Embed Size (px)
Citation preview
SCRISOARE DESCHISA
ADRESATA.
L
LUI DEPUTAT GEORGE A. SCOBTESTURAPORTOR AL LEGEI PENTRU SUPRIMAREA TAXEI LICENTELOR
N. BASILESCUPROFESOR. DE ECONOMIA pouTicA
LA FACULTATEA DE DREpT A UNIVERSITATEI DIN RUCURF.TI
4
\ 4' ;
.rvi.
BUCUREST IInst. de Arte Grafice CAROL GOBL" S-sor I. St. Rasideicu
16, Strada Paris, 161913.
11
33099
a
DE
IJ i N
4::: :. t' ''t Cat:
wrlu
Ar.ADninti
-33.9M
ccio
111111111MMIIMIMMIsii
..._
r-
Z 33099
ALCOO LIS 114 U
SCRISOARE DESCHISA.
ADRESATA
D-Lui DEPUTAT GEORGE A. SCORTESCURAPORTOR AL LEGEI PENTRU SUPRIMAREA TAXEI LICENTELOR.
DE
N. BASILESCUPROFESOR DE ECONOMIA POLITICA
LA FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITATEI DIN BUCURE§TI
t-st=4*-'itt=sse--4-0
BUCURESTIInst. de Arlo Grafice CAROL GOBI.' S-sor I. St. Rasidescu
16, Strada Paris, 16
1913. 33.95S
4?,
13,10Tzc,
4 ACADE IEI *
'10MA141'
TZel
*ACADEMIES.
SCRISOARE DESCH1SAADRESATA
DOMNULUI DEPUTAT GEORGE A. SCORTESCURaportor al legei pentru suprimarea taxei licentelor.
DE
N. BASILESCUProfesor de Economia politica la Facultatea de drept a Universitatii din Bucuresti.
Un vant rau, un vant nefast sufla peste aceasta mult incercata sinenorocita tara.
Pe cand lumea intreaga merge inainte si tot inainte, Romania singurase incheaga in imobilitate.
Astazi, toate tarile din lume tind a deveni tari industriale, Romaniasingura pare inconstienta de datoria si de menirea ei Jur imprejurul nostru,un razboi economic crancen se duce, fiecare popor se lupta, se inghesue,pentru a dobandi un debuseu nou, un loc sub Soarele vietii, Romaniasingura sta neclintita si indiferenta.
Ba ce zic, vantul rau, vantul fatal, care impiedica avantul ei inainte,o impinge chiar indarat, tot mai indarat.
Sunt 25 de ani de cand, sub influenta Iui I. C. Bratianu, un inceputtimid de Industrie nationala a nazarit in Romania, incercare timida lipsitade vlaga vointei hotara.te de a atinge scopul propus.
cu toate acestea, la umbra noului regim, s'au infiintat, intr'un sfertde veac, aproape 600 de fabrici, avand un capital de peste 150.000.000 lei,si producand marfuri ce intrec 300.000.000 lei, milioane care alta datatreceau granita si mergeau sa ingrase Industriile nationale straine si saremunereze munca strainilor.
Printre aceste ramuri, una: Industria Berei era chemata trebuiasa joace un rol important.
Ea este o Industrie derivata din agricultura, deci chemata sa puna in va-loare produsele directe ale solului.
.-
Si
.
.
-'
I II
4;\
`?(-)Mk14,..-S..
IV
Darredand Economiei Nationale, resturile: germenele (Makkeime),borhotul, ramase in urma fabricatiunei, ea era chemata, sa o ajute lacresterea vitelor si la ingrasatul lor, deci sa contribue la eftinirea laptelui,untului, carnei si a peilor de tabacarie, la eftinirea traiului.
Eainsa, producand o bautura higienica si cea mai slaba in alcool,inmijlocie, ea nu are decat 4 grade centezimale de alcool,era destinata sacombata bauturile tari 5i alcoolice, deci sa ajute la regenerescenta Rasei.
Si cu toate aceste imperative postulate economice si netagaduibileavantagii morale 5i fizice, Industria Berei gaseste, de catva timp incoace,nu numai adversari, dar si detractori.:
Adversari inconstienti de pericolul moral si material, ce ei cauzeazaEconomiei Nationale, si
Du5mani rai, ajutati de o aparenta de savantlac, cu atat mai pericu-loasa cu cat ea pretinde sa se imbrace in forme stiintifice si sa se spri-jine pe cifre statistice adesea fanteziste, daca nu intentionat falsificate.
Convins ca numai in Industrie sta progresul,ca numai in industriesta salvarea Romaniei,--ca numai prin Industrie se poate pune in valoaremunca tuturor Romanilor, in toate zilele anului, ca numai prinIndustrie se pot chema la viata tezaurele infinite ce Pamantul Romanieicoprinde, 5i deci numai prin Industrie se poate introduce, pana in ultimulcamin al celui mai umil taran roman, bunul trai si starpi saracia, am fostintotdeauna, un propagator aprig, cu vorba, cu condeiul si cu fapta, alIndustriei nationale si nu voi inceta, cat voi tral, caci numai ass, cred euca servesc cu con5tiinta si devotament Patria mea.
Cand vad sfortarile uriase ce face Ungaria, ce sta ingenuchiata subjugul de fer al puternicei Industrii austriace, spre a se elibera de acestjug 5i a-5i. lua avantul pe mantuitoarea cale a Industriei, cand vad sfor-tarile uria5e ce le fac toate Statele din lume, pentru a se pune la pas,pe acest larg si lung drum, nu pot sa astampar bataile inimei mele, candvad, din contra, Oameni de Stat Romani, ca legislatorul, insusi, sunt sauinconstienti de aceasta mare datorie, sau chiar si mai rau, du5manii ei:Romania, on va deveni o Cara industrials, on va peri!
Un popor care sta pe loc, da inapoi, pentruca rivalii lui merg inainte!In ziva, in care Romania nu va mai exporta un bob de grau, un bob
de porumb, de orz, etc.,in ziva in care, ea va transforms, va indus-trializa aici, pe loc, toate produsele solului ei si le va exporta subaceasta stare noua, in ziva aceia, Romania va ajunge pe culmea progre-sului, saracia si mizeria, ce bantue 5i dezola azi atat de amar intreaga eipopulatiune, vor fi isgonite din toate caminurile.
Si, Romania poate ajunge pe clinul acestui deal, mai repede simai usor decat toate tarile din lume.
Romania poseda azi cel mai admirabil combustibil, petroleul,deci Romania poseda posibilitatea de a multiplica in infinit forta ei motrice, caci nu trebue sa uitam ca aceia ce a permis Angliei sa cuce-
-
si
V
reasca Imperiul lumei este Carbunele, adica forta motrice, siacea ce permite Statelor-Unite astazi sa fie cea dintaiu tara industrialseste tot Carbunele gi Petroleul.
Romania poseda materia prima, cea mai bogata si cea mai variata,pe care solul sau fertil i-o da cu imbelsugare.
Romania poseda brate : 4.000.000 de Romani, barbati 5i femei,cel putin, stau azi in timp de zoo de zile pe an cu bratele incrucisate, ne-producand nimic, singura for ocupatiune fiind munca pamantului, adica intimp de zoo zile, ei mananca fara sa produca !
Romania, dar, perde pe fiecare an un miliard de lei, pe careea l'ar putea ca5tiga, daca flu ei ar munci, ca in toate tarile dinlame, ih tot cursul anului.
Romania are capitaluri imense, ce stau Inchise In lazi, In scrisuri deStat etc. care ar putea sa dea avant Industriei ei.
Romaniei nu-i lipseste decat Oamenii de Stat, care s'o priceapa, carepatrunzandu-se de acest, mare adevar : ca numai in Industrie sta azi Vii.torul, sa puna odata pept tuturor pornirilor salbatice, ce azi stanjenesczborul ei, sau enerveaza energiile deja angajate in calea ei.
Si acea ce este si mai curios si (mai gray, este ca dusmanii Indu-striei Nationale sunt tocmai agrarianii, ei ale caror produse In-dustria este chemata sa puna In valoare si sa le transforme, -- ale carorproduse: paine, carne, etc. lucratorii ei sunt chemati sa consume, aicaror antemergatori, Bahnbrecher, sunt Industriasii.
Nu, Intre Industrie si Agricultura nu exista nici o rivalitate, deinterese, din contra, una se sprijina pe alta, una este cauza celeilalte.
Tata adevarul, ce asi voi sa fac sa patrunda in toate constiintele, intoate inimile.
Pentru ce atunci aceasta pornire premeditata din partea ComitetuluiDelegatilor si a D-v., Raportorul lui, in contra Industriei Berei?
Berea, nu consuma ea, nu intrebuinteaza ea orzoaica crescuta In fru-moasa noastra Moldova?
Berea, nu intrebuinteaza ea pacura din schelele noastre?Berea, nu da ea de lucru la lucratorii romani, de toate treptele?Berea, nu contribue ea la sarcinele publice, platind pe fiecare an
dela 4 la 5.000.000 lei impozite?Berea, nu contribue ea Inca la sporirea traficului Cailor Ferate Ro-
mane, platind aproape Loo.0000 lei pe an taxe?Berea, nu contribue ea la eftinirea traiului, ingrasind vitele, ce ma-
nanca borhotul ei?Dar, in fine, ce se imputa Berei?Alcoolul ei? Nu, caci berea nu are decat 4 grade de alcol, precum o
dovedesc toate analizele oficiale, pe cand vinul se suie si la 12 51. 14 grade;iar tuica, drojdia, etc. la 25 grade.
.
.
.
...
VI
Nocivitatea ei? Nu, caci toate popoarele din lume, toti legislatoriidin lume, au recunoscut si proclamat ca berea este o bautura absolut hi-gienica si au favorizat, in consecinta, latirea consumatiunei ei, scutindde orice impozit Berea ce nu trece de un grad si jumatate de al-cool, si punand Berile superioare acestui grad la taxe minimale, proprorti-onale cu gradul for de alcool, taxe ce nu intrec 5-6 lei de hectolitru,adica cinci pana la sase bani de litru.
Singura tara din lume unde Berea este persecutata este Romania,persecutata tocmai de Stat, de Guvern, de Parlament, adica de toti aceice sunt chemati sa o ocroteasca, atat ca Industrie nationals, In genere,dar mai ales ca Industrie derivata direct din agriculture : Romania esteintr'adevar, singura tara din lume unde Berea este isbita de un impozitprohibitiv, 20 lei de hectolitru, adica 20 bani de litru.
Acest spirit de dusmanie si de persecutie facut aparitiunea sa,acum din nou, in Raportul d-v.
El porneste, dintr o gresita idee, ce d-v. v'ati facut ca Berea face concu-renta vinului, aceasta este tocmai fabula Lupului Cu
Consumatiunea mijlocie a vinului in ultimii cinci ani a fost, dupatabloul anexat la raportul d-v., de 123.000.000 litri;, ea s'a suitin anii de buna recolta, ca 1910-1911, chiar pana la 134.777.386 litri.
Consumajiunea Berei a fost, pe acelas period de timp, numaide 19.845.814 litri,§i a oscilat aproape constant in jurul cifrei de18.000.000.
Si notati ca valoarea bruta, la esirea for din fabrica a celor19.845.814 litri, in cifra rotunda 20 000.000 litrieste abia de 6.000.000 lei,litrul de bere fiind vandut cu 3o bani, si ea achita un impozit de4.000.000 lei pe an, adica un impozit de 66°A, din valoareamarfeig pe cand valoarea celor 123.000.000 litri vin, socotit chiar numaia 5o bani litrul, se sue totus la 61.500.000 lei si nu plateste decat 1.845.000lei, adica, desi vinul are o valoare de zece on mai mare decat berea, elplateste o treime impozit mai putin decat aceasta : si tot el tipa!
De fapt insa, Berea nu face concurenta vinului si viceversa, si aceastanu numai la noi, unde berea se bea ca aperitiv, iar nu la masa,-- darchiar aiurea, in Francia insali, precum constata Profesorul Dr.E. Struwe, In opera sa, Bierbrauerei and Bierbestuerung (pag. 4 b).
Struwe zice, intPadevar:In Departamentele din Sudul Frantei, bunii ani viiicoli sunt si buni
ani pentru bere, taranii cultivatori de yin din Sud beau mainte de toateberea, care acolo se considera ca o bautura de lux",intocmai ca si la noi.
Dar, tabloul urmator, extras tot din Struwe pag. 505, este atat deeloquent incat el nu sufera nici o contradictiune:
.
si-a
Mielul.
_
r
VII
T A R A
BERET VIN SPIRT BERE VIN SPIRTURCAREA
PROCENTEINLA
IN LITRI PE CAP DUPA POPULATIE
1885-1889 1900-1905
AUSTROUNGARIA .
GERMANIA
FRANCIA
ANGLIA .
32
97
21,2
124,8
22,4
6,12
92,2
1,7
8,8
8,1
7,6
4,3
43,2
119,7
33,5
138,6
17,8
6,6
146,2
1,5
1o,3
8,2
7,1
4.6
35
23
6o
12
f7(1)
8,z 1,2
6o
Deci atat Berea cat si vinul s'a urcat in Francia, In timp de 5 'ani Inproprotiune absolut egala, de 6o °/,,, fata cu perioadaquinquenala precedenta.
Si daca la acest tablou adaogam pe acel al Romaniei_ din cei cinciani din urma, reprodus in Raportul Dv., cine nu vede ca vinul si bereanu-si fac nici o concurenta?
TABLOUDe media pe 5 ani a consumului pe bauturi spirtoase.
A. N I IS P1 R T
RA CHIURIB E R E VIN'Pica si ra-
chin defructe sub
Tuica si ra-chiuri de ori-ce fel
30 gradepeste
30 gradeLITRII GRADE LITRII LITRII
LITRII 1
,
GRADE
190'1-1908 18 295.493 163.251.595 27.514.559 2.114.771 17.848.415 112.558.333
1908- -1909 12.883.725 113.986.744 24.277.564 2.242.181 18.606.013 119.249.242
1909-1910 12.626.341 110.664.002 28.170.143 3.166.252 18.622.759 132.516.366
1910-1911 11.616.727 100.362.969 38.766.032 6.185.341 17.622.244 134.771.836
1911 1912 15.620.880 132.666.346 47.313.090 3.547.:70 26.529.640 116.500.000
Total . . 71.046.166 620.931.656 166.041.388 17.255.615 99.229.071 615.625.277
Media color 5 ail 14.209.233 124.186.331 33.208.277 3.451.123 19.845.814 123.115.055
. .I,
7 .f . : ... ,- . I
.
44E-,
.
Z E
2.4 , 0_,
co . cr)
.
, ...
1 7
r
. :::
. . 4 .
rr.
r
-1. ;
,,..-:
..!..
; .
,
;
..
.
.
-. .
.
. . . . . .. . .
-
,
. , .
I
.
1
. .
-
VIE
Pe cand dar berea oscileaza, in general, in jurul a 18.000.000 litri siabia intr'un an, cand nu s'a facut de loc prune, deci tuica,1911-1912, s'a suit la 26.000.000 litri, vinul face ascensiuni N ert igin oas e,ajunge chiar, In anul de buna recolta viticola 1910-1911, la 134.771.336litri.
Daca luam anul initial al acestei perioade quinquenale 1907-1908si-1 comparam cu media pe cinci ani, gasim ca berea s'a urcat in cinciani abia cu 2.000.000 litri in cifra rotunda, pe cand vinul s'a urcat cu
I.000.000 litri,si daca ne referim la anul 1910 1911, cel mai bun anviticol, diferenta este si mai mare, ea intrece 22.000.000 litri.
Chiar daca am lua anul cel mai abondent viticol, nu vedem oare catoata producjia de yin, toate cele 134.000.000 litri yin, au fostconsumate ? Unde dar este criza viticola, la mevante desdes vins?
. Aceasta diferenta se accentueaza Inca daca comparam consumatiuneape cap de locuitori a berei si a vinului.
Intr'adevar, in anul 1907-908 s'a consumat de cap de locuitor 2 li-tri 38 centilitri de bere,--pe cand yin, 15 litri, iar in media pe 5 ani1907/8-1911/12 s'a consumat 2 litri 6o centilitri de bere de cap de locuitor--adica berea a scat aproape pe loc pe cand vinul s'a consumat 16 litri42 centilitri, iar spirt s'a consumat, In aceias perioada, 8 litri si 7 centilitri,adica de patru on mai mutt decal berea.
Gogorita dar a concurentei berei in contra vinului este pur si simpluun pretext, pentru a isbi o Industrie Nationals, nitre toate interesanta,ceiace d-v nu va sfiiti sa ziceti in proprii termeni: S'a sporit dela zecela 20 bani taxa pe decalitru de bere, in soop de a se fayorizaproducatorii de yin", deci intr'un scop dusmanos.
Dar, d-v., mai faceti Inca cateva asertiuni, care daca nu ar fi rele-vate ar putea lass In mintea unora urme de confuziune regretabila.
D-v. credeti ca numai via are riscuri si cheltueli, epidemii seceta,ploae, ingheturi,ca Industria Berei iqi are asigurata o normapermanents de caqtig, ca§tiguri, foarte ridicate, dacatinem seams de unele bilanturi publicate chiar de uniisemnatari ai protestului".
Religiunea D-v. a fost surprinsa, indusa in eroare, iata tot ce potzice si regret Ca nu v'ati documentat mai de aproape, spre a putea larandul D-v. informs exact si constiincios, Camera ce v'a facut onoarea dea va numi Raportorul ei.
Se vede, Onor. Domnule Scortescu, ca D-v. nu ati vazut nici odatao fabrica; ca D-v., nu stiti care sunt dificultatile prin care o Industrie trece,riscurile imense ce duc cateodata pana la disperare, la faliment; ca D-v.credeti Ca Industria isi are un castig permanent, si ca in special IndustriaBerei se bucura de castiguri foarte ridicate; afirmati Inca ca In Germania
!
.
,
. .
IZ
si Austria litrul de here se desface pe i6 bani; ca acolo Berea sta in.chisa in depozit timp de patru luni, pe cand la noi, ziceti D-v., ease pune in consumatie, imediat, etc.,atatea afirmatiuni, atatea inexactitatisi erori grosiere.
Industria Berei, ca on si care industrie, are riscurile ei generale, caresunt In legatura cu intreaga Economie a tarei, ba chiar cu economia mon-diala : o lipsa de orz in Germania, Austria, Ungaria, urea pretul materieiprime in Romania, astfel, acum 8 io ani, am cumparat cea mai buna or-zoaica din Moldova cu 900 lei vagonul, pe cand azi el se vinde cu 2400lei; acum 8 sau 10 ani, am platit vagonul de pacura zoo 300 lei, aziel costa 500 pana al 600 lei; hameiul era antarti cu 2 3 lei kgr., aziel este 6-7 lei si anul trecut el a fost chiar io lei kgr.; mana de lucruasemeni s'a indoit etc. si cu toate acestea, noi nu putem urea, si nici nu amurcat, pretul berei in raport cu aceasta scumpire a costului ei, pentruca pentru ca am fi restrans consumatia, si atunci am fi inchisfabricile.
Nu uitati, intr'adevar, ca capitalul investit intr'o fabrica, ca sa poatafi productiv, trebue sa lucreze in plin, si zi si noapte, astfel it devoradobanzile si amortismentul.
Or, cele cinci mari fabrici de bere din Romania : Bragadiru, Luther,Azuga, Bucurestii-Noui si Oppler, au investit peste 25.000.000 lei capital, siar putea produce impreuna cel putin 1.000.000 hectolitri de bere pe art;azi ele insa nu produc decat 200.000 hectolitri ! adica de 5 on mai putin,deci costul lor de productiune este de 5 on mai mare.
Iata dar o prima diferenta intre fabricile romane de bere si celestraine acestea lucreaza in plin, cu toata puterea lor de productiune, pecand cele romanesti sunt stanjite in avantul lor, prin taxe draconiane, carelimiteaza productiunea lor si scumpesc produsul lor.
Sa se scada taxele la nivelul celor din strainatate si vom vinde sinoi chiar mai eftin ca in Austria si Germania, orzoaica romaneasca fiindmai eftina decat cea straina!
Dar tate alte diferente nu sunt intre Industria romaneasca si indus-tria straina!
Cele mai multe din fabricile de bere straine, fabrice seculare, suntdeja de mult amortizate ; capitalul in strainatate costa mai eftin decat inRomania. mana de lucru este mai experta si mai eftina, masinile si ingeneral instalatiunile sunt mai eftine etc. etc. si in fine, debuseul lor esteatat de vast incat ele nu pot niciodata produce destul.
Tata desigur diferente la care D-v. nu v'ati gandit, cand ati aruncataceasta para impotriva unei industrii nationale, atat de importanta caIndustria Berei.
D-v. afirmati Inca ca berea In strainatate este mai buna dent inRomania; ca acolo ea sta inchisa in depozit patru luni etc., -- afirmatiuni
.
-
:
.
.
-
X
neintemeiate, de oarece berea nu este ca vinul, nu se poate tine inde-finit In depozit, ea se ,acreste dupa sase luni de zile, si eu insumi amaruncat In canal in 1907 peste z litri de bere Inacrita, pentrucanu o putusem vinde la timp.
Calitatea Berei noastre este recunoscuta de oameni technici, de chi-misti distinsi, cari au facut in nenumarate randuri analiza ei si regret caD-v. fara a examina serios chestiunea, ati aruncat dela Tribuna Parla-mentului o atat de grava Invinuire. unei Industrii Nationale, ce meritarespectul
Iata, inteadevar, ce zice savantul Profesor de chimie organica delaFacultatea de Stiinte din Bucuresti, d. dr. Alexandru Zaharia, in intervievulpublicat in ziarul «Universul» din 27 Ianuarie 1910 :
Toate berile romane din Bucuresti si din provincie, pe cari leam ana-lizat mi s'au infatisat cu o compositie si insusiri normale de bere naturala".
Se zice, Insa, ca fabricile romane pun In consumatie berea for preycruda,unii merg pang a cere ca berea sa nu fie pusa in consumatie decatdupa un an sau doui ani dela fabricatie ?
Chestiuned aceasta nu merita un raspunszice d-1 Prof. Zacharia,berea se fermenteazd atat cat ii trebue sa se puna In consumatie, cand estegata de a fi consumata, 5i aceasta nu o poate sti nimeni mai bine decat celce -a fabricat-o.
De obicei berile usoare (Abzugbiere) se pot pune in consu-matie chiar dupa 15 zile, jar berile mai grele, dupa doualuni de depozit si chiar mai mult.
De altfel, aceasta acuzatiune ce se aduce de necunoscatori fabrican-tilor de bere, cum ca pun In consumatie bere stricata e neserioasa, cacinimic nu se poate cunoaqte mai u§or decat o bere stri-cata, pentru ca ea apare turbure sau are un gust neplacut si publiculse 'intelege ca nu o bea. Berea in Romania nu se bea de obicei la masaci mai mult ca aperitiv, deci ea face concurenta spirtoaselor, iar nuvinului, care este bautura noastra la masa".
In fine, acea ce este si mai gray, este ca d-voastra afirmati, fara adovedi, ca Industria Berei realiza castiguri monstruoase;
D-v. ziceti : Industria X merge bine, ea are asiguratao norma aproape permanents de caltig,ba chiar ca-gtiguri foarte ridicate&&, deci pe ea! s'o doboram!
Cum ? Statul Roman face sacrificii insemna:te, el acorda. Industriei Na-tionale avantagii speciale pentru a o chema la viata;poporul roman isiimpune sacrificii de sange, platind obiectele industriale mai scump decat elar putea sa le aiba din strainatate, si indata ce o Industrie ar dovedica s'a facut demna de aceste sacrificii,ca ea, In fine, si-a asigurat o normade castig permanenta"--trebue s'o ruinam prin taxe exagerate prinsuri dusmanoase ?
Dar aceasta ar fi un act inexplicabil: de a distruge tu Insuti, legisla-or, aceeace cu atata greutate tot tu abia ai putut edifica
.
D-v.
"' . . .
'
-
ma-
!
XI
In fapt, insa, afirmatiunea D-v. este intemeiata pe indicatiuni eronate.Onor. d-1 Iarca, colegul d-v., a mai spus'o odata la Camera, a carei
buna credinta d-sa a voit s'o surprinda, dar,fara succes, caci amendamen-tul propus de d-sa, acum trei ani, de a spori taxele pe bere, a fost respinsde Camera cu 82 voturi contra si 39 pentru.
D-sa a aratat atunci,§i acum, din nou,--Camerei un memoriu ceeu am prezentat Ministerului de Finante in 1908, §i la care tiareferiji qi 0-v. in Raportul 0-v., prin. care eu ceream caMinisterul sa contingenteze din oficiu pe fabricantii de bere.
In acest memoriu ziceam textual urmatoareleGratie Bancei Agricole, care mi-a cumparat orzoaica, am fabricat maltul
trebuincios pentru campania curenta, si asi putea sa ma ridic iarasi dacasituatiunea industriei 'berei In Romania, s'ar assana si moraliza.
Inteadevar, cu cele 32 vagoane orzoaica, ce Banca Agricola mi-acumparat, eu pot fabrica 10.000 hect. de bere, care vandute cu 50 leihect. din care scazandu-se 20 lei taxele, ar ramanea net 3o lei de hect.sau In total 300.000 lei.
Aceasta bere s'ar putea produce si vinde mai ales acum, gratie spo-rirei consumatiunei berei prin nouile legi, in Base luni maximum.
Ori, eu nu asi mai avea pentru aceasta alte cheltueli de facutdecat cele urmatoare:
54.000 lei pretul orzoaicei, platit Bancei Agricole18.000 ff ff a 3.000 kgr. hamei a 6 lei kgr.20.000 36 vagoane pacura a 15.000 kgr.
vagonul36.000 salarii10.000 dopuri, sticle10.000 21 cai, trasuri12.000 diverse rechisite, ulei etc.20.000 neprevazute.i80.000 lei, deci mi-ar ramanea Inca 120.000 lei, pentru a'mi
reconstitui capitalul trebuincios spre a cumpara orzoaica, nece-Sara productiunei a 20.000 hect. pentru anul viitor".
In cifrele de fata nu se coprinde, dupa cum vedeti, nici dobanda ca-pitalului investit de mine in fabrica mea si care atunci era de 2.500.000lei, si nici un ban pentru amortismentul masinelor si cladirilor, acestecifre nu este vorba decat de costul de fabricatiune al unui hectolitru debere si care, dupa cum vedeti, se urea deja la i8 lei, deoarece cele 10.000hectl. de care eu vorbesc in Memoriu, costau 180.000 lei.
Adaogati, insa, cel putin 100/0 dobanda capitalului, adica atata cat estedobanda curenta In Romania, si la 2.500.000 lei capital yeti avea 250.000 lei;mai adaogati Inca boob, amortismentul masinelor si cladirilorinca 250.000lei si yeti avea o idee exacta de ce trebuia sa produca fabrica mea pentrua nu fi silit sa ajung acolo unde ajunsesem acum cati-va ani,dupa cum ospun, fara inconjur, Ministerului de Finante.
,
:
/,.
.,
Avand dar o sarcina anuala fixa de 500.000 lei, dobanda si amortis-mentul, ar fi trebuit ca fabrica mea sa produca 50.000 hectl. pe an, pentruca, deducand 18 lei costul de fabricatiune al unui hectolitru, sa pot aveaio0/9 dividend la capitalul Investit de mine In fabrica mea; cu cele 10.000hectl. bere ce speram atunci sa fabric, perdeam pe fiecare an 380.000 lei!
Fac apel la onorea D-v. de a pune In vederea Camerei aceasta la-murire, restabilind adevarul.
Dar ce sa vorbim de trecut si de probabilitati, cari nu s'au reaiizatnici macar asa precum eu le prevazusem?
De atunci am pus fabrica mea pe actiuni,--cu un capital de 4.000.000lei, Investind din nou aproape L000.000 lei.
Va supun aci bilantul pe exercitiul precedent, care s'a Intins pe un ansi jumatate, din care yeti vedea ca fabrica de bere din Bucurestii-Noui,Intr'un an si jumatate, a produs 23.266. hectl. bere si a realizat un be-neficiu de 133.364 lei, ceia ce la 4.000.000 capital ar fi revenit la 30/0Intr'un an si jumatate, adica la 2°/0 pe an, dar nici pe acest dividendnu l'am distribuit.
Activ
SOCIETE ANONYMS LES GRANDES BRASSERIES DE BUCAREST
Bilaul incheiat la .31 Decemvrie 1911. Pasiv
Prima instalatie:Brasserie de Bucarest, teren, ma-
sini cu aburi, cazane, materialAx si mobil, instalatiuni noui,etc.
Cheltueli se stabilire . . .
Debitori diversi si stabilimentede debit
Material de exploatatie, cava-leria, mobilier, etc. . .
Cassa, efecte de primit si debi-tori diversi . . . . .
Materii prime, bere in depozitesi aprovizionari diferite . .
Titluri in garantie de gestiune .
3 643.60772.186
328.716
141.129
268.591 96
140.477120.000
6397
361
72
851
CapitalReprezentat prin 20 000 actiuni
a 200 fcs fiecareCreditori diversi :Furnisori ..... 211.346 24Ministerul de finante 25o.000
I
.,
Garantia administra-torilor si censorilor
Profit & pierderi
4 000 .000
461.346
120.000I:11.361 25
24
4.71.4.710 49 I4.714.710 49
Societe anonyme Les Grandes Brasseries de Bucarest,Gaultier de Rasse, Oscar Jaumotte, Baron F. de Macar.
(Monitorul Oficial No. 280 din 21 Martie, 1912)
Si din nenorocire prevad aceste rezultate nu se vor schimba atattimp cat consumatiunea nu se va urca,si consumatiunea nu se va urca,atat timp cat taxele prohibitive, de azi, o vor isbi.
Merg Inca si mai departe. Va pun sub ochi prospectul publicatla Bruxeles In ziarul La Semaine du Rentier" din 31 August 1910, cuocaziunea subscriptiunei actiunilor nouei Societati !
N11
.
. .
. .
t
.
. .
--
.
.
, .
.
, cai4
.
.
-. . ..... . ..... . .
,
XIII
Prevision des benefices. Le prix de vente de la biere en Rou-manie est de 30 a 34 francs l'hectolitre, taxes de consommation deduites.
Le prix de revient n'est, par contre, pour les bieres a basse fermen-tation, que de 12 a 15 fr. Le benefice net par hectolitre est done de 18a 20 fr.
Les previsiens de benefices peuvent s'etablir de la facon suivante :Sur vente de 17.000 hectolitres, attribues aux Grandes Brasseries de
Bucarest, en vertu de l'acord conclu avec les autres brasseries . . . .
Fr. 300.000Benefice provenant de l'exploitation de la malterie . . . . Ioo.000Bend. sur vente de glace artificiele 25.00oProd. de vente des residus de malt 25.000
Soit un total de benefices de Fr. 450.000permettant de donner fr. 17.50 a l'action de capital et 25 francs a lapart de fondateur..
Din acest prospect yeti binevol a vedea ca berea propriu zisa ar fitrebuit sa dea un beneficiu net de 300.000 lei; exploatatiunea maltului nua putut fi intreprinsa din cauza scumpirei orzului in Romania; iar ghiataartificiala, din cauza precedentei iernei grele, care a produs destula ghiatanaturala.
Dar si cele 300 000 lei nu s'au putut realiza, precum ati vazut, dincauza scumpirei orzului dela 1.200 lei vagonul la 2.200 si a hameiului dela2 lei Kgr. la io lei Kgr., precum si din alte cauze externe.
Dar chiar de s'ar fi realizat intregul beneficiu de 450.000 lei prevazutdin bere, malz si ghiata, nu s'ar fi putut distribul decat 17 lei si 5o banide actiunea de 200 lei, adica 8 lei si 75 bani la suta de lei,-8 lei 750/0.
Suntem dar departe de cei 700/0 cum a zis D-1 Jarca sau de rocA§.tiguri foarte ridicate" cum ziceti D-v.
Dar sa mergem si mai departe, va pun sub ochi bilanturile fabricilorBragadiru si Azuga din care yeti vedea dividendele date de aceste fabrici:
I. Fabrica de bere BragadiruI. Bilantul pe 1910, publicat in Monitorul Oficial No. 46 din
I Iunie 1910, arata :Capital Lei 4.000.000; Profit qi pierdere lei 323.999,69 profit,
din care, dupa ce s'a alocat la Fondul de rezerva, la imbunatatiri si la pen-siuni lei 43.999,69,s'a distribuit ca dividend 7 Vorestul de lei 280000.
2. Bilantul pe 1911, publicat In Monitorul Oficial No. 32 din 12Maiu 1911, arata :
Capital lei 4.000.000. Profit §i pierdere lei 365.165,36 profit,din care, dupa ce s'a facut retineri ca in 1910, s'a distribuit dividend 7 07o si
.
XIV
3. Bilantul pe 1912, publicat in Monitorul Oficial No. 49 din3 Iunie 1912, arata :
Capital lei 4.000.000; Profit §i pierdere lei 386.521,09 profit,din care, dupa ce s'a facut retineri ca in 1910 si 1911, s'a distribuit,dividend 70/0.
II. Fabrica de bere Azuga
1. Bilantul pe 1910, publicat in Monitorul Oficial No. 242 dinFevruarie 1911; arata:
Capital lei 750.000; Profit §i pierdere lei 39.373.411 profitdin caredupa ce s'a facut retinerile legale si statutares'a impartit unDivident de zero lei.
2. Bilantul pe 1911, publicat in Monitorul Oficial No. 236 din27/9 Fevruarie 912, arata :
Capital lei 750.000 ; Profit §i pierdere lei 8 E032,84 profit dincare dupa ca s'a facut retinerile legale si statutare s'a impartit un de-vident de 70/0 si
3. Bilantul pe 1912, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din19 Ianuarie 1913, arata :
Capital lei i000.000; Profit pierdere lei 134.749,58 dincare dupa ce s'a facut retinerile legale si statutare s'a impartit undividend de 8%.
Comiteti dar nu numai o greseala, ci si un pacat incontra adevarului si aconstiintei, cand afirmati, cu un cuget usor, atatea erori enorme.
Sper ca acum mai bine informat yeti binevoi a schimba opinia D-v.si ca isusisi colegii D-v. din Comitetul Delegatilor yeti consimti lastergerea sporirei nedrepte dela io bani la 20 bani pe decalitrul de berece D-v. ati propus Camerei.
Si acum sa trecem la yin, care dupa d-v. are atatea si atatea riscursi cheltueli!
Si mai intaiu de toate trebue sa fac o declaratiune:Si eu sunt viticultor!Nu am ca d-nul Negroponte de ex. sute de hectare de vie, si nici
nu am vie la camp ca d-sa,dar am 6o de pogoane de vie in Dealul Mare,plantate de mine (Comuna voi mai planta Inca 6o In primavarasi in toamna anului acesta.
Nici ()data nu am cunoscut criza vanzarei vinului,si in tot-deauna% am vandut cu 6, 8, 10 si chiar 12 lei decalitrul Este ade-varat ca vinurile mete, fiind superioare, sunt cautate de case mari, ca:Capsa, Mercur, Iordache N. Ionescu, Enescu & Andreescu, etc.
Rezervat pentru amortizari
.
§i
D-v;si
Urlati),si
")
IL
a
XV
Ei bine! si eu. cunosc, deci, ce este o vie, cati bani costa plantareasi cultura ei, si eu stiu cat produce o vie.
Care este rentabilitatea capitalului investit intr'insa ?Pretul unui hectar de pamant de vie, de prima calitate, este astazi in
Dealul Mare de maximum 2000 lei.Costul desfundatului lui este de 600 lei, iar costul vitelor maximum,
1800 lei, daca plantezi 6000 vita la hectar.Pretul haracilor 72o lei, socotit a 120 lei mia, si-al plantatului zoo lei.Asa dar in total, luand preturile maximale, un hectar de vie plantat,
terenul inclusiv, costa: 4620 lei, sau exagerand : 5000 lei maximum.
Ce produce un hectar de vie ?In Dealul Odobesti, dupa cate miau afirmat mai multi viticultori,
intre altii d-nul Inginer Paianu, un hectar de vie produce dela 800 pana la1200 decalitri, deci in mijlocie 1000 decalitri, care vanduti pe lei 5,pretul cel mai mic, ne dau 5000 lei!
Scazand b000 lei, cheltueli de cultura anuala, ramane asa dar unbeneficiu net de 4000 lei, la un capital de 4000-5000 lei, deci suta insuta, sau cel putin 8o 0/0.
Si daca trecem la Dealul-Mare, pot afirma, in cunostinta de cauza,ca un hectar de vie produce in mijlocie 600 decalitri, adica 30o deca-litri la pogon, dar act pretul general si mijlociu in ultimii cinci ani, afost de 6 si chiar de 8 lei decalitrul.
Asa dar, un hectar de vie, produce brut in Dealul-Mare 3600-4800lei, din care, scazand moo lei cheltueli de cultura, ramane deci unbeneficiu net de 2600-3800 lei, la hectar, adica 5o0/,--8o0/0.
Si ,un asemenea beneficiu nu pare suficient viticultorilor?El nu acopera indestul riscurile si cheltuelile facute pentru a-1 produce ?Pretentiunile for sunt, intr'adevar, revoltatoare.In Romania nu se bea decat 17 Litri de yin pe cap, pe cand in
Francia se bea 146 Litri, deci viticultura romans are inch omargine de 130 litri de cap, pana sh ajunga la nivelulconsumului trances, --i din contra In Franta nu se bea decat 7,1(sapte Litri si io ctl.) de alcool pe cap, pe cand in Romania se bea 8,7 L.(opt Litri si 7 centilitri).
In Franta se bea 33 Litri de bere de cap, in Romania din contranu se bea decat 2 pana la 3 Litri de cap.
Si cu toate acesteaon Fr.ancia dela Presedintele Republicei si panala cel din urma vataf de sat, de la Universitate si pana la scoala pri-mary de catun, un singur tipat rasuna : Alcoolizmul, iata ina.micull" si din toate puterile lor, ei it combat.
Louis Jacquet, in admirabilul sau Tratat asupra Alcoolului, la pag.892, rezuma astfel urmarile fatale ale alcoolizmului:
a) Morbiditatea generals gi mortalitatea.Alcoolizmul omoara direct To 0/0 din bolnavii din spitaluri, si con-
tribue indirect, cu alte boli, la moartea a alti 20 10.
.1
. .
XVI
Jumatate din cazterile de nebunie sunt produse alealcoolizmului.
In ultimii ani, zice di. G. Clemenceau, fostul presedinte de con-siliu in Franta, care a scris o frumoasa prefata la opera d-lui Jacquet,medicii akilearilor noastre de nebuni au constatat caalcoolizmul DE VIN intrecea alcoolizmul de licheoruripreponderante altadata" (v. pag. XVI).
b) Criminalitatea, mai toti criminalii sunt alcoolici.c) Energia productive, vitalitatea natiunei sunt distruse
de alcoolizm; direct ucigand pe unii, facand sa inchida pe altii in caselede nebuni, dar, mai ales, istovind enervand energiile.
Cata perdere incalculabila pentru Economia Nationala!As putea adaogala noidegenerescenta raseidovedita cu
torte rapoartele medicilor recrutori, care in fiecare an refuza un mai marenumar de tined, ca insuficienti sau inapti, pentru serviciul militar.
Si la aceasta alcoolizatiune a natiunei; la sporirea mortalitatei si a cri-minalitatei, la istovirea fortelor muncitoare, vinul contribue aproapeegal cu spirtul.
El contribue chiar de doua ori: odata direct, sub forma de yin, caci desigur ca o bautura care contine '01-12° alcool, nu este mai putin imba-tatoare si istovitoare decat un pahar de absint de exemplu; si a douaoara, indirect, sub forma de derivate ale lui: Rachiu de drojdie, rachiude tescovina, spirt de vin, a caror consumatiune se urea, in Romaniamai ales, la cifra formidabila de aproape 50.000.000 (cinci-zeci de milioane litri), adica de cap 6 Litri §1 jumatate, detrei ori mai mult decat bereala care, daca adaogam si 2 litri de spirtabsolut de ioo' cine nu vede ca cu o consumatiune de peste 8 litri
jumatate de spirt, de cap de locuitor suntem pe cea mai inaltatreapta din lame a alcoolizmului, produs tocmai de vi-ticulture.
Dau aci, dupa D.nul Jacquet, pagiria 788, un tablou de consumatiuneaalcoolului absolut, redus la loon centigrade, din toate tarile, la care amadaogat Romania, reducand si pentru ea tot alcoolul consumat inalcool absolut de i000.
4i
XVII
TABLOU CXXX
Consumatiunea individuals comparata a alcoolului in diferiteleevaaluata in litri a 100°.
TARILE SI NUMERILE DE CLASARE ANII POPULATIUNEA
Cosu-matia de
cap
Germania 3 1908 09 64.000.000 4,201909 -10 64.903. DOO 2,80
Anglia 1908 44.571.000 2,191909 45.020.030 1,78
Austro-Ungaria . 2 1905 47.297.000 4,50Austria 1907-08 27.906.000 3,6o
6 1908-09 28.171.000 3,55Belgia ro 1909 7.452.000 2,75Danemarca ....... . . 1909 2.605.000 4,59Spania 1909 19.415.000 2,33
14 1910 19.503.030 1,95'Franta 1909 39.462.000 3,46
Italia4 1910 39.532.000
33.404.0003 ,590,76
18 19 37 33.858.000 I,00Norvegia 17 1909 2.377.000 1,45Olanda 7 I X09 5.898.000 3,51Rusia europeana . 9 1909 132.997.000 3,06Suedia 1905 5.32,;.030 3,55
8 1907-10 5.418.000 3,3oElvetia 16 1909 3.699.000 1,86,Statele-Unite 1938-09 89.435.000 3,38
5 1909 10 91.972.000 3,53Canada 11 1 910II 7.639.000 2,23Australia 13 1905-09 4.500.000 2,03Noua Zeelanda 15 1906 889.0 30 1,92
Romania in mijlocie pe ultimiicinci ani 1907-1912 7.500.000 6.33
Adica Romania consuma pe cap eel mai mult alcool absolut dezoo de grade: Francia abia ajunge la 3.46 litri, Germania, la 4,2o,Anglia la 2.80.
Am obtinut cifra de mai sus de 6 litri 33, socotind rachiul sub 300ca avand 25 grade centisimale, si rachiul peste 3o grade ca avand 5ogr. ct. si in urma am transformat gradele de spirt absolut in litri; astfelam dobandit urmatorul Tablou luand de baza negresit Tabloul oficial alMinisterului de Finante, reprodus in Raportul D-voastra.
tari,
I
I2 .-- .. _ -.
ti .,'
.
. . . I
-- .. ... .., .. . .,:.!.... . .. ..--
:
,
. . ..
--_
.
:
. . . . . .. ......... .
T.
"*.
I
.
t
!
-
. . . . . .
i
.
--
.
. .
. . . . . .
. . ....... . .
XVIII
Mijlocia pe ultimii cinci aniSpirt
I.itri124, 186, 331 = 14,
Rachiusub 3o grade
209, 232
Grade Litri830, 206, 915 = 33, 208, 277
Rachiusub 3o grade
Glade Litri3, 451; 123 = 69, 022
Total: 957, 844, 361 = 47, 476, 532
Pe cape de locuitor luand de baza 7.500.000 loc, avern:
128 gr. alcol = 6 litri 33.Dar, iata un alt tablou, tot din jacquet, pagina 779 ; de o elocinta
infricosatoare : . el reprezinta valoarea alcoolului consumat pecap de locuitor in lumea intreaga, inclusiv Romania.
Romania vine in frunte!
R I POPULATIUNBA
Valoarea,inbrurtaurrliao'ra
alcoolizate.
QuotitateaValorii pe lo-
cuitor
Milioane FranciStatele-Unite 76.295.000 4.975 65Francia 38.800.000 3.571 92Germania 49.241.000 3.500 71Anglia 39.466.000 3.400 86Italia 31.800.000 1.760 55Austria 26.100.000 1.070 41Romania . . . '. ..... . . . . 5.800.000 740 127Belgia 6.700.000 534 77Suedia 5.150.060 1 ii 21Elvetia 3.327.000 180 54Norvegia 2.116.000 40 19
Totaluri . . 19.881
Asa dar, in Romania, pe cap de locuitor se consuma alcool deo valoare de 127 LEI pe cand in bogata Francie nu se consuma decat de 92 lei in Englitera, de 86 lei in Belgia, de 77 lei, in Ger-mania, numai de 71 lei,in Italia, de 551ei, in Elvetia, de 54 lei,in Suedia, de 21 lei, In Norvegia, de 19 lei, inambele acestetaxi unde exists Monopolul Alcolului.
Din aceste cifre voi retine Inca un moment pe cele din Germania.
r , Grade . ': g..
.
- . -
41 :1
,
.
,. .
.
. - .
(.. .z.,..;.- ...0.
-T-
A.
.
. . . . .
.- .' . .
'
-,
,
. . . .
. . ...:.
. .
.. ....
. .
...
......
,
..
.... . . .
.
.,-
. .
,..--. . . .. ...
.' : .......
. . .
.
. ' .
-,
. . .. .
=
.
Xt.X.
Pe cand in Romania se consuma de cap alcool de o valoare de127 lei,Romania tinand recordul,in Germania nu se con-suma decat de 71 lei,deci Romania intrece cu 56 lei de cap chiar peGermania :
In Germania, insa, se consuma de cap 119 litri de bere, pecand in Romania nu se consuma nici 3 litri de Cap, si aceasta di-ferenta dovedeste cu evidenta cauza disproportiunei : berea este o bauturaeftina : trebue betivului o cantitate enorma de bere pana sa se imbete,sicu berile usoare, favorizate in tarile streine prin taxe degresive, betia esteimposibila,--pe cand in Romania spirtul, basamacul, tuica, rachiul de droj-die si tescovina si chiar tatal lor, vinul, sub un volum mic, omul con-suma o valoare mare.
Si observati bine, ca, din aceasta suma considerabila, Berea nu con-tribue decat nici macar cu doi lei de cap, fiind absolut constant ca, Incei din urma cinci ani nu s'a consumat in mijlocie in toata tara decal19.845,814 litri de bere,- -toata berea clad' din fabrice qi pusain consumatiune trecand prin registrele agentului
prepus pe Ifinga ele iar valoarea unui litru de beredat in consumatiune de debitant fiind de maximum 7o b. (35bani halba), inclusiv taxele de 20 de bani de litru, platite de fabricantobtinem un total de 14,684.380 lei, cari impartiti la 7.500.000 locuitori,avem, pe an si de cap, doi lei, valoarea berei consumata in Romania,de fiecare locuitor, pe cand yin, rachiu, tuica, spirt, etc., se consuma decap peste 125 lei pe an !
Si notati Inca bine,ca Berea este singura beutura care nu se poatefalsifica, singurul amestec pe care unii debitanti necinstiti i-o aduc estede a-i adaoga apa gazoasa (sifon), care nu o altera, si pretul ei este con-stant in toata tara si in toate debitele, pe cand spirtul, rachiurile, vinul,etc., servesc de basa la toate beuturile falsificate, la toate lichiorurile otra-vitoare, la toate vermuturile infame, al caror pret in comert este in-finit: un ciocan de rachiu sau de basamac, care nu a costat nici un banse vinde cu zece, iar daca din el s'a facut un asa zis cognac, sau altfelde droga infecta, el costa 5o bani sau chiar si un leu paharutul de zeceon doua zeci de grame.
Isi poate dar oricine inchipui la ce suma colosala se urea pentru unom sarac pe an toate aceste beuturi, ingurgitate sub mii de forme; ca aperitiveetc., iata unde sta Alcoolismul, in Romania, iata unde trebue sa-1 cautam,si sa-1 starpim, daca mai voim sa mai dainuim pe acest pamant, ca poporde sine statator.
Si pentru a vedea cat de bine ne cunosc strainii, sub acestpunct de vedere, reproduc aci din opera d-lui Jacquet, tot capitolulprivitor la Romania, el face sa roseasca de rusine pe orice bun roman:
«Romania. Romania este, zice intr'adevar d-I Jacqeutcare cunoarite foarte bine tara noastra, in oarecare din re-gimile sale esentialmente viticola. Ea cultiva, in afara de aceasta
.
. ,
fis-.cului,
.
.
XX
cereale si mai cu seama porumb in abondenta si iata de ce de mult timpea a utilizat aceste materii prime pentru productiunea alcoolului.
«Sa face in Romania rachiuri de yin numite cognacuri, prin sis-temul charantez, Aar in cantitate mica, caci vinurile, scurgandu-se usorin consumatiune, ating in oarecari ani prejuri ridicate, carefac imposibila destilatiunea.
«Din contra, reziduurile, tescovinele si drojdiile, sunt curent utilizatein nenumarate si foarte primitive mici destilarii de tara. Rachiurilescoase din tescovina se chiama rackiu de tescovina (denominatiunedin text); acelea scoase din drojdie rackiu de drojde (den. in text).--Aceste rachiuri cari au 30-40 grade sunt consumate in tara In foartemarl cantitati, de catre tarani si popor.
.4Rachiul de prune tsuica (den. in text) este asemenea foarte ras-pandita; cei mai numerosi, destilatori cari o produc sunt tsuicari (den.In text).
«Sa mention= Inca le bassamac (den. text), alcool de cerealearomatizat, si le mastica (den. text), preparatiune analogy a aceleiafacuta in Grecia. Cat pentru .alcoolul industrial, el se extrage mai cuseama din porumb, cereala care constitue bogatia tarii.
«Vom mentiona, pentru memorie, liqueorurile si romurile artificiale,cele mai multe preparate cu esenje importate dinGermania» (v. l'Alcool par Louis. Jacquet, pag. 334).
lath cauza cea mare, cauza cea mai adanca a scum-pirei traiului in Romania: tatal de familie bea la car-ciuma painea manialiga copiilor lui, contribuind astfel ladegenerarea rasei, la prabusirea Romaniei in abizul Alcoolismului.
Ce rusine insa pentru un Regat tanar de a tine recordul betiei inlumea intreaga si a cheltuelii la bautura !
Acesta este tlagelul, ce bantue poporul roman !Si in loc sa-1 combateti, dv. it favorizati, prin taxe degresive pe
yin, rachits qi spirt si prin taxe progresive, prohibitive chiar,pe bere.
Tabloul urmator infatiseaza din nenorocire, perfect politica nechibzuita,ce legiuitorul roman a urmat in contra poporului roman, pe care el a reusitsa-1 sue pe cea mai inalta treapta a alcoolizmului.
.
.
-1.:
_,
)2: :.
.
. .
§i
.
,
.
.. «5..4 C
XXI
INCURAJAREA ALCOOLISMULUI§I
PRIGONIREA INDUSTRIEI BEREIIN ROMANIA
II. TAXELE DE- CONSUMATIUNE (fix si fond comunal) la I
can sunt supuse astazi bauturile alcoolice.
SPECIFICAREA BAUTUREIi
A GRADULUI DE TARIE ALCOOLICA
LA CAT REVIN ACESTE TAXEDE GRAD PE DECALITRU
Spirtui, fiind impus cu 20 bani de gradsi decalitru, plateste
Vinul, fiind impus cu 3o bani de decalitru, on care ar fi taria, plateste, dupataria medic de io grade alcool, . . . .
Berea, find impusa cu doi lei de deca-litru, on care ar fi taria, plateste dupataria medie de 4 grade .
LEI BANI
0
o
0
20
30 .
50
II. TAXE NOI cu cari producatorii de bauturi alcoolice vor fi incarcati,--peste taxele de consumatiune aratate in tabloul prece-dentdaca Proectul de lege pentru suprimarea taxei licentelor siinlocuirea ei prin o taxa pe decalitru" va fi votat asa cum a fostmodificat de catre comitetul delegatilor sectiunilor Camerii Deputatilor.
iI
SPECIFICAREA BAUTUREI LA CAT REVIN. ACESTE TAXE
A GRADULUI El DE TARIE ALCOOLICA DE GRAD PE DECALITRU
Spirtul va platVinul, de Do gr. alcool tarie medic, va
plat .
Berea, de 4 gr. tarie, va plati . .
LEI BANI
0 04
O0
OI05
III. TAXELE DE CONSUMATIUNE CE SE PLATESCASUPRA BERII IN ALTE TART pe decalitru sunt: Austro-Un-garia coroane 0,44; Germania marci 0,49; Englitera silingi
4; Belgia franci 0,23; Franta franci o,33; Spania si Elvetiaioscutita ; Suedia coroane 0,40 si ROMANIA 2 lei.
ACADEMIF, *)
I
. .1!. S.:Yr -
'. I : ... .:'.::
. . .. . . . ...
.. . , . ..
- , .:-,-- .. .
' ..1 ! : - ,-
: .-_,- ,.,--1:- ,
. -, -.,.:-.: , i-,,,
J. :,.
. ;1: (1.,,..,,,..:".j.-3.
.
. . . . "-. ,.,,,....%.
u-,:i:,..._ ,..!,
. ,-..::':;::.,J. :,
,: i-.7),
: ,,,-,... I
. .
;,
; .
1
i
.
. . .. . . . . . ..
XXII
Si cu toate acestea recunosc, ca nu se poate suprima in mod ab-solut consumatia alcoolului.
Doua interese marl sunt in joc: interesul producatorilor de vin, spirtsi rachiusi
Interesul national, interesul conservatiunei rasei, a vigoarei poporuluiroman, si a Puterei militare a Statului roman.
In fata acestuia este evident ca nici o ezitatiune nu poate sa existe:interesul individual, interesul chiar de clasa trebue sa se piece.
Alcoolizmul trebue, daca nu suprimat, cel putin restrans.Si D,1 Jacquet indica o intreita serie de remedii:Remedii individuate, prin educatiune.Remedii sociale, opere de Solidaritate sociala : locuinte salubre
pentru a nu mai fi isgonit de infectiunea de acasa la carciuma, gradiniuvriere, pensiuni pentru batranete etc.
Remedii legislative §i fiscale: controlul riguros al bautu-rilor alcoolice, interdictiunea absintului, suprimarea privilegiului rachierilor,legi contra betiei si fixarea ridicarea taxelor pe bauturile al-coolice, dupa gradul for de nocivitate, de continenta de alcool.
Fixand, insa, prin proectul de lege, ce raportati, la i (un) ban de gradpe decalitru, noua taxa pentru tuica si rachiuri in genere, si la io banide decalitru de vin, adica tot la o,or de grad,iar pentru here la 20 banide decalitru, adica la 0,05 (cinci bani) de grad Ili decalitru,D-voastra, pe fata, condamnati poporul. roman la alcoolizm si la toateconsecintele fatale, ce decurg dintr'ansul.
Dar constiinta publica va va cere intr'o zi seama de actul D-voastra pre-meditat, de pacatul ce comiteti impotriva acestui cu adevarat neferice popor.
Ea va va intreba in ziva de judecata, ce ati facut din Romania!dinRomania lui Mihai-Viteazul si a lui Stefan-cel-Mare, din falnicul Roman dela Plevna, Grivita, si alte locuri ilustre, etc.?
Si la ziva de primejdie, care maine va suna, cand fii ei istoviti de betiesi rosi de boale, vor lasa sa cads din mana for tremuranda, spada, ce eale-a incredintat,ce yeti raspunde ?
Si chiar cu aceste masuri draconice tot nu a-ti putea reusi sa com-bateti criza viticola, daca ea ar exists, si cand va exista,caci sin-gurele remedii, precum s'a dovedit in Franta, sunt, cum constata DomnulJacquet si precum a recunoscut-o in monumentalele sale Rapoarte si An-chete, D-1 Senator al Frantei, CazeauCazalet:
Taxe diferentiale intre alcoolul de yin si de cereale,2) Scutirea de taxe a alcoolurilor .de yin, intrebuintate de industrie
si in otetarie,3) Interdictiunea punerei in vanzare a vinurilor sub 60/0 (cease) grade
de alcool, fiind dovedit ca ele sunt usor alterabile si vatamatoare sanatatei.4) Interdictiunea falsificarei vinurilorfie prin amestec cu alte vinuri
mai tari, fie cu zahar sau alcool,
.
..!:
. ..
, r
.
§i
.
:.
-
...
.
,
. .
XXIII
5) Interdictiunea de a fabirca vin,fie din esente, fie din stafide, etc.Gratie acestor masuri, decalitrul de yin, care acum cinci ani era de
1,50 bani, astazi se vinde in Franta, current cu 40 lei Hectolitrul,adica cu 4 leidecalitrul, ceeace toata lumea recunoaste ca este un pretremunerator, chiar pentru Franta, unde viticultorii nu cer castiguri nebunede 5o 0/0-8(30/0 la capitalul for !
Cat pentru propunerile facute de unii de a impiedica prin lege plan-tarea viilor la ses, aceasta este imposibil, pentruca ar fi inconstitutionalsi anti-economic: nu pot fi impiedicat de a uza de proprietatea mea, asacum eu voiesc, si in mod egal cu ceilalti concetateni ai mei.
Aceea ce legiuitorul poate face, insa, este sa ma impedice de a punein consumutiune un produs vatamator sanatatei publice.
Si vinul sub 6 grade de alcool este desigur vatamator.Dar ar fi si anti-economic, caci strugurii pot servi si la mancaie, iar
nu numai la fabricatiunea de yin ; de ce sa fiu impedicat de a produceun aliment admirabil ?
Tot atat de impractica este si masura propusa de a se distruge partedin vii.
Nu credem, zice d-nul Jacquet, ca remediul eroic de a distruge viile,chiar cu prime, indicat de unii (Oomnul Astier a propus sa seexonereze de impozitul funciar terenurile foste viireplantate cu maslInig arbori fructiferi sau plante fu-ragere, pe 20, 10 §1 5 ani) trebue preconizat", pentruca el ar fiineficace si s'ar izbi si de opozitia viticultorilor.
Singurele mijloace sunt asa dar tot cele indicate mai sus, dar mai ales:Orice frauda, zice d-nul Jacquet, trebue urmarita fara mila, fara
transactiune, nici o usurare de nici un fel, luand toate masurile propriipentru a cauta si a constata, aplicand in urnia in toata rigoa-rea for legile existence, pe deplin suficiente".
In loc dar sa 'cautam in persecutiunea berei, pe care din contratrebue sa o favorizam, un remediu al unei crize viticole imaginare,
schimbati regimul fiscal al bauturilor spirtoase supuneti-le pe toate, in-clusiv vinul, la un impozit unic dupa gradul for de alcool, interziceti bau-turile tari si otravitoare, ca basamacul, etc. si introduceti masurile de pro-tectiune a viticulturei a plicate astazi in" Franta si care au suprimat din-tr'odata criza acuta, ce a bantuit'o anii trecuti atat de intens.
Iata drumul, singurul drum, pe care trebue sa mergeti.Eu mi-am facut datoria aratandu-vi-1, faceti-o si d-v. pe a d-v. ur-
mandu-1.Tara intreaga ne vede, ne aude, si pe unii si pe altii si ea va judeca.
N. BASILESCU
.0,51.J I 0 TZ1c,
1*.AnAnrlutiV7
.
ti
