M 2 Comunicare prof Marcu Doina 1. Procesul de comunicare cuprinde urmatoarele elemente :emitatorul,receptorul mesajul

2. Limbajul de comunicare poate fi verbal,non-verbal prin folosirea corpului,paraverbal-prin folosirea tonalitatii,accentuarii,ritmului de vorbire. 3. Forme ale comunicarii verbale conferinta,dezbaterea 4. Forme ale comunicarii scrise referatul,raportul 5. Elemente ale comunicarii non verbale limbajul trupului ,limbajul culorilor 6. Receptorul este persoana care primeste mesajul,asculta msg 7. Dialogul este o discutie controlata in doua sau mai multe persone cu scopul de a :transmite informatii,obtine informatii 8. Comunicarea prin telefon este o forma de comunicare verbal 9. Comunicarea grafica este utilizata ptr evidentierea anumitor aspecte,ofera o cantitate mai mare de informatii 10.Prin tacere oamenii comunica aprobarea,admiratia,dezaprobarea

M 10 Mediu si sanatate Cotea Maria

11. Dupa clasificarea OMS poluantii aerului pot fi :iritanti fibrozanti,toxici cancerigeni,infectanti 12. Principalele boli care se transmit prin apa sunt: bacterioze,viroze,parazitoze 13. Afectiuni neinfectioase produse prin apa sunt: intoxicatie hidrica cu nitrati ,gusa endemica 14. Dupa natura si rolul lor in organism substantele se impart in cinci grupe principale 15. Masurile de igienizare a unitatilor scolare vizeaza spatiul si mobilierul scolar coresp,aprovizionare cu apa 16. Educatia sanitara a elevilor reprezinta: proces de informare si inzestrare cu notiuni privind sanatatea,atitudini si obisnuinte privind sanatatea 17. Prevenirea bolilor infectioase in scoli se face prin: triaj epidemiologic,impiedicarea contactului intre un copil bolnav si colectivitate,izolarea copilului bolnav

18.Poluarea solului poate fi:biologica,chimica,organica 19.Dezinfectia apei trebuie sa indeplineasca urm cond.: sa nu lase urme periculoase pentru consumator,sa nu modifice caracterele organoleptice,sa fie eficienta 20.Dintre masurile de prevenire si combatere a contaminarii aerului fac parte:dezinfntectia cu ajutorul radiatiilor ultaviolete,pulverizarea unor subst antibacteriana,ventilatia incaperii prin aer rece si uscat

M 11 Educatie ptr sanatate Bucataru Mihaela

21. Sanatatea este starea de echilibru bio-psiho-social dintre organism si mediu. 22.Ptr asigurarea dezvoltarii ingrijirilor primare de sanatate sunt necesare urmatoarele domenii de studiu si actiune:identificarea ingrijirilor primare de sanatate,initierea personalului sanitar si al pacientilor in ingrijiri primare de sanatate 23.Ingrijile primare de sanatate sunt:ingrjiri esentiale de sanatate,ingrijiri accesibile si acceptabile ca cost 24.Strategia sanatate ptr toti in sec 21 apartine:organizatiei mondiale a sanatatii 25.Prin stil de viata se intelege conditiile materiale,economtice si sociale ale oamenilor,totalitatea activitatilor care compun viata unei persoane,a unei colectivitati 26.Principalii indicatori ai modului de viata sunt:natura muncii,ocupatia ,profesia si durata ei,educatia si calificarea profesionala,conditiile de igiena si asistenta sanitara 27.Sunt factori determinant ai sanatatii:stilul de viata,modul de viata,mediul ambiant,factorul biologic,sistemul ingrijirilor de sanatate 28.Dintre riscurile autoasumate care afecteaza sanatatea persoanelor fac parte:tabagismul,abuzul de alcool,consumul de droguri,alimentatia excesiva,dezechilibrata,subnutritia,sedentarismul,promiscuitatea sexuala,practicile sexuale riscante 29.Functiile majore ale educatiei pentru sanatate sunt:functia sanogenica,functia preventionala 30.Medicina omului sanatos urmareste:promovarea unei alimentatii sanatoase,formarea unor deprinderi igienice la fiecare

persoana,imbunatatirea conditiilor de mediu la locul de munca si aplicarea tuturor masurilor care privesc protectia muncii

M13 Bazele stiintei nursingului Bucataru

31. Asistenta medicala necesita ptr exercitarea profesiei :calitati morale,calitati fizice,calitati profesionale 32.Prima scoala de asistente medicale a fost infiintata de catre Florence Nightingale 33.Demersul de planificare al ingrijirilor presupun:stabilirea prioritatilor de ingrijire 34.Etapele procesului de ingrijire sunt culegerea datelor,analiza datelor culese,fixarea obiectivelor de ingrijire si aplicarea ingrijirilor,evaluarea interventiilor aplicate 35.Evaluarea interventiilor asistentei medicale prezinta:judecata asupra progresului pacientului in raport cu interventiile aplicate 36.Asistentul medical este pregatit sa fie capabil:sa rezolve problem curente,sa obtina informatii medicale si tehnice,sa desfasoare activitati diferite interdependente, dependente , interdependente,sa fie creativa,sa acorde ingrijiri primare,secundare si tertiare de sanatate,sa faca profilaxie infectioasa,sa aplice tratamente indicate. 37.Empatia reprezinta calitatea asistentei medicale de :transpunere in pielea bolnavului 38.Functia de cercetare este functie de natura interdependenta,functie de colaborare intersectriala 39.Functia economica este functie de gestionare,functie de organizare si planificare a prioritatilor 40.Functia educative a asistentei medicale este o functie de natura interdependenta 41.Functiile specifice asistentei medicale sunt:preventive,curativa,recuperatorie,de promovare a sanatatii si de sustinere a independentei pacientulul 42.Componentele esentiale ale unui model conceptual sunt:valorile si postulatele,elementele profesionale-scop,obiective,rol professional,surse de dificultate,interventii,consecinte 43.Nevoia fundamentala reprezinta o necesita vitala,esentiala fiintei umane

44.Rolul profesiei de asistent medical este de suplinire a starii de dependenta,de satisfacere a nevoilor pacientului 45.Scopul etapei de analiza a datelor este stabilirea prioritatilor de ingrijire,stabilirea nevoilor nesatisfacute. 46.Cea mai veche culegere de deontologie de care s-au legat civilizatiile occidentale este cea cunoscuta sub numele de:juramantul lui hipocrate 47.Medical hindus Tsharaka relateaza pentru prima data in istoria medicinii:calitatile,functiile si indatoririle acestor AM 48.Cel mai renumit reprezentat al evului mediu,Paracelsius,se ocupa de:alchimie,astrologie , etica si psihologie 49.Din sec al xvii au aparut epidemiile tot mai dese in orase deoarece:conditiile de viata si igiena se deteriorau din cauza aglomeratiei 50.Prima scoala medicala in Germania a fost contruita la mijl sec xix 51.Razboaiele,mai ales din sec xix,au dus la :dezvoltarea medicinii concomitant cu dezvoltarea ingrijirii 52.Crucea rosie a fost infiintata in 1864 53.Consiliul international al surorilor medicale s a infiintat in 1899 la Londra. 54.Descoperirea cu privire la functia inimii si felul in care circula sangele a fost realizata de:medical englez William Harvey 55.Intr-o serie de experimente stralucite pe animale si oameni,Harvey a demonstrat:cum circula sangele prin corp 56.Prima transfuzie de sange la om a fost efectuata in anul 1668,de catre medical Jean Baptiste Denis 57.C.I.N. inseamna consiliul international al nurselor 58.Rolul propriu al AM vizeaza:stabilirea procesului de ingrijire 59.Rolul delegat al asistentei medicale vizeaza:aplicarea prescriptiilor medicale 60.Rolul propriu al AM vizeaza:compensarea partial sau totala a lipsei sau diminuarii autonomiei 61.Rolul delegate al asistentei medicale vizeaza:participarea si colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invasive de ingrijire 62.Conform conferintei de la viena 1988 unul dintre rolurile AMG este:fundamentarea activitatii medicale pe nevoi de sanatate. 63.Actiuni de suplinire realizata de AM presupune:ajutarea pacientului de a-si gasi mijloace ptr rezolvarea problemelor .

64.Istoria profesiei medicale studiaza evolutia istorica a triadei:boala-bolnavpersonal medical. 65.In perioada primitiva cand se formeaza primul nucleu al medicine apare:vindecatorul 66.In cultura egipteana ,templul era,de asemenea,un serviciu ambulatoriu,cu medici ce consultau si studenti ce invatau 67.Cele mai vechi carti de medicina cunoscute provin din:cultura egipteana. 68.In Egipt,vocatia femeilor o constituia:mositul 69.In cultura indienilor maya,cu scop medical erau recomandate:baile cu abur. 70.In conceptia sa,prin ceea ce numim azi teorie umorala,hipocrate recunostea:existenta a patru umori:sangele,flegma sau limfa,fierea galbena si fierea neagra. 71.Cel mai vestit medic al greciei antice,considerat si parintele medicinii a fost:hipocrate

M 14 fiinta umana si nursingul Cotea

72.Problemele de dependenta ale nevoii de a respira pot fi:obstructia cailor respiratorii,dispneea,alterarea vocii 73.Ca manif de dependent in alterarea vocii intalnim:afonie,disfoniei 74.Circulatia inadecvata se poate manifesta prin modificari ale frecventei pulsului,ritmului pulsului,amplitudinii pulsului 75.Frecventa respiratiei la persoana adulta este:16-18 r/min 76.Hipoxia reprezinta scaderea cant de O2 in tesuturi 77.Interventiile AM ptr administrarea oxigenului sunt:dezobstruarea cailor respiratorii,introducerea sondei nazale si fixarea ei,fixarea debitului de O2/min 78.Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt: varsta alimentatia,inaltimea corporala 79.Respiratia este favorizata de pozitia sezand si ortostatica 80. In cazul unui pacient cu deficiente respiratorii urmatoarele interventii apartin AM:umezirea aerului din incapere,pregatirea psihica a pacientului,administrarea tratamentului prescris 81.Alimentatia si hidratarea inadecvata prin deficit se poate manifesta prin:anorexie,crestere ponderala

82.Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus se poate manifesta prin:bulimie,polifagie 83.Sursele de dificultate de ordin fizic in satisfacerea nevoii de a elimina pot fi:intoxicatii alimentare si medicamentoase,alterarea mucoasei intestinale 84.Dintre problemele de dependenta ale nevoii de a elimina fac parte:retentia urinara,diaforeza,diareea 85.Tulburarile de emisiune urinara se pot manifesta prin :enuresis,polakiurie,nicturie.,nicturie,disurie. 86. Incontinenta urinara reprezinta:eliminarea incostienta,involuntara de urina

87.Ptr urmarirea bilantului lichidian AM masoara zilnic:eliminarile prin urina,scaun varsaturi,sange,temperatura corporala 88.Vomica reprezinta eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii 89.Persoana sanatoasa este capabila sa execute miscari de abductie,adductie ,flexie,extensie,sa ia pozitie ortostatica ,clinostatica,sezand 90.MD ale imobilitatii sunt: anchiloza,crampa,atrofia musculara. 91.Obiectivele urmarite in cazul mobilizarii pacientului grav sunt:stimularea circulatiei sanguine, stimularea metabolismului, stimularea respiratiei 92.PD ale nevoii de a-si mentine temperatura corpului in limite normale sunt:hipotermia,hipertermia 93.Starea de hipotermie este determinata de:pierderea excesiva de caldura 94.Pacientul cu hipertermie prezinta frisoane,tegumente palide,hiperemice 95.Echilibru dintre termogeneza si termoliza-homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:evaporarea,radiatia,conductia.convectia,reducerea proceselor metabolice din organism. 96.Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:excoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii.escare 97.Cauzele care favorizeaza aparitia escarelor de decubit sunt:igiena defectuoasa,mentinerea pacientului timp indelungat in aceeasi pozitie,cutele lenjeriei de pat sau de corp. 98.Comunicarea eficienta la toate nivelurile este influentata de:integritatea organelor de simt,organelor fonatiei si aparatul locomotor,gradul de inteligenta a persoanei,anturajul si cultura persoanei 99.Pot fi MD la nivel senzorial:hipoacuzie,anosmie,cecitate,hipoestezie

100. Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:incapacitatea de a pronunta cuvintele 101. Amnezia este o tulburare de memorie 102. PD care apar prin nesatisfacerea nevoii de realizare a individului pot fi:devalorizarea,neputinta,dificultatea de a se realiza 103. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele MD:satisfacere,destindere,amuzament 104. Frecventa respiratiei variaza in functie de:varsta sex.pozitie,temperatura mediului ambiant 105. Dispnee kusmaul este o respiratie in 4 timpi,o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta ,zgomotoasa dupa care urmeaza o alta pauza scurta,o perturbare ritmica si periodica a respiratiei 106. Dispneea cheyne-stockes este o perturbare ritmica si periodica a respiratiei,o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi sezand pana la apnee,ce dureaza 10-20 secunde 107. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt:debitul cardiac,forta de contractie a inimii. 108. Obiectivele AM in ingrijiirea pacientului care expectoreaza urmaresc:pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala, pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile, pacientul sa beneficieze de microclimate optim 109. Interventii AM in ingrijirea pacientului cu stare depresiva constau in:readucerea persoanei la timpul present,sublinierea necesitatii ingrijirilor personale 110. Factorii biologici care influenteaza tensiunea arterial sunt urmatorii:varsta,somnul 111. Cele 14 nevoi fundamentale sunt definite de cadrul conceptual al Virginiei Henderson 112. Modificari ale frecventei pulsului pot fi:tahicardia,bradicardia 113. Cresterea frecventei numarului de respiratii pe minunt se numeste: tahipnee 114. Rolul asistentei medicale este:sa asigure ingrijirea pacientului in raport cu indicatiile medicului,sa ajute persoana bolnava sa-si recapete sanatatea,sa suplineasca persoana bolnava pentru satisfacerea nevoilor sale 115. PD este definite ca:satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semen observabile 116. MD reprezinta: semn observabil care permite identificarea starii de dependent 117. Procesul de ingrijire reprezinta:un mod stiintific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raspunde nevoilor sale fizice,psihice sau sociale. 118. Diagnosticul de ingrijire cuprinde: enuntul problemei de dependent ,a sursei de dificultate si a manifestarii de dependent 119. Obiectivul de ingrijire poate fi definit astfel:descrierea comportamentului pe care il asteptam de la pacient 120. Interviul reprezinta:forma speciala de interactiune verbala,metoda de culegere a datelor variabile si stabil,instrument de personalizare a ingrijirilor

M15 Roman Irina

121. La inspectia sanilor se urmareste:culoarea tegumentelor,simetria 122. Hemoptizia contine sange rosu aerat ,apare dupa efortul de tuse. 123. Rectoragia apare in cancerul rectal,hemoroizi. 124. Hematuria apare in neoplasm renal,vezical,de prostate 125. Polidipsia reprezinta exagerarea senzatiei de sete ,apare in DZ ,diabet insipid 126. Varsatura de origine central apare in edemul cerebral,senzatia de greata lipseste 127. Varsaturile matinale apar in sarcina,etilism cronic 128. Durerea in epigastru apare in:gastrita acuta,ulcer duodenal,pancreatita acuta 129. La inspectia abdomenului se urmareste:aspectul tegumentelor,deformari 130. La palparea profunda a formatiunilor abdominal se urmareste:dimensiunea,consistent,sensibilitatea 131. Edemul renal este alb,moale,pufos,lasa godeu,temperatura corpului este normal 132. Durerea retrosternala apare in AP,IM 133. In bolile cardiac apar urmatoarele tipuri de facies:pletoric,mitral,cyanotic 134. La auscultatia cordului se deceleaza:sufluri sistolice si diastolice,frecaturi pericardice 135. In functie de orar tusea poate fi vesperala,matinala,noctura 136. Edemul cardiac este cyanotic,dureros,rece 137. Examenul reflexelor osteo-tendinoase se face cel mai frecvent la nivelul rotulian,achilian,plantar 138. La inspectia tegumentelor se poate identifica:icter,cianoza 139. Metodele de efectuare a anamnezei sunt:observarea,interogatoriul,ascultarea

M15 Cotea Maria

140. Anamneza cuprinde:istoricul bolii actuale,antecedente personale si heredocolaterale,conditii de viata si munca 141. Metode fizice folosite la realizarea examenului clinic general sunt:inspectia,auscultatia,palparea,percutia 142. Inspectia generala poate evidential modificari ale tegumentelor,starii de nutritie,starii psihice 143. Simptome de ordin general intalnite in afectiunile ap respirator sunt:durere toracica,dispnee,tuse,expectoratie 144. In bolile cardiovasculare durerea poate avea urmatoarele particularitati:apare in urma unui effort,apare ca o intepatura 145. Manifestari functionale in afectiunile aparatului digestiv pot fi:tulburari de apetit,tulburari de transit 146. Despre simptome stim ca:au character subiectiv,sunt relatate de catre bolnav,au character obiectiv 147. Semnele sunt : manifestari obiective produse de boala,observate de bolnav si completate de cadru medical prin propriile simturi,sinonime cu MD 148. Sindromul reprezinta un grup de simptome care exprima o stare patologica,un grup de simptome care apare in mai multe boli 149. Dintre sindroamele frecvent intalnite in practica medicala fac parte:sindrom meningian,sdr imunodeficitar dobandit,sdr febril

M16 P V

150. Escarele de decubit apar la bolnavii imobilizati la pat timp indelungat,sunt tulburari trofice cauzate de insuficienta irigare a tesuturilor,pot fi prevenite prin schimbarea pozitiei bolnavului imobilizat cel putin o data la 2 ore 151. Pozitia bolnavului in pat este activa daca:bolanvul reuseste sa se mobilizeze singur,bolnavul este in totalitate independent in satisfacerea nevoii de a se misca. 152. Pozitia bolnavului in pat este pasiva daca:este ajutat de alte persoane in schimbarea pozitiei,reuseste sa isi miste doar membrele superioare 153. Alimentatia bolnavului prin gastrostoma este o alimentatie artificial 154. In diaree,au loc pierderi de apa si electroliti,scaunele sunt lichide sau semilichide. 155. Sonda gastrica Faucher se foloseste ptr evacuarea stomacului,spalatura gastric 156. La poupinel se sterilizeaza instrumentarul metallic,sticlarie de laborator 157. Temperatura de sterilizare la poupinel este de 160-80 o C 158. Pentru recoltarea urinei din 24h avem nevoie de :recipient cu numele pacientului,numarul salonului si nr patului,recipiente curate 159. Pentru efectuarea punctiei venoase avem nevoie de:antiseptic,tampoane de vata,manusi,ac de punctie ,garou 160. Pentru masurarea/monitorizarea pulsului putem utiliza:cronometru,ceas cu secundar,monitor 161. Gastroscopia se realizeaza cu ajutorul:gastroscopul.gibrogastroscop 162. Materialele necesare folosite in aspiratia nazo-faringiana:aspirator,sonde sterile,manusi sterile

M16 B M

163. Auscultarea zgomotelor din interiorul organismului se face cu :stetoscop biauricular 164. Examninarea conductului auditiv extern se face cu :specul auricular 165. Oxicianura de mercur 1% este folosita la:spalaturi oculare,spalaturi vezicale 166. Alcoolul se foloseste la dezinfectia tegumentelor 167. Materialul textile se sterilizeaza la :autoclave 20min ,133 grade C-2 atm 168. Pensa Pean este o pensa:hemostatica 169. Examenul macroscopic de urina determina:volumul urinar 170. Pozitia bolnavului ptr clisma evacuatorie este decubit lateral stg,ginecologica 171. Reactia Rivalta este pozitiva cand lichidul este:exsudat 172. Flectarea antebratului pe brat dupa executarea punctiei venoase:favorizeaza revarsarea sangelui,produce hematom local 173. Ptr evidentierea venelor jugulare se procedeaza astfel:se face compresiune digitala pe traiectul venei,deasupra locului punctiei,se aseaza pacientul in decubit dorsal,cu capul lasat sa atarne

174. Pentru executarea reactiei Rivalta produsul recoltat se amesteca cu apa distilata si:1-2 picaturi de acid acetic glacial 175. Hemostaza de garou in cazul hemoragiilor mari trebuie sa respecte urmatoarele:sa opreasca sangerarea,tegumentele sa fie palide 176. Stopul respirator este urmat de stop cardiac in 1-3min 177. Absenta pulsului la carotida confirma:prezenta stopului cardiac 178. Pansamentul compresiv este o metoda de hemostaza definitive pentru:vasele mici 179. Hemostaza provizorie se obtine prin:compresiune digitala directa,compresiune la distanta digitala sau cu garou 180. In hemoragia exteriorizata lezarea vasului se produce:intr-un organ cavitar 181. In hemoragia externa lezarea vasului se produce:in afara organismului 182. In hemoragia interna lezarea vasului se produce:intr-o cavitate inchisa 183. Prin ce se caracterizeaza o luxatie:pierderea permanenta a raporturilor anatomice normale dintre suprafetele articulare

M 17 CM

184. Infectiile nosocomiale sunt contractate in:unitati sanitare 185. Infectiile intraspitalicesti frecvente in sectia de chirurgie sunt cu:piocianic,stafilococ 186. Scopul precautiunilor universal este:prevenirea IN cu cale de transmitere sanguine la locul de munca 187. Profilaxia imbolnavirilor profesionale si protectia muncii in unitatile sanitare se face respectand:normele generale si speciale de protectie a muncii,aplicarea precautinilor universale,tratarea IN in sectia de boli infectioase. 188. Ptr prevenirea infectiilor cu transmisie digestive se va evita:contactul bolnavilor cu vesela altor bolnavi,contactul bolnavilor cu alimentele altor bolnavi 189. In selectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala se respecta:cod galben-deseuri periculoase,cod negru-deseuri nepericuloase 190. Caz de expunere profesionala reprezinta:orice persoana din sistemul sanitary care a suferit o expunere accidental. 191. Accident de munca inseamna:accidental suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu,ca urmare a unei agresiuni 192. Sterilizarea ca metoda de prevenire a infectiilor reprezinta:totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenta a microorganismelor ,de la suprafata sau profunzimea unui obiect. 193. Ptr manevrarea materialelor si instrumentelor sterile se poate utiliza:mana acoperita cu manusa sterila,pensa de servit. 194. Dezinfectia este metoda de distrugere a:agentilor infectiosi de pe tegumente,mucoase,obiecte si din incaperi 195. Spalarea de decontaminare a mainilor se face cu:apa,sapun frecare cu periuta uscare si aplicare de alcool 196. Solutia antiseptic are urmatoarele proprietati distruge microorganismele de pe tegumente si mucoase,fara a le altera integritatea 197. Ptr manevrarea unor solutii dezinfectante personalul medical respecta masurile de protectia muncii utilizand:manusi de cauciuc,masti de protectie 198. Sunt expusi mai frecvent infectiilor nosocomiale :pacientii varstnici,tarati

199. Materialul moale ptr efectuarea pansamentului se sterilizeaza la :autoclave 200. Circuitele functionale in unitatile sanitare respecta urmatoarele elemente:circuitul aseptic indica sensul de circulatie ptr protectia impotriva infectiilor.

M18 S E

201. Administrarea medicamentelor este o functie a asistentului/asistentei medicale:delegata 202. Medicamentele sunt preparate farmaceutice administrare cu scop de :prevenire a imbolnavirilor,vindecare a bolilor,investigatie a organismului 203. Rolul AM in administrarea parenterala a medicamentelor consta:administrarea medicamentului prescris,efectuarea injectiilor IM si IV 204. Pregatirea bolnavului ptr administrarea medicatiei consta in:informarea si luarea consimtamantului,explicarea efectelor adverse 205. Medicamentele administrate pe cale orala actioneaza local,general 206. Nitroglicerina se administreaza sublingual 207. Doza maxima are asupra organismului effect therapeutic 208. Medicamentele administrate pe cale rectala au effect purgative,calmare a durerii,antiinflamator 209. Sub ce forma se administreaza medicamente pe cale respiratorie:gaze,lichide fin pulverizate 210. Metodele de administrare a medicamentelor pe suprafata tegumentelor sunt:badijonarea,aplicare de unguente 211. Locurile de elective a injetiei subcutanate pot fi:1.3 medie la brat fata externa,flancurile laterale abdominale,1.3 medie fata antero-externa la coapsa 212. Accidentele injectiei intravenoase pot fi :perforarea venei,flebalgie,injectare paravenoasa 213. Absorbtia medicamentelor administrate intravenous se face in:instantaneu 214. Pe cale IV se pot administra solutii medicamentoase:izotone,hipertone 215. Incidentele injectiei intradermice pot fi:injectarea subcutanata,revarsarea lichidului in afara tegumentului 216. Scopul injectiei intramusculare este:therapeutic 217. Injectia intravenoasa la sugar si copilul mic se poate efectua la nivelul:venelor epicraniene,venelor jugulare 218. Regimul alimentar al bolnavului tratat cu prednisone va fi:hiposodat,hipoproteic,hipoglucidic 219. Regulile de administrare a antibioticelor sunt:respectarea dozei si ritmului,testarea sensibilitatii pacientului inainte de inceperea tratamentului,prevenirea efectelor adverse

M21 T I

220. Epidemiologia se ocupa cu:studiul raspandirii bolilor si starilor epidemiologice in colectivitatile umane 221. Procesul epidemiologic reprezinta totalitatea factorilor si mecanismelor implicate in aparitia extinderea si evolutia unei boli infectioase intr-o populatie 222. Starea de receptivitate reprezinta:capacitatea organismului de a face infectia sau boala 223. Manifestarea epidemica este caracterizata prin:imbolnaviri accumulate intrun anumit spatiu in timp scurt si care depaseste estimarile 224. Infectiile respiratorii acute au ca etiologie:virusuri,riketsii,chlamidii,bacteria,fungi,protozoare 225. Epidemiile de gripa se succed:la 20-40 ani 226. Localizarea epidemiologica specifica in infectiile respiratorii acute este:la nivelul alveolelor pulmonare si al mucoasei tractului respirator 227. Natalitatea este fenomenul demographic:al frecventei nou nascutilor vii intro populatie 228. Mortalitatea infantila in Romania este:de 3 ori mai mare decat in tarile Europei de vest si central 229. In Romania,principalii factori comportamentali care influenteaza negativ starea de sanatate sunt:fumatul/consumul de alcool si consumul de droguri,sedentarismul si alimentatia bogata in hidrocarburi,consumul excesiv de antibiotice si sedative.

M 21 B M

230. Epidemiologia este un domeniu al stiintelor medicale,se ocupa cu studiul problemelor fundamentale ale procesului epidemiologic,se refera la boli transmisibile sau netransmisibil cu raspandire in masa. 231. Procesul epidemiologic reprezinta:totalitatea factorilor,fenomenelor,mecanismelor biologice natural si sociale care concura la aparitia ,extinderea si evolutia bolilor la nivelul populatiei 232. Factorii care favorizeaza procesul epidemiologic sunt:factori naturali,factori socio-economici 233. Endemia reprezinta cazuri repetate de imbolnavire intr-o colectivitate,fara legatura epidemiologica intre ele 234. Epidemia reprezinta:cazuri numeroase de imbolnaviri intr-o colectivitate,cu legatura epidemiologica intre ele. 235. Ancheta epidemiologica preliminara:are character de urgenta,poate fi efectuata si de catre AM 236. Transmiterea bolilor pe cale digestiva se poate face prin:contact direct,prelungit cu sursa de infectie,apa si alimente contaminate,maini murdare si igiena deficitara 237. Profilaxia toxiinfectiilor alimentare se poate realiza prin:asigurarea de alimente necotaminate,respectarea normelor igienico-sanitare privind transportul,depozitarea prepararea si distribuirea de alimente in sectorul public,examene medicale periodice si la angajare in sectorul alimentar 238. Receptivitatea reprezinta:particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boala 239. Boala diareica acuta se manifesta sporadic

M 22 P R

240. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica are 3 diviziuni principale:cercetarea stiintifica fundamental,aplicata si dezvoltarea tehnologica si transferul tehnologic 241. Dintre modalitatile si procedeele folosite in cercetare sunt:analogia,adica observarea de asemanari intre problema de rezolvat si o alta problema a carei solutionare este cunoscuta,generalizarea presupune ca atunci cand o problema e stufoasa se poate schita o versiune simplificata,ce sa cuprinda datele ei esentiale. 242. O buna tema trebuie sa fie:simpla,specifica conceputa si redactata inainte de inceperea studiului 243. Ptr o cercetare corecta sunt recomandate:munca de teren,anchetele,cercetarea documentara si experimental 244. Etapa efectuarii cercetarii presupune:strangerea datelor si inregistrarea informatiilor 245. In cercetarea bibliografica se pot intalni mai multe suporturi,precum:hartie,internet,dvd,memory stick,cd 246. Un articol stiintific presupune o structura astfel:introducere( ptr ce munca a fost facuta),metode (cum a fost realizata cercetarea) ,rezultate (ce s-a observat) si discutii(ce cred eu despre munca mea) 247. Teoria reprezinta cunoasterea stiintifica a proceselor sociale,precum si a comportamentelor individuale si de grup,o constructie intelectuala prin care un anumit numar de legi sunt associate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod riguros,un ansamblu de enunturi cu valoare de adevar,privind relatiile dintre fenomene. 248. Cunoasterea stiintifica numara urmatoarele trasaturi:este empirica si permite verificarea empirica,este generala si provizorie 249. Analogia reprezinta compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare

M23 PR

250. Criza de astm bronsic cuprinde:aura astmatica,faza catarala cu tuse cu expectoratie mucoasa,vascoasa,perlata 251. Testele alergologice in astmul bronsic sunt:pe cale inhalatorie 252. Celulele implicate in patogenia astmului bronsic sunt:mastocitele 253. Complicatiile corticuterapiei sunt:ulcer gastro duodenal,diabet zaharat 254. In tratamentul starii de rau asthmatic se evita:sedativele si hipnoticele,penicilina 255. Tabloul clinic al tuberculozei pulmonare se caracterizeaza prin:hemoptizie 256. Formele clinice ale tuberculozei secundare sunt: tbc fibrocavitara,tuberculomul 257. Testul la tuberculina la adult :tehnica presupune injectia intradermica 258. Dintre tuberculostaticele majore fac parte:izoniazida

259. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:radiografia pulmonara arata hipertransparenta hemitorace,tratamentul symptomatic se face cu antalgice si antitusive 260. Pneumoniile virale beneficiaza de tratament cu:paracetamol,amantadina 261. Tabloul clinic in emfizemul pulmonary prezinta:examen radiologichipertransparenta pulmonara 262. Tabloul clinic al neoplasmului bronho-pulmonar cuprinde:astenie nejustificata,anorexie,scadere marcata in greutate 263. Sindroamele paraneoplazice in neoplasmul bronhopulmonar se caracterizeaza prin:eliberarea de catre celulele tumorale a unor hormone,aparitia de anemii hemolitice sau sindroame leucemice 264. Bronsita cronica se caracterizeaza clinic print use cu expectoratie,3 luni pe an,2 ani consecutiv,in perioadele de acutizare a simptomatologiei se adauga la tratament antibiotic 265. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice se caracterizeaza prin:debut cu frison unic,violent,ascensiune termica 39-40 grade C junghi thoracic,perioada de stare cu tuse cu expectoratie ruginie ,vascoasa ,febra in platou 266. In cazul bolnavului cu BPOC observam:bolnavul prefera anumite pozitii care sa ii usureze expirul,aspect predominant bronsitic sau predominant emfizematos 267. In emfizemul pulmonary semnul clinic characteristic este dispneea sub forma de wheezing 268. Pneumonia pneumococica presupune ca:se poate complica cu nefrita pneumococica 269. Pneumoniile au urmatoarele caractere:in pneumonia cu klebsiella pneumonia pot sa apara halucinatii,delir,mecansimul de producere a pneumoniilor cu anaerobi este prin aspiratie din tubul digestive 270. Abcesul pulmonary:in perioada de constituire aspectul clinic este de pneumonie acuta,pacientul este ajutat sa expectoreze prin drenaj postural 271. Dispneea in astmul bronsic este:de tip expirator,determina anxietate 272. Astmul bronsic poate fi intrinsec,Indus de effort,professional 273. Pneumotoraxul poate surveni spontan la personae sanatoase prin barotraumas,apare consecutive unei plagi penetrante abdominal 274. Tratamentul in neoplasmul bronhopulmonar cuprinde:citostatice,radioterapie

M23 BC

275. Dispneea reprezinta greutate in respiratie,bradipnee expiratorie cu respiratie dificila,respiratie de tip Cheyne-Stockes 276. Respiratia de tip Cheyne-Stockes se caracterizeaza prin:respiratie cu amplititudini crescande pana la maxim si apoi scazute pana la apnee de 10-20 secunde 277. Expectoratia perlata se intalneste in :astmul bronsic 278. Prin expectoratie se intelege:procesul de eliminare a produselor secretate si accumulate in caile respiratorii 279. Hemoptizia reprezinta expectoratie cu sange 280. Disfonia se manifesta prin:voce ragusita,stinsa,voce nazonata,voce bitonala 281. Fibrobronhoscopia este un examen endoscopic prin care se exploreaza visual interiorul conductelor traheobronsice

282. Fibrobronhofrafia este un examen radiologic de explorare pulmonara care necesita:introducerea unei substante de contrast in caile respiratorii,examinarea arborelui bronsic cu ajutorul razelor x 283. Se solicita bolnavului sa inspire fortat sis a ramana nemiscat pentru:inregistrarea radiografica a imaginii toraco-pulmonare. 284. Capacitatea vitala se compune din :volum current+ volum expirator de rezerva+volum inspirator de rezerva 285. V.E.M.S. reprezinta:volum expirator maxim pe secunda 286. Administrarea oxigenului impune:utilizarea reductoarelor de presiune,administrarea oxigenului prin barbotor,administrare numai de oxygen umidificat 287. Pozitionarea sondei nazale se face prin masurarea distantei de la nara la tragus 288. Prin pneumotorax se intelege:prezenta de aer in cavitatea pulmonara 289. Toracocenteza reprezinta:punctia cavitatii pleurale 290. Locul punctiei pleurale este:spatial VII-VIII intercostals pe linia axilara posterioara 291. Pozitia bolnavului pentru punctia pleural este:pozitie sezand,la marginea patului sau a mesei de examinare,pozitie sezand,Calare pe un scaun cu antebratele sprijinite pe spatarul scaunului,decubit lateral pe partea sanatoasa ,cu spatele la marginea patului 292. Examinarea biochimica prin reactia Rivalta a lichidului pleural poate constata:reactiva rivalta negative cand lichidul pleural este sarac in albumin si este denumit transsudat,reactia rivalta pozitiva cand lichidul pleural este foarte bogat in albumin si este denumit exsudat 293. Pentru spalatura bronsica lichidul se introduce in bronhii:prin instalatii,prin bronhoscopie 294. Recoltarea sputei la pacientii cu tuberculoza cavitara care nu expectoreaza se face prin spalatura gastric,spalatura bronsica 295. Injectia intradermica constituie procedura de introducere a medicamentelor:in grosimea dermului 296. Injectia intradermica se poate efectua:pe fata anterioara a antebratului,pe orice suprafata a corpului cu scop anestezic 297. Frecventa normala a respiratiei la barbat este:18 r/min 298. Respiratia fiziologica are urmatoarele caractere:supla,ampla,regulate,profunda,nazala,lenta,simetrica 299. Dispneea cu rarirea ritmului respirator se numeste:bradipnee 300. Expectoratia hemoptoica reprezinta eliminarea de sputa rozata,cu striuri de sange 301. Ptr prevenirea infectiilor ,la utilizarea scuipatorilor se va proceda astfel:se aplica dezinfectia asupra sputei captate inainte si dupa golire,se aplica dezinfectant in recipientul de captare inainte de a-l oferi pacientului,recipientele de captare,etanse,se golesc sau se schimba ori de cate ori este necesar 302. Culoarea,aspectul si cantitatea sputei :pot fi modificate de consumul unor alimente,pot fi modificate de consumul unor medicamente tinute in gura inainte de expectoratie,pot fi modificate de unele profesii 303. Vomica reprezinta eliminarea unor colectii massive de puroi sau exsudat de la nivelul parenchimului pulmonary 304. Medicamtenele care se pot administra pe cale respiratorie sunt:substante gazoase sau gazelificate,lichide fin pulverizate 305. Dupa injectarea solutiei medicamentoase pe cale intradermica:nu se aplica tampon la locul injectiei

306. Aspectul characteristic la nivelul injectiei intradermice este:papula cu aspect de coaja de portocala 307. Intreadermoreactia la tuberculina se executa:cu scop exploratory 308. Resorbtia solutiei izotone injectate prin ID este foarte lenta 309. Inhalatia reprezinta:introducerea medicamentelor in caile respiratorii,antrenate de vapori 310. Radioscopia reprezinta o examinare radiologica dinamica,sub ecran radiologic 311. Pentru examinarea radiologica a plamanilor pozitia bolnavului va fi:pozitie ortostatica in spatele ecranului,cu mainile pe solduri,decubit dorsal cand este contraindicate pozitia ortostatica,sezand pe scaun in fata ecranului 312. Examinarea radiologic al arborelui bronsic cu ajutorul substantei ed contrast iodate introdusa prin sonda Metras se numeste:bronhografie 313. In mod normal,curba respiratie este:paralele cu curba pulsului,paralela cu curba termica 314. Fibrobronhoscopia reprezinta:examinarea endoscopica directa a arborelui traheobronsic 315. Bronhoscopia se executa cu ajutorul:bronhoscopuui,fibroscopului 316. Pozitia bolnavului ptr introducerea brohnoscopului este:decubit dorsal cu capul in hiperextensie ,cu gura larg deschisa 317. Ingrijirea bolnavului dupa bronhoscopie are in vedere:interzicerea alimentatie sau hidratarii orale in primele 2 ore dupa examinare,repaus la pat in primele 24 ore si supravegherea atenta a functiilor vitale ,alimentatie lichida si semilichida in primele 2-3 zile 318. Ptr delimitarea teritoriilor hipoventilate pulmonare prin examen scintigrafic pulmonary ,izotopii radioactive se introduce:prin inhalatie sau aerosoli 319. Toracocenteza reprezinta:punctia pleural 320. Accese de dispnee paroxistica expiratorie se intalnesc in astm bronsic 321. Ingrijirea pacientului cu bronsiectazie presupune si :drenaj postural,tapotament 322. Profilaxia TBC presupune:control pulmonar periodic,idr la tuberculina 323. Pentru efectuarea bronhografiei se administreaza antitusive:24 ore inainte de examen 324. Miofilinul se administreaza in criza de astm bronsic pe cale:intravenoasalent,in timp de 10-15min 325. Interviul in cadrul activitatii medicale reprezinta:o discutie cu pacientul 326. In timpul tratamentului cu cortizon bolnavul va primi un regim:desodat,hipoglucidic 327. Substanta de contrast folosita in brohografie este:lipiodol,iodipin 328. Starea de rau asmatic este o criza de astm ce dureaza mai mult de 24 de ore 329. Scaderea acuitatii pulmonare apare in bronhopneumonie cronica obstructive

M24 CA

330. Stenoza mitrala se caracterizeaza clinic prin:dispnee,hemoptizie,emboli arteriale 331. Complicatiile cardiac ale HTA sunt:angina pectoral,insuficienta cardiac 332. Factorii de risc ai anginei pectorale sunt:diabetul zaharat,dislipidemiile 333. Tratamentului IMA in perioada initiale include oxigenoterapia,trombolitice

334. Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin trecerea anormala in sistola a sangelui:din ventriculul stang in atriul stang 335. Urmatoarele caracteristici apartin HTA esentiale:are caracter familial,evolutie favorabila 336. Durerea din IMA se caracterizeaza prin:localizare retrosternala,nu cedeaza la NTG 337. Boala varicoasa are ca etiologie:varsta peste 25 de ani,sexul feminin,ereditatea 338. Tabloul clinic in stenoza aortica se caracterizeaza prin dispnee,angina pectorala,sincopa 339. HTA secundara apare in:afectiuni renale cornice,afectiuni endocrine 340. Urmatoarele coronarodilatatoare pot fi folosite in tratamentul IMA:Nitroglicerina 341. Factorii declansatori ai bolii tromboembolice sunt:traumatisme venoase, actul operator,actul obstetrical 342. Tratamentul AP se face cu:nitrati 343. Factorii predispozanti ptr IMA sunt:efortul fizic,stresul 344. Complicatiile neurologice ale HTA sunt:tromboza cerebrala,hemoragie cerebral 345. Durerea din AP se caracterizeaza prin iradiaza in membrul superior stang 346. Insuficienta cardiaca stanga se caracterizeaza clinic prin dispnee,tuse 347. Factorii de risc ai AP sunt:ATS fumatul,sedentarismul 348. Tratamentul de urgenta al IMA cuprinde:combaterea durerii,oxigenoterapie 349. HTA secundara poate fi determinata de:pielonefrita acuta,contraceptive orale 350. Simptomele HTA sunt:cefalee pulsatila,ameteli,scotoame 351. Insuficienta cardiaca stanga se caracterizeaza prin :hepatomegalie,edeme 352. Tratamentul HTA se poate face cu:diuretice,blocanti ai canalelor de calciu 353. Factorii de risc ptr ATS sunt:diabetul zaharat,contraceptive orale 354. Regimul igieno-dietetic in insuficienta cardiaca:regim hiposodat,evitarea alimentelor bogate in grasimi,limitarea efortului fizic 355. Complicatiile bolii varicoase sunt:tromboflebita,ulcer varicose 356. Pacientii predispusi la aparitia endocarditelor sunt:pacienti cu proteza valvulara,pacienti cu malformatii congenitale cardiac

M 24 R.I.

357. Tratamentul conservator ale varicelor prevede:evitarea ortostatismului,medicatie venotropa.

M25 S.C.

358. Durerea precordiala din AP are urmatoarele caracteristici:sediu retrosternal,iradiaza in membru stg pe marginea cubitala pana in ultimele 2 degete

359. Care din urmatorii factori se considera de risc in bolile cardiovasculare:hipercolesterolemie,diabetul zaharat 360. Pregatirea bolnavului pentru ecografie cardiac consta in:nu necesita pregatire speciala. 361. EKG Holter reprezinta:inregistrarea continua pe 24 h a Ekg-ului 362. Cateterismul cardiac este o metoda de investigatie:invaziva 363. EKG se executa:dupa repaus cel putin 15min inainte de efectuare,in caz de urgenta nu conteaza ora sau daca bolnavul a mancat 364. Angiocardiografia este metoda de investigatie a cavitatilor inimii care se efectueaza:prin cateterism cu substanta de contrast la radiologie 365. Pregatirea bolnavului ptr cateterism consta in:recoltarea TS TC glicemie,EKG radiografie cardio-toracica,ecocardiografie 366. Heparina este un medicament cu effect:anticoagulant 367. Caile de administrare ale digoxinului sunt:oral,perfuzia intravenoasa 368. Masurarea pulsului periferic la membrele inferioare se efectueaza cu:oscilometru 369. Pozitia bolnavului cu insuficienta cardiaca in pat este:ortopnee,sezand,semisezand 370. Regimul alimentar ar bolnavului cu insuficienta cardiac este:usor digerabil,hiposodat,hipolipidic 371. Fraxiparina si clexanul se administreaza pe cale:subcutanata,cu mentinerea pliului in timpul injectarii 372. Intoxicatia cu digoxin prin supradozare se recunoaste dupa:tulburari de ritm,vedere in galben 373. Electrostimularea miocardului se poate efectua cu:peace-maker 374. Bolnavul cu arterita prezinta urmatoarele problem de dependenta:claudicatie intermitenta,lipsa pulsului la artera pedioasa,picioare reci 375. Medicatia de elective a bolnavului cu insuficienta cardiac este constituita din:tonice cardiace,diuretice,sare fara sodium 376. HTA in stadiul IV are valoarea de:210/120 mm Hg 377. Fonocardiograma reprezinta:inregistrarea zgomotelor cordului 378. Interventia de urgent in criza de AP:NTG ,nitromint spray sublingual 379. Resuscitarea cardio-pulmonara se realizeaza prin:respiratie artificiala,masaj cardiac extern 380. Tahicardia paroxistica supraventriculara se manifesta prin:cresterea frecventei al 100-150 pulsatii/min,anxietate 381. Elecrocardioversia reprezinta:administrare intravenoasa in urgenta a digoxinului.aplicarea unui soc electric extern cu scopul de a converti inima in ritmul sau normal sinusal 382. Pulsul central se masoara:in regiunea precordiala 383. Bolnavul cu infarct acut de miocard se transporta cu targa,caruciorul,liftul 384. Problemele de dependenta ale unui bolnav cu insuficienta cardiaca sunt:dispnee de effort,de repaus,de decubit,palpitatii sau tulburarile de ritm,edemele 385. Pericardocenteza reprezinta:punctia pericardica cu scop evacuator 386. In caz de deces asistentul medical:anunta apartinatorii,lasa cadavrul 2 ore in salon,apoi acoperit cu cearsaf se trimite la morga 387. La externare pacientul va primi:recomandarile date de medic,scrisoarea catre medicul de familie si biletul de iesire 388. Documentele necesare internarii bolnavului in spital:carte de identitate,bulletin de identitate,bilet de trimitere de la medicul de familie,adeverinta de salariat,student,elev,somer,cupon pensie 389. Bradicardia se manifesta prin:scaderea frecventei pulsului sub 50 batai/min

390. Valoarea normal a pulsului la adult este cuprinsa intre:60-80 pulsatii/min 391. Arterele membrului superior la care se poate masura pulsul sunt:radiala si humerala 392. Tensiunea arteriala se noteaza cu culoana hasurata cu rosu 393. Tensiunea arterial se masoara cu:sfigmomanometru si stetoscop,tensiometru riva-rocci,tensiometru electronic 394. Valoarea normal a tensiunii arteriale la adult este:110-140/60-90 mm Hg

M 25 C A

395. Tabloul clinic al esofagitei acute postcaustice cuprinde:salivatie abundenta,leziuni ulcero-necrotice ale mucoasei bucale,disfagii 396. Medicamentele care diminua secretia acida gastrica sunt:ranitidine,omeprazol 397. Contaminarea cu virusul hepatic c se face prin:transfuzii,droguri injectabilela toxicomani,materno-fetal 398. Factorii de risc ptr litiaza biliara sunt:sexul masculine,diabetul zaharat 399. Tratamentul pancreatitei acute presupune:hidratare intravenoasa,lavaj peritoneal 400. Urmatoarele simptome apar in cazul diverticulelor esofagieni:disfagia,hipersalivatia,voce bitonala 401. HDS apar in: ulcer esofagian , ulcer duodenal 402. Decompensarea vasculara in ciroza hepatica presupune:ascita,splenomegalie 403. Tabloul clinic al colecistitei acute include:durere acuta in hipocondrul stg,febra,frison 404. Boala Crohn se manifesta prin:diaree,durere abdominal,scadere ponderala 405. Gastrita acuta se caracterizeaza prin:durere epigastrica,greturi,varsaturi 406. Factorii de risc ptr ulcerul gastroduodenal sunt:AINS,antiininflamatorii steroidiene 407. Ciroza hepatica decompensate parenchimatoasa se caracterizeaza prin:delir,lentoare intelectuala 408. Etiologia pancreatiei acute cuprinde:alcoolul,parotidita epidemica,infectia HIV 409. Tabloul clinic in RCUH prezinta:diaree,rectoragii,durere abdominal 410. HDS apare in cadrul:cirozei hepatice,pancreatitei acute 411. Complicatiile ulcerului gastro duodenal sunt:HDS ,perforatie 412. Boala inflamatorie cronica a intestinului este reprezentata de urmatoarele afectiuni:boala Crohn,RCUH 413. Urmatorii parametric se pot modifica in hepatitele cronice: transaminaze,electroforeza 414. Hepatitele cornice pot fi determinate de:virusuri hepatice,alcool 415. Boala de reflux esofagian apare datorita:refluxului sucului gastric in esofag 416. Urmatoarele medicamente pot fi administrate ptr tratamentul ulcerului gastric:omeprazol,malucol 417. HDS poate sa apara in:neoplasm gastric,ulcer gastric 418. Metoda de electie ptr diagnosticarea ulcerului este: endoscopia digestiva superioara 419. Durerea din ulcerul gastro duodenal este:ritmica,periodica 420. Hepatita b se transmite pe cale:parenterala,sexual

421. Colica biliara se manifesta prin durere in hipocondru drept ,greturi 422. Complicatiile bolii de RGE pot fi:stenoze esofagiene,ulcer esofagian,complicatii respiratorii 423. Din etiologia pancreatitei cronice fac parte:alcoolul,hipercalcemia

M 25 H E

424. Examenele endoscopice ale tubului digestiv sunt:gastroscopia,rectoscopia,colonoscopia 425. Ptr examenul radiologic al stomacului se foloseste ca substanta de contract:sulfat de bariu 150g plus 250 ml apa 426. Ptr examenul radiologic al tubului digestiv se foloseste ca substanta de contrast:gastrografin,sulfat de bariu 427. Irigografia se executa dupa umplerea colonului cu substanta radioopaca introdusa pe cale:ascendenta 428. Endoscopia gastroduodenala se face cu:fibrogastroscop 429. Pregatirea bolnavului ptr rectoscopie presupune:clisma evacuatoare 430. Pentru rectoscopie bolnavul poate fi asezat in pozitie:genupectorala,decubit dorsal cu genunchii flectati si departati 431. Examenul bacteriologic din materiile fecale se numeste:coprocultura 432. Paracenteza este punctia:peritoneala 433. Locul punctiei abdominale poate fi:fosa iliaca stanga in punctual Monroe Richter,la mijlocul liniei ombilico-pubiana 434. Pozitia bolnavului ptr paracenteza poate fi:decubit dorsal, cu trunchiul usor ridicat la marginea stanga a patului,decubit lateral ptr ca punctual de evacuare sa fie cat mai decliv 435. Alimentatia bolnavului cu HDS se face: perfuzabil 436. Irigoscopia este un examen radiologic 437. Colonoscopia este un examen endoscopic 438. Ingrijirile de urgenta in colica biliara sunt:repaus la pat,administrare de antispastice 439. In ulcerul gastroduodenal sunt necesare urmatoarele examene:radiologice,endoscopice 440. La sf tubajului gastric cu histamine se obtin:9 probe 441. La sf tubajului duodenal Meltzer-Lyon se obtin:3 probe 442. In hepatomegalie punctia hepatica se executa pe linia:medioclaviculara dreapta,sub rebordul costal 443. HDS se exteriorizeaza prin:hematemeza,melena 444. Pentru tubaj gastric la adult sonda va fi inghitita pana la diviziunea de:4555cm 445. Pentru tubaj duodenal la adult sonda va fi inghitita pana la divizunea de:70 cm,75 cm 446. Probele recoltate la tubajul duodenal Meltzer Lyon in ordinea scurgerii sunt:bila A B C 447. Reactia adler se executa ptr determinarea prezentei hemoragiilor oculte din :materii fecale 448. Pozitiile bolnavului ptr punctia hepatica poate fi:decubit lateral stg,bratul drept deasupra capului 449. Pregatirea bolnavului ptr punctia hepatica cuprinde:efectuarea testelor de coagulare,tratament cu medicamente hemostatice

450. Regiunile abdominale superioare sunt:hipocondrul drept,epigastrul,hipocondrul stang

M 28 PR

451. Tratamentul in GNAS este:igieno dietetic-repaus la pat pana la disparitia simptomatologiei,medicamentos- penicilina g injectabil 452. In glomerulonefrita cronica acutizata:tratamentul medicamentos se face cu penicilina g injectabil 453. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:in perioada de stare apar edeme accentuate faciale si la nivelul membrelor inferioare,pierderea prin urina a globulinei ce transporta tiroxina determina hipotiroidie 454. Tratamentul sindromului nefrotic cuprinde:tratament medicamentos diuretice,AINS eventual citostatice,tratament profilactic-antiagregante palachetare sau anticoagulante ptr prevenirea complicatiilor tromboembolice 455. Infectiile urinare au urmatoarele caractere:sunt determinate de bacteria gram negative,constipatia cronica favorizeaza aparitia lor 456. Cistita acuta se caracterizeaza prin:principalele antibiotic folosite in tratamentul infectiilor urinare sunt chinolonele 457. Pielonefrita acuta are urmatoarele caractere necesita tratament cu antibiotic 458. Pielonefrita cronica are urmatoarele caractere:se manifesta cu sindrom infectiios moderat,tratamentul medicamentos se face cu antibiotic in doza de atac si apoi de intretinere 459. Tratamentul insuficientei renale cronice presupune:dieta cu aport crescut de calciu,in stadii avansate se instituie dializa 460. Insuficienta renala acuta:poate fi cauzata de necroza tubular acuta ischemica sau toxica,stadiul anuric poate evolua spre coma 461. Tuberculoza renala:poate fi inchisa,deschisa sau ulcerofibrocazeoasa,tabloul clinic cuprinde sindromul de impregnare baciliara si sindromul renal,tratamentul se face cu antituberculoase 462. Tratamentul in litiaza renala se face in fct de compozitia calculilor cu:litiaza oxalic-este interzis consumul de spanac,cacao 463. Adenomul de prostata presupune : tratamentul medicamentos se face cu antiandrogeni 464. Neoplasmul de prostata are urmatoarele caractere:disemineaza pe cale hematogena in oase,pulmon,ficat,scorul Gleason stabileste gradul de diferentiere celulara 465. Alegeti afirmatiile corecte referitor la malformatiile renale:in boala polichistica renala apare IRC,chistul simplu solitary poate distruge parenchimul renal adiacent 466. Alegeti afirmatiile corecte referitor la traumatismele renale:dintre traumatismele renale majore fac parte ruptura cortico-medulara 467. Neoplasmul renal se caracterizeaza prin:clinic se constata hematurie,durere,nefromegalie,poliglobulia,anemia hipercalcemia sunt sindroame paraneoplazice 468. Varicocelul isi modifica dimensiunile odata cu pozitia ,tratamentul presupune ligature venelor spermatice 469. Hidrocelul se poate complica cu atrofie testiculara. 470. Colica renala are character colicativ,se asociaza cu polakiurie 471. Tratamentul in colica renala presupune:analgezice,spasmolitice

472. Tabloul clinic in neoplasmul de prostata se manifesta prin:hematurie,disurie 473. Tratamentul in adenomul de prostata se face cu:betablocante,antiandrogeni 474. Profilaxia GNAS presupune:se pot utiliza si forme de penicilina retard injectabil 475. Edemul in GNAS se caracterizeaza prin:debut palpebral 476. Explorarea paraclinica in neoplasmul renal cuprinde:biopsie renala,ultrasonografia 477. Tabloul paraclinic in TBC renala:proba Addis -leucociturie importanta

M 26 L V

478. Urografia reprezinta examen radiologic al aparatului renal folosind substanta de contrast Odiston i.v. 479. Dupa cistoscopie pacientul necesita urmatoarele ingrijiri:administrare de antiseptic 480. Sediul hematuriei macroscopice se precizeaza prin:proba celor 3 pahare 481. Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala acuta cuprind:asigurarea repausului la pat,monitorizarea diurezei,recoltarea sangelui pentru pH,uree,rezerva alcalina,ionograma,creatinina 482. Tratamentul in GNAS difuza este:antiinfectios,diuretic ptr combaterea edemelor 483. Regimul alimentar recomandat in litiaza urica contine:vegetale cu restrictive de proteine,sucuri naturale 484. Diagnosticul de certitudine in infectiile urinare este dat de:urocultura 485. Investigatiile radiologice ale aparatului renal sunt:radiografia simpla,pielografia,urografia 486. Examinarile endoscopice ale aparatului renal sunt:cistoscopia 487. Examenul urinei cuprinde:examinarea macroscopica,examinarea microscopica sediment urinar ,examinarea biochimica 488. Examenele obligatorii din sange in bolile aparatului renal sunt:uree,acid uric,creatinina,ionograma,pH ,rezerva alcalina 489. Hiperkaliemia la bolnavii cu IRA (insuf renala acuta) are efecte asupra:miocardului 490. GNAS reprezinta:o infectie a glomerulelor dupa infectia cu streptococ 491. Examenele de laborator specific in glomerulonefrita acuta sunt:ASLO,densitatea urinara,sediment urinar 492. Problemele de dependenta ale bolnavilor cu glomerulonefrita acuta sunt:alterarea perfuziei tisulare la nivel renal,edeme,potential de complicatii 493. Alimentatia bolnavului cu glomerulonefrita acuta vizeaza:reducerea aportului de lichide si Sare in functie de gravitatea HTA sau in functie de edeme,reducerea cantitatii de proteine,acoperirea necesitatilor calorice prin glucide si lipide. 494. Traumatismele renale pot fi:inchise,deschise ,complicate 495. Interventiile asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu traumatisme renale vizeaza combaterea socului,toaleta plagilor,transportul la spital 496. Sediul durerii in colica renala este:regiunea lombara cu iradiere caracteristica de-a lungul ureterului spre organelle genital externe

497. Interventiile autonome ale asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu pielonefrita acuta sunt:asigurarea repausului la pat,asigurarea unui aport crescut de lichide,aplicarea de caldura pe regiunea lombara 498. In traumatismele renale,hematuria poate fi:microscropica,macroscopica 499. Interventiile delegate ale asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu traumatisme renale vizeaza:pregatirea bolnavului ptr explorarea functionala a rinichiului,pregatirea preoperatorie a bolnavului pentru interventii chirurgicale,ingrijirea postoperatorie a bolnavului 500. Problemele pacientului cu traumatisme renale sunt:discomfort dat de durere,potential de complicatii prin scaderea functiei renale,deficit de autoingrijire 501. Piuria reprezinta prezenta puroiului in urina 502. Regimul renal este hipoproteic,hiperglucidic 503. Uremia reprezinta stadiul final de insuficienta renala cronica 504. Interventiile autonome ale asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu edeme sunt:alimentative desodata,masurarea zilnica a greutatii corporale,masurarea zilnica a diurezei 505. Educatia sanitara efectuata pacientului cu cistita in scopul prevenirii recidivelor este:tratamentul afectiunilor ginecologice,lenjerie intima curata,hidratare corespunzatoare 506. Reluarea diurezei spontane trebuie sa se faca postoperator in primele 6 ore 507. Densitatea urinara se determina cu:urodensiometru 508. Cantitatea de urina eliminata in 24 ore in mod normal este de 15002000ml/24h 509. Mictiunea dureroasa este disuria 510. Urina cu sange se defineste hematurie 511. Sondele uretrale sunt:Nelaton,Thieman 512. Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face in:urinare 513. Examen sumar de urina normal prezinta:albumina absent,glucoza absent 514. Dozarile hormonale din urina se fac din:urina din 24 h 515. Pregatirea bolnavului pentru recoltarea uroculturii consta in :toaleta genital cu apa si sapun 516. Examenul bacteriologic din urina este:urocultura 517. Eliminarea urinei continuu,involuntar,inconstient se defineste prin:incontinenta urinara 518. In retentive de urina se va efectua:sondaj vezical 519. Sondajul evacuator urinar la femei se executa cu sonda:Nelaton 520. Incidente si accidente in spalatura vezicala:infundarea sondei,traumatisme,hemoragii 521. Spalatura vezicala se face in conditii de:asepsia materialelor,asepsia mainilor,asepsia manevrelor

M 27 V R 522. Urmatoarele simptome din hernia hiatala sunt datorate volumului:tulburari de respiratie, criza de angina pectoral cu debut postprandial 523. Simptomele prezente in boala de reflux esofagian sunt urmatoarele:eructatiile,durerile epigastrice 524. Fundoplicatura ,metoda chirurgicala constand in folosirea fornixului gastric pentru inmansonarea esofagului abdominal,este utilizata in tratamentul:herniei hiatale

525. Infectia cu Helicobacter Pylori este cel mai frecvent incriminate in patogeneza:ulcerului duodenal 526. Durerea in ulcerul gastric se realizeaza prin:exacerbare la ingestia de alimente 527. Interventia chirurgicala pentru tratamentul ulcerului gastric este urmata de anastomoze:gastro-duodenale,gastro-jejunale 528. Piloroplastia este necesara dupa tratamentul chirurgical aplicat in:ulcer duodenal 529. Simptomatologia din boala Crohn presupune urmatoarele semne digestive:dureri colicative postprandiale 530. Tratamentul medical al RCUH presupune:administrarea de perfuzii c u sange si derivate din sange,derivati de sulfasalazina si cortizol 531. Urmatoarele afectiuni pot complica evolutia diverticulelor colonici:peritonita,fistula 532. Boala hemoroidala apare datorita:dilatarii varicoase a venelor anorectale 533. Despre apendicita acuta catarala putem afirma:printre simptome se numara greturile si varsaturile 534. Tratamentul chirurgical al apendicitei acute se poate realiza prin interventii:clasice,laparoscopice 535. In apendicita acuta pelvina simptomul cel mai important este:durere localizata spre hipogastru 536. Urmatoarele pot fi cause ale peritonitei acute:perforarea unui organ cavitar,infectii genital la femei,diseminare sangvina de la un focar septic din organism 537. Tratamentul chirurgical al peritonitei acute consta in:evacuarea puroiului din cavitatea peritoneala,introducerea tuburilor de drenare a infectiei,aspirarea lichidului peritoneal infectat 538. Tratamentul ocluziilor consta in:tratament chirurgical ptr ocluziile mecanice,tratament medicamentos ptr ocluziile functionale 539. Poate fi obstacol intrinsec implicat in ocluzia mecanice:un corp strain 540. Despre chistul hidatic hepatic putem afirma urmatoarele:determina cresteri ale eozinofilelor,se depisteaza ultrasonografic 541. Sunt simptome ale litiazei veziculare:durerea in hipocondrul drept 542. Despre colecistita acuta putem afirma:este datorata prezentei infectiei in caile biliare extrahepatice,este mai frecventa la pacientele de sex feminin,obese 543. Herniile abdominale sunt exteriorizarea unor viscera intr-o zona slaba a peretelui abdominal,preexistenta anatomic 544. Tratamentul herniei inghinale poate fi:chirurgical,orthopedic 545. Tratamentul eventratiilor este:indicat dupa operatia primara,chirurgical 546. Pancreatita acuta este determinate cel mai frecvent de catre:litiaza biliara,consumul de bauturi alcoolice 547. Tratamentul general al furunculului:este indicat numai in cazul furunculozei 548. Flegmonul este o inflamatie difuza caracterizata prin:febra,alterarea starii generale a bolnavului 549. Gangrena gazoasa poate fi determinate de urmatorii germeni:anaerobi

M 27 O E

550. Principiile unui bun pansament sunt:sa fie aseptic,sa fie absorbant ,sa protejeze plaga. 551. Aseptizarea plagilor se face cu:apa oxigenata,rivanol,betadina. 552. Plagile penetrante sunt:plagi ce intereseaza un organ cavitar 553. In acordarea primului ajutor intr-o plaga penetranta se aplica urmatoarele ingrijiri:se aseptizeaza pielea din jur,se aplica pansament steril 554. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute prin:sangele de culoare rosie ce tasneste ritmic din plaga 555. Hemostaza provizorie consta in: compresiune manuala sau digitala la distant 556. Aplicarea garoului intr-o hemostaza provizorie trebuie sa respecte urmatoarele principii:garoul se aplica deasupra sangerarii in caz de hemoragie arterial,garoul se aseaza pe traiectul vasului cu un rulou de fasa mentinut maxim 2h 557. Hemostaza definitiva se realizeaza prin:ligaturarea sau cauterizarea vasului 558. Semnele in hemorgie interna sunt:stare de lipotimie,hipotensiune,tahicardie,tegumente palide ,reci,hipotensiune arterial 559. Abcesul cald se caracterizeaza prin:tumefactie,hyperemia tegumentelor,caldura locala,durere 560. Interventia chirurgicala poate fi amanita in:viroza respiratorie,gripa,aparitia menstruatiei la femei,febra 38-39 grade C 561. Complicatiile postopertorii imediate pot fi:hemoragia 562. Bandajarea capului se numeste capelina 563. Acumularea sangelui in cavitatea peritoneala reprezinta hemoperitoneu 564. Pentru ca un pansament sa fie corespunzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa acopere si sa protejeze plaga,sa absoarba secretiile din plaga 565. Fasa de tifon folosita la bandajare se conduce:de la stanga la dreapta 566. Complicatiile aparute dupa rahianestezie sunt:cefalee persistent 567. Pregatirea postoperatorie consta in:pregatire generala, pregatire pregatire locala, pregatire anestezica 568. In dimineata interventiei chirurgicale asistenta are in vedere urmatoarele:intreruperea alimentatiei,indepartarea protezelor dentare mobile,golirea vezicii urinare 569. Pregatirea preoperatorie se face in functie de:felul interventiei si timpul avut la dispozitie,starea fiziologica a pacientului,bolile associate 570. Pregatirea generala din preziua interventiei chirurgicale are drept scop:asigurarea repausului si a alimentatiei necesare,asigurarea igienei corporale si evacuarea intestinului, 571. Pregatirea speciala a bolnavului cu risc operator are drept scop:stabilizarea functiilor vitale,prevenirea complicatiilor postoperatorii,restabilirea echilibrului hidroelectrolitic 572. Ingrijirile postoperatorii au drept scop:restabilirea functiilor organismului,prevenirea infectiilor,cicatrizarea normala a plagii 573. Ptr instalarea pacientului la pat asistenta pregateste:salonul sipatul,material ptr reanimare si supravegherea pacientului 574. Aparitia cianozei postoperatorii indica:insuficienta respiratorie, insuficienta circulatory 575. Dupa anestezie generala P este asezat in pat pana la trezire in pozitie:decubit dorsal cu capul intr-o parte 576. Dupa oprirea varsaturilor P este alimentat:cantitati mici de ceai din ora in ora,supe strecurate de zarzavat 577. La externarea din spital pacientul cu colonostomie va fie ducat:sa-si schimbe aparatul collector,sa-si protejeze tegumentele din jur,sa respecte igiena generala

578. In caz de meteorism abdominal postoperator se recomanda:introducerea tubului de gaze 579. Obiectivele urmarite in interventiile chirurgicale de urgenta sunt:evitarea pericolelor (tratamentul socului),sustinerea functiilor vitale si vegetative,recoltarea sangelui ptr examen de laborator 580. P cu stenoza pilorica ptr interventia pe intestin necesita:spalatura gastric,reechilibrare hidroelectrolitica 581. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face :de la radacina coapsei spre haluce. 582. Ingrijirile acordate in primele 2 zile dupa interventia chirurgicala constau in:supravegherea fctiilor vitale si vegetative pentru prevenirea complicatiilor (soc hemoragii),asigurarea igienei si alimentatiei,reluarea tranzitului intestinal 583. Asepsia este totalitatea mijloacelor prin care este impiedicat contactul microbilor cu plaga operatorie 584. Dupa rahianestezie pozitia pacientului in pat este:decubit dorsal fara perna timp de 6h 585. Fixarea pansamentului se face cu:leucoplast,mastisol,fesi de tifon 586. Masuri de prevenire a escarelor de decubit sunt:schimbarea pozitiei pacientului din 2 in 2 ore,toaleta si masajul regiunii predispose,folosirea colacilor de cauciuc inveliti in material textile 587. Clisma evacuatorie are drept scop:golirea colonului 588. Clisma evacuatorie simpla se face cu:apa calduta si sapun lichid,apa calduta si ulei de parafina,ulei fiert si racit 589. Efectuarea clismelor cu scop evacuator se face pentru:evacuarea continutului intestinului gros,pregatire ptr interventii chirurgicale 590. Spalatura gastrica este indicata:pregatirea preoperatorie pe traiectul digestive 591. Paracenteza reprezinta patrunderea cu un trocar in cavitatea peritoneala 592. Examenele de laborator obligatorii inaintea interventiilor chirurgicale sunt:TS TC Ht Hb,grup sanguine si factor Rh 593. Ce este abcesul rece:o afectiune de sine statatoare,un abces tuberculos osteoarticular 594. Caracteristicile durerii in pancreatita acuta sunt:durere intensa in bara in etajul superior abdominal 595. Durerea cu sediul in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept se intalneste in:colica biliara 596. Prevenirea tromboflebitei postoperatorii se face :mobilizare precoce,medicatie anticoagulanta,masurarea gambelor,exercitii fizice ritmice 597. Antisepsia se defineste ca:metoda de distrugre a germenilor de pe tegumente sau dintr-o plaga

M 28 R I

598. Agentul etiologic al chistului hidatic este:Taenia Echinococcus 599. Principalele simptome ale chistului hidatic pulmonary sunt:tusea,hemoptizia 600. Tratamentul radical al chistului hidatic poate fi:chirurgical 601. Principalele simptome ale tromboembolismului pulmonary sunt:durerea toracica intense,hemoptizia 602. In traumatismul thoracic cu fracture costale ,la palpare se poate decela:durere in punct fix,crepitatii osoase

603. Tulburarile fiziopatologice aparute in cazul unui traumatism thoracic sunt:insuf resp acuta,insuficienta cardio-respiratorie acuta 604. Diagnosticul pozitiv al Tetralogiei Fallot presupune:cianoza generalizata,radiografie toracica,cataterism cardiac 605. Anevrismul arterial reprezinta dilatare partiala a peretelui arterial 606. Diagnosticul pozitiv de fractura sternala se bazeaza pe:durere in punct fix,echimoza si tumefactie,radiografie toracica

M 28 B T

607. Conduita de urgent in pneumotorax presupune:drenaj pleural aspirativ 608. Diferenta de nivel dintre cavitatea pleural drenata si bacteria de aspiratie va fi de:50cm 609. Toracoscopia reprezinta:vizualizarea spatiului pleural 610. Interventiile autonome de ingrijire in hemoptizie presupun:asigurarea confortului termic,monitorizarea clinica a functiilor vitale R, TA, starea de constienta, 611. Drenajul pleural este indicat ptr evacuarea:unei colectii pleurale purulente,unui hemotorax spontan,unui pneumotorax iatrogen 612. In cazul drenajului pleural complicatiile ce pot aparea sunt:emfizem subcutanat,iesirea sau infundarea drenului 613. In empiemul pleural,pacientul poate prezenta ca si probleme de dependent:febra ridicata,dispnee si durere,fatigabilitate 614. Interventiile delegate ale AM in sectia de chirurgie toracica sunt:aspirarea secretiilor traheo-bronsice,pregatirea pre si postoperatorie 615. Alegeti afirmatiile adevarate dintre enunturile de mai jos:in cateterismul cardiac,daca se utilizeaza vasele de sange de la nivelul piciorului subiectul nu trebuie sa se dea jos din pat 4-6 dupa procedura,arteriografia pune in evident o stenoza,o dilatare sau o alta anomalie vasculara,cateterismul cardiovascular este un examen invaziv (chirurgical)care ofera informatii corecte si exacte asupra inimii,arterele coronare ,aorta si a oricarui vas din orice parte a corpului 616. In afectiunile aparatului cardio-vascular simptomatologia va cuprinde:durere precordiala,edeme si cianoza,palpitatii si dispnee 617. Eliminarea unei cant mari de secretie pulmonara cu aspect de lichid limpede ca apa de stancacu gust salciu reprezinta:vomica 618. Administrarea oxigenului se va realize utilizand:ochelari ptr oxygen,masca facial,cort de oxygen 619. Toracocenteza reprezinta:stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleural si mediul exterior,prin intermediul unui ac de punctie

M 29 GN

620. Cum numim perceperea anormala a mirosurilor?panosmie,cacosmie

621. Cum numim un sindrom secretoriu nazal cu alterarea calitativa a secretiei? rinoree 622. Disfagia sugereaza o boala a faringelui 623. Dizartria sugereaza o boala a faringelui 624. Guturaiul inseamna inflamatia acuta banala a mucoasei:nazale 625. Rinolitii sunt corpi straini ai cavitatilor nazale 626. Adenoidita reprezinta hiperplazia amigdalei faringiene 627. La otoscopie ,in otita medie acuta supurata ,timpanul este perforat

M 29 F M

628. Scurgerea de sange princonductul auditiv extern se numeste:otoragie 629. Greutatea in deglutitie este:disfagie 630. Surditatea totala este cofoza 631. Instilatia nazala se face cu:solutii decongestionate,solutii antiinflamatoare 632. Pentru spalatura auriculara este necesara:seringa Guyon 633. Pansamentul auricular necesita:comprese sterile,mese umede sau uscate ,unguente si prafuri medicamentoase 634. Explorarea functiei auditive se numeste:acumetrie,audiometrie 635. Ptr extragerea mai usoara a dopului de cerumen se recomanda:instilarea de apa oxigenata la 37 grade C,glicerina cu apa distilata 636. Ingrijirile post operatorii vizeaza:supravegherea functiilor vitale si a starii de constienta,calmarea durerilor cu antalgice 637. Alimentatia bolnavului postoperator dupa extirparea amigdalelor este :cu lichide reci si alimente semilichide 638. Educatia sanitara a bolnavilor cu proteza auriculara recomanda:sa mentina curat conductul auditiv,sa se obisnuiasca cu rezonanta neplacuta a propriei voci 639. Pentru determinarea tipului de surditate se foloseste urmatoarea metoda de examinare:audiometrie 640. Rinita poate fi determinata de:alergeni naturali,alimente alergene 641. Care sunt simptomele sinuzitei frontale acute:cefalee frontala pulsatila,obstructie nazala si rinoree purulenta 642. Extragerea corpilor straini traheobronsici se face prin:traheobronhoscopie 643. Regimul alimentar al pacientilor cu amigdalita acuta cuprinde:regim hidrolactozaharat,alimente semisolide si bauturi calde 644. Salonul pacientilor cu laringita acuta trebuie sa fie:aerisit,moderat incalzit,cu atmosfera umidificata 645. Pacientii cu traumatisme laringiene necesita:supraveghere continua,alimentatie artificial 646. Pacientii cu alergii rino-sinusale trebuie sa evite:praful,polenul 647. Ce alimente trebuie evitate in inflamatiile faringelui si laringelui? condimente,bauturi acidulate,alimente si bauturi fierbinti 648. Educatia sanitara a bolnavilor operati pe amygdale ,laringe presupune:sa nu vorbeasca,sa nu tipe,sa comunice non-verbal 649. Care este distanta normala la care se percepe vocea soptita:5mn 650. Anosmia reprezinta:disparitia mirosului 651. Examinarea functiei de echilibru se face cu:proba Romberg 652. In epistaxis pozitia bolnavului poate fi:semisezand

653. Amigdalita acuta se poate recunoaste dupa urmatoarele manifestari de dependenta:debut brusc cu febra ridicata,dureri mare la inghitire 654. Pentru indepartea insectelor vii din conductul auditiv extern se folosesc instilatii cu:alcool,eter 655. Afectiunea inflamatoare a mucoasei nazale se numeste:rinita acuta 656. Scurgerea de lichid cefalorahidian prin conductul auditiv extern se numeste:otolicvoree 657. Pierderea mirosului se numeste:anosmie 658. Bandajarea nasului se numeste:prastie M30 AA

659. Factorii favorizanti ai keratitelor bacteriene ulcerative sunt reprezentanti de:afectiuni palpebrale,conjunctivite,distrofii corneene 660. Tratamentul keratitei produse de virusul varicelo-zosterian consta in:tratament etiologic cu Aciclovir,tratament pathogenic cu corticosteroizi in administrare locala,tratament symptomatic cu cicloplegice 661. Tratamentul profilactic al fatului in cazul conjunctivei gonococice a nou nascutului consta in administrarea de:injectie unica cu Ceftriaxon,colir cu eritromicina 662. Conjunctivita alergica sezoniera se manifesta clinic prin:senzatie de corp strain,prurit ,rinoree 663. Corectia hipermetropiei se face cu:lentile de contact,chirurgical 664. Diagnosticul unei plagi oculare penetrante include:hipotonie oculara,modificari ale pupilei 665. Tratamentul medical local al dacriocistitei acute consta in administrarea de:antiseptic si antibiotice in coliruri si unguente,spalaturi ale cailor lacrimale cu antibiotice,comprese calde 666. In iridociclite debutul afectiunii este acut,pacientii avand urmatoarele acuze subiective:dureri oculare,lacrimare si fotofobie 667. Tratamentul blefaritelor consta in:indepartarea scoamelor si crustelor,spalaturi ale marginilor pleoapei,instilatii de antiseptice usoare si antibiotic antistafilococice 668. Factorii de risc in aparitia glaucomului primitiv cu unghi deschis sunt:excavatia mare a discului optic,varsta 669. Tratamentul medicamentos al glaucomului primitiv cu unghi deschis include administrarea urmatoarelor droguri:pilocarpina,betablocante,prostaglandine 670. Examenul obiectiv in glaucomul primitiv cu unghi inchis-forma acuta releva:congestive intense perikeratica,pupila in midriaza medie,areflexica 671. Cataractele secundare pot fi associate cu:diabetul zaharat,sindromul Down 672. Clinic,cataractele adultului se manifesta prin:vedere incetosata noaptea sau la lumina puternica,aberatii in perceperea culorilor

M 30 OE

673. Acuitatea vizuala se determina cu:optotip 674. Cresterea tensiunii intraoculare se numeste:glaucoma 675. Medicamente contraindicate in glaucom sunt:atropina 1%

676. Conjunctivita acuta se manifesta prin:scaderea acuitatii vizuale,senzatie de corp strain,secretii conjunctivale abundente 677. Opacifierea cristalinului se numeste:cataracta 678. Campimetria reprezinta:studierea campului visual pe o suprafata plana 679. Spalatura ocular se efectueaza cu:ser fiziologic 0,9%,solutie de oxicianura 1/5000 680. Scaderea acuitatii vizuale in mod brusc apare in:traumatism ocular 681. Accidentele in spalatura ocular pot fi:lezarea conreei cu pipeta sau picuratorul,infectarea ochiului sanatos 682. Pentru a vedea pacientul cu un corp strain cornean asistenta medicala intervine prin:apropie obiectele de ochi 683. In cazul unui pacient cu un corp strain cornean asistenta medicala intervine prin:spalarea ochiului cu apa din abundenta,protejeaza ochiul,trimite pacientul la un specialist 684. Pacientul cu glaucoma necesita:alimentatie hiposodata,evitarea eforturilor fizice mari,instilatii ocular cu solutie medicamentoasa recomandata 685. Manifestarile de dependenta ale pacientului cu cataracta senile sunt:scaderea progresiva a acuitatii vizuale 686. In arsurile ocular cu acizi,tratamentul de urgenta este spalarea ochilor cu:ser fiziologic,solutie de bicarbonate 687. Recoltarea secretiilor oculare se face cu:ansa de platina,tampon steril 688. Pe mucoasa conjuctivala medicamentele se aplica sub forma :solutii,unguente. 689. Exoftalmia reprezinta marirea de volum a globilor ocular

M 31 RI

690. Anemiile sunt boli caracterizate caracterizate prin scaderea numarului de:hematii 691. Anemia posthemoragica acuta se manifesta prin:paliditate,hipotensiune arterial 692. Tabloul clinic al leucemiilor acute cuprinde:sindromul infectios,sindromul hemoragipar 693. Sindromul digestive din anemia Biermer se caracterizeaza prin:anorexie,epigastralgie la contact cu alimentele,varsaturi 694. Sindromul neurologic din anemia Biermer se manifesta prin:hipoestezie,semnul Romberg pozitiv 695. Tratamentul anemiei feriprive se face cu:preparate din fier 696. In mielomul multiplu apar:prota bence-jones in urina ,pancitopenie,dureri osoase si fracture frecvente 697. Leucemia acuta se manifesta prin:episoade febrile,artralgii,astenie 698. Leucemia acuta se manifesta prin:hemoragii gingivale,paloare tegumentare,adenopatie latero-cervicala 699. Sindromul anemic din anemia Biermer se caracterizeaza prin:paloare de tip galben cu paiul,astenie 700. Hemophilia apare prin deficit de factor de coagulare XI, factor de coagulare VIII, factor de coagulare IX 701. Purpura trombocitopenica se manifesta clinic prin:petesii,splenomegalie 702. Conduita terapeutica in leucemie se realizeaza:chimioterapie,prin transplant de maduva

703. Diagnosticul de laborator al anemiei feriprive se face prin determinarea:hemogramei,numarului de reticulocite,sideremiei 704. Diagnosticul de certitudine in boala Hodgkin se poate pune prin:biopsia ganglionara

M 31 P O

705. Punctia venoasa se efectueaza pentru:administrare de medicamente intravenous,sangerare in caz de edem pulmonar, recoltare de sange venos 706. In cazul punctiei venoase bolnavul este asezat in pozitie:decubit dorsal 707. Punctia venoasa la adult se efectueaza in:venele de la plica cotului,orice vena care poate fi punctionata 708. Locurile de elective ale punctiei capilare sunt:pulpa degetului,lobul urechii,halucele la copil 709. Recoltarea sangelui prin punctie capilara presupune:aseptizarea locului punctiei cu alcool inainte si dupa recoltare,recoltarea sangelui dupa ce prima picatura a fost stearsa 710. Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt:flebalgia,hematomul 711. Este adevarat ca:repetarea injectiei in aceeasi vena se face tot mai central fata de punctiile anterioare,IV se efectueaza in pozitie de decubit dorsal,dupa scoaterea acului se mentine compresiune locala 3-5min. 712. Injectarea paravenoasa a solutiei se manifesta prin:durere accentuata,tumefactie 713. Injectia intravenoasa cuprinde urmatorii timpi de executie:punctionarea venei,injectarea solutiei medicamentoase,asezarea pacientului in pozitia decubit dorsal 714. Un accidentat care are grupa AB(IV) Rh negative si are nevoie de transfuzie poate primi sange:AB (IV) Rh negative 715. Accidentele produse datorita transfuziei unui sange incompatibil poate duce la:soc hemolytic,anurie,insuficienta renala acuta 716. Ce tratamente aplicam in cazul unor accidente posttransfuzionale usoare (cefalee,febra,urticarie,frison usor etc)?termofor (buiota)cu apa calda si o buna acoperire a bolnavului in caz de frison,antitermice,antihistaminice,antalgice la recomandarea medicului 717. Proba Jambreau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului:daca se constata o aglutinare cat de mica,daca se constata aparitia de mici grunji 718. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt:embolie gazoasa,socul hemolytic,edemul pulmonary acut prin administrarea unei cantitati mari de sange 719. Tratamentul de urgent al anemiei post hemoragice necesita:transfuzie de sange integral 720. Anemia feripriva beneficiaza de tratament cu:preparate din fier 721. In leukemia acuta tratamentul se face cu citostatice,prednisone 722. Simptomele anemiei feriprive sunt:cefalee ,tulburari de memorie,tegumente palide,albastrui 723. Manifestarile de dependent din anemia Biermer sunt:paloarea,limba rosie,depapilata,lucioasa 724. Au effect anticoagulant:heparina,trombostop

725. In anemia feripriva se constata:hemoglobina,hematocrit scazut 726. Hemophilia este:o afectare a factorilor de coagulare,o boala genetica transmisa de la mama la fiu 727. Examenul bacteriologic din sange se numeste:hemocultura 728. Recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului se face:in vacutainere cu dop de culoare neagra,cu anticoagulant,fara staza de garou 729. Cum se recolteaza sangele pentru dozarea fibrinogenului:sange venos cu citrate de sodium 730. Recoltarea sangelui pentru examene serologice se face:direct in eprubeta,fara seringa 731. Ca precautii generale de recoltare a sangelui se respecta urmatoarele principii:daca pacientul se afla sub tratament cu heparina fractionate din 12 in 12 ore recoltarea se va efectua la jumatatea intervalului dintre cele doua administrari,acul din vena punctionata se scoate numai dup ace s-a desfacut garoul de staza,nu se recolteaza sange imediat dupa administrarea intravenoasa a diverselor solutii 732. Sistemele de recoltare a sangelui respecta urmatoarele coduri de culori:vacutainere cu capac rosu,fara aditivi,vacutainere cu capac negru,cu citrate de sodium 3,8%,vacutainere cu capac verde,cu heparina

M 32 GN

733. Marcati elementele care va conduc spre diagnosticul de comotie si nu spre cel de contuzie cerebral:modificari minore ale functiilor vegetative si vitale,de scurta durata (minunte) 734. Marcati semnele care in acest caz va indreapta spre diagnosticul de colet costal si nu spre cel de fracture pluricostale:o portiune din grilajul costal se infunda paradoxal in inspir,prezinta si semne de insuficienta respiratorie acuta 735. Alegeti afirmatia care se potriveste cu manifestarile si interventiile din pneumotoraxul deschis:exista o plaga toracica cu traumatopnee 736. Primul ajutor la un bolnav cu suspiciune de fractura a rahisului ar fi:degajarea in bloc,imobilizarea pe targa in decubit dorsal,transport obligatoriu in aceasta pozitie 737. Suspectati o fractura instabila de bazin.pentru a evita o complicatie in acest caz hemoragie retroperitoneala alegeti cel mai simplu si util mijloc dintre cele trei mentionate mai sus:strangerea plevisului cu o patura (sau cersaf) trecute in jurul crestelor iliace 738. Mobilitatea anormala din entorsele grave se pot obiectiviza prin:artroscopie 739. Manevra de reducere a unei luxatii trebuie facuta:urgent,cu anestezie 740. Alegeti si marcati ,din enumerarea de mai jos semnele clinice de certitudine din fracturi:deformare si scurtare,mobilitate anormala si crepitatie osoasa. 741. Primul ajutor correct in cazul unei fracture presupune:axarea si aplicarea unei atele Kramer,axarea si aplicarea unor mijloace improvizate de imobilizare 742. Alegeti ecuatia corecta din enumerarea de mai jos:fractura stabila-tratament conservator,fractura instabila-tratament chirurgical,fractura deschisa-fixator extern 743. Pentru descoperirea luxatiei congenital la nou nascut in varsta de pana la 3 luni (si prevenirea coxartrozei congenital folosim:examenul clinic-semnul resortului

744. Care este sensul devierii genunchiului in cazul deformatiei genu valgum:spre inauntru 745. Alegeti grupul de semne si simptome care va sugereaza o osteomielita acuta in faza de debut:28 ani-febril-fractura operata-Rx fractura 746. Pentru stadializarea tumorilor osoase primitive avem nevoie de :biopsie,imagistica medicala,scintigrafie 747. Pentru tratamentul unei tumori primitive osoase maligne ar fi de preferat:tratamentul chirurgical 748. Care ar fi cea mai sigura metoda de descoperire a unei metastaze osoase (tumori osoase secundare)-RMN

M 32 H E

749. Primul ajutor in fractura deschisa cuprinde:hemostaza provizorie,imobilizarea provizorie 750. Dupa integritatea tegumentelor fracturile pot fi:inchise,deschise 751. Diagnosticul de certitudine a unei fracture se va pune dupa examenul radiologic 752. Imobilizarea fracturilor are drept scop:punerea in repaus a segmentului traumatizat,diminuarea durerilor 753. Profilaxia antitetanica se face cu:ser antitetanic,vaccin antitetanic 754. Semnele socului hemoragic sunt:hipotensiune arterial,hipertermie 755. Simptomele subiective ale unei fracture sunt:impotenta functionala,deformarea regiunii 756. Acumularea sangelui in cavitatea peritoneala reprezinta:hemartroza 757. Pozitia accidentatului suspect de fractura de coloana vertebrala este:orizontal,pe suprafata dura 758. Intinderea sau ruperea ligamentelor unei articulatii reprezinta:entorsa 759. Intreruperea continuitatii unui os reprezinta:fractura 760. Semnele de certitudine ale fracturii sunt:durere vie in focarul de fractura,crepitatii osoase 761. In hemoragia externa venoasa sangele este:rosu inchis sic urge continuu 762. In hemoragia externa arteriala sangele este:rosu aprins si tasneste sincron cu sistola ventriculara 763. Durata maxima de mentinere a hemostazei provizorii prin garou este de:2 ore 764. Hemostaza definitive se realizeaza prin:ligature chirurgicala,cauterizarea vasului sanguine 765. Per os medicamentele se administreaza sub forma de capsule,tablet,pulbere,solutii 766. Pentru mascarea gustului neplacut al medicamentelor se foloseste:ceai,compot,sirop,miere 767. Nivelul de absorbtie al medicamentelor administrate oral este:gastric,intestine 768. Pentru captarea materiile fecale la bolnavul imobilizat la pat se va folosi:bazinetul,plosca 769. La bolnavul imobilizat la pat ,pentru captarea urinei se foloseste:urinarul 770. Pentru captarea varsaturilor se va folosi:tavita renala

M 33 AA

771. Atingerea articulara din RAA se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:poate fi mono sau poliarticulara,este migratory si fugace 772. Despre coreea Syndenham din RAA sunt adevarate urmatoarele afirmatii:survine in special la copii cu varsta intre 9-12 ani ,manifestarile caracteristice constau in tulburari de coordonare si tulburari de scris. 773. Eritemul marginat din RAA se manifesta ca o eruptie cutanata:localizata pe trunchi,fata sau coapse 774. Semnele de inflamatie acuta din RAA se manifesta prin:leucocitoza si cresterea nivelului seric al proteinei C reactive ,un nr crescut de polimorfonucleare in lichidul articular 775. Cele mai frecvente simptome de debut in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele:redoare articulara matinala prelungita,poliartralgii episodice,tumefieri articulare 776. Manifestarile extraarticulare care apar in cazurile mai severe de poliartrita reumatoida constau din:noduli reumatoizi subcutani,irita,iridociclita si sclerita,adenopatii 777. Indicatiile corticoterapiei in poliartrita reumatoida sunt:prezenta vasculitei,ineficienta AINS,tratarea efectelor secundare ale altor medicamente 778. Durerea lombara sau fesiera aparuta in spondilita anchilozanta se caracterizeaza prin:debut insidios si durata de cel putin 3luni,ameliorare dupa exercitiu fizic si agravare dupa repaus prelungit 779. Tratamentul bolii artrozice urmareste:indepartarea durerii,cresterea mobilitatii in articulatiile suferinde,impiedicarea progresiei bolii

M 33 C A

780. Manifestarile articulare ale RAA sunt:poliartrita acuta,poliartrita fugace 781. Manifestarile generale in RAA sunt:febra mare 40 C ,inapetenta 782. Cauzele favorizante ptr aparitia RAA sunt:conditii de viata insalubre,lipsa educatiei sanitare,saracia

M 33 P E

783. Reumatismul este o afectiune care intereseaza:articulatiile 784. O articulatie este alcatuita din:cartilaje articulare,capsula articulara si ligamente,sinoviala care secreta lichidul synovial 785. Miscarile articulare sunt de mai multe feluri:de alunecare,de rostogolire,de rasucire 786. Artritele sunt afectiuni inflamatorii,degenerative,dureroase 787. Artrozele sunt afectiuni:degenerative,de infirmitate 788. Reumatismul abarticualar inflamator,degenerative,de infirmitate

789. Spondiloza este o afectiune reumatismala a coloanei:cervicale,lombare,dorsal 790. Artroplastia este:interventie chirurgicala 791. Osteoporoza este:rarefierea oaselor 792. Osteofitele sunt:mici excrescente osoase 793. Artroscop este:endoscop,aparat cu lentil 794. Reactia ASLO are urmatoarele valori normale:100-200 u i 795. Lichidul synovial se recolteaza de:medic 796. In afectiunile reumatismale ,manifestarile generale ar putea fi :durerea,impotenta functionala,oboseala 797. Bolile reumatismale afecteaza urmatoarele aparate si sisteme:osteoarticular,aparat cardiovascular

M 34 DL

798. Precizati care dintre urmatoarele leziuni sunt primitive:pustule,tuberculul,goma,pata,papula,macula,vezicula,flictena 799. Piodermita este o infectie cutanata de etiologie bacteriana 800. Zona zoster este o afectiune cutanata:virala,produsa de virusul varicelozosterian 801. Boala caracterizata prin prezenta unor vezicule lu lichid incolor ,dispuse de-a lungul traiectului nervilor intercostali,la care se asociaza durere si prurit,se numeste:zona zoster 802. Care dintre urmatoarele afectiuni sunt dermatoze alergice:eczema atopica,urticarie,prurigo 803. Ce fel de afectiuni sunt onixis si perionixis?onicomicoze 804. Care dintre micozele regiunilor paroase ale scalpului este cea mai grava? favusul 805. Precizati semnele patognomonice ale scabiei:prurit nocturn,leziuni de grataj,santul scabios vizibil pe piele 806. In producerea psoriazisului sunt implicati urmatorii factori:factorii ereditari si imuni,factorii endocrini,stresul si noxele 807. Tumorile cutanate cu dezvoltare rapida invadand tesuturile din jur cu posibilitatea de a recidiva dupa extirpare sau de a da metastaze sunt:tumori maligne 808. Care din urmatoarele caracteristici apartin verucilor vulgare (negii)?sunt epitelioame benigne,se pot cauterize,sunt contagiosi 809. Sindromul seboreic are urmatoarele caracteristici:este localizat predilect in regiunea faciala,asociaza acneea si pustule,pielea este grasa ,lucioasa si prezinta comedoame 810. Diagnosticul etiologic in HIV/SIDA se bazeaza pe:testul ELISA.

M 34 B M

811. Sunt leziuni tegumentare elementare:macula papula nodulul,vezicula,papula,ulceratia 812. Flictena reprezinta:bula cu continut lichidian,ridicatura a epidermului de dimensiuni mari,cu lichid clar,tulbure sau hemoragic 813. Pentru recoltarea puroiului din colectii inchise se procedeaza astfel:se dezinfecteaza cu iod regiunea interesata,se punctioneaza colectia si se aspira puroiul