclorganinoolgaplanpranindpianoldrcga1ispinetd

InslrLil netllede courrle

arpegionebalalaiclbandoliibanduriballobarhitonbassettobracciochitaricistrircitoldcolascionecontrabascro{idecacordcncircordgllaranagLzlS

harpahavaianiiheptacordhexacord

t-l

1074 DICTIONARACTI.

-xt/ur

llt a

sffi

I,i .:

-

!::::

li'-

-

\-\- r,\cadul & dcrct

fod

*- cheia rui sol._.)

-ilF cheia de alfo.t!.-

z{F cheia lui fal!r_-tF- cheia dc {enor

NOTE

h 0' n ff olrine

J0 fi tftrraPnrcia'

.h , E lfrciecciaoimo

j I E $riacr*himrII ttolot"r

r

1 Ce oPtimc

f ae yisprerecimo

I c'e lrcizecidoime

I Ce sEecrpalr me

Anexa I 5

SEMNE $r SENSURT tN VTUZTCA(Dupn A. Doljanski)

88..,,

SEMNE

-----

Dorialrv

-

linie

{ alla breve

*4. apas6 pedab din dreapla

;* elibereazi pedala

f:l \:/ coroand

CIIEI

ff breve

o rclt irlrcagi

) f aoi,"

J I Pt.i',

F-fitu,^*fPAUZE

:::::::- dr noii in|63g;

I de p5lrime

8'$ at segno

V r cerura (respiratie)

. Puncl

p daumen

-

1076 DrcTroNAR {C. -

1\,lajusculc

BfAE

ZHoI

K

\4NF(_)

fIP

ITYoxv()

(spiritrrl aspnry i. :r-.:.:,:-Spir:itul lin'. ioi; i::r -: -:

CONSOANE

articu- I Bihl:iale ::nt l,:;:;ll:",1 e"n't,.'t"l Para'lerc Velare Larir

gale

\ lare;.--Ntodul de\ | Sur-

articulare \ I u'

-,ffi-T.texl.lozire) | P

So-nofe

Sut-dc

So-norc

Sur-de

So-norc

Sur-de

So-nofc

Sur-dc

So-norc

Sur-dc

so- i sur-nor.l ,i"

b t d k' o5 L 6

Serlitrcluzir c I

( afi icate ) I

('rrnstriclile I(fl-icalj\e) i

L o6

|t. I ,) J

silll<ante

J

siblia11te

, b

Nazale

t-II

m fi

, "",* l_- I;*l ,r

Anera i7

CALENDARUL REPL'BLICAN FR{NCEZ(Folosit intre 1793-1806)

vendemiarbrurnarfrir.nar'

nivozipluvioseventosogen.ninal

22 sept. 2l oct.22 oct. 20 nov.

21 nov. 20 dec.

21 dec. 19 ian.

20 ian. 18 febr.

19 febr. - 20 rnad.

21 rlrart. 19 apr.

llorealprairlalmessidortenr.ridorIi'uctidorsans <ulotltdes

20 apr'. - 19 rnai

20 rnai - 18 iun.

19 iun. - l8 iul.19 iul. -. l7 aug.

18 aug. - 16 sept.

17 sept. - 21 sept.

Anexa i8

CAROSERtr(La automobile)

(Dupi Larousse)

-