Decembrie 2008 Tendinte ale implicarii sociale

in Romania

2

Multumiri Autorii doresc sa multumeasca tuturor celor care si-au adus contributia la realizarea acestui studiu: - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, World Learning - USAID si Fundatiei Charles Stewart Mott pentru sprijinul financiar - Gabriel Badescu pentru ajutorul acordat in planificarea studiului - Horia Domnariu pentru interpretarea datelor - Metromedia Transilvania si Brenan srl pentru relizarea si respectiv verificarea sondajului de opinie - Ministerului Finantelor Publice pentru furnizarea de informatii despre prevederea 2% - Membrilor Retelei de Mobilizare de Resurse pentru contributia adusa la identificarea nevoilor acestui studiu - Colegilor din ARC pentru rabdarea de care au dat dovada si sprijinul acordat - Nenumaratelor organizatii neguvernamentale pentru inspiratia pe care ne-o ofera in activitatea cotidiana Acest studiu este dedicat tuturor donatorilor fara de care activitatea organziatiilor neguvernamentale ar fi imposibila.

Studiu realizat de Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) Autori: Ioana Brasovean, Catalin Gheorghe, Dana Pirtoc, Alina Porumb © 2007-2009 Nici o parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa fara acordul autorilor.

3

Cuprins Introducere 4 Partea I. Comportamentul filantropic al populatiei 1. Dimensiunea comportamentului filantropic 8 2. Mecanismele actului filantropic 19 3. Motivatii 23 4. Viitorul implicarii sociale a populatiei 27 5. Utilizarea prevederii 2% 31 Partea a II-a. Atitudini legate de implicarea sociala 1. Perceptia asupra implicarii sociale a companiilor 37 2. Contextul implicarii sociale 41

Introducere De 18 ani organizatiile neguvernamentale (ONG) din Romania joaca un rol important in rezolvarea si prevenirea diferitelor probleme cu care se confrunta Romania. Indiferent ca vorbim de grupuri marginalizate, protectia mediului sau animalelor, educatie civica, promovarea tinerilor artisti, dialogul interetnic, ONG si-au dobandit un rol cheie. In toata aceasta perioada mobilizarea resurselor necesare pentru activitatea lor a reprezentat mai mult decat o preocupara continua, a fost o ingrijorare continua. Daca anii ’90 au foat marcati de rolul cheie al institutiilor finantatoare straine, fie ele fundatii, programe internationale sau europene, dupa 2000 se face o tranzitie din ce in ce mai accelerata catre 2 surse principale: fondurile guvernamentale romanesti si resursele private oferite de sectorul de afaceri si cetateni. Aceasta tranzitie este departe de a se fi incheiat iar procesul nu este lent, dificil si de multe ori frustrant. In 2006 se estimeaza ca autoritatile centrale au contribuit cu 17 milioane USD la finantarea sectorului neguvernamental. 1 Chiar daca suma este consistenta ea nu acopera nici pe departe nevoia de resurse financiare. Complementare acestor resurse cu fonduri atrase din sectorul privat (sectoruld e afaceri si cetateni) este din ce in ce mai importanta. Fondurile private indeplinesc o serie de functii critice in sectorul neguvernamental: • Complementeaza fondurile publice si cele de la alte institutii finantatoare • Asigura confinantarea solicitata de unele institutii finantatoare • Permit asigurarea fluxului de numerar in momentele dintre transele de plata ale

finantarilor din surse institutionale • Asigura finantarea unor proiecte urgente pentru care finantarile institutionale nu

sunt o optiune datorita perioadei lungi de la depunerea proiectului si pana la disponibilizarea resurselor financiare

• Sunt un indicator al sprijinului de care se bucura o anumita organizatia sau cauza sociala

In ciuda acestei importante fenomenul filantropic si cel al implicarii comunitare a sectorului de afaceri sunt putin cunoscute. Cel putin din punct de vedere cantitativ, in aproape 2 decenii, ele a fost abordat numai de 3 studii specializate care cercetau aceste comportamente la nivel national. In a doua jumatate a an ilor ’90 Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile publica doua studii, unul dedicat comportmentului filantropic al populatiei, celalalt celui al sectorului de afaceri. Cinci ani mai tarziu Asociatia pentru Relatii Comunitare publica un studiu complex ce aborda in mod integrat comportamentul filantropic al populatiei, imlicarea sociala a sectorului de afaceri, voluntariatul si metodele de atragere de fonduri ale organizatiilor neguvernamentale. In ultimii cinci ani Romania, sectorul de afaceri si cel neguvernamental au parcurs o serie de schimbari importante: am devenit membrii ai Uniunii Europene, am avut 1 Burada, V., Berceanu, D., Petrescu, C., FDSC 2007, Analiza mecanismelelor de finantare directa de la bugetul de stat pentru organizatii neguvernamentale in Romania

5

cinci ani cu o crestere econmica sustinuta si am fost martorii retragerii celor mai multi finantatori institutionali ai sectorului ONG. Aceasta perioada a reprezentat una de avant pentru mobilziarea de resurse private: au aparut primele facilitati fiscale semnificative pentru sectorul de afaceri, cetatenii pot decide asupra directionarii a 2% din impozitul pe venit catre o entitate non-profit, marile companii dar nu numai ele au bugete si resurse umane dedicate implicarii sociale. Dar mai important decat toate acestea, organizatiile neguvernamentale au facut primele eforturi coerente de a implica oamenii din jurul lor, comunitatile in care lucreaza, in eforturile lor. Indiferent ca vorbim de mici initiative ale unor grupuri comunitare informale din mediul rural sau de evenimente complexe de atragere de fonduri derulate de organizatii la nivel national, ultimii 5 ani au fost martorul unui boom al mobilizarii de resurse. Cu toate acestea lipseau informatiile cantitative care sa descrie in mod obiectiv aceeasta tendinta ce parea evidenta. Nu existau informatii actualizate despre numarul donatorilor, rpeferintele acestora, donatiile medii, institutiile beneficiare. Nu era cunoscut rolul mobilziarii de resurse al ONG in ansamblul mobilziarii de resurse realizat de institutiile religioase sau al persoanelor fizice. Nu erau cunoscute opiniile populatiei despre filantropie, despre mobilizarea de resurse. Nu existau informatii care sa descrie dinamica, nici in ceea ce priveste trecutul si nici estimari pentru viitor. Pe scurt lipseau informatiile care sa transforme experimentele din ultimii ani intr-o practica fundamentata, strategica, etica si eficienta. Tendinte ale implicarii sociale 2008 Studiul reprezinta o continuare a Tendintelor comportamentului filantropic in Romania: Donatori individuali si companii, publicat in 2003. In acealsi timp insa aduce elemente noi si lasa unele domenii neacoperite. Continuare Incearca sa reaspunda unor intrebari de baza privind dinamica fenomentului filantropic: numarul donatorilor, valoarea donatiilor, domenii si institutii sprijinite, motivatiile donatorilor. Raspunsul la aceste intrebari era crucial pentru a putea vedea daca evolutia perceputa era una reala sau doar anecdotica, cosmetica. Noutati Studiul aduce in discutie si analizeaza fenomene noi: utilizarea prevederii 2%2, perceptia publicului asupra implicarii sociale. Studiul se uita insa si la fenomene conexe mobilizarii de resurse pentru organizatii neguvernamentale: relatia cu eforturile institutiilor religioase si ale unor persoane fizice (de exemplu cersetori) sau perceptia populatiei despre eforturile si activitatea ONG – inclusiv mobilizarea de resurse si perceptia populatiei despre actul filantropic.

2 Prevederea 2% este o o reglementare cuprinsa in Codul Fiscal ce permite contribuabililor persoane fizice sa directioneze 2% din impozitul platit pe venit catre o entitate non-profit. Mai multe informatii pe www.doilasuta.ro.

6

Domenii neacoperite Prezentul studiu nu investigheaza implicarea sociala directa a sectorului de afaceri. Aceasta componenta a studiului lipseste din pacate datorita resurselor insuficiente care au fost disponibile pana in prezent. Speram sa putem acoperi si aceasta nevoie de informatii cat mai curand posibil. Limitari ale studiului Iu ciuda eforturile facute de a oferi un instrument de analzia si planificare cat mai bun studiul are o serie de limitari: Limitari de precizie: marja de eroare este de +/- 3% in cadrul esantionului populatiei adulte si +/- 3,8% la esantionul de donatori. Fiecare esantion este marcat clar in subtitlul graficelor. Limitari de complexitate: datorita utilizarii unui esantion de 1100 de respondenti (esantion reprezentativ pentru popualtia adulta, ne institutionalziata a Romaniei) o serie de corelatii ale caror date ar fi putut fi extrem de interesante si utile pentru practicieni nu au fost posibile. Limitari metodologice: Studiul se bazeaza pe declaratii ale respondentilor. El nu investigeaza comportamente reale, observate la respondenti. Ca atare presiunea de a da un raspuns dezirabil poate afecta in unele cazuri raspunsul. In aceiasi masura in care vorbim de un mecanism cerere – oferta in sectorul economic putem vorbi de unul similar si ina ctiul filantropic: cererea este reprezentata de cel care solicita resurse iar oferta de catre donator. Studiul, fiind realizat la nivelul populatiei, studiaza oferta, iar in ceea ce priveste viitorul filantropiei studiaza oferta potentiala. Situatia reala este data de interactiunea dintre cerere si oferta. Cercetarea reflecta intr-o mare masura gradul de informare al esantionului cu privirea la filantropie sau implicarea sociala. Aceste doua cauze creeaza imaginea pe care o contureaza datele oferite de studiu: Nu este probabil sa faci o donatie cuiva care nu ti-o cere si este greu sa folosesti sau sa iti doresti o metoda de tragere de fonduri pe care nu o cunosti sau de care nu ai auzit niciodata. Utilitate si audiente Chiar daca studiul isi propune sa reprezinte un demers cu o abordare stiintifica rolul sau principal este unul pratic: de a asista pe cei implicati in mobilizarea de resurse private din sectorul non-profit in eforturile lor de planificare, implementare si evaluare.

7

In mod secundar ne asteptam ca studiul sa fie folosit de: Lideri ai sectorului ONG in dezvoltarea si evaluarea de politici sectoriale si in realizarea planurilor strategice, financiare, de marketing si resurse umane ale propriilor organizatii Reprezentanti ai unor institutii finantatoare, fie ele din sectorul privat sau public in dezvoltarea planurilor proprii Reprezentanti ai sectorului de afaceri, implicati in activitatile de responsabilitate sociala corporativa, relatii publice, etc. Decidenti din domeniul politic/administrativ in elaborarea de politici ce privesc mecanismele de finantare pentru sectorul neguvernamental, politicile fiscale, in special facilitatile fiscale pentru donatori. Alte politici legate de implicarea sociala a publicului si sectorului de afaceri. Structura Studiul are doua parti: prima analizeaza activitatea filantropica a populatiei asa cum rezulte din declaratiile esantionului: Prima parte este structurata astfel: • Dimensiunea comportamentului filantropic: frecventa donatorilor in populatie,

tipurile de donatie, dimensiunea donatiilor, institutii si domenii sprijninite, beneficiarii finali.

• Mecansimele actului filantropic: surse de informare, mecanisme de donatie folosite, frecventa donatiilor.

• Motivatiile: ce favorizeaza si impiedica donatiile • Tendintele de viitor: probabilitatea de a dona in viitor pentru un anumit tip de

recipient sau domeniu de activitate, metode de donatie preferate in viitor, A doua parte analizeaza atitudinea populatiei fata de implicarea sociala a sectorului de afaceri, fata de organizatiile neguvernamentale si opiniile despre filantropie in general.

8

Partea I. Comportamentul filantropic al populatiei 1. Dimensiunea comportamentului filantropic 1.1 Numarul donatorilor Donatii in bani si obiecte Procente din populatia adulta care a donat in ultimul an: 2002 2007 Donatii in bani 26% 35% Donatii in obiecte 6% 2% Donatii in bani & obiecte 12% 23% Nu au donat 56% 40% Total donatori 44% 60%

Daca in 2002 56% dintre romani nu facusera o donatie (bani sau obiecte), in 2007 acest procentaj a scazut la 40%. In 2007, doi din trei romani au facut o donatie in bani si/sau obiecte. Donatii in bani (I: Va rog sa ne spuneti daca ati donat bani in ultimul an?) In ceea ce priveste donatiile in bani a avut loc o crestere de circa 50% a acestui fenomen: In 2002, 38% din populatia adulta a facut o donatie in bani in timp ce in 2007 acest procentaj a crescut la 58%. Donatii in obiecte (I: Va rog sa ne spuneti daca ati donat obiecte in ultimul an?) A crescut si procentajul celor care au facut donatii in obiecte, de la 18% in 2002 la 37% in 2007. Comparand donatile in obiecte si bani din 2002 si 2007 rezulta urmatoarea situatie

9

Chiar daca ponderea celor care au facut donatii exclusiv in bani a ramas aceiasi, a crescut cu aproape 50% ponderea celor care fac donatii in bani si obiecte, dar a scazut foarte mult ponderea celor care fac donatii numai in obiecte. Voluntariatul (I: Va rog sa ne spuneti daca ati desfasurat activitati de voluntariat in ultimul an?) Daca donatiile in bani si obiecte au devenit un gest firesc in societatea romaneasca nu acelasi lucru poate fi spus despre donatiile in timp: voluntariatul: in 2007 numai 11 din populatia adulta a fost implicata in actiuni de voluntariat. In acest domeniu, cresterea este modesta fata de 2002, cand 8% din populatie facuse voluntariat.

10

Concluzionand putem spune ca donatiile in bani sunt cele mai raspandite, urmate de donatiile in obiecte, si la distanta mare de donatiile in timp. Putem numai sa facem prespuneri legate de cauzele acestei situatii:

• Organizatiile solicita preponderent resurse financiare si mai putin donatii in natura sau timp

• Donatiile in bani, in ciuda costului mare raman cele mai facile atat comparate cu donatiile in obiecte si in special cu voluntariatul

• Donatiile in obiecte se fac preponderent legate de dezastre (inundatii, cutremure, etc)

• Donatiile in timp (voluntariatul) sunt complicate din punct de vedere organizatoric atat pentru organizatiile solicitante cat si pentru donator. 1.2 Recipenti ai donatiilor (I: Vă rog sa ne spuneţi care sunt institutiile sau persoanele catre care aţi donat bani în ultimul an?)

11

Raspunsurile includeau 2 categorii de recipienti:

• Institutii: Institutii religioase, ONG, institutii medicale, institutii de educatie • Persoane: Persoane cu urgente medicate, persoane afectate de calamitati, alte

persoane (cersetori, familii sarace, etc)

Din fiecare categorie de recipienti exista una care este de departe principalul beneficiar: In cazul institutiilor este vorba de institutiile religioase (catre care doneaza 42% din populatie) si la persoane este vorba de cersetori (catre care doneaza 22% din populatie). Ele au o pondere cel putin dubla fata de urmatoarea categorie de beneficiari.

Chiar daca organizatii neguvernamentale ocupa un loc mediu in clasamentul general, ele se afla pe locul doi in cadrul institutiilor recipiente cu o preferinta de aproape 3 ori mai mare decat a institutiilor medicale si educationale.

1.3 Valoarea donatiilor in bani (I: Vă rog sa ne spuneţi care a fost suma de bani donată catre fiecare din aceste categorii?) Valoarea donatiilor pe tip de recipient a fost calculata pornind de la esantionul extins de donatori si ajustand valorile superioare extreme.

12

Donatiile mediane pentru recipientii de tip institutie sunt aproape egale (50 RON), exceptie facand institutiile educationale unde donatia mediana este de 65 RON. ONGurile, institutiile educationale si medicale au cele mai mari donatii medii, in jurul a 200 RON, donatia medie pentru institutii religioase find doar jumatate din valoarea acestora (93 RON).

In perioada 2002-2007 atat donatia medie cat si cea mediana au crescut de circa 5 ori.

13

Pornind de la aceste date putem estima ca suma totala donata de populatie catre ONG a fost de circa 67 milioane RON (18 milioane Euro3), in timp ce in 2002 ea a fost de 21 milioane de RON, (7 milioane Euro4).

Intervalul de sume 11-100 RON este cel mai frecvent, aproape jumatate din donatori situandu-se in acest domeniu. Donatiile peste 1000 RON reprezinta o raritate, in timp ce donatiile foarte mici, sub 10 RON sunt favorizate de aproape un sfert dintre donatori. Majoritatea donatiilor sunt mici, doua treimi din donatori oferind sub 100 RON/an, numai 3% dintre ei facand donatii peste 1000 RON/an 1.4 Donatiile in obiecte Tipuri de beneficiari (I: Va rog sa ne spuneţi cine au fost beneficiarii donatiilor de obiecte?)

3 Folosind un curs mediu anual de 3.7 RON/EUR 4 Folosind un curs mediu anual de 3.1 RON/EUR

14

Principalele 3 categorii de recipienti ai donatiilor in obiecte sunt cersetorii, intitutiile religioase si persoanele afectate de calamitati, ONGurile find recipientii a numai 5% din acest tip de suport. Primele 3 locuri sunt aceleasi ca la donatiile in bani, fiind numai inversate locurile bisericii si al cersetorilor. Tipuri de obiecte donate (I: Va rog sa ne spuneţi ce tip de obiecte aţi donat in ultimul an?)

Cele mai frecvente obiecte donate sunt cele de imbracaminte (in acord cu princiapele tipuri de recipienti (Cersetori, persoane afectate de calamitati), la polul opus situandu-se obiectele electrocasnice. Avand in vederea tipurile de obiecte donate prioritar putem spune ca donatiile de obiecte sunt asociate in special dezastrelor naturale si donatiilor in situatii de urgenta.

15

Categorii de persoane beneficiare ale donatiilor catre ONG (I: Ce categorii de persoane au beneficiat de urma donaţiilor făcute?)

1.5 Voluntariatul (I: Va rog sa ne spuneţi daca aţi executat munca voluntara in ultimul an in cadrul următoarelor instituţii?)

Chiar daca era de asteptat ca institutiile religioase sa fie unul din principalii recipienti ai activitatilor de voluntariat este surprinzator penultimul loc ocupat de organizatiile neguvernamentale, aproape la jumatate fata de institutiile educationale. Observam ca

16

institutiile educationale ocupa locul 2 la implicarea voluntarilor, ele avand unul din ultimele locuri la donatiile in bani si obiecte. 1.6 Domenii sprijinite Donatii in bani (I: Vă rog să ne spuneţi dacă aţi donat in ultimul an bani pentru fiecare din următoarele domenii?)

Tabelul urmator prezinta o comparatie a donatiilor in bani pentru diferite domenii de activitate intre anii 2002 – 2007.

Domeniul 2002 (%) 2007(%) Religie 21.7 39.46 Servicii sociale 3.5 21.39 Sanatate 5.2 9.32 Caritate si voluntariat 9.5 8.00 Educatie si cercetare 2.5 2.40 Dezvoltare sociala 1.6 2.30 Cultura si arta 1 1.80 Protectia mediului 0.1 1.30 Drepturile omului, ed.civica 0.2 1.2 Sport si recreere 0.5 0.9 Cooperare internationala 0.1 0.6 Interese de afaceri 0.1 0.3

Comparand domenii sprijinite in 2002 cu cele din 2007 se observa cresteri la servicii sociale si sanatate. Chiar daca domenii cum ar fi protectia mediului, drepturile onului cultura si arta inregistreaza cresteri ele raman marginale.

17

Donatii in obiecte (I: Vă rog să ne spuneţi dacă aţi donat in ultimul an obiecte pentru fiecare din următoarele domenii?)

Chiar daca cersetorii si institutiile religioase erau principalii recipienti ai donatiilor in obiecte, serviciile sociale sunt principalul domeniu sprijinit. Domenii sprijinite - Voluntariat (I: Vă rog să ne spuneţi dacă Dvs. aţi desfăşurat activităţi de voluntariat pentru fiecare din următoarele domenii?)

18

Concluzii Fata de situatia din anul 2003 se observa o crestere a numarului de donatori si cresterea valorii medii si mediane a donatiei. Acestea tripleaza practic suma donata de populatie sectorului neguvernamental. In acelasi timp dinamica pe domenii de activitate sufera numai modificari minore. Se observa cresteri semnificative pentru domenii ca sanatate si servicii sociale. S-a accentuat preferinta spre donatiile in bani, donatiile exclusiv in obiecte scazand comparativ cu 2002. Voluntariatul nu inregistreaza decat o crestere foarte mica in aceasta perioada.

19

2. Mecanismele actului filantropic 2.1. Numarul organizatiilor beneficiare si al donatiilor (I: Câte asociaţii, fundaţii au primit donaţii în bani de la dvs. in ultimul an?)

Marea majoritate a donatorilor isi directioneaza sprijinul catre o singura organizatie, mai putin de 25% dintre donatori sprijinind 2 sau mai multe organizatii anual. Numarul donatiilor (I: Aproximativ de cate ori aţi donat bani in ultimul an?)

20

Datele arata faptul ca romanii doneaza bani in medie de 2-4 ori pe an ceea ce indica faptul ca organizatiile ar putea face un numar similar de solicitari pe an pentru donatorii existenti sau cei cu un potential bun.

2.2 Metode de informare si realizare a donatiei Metode de informare despre donatie (I: Cum aţi aflat de posibilitatea de a face donaţii prin intermediul acestei asociaţii sau fundaţii?)

Se disting trei categorii mari de surse de informare care ocupa un loc principal ca surse de informare: reteaua sociala a donatorilor (Prieteni, cunostinte, biserica, rudele), mass media (Televiziune, ziare, radio). Ponderea acestor doua categorii este

21

similara. Aceasta situatie permite unui spectru larg de organizatii guvernamentale sa isi informeze donatorii si donatorii potentiali: organizatiile mari pot folosi mass media cu succes, in timp ce organizatiile cu bugete limitate pot folosi reteaua sociala proprie ca punct de pornire in comunicarea cu donatorii. Modalitatea de realizare a donatiei (I: Care este cea mai frecventa modalitate de realizare a donatiilor?)

Vasta majoritate a donațiilor sunt făcute în numerar. Dintre celelalte metode numai transferurile bancare depășesc 5%. Metodele “moderne” de donație reprezintă un fenomen marginal și impactul lor financiar este foarte probabil extrem de limitat (poate cu excepția evenimentelor majore care primesc multă vizibilitate în mass media).

22

Recunoasterea oferita donatorilor (I: Ce v-ati asteptat sa se intampla in urma donatiei dvs? Ce s-a intamplat efectiv?)

Pare să existe un echilibru între așteptările donatorilor referitoare la mulțumirile pe care ar trebuie să le primească și gratitudinea pe care aceștia o primesc efectiv. Este insa suprinzator de mare numarul donatorilor care nu au nici un fel de asteptari de la organizatia beneficiara. Aceasta lipsa de asteptari face mai dificila cultivarea si fidelizarea donatorilor. Aceasta situatie se poate explica prin valoarea mica a donatiei si prin metoda de solicitare care face dificila cunoasterea donatorului si ineficiente mijloacele de cultivare. Concluzii Preferinta pentru donatii in bani este constanta si pentru numerar ca forma de plata. Aceasta are un impact negativ asupra metodelor de atragere de fonduri ce pot fi folosite. Metodele noi vor necesita un efort mai mare si timp mai lung pentru a contracara preferinta publicului. Populatia doneaza conform “legii lui 1” : 1 donatie pentru 1 cauza la 1 organizatie. Donatorii sunt preponderent reactivi, doneaza accidental, pe baza impulsului de moment, nu au, nici macar la nivelul cel mai de baza, un plan de implicare sociala. Putem spune de aceea ca in ciuda frecventei si dezvoltarii fenomenului, la nivel individual preocuparea de implicare sociala si donatia in particular nu fac parte a vietii zilnice. Ea este determinata de urgenta solicitarii si impactul emotional al acesteia. Publicul prefera sa doneze direct beneficiarilor finali si nu unor organizatii intermediare (cu exceptia bisericii). Aceasta preferinta se manifesta atat in comportament (preferintele declarate de donatie) cat si in atitudini (raspunsurile legate de parerea despre donatii).

23

3. Motivatii 3.1 Donatii catre persoane (I: De ce aţi ales să donaţi unor persoane individuale?)

Motivatia principala pare sa fie o combinatie de motivatie emotionala si rationala (claritatea nevoii, si reactia emotionala creata de claritatea nevoii, facilitatea si valoarea financiara mica a gestului). Cumulate acestea reprezinta o pondere mare în ansamblul motivațiilor pentru donație. Donatia la indivizi nu este o contrareacție la donația către o organizație neguvernamentală (numai 5% mentioneaza acest motiv). Practic putem spune că pentru acest grup donația către persoane nu este o alternativă la donația către ONG, ci un comportament separat.

24

3.2 Donatii catre institutii religioase (I: De ce aţi ales să donaţi bisericii?)

Din raspunsurile propuse cele ce sugereaza o motivatie normativa ocupa de departe un loc principal. Motivatiile legate de facilitatea gestului nu au nici pe departe aceiasi pondere ca la cersetori. Apare insa un numar mult mai mare de respondenti (26-27%) care mentioneaza neincrederea in ONG. În aparență mai mulți dintre donatorii către instituții religioase le văd pe acestea ca o alternativă mai bună în comparație cu ONG. 3.3 Donatii catre ONG (I: Va rog sa ne spuneţi motivele pentru care aţi donat unei organizaţii neguvernamentale.) E interesant ca apare un numar mai mare de raspunsuri (6 din 21) la care adera peste 30% dintre respondenti. Numarul este mai mare chiar si daca ponderam numarul de raspunsuri multiple cu cele de la cersetori si biserica (2 din 12 si 2 din 8 respectiv). 30% dintre respondenti mentioneaza faptul ca pot contribui la o schimbare ca motivatie!

25

Motivatie % din donatori

ONG Pentru ca pot sa ajut 51.2% Din compasiune, mila 46.8% Am fost solicitat 45.5% Beneficiarul si nevoile lui erau clare 41.5% Cred ca e o datorie morala 35.2% Pot contribui la o schimbare 31.6% Am încredere în organizatia respectiva 29.9% Am încredere în persoana care mi-a solicitat donatia 23.6% Au donat si alte persoane 21.9% Pentru ca a fost o situatie urgenta 18.9% Pot schimba ceva în bine pentru mine sau cei apropiati 17.6% Asa am fost obisnuit 15.6% Cunosc organizatia respectiva 15.0% Prea putini sustin aceasta cauza 13.3% Organizatia e din localitatea in care locuiesc 12.3% Am vazut rezultatele organizatiei respective 11.3% Membrii organizatiei sunt persoane de încredere 7.6% Cunosc personal membrii organizatiei 5.6% Organizatia aduce ceva nou,inedit 5.3% Au fost recomandati de cineva de incredere 4.7% Cineva cunoscut a fost beneficiarul organizatiei 2.3%

Mila, capacitatea de a ajuta, de a realiza o schimbare si raspunsul la o solicitare sunt principalele motivatii ale donatorilor catre ONG. Motivații pentru a nu face o donație (I: De ce nu aţi donat deloc bani?)

26

Principalul motiv (39%): Nu imi pot permite. Acest motiv este legat de resursele disponible, sau perceptia asupra lipsei lor. Urmatorul motiv (13%): Nu am stiut cui. Acest motiv este legat de lispa informatiilor despre organizatii credibile, cauze importante in comunitate si lipsa unor canale eficiente pentru transmiterea acestor informatii. Numai 12% considera ca donatia nu este reposnsabilitatea lor si 10% mentioneaza ca nu au avut incredere in cei care solicitau. Principalele motive par sa fie fie mai degraba circumstantiale (nu imi permit, nu stiu cui) decat legate de convingere. Concluzii Ansamblul motivatiilor nu a suferit modificari majore fata de acum 5 ani. Principalele motivatii ramand e natura emotionala (mila) sau normativa (cei din jurul meu doneaza si se asteapta sa donez si eu). Donatia ramane o reactie la o solicitare si nu o actiune determinata de opinii sau convingeri propri

Ce putem invata de la biserica si cersetori? Mai jos sunt prezentate cateva mesaje derivate din motivatiile principale ale donatorilor catre biserica si cersetori.

• E bine sa donezi, asa trebuie! • Poti ajuta, poti schimba viata cuiva • Orice suma conteaza • Banii tai ajuta pe cineva anume

Recomandari pentru formularea mesajelor si a solicitarii:

• Inspira mila • Defineste clar beneficiarii • Prezinta clar nevoia si solutia • Construieste incredere in organizatie/lideri • Cere prin cineva de incredere

27

4. Viitorul implicării sociale a populatiei Aceasta sectiune analizeaza intentia declarata de implicare sociala a populatiei. Ea nu reprezinta o prognoza, avand in vedere ca situatia viitoare este dependenta atat de intentiile si preferintele donatorilor potentiali cat si de actiunile celor care solicita fonduri. Probabilitate donatie catre tipuri de recipienti (I: Va rugăm sa ne spuneţi cat este de probabil sa donaţi bani in următoarele 12 luni catre....?)

Credem ca raspunsul la aceasta intrebare indica potentialul de crestere pe care il au donatiile pentru diferite tipuri de beneficiari. Se poate observa ca institutiile religioase si cersetorii se afla destul de aproape de limita de crestere, in timp ce ONG-urile, dar mai ales scolile si gradinitele au un potential de crestere excelent. Acelasi lucru este valabil si pentru persoanele afectate de calamitati sau urgente medicale. Potentialul de crestere imens pentru ultimele doua categorii mentionate poate fi exploatat si de organizatiile care activeaza in aceste domenii: sanatate si actiune in caz de dezastre. Motivatii penru a dona in viitor la ONG (I: Ce ar trebui sa se schimbe pentru a vă determina sa faceţi donaţii unei fundaţii sau asociaţii?)

28

Trebuie subliniat de la bun inceput ca numai 20% dintre respondenti au opinia categorica de a nu face o donatie unei ONG. Chiar daca raspunsul legat de cresterea venitului reprezinta la prima vedere o piedica majora, consideram ca si acest grup poate face donatii de mica valoare daca organizatiile isi construiesc sisteme pentru a solicita si colecta aceste donatii in mod eficient. Respondentii la aceasta intrebare reprezinta o proportie de 75% din populatie, asa ca o crestere de 10% din acestia ar insemna aproape o dublare a numarului celor care fac o donatie unei ONG. Metode de donatie preferate in viitor (I: Prin ce modalităţi aţi prefera sa donaţi in viitor?)

29

Chiar daca metodele moderne de donatie (donatii prin SMS, donatii online, etc) inregistreaza cresteri semnificative, numerarul ramane metoda preferata si in viitor pentru donatii. Organizatiile vor trebui sa dezvolte metode creative de a colecta donatii in numera, in general de valoare mica, dar si de a dezvolta mecanisme de cunoastere si cultivare apoi a donatorilor. Intentia de sprijin pe domenii de activitate (I: Va rugam sa ne spuneţi pentru care din următoarele domenii veţi dona bani?)

30

Un singur domeniu de activitate pare sa se apropie de pragul de crestere: cel religios. Sanatatea are una din cele mai spectaculoase cresteri potentiale, find situata pe primul loc in tendinte, servicile sociale apropiindu-se mult de domeniul religios. Este imbucuratoare cresterea potentiala a unor domenii mai putin sustinute pana cum, cum ar fi protectia mediului, educatia si cercetarea, dezvoltarea sociala, arta si cultura. Concluzii Se observa un potential important de crestere pentru organizatiile neguvernamentale, institutiile educationale si de sanatate. In ceea ce priveste domeniile de activitate sanatatea, protectia mediului sunt printre domeniile cu cel mai bun potential de crestere. Acest potential poate fi exploatat numai daca cei activi in institutiile din domeniile de activitate cu potential fac eforturi coerente de a solicita fonduri din partea publicului. Fara aceste eforturi este putin probabil ca acest potential sa se manifeste.

31

5. Utilizarea prevederii 2% Prevederea "2%" permite contribuabililor persoane fizice, pe baza unei reglementari din Codul Fiscal, sa directioneze 2% din impozitul lor pe venit catre o entitate non-profit, organizatie neguvernamentala sau organizatie a cultelor religioase. Este un sistem prin care cetatenii au posibilitatea sa decida in mod direct ce se intampla cu impozitele lor. Sisteme similare functioneaza in mai multe tari din Europa Centrala si de Est: din 1997 in Ungaria si din 2002 in Lituania, Slovacia si Polonia. In Ungaria aproximativ 33% din contribuabili folosesc acest sistem pentru a directiona o parte din impozitul lor (2%) catre organizatii neguvernamentale sau organizatii cu caracter religios. Sumele directionate nu reprezinta un act filantropic, deoarece ele apartin de drept de bugetul de stat. Contribuabilii pot numnai decide destinatia acestor sume. Chiar daca acest fenomen nu reprezinta un comportament filantropic in sens strict am decis sa il investigam ca parte a acestui studiu deoarece reprezinta o modalitate prin care organizatiile atrag resurse consistente (exista organizatii care astfel atrag peste 3-400 000 RON) si o modalitate prin care cetatenii pot sprijini o cauza sau o organizatie de care se simt atasati. 5.1 Cunoasterea prevederii (I: Dvs. aţi auzit de prevederea 2% - faptul că poţi hotărî ca 2% din impozitul pe care îl plăteşti să fie directionat către o asociaţie sau fundaţie?)

Este oarecum dezamagitor sa observam ca dupa 3 ani de aplicare a prevederii numai 33% din populatia adulta cunoaste aceasta prevedere. La nivelul orașelor mari procentajul celor care cunosc prevederea este de 60%.

32

Avand in vedere gradul mult mai mare de platitori de impozit pe venit din mediul urban nu este suprinzator ca acolo gradul de cunoastere este peste medie. Este insa suprinzator faptul ca la nivelul Municipiului Bucuresti gradul de cunoastere este cu putin peste cel din mediul rural. Lipsa unui spirit comuitar datorita dimensiunii si aglomerarii urbane, numarul mare de mesaje cu care sunt bombardati locuitorii capitalei, lipsa de vizibilitate a mesajelor organizatiilor neguvernemantale sunt cateva explicatii posibile.

Grupele de varsta care au potentialulde a utiliza prevederea (forta de munca activa) au o cunoastere peste medie a prevederii, in timp ce tinerii si persoanle peste 55 de ani au o cunoastere sub medie a prevederii.

33

Surse de informare (I: De unde aţi aflat despre prevederea 2%?)

Mass media joaca cel mai important rol ca sursa de informare despre prevederea 2%, fiind urmata de reteaua sociala a respondentilor (Prieteni, familie, loc de munca) si abia apoi matriale realzite de catre organizatii, internetul si alte surse de informare. Pe baza acestor date putem spune ca organizatiile mare care au resurse financiare pot folosi in mod eficient mass media, dar si contactele sociale, care pot fi exploatate si de organizatiile mai mici joaca un rol important. 5.2 Utilizarea prevederii Informatiile din aceasta sectiune se bazeaza pe date furnizate de Ministerul Finantelor Publice. 2005 2006 2007 Numar de contribuabili care folosesc 2% 145 084 568 735 1 030 968 Procentaj din nr. total contribuabili 2.15% 8.50% 15% Suma directionata (EUR)5 1 215 612 5 017 442 7 650 861 Directionarea medie/contribuabil (EUR) 8.38 8.82 7.42

In al doilea an de aplicare se observa o crestere de circa patru ori atat a numarului de directionari cat si a sumei directionate. In al treilea an de aplicare se observa a dublare a numarului de directionari fata de anul anterior. In al treilea an a scazut directionarea medie avand in vedere ca prevederea a fost folosita de un numar mai mare de contribuabili, inclusiv cu venituri mai mici. In cei trei ani de aplicare prevederea a generat aproape 15 milioane de Euro pentru sectorul neguvernamental din Romania. 5 Acest tabel foloseste rata medie de schimb pentru anii 2005-2007, Banca Nationala a Romaniei, www.bnr.ro

34

Se poate observa o crestere accelerata a numarului de judete cu o buna utilziare a prevederii (peste 20% din contribuabili folosesc prevederea) si o scadere extrem de brusca a judetelor cu o utilizare slaba a prevederii (in 2007 mai exista un singur judet in care sub 5% din contribuabili foloseau prevederea 2%). Din pcate Bucurestiul, chiar daca are una din cele mai mari directionari medii (datorita veniturilor medii mai mari) are o rata mediocra de utilizare a prevederii, de circa 10%. 5.3 Domenii sprijinite prin prevederea 2% si motivatii Domenii sprijinite prin prevederea 2% (I: Vă rog să ne spuneţi dacă aţi redirecţionat 2% din impozitul pe venit pentru următoarele domenii?)

35

In ciuda faptului ca in ultimii doi ani, prevederea 2% s-a aplicat si institutiilor religioase, acestea ocupa un loc mediu, mult in urma unor domenii cum ar fi sanatatea, educatia, serviciile sociale si chiar cultura si arta. Prin ordinea domeniilor utilizarea prevederii 2% se apropie de intentia de donatie in viitor, sustinand potentialul de crestere evidentiat acolo. Numar organizatii beneficiare (I: . Vă rugam sa ne spuneţi pentru câte organizaţii aţi utilizat prevederea 2% in perioada 2004-2006?)

Chiar daca prevederea 2% nu permite in general cunoasterea individuala a donatorilor se poate observa totusi ca majoritatea covarsitoare a celor care au utilizat prevederea au directionat unei singure organizatii. Putem astfel concluziona ca prevederea 2% poate deveni un mecanism prin care pot fi atrase in mod sustinut fonduri de la aceiasi persoana pe perioade mai lungi de timp de catre o organizatie neguvernamentala.

36

Motivatii (I: Care sunt motivele pentru care aţi ales sa folosiţi aceasta prevedere?)

Principalul grup de motivatii este legat de faptul ca utilizarea prevederii este facila iar de utilizatorii pot alege destinatia fondurilor. Atasamentul fata de o cauza este a treia motivatia in ordinea importantei. Interactiunile de la locul de munca au o pondere similara, la fel si eforturile depuse de catre organizatie. Interactiunile in cadrul familiei ocupa cel mai putin important rol. Concluzii Atat utilizarea prevederii 2% cat si fondurile obtinute au avut o dinamica ascendenta foarte pronuntata. Chiar daca fondurile generate sunt consistente potentialul de crestere este inca mare mai ales daca ne uitam la alte tari unde este aplicata prevederea. Distributia domeniilor de activitate se apropie de preferinta potentiala a donatorilor. Putem pune acest fenomen pe seama unui numar mai mare de solicitari, mai diverse primite de catre utilziatorii prevederii 2%. Este posibil ca datorita naturii acestei prevederi organizatiile sa fie mai confortabile psihologic cu solicitarea.

37

Partea a II-a Atitudini legate de implicarea sociala 1. Perceptia asupra implicarii sociale a companiilor Urmatoarea sectiune analizeaza perceptia pe care publicul o are asupra activitatilor de implicare sociala a sectorului de afaceri-asupra sferei responsabilitatii sociale corporative. Sunt urmarite in mod special aspectele legate de conceptul de filantropie corporatista-contributia cu resurse, in special financiare la rezolvarea unor probleme ale comunitatii, dar si aspecte legate de informarea consumatorilor, tratamentul angajatilor, protectia mediului, etc. Rolul acestei sectiuni este sa indice in ce masura publicul romanesc se asociaza unor tendinte internationale in acest domeniu si in ce masura cooperarea dintre sectorul de afaceri si cel non-profit, in beneficiul comunitatii este vazuta ca fiind un aspect important in ansamblul activitatilor de responsabilitate sociala. Contribuția firmelor la cauze sociale (I: Consideraţi ca firmele / companiile ar trebui sa dea bani pentru cauze sociale?)

O majoritate covarsitoare considera ca sectorul de afaceri trebuie sa aiba si o componenta de implicare sociala. Acest procentaj mare indica faptul ca publicul ar aprecia actiunile de implicare sociala ale sectorului de afaceri si chiar mai mult ca le considera chiar necesare. Urmatoarele intrebari analizeaza importanta activitatilor de implicare sociala privind din doua perspective: importanta lor pentru ca o firma sa fie perceputa ca un angajator atractiv si masura in care ele afecteaza comportamentul de cumparare.

38

Importanta implicării sociale la angajare (I: . Cât de importante sunt pentru Dvs. următoarele aspecte atunci când alegeţi să vă angajaţi la o companie?)

Se observa ca reputatia, tratamentul angajatilor si grija fata de mediul inconjurator sunt principalele elemente ce definesc un bun angajator prin prisma implicarii sociale. Comportamentul filantropic al companiilor, chiar daca este considerat important de peste jumatate din respondenti, se afla pe ultimul loc. Oricum, in comparatie cu Statele Unite acest procentaj este mult mai ridicat, importanta acordata acolo donatiilor in ansamblul activitatilor de responsabilitate sociala cu influenta la angajare fiind mult mai mica6. Cu toate acestea putem spune ca importanta acestui tip de activitate este mai mare decat o indica simplele procentaje datorita faptului ca ea poate duce destul de usor la o buna reputatie si la o buna cunoastere in comunitate, ambele elemente foarte importante. 6 Fleishman-Hillard/National Consumers League, 2005, Rethinking Corporate Social Responsibility

39

Importanța implicării sociale la achiziția de produse sau servicii (I: Cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte atunci când alegeţi sa cumpăraţi un produs?)

Importanta diferitelor fatete ale implicarii sociale si ordinea lor relativa se pastreaza si in cazul deciziei de cumparare. Opini despre responsabilitatea socială (I: Am să vă rog să ne spuneţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii?)

40

Am incercat sa analizam in ce masura neglijarea unor aspecte ale activitatii de responsabilitate sociala poate dauna imaginii unei companii si deciziei de cumparare. Este suprinzator sa vedem ca in acest context donatiile pentru cauze sociale, informarea consumatorilor si activitatile native fata de mediu au cel mai mare impact. 70% din consumatori preferă, in conditii de pret si calitate egale, o companie care face donatii. Costul implicarii sociale

Jumatate dintre respondenti ar fi dispusi sa plateasca mai mult pentru un produs sau serviciu, contribuind astfel, alaturi de companie la o cauza sociala identificata ca fiind importanta. Aceste date indica faptul ca marketingul comunitar si promovarea de catre companii a cauzelor comunitare au potential exclent de functionare si in Romania.

2. Contextul implicarii sociale 2.1 Perceptia asupra actului filantropic (I: Unii oameni considera că... în timp ce alţii consideră că... Dumneavoastră ce credeţi?) Solicitarea de fonduri pentru o cauza este un serviciu pentru societate 72.7

Solicitarea de fonduri pentru o cauza este o forma de cersetorie 19.1

NS 8.3 Donatiile sunt importante in societate 74.6 Donatiile nu aduc un mare beneficiu societatii 16.9 NS 8.4 E preferabil sa donezi la o fundatie sau asociatie 34.0 E preferabil sa donezi direct la persoana are are nevoie 58.4

NS 7.7 E preferabil sa donezi sume mai mari la mai putine fundatii 31.7

E preferabil sa donezi sume mai mici la mai multe fundatii 56.8

NS 11.5 Toata lumea ar trebui sa doneze 54.5 Ar trebui sa doneze numai oamenii cu bani 36.5 NS 9.1 Donatiile ar trebui sa fie parte a vietii zilnice 38.4 Donatiile ar trebui facute numai în situatii exceptionale 51.7

NS 9.9 Valoarea adaugata a ONG in oferirea de servicii sociale nu este perceputa de majoritatea populatiei. 60% dintre respondenti considera ca este preferabil sa donezi beneficiarului direct si nu unei ONG Respondentii prefera sa doneze sume mai mici unui numar mai mare de organizati beneficiare decat sa dea donati mari unei organizatii. Aceasta preferinta duce la diluarea impactului donatiei si la valori relativ mici ale donatiei medii, facand aceasta donatie mai putin eficienta comparativ cu donatiile relativ mari de la companii sau cu sumele care pot fi obtinute de la finantatorii institutionali. Majoritatea populatiei considera ca donatiile sunt mai degraba un gest exceptional decat unul cotidian. Ideea de filantropie este insa bine ancorata in perceptii: trei sferturi din respondenti sunt de acord afirmatiile ca solicitarea de fonduri este un serviciu pentru societate, donatiile sunt importante.

42

Majoritatea (55%) considera ca donatia nu este numai apanajul celor bogati ci al intregii populatii, indiferent de venit. (I: In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu fiecare dintre următoarele afirmaţii ?)

Respondenții au o atitudine în general favorabilă față de diferitele aspecte ale actului filantropic (toate răspunsurile avand o rată de acord cuprinsă între 80 si 50%). O majoritate importantă consideră ca ONG contribuie la rezolvarea problemelor sociale și în același timp rata donațiilor nu este suficientă. În același timp donațiile sunt văzute ca înlocuind sau complementând eforturile autorităților publice. Opinia că donațiile au o motivație religioasă puternică și ca reprezintă o îndatorire a celor care își permit acest lucru este împărtășită de 70% dintre respondenți. Cu toate acestea opinia că mai donațiile sunt favorizate de un venit mare este acceptată de 80% din populația țintă.

43

Cunoasterea altor donatori (I: Dvs. cunoaşteţi persoane care donează bani, obiecte sau fac muncă voluntară?)

Chiar daca 60% din populatia adulta a facut o donatie in ultimul an, un procent restrans dintre respondenti au in cercul lor social (rude, colegi, cunostinte, prieteni, vecini) persoane care doneaza sau voluntariaza.

Persoanele publice nu sunt percepute ca donatori model de catre populatie, ceeace contribuie la lipsa de vizibilitate a actului filantropic.

44

2.2 Perceptia asupra ONG (I: Unii oameni consideră că cele mai multe organizaţii neguvernamentale din România fac lucruri bune pentru societate, în timp ce alţi oameni consideră că cele mai multe nu fac nici un bine societăţii. Dumneavoastră ce credeţi?)

Opinia este majoritar pozitiva. Este suprinzator de mare (25%) procentajul celor care nu au nici o opinie despre ONG. Acesta este cel mai mare procentaj de non-raspuns din tot studiul si in opinia noastra reflecta gradul redus de cunoastere al organizatiilor neguvernementale in ansamblul lor de catre populatie. Aceasta afirmatie este sprijinita si de raspunsul la alte intrebari din aceasta sectiune Legaturile cu organizatiile neguvernamentale (I: Va rugam sa precizaţi care din următoarele afirmaţii se potrivesc cu cazul dvs. -Afirmaţiile se referă la asociaţii sau fundaţii, altele decât cea de locatari.)

45

Numai o mica parte a populatiei este implicata in viata asociativa. ONG nu fac parte din activitatea cotidiana a populatiei (nu sunt membrii, nu participa, nu beneficiaza). Practic populatia in ansamblul ei are legaturi comportmentale foarte slabe cu sectorul ONG. De aici pot rezulta si legaturi cognitive si afective foarte slabe. 2% din populatie este membru in ONG si 5% se informeaza despre ONG si aproape 8% a participat la o actiune ONG. Utilitatea ONG (I: Care consideraţi ca e cel mai util aspect in activitatea asociaţiilor si fundaţiilor?)

Se disting 5 categorii de utilitate- rol social/caritabil (sa ajute oamenii aflati in nevoie, sa stranga bani si obiecte pentru cei in nevoie), rol de completare al serviciilor statului si comerciale (sa acopere domenii unde statul si companiile nu sunt prezente sau eficiente), rol de placa turnanta (saa duca oamenii impreuna pentru o anumita cauza), inovator (sa propuna solutii noi pentru probleme exitente), gardian/reprezentare (sa reprezinte interesele unor grupuri de cetateni, sa atraga atentia asupra unor probleme). Este perceput de un grup semnificativ numai rolul caritabil (15-40%). Rolurile de inovator si de gardian/reprezentare sunt percepute de o minoritate infima (sub 3%). ONG-urile sunt vazute ca avand un rol reactiv, ajutorare pe termen scurt (de ex dupa catastrofe) si secundar ca rol de a ajuta pe termen lung anumite grupuri.

46

2.3 Incredere in oameni si institutii Incredere in oameni (I: Consideraţi că cei mai mulţi oameni, dacă ar avea ocazia, ar încerca să câştige, să profite, de pe urma Dvs. sau ar încerca sa fie corecţi?)

Numai unul din 5 romani cred ca oamenii sunt corecti. Peste jumatate dintre respondenti considera ca cei din jur ar incerca sa profite de ei. Datele descriu o societatea romaneasca este marcata de neincredere. In general se considera ca filantropia, asociativitatea sunt favorizate de un grad mai inalt de incredere intre oameni. Incredere institutii (I: Pe o scala de la 0 la 10 unde 0 înseamnă deloc si 10 foarte multa încredere, va rog sa ne spuneţi câtă încredere aveţi in următoarele instituţii)

47

ONG ocupa un rol de mijloc. Se disting trei zone de incredere: Ridicata (Presa nationala, scoala, institutii medicale, UE, biserica), Medie (Presa locala, ONG, politia, primaria) si scazuta (institutiile democratice nationale: DNA, Partidele, parlamentul, guvernul si justitia). 2.4 Donatii catre cauze controversate (I: Va rugam sa ne spuneţi daca dvs. aţi dona bani sau obiecte unor asociaţii sau fundaţii care sprijină următoarele grupuri de persoane)

Majoritatea populatiei este de acord sa doneze pentru victime (oameni fara adapost, persoane HIV+, victime ale violentei domestice) percepute ca ne-fiind responsabile de situatia lor. O proportie semnificativa (25-35%) ar dona pentru interesele unor grupuri diferite de al lor (alta religie, etnie, romi), dar numai o mica minoritate ar dona pentru comportamente care sunt percepute ca deviante in mod voluntar si nu fortuit (minoritati sexuale, consumatori drguri, detinuti). Concluzii: Ideea de donatie este vazuta preponderent pozitiv, dar donatorii si actul donatiei este putin cunoscut si nu face parte din subiectele cotidiene de discutie. Chiar daca ideea de donatie si filantropie se bucura de o buna acceptare ideea de a dona unei organizatii neguvernamentale este acceptata de un numar mai mic de respondenti. Organizatiile neguvernamentale se bucura de o perceptie in general buna dar intelegerea rolului lor se limiteaza la cel de a oferi asistenta sociala, in special in cazuri de urgenta. Rolurile de inovator, gardian al drepturilor civice si reprezentare a intereselor unor grupuri nu sunt percepute de vasta majoritate a populatiei.

48

Filantropia de calitate este in continuare un fenomen marginal. Filantropia de calitate poate fi definita prin donatii consistente (peste 3-400 RON anual), donatii repetate catre aceiasi organizatie (atat in cursul unui an cat si multianual) si atasament fata de cauza servita de organizatie. In continuare majoritatea donatiilor sunt relativ mici, frecventa donatiilor catre aceiasi organizatie este mica si nu exista un atasament fata de o anumita cauza. O exceptie o reprezinta subgrupul donatorilor ONG care considera ca e mai bine sa donezi la ONG decat la beneficiarul final. Care sunt factorii limitatori ai actului de donatie: existenta unor organizatii care solicita, atasamentul (fie el si intrinsec) pentru cauza respectiva, disponibilitatea resurselor, posibilitatea de a face in mod rapid si facil transferul de resurse. Directionarea prin intermediul prevederii 2% abordeaza practic toti factorii limitatori, de aceea este mai apropiata de preferintele potentiale ale donatorilor. Reteaua sociala joaca un rol din ce ince mai important in posibilitatea de a face o donatie. Mass media inregistreaza si ea o crestere, dar mai mica: Massmedia inregistreaza o crestere dubla fata de 2002 in timp ce reteaua sociala, o crestere tripla. Organizatiile pot alege media sau reteaua sociala si le pot utiliza cu aceiasi eficienta. Acest lucru inseamna insa si o competitie mai mare, in special pentru atentia potentialului donator si nu atat de mult pentru resursele lui.

49

Acest studiu a fost realizat cu sprijinul financiar al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe