despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire ... · standardizare a mediului academic britanic. 2. Nivelul programelor de studii, care descrie detaliat cum este organizată

Raport de experiență

despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada

29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in

Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”

În perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 am vizitat Universitatea din Gloucestershire, situată în oraşul

Cheltenham – instituţie de învăţămînt superior acreditată, care ocupă loc în TOP 10 universităţi ale

Regatului Unit, fiind şi partener Erasmus+ în programul PBL – Program Based Learning, pe care îl

implementează cu succes în formarea specialiştilor din diferite domenii cu profil real, umanist, ingineresc.

În cadrul vizitei au fost gradual analizate mai multe nivele organizaţionale şi instituţionale, prin

prisma cărora se poate contura o percepţie complexă a mecanismelor ce stau la baza învăţămîntului

superior britanic în general, dar şi a învăţămîntului în cadrul universităţii din Gloucestershire.

S-au elucidat trei nivele de bază:

1. Nivelul instituţional, care se intersectează cu mecanismele naţionale de reglementare şi

standardizare a mediului academic britanic.

2. Nivelul programelor de studii, care descrie detaliat cum este organizată curicula de studii la fiecare

disciplină.

3. Nivelul mediului ambiant, prin prisma căruia s-au analizat spaţiile de studii, relaxare şi utilitare,

care influenţează şi facilitează procesul de studii în sine.

La nivel instituţional, am identificat trei repere de bază, care în viziunea mea ar merita atenţie şi

pot servi în calitate de model pentru racordarea sistemului de studiu naţional din Republica Moldova la

standardele europene. Acestea sunt:

1. Sistemul naţional de acreditare a cadrelor didactice (HEA), dar şi sistemul intern ca alternativă.

2. Sistemul naţional de control al calităţii (organizaţie recunoscută la nivel naţional).

3. Relativa autonomie a şcolilor în cadrul universităţii.

La nivel de program de studii am elucidat următoarele aspecte – cheie, pe care le consider

importante şi motivante pentru persoanele care accesează sistemul de învăţămînt superior şi îşi doresc

obţinerea unei calificări cît mai relevante pentru mediul de afaceri şi piaţa muncii din secolul XXI:

1. Program de studii de 3 ani (bacalaureat) + 1 an (masterat) axat strict pe materiile relevante pentru

specialitatea studiată.

2. Posibilitatea alegerii specializării în cadrul aceluiaşi domeniu.

3. Organizarea procesului de studii în modul în care să simuleaze cît mai bine mediul real.

La nivel de mediu ambiant, deşi am fost plăcut surprinsă şi impresionată de amplasarea instituţiei

şi dotarea acesteia cu clădiri/spaţii, tehnică, materiale didactice şi multe alte facilităţi auxiliare, voi

PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk

http://www.pblmd.aau.dk/

evidenţia trei aspecte generale:

1. Spaţii recreaţionale bine amenajate (inclusiv facilităţi pentru persoanele religioase).

2. Spaţii utilitare dotate (bucătărie, cantină, spălătorie), inclusiv „student help zone”.

3. Accesibilitate pentru persoanele cu dezabilităţi (uşi automatizate, rampe de acces, persoane –

ajutor din mediul academic).

La fiecare nivel voi reflecta mai elaborat asupra unui singur aspect. Astfel, la nivel instituțional,

am selectat autonomia relativă a şcolilor (subdiviziuni organizaţionale ale universităţii) – aspect pe care

îl consider atît o provocare, cît şi o oportunitate deosebită pentru fluidizarea procesului de studii,

eliberîndu-l de „schelele” rigide pe care le impune sistemul nostru naţional actual, care abia încearcă să

implementeze de facto autonomia universităţilor, descentralizînd procesele de luare de decizie, mai ales în

ce priveşte programele de studii la diferite specialităţi. Astfel, în cadrul acestei autonomii, fiecare şcoală

(în termenii noştri echivalentul ar fi – facultate) îşi poate constitui, revizui şi redacta programele de studii

relativ independent de restul corpului universitar. Desigur, există o linie fină între ceea ce înseamnă

revizuire a unei discipline sau adăugarea/eliminarea alteia şi modificarea profundă a cursului (= program

de studii la o specialitate), care cere aprobare la nivel de universitate şi chiar recunoaştere în cadrul

sistemului de control al calităţii naţional. Pentru a nu depăşi anumite limite, cadrele academice se mai

ghidează şi de regula bunului simţ. Totuşi, această oportunitate de revizuire şi redactare frecventă a

conţinutului materiilor de studii este piatra de răscruce care impulsionează formarea specialiştilor

solicitaţi pe piaţa muncii, cerinţele căreia se schimbă foarte dinamic în era informaţională.

La nivel de program de studii, unul dintre aspectele – cheie este modul în care acesta se transferă

de pe hîrtie în abilităţi şi competenţe pe care le obţin studenţii la finele procesului educaţional. Procesul

de studii este organizat în baza paradigmei pedagogice PBL – Problem Based Learning – paradigmă care

transformă calitativ învăţămîntul superior, formînd studentul ca şi analist, capabil să identifice şi

soluţioneze problemele, în locul studentului clasic, capabil doar să reproducă materia predată (în modul

cel mai trivial chiar dictată/”citită”) de către instructor (lector/conferenţiar/profesor), dar şi pe aceea

parţial, în timpul examenului. Învăţămîntul în care studenţii sunt coordonaţi pentru a lucra în grup

produce cadre capabile să comunice pentru a identifica cunoştinţe şi a le aplica ulterior pentru a oferi

soluţii – produs. Deci, nu mai avem în vizor o maşină-copiator ci o persoană integră, cu anumite

competenţe. La fel, fiind implicat într-un grup de lucru, studentul învaţă ce înseamnă responsabilitate, dar

şi îşi găseşte nişa într-un colectiv, într-un proces destul de natural, inclusiv bazat şi pe particularităţile sale

psihologice. În caz extrem de conflict, grupul este oricum moderat de tutore, ceea ce este însă destul de

rar aplicat. Per total, modalitatea de a învăţa cu alţii şi de la alţii nu înseamnă altceva decît specialist

pregătit pentru a fi angajat în mediul real, care solicită anume persoane capabile să se implice,

responsabile şi sociabile.



La nivel de mediu ambiant, am fost plăcut surprinsă de spaţiile auxiliare bine amenajate, care

facilitează şi ele procesul de studii, prin economisirea timpului altfel pierdut în trafic sau în aşteptarea

finalizării unor procese mai puţin relevante pentru învăţămînt. Universitatea din Gloucestershire este

dotată cu o cantină plăcută ca aspect şi funcţională, în care pot servi masa atît studenţi, cît şi cadre

didactice. În holul principal al blocului Elwes este situat şi un lobby-bar cu canapele comfortabile pentru

a servi o cafea şi a mai trece cu privirea prin notiţe de studii în pauză (de ce nu?). În apropiere de cantină

avem şi o bucătărie cu tot setul de aparatură şi mobilier necesare, o spălătorie cu mai multe maşini de

spălat, dar şi o încăpere mai specială – camera de rugăciuni – un spaţiu pe care îl consider importat pentru

oferirea comfortului spiritual studenţilor din oricare confesie. Deşi poate părea bizar, dar anume acest mic

aspect ar fi şi el destul de atractiv pentru studenţii de peste hotare, care decid în favoarea sau defavoarea

unei ţări cînd aleg unde să-şi obţină studiile superioare.

Interesantă este şi zona de ajutor pentru studenţi „help zone”, accesibilă chiar din holul principal al

instituţiei. Această subdiviziune auxiliară facilitează atît procesul de studii în sine, oferind consiliere

studenţilor pe probleme de genul „Ce mă fac cînd nu reuşesc să susţin proiectul la timp?”, cît şi pe

probleme financiare (acordarea unui credit pentru studii de către o bancă), dar şi psiho-emoţionale

(susţinerea studenţilor apatici, depresivi).

Deşi merită descrise multe aspecte şi ataşate multe fotografii pentru a demonstra cît mai bine cele

văzute, mă rezum la cele expuse anterior şi concluzionez că ar trebui să implementăm cît mai rapid

paradigma PBL şi la noi în ţară, pentru a oferi atît specialişti de calitate economiei naţionale, cît şi pentru

a atrage cît mai mulţi tineri din străinătate în sistemul de învăţămînt superior din Republica Moldova,

precum o face cu succes de decenii şi poate chiar mai mult Marea Britanie.

Balan Mihaela, UTM

10.03.2016







Subsemnatul, Beșliu Victor, conf.univ.dr, șef catedră Automatica și Tehnologii Informaționale,

FCIM, în perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 în cadrul Proiectului “Introducing Problem BasedLearning in

Moldova: TowardEnhancingStudents’ CompetitivenessandEmployability”, în componența echipei UTM

am vizitat Universitatea Gloucestershire(campusulCheltenham), instituţie partener Erasmus+ în

Proiectulsusnumit.

În cadrul vizitei am cunoștință cu momentele organizatorice şi instituţionale generale, dar și

modalitatea în care Universitatea organizează activitățile didactice, educaționale și de cercetare folosind

metoda învățământului bazat pe probleme. Au fost exemplificate următoarele nivele:

• programelor de studii, fiind descrise detaliat modalitățile de organizare a curriculum-ului pe

programe (specialități) de studiu;

• baza tehnico-materială, inclusiv spaţiile de studii, de odihnă și organizare a vieții studențești;

• instituţional, cu referință la mecanismele naţionale de reglementare şi standardizare a mediului

academic britanic.

Referitor la nivelul instituţional consider că merită atenție deosebită și o implementare constructivă

a realizărilor gazdelor noastre în sfera acreditării cadrelor didactice (HEA). Relevant mi s-a părut și

modalitatea de organizare a Sistemului de control al calităţii, iar autonomia şcolilor în cadrul universităţii,

după o analiză atentă, luând în considerație realitățile RM, ar merita evident implementarea în cadrul

UTM.

Referitor la programele destudiu m-a interesat în mod special curriculum-ul la specialitatea IT. M-

am convins încă o dată, că programele sunt strict axate pe disciplinele relevante pentru specialitatea

studiată. Există specialzări înguste care, coroborate cu practici de (relativ) lungă durată, au ca scop nu

doar pregătirea fundamentală a specialistului, dar și garantarea diminuării teremenului de adaptare a

absolventului în mediul real industrial.

Baza tehnico-materială, dar și amplasarea Universității, nu puteau să nu impresioneze.Dotarea cu

săli de studiu, laboratoare, săli de lectură,tehnică specializată, materiale didactice etc., alături de spațiile

dintre blocuri, care parcă ar fi dintr-o altă realitate, cantina, „student help zone”, nu pot trezi altceva decât

o invidie albă și un exemplu bun de urmat. În acest sens mobilitatea studenților noștri, dar și a cadrelor

didactice, poate contribui substanțial la schimbarea atitudinii față de „sărăcia noastră”: să păstrăm ceea ce

avem, iar prin aceasta să contribuim la dezvoltarea bazei materiale a UTM.



Pe exemplul autonomiei școlilor, care intră în componența Universității Gloucestershire, ar fi

posibil și în cadrul UTM de încercat de extins lista elementelor de autonomie la nivelul facultăților. De

coborât la nivel de facultate anumite activități decizionale suplimentare, poate inclusiv și unele decizii

financiare.

Merită atenție ideea „student help zone”. Poate în acest caz vor fi excluse anumite situații, care

știrbesc din imaginea UTM.

Referitor la modul de organizare a procesului de studiu este importantă abordarea de a avea în

centrul atenției studentul și echipelele de studenți (învățământ centrat pe studenți, care lucrează în

colectiv) cu focusarea pe competențe de specialitate (metodice, sociale, personale, comunicative,

emoţionale etc). Sustenabilitatea este asigurată de modalitatea în care sunt soluţionate probleme în situaţii

reale la nivel profesional - de la analiza situației și enunțul problemei până la soluționarea problemei cu

individualizarea, la necesitate, prin promovarea talentelor şi a intereselor individuale.

Beșliu Victor

ATI, FCIM UTM

24.03.2016







În perioada 28februarie – 5 martie 2016 am efectuat o vizită de studiu în oraşul Cheltenham din

Marea Britanie la Universitatea din Gloucestershire, în componenţa echipeide implementare a proiectului

„Introducing Problem BasedLearning in Moldova: TowardEnhancingStudents’ Competitiveness and

Employability” finanțat în cadrul programului european Erasmus +.

Pe parcursul acestei vizite am avut diverse întîlniri cu reprezentanți ai staff-ului academic și

administrativ din cadrul Universității din Gloucestershire, am făcut cunoştinţă cu infrastructura

campusului universitar, am asistat la diverse activităţi de predare-învăţare, în cadrul cărora am urmărit

modalitatea de utilizare a metodelor interactive de predare şi de aplicare a metodologiilor inovatoare în

procesul de studiu.

Din punct de vedere al structurii instituţionale, Universitatea din Gloucestershire are trei facultăţi:

Facultatea de Ştiinţe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii Profesionale și Facultatea de

Media, Artă și Tehnologie. Fiecare facultate este responsabilă pentru anumite domenii, oferind cursuri

universitare și postuniversitare,promovînd activităţi de cercetare în domeniile conexe. Facultățile sunt

responsabile deelaborarea și aplicarea programelorde învăţămînt, de conducerea activităților de cercetare

și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de această îmbinare a activităților de

învăţare, cercetare și parteneriate cu organizațiile externe, ceea ce asigurăfaptul că programele de

învăţămînt sunt relevante și actualizate.

Prima întîlnire cu personalul academic al Universității din Gloucestershire a avut loc în cadrul

Şcolii de Business, unde am avut o întrevedere cu Dr. Colin Simpson, Dr. Jim Keane şi Dr. Kenny Lynch.

Aceştia ne-au familiarizat cu conceptul de „învăţare activă” (active learning) şi modalitatea de

implementare a acestei strategii în procesul educaţional al Universităţii. Astfel, Dr. Colin Simpson ne-a

prezentat avantajele sistemului educaţional bazat pe învăţare activă în raport cu sistemul tradiţionalist de

învăţare, dintre care principalele ar fi:

- Învăţare activă versus strategii pedagogice centrate pe profesor;

- Construirea sau formarea cunoştinţelor versus transmiterea de cunoştinţe;

- Învăţare prin colaborare versus învăţare individuală;

- Întrebări bune versus găsire de răspunsuri;

- Negociere versus tranzacţie;

- Proces sau practică versus rezultat ş.a.



De asemenea, Dr. Colin Simpson a oferit explicaţii asupra etapelor procesului de lucru în grup.

Astfel, acesta a evidenţiat:

- Etapa planificării lucrului în echipă, care include: selectarea membrilor echipei, repartizarea

sarcinilor;

- Etapa monitorizării, care cuprinde: coordonarea contribuţiilor individuale, discuţii, dezbateri şi

negocieri, pregătirea şi suportul reciproc;

- Etapa evaluării lucrului în grup, care presupune evaluarea contribuţiei fiecărui membru al echipei,

finalizarea sarcinilor stabilite.

În cadrul Universității din Gloucestershireactivează departamentul Servicii pentru Studenţi

(Helpzone), care oferă studenţilor o gamă largă de servicii, informații și sprijin în procesul acomodării la

universitate şi îi ajută pe toţi să profite la maxim de experiența de student. Astfel, Luisa Jessup, care

activează în cadrul Helpzone, ne-a relatat despre spectrul de servicii şi asistenţă pe care departamentul le

oferă studenţilor, dintre care putem aminti:

- oferirea unui tutore personal pentru a beneficia de sfaturi academice pe tot parcursul studiilor;

- oferirea sprijinului în găsirea unui loc de trai, în interiorul sau în afara campusului;

- sprijin în aplicarea pentru finanțare, plata taxelor şi aplicarea pentru burse;

- oferirea consilieriipersoanelor cu handicap, consiliere de îngrijire a copiilor;

- furnizarea informațiilor cu privire la serviciile universitare, cum ar fi sportul, muzica, religia și

Uniunea Studenților ş.a.

O altă experienţă valoroasă am dobîndit-o în cadrul orei de simulare a strategiilor de business,

susţinută de CliveKerridge, profesor de Strategie în cadrul organizațiilor, şi Dr. Jim Keane. Astfel,

împreună cu studenţii am format grupuri a cîte 5 persoane, iar profesorul CliveKerridge a repartizat

materialele necesare pentru realizarea sarcinii axate pe strategia de construcție și susținere a companiei

WRSX. Esenţa activităţii consta în selectarea chestiunilor pentru ordinea de zi a adunării Consiliului de

administraţie a companiei WRSX, argumentarea acestor chestiuni şi formularea proiectelor de decizie

privind eficientizarea activităţii economice a companiei. Este foarte relevant faptul că în urma deciziilor

selectate de fiecare echipă, profesorul a afişat pe tabla interactivă cum s-a schimbat randamentul

activităţii companiei. Deci, criteriul de apreciere nu era justeţea răspunsului oferit de echipe, ci faptul cum

s-au răsfrîns deciziile manageriale luate de fiecare echipă asupra eficienţei economice, măsurată în

creşterea sau descreşterea cotaţiei acţiunilor companiei. În cadrul acestei activităţi mi-am dezvoltat

abilităţile de lucru în echipă, repartizarea corectă a sarcinilor de lucru, coordonarea eforturilor comune,

coloborarea în luarea deciziilor în echipă. Cu siguranţă, competenţele şi abilităţile obţinute vor putea fi

eficient aplicate şi implementate în activitatea mea didactică.



Mai apoi, împreună cu Dr. Colin Simpson, am avut o discuţie constructivă axată pe aplicarea

strategiilor pedagogice bazate pe simulări, învăţarea bazată pe problemă (Problem-BasedLearning) şi

învățarea bazată pe cercetare (EnquiryBasedLearning).

În cadrul altei întruniri, Dr. Malcolm Maclean, decan asociat în cadrul departamentului Calitate şi

Standarde, ne-a făcut o prezentare interesantă pe tema „Menţinerea calităţii şi standardelor în

învăţămîntul superior din Regatul Unit: cazul Universității din Gloucestershire”. Astfel, am avut

oportunitatea să fim familiarizaţi cu Cadrul Calificărilor în învăţămîntul superior al Marii Britanii, Cadrul

de Credite care asigură proiectarea programelor de studiu în corespundere cu calificările din învăţămîntul

superior. Un accent deosebit Dr. Malcolm Maclean l-a pus pe Cadrul de Asigurare a Calităţii în

Universitatea din Gloucestershire, relatîndu-ne despre procesul de elaborare, validare şi revizuire a

programelor de studiu, precum şi despre monitorizarea şi evaluarea cursurilor.

Sharon Harvey, Director Academic în cadrul Şcolii de Business şi Şcolii de Drept, ne-a

familiarizat cu specificul instruirii studenţilor în domeniul dreptului. Astfel, Şcoala de Drept a

Universității din Gloucestershire oferă oportunitatea pentru studenţi de a cunoaşte principiile

fundamentale ale legilor din Anglia și Țara Galilor și ale Uniunii Europene. Pe măsura

progreselorînregistrate, studenţii au o listă interesantă de opțiuni de studiu potrivite cu interesele și

opțiunile lor de carieră, cum ar fi:dreptul comercial, dreptul medical, drepturile omului și dreptul familiei.

Studenţii au oportunitatea să-şi dezvolte abilitățile cheie în domeniul practicii juridice, cum ar fi modul în

care să susțină eficient un caz în instanța de judecată, cum să intervieveze clienții și cum să negocieze

acorduri juridice. De asemenea, studenţii au posibilitatea de a lua parte la procese simulate, precum și la

intervievarea clienților și concursuri de pledoarii.Sharon Harvey a subliniat că Şcoala de Drept a

Universității din Gloucestershire contribuie la formarea la studenţi a abilităţilor de analiză critică și

sintetizarea informațiilor,gândirea abstractă,evaluarea argumentelor concurente și de luare a deciziilor

motivate în rezolvarea problemelor. Toate aceste abilități sunt esențiale pentru domeniul dreptului. În

acelaşi timp, ele sunt, de asemenea, abilități de viață și sunt foarte căutate de către alte profesii în cazul în

care studenţii decid să-şi aleagă o cale diferită de domeniul dreptului.

O altă experienţă interesantă am avut-o în cadrul întîlnirii cu dl. Simon Dove, Directorul Oficiului

de plasament în cîmpul muncii a studenţilor. Acesta ne-a relatat despre relaţiile strînse pe care le întreţine

Universitatea cu potenţialii angajatori şi mediul de afaceri, modalităţile de stimulare a angajabilităţii

studenţilor, implicarea angajatorilor în procesul de plasare a studenţilor în cîmpul muncii, proiectele pe

care le derulează Universitatea în vederea stimulării inserţiei studenţilor în activitatea practică. Ţin să

menţionez că experienţa şi bunele practici ale Universității din Gloucestershire în domeniul plasamentului

studenţilor în cîmpul muncii vor putea servi drept exemplu pentru universităţile din Republica Moldova

în vederea implicării mai active în procesul de inserţie profesională a studenţilor moldoveni.



O impresie de neuitat mi-a lăsat participarea în cadrul seminarului interactiv cu staff-ul academic,

condus de Dr. Jim Keane şi Rob Whitehouse. Seminarul a fost consacrat problemei utilizării tehnologiilor

informaţionale în procesul de predare. Astfel, Dr. Jim Keane ne-a prezentat principalele tehnologii

informaţionale utilizate în procesul didactic în cadrul Universității din Gloucestershire, cum ar fi:

Podcasts-Quicktype, Adobe Connect, Audacity, Go-Pro, Kahoot; iar dl Rob Whitehouse ne-a demonstrat

în practică cum se aplică tehnologia Adobe Connect şi Kahoot.În urma prezentărilor făcute de

profesoriiUniversității din Gloucestershire, am realizat că aceste tehnologii didactice inovatoare ar putea

fi cu succes implementate şi în universităţile din Republica Moldova.

În final, ţin să menţionez că vizita de studiu în cadrul Universității din Gloucestershire a constituit

o oportunitate inedită de a face cunoştinţă cu un sistem educaţional progresiv, de a întîlni oameni cu

viziuni inovatoare, de a asimila experienţa şi bunele practici în activitatea de predare-învăţare-evaluare,

de a cunoaşte metode noi de abordare şi organizare a procesului didactic, precum şi de implementare a

strategiilor educaţionalenoi: învăţarea bazată pe problemă şi învățarea bazată pe cercetare.

Efectuarea acestei vizite de studiu a fost posibilă graţie coordonatorului proiectului dlui Romeo

Țurcan, coordonatorului național al proiectului dnei Larisa Bugaian şi conducătorului echipei dnei

Daniela Pojar, cărora le aduc sincere mulţumiri pentru organizarea impecabilă a vizitei.

Sergiu Boca

lector superior la Catedra de drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale, Universitatea de Stat

„Alecu Russo” din Bălţi

11.03.2016







Vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire a avut loc în perioada 29 februarie – 4 martie

2016. Universitatea este una clasică, care include 10 facultăți (școli). Scopul vizitei a fost de a vedea și

studia metode de predare centrate pe student, metode de predare bazate pe probleme. În acest sens, vizita

a fost utilă, ne-a permis să asistăm la unele ore cu studenții, unde profesorii utilizau metodele numite, ba

chiar și să participăm activ în vederea soluționării anumitor probleme evidențiate.

Identificarea domeniilor considerate relevante:

1. Nivelul universității/facultății/departamentului

1.1. Preocuparea la nivel de Conducere cu referire la metodele moderne de predare. Mă refer la

procurarea și întreținerea de către universitate a diferitor softuri, programe, ce permit efectuarea

diverselor simulări, studii de caz cu studenții.

1.2. Acordarea unei atenții deosebite menținerii (nu asigurării(!), ea există) calității.Calitatea studiilor

este confirmată de către Agenția de Asigurare a Calității (QAA). Fiecare Universitate o dată la 5 ani trece

procedura de acreditare. Raportul de evaluare este făcut public; Ca documente este elaborat Codul

Calității, se elaborează Cartea Verde (rezultatele discuțiilor), Cartea albă. Inițial acreditarea se făcea la

nivel de program de studiu, iar din 2002 s-a trecut la un nivel mai înalt și se acreditează Universitatea.

1.3. Au impresionat serviciile pentru studenți. Zona de ghidare a studenților este un loc, unde aceștia

pot obține consultații în domeniul care interesează.

2. Nivelul programului de studiu

2.1. În universitatea vizitată fiecare facultate (școală) oferă studii la mai multe programe de licență și

masterat. Tot Universitatea eliberează diplomele. Mai puțin birocratică ca în Moldova este introducerea

unui program nou de studii. Inițiatorul este de fapt, Departamentul, în cadrul căruia se formează un

comitet de program, care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Un rol aparte se atribuie

asociațiilor profesionale, avizul cărora este obligatoriu. Există documente la nivel de Universitate care

reflectă regulile generale și specificul de elaborare și aprobare a programelor de studii. Responsabilitatea

finală pentru aprobarea programelor revine Universității, care eliberează și diplomele respective.

2.2. Stagiile de practică sunt parte componentă a programului de studii. Există posibilitatea la unele

programe de a întrerupe studiile pentru un an, a merge la un stagiu cu durata de un an întreg, unde, mai

des, studentul este angajat full time , obține competențele necesare în acest sens. După expirarea acestui

an, studentul prelungește activitatea de instruire până la obținerea diplomei.



2.3. Impresionează gradul de utilizare a platformei MOODLE. Aici pot fi găsite toate materialele

necesare pentru decurgerea eficientă a procesului didactic. În fiecare an se actualizează programele de

studiu, sarcinile pentru studenți. Toată informația poate fi găsită pe platforma menționată. Stagiul de

practică implică careva activități, care toate sunt descrise pe MOODLE. Este utilizat forumul, chat-ul.

3. Mediul fizic pentru studenții/suportul pentru studenții dezavantajați

3.1. Universitatea are trei campusuri în centrul orașului Cheltenham și Gloucester. Acestea sunt situate

în apropiere de stația de autobuz. Clădirile sunt bine amenajate, există trecere dintro clădire în alta. Sălile

de studii sunt asigurate cu cele necesare pentru ca procesul să decurgă după ultimele tendințe ale științei,

inclusiv celei pedagogice. În ultimiișaseani s-ainvestitmai mult de £16milioaneîn clădiri noiși facilitățiîn

toatecampusurile.

3.2. În campus există facilitățile necesare pentru ca studenții să se simtă confortabil: bibliotecă,

cantină, WI-FI, zona de ajutorare etc.

3.3. Studenții cu dezabilități pot liber pătrunde în blocurile de studii, acestea având acces pentru

studenții cu posibilități limitate de deplasare. În săli ușile sunt largi, astfel încât aceștia pot intra fără

probleme.

II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel

2.1. În fiecare campus este creată câte o zonă de Ghidare a studenților. Este important acest spațiu

pentru studenții nou veniți, pentru studenții internaționali, care au nevoie de facilitarea perioadei de

adaptare. Serviciile pe care le oferă sunt diverse și diversificate: cum să obțină granturi și burse, cum să

facă față problemelor cotidiene. De asemenea pot obține consultări în ghidarea în carieră, activitățile de

voluntariat în care se pot implica, cum să-și gestioneze eficient timpul, cum să se pregătească de lecții,

cum să facă prezentările pentru a avea o reușită mai bună. Studenții sunt sprijinițipentru a-și dezvoltaun

planpersonal de carieră, iar universitateaoferăsuportcudestinații de plasare, stagii, voluntariat, consiliere

șiateliere delucru șide dezvoltarea carierei. Serviciul decarierăeste disponibil și pentruabsolvenți,

oferindoportunități de networking, sfaturi decarierășide muncăsauoportunități de voluntariat. Angajații

implicați în ajutorarea studenților activează în următoarele direcții:

• Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite perioade ale

vieții ș.a.);

• Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării, de

voluntariat, abilități de învățare);

• Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare, credință etc.).

Consider, că astfel de servicii ar fi foarte utile și pentru studenții din Republica Moldova. Numărul

de persoane, care activează în acest spațiu nu este atât de mare, cheltuielile financiare – nesemnificative,

iar utilitatea pentru studenți este enormă.



2.2. Lucrul în echipăeste capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună, capacitatea

de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale. Este sursa ce le permite oamenilor

obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite.Pentru ca lucrul în echipă a studenților să fie cu adevărat eficient

este necesară implicarea întro măsură destul de mare a profesorilor. Aceștia au mai multe activități pe

care trebuie să le realizeze:

- Planificarea activității (alegerea membrilor echipei, divizarea sarcinilor etc.)

- Monitorizarea (coordonarea contribuției individuale a fiecărui student, discuții, dezvoltare sau

negociere etc.

- Evaluarea. Profesorul apreciază implicarea fiecărui student în executarea sarcinii, efectuează

evaluarea individuală a fiecărui student în corespundere cu implicarea, realizarea sarcinilor și în

corespundere cu rezultatele învățării achiziționate.

În ASEM la unele discipline se utilizează lucrul în echipă pentru elaborarea diferitor lucrări, cum

ar fi: referate, proiecte de an. Principala diferență cu ceea ce am văzut în universitatea vizitată este că

această activitate la noi poartă un caracter unic, fără a avea o continuitate pentru mai multe discipline. În

afară de aceasta, problemele sau situațiile care sunt puse în sarcină de a fi soluționate nu vin din mediul

real, sunt, mai des ipotetice.

2.3. Serviciile oferite de universitate asigură condiții egale pentru a face studii pentru toți studenții

indiferent de careva probleme pe care le pot avea. Astfel, Serviciul de invaliditate, dislexie și suport de

învățare oferă sprijin confidențial pentru studenții cu dezabilități, dificultăți de învățare și afecțiuni

medicale. Ajutorul pe care îl oferă Universitatea constă în: vizitede consilierela universitate, înainte de a

trimite cererea de aplicare privind diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fidislexie,

dispraxie, consilierea studenților cu handicap. De asemenea consilierii pentru persoanele cu handicap pot

consilia cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta la gestionarea studiilor. Acest lucru

poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar pentru examene și/sau furnizarea beneficiarilor

de note, comunicatori, tutoriabilități de studiu și mentori. Sălile universității sunt accesibile pentru studii

de către persoanele cu handicap în toate campusurile. Aceste săli sunt mai mari decât celelalte săli, există

săli cu facilități de baie mai accesibile, pentru a se potrivi nivelului de nevoie necesar. Unii elevi cu

dezabilități pot avea, de asemenea, dreptul la un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare

accesibile în fiecare campus.

Cotelnic Ala, ASEM

11.03.2016







În perioada 29 februarie-05 martie a.c., am efectuat o vizită de lucrula Universitatea

Gloucestershire din Marea Britanie, în cadrul echipei proiectului “Introducing Problem Based Learning

in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”, finanțat în cadrul

programului European Erasmus +.

Pe parcursul acestei vizite am avut diverse întîlniri cu reprezentanți ai personalului academic,

managerial și administrativ din cadrul Universității din Gloucestershire, care ne-au prezentat metodologii

și metode de predare inovatoare - Active Learning.

Metodologia de predare Active Learning este o metodă inovatoare, a cărei principiu este învățarea

centrată pe student. În cadrul acestui proces studenții sunt antrenați în diverse activități, care promovează

analiza, sinteză și evaluarea informațiilor obținute în clasă. Activitățile sunt desfășurate sub formă de

umbrelă și constau în principal din:

• Simulări;

• Proiecte de grup;

• Formularea unei probleme;

• Proiecte investigaționale;

• Studii de caz.

În general în cadrul procesului de învățare activă este esențială activitatea în echipă (grup). În ceea

ce privește formularea problemei, aceasta trebuie să fie una foarte reflectivă, cu un conținut complex.

Studenții trebuie puși în fața unor situații cu multe necunoscute, iar faptul cum aceștia vor utiliza

cunoștințele pe care le posedă este mai important decît rezultatul pe care îl vor obține. Referitor la

finalitățile de învățare există o balanță între orientarea acestora atît spre conținuturi, cîtși spre proces.

Activitățile în grup sunt realizate în mai multe etape, cu participarea cadrului didactic. Prima etapă

este planificarea, care se desfășoară în următoarele faze: selectarea membrilor grupului și distribuirea

sarcinilor. A doua etapă reprezintă activitatea de monitorizare a activității în grup, realizîndu-se în

următoarele faze: coordonarea contribuțiilor individuale; discuții, dezbateri și negocieri, ultima fază fiind

dedicată pregătirii propriu-zise a raportului. Etapa a treia este etapa dedicată evaluării, realizată în două

faze: evaluarea de la egal la egal și îndeplinirea sarcinilor.



O practică interesantă a fost prezentarea simulărilor în cadrul modulului de la disciplina marketing

și strategii comerciale. Pentru ca simularea să fie una de succes este necesar de a se focusa pe următoarele

aspecte:

• Dinamica grupului reprezintă o importanță deosebită;

• Explicarea în cadrul seminarelor care este calea necesară de parcurs pentru a ajunge la anumite

decizii;

• Provocarea de a gîndi despre cum se ajunge la o anumită decizie;

• Nu există un răspuns univoc corect, ci sunt importante rațiunile cum s- a ajuns la acest răspuns;

• Simulațiile sunt mai structurate decît studiile de caz;

• Abordarea modulară a predării.

Referitor la abordarea modulară a predării menționăm că cadrele didactice sunt divizate în Lider

de predare a modulului și tutori. Tutorii sunt de 3 tipuri: tutore personal ( care supervizează un grup

format din 10-15 studenți); tutore superior/senior tutor – reprezintă managerul operațional al tutorelui

personal și are în sarcină obligație de a repartiza studenții fiecărui tutore personal; tutorele de modul care

se ocupă cu partea organizațională a modulelor. Unele module sunt obligatorii, iar altele nu. La cele

obligatorii participă aproximativ 200 studenți. Tutorele de modul are o echipă de profesori de module și

este responsabil de organizarea predării (repartizarea studenților, repartizarea disciplinelor, repartizarea în

grupe etc.).

Angajarea pentru business(businessengagement) este motto-ul Universităţii din Gloucestershire,

adică toţi muncesc pentru a forma potenţiali angajaţi, pregătiţi pentru provocările pieţii muncii, în acest

sens acordîndu-se o atenție sporită realizării practicii de specialitate. Durata acesteea este de 12 luni, care

sunt obligatorii, iar scopul acesteea este integrarea studiilor teoretice cu aspectul practic al activităților.

Există și practici de scurtă durată (incorporată în module). Finalitățile stagiilor de practică se regăsesc în

planurile de studii: dacă vrem să avem finalități de învățare trebuie să dăm dovadă de judecăți și abordări

profesionale a predării. În cadrul Universității din Gloucestershire există un departament specializat,

responsabil de realizarea stagiilor de practică. Rolul acestei structuri se manifestă nu doar în evaluarea

studenților, ci și în ghidarea acestora referitor la ce abilități posedă și care ar fi posibilitățile de realizare a

stagiului. În general, stagierea reprezintă o posibilitate pentru angajatori de a recruta resurse umane

competente din rîndul studenților. După finalizarea stagiului de practică studenții sunt evaluați în aza unui

portofoliu prezentat de către sudent. Scopul prezentării acestuia este următorul:

• Reflectă calitățile personale înainte de inițierea stagierii;

• Să completeze 2-3 acord de studii (learningagreements), care vor di o reflecție asupra ceea ce s-a

făcut;



• Abordarea bazată pe abilități;

• Susținere deplină din partea departamentului respectiv.

Referitor la programul de studii a disciplinelor juridice au fost evidențiate următoarele aspecte:

• Durata studiilor este de 3 ani;

• Predarea sub formă de prelegeri și seminare, seminarele avînd o abordare practică, bazîndu-se pe

probleme și studii de caz (de ex. intervievarea clienților, negocierea, întocmirea unor documente simple

etc.);

• Evaluarea studenților se realizează cu participarea reprezentanților asociațiilor profesionale;

• Ciclul II nu este obligatoriu, dar pentru o angajare în calitate de avocat, procuror este nevoie de

stagieri suplimentare;

• Nu se predau aspectele procedurale ale dreptului (nici procedura civilă, nici procedura penală);

• Predarea unor discipline care contribuie la dezvoltarea abilităților practice, precum Legal

MethodSkills și LawyerSkills;

• Raportul între predarea clasică și lucrul individual este de aproximativ de 30 la 70;

• Predarea are loc într-un mod care să pregătească studenții pentru angajări viitoare și să le dezvolte

o analiză critică și capacități de luare a deciziilor;

La fel, în Universitatea din Gloucestershiresînt bine dezvoltate serviciile pentru studenți. Angajații

implicați în ajutorarea studenților activează în următoarele direcții:

• Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite perioade ale

vieții ș.a.);

• Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării, de

voluntariat, abilități de învățare);

• Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare, credință etc.).

Consider experiența obținută pe parcursul vizitei în Regatul Unit, benefică și care va ajuta la

utilizarea unor metode moderne în procesul de predare. Experiența Regatului Unit în domeniul

învățămîntului superior este una dintre cele mai avansate în domeniu de la care merită doare să

învățăm.Drept bune practici pot fi considerate experiența universitarilor englezi în utilizarea pe scară

largă a tehnologiilor informaționale în procesul de predare.

Daniela Pojar

Lector universitar la Catedra de Drept, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

10.03.2016







În perioada 28 Februarie 2016 şi 5 Martie 2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea

Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie. Pe parcursul zilelor petrecute la instituţia dată am avut

posibilitatea să asist la ore, să discut cu angajaţii universităţii din diferite departamente, precum şi cu

studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II, masterat. A fost o experienţă interesantă şi utilă

din punct de vedere profesional, didactic şi academic.

În urma vizitei date am putut observa asemănările şi deosebirile dintre sistemele de învăţământ din

Republica Moldova şi Marea Britanie; universitatea unde activez – Academia de Studii Economice din

Moldova şi cea pe care am vizitat-o – Universitatea Gloucestershire; departamentul căruia îi aparţin –

Catedra Management, Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor şi analogul din Gloucestershire.

În continuare aş vrea să menţionez câteva elemente ale sistemului educaţional din Marea Britanie,

susţinut de administraţia din Gloucestershire:

1. Instruirea şi monitorizarea performanţelor cadrelor didactice în primii ani de activitate.

Universitatea Gloucestershire oferă asistenţă şi ajutor tinerilor profesori prin cursuri de dezvoltare a

abilităţilor lor didactice şi încurajează crearea unui portofoliu personal în care ei ar putea înregistra

succesele, rezervele, punctele forte, punctele slabe şi planurile lor de viitor.

2. Asistarea reciprocă la ore a profesorilor. În Gloucestershire, profesorii obişnuiesc să asiste

regulat la orele petrecute de colegii lor. În urma observărilor făcute, profesorii oferă sprijin prin sfaturi şi

critici constructive. În acelaşi timp, această practică este folosită de tinerii profesori pentru a învăţa de la

colegii lor mai experimentaţi, cât şi de colegi din diferite departamente care vor sa facă schimb de practici

şi metode de predare.

3. Folosirea tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. Profesorii din Gloucestershire sunt

încurajaţi să folosească tehnologii performante, potrivite disciplinei şi activităţii pe care o desfăşoară, în

procesul de predare. Aceste practici moderne facilitează asimilarea informaţiei de către studenţi, cât şi

modalitatea de evaluare a studenţilor de către profesori.

La nivel de facultate sau specialitate, am putut identifica câteva metode care s-au dovedit a fi de

succes în Gloucestershire, Marea Britanie şi pot prezenta interes pentru Academia de Studii Economice

din Moldova:

1. Folosirea metodelor interactive şi axate pe activităţi practice în procesul de evaluare a

cunoştinţelor studenţilor. În Gloucestershire este pe larg folosit lucrul în echipă atât pe parcursul orelor



(la prelegeri sau seminare), cât şi ca formă de elaborare a unor proiecte sau sarcini specifice, simulări,

studii de caz. Este recunoscut cât de eficient este lucrul în grup, iar profesorii din Gloucestershire nu ezită

să fructifice această metodă de predare şi evaluare a cunoştinţelor.

2. Aplicarea în practică, în sectorul real a teoriilor învăţate la ore. Universitatea Gloucestershire

dezvoltă relaţii de durată şi bazate pe încredere cu întreprinderi şi organizaţii publice. Acestea sunt

solicitate să ofere situaţii problemă reale, iar studenţii sunt invitaţi să dezvolte soluţii pentru problemele

date. O astfel de ancorare în sectorul real îi ajută pe studenţi să înţeleagă mai bine materia pe care o

studiază, cât şi specificul pieţii în care urmează sa activeze după absolvire.

3. Oferirea posibilităţii de a face practică pe o perioadă îndelungată de timp (12 luni). Această

alternativă este opţională, studenţii pot alege în favoarea unui stagiu îndelungat sau în favoarea unui ciclu

de studiu mai restrâns. Beneficiile practicii sunt incontestabile, pornind de la experienţa profesională

obţinută şi finalizând cu limbajul şi prezenţa formată în urma stagiului. Departamentul de plasare a

studenţilor la practică menţionează toate aceste avantaje, dar libertatea de a alege rămâne la discreţia

studenţilor.

Este evident că toate aceste posibilităţi şi oportunităţi oferite de Universitatea Gloucestershire pot

avea loc doar în prezenţa unei infrastructuri bine dezvoltate. Existenţa unor structuri şi dotări speciale

creează un mediu care încurajează performanţa şi succesul. Câteva dintre aceste dotări ar fi:

1. Zonă de ajutor oferit studenţilor (Helpzone). Aceasta este o structură internă a universităţii care

are scopul de a ajuta studenţii să soluţioneze dificultăţile pe care le întâmpină. Problemele studenţilor

variază în complexitate: acestea ar putea viza asigurarea medicală, asistenţă psihologică sau chiar

traininguri în elaborarea proiectelor la diverse discipline. Structura dată s-a dovedit a fi foarte utilă şi

solicitată şi a crescut în popularitate din momentul înfiinţării.

2. Existenţa dotărilor pentru studenţi. În categoria dotărilor se poate include cantina, cu tipuri

variate de mâncare; un spaţiu privat dedicat rugăciunilor, amenajat în aşa fel încât să fie potrivit

majorităţii religiilor; zone destinate lucrului în grup, pe care studenţii le pot rezerva din timp şi de care se

pot bucura în procesul de studii; dotări tehnice în toate cabinetele destinate predării etc.

3. Designul campusului. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez despre importanţa climatului din

universitate asupra dispoziţiei generale şi dorinţei de a învăţa a studenţilor. Combinarea cu bun gust a

clădirilor vechi cu designul modern a celor noi reprezintă atitudinea ce se vrea încurajată la studenţi – şi

anume dezvoltarea durabilă. Sunt folosite culori vii în design şi se încurajează acceptarea diversităţii,

toleranţa şi includerea tuturor în procesul de învăţământ, indiferent de înfăţişare, disabilităţi, vârstă,

gender, religie, etnie, etc.

În continuare as vrea să evidenţiez câteva aspecte importante la cele trei nivele menţionate mai

sus. La nivel de universitate consider deosebit de importantă aplicarea metodelor şi tehnologiilor



informaţionale în procesul de predare şi evaluare a cunoştinţelor studenţilor. Tehnologiile informaţionale

oferă beneficii de economisire a timpului petrecut pentru explicarea sarcinilor, precum şi pentru oferirea

feedback-ului în urma analizei proiectelor sau reuşitelor studenţilor. În universitatea Gloucestershire se

folosesc diverse astfel de tehnologii ca: platforma Moodle, Adobe Connect, Audacitz, Kahoot, GoPro,

Microsoft Publisher, Podcast, Quicktype etc. Aceste practici utile cu siguranţă pot fi implementate şi în

cadrul instituţiilor din Republica Moldova, mai mult, unele dintre ele sunt disponibile, dar nu întru totul

valorificate. În acelaşi timp trebuie de ţinut cont de eventuale dificultăţi ce pot apărea în procesul de

implementare a acestor tehnologii. Problema centrală, din punctul meu de vedere, ar fi rezistenţa din

partea cadrelor didactice. Deseori, profesorii sunt reticenţi în a modifica metodele lor de predare,

rămânând în zona lor de confort şi poate simţindu-se ameninţaţi de schimbări. Consider aceste limite uşor

de depăşit prin intermediul unor instruire accesibile ce îi vor ajuta pe profesori să deprindă noile practici

şi să sesizeze avantajele obţinute. Cu siguranţă, din momentul în care profesorii vor aplica unele dintre

aceste metode, vor fi surprinşi de beneficiile obţinute prin optimizarea activităţilor, reducerea timpului şi

a efortului şi dezvoltarea personală obţinută prin îmbunătăţirea abilităţilor tehnice. Desigur, introducerea

tehnologiilor performante implică considerabile investiţii iniţiale: financiare, umane, de timp. Unele soft-

uri sunt oferite însă gratis, iar multe se află deja în posesia universităţilor, doar că nu au fost folosite la

întregul potenţial. Adaptarea studenţilor la noile metode de predare şi evaluare ar putea prezenta de

asemenea o dificultate, dar este demonstrat că studenţii sunt în general mult mai receptivi, intuitivi şi

capabili să asimileze informaţii prin intermediul tehnologiilor informaţionale decât s-a estimat anterior.

O practică utilă pe care sperăm să o putem prelua şi aplica în procesul de predare la Academia de

Studii Economice din Moldova este axarea pe lucrul în grup. Profesorii din Gloucestershire sunt ferm

convinşi că abilităţile de a lucra în grup sunt absolut necesare oricărei profesii, de aceea încurajează

formarea grupurilor şi evaluează cunoştinţele în baza rezultatelor echipei. Există multe dovezi ale

superiorităţii succesului obţinut în grup comparativ cu cel obţinut în mod individual – efectul de sinergie

este indiscutabil. Echipele pot fi create atât în mod deliberat, când membrii aleg componenţa grupului,

aleatoriu – fără vreo strategie anume, sau de către profesor, în baza diverselor teorii. S-a demonstrat că

grupurile diverse din punct de vedere etnic, gender, a rezultatelor precedente sunt mai puternice şi au o

eficienţă sporită comparativ cu cele create din simpatie sau prietenie. Aceasta este o lecţie importantă care

trebuie să fie învăţată de studenţi cât mai devreme posibil – în orice profesie e nevoie de lucrat cu alţi

oameni, nu întotdeauna aceşti oameni vor fi compatibili în viziuni sau se vor place, dar este important de

găsit căi de comunicare şi de a dezvolta competenţe interpersonale pentru a realiza obiectivele propuse.

Lucrul în grup nu este doar o sarcină care îi va ajuta pe studenţi să dezvolte abilităţi sociale, scopul

lucrului în echipă este să realizeze un proiect sau studiu practic asupra unei probleme.



Un aspect mai puţin palpabil, însă foarte potrivit schimbărilor propuse mai sus este climatul

universitar. În special în procesul unor schimbări sistemice apare confuzie, nesiguranţă şi rezistenţă, de

aceea este deosebit de important de creat o „zonă de ajutor” pentru studenţi şi profesori. Această

structură destinată exclusiv oferirii de sprijin ar fi o dotare necesară şi utilă, pentru că ar oferi răspunsuri

la întrebări generale şi specifice. Deseori studenţii se confruntă cu probleme banale care apar din

neatenţie, care însă nefiind clarificate pot influenţa negativ performanţa lor. Un loc specializat în a

răspunde la aceste întrebări ar minimiza efectele negative ale derutării iniţiale în perioada de aclimatizare

la viaţa de student. Nu toate întrebările sunt însă banale şi simpliste, unii studenţi ar putea avea dificultăţi

în a accesa organe oficiale de stat (în cazul studenţilor din străinătate) sau alt gen de întrebări la care un

profesor sau curator nu poate răspunde. Poate apărea necesitatea de a consulta un specialist în probleme

psihologice sau etice, în asemenea situaţii decanatul, catedra sau profesorul nu sunt competenţi în a

furniza ajutor. Iată de ce, o structură specializată este indispensabilă în procesul de restructurare sistemică

a unei instituţii.

În procesul de globalizare şi ştergere a barierelor dintre ţări şi culturi este nevoie de a reforma un

sistem tradiţional, accesibil doar celor care au crescut într-o societate anumită. Schimbările la nivel de

sistem, instituţie, cursuri şi mentalitate sunt urgente şi necesare pentru a crea o formă competitivă şi

provocatoare de învăţământ superior.

Natalia Ţîmbaliuc,

lector universitar, Catedra „Management”, BAA, ASEM

11.03.2016







În cadrul acestei vizite de studiu am participat la diverse întâlniri cu reprezentanți ai Facultății de

Business, Facultății de Drept și Facultății de Tehnologii Informaționale. Prezentările la care am participat

și orele de curs la care am asistat au avut drept scop familiarizarea delegației din RM cu procesul de

studiu de la această universitatea, precum și prezentarea unor metode interactive de predare orientate spre

o învățarea activă și o implicare mai intensă a studenților în procesul de predare-învățare.

Astfel, în baza observațiilor și discuțiilor avute la Universitatea din Gloucestershire, aș vrea să

evidențiez următoarele aspecte (lecții învățate):

1. Aspecte privind administrarea procesului educațional:

a) Existența unui serviciu la nivel de universitate care are competența de a asista, ajuta, ghida

studenții pe tot parcursul aflării lor la studii facilitează procesul educațional.

Model Marea Britanie: Un serviciu numit convențional „Help Zone” are competența de a răspunde la

toate întrebările studenților (indiferent de conținutul acestora). În mod prioritar serviciul facilitează

înțelegerea de către studenți a proceselor/regulilor conținute în regulamentele universitare, precum și ajută

studenții străini să înțeleagă mai ușor contextul național și universitar din Marea Britanie.

b) Crearea și administrarea unor programe/stagii de practică eficiente contribuie semnificativ la

asigurarea angajării ulterioare a absolvenților.

Model Marea Britanie: Stagiul de practică se desfășoară în cadrul organizațiilor/instituțiilor de

profil, iar perioada acestuia se stabilește în funcție de specificul facultății/specialității. Rolul

administrației universității/facultății este foarte important la identificarea locului de desfășurare a stagiului

de practică, precum și la menținerea relațiilor cu potențialii angajatori ai viitorilor absolvenți. Astfel,

existența unei unități/diviziuni separate care are competența de a organiza stagiul și a asista/ghida

studenții pe tot parcursul acestuia este o condiție obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizațiile-

gazdă dispun de o schemă bine organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică

nu se suprapune cu orele de curs, iar studenții urmează să întocmească un plan individual care include: (1)

scopul stagiului de practică; (2) lecțiile învățate; și (3) evaluarea proprie a perioadei de stagiu.

Universitatea are obligația de a determina, după 6 luni de la absolvire, rata de angajare a absolvenților.

c) Evaluarea metodologiei de predare a cadrelor didacticeși încurajarea acestora să reflecteze asupra

modului de predare a cursurilor favorizează dezvoltarea unui proces educațional interactiv.



Model Marea Britanie: Cadrele didactice trebuie să se gândească atent la modul și metodele de

predare pe care le folosesc, iar aprecierea acestor metode este foarte importantă la evaluarea anuală a

performanțelor profesorilor. Evaluarea poate avea loc prin diferite metode: (1) autoevaluare – fiecare

profesor urmează să reflecteze asupra modului său de predare prin scrierea unui raport anual; (2) evaluare

colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la cursurile/seminare predate pentru a aprecia

eforturile de predare; de obicei, profesorul va ruga profesorul-observator să atragă atenția la anumite

aspecte ce țin de modul de organizare și predare folosit, iar profesorul-observator va discuta aceste

aspecte cu colegul după finisarea observațiilor; (3) managerul departamentului petrece anual discuții

individuale cu profesorii cu privire la metodele de predare folosite; (4) chestionare de evaluare

completate de studenți. Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influențat

tendințele în domeniul metodologiei de predare-învățare. De asemenea, cadrele didactice sunt instruiți

cum să-și organizeze cursurile și cum să folosească eficient vocea în timpul predării.

2. Aspecte privind elaborarea programelor de studiu:

a) La elaborarea programelor de studiu este important de a pune accentul pe competențe, abilitățile

practice de care va avea nevoie studentul în activitatea sa ulterioară. Astfel, cursurile nu sunt orientate

spre familiarizarea studenților doar cu teoria existentă, dar conțin elemente care sunt focusate pe învățarea

unor abilități necesare pentru activitatea profesională.

Model Marea Britanie: La Facultatea de Drept există un curs care se referă la abilitățile unui jurist

și care include: negocierea, intervievarea clientului, scrierea documentelor, etc.

b) Programele universitare conțin un volum de lucru individual semnificativ. Acest fapt ajută

studenții să se organizeze mai bine și îi responsabilizează. De asemenea, prin intermediul lucrului

individual studenții își îmbunătățescabilitățile de cercetare, lucru în grup și învață cum să soluționeze o

problemă sau învață cum să interacționeze cu clienți reale.

c) Revizuirea periodică a programelor de studiu și a cursurilor predate asigură actualizarea și

monitorizarea eficientă a acestora.

3. Aspecte privind organizarea și asigurarea procesului educațional:

a) Încurajarea unui model de învățarea activă ajută implicarea mai activă a studenților în procesul

educațional și facilitează îmbunătățirea atât a cunoștințelor, cât și a abilităților.

Model Marea Britanie: Învățarea activă este asigurată prin următoarele instrumente: simularea,

învățarea problematizată (PBL), studii de caz, proiecte de cercetare/investigare. Lucrul în grup este una

dintre metodele cele mai des folosite pentru realizarea lucrului individual al studenților. Acesta implică

câteva etape: (1) planificarea (alegerea membrilor și repartizarea sarcinilor); (2) monitorizarea



(coordonarea lucrului fiecărui membru din echipă, dezbaterea problemelor etc.) (3) evaluarea (scrierea

unor eseuri prin care studenții reflectează asupra întregului proces de lucru în grup).

În cazul simulării unui proces de judecată studenții sunt apreciați în baza unui eseu prin care

descriu modul de pregătire pentru proces și toate acțiunile întreprinse și argumentele invocate. De

asemenea, sunt predate cursuri care învață studenții cum să facă corect o cercetare și care sunt cele mai

importante metode/instrumente de colectare a informației, datelor pentru realizarea unei cercetări.

b) Dotarea tehnică a instituției facilitează procesul de învățare activă, iar profesorii sunt încurajați să

folosească tot mai mult tehnologiile informaționale în procesul de predare-învățare.

Model Marea Britanie:Simulările folosite la Facultatea de Business (în mare parte fiind

electronice) sunt procurate de către Universitate (nu sunt create de către cadrele didactice). De asemenea,

platforma moodle este unul din instrumentele de bază care facilitează procesul de predare.

c) Profesorii sunt încurajați și interesați să efectueze cercetări în domeniul metodologiei de predare,

fapt care sporește competitivitateauniversității, eficientizează învățarea activă și face instituția de

învățământ mai atractivă pentru studenți.

Model Marea Britanie:A se vedea cercetările profesorilor britanici în acest domeniu. Scopul

acestor cercetări este de a împărtăși modele de cele mai bune practici în domeniul predării-învățării,

modele care pot fi utilizate și preluate de profesori de la diferite universități și specialități. Aceste modele

ajută profesorii să aplice eficient metodele de învățare activă.

Aspectele menționate mai sus sunt importante pentru a asigura un mediu favorabil unui proces

educațional care are la bază învățarea activă sau învățarea problematizată. Aceste aspecte ar putea

contribui la schimbarea abordărilor tradiționale pe care le întâlnim în universitățile din RM. Schimbarea

atitudinii cadrelor didactice față de procesul educațional, precum și implicarea mai activă a universităților

în construirea carierei profesionale a absolvenților va favoriza introducerea unei învățări active și în

universitățile din RM.

Mihaela Vidaicu, USM







În cadrul proiectului “Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing

Students”, în perioada 28 februarie – 5 martie 2016 am efectuat o vizită de studio și colectarea datelor

pentru realizarea scopului și obiectivelor acestui proiect la Universitatea din Gloucestershire, Marea

Britanie.

În cadrul acestei vizite au fost abordate următoarele subiecte, conform agendei:

- familiarizarea cu metodele teoretico-didactice de instruire activă, (simularea, elaborarea

proiectelor în grup, proiectul de investigare, etc.), metodologia ghidării și monitorizării, evaluării

rezultatelor lucrului în grup;

- analiza fișelor disciplinelor care conțin informația privind orele repartizate pe temele cursului,

capacitățiile de învațare (formare), metodologia evaluarii, instrucțiunilor privind criteriile de evaluare

pentru fiecare nivel de cunoștințe, calculate în procentaj;

- analiza modului de efectuare a asistenței consultative a studențiilor;

- vizualizarea particularității lor și divizarea activităților din cadrul lucrului în grup a studenților cu

aplicarea IT tehnologiilor. Am avut oportunitatea să conversăm cu profesorul și să dezbatem diverse

dificultați, care apar în procesul de aplicarea acestei metode;

- susținerea discursurilor privind dezvoltarea și recunoașterea oportunităților academice;

- analiza activității Departamentului de ocupare aforței de muncă pentru studenți;

- familiarizarea cu noi metode de predare, inclusiv cu folosirea inovațiilor în domeniul

tehnologiilor informaționale.

În conclizie, avînd în vedere rezultatele acestei vizite, pot contura unele idei novatoare, care

permit de a crea o atmosferă de lucru cu studenții mult mai creativă și apropiată de cerințele pieții de

muncă.

- Universitatea monitorizează activ conjunctura pieței, starea de spirit a angajatorilor, promovează

intensiv noi module (disciplini) și specializări. În cadrul Universității este fondat Departamentul de

ocupare a forței de muncă pentru studenți, care instituie și menține relații strînse cu angajatorii în scopul

organizării stagiilor practice sau/și angajarea ulterioară la muncă. Mai mult, este promovată o colaborare

activă în scopul achiziționării conceptelor de proiecte și probleme practice, utilizate și aplicate în procesul

de instruire;



- În cadrul Uiniversității există, de asemenea și Departamentul de asistență consultativă a

studențiilor, care oferă suport centralizat și consultanță studenților în chestiuni de ordin administrativ;

- Profesorii, în procesul de instruire, au posibilitatea tehnică de a aplica noi metode de predare cu

folosirea inovațiilor în domeniul tehnologiilor informaționale. (Podcasts-Quicttype, Adobe-Connect,

Audacity, Go Pro, Kahoot);

- Profesorii au posibilitate de a fi apreciați prin intermediul unui sistem de motivații, sistemede

burse la nivel național și nivel universitar;

- Periodic, sînt organizate ședințe pentru corpul didactic în scopul efectuării schimbului de

experiență;

- Politica Universității oferă posibilitatea studenților de a conștientiza (simți) viitoare profesie pînă

la obținerea diplomei, prin intermediul unui stagiu anual (organizat și desfășurat la anul 3 de studii), la un

angajator real, suportat financiar de Universitate. Multiple programe prevăd, în schimbul stagiului practic,

un studiu anual peste hotare, în scopul obținerii și acumulării cunoștințelorla nivel internațional și

dezvoltării cu succes a diverselor forme de colaborare;

- Fișa disciplinei conține clar stipulate capacitățiile de formare (cinciniveluri), metodologia

evaluarii, instrucți iprivind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoștințe, calculate în procentaj;

- Fișa fiecărei disciplini conține metodologia de apreciere (evaluare a cunoștințelor) și îndeplinirii

sarcinii în grupe;

- Studenții cu grad de invaliditate fac studii în instituții de învățămînt obișnuite. Universitatea este

înzestrată cu rampe speciale pentru studenții care se deplasează cu scaune rulante pe teriroriul campusului

și în interiorul blocurilor de studii. În bibliotecă pot fi oferite materiale, publicate cu imprimarea

literilorBraiile sau/și prelegeri înregistrate pe purtători electronici.

De asemenea, în cele ce urmează, formulez următoarele idei, care în opinia autorului sînt

motivante și pot fi preluate în scopul îmbunătățirii procesului de studii la Facultatea de Drept în

cadrul USM.

- Dotarea tehnică excelentă a tuturor aulelor (sălilor de instruire). Existența unei rețele Internet

unice pentru studenți și profesori, care permite cadrelor didactice să diversifice medotele de instruire,

utilizînd și capacitățile Moodle, precum și alte programe tehnice de predare (Podcasts-Quicttype, Adobe-

Connect, Audacity, Go Pro, Kahoot). Consider, că în mod prioritar, finanțarea urmează a fi redistribuită în

scopul înzestrării, echipării tehnice a aulelor de studii și căutării de fonduri pentru procurarea

echipamentului tehnicnecesar. În caz contrar există riscuri, ca blocurile de studii, chiar și revovate, nu vor

fi antrenate în procesul de instruire din lipsă de audienți, avînd în vedere noua generație de studenți;



- Ar fi oportun de organizat, în cadrul Departamentului, ședințe pentru corpul didactic, în scopul

efectuării schimbului de experiență privind aplicarea noilor metode și programe tehnice performante de

instruire (predare). Este notabil, că în cadrul acestor ședințe să fie creată oportunitatea aprecierii externe,

(inclusiv și a sarcinii didactice), a muncii profesorului, precum și a metodelor de instruire, practicate de

către acesta. Realizarea acestei idei poate fi compromisă din motivul lipsei unui sistem de motivare a

corpului didactic.

- Consider oportun ca fișafiecării disciplinei să conține clar stipulate capacitățiile de formare (cinci

niveluri), metodologia evaluarii, instrucții privind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoștințe,

calculate în procentaj. La fel e necesar că fișa fiecărei discipline să conține metodologia de apreciere

(evaluare a cunoștințelor) și îndeplinirii sarcinii în grupe. Cerințele clare vor permite de a crea și stimula

la studenți o gîndire emancipată și imparțială, oferindu-le, în același timp, cunoștințe necesare și abilități

metodologice.

Natalia Zamfir, USM







În perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 am realizat o vizită de studiu şi schimb de experienţă la

Universitatea din Gloucestershire, Cheltenham, în cadrul proiectului PBLMD, care promovează o

metodologie de învăţare centrată pe student şi ghidare de către profesori sau supraveghetori, în care

studenţii sunt participanţi activi în soluţionarea şi găsirea problemelor de cercetare pe cont propriu,

coordonat de Universitatea din Aalborg cu sprijinul Uniunii Europene.

Universitatea din Gloucestershire este divizată în trei campusuri amplasate în Cheltenham şi

Gloucester, şi este compusă din trei facultăţi/departamente: - Facultatea de Ştiinţe Aplicate; Facultatea

de Business, Educaţie şi Studii Profesionale şi Facultatea de Media, Artă şi Tehnologie.

Pe parcursul vizitei de studiu au fost realizate mai multe categorii de întâlniri şi activităţi, conform

programului determinat anticipat, care mi-a permis să cunosc, să analizez anumite aspecte ale modului de

organizare, planificare, coordonare a instituţiei, procesului de studiu, precum şi a metodologiei şi

metodelor de predare – învăţare ce sunt utilizate în cadrul Universităţii din Gloucestershire. Acest fapt,

mi-a creat posibilitatea să evidenţiez următoarele concluzii:

a) La nivel de universitate, facultate, departament

1) Existenţa dotărilor necesare pentru derularea eficientă şi optimă a procesului de studiu.

2) Existenţa relaţiilor reale de colaborare cu sectorul real de activitate din societate.

3) Caracterul multinaţional al universităţii, din punct de vedere al structuri studenţilor.

b) La nivel de program de studiu

1) Caracterul interdisciplinar al proiectelor şi studiilor de caz precum şi ponderea lor relativ mare

în programul de studiu.

2) Durata practicii de specializare (anul 3 de studii) şi posibilitatea de efectuare a ei peste hotare.

3) Internaţionalizarea procesului de studiu.

c) La nivel de dotări fizice şi susţinere a studenţilor defavorizaţi

1) Prezenţa în cadrul universităţii a unui departament (Helpzone) de susţinere şi ghidare a

studenţilor pe diverse probleme legate de procesul de studii şi viaţa de zi cu zi.

2) Prezenţa dotărilor necesare pentru accesul la procesul de studii şi a categoriilor de studenţi

defavorizaţi (invalizi etc.).

3) Existenţa spaţiilor comune, publice de odihnă, refacere, relaxare atât pentru studenţi cât şi

pentru personalul didactic.



Motivarea importanţei concluziilor sus numite şi a posibilităţii de implementare în cadrul

USC „B.P.Hasdeu”

a) Existenţa dotărilor necesare pentru derularea eficientă şi optimă a procesului de studiu: este

practic una dintre condiţiile cheie pentru derularea calitativă a procesului de studii, deoarece baza tehnico-

materială adecvată şi compatibilă cu procesul de studii creează accesul direct la informaţii, la diverse

posibilităţi de calcul şi analiză, evaluare a diverşilor indicatori socio-economici precum şi oferă

posibilitatea implementării metodologiei PBL în cadrul universităţii din Gloucestershire.

USC „B.P.Hasdeu ” dispune la moment de o bază tehnico-materială pentru derularea procesului de

studiu (Laboratoare informaţionale de specialitate cu acces la internet etc.), dar care nu sunt suficiente

pentru implementarea proiectului PBLMD. Situaţia dată cred că se va remedia în timp pe parcursul

implementării proiectului în USC „B.P.Hasdeu”.

b) Caracterul interdisciplinar al proiectelor şi studiilor de caz precum şi ponderea lor relativ mare în

programul de studiu: caracterul practic al procesului de învăţare este mult mai eficient decât caracterul

teoretic, deoarece studentul învaţă mult mai rapid atunci când vede efectiv modul de aplicare a problemei,

formulei, definiţiei teoretice în practică.

Conform programului de studiu, pentru specialităţile cu profil economic din cadrul USC

„B.P.Hasdeu ”, sunt prevăzute anumite activităţi practice (proiect economic, practica de producţie,

practica de licenţă) dar au un caracter limitat, fragmentat şi mai mult teoretic, deoarece lipseşte

conlucrarea cu sectorul real de activitate (agenţii economici) şi se creează anumite probleme în colectarea

datelor necesare pentru studiu şi analiză.

Practica Universităţii din Gloucestershire, ne deschide o nouă viziune asupra proiectelor şi studiilor

de caz şi anume:

1) Creşterea ponderii lor în programul de studii.

2) Caracterul interdisciplinar al proiectului.

3) Lucrul în grup al studenţilor pentru realizarea proiectelor.

4) Conlucrarea permanentă cu agenţii economici din societate.

Direcţiile respective creează o serie de avantaje în procesul de învăţare a studentului:

1) Crearea deprinderilor practice de aplicare a teoriei în soluţionarea diverselor probleme,

deoarece o mare parte din programul de studiu este dedicat lucrului individual, proiectelor, studiilor de

caz.

2) Obţinerea unor rezultate finale cumulative ale proiectului deoarece participă studenţi din

diverse specialităţi.



3) Crearea abilităţilor de lucru în echipă, creşterea responsabilităţii realizării sarcinilor individuale

în scopul atingerii unui rezultat cât mai bun al grupului etc.

4) Dezvoltarea deprinderilor individuale de a identifica problema de cercetare şi găsirea soluţiilor

necesare.

5) Crearea deprinderilor de a căuta, cerceta individual informaţii adăugătoare necesare soluţionării

problemei cercetate.

Marea parte a lucrurilor analizate sunt posibile de implementat şi la USC „B.P.Hasdeu”, în acest

scop se cere de modificat structura planurilor de studii, modificarea viziunii cadrelor didactice referitor la

esenţa şi structura studiilor de caz şi nu în ultimul rând dezvoltarea relaţiilor cu agenţii economici.

Gîrneţ Slavic

lector sup. univ.

Catedra EMAS, USC „B.P.Hasdeu”

11.03.2016







Vizita de studiu şi schimb de experienţă a fost realizată la Universitatea din Gloucestershire,

Cheltenham, în cadrul proiectului PBLMD. Această vizită are la bază două scopuri:

- Analiza programelor de studii;

- Preluarea metodelor de predare/evaluare.

Deoarece, în urma acestei vizite de studiu trebuie să fie elaborat un raport de benchmarking

instituţional şi al programelor de studii, am acordat mai mare atenţie procesului de organizare a studiilor

în această universitate şi programelor de studii ce au tangenţă cu specialităţile de la Universitatea de la

care venim (Universitatea B.P.Hasdeu din Cahul).

Aș vrea să menționez, că învăţămîntul superior în Marea Britanie este descentralizat.

Universitpţile au autonomie în vederea alegerii programelor de studii şi elaborării planurilor de

învăţămînt, care sunt coordonate cu comosia externă pentru a nu se abate de la prevederile naţionale de

dezvoltare.

Programele de studii sunt aprobate pentru 5 ani şi validate de către parteneri de la întreprinderi.

Programul este structurat pe 4 ani de studii, dintre care anul 3 este prevăzut pentru practică la

întreprindere. În decursul acestor 4 ani studentul trebuie să aibă o stagiere într-o altă ţară (ţara este

selectată de către student, dar cheltuielile suportate de Universitate).

În această universitate sistemul de predare este organizat modular. Raportul dintre contact direct şi

lucrul individual este 1/3. Sistemul de credite transferabile diferă, aici sunt 120 de credite pe an (60:60),

examenele au loc la finele anului de studii, iar la finele semestrului au loc evaluările.

Aspectele pozitive ale studiului efectuat, care ar putea fi preluate şi puse în aplicare la instituţia

noastră:

- Pregătirea şi motivarea studenţilor pentru a lucra în grupuri;

- Dotarea sălilor de studii şi a celor de pregărire individuală a studenţilor cu echipament tehnic şi

programe. De către studenţi şi profesori sunt folosite programele „MOODLE” şi „ADOBE Connect”,

jocurile de simulare, care stau la baza predării şi sunt prevăzute şi modalităţi de evaluare a studenţilor pe

parcursul realizării jocului;

- Modalitatea de elaborare a proiectelor: alegerea temei şi a întreprinderii, caracterul

interdesciplinar al proiectelor şi ghidarea acestor proiecte de 1- sau mai mulţi profesori (fiecare ghidează

partea din discipla sa);



- Aș dori să preluăm experiența în modul de a stabili relații de colaborare cu antreprenorii,

încadrarea reprezentanților de la întreprinderi în procesul de elaborare a programelor de studii, a temelor

pentru cercetare și în procesul de evaluare a studenților;

- Infrastructura universității atît pentru studenți, cît și pentru profesori(dotarea cu echipamente,

existenţa unui departament (Helpzone) de susţinere şi ghidare a studenţilor pe diverse probleme legate de

procesul de studii, cazare, instruire suplimentară, prezenţa dotărilor necesare pentru studenţi cu

dezabilităţi).

Consider că avem multe de învăţat în modul de a organiza studiile, de a organiza condiţii pentru

studenţi pentru a învăţa eficient şi în modul de a organiza condiţii bune de lucru pentru profesori.

În general, consider această vizită bine organizată cu un program prestabilit din timp, interesantă

și foarte utilă pentru a învăța multe lucruri bune, care nu total, dar cel puțin, parțial v-or fi implementate

în Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul.

Roșca-Sadurschi Liudmila

Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul

12.03.2016



Documents

despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire ... · standardizare a mediului academic britanic. 2. Nivelul programelor de studii, care descrie detaliat cum este organizată