Lance ArmstrongDC repaus: 2,5 l/minDC in efort: 40 l/minResting heart rate : 32-34 bpmMaximum heart rate: 201 bpm

DEFINIREA NOTIUNILOR DE PRESARCINA SI POSTSARCINAPRESARCINA Presarcina muchiului cardiac: - reprezint fora care determin lungimea de repaus a muchiului, respectiv lungimea de repaus a sarcomerelor de la nceputul contraciei - presarcina se coreleaz cu gradul de suprapunere al miofilamentelor i va determina nr. de interaciuni posibile intre actina si miozina.b. Presarcina pompei cardiace: - este reprezentat de volumul telediastolic (VTD) sau end-diastolic (VED) care determin lungimea de repaus a sarcomerelor la sfritul diastolei. Este influentata de:- rata reintoarcerii venoase; tonusul venos si de volumul de sange circulant. Creste: in efortul fizic; in cazul cresterii volumului de sange (transfuzii in cantitate mare, policitemie), sau in caz de tonus simpatic crescut.

DEFINIREA NOTIUNILOR DE PRESARCINA SI POSTSARCINAPostsarcina a. Postsarcina muchiului cardiac reprezint fora (rezistena) pe care trebuie s-o nving muchiul n cursul contraciei. b. Postsarcina pompei cardiace: rezistena pe care trebuie s o nving miocardul ventricular n sistol, sau presiunea din aort pentru VS i din artera pulmonar pentru VD creterea postsarcinii determina o mai slab scurtare a fibrelor cardiace i scderea QC scderea postsarcinii determina o crerere a scurtrii fibrelor i a QCcreterea postsarcinii duce la o suprancrcare hemodinamic de presiune, ca in: hipertensiunea arterial (HTA) sau stenoza aortic pentru VSsauhipertensiunea pulmonar si stenoza pulmonar pentru VD

Volumul de sange existent in ventriculi inaintea sistolei ventriculare (sau la finalul umplerii ventriculare) se numeste volum telediastolic sau volum de umplere ventriculara (VTD) Valoare normala - 120-140 ml Valoarea VTD este influentata de complianta venoasa Compliantei venoase va duce la cresterea capacitantei venoase (cresterea volumului de sange din vene) ceea ce va duce la scaderea intoarcerii venoase, deci a VTD. Compliantei venoase are efecte inverse In clinica este utilizat ca parametru echivalent al presarcinii.VOLUME CARDIACE. DEBITUL CARDIAC

Volumul de sange ramas in ventricul la sfirsitul ejectiei se numeste volum telesistolic (VTS) sau End-systolic volume Valoare normala: 50-60 ml. reprezinta volumul sistolic de rezerva, din care cca. 40 mlpoate fi mobilizat total, iar 10-20 ml reprezinta volumul, care se gaseste intre muschii papilari. Nu poate fi ejectat nici de contractiile foarte puternice Valoarea VTS este influentata de: - postsarcina si de contractilitatea ventriculara Reprezinta o masura a functiei sistolice, oferind informatii despre performanta de pompa a inimii poate fi masurat prin ecocardiografie bidimensionala, prin CT (computer tomografie) cardiaca sau RMN (rezonanta magnetica nucleara)VOLUME VENTRICULARE.

VTD VTS = VS volum sistolic Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de aprox. 60 - 70 ml, si se numeste volum bataie sau volum sistolic sau stroke volum (VS).VS depinde de: presarcina o crestere a afluxului venos sau a vitezei reintoarecerii venoase va determina prin mecanism Frank-Starling o crestere a VS; amplitudinea si viteza contractiei relatie de directa proportionalitate; postsarcina: cresterea postsarcinii (HTA sau stenoza aortica) va determina scaderea VS.

VOLUME VENTRICULARE.

Raportul dintre volumul sistolic si volumul telediastolic se numeste fractie de ejectie (FE). Reprezinta fractia din VTD care este ejectata de ventricul, in timpul sistolei ventriculare. VSFE = x 100> 55%, cca. 60% VTD

FE este un indicator pretios a starii functionale a inimii - in efort fizic FE a VS creste pana la 80%- in insuficienta cardiaca FE a VS scadesub 50%

DEBITUL CARDIAC

Este cantitatea de sange ejectata de VD si VS in mica si marea circulatie intr-un interval de 1 minut.

DC = Vs x FC; VS = 70 ml; FC = 70 b/min DC = 5-6 l/min in repaus DC = 25-30 l/min in efort DC este determinat de functia sistolica si de cea diastolica a inimii, si este un indice global al performantei cardiace. Mai corecta este utilizarea indicelui cardiac, care exprima raportarea DC la suprafata corporala: 3 +- 0,5 L/min/m2 suprafata corporala.

IC = Tema: identificati factorii de care depinde DC

1. Variatii fiziologice- in functie de sex: la femei este cu 10% mai mic- in functie de varsta: la 10 anivaloare maxima 4 l/min la 80 ani2,4 l/minCresteri fiziologice ale DC- DC are loc in paralel cu intensificarea proceselor metabolice: - efort fizicmoderatDC la7-10 l/min intensDC =20-30 l/min foarte intens, la persoane antrenate, DC =35-40 l/min- digestie- DCcu 30% in primele 3 ore. Mecanisme:- dilatatia vaselor de la nivelul tubului digestiv faciliteaza trecerea sangelui din sectorul arterial in cel venos (aflux venos crescut, adica presarcina crescuta);- absorbtia de lichide determina vol.sanguin.- reactii de termoreglare - DC- expunerea la cald determina DC cu 30%, la 30C prin vasodilatatie periferica- expunerea la frig determinaDC numai in faza frisonului cand se intensifica activitatea musculara.DEBITUL CARDIAC - variatii

- la gravide DC cu 30-40% incepand cu luna a 3-a de sarcina, datorita:- existentei circulatiei placentare;- cresterii volumului plasmatic (retentie de apa);- cresterii afluxului venos- in emotii/anxietate -DC cu 50-100% datorita secretiei de adrenalina- dupa transfuzii intoarcerea venoasa crescuta determinaDC. Scaderi fiziologice ale DC -odata cu inaintarea in varsta! 2.Variatii patologiceCresteri: hipertiroidism, febra, fistule arterio-venoase (aflux venos marit), anemie;Scaderi: hipotiroidism, insuficienta cardiaca decompensata, soc, pericardite, pneumotorax (prin diminuarea contractilitatii)

DEBITUL CARDIAC - variatii

Relatia dintre FC (frecventa cardiaca) si DC este diferita la cordul izolat si la cordul,,in situ.

La cordul izolat, pastrandu-se constanta forta de contactie si presiunea de umplere, se observa ca:- scaderea FC sub 60 b/min duce si la scaderea Qc. - La o FC intre 60-100 b/min, cresterea FC determina proportional cresterea Qc. - Peste 100 b/min, Qc incepe sa scada, dar modificarile sunt nesemnificative. = Scaderi mari ale Qc se realizeaza la FC >200 b/min.

La cordul ,,in situ - cand creste FC se observa cresterea fortei de contractie si a presiunii de umplere, aceste modificari producand si cresterea vitezei de umplere ventriculara. Astfel, odata cu cresterea FC se inregistreaza si cresteri in paralel ale Qc pana la o limita de frecventa =170 b/min pentru persoanele neantrenate si 200 b/min pentru persoanele antrenate.

In efort, VS poate creste pana la valori de 120 de ml, producand astfel, alaturi de cresterea frecventei, cresterea DC la valori de 25 30 L/min.La atletii de performanta, VS poate creste pana la 170 180 ml/bataie, iar DC poate ajunge la 38-40 de L/min.