2
Dezvoltarea şi structura sistemului bancar al Republicii Moldova Dezvoltarea şi structura sistemului bancar al Republicii Moldova Etapele evoluţiei sistemului bancar au fost determinate de relaţiile economice ale Moldovei cu ţările vecine şi de specificul activităţii ţărilor din care teritoriul actual al Moldovei făcea parte în anumite perioade istorice. Primele operaţiuni bancare au fost realizate de către cămătari în cadrul relaţiilor comerciale cu alte state (schimb de monedă şi acordarea creditelor cu dobândă). Începând cu sec. 19 activitatea economică a Ţărilor Româneşti se modifică, fiind asigurată din punct de vedere financiar de bancheri care nu erau băştinaşi. Dobânda varia de la 10 la 12 % prin reglementări, ajungea la 16 - 30% în tranzacţii reale. Ca instrumente bancare încă înainte de 1850 se foloseau tratele, cecurile, scrisorile de credit. În 1799 a fost înfiinţată prima organizaţie cooperatistă „Artel” care deservea asociaţiile profesionale şi Organizaţia „Mir” pentru familiile ce cumpărau sau arendau pământ. Acordarea creditelor se dezvoltă intensiv după 1837. Apare necesitatea activităţii unei bănci centrale. După mai multe încercări în martie 1857 îşi începe activitatea Banca Naţională a Moldovei cu capital german, englez, francez şi nesemnificativ român, în valoare de 10 mln. taleri prusieni sub formă de 50 mii acţiuni. În 1858 banca încetează plăţile, iar în iunie este declarată în stare de faliment. În Basarabia primele bănci apar în secolul 19. La sfârşitul sec. 19 începutul sec. 20 în Basarabia activau sucursale ale marilor bănci ruseşti. În 1871 este creată Banca Comercială Chişinău, în 1901 la Cetatea Albă, în 1911 la Tighina. Concomitent funcţionau instituţii de credit reciproc (Bălţi, Tighina, Orhei, Soroca, Ismail). În 1922 existau 11 sucursale ale băncilor româneşti, care acordau credite pentru dezvoltarea diferitor sectoare cu anumite condiţii. În sec. 20 s-a relansat cooperaţia de credit, apoi activitatea bancară a fost influenţat de criza economică internaţională din 1930-1933. În anii 1944-1987 sistemul bancar al Moldovei făcea parte din sistemul bancar al URSS. În perioada 1991-1995 se organizează sistemul bancar pe principiile orientate spre economia de piaţă. La 4 iunie 1991 prin Decretul „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei” Banca Republicană di Moldova este reorganizată în BNM, care activează în baza Legii nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei”. În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea instituţiilor financiare . Conform primei legi, BNM este independentă în exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menţionată are drept scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem, protejarea intereselor deponenţilor. Începând cu anul 1998 Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate a cursurilor de cumpărare şi vânzare a dolarului SUA

Dezvoltarea Şi Structura Sistemului Bancar Al Republicii Moldova

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dezvoltarea

Citation preview

Page 1: Dezvoltarea Şi Structura Sistemului Bancar Al Republicii Moldova

Dezvoltarea şi structura sistemului bancar al Republicii MoldovaDezvoltarea şi structura sistemului bancar al Republicii Moldova

Etapele evoluţiei sistemului bancar au fost determinate de relaţiile economice ale Moldovei cu ţările vecine şi de specificul activităţii ţărilor din care teritoriul actual al Moldovei făcea parte în anumite perioade istorice.

Primele operaţiuni bancare au fost realizate de către cămătari în cadrul relaţiilor comerciale cu alte state (schimb de monedă şi acordarea creditelor cu dobândă).

Începând cu sec. 19 activitatea economică a Ţărilor Româneşti se modifică, fiind asigurată din punct de vedere financiar de bancheri care nu erau băştinaşi. Dobânda varia de la 10 la 12 % prin reglementări, ajungea la 16 - 30% în tranzacţii reale. Ca instrumente bancare încă înainte de 1850 se foloseau tratele, cecurile, scrisorile de credit.

În 1799 a fost înfiinţată prima organizaţie cooperatistă „Artel” care deservea asociaţiile profesionale şi Organizaţia „Mir” pentru familiile ce cumpărau sau arendau pământ. Acordarea creditelor se dezvoltă intensiv după 1837.

Apare necesitatea activităţii unei bănci centrale. După mai multe încercări în martie 1857 îşi începe activitatea Banca Naţională a Moldovei cu capital german, englez, francez şi nesemnificativ român, în valoare de 10 mln. taleri prusieni sub formă de 50 mii acţiuni. În 1858 banca încetează plăţile, iar în iunie este declarată în stare de faliment.

În Basarabia primele bănci apar în secolul 19. La sfârşitul sec. 19 începutul sec. 20 în Basarabia activau sucursale ale marilor bănci ruseşti. În 1871 este creată Banca Comercială Chişinău, în 1901 la Cetatea Albă, în 1911 la Tighina. Concomitent funcţionau instituţii de credit reciproc (Bălţi, Tighina, Orhei, Soroca, Ismail). În 1922 existau 11 sucursale ale băncilor româneşti, care acordau credite pentru dezvoltarea diferitor sectoare cu anumite condiţii.

În sec. 20 s-a relansat cooperaţia de credit, apoi activitatea bancară a fost influenţat de criza economică internaţională din 1930-1933. În anii 1944-1987 sistemul bancar al Moldovei făcea parte din sistemul bancar al URSS.

În perioada 1991-1995 se organizează sistemul bancar pe principiile orientate spre economia de piaţă. La 4 iunie 1991 prin Decretul „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei” Banca Republicană di Moldova este reorganizată în BNM, care activează în baza Legii nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei”.

În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menţionată are drept scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem, protejarea intereselor deponenţilor.

Începând cu anul 1998 Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate a cursurilor de cumpărare şi vânzare a dolarului SUA contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară. Faptul a permis descentralizarea pieţei valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor dezvoltate.

Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare pentru menţinerea stabilităţii situaţiilor financiare ale acestora, care se bazează pe acţiunea forţelor de piaţă, începând cu 1 iulie 2004 a fost înfiinţat sistemul de garantare a depozitelor, care prin garanţiile sale acoperă circa 90 la sută din depozitele persoanelor fizice. La sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile autorizate. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se acumulează din contribuţiile băncilor, iar statutul legal al sistemului de garantare a depozitelor asigură independenţa juridică, operaţională, financiară şi administrativă a acestuia.

De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaţionale, în anul 2006 Banca Naţională a Moldovei a implementat un nou sistem automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Acesta este compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării plăţilor urgente şi de mare valoare şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării plăţilor de mică valoare. Astfel, a fost realizată o infrastructură modernă de plăţi, care a determinat premise importante pentru prestarea serviciilor de plată de o nouă calitate şi facilitarea efectuării plăţilor fără numerar în ţară.