DE ORIUNDE - stiripozitive.eu · MOLDOV EDIăIA ANUL 5 BRD în acţiune Tamara Șchiopu Marea Britanie „Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele

MOLDOVAD E O R I U N D E

REVISTA DIASPOREIediţia 2 • decembrie 2016

DIASPORAPrin „diaspora”

se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți

temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele

originare din Republica Moldova și descendenții lor,

precum și comunitățile formate de aceștia. Definiția se conține

în Strategia națională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

În prezent,diaspora Republicii Moldova este

structurată în aproximativ 250 de asociații,

grupuri de inițiativă și de excelență profesională

în peste 30 de țări.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 2 | ANUL 2016 1

CuprinsDIASPORA ENGAGEMENT HUB .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 3PROIECTE SUSŢINUTE ÎN CADRUL PROGRAMULUI DIASPORA ENGAGEMENT HUB .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 4OLEG CHIRIŢA: „MIGRAŢIA A FOST DINTOTDEAUNA UN FENOMEN CARE A DEFINIT ȘI VA CONTINUA SĂ TRANSFORME UMANITATEA” .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 610 LUCRURI DIN GERMANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: NICOLAE COJOCARU .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 9DANIELA BUTUC, MOLDOVEANCA DE PE CERUL LUMII. AUTOPORTRET .. .... .... .... .... .... 12ȘCOLILE DUMINICALE DIN ITALIA CONTRIBUIE LA INTEGRAREA COPIILOR MIGRANŢILOR MOLDOVENI .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 14ASOCIAŢIA DE CARITATE „MAD-AID”, MAREA BRITANIE .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 1610 LUCRURI DIN GRECIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: SVETLANA LISAGOR VERGIS .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 18CRISTINA PASCARI. O NOUĂ POVESTE A STUDENŢILOR NOȘTRI PESTE HOTARE .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 20NATALIA PAVALACHI, SEXOLOG CLINICIAN LA GENEVA: „E UN DOMENIU MINUNAT”. AUTOPORTRET .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 23PORTRET DE CAMPION: ROMAN PRODIUS .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 265 LUCRURI DIN ISLANDA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: LUCIAN RENIŢĂ.. .... .... .... .... 28COMUNITATEA DIN ISRAEL A EVREILOR ORIGINARI DIN MOLDOVA .... .... .... .... .... .... .... .... 30PIANISTA MARIA SUMAREVA. MUZICĂ NOUĂ PE MERIDIANELE GLOBULUI .. .... .... .... 34ASOCIAŢIA „LUCEAFĂRUL” DIN ESTONIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 36RUXANDRA CANŢÎR, ACTRIŢA CARE UIMEȘTE PRIN TEATRU PUBLICUL DIN SCOŢIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 38PROFESOARA MOLDOVEANCĂ DIN SUA, VIORICA MARIAN, ALĂTURI DE OPRAH WINFREY .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 40PARTICIPAREA COPIILOR DIN DIASPORĂ LA PROGRAMUL „DOR” .... .... .... .... .... .... .... .... .... 42ALEXANDRU NARTEA, FUNCŢIONARUL DE LA UNICEF RESPONSABIL DE 12 ŢĂRI .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 46ASOCIAŢIA GAUDEAMUS, BOLOGNA, ITALIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 48 34

23

20

14

6

BIROUL RELAŢII CU DIASPORA2

© Biroul Relații cu DiasporaEditare: URMA TAContribuții: Alexei Gurduza, Aliona Purci, Axenia Chirilov, Corneliu Comendant, Cristina Duduciuc, Cristina Zeamă, Ecaterina Deleu, Igor Guzun, Stella VeregaCoordonator revistă: Maia MetaxaISSN: 2345-198X

Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia.

Revista a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de SDC și implementat de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) și OIM.

Foto copertă: Participanţii la Programul DOR 2016

ASOCIAŢIA „MIORIŢA”, BARREIRO, PORTUGALIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 50ATLETA ELENA IABANJI (ZAHARESCU). MONOLOG ÎN ALERGARE .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 52ORGANIZAŢIA NON-GUVERNAMENTALĂ „PRAVOZAȘCITNIK”, FEDERAŢIA RUSĂ .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 54DUPĂ GOOGLE ȘI COLUMBIA PICTURES, MOLDOVEANUL ANDREI CEBOTARI A AJUNS LA ZEBRA-WORLDWIDE .... .... .... .... .... .... 55ASOCIAŢIA MOLDO-ITALIANĂ DE INTEGRARE ȘI COLABORARE A.M.I.C.I., VENEŢIA, ITALIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 58ASOCIAŢIA „ATRAG” DIN ROMÂNIA.. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 6010 LUCRURI DIN SPANIA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: CRISTINA LEAHU .. .... .... .... 62ASOCIAŢIA „MOLDAVOS EN CATALUÑA” .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 64DIASPORA MOLDOVENEASCĂ DIN SURGUT, FEDERAŢIA RUSĂ .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 66COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN ONTARIO (CMO) .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 68ASOCIAŢIA „MOLDOVA PENTRU DEMOCRAŢIE ȘI DEZVOLTARE” DIN STATELE UNITE ALE AMERICII .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 70ROBERT LUCA, SCULPTORUL CARE DECOREAZĂ PARCURI DE DISTRACŢII ÎN EUROPA ȘI PE ALTE CONTINENTE.. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 72EMIGRANŢII MOLDOVENI, REÎNTORȘI ACASĂ, PRIMESC PENSIE ITALIANĂ .. .... .... .... 74NIKITA ZELENȘCICOV, BUCĂTARUL-CHEF DIN PORTUGALIA. AUTOPORTRET .. .... .... 76OLEG GROSSU, SOMMELIER LA ROMA, ITALIA .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 78

76

50

46


Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

Diaspora Engagement Hub include șapte subprograme ce susțin:• REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ PE TERMEN SCURT A DIASPOREI• PROIECTE DE CROWDFUNDING ALE DIASPOREI• ABILITAREA FEMEILOR DIN DIASPORĂ• PROIECTE INOVATOARE ALE DIASPOREI (finalizat)• CENTRE EDUCAȚIONALE ÎN DIASPORĂ (finalizat)• PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE (finalizat)• PROGRAM LOCAL DE REVENIRE VOLUNTARĂ A DIASPOREI (MiDL)

Mai multe detalii despre aceste subprograme găsiți pe pagina web oficială: brd.gov.md.

Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrației (OIM), misiunea în Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) a lansat pe 12 februarie 2016 DIASPORA ENGAGEMENT HUB - un program nou, de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociațiilor și grupurilor de inițiativă.


BRD în acţiune

PROIECTE INOVATOAREALE DIASPOREI

Cătălina CatanăOlanda„Farmhack”

Natalia GhilașcuStatele Unite ale Americii„Moldova: Timpul Schimbărilor”

Denis RoșcaRepublica Moldova.„Asigurarea diasporei cu materiale informative despre oamenii de valoare născuți în Moldova”

Nicu ȘtirbețMarea Britanie „Dezvoltarea eco-turismuluiîn Lunca Prutului”

Marcel LazărRomânia„Moldo Crescendo op. 2 – Conace”

Ion Lazarenco TironIrlanda„Sportul Unește”

Valeria Șvarț-GrögerGermania „Eco-Centru pentru instruiri și dezvoltare rurală”

Veaceslav CrețuStatele Unite ale Americii. „DigiKids – A Computer Science Summer Camp for High School Students”

Grigore BechetStatele Unite ale Americii„Moldova – SUA - Cinema”

Vladimir LipcaFederația Rusă. „Platforma offfy.com – o nouă valență în relația dintre medici și pacienții cronici din Republica Moldova”

Tatiana NogailîcItalia„Antreprenoriat social”

Dorina BaltagOlanda„Moldova.EU” Dorin LozovanuEstonia„Hai să vorbim, să ne cunoaștem!”

Adrian VlasRomânia „AVAI Movement”

Simion CroitoruPortugalia. „Confraria Eno-Gastronomica da Moldavia” (Frăția Eno-Gastronomică Moldovenească)

REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ PE TERMEN SCURT A DIASPOREI

Tudor SpătaruStatele Unite ale Americii„Dezintegrarea și eliminarea pesticidelor organice halogenate toxice de pe teritoriul RM prin metode electrochimice si catalitice”

Alla RoșcaStatele Unite ale Americii„Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova”

Victoria DunfordMarea Britanie„Educația – un model pentru a aduce siguranța la locul de muncă!”

Irina PostolachiFranța. „Arta teatrală în context lingvistic. Practicile Dramatice în Predarea Limbilor Străine - Limba Franceză (FLE) în contextul Republicii Moldova”

Victor CepoiSlovenia „Cercetare Avansată Accesibilă pentru Toți Cercetătorii (Making Advanced Research Accessible for All Researchers)”

Ana MarinCanada„Transfer de competențe în bioetică (etica cercetării și etica clinică)”

PROIECTE SUSŢINUTE ÎN CADRUL PROGRAMULUIDIASPORA ENGAGEMENT HUBDiaspora Engagement Hub este un program nou de granturi tematice destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociaților și grupurilor de inițiativă, ce presupune implicarea și angajarea diasporei în diverse acțiuni, proiecte, inițiative care vor fi desfășurate pe teritoriul Republici Moldova și în străinătate.

The Diaspora Engagement Hub is a new thematic grants program for citizens of the Republic of Moldova who are abroad, including associations and initiative groups. It aims to involve and engage the diaspora in diverse actions, projects, and initiatives which will be carried out on the territory of the Republic of Moldova as well as abroad.


BRD în acţiuneTamara ȘchiopuMarea Britanie„Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale independente din Moldova”

PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE ALE DIASPOREIGrupul de asociații „Pro Diaspora Moldava” (Portugalia), „Moldbrixia” (Italia), Centrul Media pentru Tineri (Republica Moldova)Proiect: Revista ”Pro Diaspora KIDS”. Proiectul presupune producerea, machetarea, imprimarea și distribuția revistei ”Pro Diaspora KIDS” dedicată copiilor migranților moldoveni, care va fi distribuită diasporei din Portugalia, Italia, Franța, Irlanda, Marea Britanie.

Grupul de asociații: MAD-Aid (Marea Britanie/Republica Moldova), Moldova AID (SUA) și „BackPacks For Hope” (SUA)Proiect: ”Accesibil Pentru Toți”. Proiectul urmărește identificarea persoanelor cu dizabilități cuprinse între 5 și 35 de ani din raioanele Rîșcani și Edineț, evaluarea necesităților de echipament ajutător și de adaptare a locuinței și locurilor publice de interes pentru persoanele cu dizabilități și elaborarea unei baze de date complete despre necesitățile acestora.

Grupul de asociații: Asociația de Moldoveni din Belgia „NOROC”, Grupul de inițiativă „Haiducii” (Verona, Italia), Asociația de Dezvoltare și Educație a Tineretului (Republica Moldova), Grupul de inițiativă „Ilustrados” (Alicante, Spania)Proiect: ”O viață demnă AICI și ACOLO”. Proiectul prevede organizarea unui atelier de lucru de trei zile pentru copii, tineri și adulți (părinți), care au cel puțin un membru plecat peste hotare, inclusiv 10 reprezentanți ai diasporei din Belgia, Italia și Spania. Scopul atelierului este creșterea conștientizării asupra riscurilor ce vizează situația copiilor lăsați acasă fără îngrijire părintească, identificarea nevoilor și căilor de soluționare a problemei.

Grupul de asociații: Clubul de Integrare al Prieteniei Moldo-Cehe "Zimbru Olymp", Federaţia Moldoveneascș de Fotbal – "FMF", Diaspora moldovenească din Bulgaria "Plai Natal"Proiect: ”Participarea și Reprezentarea Republicii Moldova la Turneul de Fotbal al Minorităţilor etnice din Cehia, Ediţia a XVIII-a". Proiectul urmărește reprezentarea echipei diasporei moldovenești la turneul de fotbal al Minorităţilor etnice din Cehia, ce va fi desfășurat sub egida Prim-Vicepreședintelui Senatului Ceh, prin intermediul participării reprezentanților diasporei din Cehia, Bulgaria, precum și a Federației Moldovenești de Fotbal. Proiectul mai include desfășurarea de activități sportive in timpul programul „Dor” organizat de Biroul Relații cu Diaspora.

Grupul de asociații: ”Noroc Olanda” (Olanda), Asociația pentru Integrarea Migranților (Franța), „Casa Mare” (Estonia), „Sănătatea are gust” (Republica Moldova)Proiect: ”Școala Sustenabilității”. Proiectul presupune organizarea unei școli de vară cu participarea reprezentanților diasporei și cetățenilor moldoveni care locuiesc în țară. Evenimentul urmărește dezvoltarea capacităților în domeniul antreprenoriatului și inițierii de afaceri, inovării sociale, fundraising etc. și va rezulta în implementare a cel puțin 3 inițiative de proiecte dezvoltate de reprezentanții diasporei în comun cu co-naționalii lor de acasă.

ABILITAREA FEMEILORDIN DIASPORĂ

Silvia ZahariaItalia. „EMA- Educație, Mentorat, Antreprenoriat”. Proiectul urmărește integrarea copiilor și tinerilor cu nevoi speciale în societate prin dezvoltarea abilităților acestora în antreprenoriat social și mobilizarea grupurilor de conaționali din diasporă în promovarea și vânzarea produselor confecționate de ei. Cristina Braghiș-Leahu„INSPIRA”. Proiectul implică organizarea unei serii de cursuri de inteligență emoțională pentru femeile originare din Republica Moldova din Italia și Spania.

CENTRE EDUCAȚIONALEÎN DIASPORĂ

Nicolai Plushkis,Societatea Culturală „Dacia”Karaganda, Kazahstan

Tatiana Dragalin,ONG „Vorbesc Românește”Oakville, Canada

Lilia Godoroja,Centrul Educațional al diasporei moldovenești. Cascais, Portugalia

Rodica Gherasim,Asociația Culturală a Imigranților Moldoveni „Miorița”Barreiro, Portugalia

Vasile Șestovschi,Asociația „Moldavi nel Veneto per la solidarieta sociale ONLUS” și Biserica ortodoxă moldovenească „Nașterea Maicii Domnului”Padova, Italia

Cristina Albu,Centrul educațional „Crisalida” din cadrul Comunității Basarabenilor din Irlanda „Moldova Vision”. Dublin, Irlanda

Larisa Grosu,Asociația cultural-religioasă „LusOrtodoxia”Faro, Portugalia

Nina Dimitrașco,Asociația de MoldoveniBruxelles, Belgia

Andrei Cosoi,Asociația „Centro Internationale di Cultura e Socialita – Solidarieta Universale”Padova, Italia

Doina Guzun,Asociația pentru Integrarea MigranțilorParis, Franța


istorii de succes

OLEG CHIRIŢA: „MIGRAŢIA A FOST DINTOTDEAUNA UN FENOMEN CARE A DEFINIT ȘI VA CONTINUA SĂ TRANSFORME UMANITATEA”

Curiozitatea, pasiunea și energia au fost întotdeauna prietenii lui virtuali care l-au stimulat să fie implicat în mai multe activități, încă fiind student. Oleg Chirița este cel care a optat pentru o carieră internațională, activând la Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei, după care la Organizația Internațională a Muncii și Delegația UE la Chișinău. În prezent, este stabilit la Bruxelles și conduce un întreg departament de migrație.

A fost promovat la funcția de ma-nager cu doi ani în urmă. În organi-zația internațională la care activează (ICMPD), Oleg Chirița gestionează două inițiative importante ale UE cu acoperire globală și conduce două echipe multinaționale. El este de părere că orice schimbare în viața profesională, fie la Bruxelles, la Chi-șinău sau în altă parte, trebuie să

aibă la bază pasiune, valorile umane și sentimentul de utilitate publică. Locul contează mai puțin, deoarece Oleg a devenit global și totul e doar o chestiune de adaptare cerebrală.

„La Bruxelles am ajuns printr-un concurs de împrejurări favorabile.În 2009, un apel telefonic de la Cen-trul Internațional pentru Elaborarea

Politicilor de Migrație (ICMPD) a „deraiat” itinerarul meu profesional. Ei au găsit CV-ul meu interesant și mi-au propus un job pentru care nu aplicasem. Am avut la dispoziție un weekend să decid dacă doresc să fiu intervievat. Două zile mai târziu am fost anunțat că am luat job-ul. După cum vedeți, a fost o combinație de factori - puțin hazard în spatele căruia s-au depus eforturi și mun-că. Fusesem la Bruxelles înainte, cu alte ocazii și orașul nu îmi lăsase o impresie prea bună din cauza vremii, dar nu am ezitat, deoarece dintot-deauna am apreciat eficiența, fle-xibilitatea, înaltul profesionalism și eficacitatea organizației pentru care lucrez - ICMPD. Din fericire, odată ajuns acolo, relația mea „sentimen-tală” cu capitala europeană a evolu-at, iar astăzi îl consider unul dintre cele mai interesante locuri pentru


istorii de succestrai. Credeți-mă, după ce am fost în peste 80 de țări și 300 de orașe, pot să mă pronunț.

Migrația a fost dintotdeauna un fenomen care a definit și va continua să transforme umanitatea.Am debarcat la Bruxelles în mai 2009. Era perioada în care UE în-cerca să învețe din trecut și să gă-sească noi modalități și forme de cooperare în domeniul migrației cu diverse state de origine și tranzit. În acest sens, UE este o destinație, ce încearcă să răspundă, prin diferite acțiuni, la rutele și fluxurile migra-torii, care au loc la hotarele sale, migrația fiind astăzi prioritatea nu-mărul 1 pe agenda politică. Astfel, din momentul în care am ajuns în Belgia, am văzut tot felul de agen-de, decizii, politici reacționare și vi-ziuni opace, la nivelul UE și statelor membre, care nu au dat rezultatele scontate. Astfel, realitatea pe care o trăim e o consecință a politicilor din anii precedenți, migrația, în di-versele sale dimensiuni, luând din păcate o conotație negativă. Oa-menii care tind să vină și ajung în Europa, din diverse motive, devin un măr al discordiei în rândul unui număr în creștere de elite politice, uită astfel, că ei sunt ființe umane. Drept consecință, vedem o schim-bare radicală de acțiuni și opinii în societate, bazate pe ideologii, frică, realități, percepții și populism.

Agenda mea zilnică implică:- zeci de decizii cu privire la numă-rul impresionant de țări, de pe toate continentele, în care avem proiecte (fac turul virtual al lumii în fiecare zi)- stabilirea de parteneriate- dezvoltarea ideilor pentru noi inter-venții și politici

- întrevederi de nivel politic și ope-rațional- evaluarea lucrului făcut.Cred că am unul dintre cele mai in-teresante și provocatoare job-uri în domeniu!

Această muncă necesită multă energie, creativitate, abilități și cunoștințe.În fiecare zi trebuie să fac două lu-cruri - să gestionez și să îmi perfec-ționez în continuare competențele de manager, și nu în ultimul rând cunoștințele în domeniul migrației. Odată devenit manager, stilul de lu-cru, responsabilitatea față de tine și alții, relațiile cu oamenii și așteptări-le se transformă într-un tempo rapid, iar pentru a le reuși pe toate, e nevo-ie să te adaptezi la noi circumstan-țe din mers. Astfel, lucrul meu nu e doar o mare provocare, mai mult decât atât, e o recompensă și o mare

satisfacție. Aspectul cel mai atrac-tiv rămâne a fi diversitatea culturală, care mă modelează ca persoană, or misiunile de lucru, întâlnirea cu oa-meni de pe toate meridianele și con-tactele cu colegii mei care lasă am-prente vizibile asupra modului meu de acțiune, gândire și relaționare cu lumea în care trăim.

Liberalizarea regimului de vize nu trebuie percepută ca o măsură a politicii de migrație.Trebuie să reamintim că liberalizarea a adus cu sine dreptul la libera circu-lație pe o anumită perioadă și nu un drept la angajare sau stabilire în UE. Luând această decizie, UE și-a dorit să faciliteze contactele dintre oa-meni, turismul, comerțul etc. Au fost investite multe resurse și energie din partea autorităților la nivel operațio-nal și diplomatic pentru a beneficia de acest drept, dar, orice drept impli-


că și niște obligații, în acest caz, fiind revenirea acasă după perioada sta-bilită și se pare că peste 86% dintre moldoveni respectă regula. Nu știm ce se întâmpla cu cei care au decis altfel. În cazul în care au rămas pe undeva, ei ar putea să cadă, sub inci-dența politicilor de migrație, (posibile încercări de a aplica pentru permis de ședere, angajare, reunificare fami-liala etc.).

Cele mai recente date oficiale indică faptul că peste 1300 de moldoveni au obținut reședință în Belgia.Cifrele și statistica în domeniul mi-grației reprezintă o chestiune mai specială, iar asta înseamnă că nimeni nu are cifre 100 % confirmate. Să nu uităm și de numărul de cetățeni de-ținători de pașapoarte ale altor state, în special România, și care vin în UE în baza lor. Revenind la statisticile oficiale, numărul de cetățeni români în Belgia a sporit semnificativ în ulti-mii ani, în 2014 aceștia fiind numărul

1 în topul țărilor de origine, urmați de francezi și olandezi. Un lucru e cert, din 2009 am observat că a crescut și s-a diversificat mult comunitatea moldovenilor la Bruxelles. Aud tot mai mulți moldoveni în stradă, co-munitatea on-line adună noi membri, iar faptul că și compania națională aeriană a lansat o cursă directă este o confirmare a acestui fapt.

Decizia de a migra se bazează și pe un șir de factori personali.Relația cetățean – stat merge dinco-lo de formalități și politici. Ar trebuie să privim societatea prin prisma pro-vocărilor, problemelor, necesitaților, nivelului de dezvoltare și coeziune socială. Din perspectiva economică, este cumva convenabil ca oamenii să plece, deoarece migrația poate să reducă anumite presiuni socio-eco-nomice și poate să devină benefică pentru țară. Migrația trebuie privită în ansamblu cu alte politici (angaja-re, dezvoltare economică), pentru a

istorii de succesvedea dacă există opțiuni sustenabi-le ca oamenii să nu plece și atunci când rămân, să dispună de oportuni-tăți reale pentru a trăi decent. Să nu uităm totuși un fapt – migrația dintre statele așa-zise din Nord, adică sta-tele dezvoltate (UE, Canada, SUA, Australia) reprezintă 23 % din fluxu-rile migratorii internaționale.

Experiența pe care am acumulat-o la delegația UE mi-a permis să deschid ochii larg și să înțeleg „adevărata” dimensiune internațională a job-lui meu.Am deprins un set de abilitați mana-geriale, am învățat să învăț, să reac-ționez rapid și să devin mai eficient. Am fost expus la un alt fel de luare a deciziilor. Fiind responsabil de dome-niul justiției și afacerilor interne, am reușit să înțeleg cum se poate face legătura dintre diferite politici, să mă adaptez la felul de gândire european și să devin mult mai consecvent. A fost o „școală profesională” care m-a propulsat împreună cu experiența precedentă la Bruxelles și mi-a creat imunitatea necesară pentru a trece la următoarea etapa în carieră”, po-vestește Oleg Chirița.

Cristina DUDUCIUC

Curiosity, passion and energy have always been the virtual friends which stimulated his involvement in many activities since he was a stu-dent. Oleg Chirita chose an interna-tional career working at the Center for the Prevention of Trafficking in Women, and subsequently at the International Labor Organization and the EU Delegation in Chisinau. Currently, he lives in Bruxelles and leads an entire department working on migration.


inspirație

Nicolae Cojocaru, născut în 1935, este un român moldovean, confer. univ., dr. în filosofie, care, la sfârșitul lui 2004, s-a concediat de la ultimul său loc de muncă (AȘ a RM) și a plecat pentru trai permanent în Germania (Düsseldorf). Nicolae Cojocaru a scris și cartea „Să știm mai mult despre nemți”.

www.stiripozitiv

e.eu

10 LUCRURI DINGERMANIA CARE POTINSPIRA MOLDOVA:

NICOLAE COJOCARU

„De la nemți și de la țara lor putem învăța foarte multe lucruri bune și utile. Despre mai multe din ele Ni-colae Cojocaru a scris în cartea „Să știm mai mult despre nemți” (Chiși-nău: Editura „Universul”, 2016. -304 p. Cu un Cuvânt-înainte de scriito-rul Vlad POHILĂ și anexa: ing. Eu-gen STATNIC. Coloniștii germani din Basarabia, 1814-1940. Autorul e un basarabean de 87 de ani, instalat de mult timp la München. Dânsul e și principalul finanțator al editării tira-jului de 800 de ex., difuzat prin DO-NAȚIE). În acest context, nu i-a fost ușor să decidă despre ce anume să scrie în textul solicitat și care urmea-ză mai jos. Până la urmă, a conside-rat rațional să atragă atenția asupra unora dintre acele lucruri, pentru a căror învățare / realizare, barem par-țială în R. Moldova, nu e nevoie de mari investiții de bani (pe care nici

nu-i avem…). Așa-dar, în viziunea lui Nicolae Cojocaru, de la nemți se poate și trebuie de învățat:

1. SĂ-ȚI IUBEȘTI FOARTE MULT PROPRIA NAȚIUNE ȘI ȚARĂ (EVIDENT, FĂRĂ A-I IGNORA PE ALȚII).Cu toate ce le carac-terizează: bogățiile na-turale, dar și imensele bogății create de-a lungul istoriei lor, deseori zbuciumate. Valori atât materiale, cât și spirituale: limba națională (pe care sunt datori să o însușească și să o utilizeze toți cei primiți în țară), tradițiile și obiceiuri-

le, regulile de care s-au condus și pe care le urmează etc., etc.). În mare parte anume această dragoste și acest devotament i-a ajutat pe nem-ți să-și refacă țara, după catastrofa

prin care ei trecuseră în urma înfrângerii în război și să o trans-forme în una cu cea mai puternică eco-nomie din Europa, dar cum să nu mai amintim și de rolul iubirii nemților de Țară pentru rea-lizarea unificării

Patriei lor!?... Această poveste de mare succes a

nemților din fostele zone de ocupație america-nă, engleză și france-ză demonstrează, pe

de-o parte, ce înseamnă o susținere eficientă din

exterior, iar pe de altă parte, cât de important e ca, mai ales în situații cruciale, un popor să fie guvernat de politicieni înțelepți, patrioți autentici, mari oameni de stat… Și deci, bineîn-țeles, NECORUPȚI...


inspiraţie2. NUMAI PRIN MUNCĂ, ȚARA ÎȚI POATE DEVENI BOGATĂ, IAR OAMENII, POPORUL EI SĂ AJUNGĂ LA UN TRAI ÎNDESTULAT CU DE TOATE.Nemții muncesc mult/intensiv, dar și foarte calitativ (o trăsătură a lor, exis-tentă, evident, nu de azi și nici de ieri). Nemții sunt bogați, întâi de toate, pen-tru că nu fac unul și același lucru de mai multe ori. Îl fac o dată, dar foarte bine/temeinic, pentru mult timp.

3. PENTRU A OBȚINE ASTFEL DE REZULTATE, ÎN AFARĂ DE MULȚI ȘI DIFERIȚI FACTORI OBIECTIVI DE PRIMĂ IMPORTANȚĂ CUM AR FI:Tehnică performantă, materiale și teh-nologii avansate, care – toate - nu le-au căzut din ceruri), e necesar să fii foarte organizat, disciplinat, punctual, iar la toate acestea nu se poate ajunge fără respectarea strictă a regulilor pe care poporul și le-a creat de-a lungul istoriei sale, inclusiv, bineînțeles, a le-gislației în vigoare… Aș zice că Germa-nia și nemții sunt, întâi de toate, o țară și un popor al regulilor. Reguli care trebuie să fie respectate și, cu mici ex-cepții, chiar se respectă de către toți. (Inclusiv de către străinii primiți în țară, chiar dacă așa ceva se obține treptat și nu întotdeauna fără unele probleme…) Regulile nemților au misiunea de a le asigura ordinea. Ordinea fără de care nu e posibil succesul în nici un dome-niu. Anume prin această atitudine față de regulile și de ordinea existentă pes-te tot se explică și intoleranța nemților față de cei care le încalcă.

4. PENTRU A MUNCI CALITATIV ȘI EFICIENT E NEVOIE DE STUDII TEMEINICE.În RFG nu poți fi angajat în vreo ac-tivitate de producție sau de prestare

a serviciilor, dar, cu atât mai mult, nici să-ți întemeiezi o afacere, fără a avea studii respective. Sistemul instituțiilor de învățământ asigură tuturor posibilități suficiente pentru a obține sau a-și perfecționa studiile. În caz de necesitate, statul acordă credite foarte convenabile tinerilor care doresc să obțină studii. Tema învățământului la nemți e una foarte vastă. Menționez doar grija ca obți-nerea studiilor să fie și utilă, ca după studiile sale persoana respectivă să-și poată asigura existența. Deci, nu se studiază doar pentru a obține o diplomă…

5. E NECESAR ȘI FOARTE BINE CA TOT CEEA CE FACI / PRODUCI SĂ FIE NU NUMAI CALITATIV, CI ȘI FRUMOS.Majoritatea mărfurilor fabricate de ei (cu deosebire instrumentele) au o înfățișare foarte atrăgătoare, sunt fru-moase. Majoritatea altor rezultate ale activității lor de producție – industri-ale, de construcție, agricole etc. Ca și străzile pe care le construiesc sau le repară, sau un trotuar modern cu tot ce îl caracterizează.

Că sunt, evident, și foarte multe alte căi pentru a-ți duce viața însoți-tă permanent și în măsură cât mai mare de frumusețe. Atașamentul nemților față de frumos se manifestă foarte diferit. În dragostea lor față de flori și de tot felul de arbuști deco-rativi față de animale, cu deosebire față de cai și de câini. Grija pentru înfrumusețarea propriei case sau lo-cuințe, ca să nu mai zic de cimitire, aici crescând atâtea flori, de parcă sunt niște locuri din povești (însă în cimitire nu vei vedea specii de pomi fructiferi sau și de alte specii, dintre cele care se înmulțesc de la sine!)… Merită atenție și dorința multora de a se delecta cu vizitarea locurilor frumoase din propria localitate, din țară sau și din străinătăți. Ca și mer-sul multora la spectacole de teatru, la concerte, la expoziții de artă, la muzee... Delectarea la serviciile di-vine cu splendida muzică religioasă, dar și participarea la cântările corale împreună cu alți enoriași… Nemților le place mult și sportul – să-l prac-tice, dar și să se bucure la diverse competiții, care sunt niște adevărate spectacole sportive…


6. ÎN EPOCA INTERNETULUI ȘI A SMARTFON-ULUI INTERESUL PENTRU CITITUL CĂRȚILOR NU DISPARE. ÎN RFG SE EDITEAZĂ ȘI MULTĂ LITERATURĂ ARTISTICĂ.Mulți dintre nemți citesc și în trans-portul public, dar și în timpul vacan-țelor la mare. Iar pentru comoditatea acestei delectări multe cărți artistice – chiar și cele groase – nu sunt gre-le (așa e hârtia), textul fiind tipărit cu caractere / litere ceva mai mășcate și cu intervalul dintre rânduri mai mări-șor. Unele cărți artistice, după un timp de la editare, se vând și în magazine-le cu produse alimentare mai ieftine, la prețuri mici (de doar 5 sau chiar 1 €). Bibliotecile sunt foarte atrăgă-toare. Dar și în librării vizitatorii pot ședea comod și răsfoi tot ceea ce-i interesează. În unele scuaruri sunt instalate dulapuri de sticlă cu cărți. Oricine poate lua ceea ce dorește ca să citească sau să aducă ceva cărți de care nu mai are nevoie.

7. PENTRU A FI CÂT DE CÂT ÎNSTĂRIT, TREBUIE ȘI SĂ PĂSTREZI BINE CEEA CE AI, SĂ NU ARUNCI BANI ÎN VÂNT.Nemții nu se sinchisesc să vâneze în-ceputul reducerilor în marele magazi-ne pentru a cumpăra cele necesare la prețuri ceva mai mici. Ei nu fac nunți grandioase și alte petreceri cu foarte mulți oaspeți. Unii îi consideră cam zgârciți, dar e mult mai adevărată, probabil, constatarea că majoritatea nemților sunt rațional economi.

8. POȚI AVEA MARI BENEFICII – NU NUMAI ECOLOGICE, DAR ȘI ECONOMICE – CHIAR ȘI DE LA GESTIONAREA RAȚIONALĂ A GUNOIULUI DE TOT FELUL. În RFG există peste una sută de fabrici/uzine de ardere a gunoiului

(câte ceva despre ceea ce prezin-tă o astfel de întreprindere – vezi în cartea menționată, p. 65-73). La unele din ele se aduc pentru reci-clare (CU PLATĂ) resturi menajere tari și din alte țări, care nu dispun de astfel de întreprinderi. Nemții au mecanisme speciale de sfărâmițare a pieselor vechi de beton și fracțio-nare a componentelor, care apoi se utilizează…

9. CHIAR ȘI FIIND O ȚARĂ „INUNDATĂ” LA MAXIMUM DE LIMUZINE, TRANSPORTUL URBAN POATE FUNCȚIONA NORMAL, IAR ÎNTRE OAMENII DE LA VOLAN, PE DE-O PARTE, ȘI PIETONI ȘI CICLIȘTI, PE DE ALTA, NICI POMINĂ DE CONFLICTE.Dar ca cineva dintre aceștia din urmă să fie strivit de vreun mijloc de transport, asta e o raritate abso-lută. Pe străzi, în limita drepturilor sale, pietonul e, cu adevărat, Măria sa PIETONUL… Nimeni nu are drep-tul de a închide complet un trotuar. Iar dacă închiderea trotuarului este inevitabilă, vinovatul instalează din ambele direcții semafoare tempo-rare, ca pietonul să poată traversa strada în securitate.

Am scris amănunțit despre trans-portul în comun din Duesseldorf. Nu numai de câte feluri și cât de comod e, ci și cum e organizată circulația lui, ca pasagerii să nu călătoreas-că înghesuiți, dar și ca să fie evi-tate blocajele. Închiderea completă a unei străzi – chiar și dintre cele cu circulație nu tocmai intensă – e o raritate absolută, și încă ceva: în RFG se acordă o atenție tot mai sporită îmbunătățirii condițiilor pen-tru ca oamenii să poată călători cu bicicleta.

10. SUNT ȘI MULTE ALTE ASPECTE, DETALII REFERITOARE LA MODUL DE TRAI AL NEMȚILOR ȘI LA ȚARA LOR, DESPRE CARE E BINE SĂ ȘTIM.Le numesc doar pe unele: - existen-ța masivelor de grădini mici în ora-șe (terenurile lor rămânând proprie-tatea acestora) - devotamentul față de tradiții și obiceiuri, modalitățile de marcare/ținere a lor, diversitatea motivelor pentru oameni de a săr-bători/marca ceva, de a-și petrece timpul liber în comun și interesant, de a comunica - consumul de alcool și de ce în Germania OAMENII BEȚI CRIȚĂ SUNT O RARITATE - cum se face ca elevii începători să se simtă în curtea școlii lor de parcă ar continua să fie la grădinițele de copii - despre pădurile nemților (ele ocupă cca 30% din teritoriul țării) - legislația RFG, cu deosebire cea referitoare la comba-terea violenței în familie, la apărarea drepturilor copiilor - despre cum e organizată RFG, ca model de evitare a centralizării excesive a guvernării statului, etc. Cred, totodată, că e util să știm și despre unele dificultăți și probleme care îi preocupă pe nemți în anii din urmă.

Consemnare:Cristina Zeamă

Nicolae Cojocaru, born in 1935, is a Moldovan Romanian, associate professor and doctor in philosophy. At the end of 2004, he quit his last job at the Academy of Sciences of the Republic of Moldova and moved permanently to Düsseldorf, Germany. Nicolae Cojocaru wrote the book “Let’s know more about germans” and shares with us ten things from Germany that can inspire Moldova.

inspiraţie


istorii de succes

DANIELA BUTUC,MOLDOVEANCA DE PE CERUL LUMII. AUTOPORTRET„Sunt Daniela Butuc, născută la sudul Moldovei, în satul Tartaul, raionul Cantemir. Fiica mamei și a tatei, doi moldoveni simpli și onești, și sora celui mai bun frate din lume. Părinții ne-au educat și ne-au crescut cum au putut mai bine, în pofida greutăților și lipsurilor din acele timpuri”, mărturisește însoțitoarea de bord Daniela Butuc în autoportretul său. Cu ani în urmă, își amintește Daniela, a ajuns acasă, după primul zbor pe cerul latin, cu un zâmbet atât de puternic, „încât mă dureau obrajii”.

Am absolvit concomitent gimnaziul din satul Tar-taul și Școala de Muzică din satul Baimaclia.

Bunelul până în ziua de astăzi mă nu-mește: „Bărbătoaica bunelului”, știa el de la bun început ce nepoată curajoasă avea să aibă.

De mică nu îmi era frică de nimic, nici de cei 17 kilometri ce-i făceam ca să studiez pianul în localitatea vecină, nici de frig sau întuneric, traversând pădurea din dealul Baimacliei. Eram decisă…

MOLDOVA, PORTUGALIA ȘI BRAZILIAAm absolvit și liceul cu note înalte, ceea ce mi-a oferit posibilitatea să aleg una din cele mai importante universi-

tăți din Moldova. Am ales în ultimul moment Facultatea de Limbi și Litera-turi Străine, Traducere, Limba france-ză – Limba portugheză. Tata, glumind, m-a întrebat de ce nu am ales limba chineză sau limba arabă (sărmanii pă-rinți, timp de 10 ani îi înnebunisem că voiam să fiu Om al Legii. Însă destinul voia altceva). I-am răspuns puțin nai-vă: „Iată nu știu de ce, dar portugheza m-a atras mai mult!”

Aripile au început să-mi crească din anii universității. În vara lui 2008, mi s-a oferit posibilitatea să studiez limba și cultura portugheză la Universitatea Nova din Lisabona. A fost minunat!

Am înțeles că doresc să fac mai mult, să cunosc și să învăț mai multe. Viața este minunată și ne oferă atâtea po-sibilități!

La absolvirea universității am luat o decizie – să cunosc Brazilia. Știam că va fi complicat, dar nu am renunțat la visul meu.

Inițial, am zis familiei că voi sta trei luni. Cele trei luni au devenit mai mult de doi ani…

Într-o țară străină, departe de familie și de toți cei dragi, am înțeles că totul de-pinde de mine și de forța mea de voință.

Am fost selectată să lucrez pentru cea mai mare companie aeriană din Ame-rica Latină, astăzi – LATAM LINHAS AEREAS.

În primul an am fost agent de aero-port. Făceam turnurile serale, căci hotărâsem să studiez la școala de aviație civilă, să devin stewardesă.


istorii de succesTimp de șase luni dormeam puțin, studiam mult, dimineața eram la ore, iar direct după ore plecam la lucru. Au fost multe examene, multe probe de rezistentă și curaj. Cu multe lacrimi de bucurie, am obținut brevetul pe Airbus 319/320/321.

Am devenit stewardesă!

Am zburat prin cerul latin timp de un an. Am devenit mai puternică, mai per-severentă, chiar dacă distanța și dorul de cei dragi erau de nedescris.

Unul dintre cele mai frumoase zboruri realizate a fost cu siguranță primul zbor de experiență. A fost unic. Am ajuns acasă cu un zâmbet atât de pu-ternic, încât mă dureau obrajii. Era o dovadă că făcusem alegerea corectă. Această emoție o simt de fiece dată când intru în avion, chiar și în calitate de pasager. În aceste clipe gândul îmi zboară spre casă și simt o putere de nedescris. Mai apoi încep să-mi fac un check mental al tuturor procedurilor de emergență și-mi amintesc de cele mai grele zile de antrenament: supra-viețuirea în junglă și supraviețuirea în mare, atunci când eu și colegii mei am avut „norocul” de a simți timp de trei zile necontenit ploaia tropicală. Am re-zistat, înfometați, uzi și murdari. Unii însă nu au reușit: cineva a rezistat o zi, altcineva – două. Cei care au rămas, astăzi posedă aripi, asemeni îngerilor. Suntem responsabili pentru siguranța noastră și a tuturor celor aflați la bord, și asta nu e o glumă.

De la brazilieni am învățat că fericirea depinde de lucrurile puține și simple și de multe momente intense. Fami-lia se află pe primul loc. Noi suntem responsabili pentru reușita și nereușita noastră și avem mereu posibilitatea

Sunt moldoveancă, de la sudul Moldo-vei. Mă mândresc cu rădăcinile mele, mă mândresc cu tot ce am și nu am avut, cu copilăria și adolescența mea.

Mulțumesc mamei și tatălui de la care am moștenit răbdarea, ambiția, curajul, încrederea. Mulțumesc fratelui care m-a protejat neîncetat, pentru exem-plul lui de corectitudine și onestitate. Mulțumesc familiei care mi-a iertat de atâtea ori lipsa de la cele mai impor-tante sărbători, aniversări, nunți sau cumetrii.

Mulțumesc profesoarei mele de portu-gheză, Stella Verega, cea care, fără ca dumneaei să știe, mi-a fost și continuă să fie modelul și inspirația mea, mi-a deschis porțile, mi-a indicat strada.

Mulțumesc celor care au crezut și celor care nu au crezut în mine, căci au contribuit la formarea personalității mele.

Vă doresc să fiți fericiți, fericiți în tot sensul cuvântului.

Ascultați-vă inima, nu renunțați ușor la ceea ce visați mai mult. Sunteți destul de puternici să obțineți tot ceea ce vă doriți, să eliminați orice barieră. Perseverență, încredere și multă cre-dință!

„I am Daniela Butuc, born in the south of Moldova, the village of Tartaul, Cantemir rayon. Daughter to mom and dad, two simple and honest Moldovans, and sister to the best brother in the world. Our parents have raised us and educated us best they could, despite the difficulties and scarcities of those times,” says Daniela Butuc, the stewardess, in her self-portrait…

de a încerca din nou. Viața decurge în același ritm, nici mai repede și nici mai încet, important e să înaintăm mereu.

ITALIAAstăzi sunt cu baza în Italia. Sunt mai aproape de cei dragi. Continui același drum, al aviației. Am schimbat compa-nia, însă nu și pasiunea. Sunt fericită, inima îmi bate în ritm brazilian și su-fletul îmi vorbește cele mai frumoase limbi ale lumii.

Italia este atât de diferită de Brazilia. Însă am învățat să o cunosc mai bine. Am un mare respect pentru cultura și istoria acestor pământuri. Este o țară binecuvântată.

MOLDOVALe doresc moldovenilor, celor de-acasă și celor de peste hotare, să călătorească mai mult, să investească în primul rând în bunăstarea spirituală, în sănătate și educație, să fie simpli, modești, cum e neamul nostru moldovenesc.


portret de asociaţie

La fel ca alte cominități, cei din-tâi moldoveni de peste hotare, mai înainte de a întemeia asociații, șco-li sau ziare, au creat parohii și au construit biserici. Bisericile au dat viață și stabilitate comunităților din care s-au născut și continuă și astăzi să catalizeze elementele de spiritualitate.

Și în Italia, copiii din diaspora Re-publicii Moldova se pot bucura de

școlile duminicale și de activități-le în care sunt implicați. În cadrul acestor școli, copiii au posibilitatea să cunoască mai multe lucruri, în primul rând, despre Republica Mol-dova, cultura, tradițiile și obiceiurile buneilor lor și, în același timp, să fie cât mai aproape de Dumnezeu. Copiii învață limba română și participă la diferite evenimente culturale, sporti-ve și religioase, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea și re-

ȘCOLILE DUMINICALE DIN ITALIACONTRIBUIE LA INTEGRAREACOPIILOR MIGRANŢILOR MOLDOVENIBiserica a îndeplinit dintotdeauna în viața emigranților un rol deosebit de complex și reprezintă astăzi nu numai centrul vieții religioase a comunității, dar și centrul vieții ei sociale.

laționarea lor cu rudele și prietenii rămași în Moldova.

Iată câteva expemple bune care pot inspira în acest sens și alte parohii și asociații.

Școala duminicală care activează în cadrul Asociației „Dacia” (Președin-te Eugenia Belibov) din orașul Mes-tre, Italia, a fost creată acum șase ani, iar 18 copii în fiecare duminică și chiar și în alte zile îi calcă pragul. Principalul obiectiv al școlii este păstrarea și afirmarea identității et-nice, culturale și lingvistice a copi-ilor născuti sau stabiliți cu traiul în Italia. Prin activitatile desfășurate, inclusiv cele legate de portul popu-


portret de asociaţielar, este promovată imaginea Repu-blicii Moldova.

În orașul Padova activează o scoală duminicală pe lângă Biserica Ortodo-xă Moldovenească „Nașterea Maicii Domnului” (Paroh Vasile Șestovschi), care este frecventată de aproimativ 25 de copii. În fiecare duminică, înain-te de citirea evangheliei, preotul ține lecții de religie pentru copiii mai mari, iar cei mai mici sunt implicați în alte activități pentru vârsta lor.

În orașul Parma, la Biserica Ortodo-xă „Sfântul Nectarie” (Paroh Dimitrie Doleanschii), după Sfânta Liturghie, preoteasa Diana Doleanschii Chiri-ca organizează lecții de catehism pentru aproximativ 40 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani. Aici se desfășoară și cursuri de limba ro-mână. În timpul anului sunt pregătite și prezentate spectacole cu poezii și cântece în limba română. Iar o dată în an sunt organizate, cu participarea copiilor și profesorilor, vizite în diferite locuri din Italia.

Și în orașul Orvieto, la Biserica Orto-doxă „Sfântul Nicolae”, părintele Pavel Hâncu adună copiii nu doar pentru lec-țiile de catehism, dar organizează îm-preună cu ei diferite concerte tematice.

Activitățile extrașcolare sunt foarte importante și necesare pentru dez-voltarea copiilor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibili-tatea de a se mișca, de a interacționa, de a se relaxa, de a se exprima liber și de a face descoperiri. Copiii care s-au născut în Italia au nevoie să se ex-prime în limba maternă, au nevoie să fie încurajați să o folosească mai des și să-și dezvolte cunoștințele de lim-bă română. Aceste școli duminicale

care funcționează pe lângă bisericile ortodoxe oferă acest spijin necesar copiilor, fără a-i îndepărta de scopul principal al prezenței lor la biserică – participarea la viața religioasă. Iar intenția esențială rămâne de a-i pune pe copii în contact permanent cu isto-ria neamului din care provin, cu religia și limba în care s-au născut.

Aliona Purci, Padova, Italia

The church has always fulfilled a special and complex role in the life of emigrants. Today, it doesn’t only represent the center of religious life in the community, but also the center of its social life. This article tells the story of Sunday schools in Italy, in cities such as Mestre, Padova, Parma, Orvieto, and how they contribute to the integration of Moldovan migrants’ children.



La baza fondării asociației au mai fost patru cetățeni britanici și un ce-tățean moldovean, Ruslan Ciobanu. În 2015, bordul asociație s-a alăturat și Iurii Bivol, antreprenor din Marea Britanie, originar din Moldova. În martie 2013, a fost transpor-tat primul camion cu aju-tor umanitar, care a fost distribuit către Spitalul „Centrul Mamei și Co-pilului”, „Spitalul Orășe-nesc Râșcani, „Orfelinatul pentru persoane cu necesi-tăți speciale Bădiceni”.

Acțiuni realizate de Asociația de Cari-tate „MAD-Aid” Marea Britanie:

Donare de echipament și mobilier medical în următoarele instituții:• Spitalul Orășenesc Râșcani• Spitalul Centrul Mamei și Copilului,

Chișinău

• Spitalul Oncologic, Chișinău• Spitalul Neurologic, Chișinău• Secția Traumatologie, Spitalul de

Urgență, Chișinău

Donare de echipamenvt medical următoarelor ONG-uri și cen-

tre din Republica Moldova:• Centrul „Tony Hawks”• Azilul de Bătrâni Niho-reni, Râșcani• Centrul de zi a per-soanelor în Etate „Dumi-

tru Mustață, Mihăileni• ONG „Ora Internațională”

• „Hospice Angelus”• Asociația „Motivație”.

Distribuirea în jur de 1000 de unități de echipament specializat adulților și copiilor cu nevoie speciale: (scaune rulante, scaune pentru baie, ridicătoa-re, cârje, rame de mers, lifturi pentru baie, scutece etc.).

ASOCIAŢIA DE CARITATE „MAD-AID”,MAREA BRITANIEAsociația MAD-Aid a fost înființată la 12 august 2012, la inițiativa Victoriei Dun-ford, originară din Repu-blica Moldova, însă care de mai mulți ani locuiește în Marea Britanie. Scopul organizării acestei asociații de caritate este atât reci-clarea echipamentului și mobilierului în Marea Bri-tanie, ce va fi transportat și donat spitalelor din Repu-blica Moldova, cât și ajuto-rarea copiilor cu necesități speciale din Moldova.



Livrarea ajutorului umanitar, aproxi-mativ la 500 de familii, în 2015: (îm-brăcăminte, produse de igienă, produ-se pentru curățenie, electrocasnice, vesele, rechizite școlare).

Alte acțiuni realizate de Asociația de Caritate „MAD-Aid”, Marea Britanie • Donarea setului de echipament

pentru instalarea cabinetului sto-matologic în școala din Nisporeni

• Deschiderea Centrului „Phoenix”• Formarea și consolidarea parteneri-

atelor între alte organizații britanice și cele din Republica Moldova și cu autoritățile locale.

Promovarea drepturilor persoanelor cu nevoie speciale: • Livrare de echipament, mobilier, set

stomatologic, scaune rulante• Livrare de ajutor umanitar familiilor

cu mulți copii.

Planuri pentru viitor:- Deschiderea unui centrul de reabili-

tare și plasament pentru adulți- Distribuirea în continuare a echipa-

mentului specializat pentru persoa-nele cu nevoie speciale

- Promovarea drepturilor persoanelor cu nevoie speciale

- Înființarea antreprenoriatului social pentru asigurarea sustenabilității Centrului „Phoenix”

- Crearea parteneriatelor pentru con-struirea și consolidarea statisticii persoanelor cu necesități locomo-torii și asigurarea cu necesitățile de echipament

- Instruirea continuă a angajaților Centrului „Pheonix” și a altor centre cu care colaborează

- Implicarea diasporei moldovenilor din Marea Britanie în activități de caritate din Moldova.

The MAD-Aid Association was founded on August 12, 2012 at the initiative of Victoria Dunford. She is originally from Moldova but for many years has been living in Great Britain. The objectives of this charity association is to recycle equipment and furniture from Great Britain, transport it and donate it to hos-pitals in the Republic of Moldova. Additionally, an objective is to help children with special needs from Moldova.


inspiraţie

Svetlana Lisagor Vergis locuiește în Grecia de 13 ani. În acest timp a reușit aici să-și facă studiile, să se angajeze la o instituție cu activități în ecologie și mediu înconjurător, să călătorească, să cunoască și să îndrăgească Grecia într-atât de mult, încât a decis să devină cetățean al acestei țări. Svetlana Lisagor Vergis este Președinta Uniunii Moldo-Elene „Alexandros Ipsilantis”.

Pentru Svetlana Lisagor Vergis, Gre-cia este definită prin trei cuvinte: Pa-trie (ΠΑΤΡΙΣ), Religie (ΘΡΗΣΚΕΙΑ) și Familie (ΟΙΚΟΓΕΝΕΙΑ). Acestea sunt valorile fundamentale ale societății ele-ne. Patrimoniul spiritual, cultural, dar și alte valori sunt atât de bogate, încât este suficient pentru a pune temelia unei lumi noi cu valori adevărate, în ar-monie între oameni și natură.

Entuziasmată de tot ceea ce o încon-joară și mândră de activitățile pe care le are, Svetlana Lisagor Vergis prezin-tă 10 lucruri din Grecia care pot inspira Moldova.

PATRIOTISMULSărbătorile naționale la greci sunt spe-ciale. În acele zile, un sentiment puter-nic de dedicație patriotică se revarsă în toată țara. La fiecare casă flutură dra-

pelul grecesc. În orice casă, atunci când intri, găsești un drapel păstrat cu grijă, așteptând să fie arborat cu mare cinste de sărbători.

RELIGIAGrecii, la fel ca și noi, sunt creștini ortodocși. Este aceeași religie, însă obiceiurile sunt puțin diferite. Începând de la vârste fragede, copiii sunt edu-cați să cunoască, să iubească și să respecte religia. Grecii cunosc foarte bine simbolismul sărbătorilor calen-daristice și, în marea lor parte, chiar și tinerii respectă conștiincios obiceiurile. De asemenea, pentru greci, ritualurile bisericești, precum cununia și bote-zul, au o însemnătate mult mai mare decât nunta sau cumetriile. Oaspeții

sunt onorați pentru invitația la biserică și sunt bucuroși să asiste la slujbele sfintelor taine. Oaspeților, în semn de recunoștință și pentru binele tinerilor cununați sau pentru binele copilului în-

creștinat, li se oferă „bom-bonieres” și „martirica”. La rândul lor, și oaspeții vin cu

cadouri la biserică sau merg să le ofere acasă, dar aici nu se pun bani pe masă.

FAMILIAÎn Grecia, familia este un

punct forte al societă-ții. Astfel, un grec cu familie și copii este

un om respectabil, in-diferent de poziția socială

a acestuia.

CULTURA CAFELEIPlăcerea de a savura o cafea este cu totul deosebită în Grecia. Este un ade-vărat ritual, iar cele câteva înghițituri de cafea pot dura și o oră. Totul începe din clipa pregătii, cu răbdare și dibăcie. Cafeaua tradițională a elenilor este ca-feaua fiartă, pregătită în stil oriental și e gata din moment ce spuma se ridică în ibric. Cafeaua reușită se consideră

www.stiripozitiv

e.eu

10 LUCRURI DINGRECIA CARE POTINSPIRA MOLDOVA:

SVETLANA LISAGOR VERGIS


inspiraţieatunci când are caimac. Servitul cafelei este însoțit de ceva dulce, de obicei, dul-ceață de fructe întregi. Se spune că, de fapt, consumul cafelei grecești este unul dintre secretele longevității grecilor.

Mi-ar plăcea mult să văd în cafenele-le din centrul satului sau în casele oa-menilor din Moldova să fie servită din când în când, în liniște, cu dragoste și respect, o cafeluță „alla ellinika”.

PRODUSELE LOCALEGrecii susțin consumul produselor na-ționale. Astfel, în Grecia sunt puse în aplicare atât la nivel local, cât și la nivel național politici pentru susținerea produselor locale ale întreprinderilor mici și mijlocii.

DSREPTURILE ANIMALELORÎn ultimii ani, la curțile de justiție din Grecia sunt puși pe banca acuzaților cetățeni care au încălcat drepturile ani-malelor, în special ale celor domestice, precum câinii sau pisicile. Sentințe-le sunt foarte aspre, iar acuzații sunt nevoiți să plătească amenzi mari, iar în unele cazuri vinovații sunt pedepsiți chiar și cu privare de libertate.

FESTIVALURILE ȘI TÂRGURILEEste cunoscut faptul că elenilor le plac petrecerile. De ziua Sfântului al cărui

nume îl poartă biserica localităților, în Grecia sunt organizate sărbători ne-maipomenit de frumoase și bogate, cu festivaluri de cântece și dansuri. La fel, se desfășoară târguri unde sunt pre-zentate lucrări ale meșterilor băștinași sau ale celor din alte regiuni.

La fel, puteți admira și prestații ale gru-pului de dansuri folclorice ale ansam-blului „Moldoveneasca”. Membrii an-samblului sunt stabiliți în Grecia și sunt invitați deseori să participe la festivaluri sau „panighiria”, cum le mai spun grecii. Aici sărbătorile se dau în centrul sate-lor și orașelor și se fac mese cu bucate tradiționale caracteristice fiecărei regi-uni. Sunt un fel de hramuri regionale, foarte inspirate și frumoase, cu tradiții și obiceiuri de sute de ani.

Foarte cunoscute în Grecia sunt și car-navalurile în preajma Postului cel mare. La fel de frumos este și obiceiul zmeu-lui de hârtie care este înălțat în Lunea Curată, prima zi a Postului cel mare.

SPORTULPrimăriile din Grecia oferă pentru locu-itori mai multe săli de sport cu progra-me și antrenori pentru toate vârstele și la prețuri foarte accesibile. Astfel, lu-mea este încurajată să practice sportul pentru sănătate.

FILANTROPIA ȘI CARITATEAÎn acțiunile de caritate sunt implicate activ foarte multe instituții, persoane juridice și fizice. Zilnic se distribuie sute de kilograme de produse alimen-tare, haine și alte obiecte sau materi-ale necesare oamenilor care au nevoie de ele. Campaniile de acest gen sunt promovate prin diverse forme și sur-se de informare. O contribuție foarte importantă în acest sens o au și biseri-cile, care oferă zilnic cel puțin o masă pentru oamenii nevoiași. De asemenea, grecii merg periodic și donează sânge, care înseamnă viață pentru multă lume.

RECICLAREABateriile, după ce sunt utilizate, devin nocive, la fel ca și medicamentele. De aceea, în supermarketuri, în farmacii și magazine specializate sunt plasate în Grecia puncte de colectare a bateriilor și becurilor care urmează a fi reciclare. La fel de importantă este și folosirea săculețelor cu „termen de expirare”. Lumea nu se poate obișnui să mear-gă la market cu punguța de pânză, de aceea în Grecia funcționează săculețul care în timp foarte scurt se descompu-ne. În așa fel, chiar dacă este păstrat în dulap, peste un timp în locul lui veți găsi doar praf care amintește de fosta sacoșă.

Consemnare: Cristina Duduciuc

Svetlana Lisagor Vergis lives in Greece for 13 years. During this time, she managed to complete her studies, get hired to work for an environ-mental institution, travel, learn about the country and fall in love with it. Svetlana decided to become a citizen of this country. She is the president of the Moldo-Hellenic Union „Alex-andros Ipsilantis”.


istorii de succes

CRISTINA PASCARI.O NOUĂ POVESTEA STUDENŢILOR NOȘTRIPESTE HOTARE

Mai întâi, Cristina Parcari a ajuns în Statele Unite ale Americii, în cadrul programului Work and Travel. Astfel, a învățat să fie comunicativă, indepen-dentă și descurcăreață. Și-a dat seama că profesia de lingvist nu i se potri-vește și că avea multe idei și energie pentru lucruri mai provocatoare.

De ce ai ales Ungaria? Am aplicat la burse de studii trei ani la rând (în Grecia, Olanda, Norvegia și România) și de fiecare dată am fost refuzată. Al patrulea an am aplicat în Ungaria și am fost acceptată, deci pot să spun că Ungaria m-a ales pe mine. Nu cunoșteam limba maghiară înainte de a veni aici, dar nici acum nu pot să spun că am progresat mult, este o limbă extrem de dificilă.

Cum ai reușit să te integrezi? Muncisem anterior într-o companie din Budapesta, plus experiența din Statele Unite și am făcut voluntariat și în Germania. Eram obișnuită cu via-ța printre străini. În Ungaria am locuit aproape trei ani. M-am obișnuit cu stilul de viață al ungurilor, însă nu aș dori să locuiesc aici.

Surprinzător, primele luni au fost cele mai frumoase, căci eram impresiona-tă de arhitectură, transportul public, parcuri, bucate, oameni. Budapesta este un oraș extrem de frumos, Sze-ged-ul este mai mic, dar la fel de fru-mos și interesant. Mai târziu, după ce a trecut entuziasmul, au apărut mul-te situații dificile, greutăți cu actele și biroul de imigrație, cu cazarea, cu universitatea, cu taxele, m-am îmbol-năvit deseori, a apărut dorul de Mol-dova, de familie și prieteni. Cel mai des eram tristă de sărbători, cu atât mai mult cu cât sunt unica studentă aici din Republica Moldova.

Cristina Pascari, care recent a finisat studiile de Masterat în Relații Internaționale, cu specialitatea Drept și Economie, în cadrul Universității din Szeged, Ungaria, este originară din satul Călinești, raionul Fălești. Inițial, și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Chișinău (Licență și Masterat), la Facultatea de Litere, specialitatea limba română – limba greacă.


istorii de succesCare este, în viziunea ta, diferența în-tre studiile din Moldova și Ungaria?În Republica Moldova am absolvit Li-cența și Masteratul, astfel am avut posibilitatea să trec prin toate etape-le. Din păcate, foarte puțin din ceea ce am studiat este necesar în „lumea post-universitară”, chiar dacă aș fi activat ca profesoară sau lingvist. În Ungaria programul universității este mai practic, bazat pe exemple reale și studii de caz, vizite la centre legale și economice, vizite la instituții inter-naționale, ore susținute de avocați de la Curtea Constituțională și chiar politicieni.

Pe de altă parte, în Moldova mă sim-țeam liberă să întreb orice în timpul orelor – în Ungaria am fost criticată de colegi pentru aceasta. Relația pro-fesor-student este mai distantă, com-petiția dintre studenți – mai mare.

Din punct de vedere administrativ, to-tul este online, prin email sau site-ul Universității – de la obținerea carne-tului de student până la orarul lecți-ilor, prezența la ore și rezultatele de la teste și examene, însă nici la ei nu este totul perfect. De exemplu, orele sunt în limba engleză și unii profesori nu au un vocabular prea bogat sau au nevoie de traducător.

Cum e să fii student în Ungaria?Universitatea din Szeged este inclusă în topul celor mai bune 100 de uni-versități din Europa. Am descoperit foarte repede că banii din bursă (220 de euro) nu sunt suficienți. Cheltuie-lile lunare sunt mult mai mari: chiria – 100 euro, abonamentul la transport -15 euro, cărți, acte și mâncare – 250 Euro. Mi-am încercat norocul și am căutat un serviciu. Chiar dacă nu vor-besc limba maghiară, am fost angaja-

tă part-time într-o companie datorită cunoașterii limbilor engleză, franceză, română și rusă.

Am avut în clasă colegi din Turcia, Laos, Algeria, Nigeria, China și Serbia, iar în torent aveam colegi din toată lumea, așa că a fost foarte intere-sant să observ diferențele culturale. De exemplu, pentru japonezi este normal să tragă un pui de somn în timpul orelor, în cultura lor se încu-rajează pauzele scurte și dese pentru a menține concentrația la maximum. În timpul testelor mulți studenți euro-peni erau mulțumiți dacă luau o notă de trecere (care aici este nota 2), pe când eu și colegii din Turcia ceream lucru în plus ca să obținem nota 5 la toate testele. Chinezii ne-au surprins prin numărul de electronice de care dispuneau (având pe masa câte 4-5 telefoane sau tablete), prin mâncatul de fast food în timpul orelor și de-sigur cât mai multe simboluri Hello Kity. Cei mai gălăgioși au fost nigerie-nii – chiar fără să-și dea seama. Turcii și indienii alegeau să stea în primele bănci împreună cu mine, ca să luăm cât mai multe notițe, pe când euro-

penii se așezau cât mai în spate, în plus, eu și studenții din țările slavi-ce aveam obiceiul să ne așezăm pe aceleași scaune. Ungurii sunt studenți foarte inteligenți, cu note foarte mari la teste scrise, dar când venea vorba de teste orale, erau mult mai slabi și mai timizi.

Eram într-un grup cu limbi diferite, cu mod de viață diferit. Unii dintre co-legii mei proveneau din familii regale din Africa, alții aveau părinții în Par-lament prin Asia, alții proveneau din cele mai vulnerabile familii, cu religii diferite, dar am observat că cel mai mult contează personalitatea fiecă-ruia – dacă persoana este deschisă la minte și la inimă, nu contează ce religie are sau din ce țară vine. Ne-am înțeles destul de bine, nu am avut conflicte sau neplăceri cu nimeni. Cel mai repede m-am împrietenit cu cei din Turcia și Laos, spre uimirea mea, iar cel mai greu m-am împrietenit cu ungurii. Însă odată ce am devenit prieteni, am descoperit că sunt niște oameni foarte interesanți și muncitori, un pic cam auto-critici, dar în rest oa-meni de treabă.


istorii de succes

Din motiv că am studiat doar la Facul-tatea de Litere, am fost nevoită să fac cursuri adiționale în drept și economie ca să recuperez ceea ce colegii mei deja cunoșteau. Din cauza serviciului, a fost o mare provocare să muncesc și să studiez în același timp, dar m-am descurcat. Ca să economisesc bani, am împrumutat o bicicletă să merg la serviciu și apoi la universitate, și apoi spre bibliotecă. Viața de student este foarte activă aici – există un consiliu de studenți care organizează activități în cadrul fiecărei facultăți, în plus ora-șul Szeged oferă mult mai multe decât Chișinăul. Peste tot sunt oferte speci-ale pentru studenți, se organizează festivaluri de teatru, muzică, festivalul berii, vinului, festivalul supei de pește, festivalul tăierii porcului. Practic tot ce se produce în zonă are un festival și este destul de interesant și te moti-vează să fii activ.

Care sunt perspectivele de angajare după finisarea studiilor acolo?

Piața locurilor de muncă este difici-lă peste tot, nu contează ce diplomă ai – nimeni nu îți garantează un job. Studiile în Relații Internaționale te ca-lifică pentru multe joburi, dar depinde de tine dacă ești acceptat. Competiția este foarte mare, contează nu doar studiile, ci și experiența de muncă, de voluntar, experiența cu ONG-uri, limbi străine – orice ca să fii mai bun decât alți candidați. Așa că și eu și colegii mei am aplicat la joburi și încercăm să convingem că suntem cei mai buni. Un mare avantaj îl reprezintă Uniu-nea Europeană: cu o diplomă de studii superioare și cetățenie europeană poți să muncești nu doar în Ungaria, dar peste tot în UE, respectiv cu diploma de Relații Internaționale în Drept și economie poți fi angajat de instituții europene sau de stat.

Dorești să te întorci în Republica Moldova?Sunt deschisă pentru un job atât în Moldova, cât și peste hotare. Am pri-

mit deja două oferte de muncă de la foștii mei angajatori unguri, în special datorită cunoașterii limbilor, însă jo-burile sunt în vânzări, adică nu este ceea ce am studiat și nici ceea ce îmi doresc. Am aplicat deja la câteva po-ziții la Chișinău și Bălți și sper mult să am un viitor, aici, ACASĂ.

Interviu realizat deAliona Purci

Cristina Pascari, who recently finished her master’s in Internation-al Relations at the University of Szeged, Hungary, specialized in law and economics. She comes from the village of Calinesti in the Falesti ray-on. First, Cristina went to the United States through the Work and Travel program, there she learned how to be more communicative. Here, she tells us about her experience as a student in Hungary and about her hopes for a future in her home coun-try, the Republic of Moldova.


istorii de succes

În 2004, la 21 de ani, cu diploma proaspătă de jurist în drept interna-țional, Natalia Pavalachi a hotărât să plece în Franța ca să-și continue studiile acolo. „Nefiind fiică nici de judecători, nici de businessmani, nu vedeam cum aș putea să-mi fac viața pe care o vroiam în Moldova”, mărtu-risește Natalia.

„Îmi admir părinții pentru tot ce au făcut pentru mine și poate tocmai pentru asta simțeam că trebuie să

merg mai departe și să fac mai mul-te decât au reușit ei. La plecare, mi-au dat 2000 de euro și mi-au spus: „Aceștia sunt toți banii pe care i-am economisit noi pentru nunta ta”. „Vor-bă de nuntă nici nu era, dar la noi banii nu se strâng ușor, așa că eco-nomiile pentru un asemenea eventual eveniment se adună cu anii. Ideea era că, dacă îi cheltuiesc și nu găsesc o posibilitate de a mă întreține singură în străinătate, voi reveni cu un senti-ment de eșec și fără bani de nuntă,

NATALIAPAVALACHI,SEXOLOG CLINICIANLA GENEVA:„E UN DOMENIU MINUNAT”.AUTOPORTRET

Natalia Pavalachi este originară din Moldova, are 33 de ani și se află în Elveția de câțiva ani. Având un parcurs profesional și de viață atipic, Natalia s-a gândit să împărtășească pe paginile revistei diasporei „MOLDOVA de oriunde” reușitele sale și momentele grele prin care a trecut, fiind departe de casă.

iar presiunea era mare atunci: să mor fată bătrână”.

În Franța, moldoveanca Natalia Pava-lachi a ales să facă a doua faculta-te de care era pasionată – psiholo-gia. „Am avut norocul să-mi găsesc și de lucru, într-o patiserie familială, unde se făceau ciocolate și prăjituri foarte bune. Din perioada aceea îmi aduc aminte cum îmi era rușine să zic bătrânilor care intrau în patiserie cât costă o prăjitură: în jur de 30 de euro. Fiind obișnuită cu bătrânii de la noi, care sunt persoanele cele mai defa-vorizate, credeam că bătrânii de acolo o să-mi dea cu ceva în cap când vor auzi de așa preț, căci și pentru Fran-ța e mult. Peste câtva timp mi-am dat seama că practic doar bătrânii le cumpără, numai ei au atâția bani ca să-și permită să ofere asemenea pră-


istorii de succes

jituri când merg în ospeție la ai lor”. „O viață de muncă trebuie să aducă ceva rezultat, nu?”, întreabă retoric Natalia.

„După un an de facultate de psiholo-gie ca să nu-mi pară viața prea ușoa-ră, am hotărât să fac și facultatea de drept, ultimul an, pentru a avea și li-cența franțuzească. Așa m-am trezit să fac două facultăți în același timp – psihologia și dreptul public francez – și să lucrez la aceeași patiserie, iar scopul în fiecare lună era să ajung la „zero”, adică să acopăr toate cheltuie-lile. Ceea ce nu era prea ușor!”.

„După ce am obținut licența în drept francez, am depus dosarul la master în drept umanitar, la o universitate vestită din Geneva, Elveția. Era un mare vis să ajung acolo, dar fără o bursă ar fi fost imposibil, ținând cont că numai studiile de masterat costau vreo 7000 de euro”.

„Am avut și norocul acesta, povesteș-te Natalia Pavalachi. Am fost accep-

tată cu bursă pentru acoperirea chel-tuielilor de școlarizare plus o bursă pentru cheltuielile de trai. Așa am ajuns să fac masterul la Geneva, să-mi găsesc de lucru la o altă patiserie acolo și să-mi continui în același timp studiile în psihologie la Besançon, Franța. Desigur, am avut noroc de sora mea, cu care eram la Facultatea de Psihologie împreună în toți acești ani. Ea mergea la lecții, îmi transmitea conspectele și eu mă duceam numai la examene”.

„Am obținut licența de psihologie și diploma de master în drept interna-țional umanitar, însă nu știam ce să fac, în care parte să o apuc și nici nu mă simțeam pregătită să-mi găsesc un servici în domeniu. Hotărâsem să fac doctoratul în drept interna-țional. Am câștigat o bursă la IHE-ID (Institut de Haute Etudes Inter-nationales et de Developpement), o universitate vestită la care Kofi Annan, ex-secretar general al ONU, și-a făcut studiile. Am făcut doi ani de doctorat, scriam pe tema „Drep-

tul aplicabil în cadrul operațiunilor de consolidare a păcii”, dar nu era asta calea mea… Nu mă simțeam la locul meu nici în cadrul acestei uni-versități, nici să scriu despre niște operațiuni la care nu am participat vreodată. Atunci când am început să mă ascult cu adevărat, mi-am dat seama că nu vreau să merg în țări răvășite de războaie, unde oamenii se omoară sau mor de foame. Am văzut îndeajuns sărăcie la noi ca să nu mai vreau să o vad și în munca mea. Pentru mine nu e suficient să trăiesc eu bine, atâta timp cât veci-nul meu se uită în gura mea să vadă ce mănânc.”

„Am pus capăt studiilor mele în drept și eram la răscrucea celor trei dru-muri: dreptul, muzica (pe care con-tinuam să o fac, iar ținând cont de faptul ca și compun atunci când mi-e greu, aveam o mare colecție de cân-tece ) sau psihologia”.

„Balanța a tras spre domeniul care mă pasiona cel mai mult în psiholo-gie și anume sexualitatea umană. În-tâmplător am dat peste o instruire în sexologie clinică la Universitatea din Geneva. Ca să înțelegeți, instruiri de acest tip sunt numai câteva: una la Lyon, alta la Bruxelles și poate una la Paris”, explică Natalia Pavalachi. „Adică să dau de ea la Geneva nu mai era ceva întâmplător, era chiar soarta. M-am înflăcărat, m-am înscris, am făcut-o și am obținut diploma”.

„Voi spune doar, fără să intru în deta-lii, că am acum propriul meu cabinet și profesez ca sexolog clinician. E un domeniu minunat în care nu te plicti-sești niciodată. Fiecare persoană vine cu propriul univers. Sigur că vorbim despre probleme și disfuncționalități,


istorii de succes

însă avem în față un orizont și obiec-tivul de a ajunge la o viață sexuală și relațională pozitivă și împlinită, iar când pacienții mei îmi spun că nu mai au dificultatea pentru care au venit să mă consulte, sunt cea mai ferici-tă, simt de parcă ei ar fi niște copii care au crescut și sunt capabili să-și ia zborul!”

„Tare aș vrea în viitor să vin și aca-să, să pot face consultanță și instruiri în Moldova, să pot împărtăși toate cunoștințele pe care le-am obținut peste hotare de la diferiți sexologi cu renume internațional și simt că așa va fi”, afirmă cu încredere Natala Pa-valachi.

„Continui să fac muzică, însă mai mult ca un hobby, alături de nepoți-ca mea, Alexandra, care mă întrece. Peste hotare, concurența muzicală e

mai slabă în sânul comunității, așa că sunt „cântăreața din oficiu” când tim-pul îmi permite”.

„Mi-au trebuit 12 ani ca să ajung unde am ajuns, iar în acești ani deseori cre-deam că nu mai văd capătul tunelu-lui. Sentimentul că nu sunt acasă nici

în Elveția, nici în Moldova l-am avut mulți ani la rând, dar nu-l mai am. Ceea ce mi-a dat mie Moldova voi exprima într-o frază umoristică lua-tă dintr-un sketch francez: „Nu ai nici o șansă, atunci n-o pierde”. De fapt, greutățile din țara mea m-au făcut să nu las mâinile în jos, să pot să mă bucur de ceea ce am și să sper în-totdeauna la mai mult, și asta e un mare cadou! ”, spune în autoportretul său sexologul clinician de la Geneva Natalia Pavalachi.

Natalia Pavalachi is from Moldova, 33 years of age, and for several years she lives in Switzerland. With a different professional trajectory and an atypical lifestyle, Natalia shares the successes and challenges she has experienced far away from home in the pages of the Diaspora Magazine “Moldova anywhere”.


istorii de succes

Printre primele sale maratoane este maratonul din 2005 de la Valencia. Urmează participarea la campionate-le naționale și la alte concursuri in-ternaționale. La maratonul din Mainz 2010 obține cel mai bun timp, iar în 2012 participă la Jocurile Olimpice de la Londra, unde a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate.

În 2015, participă la crosul din Albu-feira, Portugalia, unde ajunge primul la proba de 8,2 km. Ulterior partici-pă la Campionatul Mondial de Atle-tism, unde se clasează pe locul al 31-lea la maraton. Tot în 2015 parti-cipă la maratonul din Viena, unde se clasează pe locul al 8-lea, perfor-manță care l-a ajutat să se califice pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016.

În 2016 participă la Campionatul Eu-ropean de Atletism de la Amsterdam, unde se clasează al 22-lea la semi-

maraton. Tot în acest an participă la semimaratonul Roma Ostia, unde la fel obține rezultate bune, ajungând al 7-lea cu record personal.

Cum ați ajuns să practicați acest tip de sport?Am început să practic atletismul pe când studiam la școala din sat. Nu am avut ca obiectiv să devin sportiv de performanță, însă cu timpul am început să simt gustul acestui sport, iar pe parcursul anilor a devenit cel mai îndrăgit lucru pe care îl fac și acesta este și job-ul meu pentru acest moment.

Din ce motiv sunteți acum în afara țării și nu în Republica Moldova? În prezent mă aflu în Italia, pen-tru că aici sunt condiții mai bune de antrenament decât în Republica Moldova. Inițial, practic tot timpul plecam la cantonamente singur, pe un timp mai îndelungat. Acum am

PORTRET DE CAMPIONRoman Prodius – atlet, maratonist,

maestru al sportului de clasă internaţională, membru al Lotului Naţional al Republicii Moldova

Este născut la 12 aprilie 1981, în satul Selemet, raionul Cimișlia. După ce a absolvit școala medie în 1998, și-a continuat studiile la Universitatea de Educație Fizică și Sport din Chișinău. Este căsătorit și are doi copii. În prezent locuiește în orașul Roma, Italia.


istorii de succeshotărât că ar fi mai bine să stau cu familia împreună, este mai bine pentru toți. Chiar dacă nu mă aflu în țară, reprezint Republica Moldova. Pentru a reprezenta Moldova, nu este obligațiunea de a locui perma-nent aici.

Care este rolul familiei în viața dumneavoastră de sportiv?Familia are un rol foarte important în viața mea, în general. Atât so-ția, cât și copiii sunt persoanele care m-au susținut mereu. Facem o echipă și din acest motiv am hotă-rât să și plecăm împreună în Italia. Cred că am luat o hotărâre bună, este mai ușor pentru toți atunci când suntem uniți.

Cum decurge o zi din viața unui sportiv?Ziua unui sportiv începe cu micul dejun, după care urmează primul antrenament care durează până la două ore. După prânz, are loc al doilea antrenament care deja este mai lejer. O dată sau de două ori pe săptămână am câte un antrenament de durată mai lungă, și așa 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.

Sunteți primul sportiv moldovean care s-a calificat la Jocurile Olimpi-ce de la Rio de Janeiro 2016. Cu ce emoții v-ați întors?Sunt mândru că am avut posibilita-tea să fiu una din persoanele care a reprezentat Republica Moldova la cel mai important concurs spor-tiv al anului. Evident, m-am întors cu emoții pozitive și cu o motivație mai puternică pentru a continua. Nu a fost un concurs ușor. În luna au-gust temperaturile sunt înalte și 42 km de alergat în peste două ore este destul de dificil.

Ați spus motivație pentru a conti-nua. Ce evenimente urmează?În acest moment mă antrenez pen-tru a obține calificarea la Campio-natul Mondial 2017 din Londra. Este, la fel, un concurs important și do-resc să reprezint Republica Moldo-va la cel mai înalt nivel.

Cum vedeți o eventuală întoarcere în Republica Moldova?Desigur că îmi doresc foarte mult să revin în țară. Asta ar fi posibil dacă vom avea condițiile necesare nu doar pentru a face sport de per-formanță, dar și în alte domenii de activitate. În așa fel vom putea con-tribui mai mult la dezvoltarea țării și formarea unei imagini pozitive a Republicii Moldova în lume.

Interviu realizat deAliona PURCI – Padova, Italia

Roman Prodius is an athlete, a marathoner, a master of sport at the international level, member of the National Olympic Team of the Republic of Moldova. Currently, Roman lives in Rome, Italy. In this interview, Roman speaks about his wish to continue to represent the Republic of Moldova.


inspirație

Lucian Reniță a plecat în 2012 în Islanda pentru un program de master și, fiind fascinat de frumusețea naturii, dar și de societatea islandeză, a rămas în țară. În tot acest timp, a reușit să lucreze ghid, fotograf și să ocupe poziții administrative de diverse niveluri în cadrul unei agenții de turism locale.Pentru Lucian Reniță, Islanda și soci-etatea islandeză sunt deosebite și au mai multe caracteristici care ar putea servi drept inspirație pentru Moldova. Iată cinci dintre ele:

„1. FOLOSESC OPORTUNITĂȚILE ATUNCI CÂND APAR, ȘI ȘTIU SĂ-ȘI CREEZE OPORTUNITĂȚI ACOLO UNDE NU SUNTPână acum un deceniu, turismul a fost o industrie secundară, puțin dezvoltată, iar Islanda – o destinație mai degrabă necunoscută și scumpă. După criza fi-nanciară din 2008, care aproape a fa-limentat țara, turismul a devenit una dintre industriile cele mai importante pentru revirimentul economic al țării. Căderea kronei a fost o catastrofă pen-tru localnici, dar a făcut țara mai acce-sibilă vizitatorilor, iar o ocazie neaștep-tată a apărut în 2009, odată cu erupția vulcanului subglaciar „Eyjafjallajökull”, care a paralizat traficul aerian euro-

pean pentru câteva zile. Dacă europenii au privit această erup-ție cu frustrare, islan-dezii s-au gândit că aceasta e o oportunitate excelentă pentru a-și promova țara ca desti-nație turistică plină de vulcani, ghețari și peisaje extraterestre. Anul trecut, tu-rismul a devenit cea mai mare industrie islandeză și, cu certitudine, este princi-palul factor care a ajutat Islanda să își revină după criză. De asemenea, legis-lația islandeză favorizează asumarea unor anumite riscuri, mai ales în afaceri, întrucât fiecare cetățean islandez bene-ficiază de o anumită securitate socială și materială.

2. ARTA ESTE O PARTE IMPORTANTĂ DIN VIAȚA DE ZI CU ZI A ISLANDEZILORSe spune că fiecare islandez are cel puțin un talent artistic – să cânte la un

instrument sau cu voce, sau să poves-tească, să deseneze, să picteze – care să-l ajute și să-l țină ocupat pe parcur-sul iernilor friguroase, lungi și întune-

coase. Această înclinație către arte a existat încă din vechime. Islande-

zii au printre cele mai vechi și ample creații medievale

în proză – saga – datând din secolele al

XIII-XV-lea, dar și numeroa-se stiluri tradiționale de poezie și

cântec. Importanța cărților pentru fie-care gospodărie este menționată în mai multe izvoare încă acum câteva secole.

3. TOȚI SUNT ÎNCURAJAȚI SĂ PARTICIPE ÎN VIAȚA COMUNITĂȚII ȘI A ȚĂRIISocietatea islandeză este una dintre cele mai seculare, egalitare și progre-siste din lume, frecvent clasată printre primele în topurile privind calitatea vie-ții și egalitatea oportunităților pentru toată lumea. Oarecum contrar stereoti-pului că nordicii sunt oameni reci și în-chiși, islandezii sunt adesea foarte calzi și primitori, curioși să cunoască oameni și săritori la nevoie. Oricine este bineve-

5 LUCRURI DINISLANDA CARE POTINSPIRA MOLDOVA:

LUCIAN RENIŢĂwww.stirip

ozitive.eu


inspirațienit să contribuie la viața societății, indi-ferent de gen, orientare sexuală, religie, vârstă, naționalitate sau clasă socială. Islanda a avut prima femeie președin-te aleasă democratic din lume și prima femeie șef de guvern deschis lesbiană. Odată cu informatizarea societății is-landeze în anii ’90- 2000, practic toate gospodăriile sunt acum conectate la Internet și au acces la numeroase ser-vicii – de la bancare la guvernamentale. Există și programe pentru susținerea și includerea persoanelor cu dizabilități.

Islanda are și una dintre cele mai vechi tradiții democratice din Europa. De altfel, parlamentul islandez este considerat cel mai vechi parlament din lume care a funcționat aproape conti-nuu (înființat în anul 930 și funcțional până în ziua de azi, cu câteva pauze). Se zice că chiar și convertirea islan-dezilor de la cultul zeilor nordici la creștinism a fost decisă prin deliberare democratică în jurul anului 998. Noua constituție islandeză (încă în fază de proiect) a fost elaborată prin consulta-rea extinsă a populației islandeze și ar fi prima constituție din lume creată prin participarea directă a populației.

4. LEGEA E LA FEL PENTRU TOATĂ LUMEA Într-o țară insulară cu o populație atât de mică și omogenă ca a Islandei, toa-tă lumea e înrudită într-un anumit grad (de altfel, există și aplicații pentru mobil care îți permit să determini pe loc ce grad de rudenie au oricare doi islan-dezi). Prin urmare, cei mai mulți islan-dezi au rude cam peste tot și nu ar fi surprinzător să descoperi că țara suferă grav de „cumătrism”. Islandezii înșiși se plâng de existența „cumătrismului” la diferite niveluri, însă când vine vorba de lege, totul funcționează aproape fără sincope. Dacă pentru chestii minore ca amenzile, mai există speranța unei re-

altfel, această natură este extrem de aproape de orice localitate și, deci, ușor accesi-bilă. E suficient să mergi vreo 5-10 km în afara oricărui oraș, ca să dai de zone aproape sălbatice, fără țipenie de om.

Pe timpul verii, islandezii călătoresc prin țară, adesea alături de familie. Poți să vezi bunici campând împreună cu nepoții, localnici pescuind pe

râuri și pe lacuri, uneori împărțind ace-leași locuri cu turiștii, dar adesea având locurile lor preferate, mai retrase. Exis-tă și festivaluri dedicate unor activități în aer liber, precum festivalul afinelor. Spre sfârșit de august, toți munții Islan-dei sunt doldora de afine, iar islandezii își iau mașinile, conduc până la un mun-te întâmplător și strâng căldări de afine împreună cu familia și prietenii, urmând ca seara, după cules, să se întâlnească la seri cu muzică live și dansuri.

Mulți islandezi au mașini bine echi-pate pentru călătoria în condiții dificile. Pe timp de iarnă, aceste mașini sunt foarte utile pentru a naviga pe drumu-rile înzăpezite și înghețate. Pe timp de vară, islandezilor le place să exploreze drumurile mai puțin umblate sau chiar neumblate, din care există multe, mai ales în platoul muntos aproape nelocuit din mijlocul țării (Highlands).


Lucian Renita left in 2012 to pursue a master’s program in Iceland. Fasci-nated by the beauty of the country’s nature, but also by their society, he stayed in Iceland. In this time, he man-aged to work as a guide, photographer, and held various administrative posi-tions in a local tourism agency. Lucian Renita tells us about five things from Iceland which can inspire Moldova.

zolvări favorabile din partea vreunui văr sau angajat milostiv, abaterile majore sunt penalizate fără discuție.

Legea se aplică pentru toți – inclu-siv pentru cumetri și cei de la putere. Islanda este una dintre puținele țări din lume care a tras la răspundere băncile și administratorii acestora pentru ges-tionarea defectuoasă ce a cauzat criza financiară din 2008. Mai multe persoa-ne implicate în evenimentele ce au dus la criză au fost condamnate, iar băncile au fost lăsate să falimenteze într-un proces controlat de stat. De altfel, a și funcționat – Islanda și-a revenit repe-de după criză și are acum una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa.

5. ISLANDEZII IUBESC SĂ-ȘI EXPLOREZE ȚARA ȘI SĂ PETREACĂ TIMP ÎN AER LIBERIslandezii petrec mult timp în aer liber și majoritatea practică diverse sporturi. Printre activitățile în aer liber preferate sunt drumețiile, kayaking-ul, schiul al-pin, dar și golful sau pescuitul. Sporturi-le mai extreme sunt destul de populare ca schiatul liber, cățăratul pe pereți de gheață iarna sau surfing-ul în apele reci ale Nord-Atlanticului. Când au ceva timp liber, iar vremea e frumoasă, mulți islandezi aleg să petreacă timpul afa-ră, mergând în vreo drumeție sau ex-plorând natura din jurul localității. De



ilustrează viața evreilor basarabeni, precum și săli de conferințe și audi-torii. „Beit Basarabia” reprezintă cen-trul vieții evreiești și deține relații cu diverse comunități din Israel și din străinătate.

În ultima perioadă, Asociația a găz-duit mai multe întâlniri ale oamenilor de afaceri israelieni, care intențio-nează să stabilească relații economi-ce și să lanseze afaceri în Republica Moldova.

Asociația Originarilor din Moldova „Izvoraș” a fost fondată în 2005 și a reunit mai multe societăți regio-nale care își desfășurau activitatea pe întreg teritoriul Israelului. Acest fapt a permis consolidarea forțelor

COMUNITATEA DIN ISRAELA EVREILOR ORIGINARI DIN MOLDOVAFederația Mondială a Evreilor Basarabeni a fost creată în anul 1941 de către un grup de tineri juriști, care s-au angajat să salveze moștenirea evreilor basarabeni din Moldova și din Israel prin intermediul editării cărților și publicării articolelor care documentează istoria comunităților și organizațiilor evreiești ce activau în Moldova în secolul 20.

Grupul de inițiatori și-a propus să realizeze obiectivele prin inițierea unor programe educaționale și cul-turale în domeniul literaturii, poezi-ei, artelor plastice, dansului și altor forme de artă care se înscriu în tra-dițiile moldovenești, axându-și acți-unile pe salvarea și studierea cultu-rii și limbii idiș și păstrând memoria

evreilor care au murit în timpul Ho-locaustului.

În 1971 la Tel-Aviv a fost deschisă Asociația „Beit-Basarabia”. În cadrul acesteia a fost fondată o bibliotecă, în fondurile căreia erau incluse cărți istorice cu valoare de unicat, și a fost deschisă o expoziție inedită ce


portret de asociaţieși diversității în cadrul unei singure asociații, îmbogățind acțiunile aces-tea și ridicându-le astfel la un nivel superior.

Obiectivele majore ale asociației sunt orientate spre consolidarea co-munităților constituite din persoane originare din Republica Moldova, promovarea proiectelor culturale ale acestora, păstrarea tradițiilor evreilor originari din Moldova, menținerea în stare decentă a cimitirelor evreiești din Moldova, precum și aprofunda-rea raporturilor culturale și umani-tare dintre Statul Israel și Republica Moldova.

Asociația „Izvoraș” este condusă de Efraim Bauh, Președinte al Asociației Israeliene a Uniunii Scriitorilor și de către Președintele Executiv al Aso-ciației, Arkadii Brover, precum și de către Directorul financiar, Asea Hal-fin, și Mila Beker, șefa filialei Asoci-ației din or. Așchelon.

Mai multe surse relevă că în Israel s-au repatriat între 80 și 100 de mii de evrei din Moldova. Evreii prove-nind din Moldova sunt înalt apreci-ați în Israel în calitate de profesi-oniști. Aceștia muncesc în diverse sectoare ale economiei Statului Israel, în sectorul public și în do-meniul artelor. Mulți dintre ei au obținut succese remarcabile și sunt bine cunoscuți astăzi atât în Isra-el, cât și peste hotare. Unii dintre ei chiar și-au restabilit cetățenia moldovenească. Aproximativ 200 de mii de cetățeni israelieni au le-gături într-un fel sau altul cu Mol-dova – prin intermediul soților sau soțiilor, buneilor, bunicilor sau prin faptul că s-au născut în Moldova (fosta Basarabie).

Actualul Ministru al Apărării al Sta-tului Israel și deputat în Knesset (Parlament), iar în trecut Ministru al Afacerilor Externe, Avigdor Li-berman, este cetățean al Israelu-lui, originar din Moldova. Rădăcini moldovenești are de asemenea Vi-cespeakerul Knessetului Tali Plos-kov și fostul Director general al Knessetului și actual Președinte al municipalității Națaret Ilit Ronen Plot. Lista poate fi continuată cu alți cunoscuți politicieni israelieni, pre-cum M. Vilnai, G. Saar, D. Yalom și fostul deputat în Knesset Dani Korn, precum și Oded Eran, Președinte-le filialei din Israel a Congresului Mondial al Evreilor și fostul Amba-sador al Statului Israel la Uniunea Europeană Raya Jaglom și renumita actriță Natalie Portman.

Chiar și fondatorul și primul primar al orașului Tel Aviv, Meir Dizengoff, care a venit în Israel la sfârșitul se-colului 19, s-a născut în raionul Orhei din Moldova. Aceleași rădăcini au și pictorii Nachum Gutman și Moi-sei Gamburd, compozitorul Shmuel Cohen, cunoscut ca autor al melodiei imnului național al Statului Israel – Hatikva Yitzchak Korn, fondator al Federației Mondiale a Evreilor Basa-rabeni și a Casei Evreilor Basarabeni la Tel Aviv.

Multe persoane originare din Mol-dova sunt interesate în mod firesc de păstrarea relațiilor culturale și spirituale cu țara strămoșilor lor, iar Ambasada Republicii Moldova or-ganizează multe acțiuni comunitare cu participarea persoanelor originare



din Moldova, reunite în aceste două asociații. Astfel a fost celebrată Ziua Independenței Republicii Moldova, prin cântece și dansuri moldovenești.

Acțiunea culturală-cheie, organizată de aceste două asociații, este sărbă-toarea „Mărțișor”, iar reprezentanții asociațiilor se află în vizită la Amba-sadă și cu ocazia sărbătorilor evre-iești Rosh Hashanah, Hanuka, Pesa-kh. Prin intermediul acestor acțiuni de socializare, Ambasada cunoaște mai mult despre poporul israelian, istoria și tradițiile acestuia.

În ultimii ani, Asociația „Izvoraș” a organizat mai multe evenimente culturale, precum Festivalul „Mărți-șor” în martie 2014-2016 într-un șir de orașe în care locuiesc compact originari din Moldova. Iar evenimen-tul cel mai strălucit l-a reprezentat desfășurarea, în orașul Așkelon, la 27 martie 2016, a concertului jubili-ar „Moldova muzicală”, dedicat celor 10 ani ai Festivalului „Mărțișor” în

Statul Israel, cu o prezență impre-sionantă de oaspeți, de aproximativ 1000 de persoane. Cu această oca-zie, au avut loc mai multe întâlniri în cadrul organizațiilor regionale din toată țara: Ashdod, Or Akiva, Akko, Rehovot, Rishon LeZion. Pe agenda evenimentelor acestui an s-a aflat și participarea reprezentanților Asocia-ției „Izvoraș” la lucrările celei de-a 7-a ediții a Congresului Diasporei și la cel de-al doilea Business Forum al Diasporei, din august 2016, desfă-șurate sub egida Biroului Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat a Re-publicii Moldova.

Federația Mondială a Evreilor din Basarabia organizează întâlniri tra-diționale ale evreilor basarabeni în fiecare an, primăvara și toamnă, în Israel. Aceste reuniuni trezesc inte-resul sutelor și miilor de persoane originare din Moldova prin concerte cu melodii preferate, contacte, bu-cate tradiționale moldovenești, vin, amintiri și comemorări.

Printre aceste activități pot fi men-ționate: • Constituirea și decernarea pre-

miului „Yakov Fihman” (originar din Bălți), în memoria celebru-lui poet și literat basarabean și israelian, pentru contribuție la cultura evreiască (idiș) și israe-liană, dezvoltarea și consolidarea moștenirii evreilor basarabeni, implicare în activitatea comu-nității originarilor din Moldova pentru următorii laureați: pictorii Volf Bulba, Petr Gluzberg, Mihail Gorban, Miriam Gamburd, scriito-rii și literații Efraim Bauh, Moshe Lemster, David Haham, Lazar Lubarski, Boris Sandler, com-pozitorii, aranjatorii, muzicienii, interpreții Emil Croitor, Samson Kemelmaher, Sanea Criotor, Ilia Bershadski, Mihail Mashkautan.

• Editarea operelor literare, cărților și cercetărilor consacrate istoriei și moștenirii evreilor basarabeni.

• Vernisarea în Israel, la 11 aprilie 2016, a expoziției de pictură a ar-tiștilor plastici din Republica Mol-dova Antonina și Vitalie Grișciuc.

• Organizarea acțiunilor comemora-tive și vizitelor consacrate catas-trofei evreilor basarabeni, acțiuni desfășurate în colaborare cu aso-ciațiile originarilor din Moldova „Izvoraș”, din Bucovina, România, captivilor din regiunea transnis-treană, Centrul Național de Me-morie și Cercetare a catastrofei evreilor în lume „Yad Vashem” din Ierusalim și municipalitățile ora-șelor.

• Susținerea acordată oamenilor de afaceri originari din Moldova – prin contacte, comenzi, informație.

• Suport pentru creația conaționa-lilor (muzicieni, pictori, literați, artiști etc.) – prin recomandări, in-


portret de asociaţieformație, invitații de participare la concerte, expoziții și prin editarea cărților.

• Sprijinul permanent și participa-rea la activitatea comunităților basarabene și conaționalilor din orașele din Israel – prin informare, contribuție la realizarea proiecte-lor, medierea contactelor.

Rezultatul acestor activități îl con-stituie crearea și susținerea comu-nităților de basarabeni din orașele Israelului (Ashkelon, Beershebaa, Netanya, Rehovot și altele), inclusiv acordarea de sprijin comunităților de origine (Otaci, Bălți etc.).

Pașii următori vor include crearea unui canal sigur de obținere a unor documente de arhivă din Moldova (certificate de naștere ale părinților, alte certificate și acte de stare ci-vilă), precum și stabilirea unei co-operări cu municipalitățile Moldo-vei și participarea reprezentanților acestora la reuniunile comunitare. De asemenea, este planificată parti-ciparea la evenimente comunitare a reprezentanților instituțiilor balnea-re, turistice și medicale (stomatolo-gice și altele) și ai firmelor moldo-venești și produselor acestora (vin, divin, patiserie etc.).

Pe dimensiunea acțiunilor comune și cooperării cu instituțiile publice ale Statului Israel se poate afirma că acestea mențin relații de prietenie și fraternitate cu asociațiile originarilor din Moldova, România, Bucovina. La fel, asemenea relații există și cu mu-nicipalitățile și organizațiile obștești din Israel.

În ceea ce privește participarea la acțiunile organizate în Republica

Moldova (acțiuni de caritate, donații, investiții etc.), și aici trebuie eviden-țiată relația de prietenie și de durată cu Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel, cu organizațiile evre-iești din Moldova și membrii co-munității evreiești din Moldova, cu mulți cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent dacă sunt celebrități sau simpli cetățeni.

This in depth article presents the history and recent activities of the Jewish community original-ly from Moldova, living in Israel. Their name is “Izvoras,” the global federation of Jews from Basarabia and the association of Moldavan natives.


istorii de succes

PIANISTAMARIA SUMAREVA.

MUZICĂ NOUĂPE MERIDIANELE

GLOBULUI

un spațiu perfect pentru comunicare in-timă și directă cu publicul. Kaleidoscope Piano Concert Series a adunat deja un șir de fani, unii dintre care nu au ratat nici un eveniment din seria 2015-2016.

Prestațiile excepționale ale interpreților prezentați în concertele stagiunii 2015-2016 și entuziasmul publicului, format atât din amatori, cât și din muzicieni de seamă, au fost urmate de invitații în alte orașe și săli. În mai 2015, Kale-idoscope Piano Concert Series a pre-zentat un concert la Naples (Florida), în sala unicului distribuitor al pianelor Fazioli în Florida – EuroPianos Naples.

În cadrul stagiunii precedente, în Kale-idoscope Piano Concert Series au evo-luat interpreți din SUA, Ecuador, Peru, Cuba, Japonia, Albania, Italia, Ucraina, Rusia și trei pianiste din Republica Mol-dova: Maria Sumareva, Larisa Soboleva și Ana Cristea. Succesul concertelor și rezonanța activității grupului în comu-nitatea muzicală din Miami au inspirat

În noiembrie 2015, pianista Maria Sumareva (Republica Moldova), împreună cu colegii săi Akina Yura (Japonia), Rodrigo Busad (Brazil), Inesa Gegprifti și Redi Llupa (Albania), a inițiat seria de concerte Kaleidoscope Piano Concert Series, dedicată promovării muzicii noi și rar interpretate, precum și tinerilor interpreți și compozitori prin prezentarea unor programe muzicale tematice cu scop educațional.

Inițiativa Mariei Sumareva și a cole-gilor ei a fost numită potrivit scopului său artistic: programele prezentate în Kaleidoscope Piano Concert Series oferă publicului lucrări inedite, rar interpretate sau auzite în premieră absolută, împreună cu capodopere bine cunoscute din repertoriul muzicii de pian. Fiecare concert dezvăluie o temă aparte, ce trasează legături între piese din diferite epoci, țări, stiluri și genuri muzicale. Toate lucrările sunt prezentate de interpreți sau compo-zitori, dezvăluind publicului contextul muzical și istoric al fiecărei piese.

Din 2015 până în prezent, aceste con-certe s-au desfășurat la Steinway Gallery Miami (Coral Gables, Florida). Steinway Gallery oferă nu numai in-strumente de calitate superioară, dar și


idei și proiecte mai mari. În prezent, grupul fondator al Kaleidoscope Pi-ano Concert Series se află în procesul constituirii unei organizații non-profit, Kaleidoscope MusArt. Precum suge-rează numele organizației, aceasta se va implica în proiecte multidisciplinare, care vor include nu doar muzica clasi-că acustică, dar și muzica electronică și artele vizuale. În programele din 2016-2017, Kale-idoscope MusArt va prezenta și muzica compozitorilor din Moldova. Programul final al următoarei stagiuni va include și Dies Irae, piesa pentru două piane semnată de distinsul compozitor mol-dovean Vladimir Beleaev. Colaborări cu alți compozitori și interpreți din Repu-blica Moldova și din spațiul românesc sunt incluse în mai multe evenimente proiectate pentru anii următori.

Kaleidoscope MusArt e un exemplu al comunicării și colaborării între națiuni și popoare prin intermediul artei și muzicii. Diversele programe tematice prezenta-te de această organizație le oferă inter-preților oportunitatea pentru a-și expri-ma identitatea artistică și cea națională prin intermediul artelor.

In November of 2015, the pianist Maria Sumareva from the Republic of Moldova, together with several musicians from Japan, Brasil and Al-bania have initiated the Kaleidoscope Piano concert series. It is dedicated to the promotion of less frequently performed new music, as well as to the promotion of new performers and composers. The thematic musical programs have an educational pur-pose. The professional activity of the pianist from Moldova is an example of international communication and collaboration through art and music.

istorii de succes

Imag

ini:

Sum

arev

a.bl

ogsp

ot.m

d



ISTORICAsociația a fost creată din dorința persoanelor originare din Republica Moldova de a-și păstra identitatea național-culturală, de a promova și valorifica tradițiile și obiceiurile popu-lare moldovenești. La fel pentru a fa-cilita cooperarea și comunicarea pro-ductivă a diasporei cu țara de origine

și cu cea de reședință. Pe parcursul anilor, asociația a fost condusă cu de-dicație de persoane emerite ale cul-turii naționale, precum: Ioana Chitici, Natalia Sar, Vasile Monul și Tatiana Orutar. Actualul președinte al comu-nității este Alexandru Ikim, originar din Republica Moldova, dar stabilit în Estonia în urmă cu 16 ani.

ASOCIAŢIA „LUCEAFĂRUL”DIN ESTONIAComunitatea cetățenilor moldoveni din Estonia „Luceafărul“ a fost constituită în 1998, de Elena Pevțova, primul președinte al asociației. Asociația întrunește moldoveni strămutați în Estonia cu cinci, zece și chiar 25 de ani în urmă, care sunt un ecou viu al imaginii culturale și tradițiilor frumoase ale Moldovei peste hotare.

PRINCIPALELE OBIECTIVE: • Păstrarea legăturii de suflet cu lo-curile de baștină prin marcarea de fiecare dată, inclusiv în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova la Tallinn, a sărbătorilor naționale precum: „Ziua Mărțișorului”, „Ziua Portului Popular”, „Ziua Indepen-denței”, „Limba Noastră”, „Ziua Dra-pelului de Stat”, „Toamna de Aur” și sărbătorile de iarnă după obiceiurile moldovenești.

• Participarea la emisiuni televizate și radiofonice în Estonia, cea mai recentă evoluție fiind în cadrul unui program radiofonic cu genericul „Luceafărul”, la postul național de radio din Estonia – Radio 4.

• Constituirea unei școli duminicale pentru o nouă generație de copii moldoveni formată în Estonia.

ACTIVITĂȚI CU CARE NE MÂNDRIM: • În 2011, Asociația „Luceafărul” a fondat ansamblul de dansuri „Bu-


portret de asociaţiecuria”, care păstrează și duce tradi-țiile dansului popular moldovenesc, cunoscut și îndrăgit deja de poporul estonian.

• În cadrul asociației activează an-samblul vocal „Noroc”.

• În perioada 2014-2016, asociația a desfășurat în instituțiile de în-vățământ din Tallinn evenimente și lecții de cunoaștere a Republi-cii Moldova, a istoriei, tradițiilor și limbii, cu prezentarea costumelor și instrumentelor muzicale, a bucătă-riei și dansurilor populare. A învățat elevii estonieni să cânte și să dan-seze în ritmuri moldovenești, să re-cite poezii ale poeților autohtoni și să participe la concursul de eseuri.

• În 2016 a fost fondat ansamblul fol-cloric de cântece „Strugurel”, sub conducerea președintelui asociației Alexandru Ikim.

• În colaborare cu Ambasada, asocia-ția a organizat școli de vară pentru copiii estonieni de la Muzeul pentru copii „Miia Milla” din Estonia, pen-tru a face o vizită virtuală în Re-publica Moldova și o incursiune în ABC-ul culturii moldovenești.

• În cadrul Zilelor orașului vechi Tallinn, marcate în luna iunie a fi-ecărui an, colectivele artistice ale Asociației „Luceafărul” au încântat publicul eston și vizitatorii străini cu un program cultural.

La „Ziua Portului Popular”, sărbători-tă în Moldova în luna iunie, membrii diasporei s-au lansat într-o paradă a costumului național, sărbătorită la muzeul în aer liber din Estonia cu po-ezie, dans, cântec și multă voie bună.

PARTENERIATEAsociația „Luceafărul“ este membră a Asociației Internaționale a Comunită-ților Culturale din Estonia „Lüüra”, în

cadrul căreia poartă un frumos dialog despre țara de origine și valorile na-ționale cu alte asociații din Estonia. La fel, diaspora moldovenească este susținută și încurajată de autorități-le estoniene, de Ministerul Culturii al Estoniei și autoritățile locale din ca-pitala Tallinn, dar și alte regiuni, care invită cu mare drag colectivele artis-tice „Bucuria”, „Noroc” și „Strugurel” să participe la concerte și festivaluri naționale și internaționale.

Deși fiecare dintre membrii asoci-ației are o ocupație profesională și

multe griji personale, ei nu ezită să se adune de câteva ori pe săptămâ-nă, pentru a se pierde cu dragoste și dor în repetiții mai multe ore și de a da naștere frumoaselor melo-dii instrumentale, cântece și dansuri moldovenești.

The „Luceafărul” association from Estonia brings together Moldovans who have resettled to Estonia five, ten and even twenty-five years ago. They are a live echo of the cultural image and the beautiful traditions of Moldova abroad.


istorii de succesalitățile din perioada în care trăim. Devine mai puțin probabil în Occident să devii parte dintr-o trupă de teatru subvenționată de stat, unde vei avea roluri în fiecare an. Acum există alte modele pentru actori, mai ales pentru cei care își creează și joacă propriile piese. Eu la fel fac parte din acest seg-ment. Acest model de carieră îmi oferă o libertate de creativitate – eu contro-lez ce creez, cum pun piesele pe scenă și acestea pot fi în orice stil”, spune Ruxandra Canțîr.

După absolvirea universității, nu a fost atrasă să joace în aceleași piese de peste ani, de la Shakespeare la alte piese contemporane.

„Eu sunt interesată de stiluri mai apar-te, de tradiția comediei fizice – cea a lui Chaplin, a lui Buster Keaton, a lui Mr. Bean și sunt inspirată de puterea ges-tului din arta Pinei Bausch și Martha Graham. Desigur, există și dezavantaje în acest stil de viață, mai ales insta-bilitatea financiară. Dar, într-o țară ca Scoția, aceasta se poate rezolva prin joburi part-time în educație, turism – unde actorii își pot folosi talentul de a vorbi în fața unui public și în alte con-texte”, povestește actrița din Scoția.

În Moldova nu a activat în calitate de actriță. A predat câteva workshop-uri, a sprijinit lucrul unor trupe de la noi, dar simțea că Moldova nu este locul pentru cariera ei, mai ales pentru tipul de teatru pe care-l practică. Actoria a ajutat-o să învețe mai multe lucruri, chiar și la nivel personal. A învățat-o să fie atentă la ce face, cum își mișcă corpul, ce spune, dar și cum se prezin-tă în lume.

„Actoria m-a învățat să fiu elastică și voioasă – aici am în vedere acea cali-

RUXANDRA CANŢÎR,ACTRIŢA CARE UIMEȘTE PRINTEATRU PUBLICUL DIN SCOŢIAS-a născut la Chișinău și este actriță de teatru fizic. Și-a făcut studiile în SUA, iar acum locuiește în Scoția. Ruxandra Canțîr este actrița, care după un turneu în

toamna anului 2015 a decis să plece într-un spațiu anglofon cu idealuri progresiveși o atmosferă care sprijinăși încurajează artele.

P e n t r u Ruxandra

Canțîr, Scoția a însemnat curajul

de a-și asuma riscuri pentru îndeplinirea idea-

lurilor sale ca artist. A studiat artele teatrului la „Furman University” în Carolina de Sud. A continuat cu o di-plomă de masterat în Teatru Fizic de Ansamblu la „Dell'Arte Internațional” din California, iar după absolvirea din 2013, a lucrat, a jucat și a trăit în SUA și Europa, inclusiv în Moldova.

Ruxandra a avut întotdeauna darul de a face oamenii să râdă. Fiind în ulti-mul an de liceu, a creat mici schițe de comedie, iar toată clădirea a răsunat de râsete. Anume în acel moment a devenit clar pentru ea că merge pe drumul cel bun, drumul spre actorie. „Trebuie să spun că ideea convențio-nală de a fi actor nu coincide cu re-


istorii de succestate de a nu mă lăsa strivită de greu-tăți și evenimente descurajante”, afir-mă Ruxandra.

La fel, Ruxanda Canțîr este de părere că fiecare artist, mai ales cei la început de cale, trebuie să aibă modele sau un cuvânt mai potrivit pentru aceasta ar fi – oameni al căror lucru te inspiră. „Oa-menii care m-au influențat pe mine cel mai mult au fost învățătorii de la Școa-la „Dell'Arte”, mai ales Ronlin Foreman, Joan Schirle, soții Krienke, Lauren Wil-son și alții. Ei au fost cei care au crezut în potențialul meu și mi-au arătat că există și alte căi de a fi actor creativ. În materie de oameni al căror lucru mă in-spiră, menționez aici pe: Slava Polunin, Okidok, James Thierree, Thomas Monc-kton, Pina Bausch, și mulți alții”.

În Scoția a colaborat cu actori precum Tim Licata și Alan Richardson, ambii din domeniul teatrului fizic și foarte talentați în ceea ce fac. În continuare, i-ar plăcea să lucrez alături de Al Seed, care este unul dintre cei mai respectați artiști de teatru din Scoția. De aseme-nea, actrița a menționat și alte perso-nalități din lumea teatrului lângă care se vede pe scenă: „James Thierree, care este nepotul lui Charlie Chaplin – pen-tru că stilul lui de mișcare este nemai-pomenit, Simon McBurney și Teatrul „Complicite” – admir foarte mult munca lor și „Theatre Ad Infinitum” – pentru că au o intensitate pe scenă și un vocabu-lar de mișcare de neegalat”.

De asemenea, Ruxandra Canțîr este actrița care a apărut într-un show vestit din regiune – „The Late Show” – unicul talk-show de noapte din Scoția.

„Cei de la „The Late Show” voiau să vorbească despre un spectacol de comedie fizică care s-a întâmplat la

sfârșit de septembrie – „Clown Caba-ret Scratch Night” – un eveniment or-ganizat de două ori pe an care prezintă mici piese de comedie fizică și Clown. Eu am jucat de 2 ori la acest eveni-ment cu personajul Gregor. A fost nostim – am vorbit și am râs. Pentru mine a fost și deosebit, fiindcă eu ador formatul de talk-show și chiar câteva gazde de talk show din SUA. A fost un fel de vis împlinit, chiar dacă la o scară mult mai mică decât talk-show-urile din America”, povestește actrița de teatru.

Ca și oricare actor fie de teatru, fie de film, întâlnește obstacole atunci când este pus la diferite încercări sau atunci când joacă pe scenă. Fiecare actor are povești de catastrofă pe scena, de la uitatul replicilor până la recuzita care nu funcționează sau e de negăsit.

„Sigur, uneori pot fi foarte stresante și chiar traumatizante unele lucruri, dar în calitate de actor fizic de comedie, aceste greșeli sunt de cele mai mul-te ori cadouri. Adică sunt oportunități care pot fi transformate în momente geniale dacă ai prezență de spirit”, menționează Ruxandra.

Totuși pentru a fi un actor de succes, nu contează locul unde te afli. Princi-palul e să ai dorință, să-ți asumi ris-curile, să fie jucăuș și curios. Restul spune Ruxandra Canțîr, vin de la sine.

Cristina Duduciuc

She studied in the US, and now lives in Scotland. Ruxanda Canțîr is a young Moldovan actress who already surprises Scottish audiences at the theater.


istorii de succes

Acum opt ani, în a opta lună de sarcină, a votat pentru prima dată în alegerile din Statele Unite ale Americii. Atunci, în 2008, profesoara universitară Viorica Marian, originară din Republica Moldova, s-a aflat alături de legendara realizatoare de emisiuni TV, Oprah Winfrey, în campania „Ieși la vot!”.

PROFESOARA MOLDOVEANCĂ DIN SUA,VIORICA MARIAN,ALĂTURI DE OPRAH WINFREY

Acum Viorica Marian împărtășește experiența sa de profesor la Departa-mentul de Științe ale Comunicării la Northwestern University din Evanston, Illinois, acolo unde și-a făcut casa aca-demică în Statele Unite ale Americii.

În 2008, ați făcut parte din campania „Ieși la vot!" și v-ați aflat pe aceeași scenă alături de Oprah Winfrey, cea care a făcut istorie cu un talk show

legendar. Cum a fost această experien-ță? Cum este de fapt de la câțiva pași Oprah Winfrey, a cărei carte „Ce știu cu adevărat" a apărut în 2016 și în limba română?Oprah Winfrey a fost bazată mulți ani în Chicago, unde locuiesc. E o persoa-nă care a influențat discursul social al țării pe parcursul deceniilor, influențând ceea ce lumea citește, privește și apre-ciază.

A fost o onoare pentru mine să particip la eforturile echipei Oprah de a mobi-liza votul în 2008 într-o alegere isto-rică pentru Statele Unite și de a face pledoarie în favoarea științei. Pentru o țară a cărei istorie duce pata robiei și rasismului, alegerea lui Barack Obama a fost un eveniment remarcabil.

Anul acesta din nou au fost alegeri is-torice, datorita faptului că pentru prima oară o femeie a candidat din partea unui partid major la postul de Președin-te al Statelor Unite. Și chiar dacă nu a câștigat, prezența unei femei a marcat un moment important în istoria țării.

Și atunci, și acum, am fost la centrul de votare cu copiii mei, într-un efort de a instila în ele responsabilitatea civică și aprecierea procesului democratic de la o vârstă mică. Sper să ajungă o femeie președintă în Statele Unite și în Moldo-va pe parcursul vieții mele sau, dacă nu, cel puțin pe parcursul vieții copiilor mei.

Cum este să te naști în Moldova și să fii profesor universitar în SUA? Ce se poate împrumuta pentru Moldova din sistemul de educație?SUA e o țară care istoric a atras mulți profesori, oameni de știință și persoane creative din toată lumea. De exemplu, SUA are cel mai mare număr de lau-reați ai Premiului Nobel din lume, dar majoritatea acestor laureați sunt origi-nari din alte țări. Anul acesta, toți la-ureații Premiului Nobel din SUA sunt originari din alte țări.

La o cină recentă la universitatea în care lucrez, într-o conversație cu laureatul Premiului Nobel 2016 pentru Chimie, Sir J. Fraser Stoddart, care e originar din Scoția, am constatat ambii că suntem înconjurați de profesori americani care în majoritate sunt originari din alte țări.

Profesoara Viorica Marian alături de

realizatoarea de emisiuni TV din SUA,

Oprah Winfrey.


istorii de succesAceasta de fapt a devenit o normă în SUA și deseori constatăm la evenimen-te și conferințe academice că suntem un profesorat cu rădăcini globale care ne-am făcut casa academică în SUA. Aceasta este în mare măsură datorită faptului că Statele Unite rămân o soci-etate care susține eforturile creative și academice.

În opinia mea, o deosebire între sis-temul de educație din Moldova și din SUA este diferența între susținerea alocată la diferite niveluri academice. Aș descrie aceasta ca două triunghiuri orientate invers. La baza triunghiului, educația la nivelul scolii primare în Moldova e de obicei mai bună decât în SUA. La nivelul școlii medii, școlile din Moldova sunt deseori, dar nu întot-deauna, mai bune decât în SUA. Cu cât mai sus te ridici la nivelul de educație, cu atât mai puternic este sistemul de educație în SUA și mai slab în Moldova. Acolo unde e vârful triunghiului mol-dovenesc e baza triunghiului american. Multe universități din SUA sunt foarte puternice, iar aspirantura și academiile de știință sunt la nivel extraordinar.

Moldova are un potențial uman mare, însă acest potențial în prezent nu este realizat pe plan științific. Unele lucruri, ca de exemplu, infrastructura știin-țifică și tehnică, au nevoie de resurse financiare. Alte lucruri, ca de exemplu, sexismul și discriminarea persoanelor cu diferite abilități și orientări sexuale, sunt endemice la nivel social.

Dacă ne uităm la Academia de Științe a Moldovei, practic toți membrii sunt băr-bați, cu mici excepții pe care le putem număra pe o singură mână și încă ne-ar mai rămâne degete. Aceasta înseamnă că jumate din creierele Moldovei, din resursele intelectuale ale Moldovei nu

sunt utilizate optim. Atunci când exclu-dem o mare parte a populației din par-ticiparea la viața științifică, intelectuală, economică și politica a țării, pierdem cu toții, pierde întreaga societate.

Toți profesorii sunt întrebați cum sunt studenții de astăzi. Deci, cum sunt ti-nerii de acolo?Cred că în SUA, ca și în toată lumea și în toate generațiile, tinerii sunt mai progresivi, mai idealiști, mai optimiști, mai cutezători și mai îndrăzneți ca cei mai în vârstă, care de multe ori au ră-mas deziluzionați și sceptici și bătuți de soartă.

Desigur, sunt deosebiri între tineri în funcție de clasa socială, nivelul de stu-dii, resurse, pasiuni, talente și interese. În acești 17 ani ca profesoară la univer-sitate, am avut ocazia să fiu martoră la mai multe generații de studenți. Și pot spune: viitorul este în mâini bune, numai dacă nu ar face generațiile mai în vârstă prea mare daună.

Generațiile tinere sunt mai flexibi-le, mai acceptante față de diferențele dintre oameni, mai deschise la idei noi, mai capabile de a genera și accepta schimbări. Drept că de multe ori le lip-

Viorica Marian într-un portret de familie.

sește experiența, așa că ideal ar fi scenariul de cuplare a talentelor tineretului cu talentele persoanelor în vârstă (înțelepciunea, experi-ența, răbdarea).

Pentru mine, generația tânără este de multe ori o sursă de inspirație și energie. Pe plan per-sonal, profesia de pro-fesoară și experiența de mamă sunt reciproc

benefice. Pentru că experiența cu stu-denții mă ajută să îmi înțeleg mai bine copiii adolescenți și viceversa, copiii mă ajută să îmi înțeleg studenții la un nivel mai individual.

Interviu de Igor Guzun

Interview with Viorica Marian, a Mol-dovan professor from the USA.“In my opinion, one difference betwe-en the education systems in Moldova and the USA is the difference in how resources are allocated at different academic levels. I would describe this as two inverted triangles. At the base of one triangle, the elementary school education is typically better in Moldova than in the United States. At the level of the secondary school, the Moldovan schools are often, but not always, bet-ter than in the USA. But the higher up you move on the academic ladder, the stronger the American education sys-tem becomes, and the weaker it beco-mes in Moldova. The tip of the Moldo-van triangle is where the base of the American triangle is. Many universities in the United States are extremely strong, and advanced degrees and aca-demies of science are at extraordinary levels”, said Viorica Marian.


Până în prezent, în cadrul Programu-lui „DOR” au participat aproximativ 300 de copii ai cetățenilor moldo-veni din Estonia, Grecia, Irlanda, Ita-lia, Portugalia, România, Kazahstan, Canada, Spania, Ucraina, Marea Bri-tanie, Franța, Germania și Republica Moldova . Programul „DOR” este rea-lizat de Biroul Relații cu Diaspora, sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova.

La prima ediție, organizată în 2013, Programul „DOR” a reunit 25 de copii. În vara anului 2016, în perioada 20-28 august, numărul celor care au venit în Moldova în cadrul Programului „DOR” a crescut de patru ori, fiind 100 de co-pii.

Unul din reprezentanții BRD, Mariana Roșca, afirmă că există o tendință de creștere a numărului de participanți,

Programul „DOR” este primul program-pilot de revenire temporară a copiilor cetățenilor moldoveni din diasporă și are drept obiective „sensibilizarea tinerilor din generația a doua și a treia de migranți cu privire la identitatea lor culturală și de a crea legături emoționale între țara de baștină și reprezentanții diasporei”.

dar și o creștere a participării copi-ilor din diferite țări de reședință. De asemenea, mulți copii care participă o dată la acest program manifestă do-rința de a participa și la următoarele ediții.

„Copiii care au venit în cadrul Pro-gramului „DOR” sunt foarte talen-tați, au realizări remarcabile în dife-rite domenii. Din 2013 până acum au fost peste 300 copii la tabăra „DOR”: 25 în 2013, 101 în 2014, 80 în 2015 și 100 – în anul 2016. Copiii povestesc unul altuia despre școala lor, țara lor, studii, regimul de școală și de viață, despre distracțiile lor, reali-zări etc. Am remarcat o interacțiune foarte bună între cei veniți din stră-inătate și copiii din Moldova. Copiii învață mai mult unii de la alții: cei

PARTICIPAREA COPIILORDIN DIASPORĂ

PROGRAMUL „DOR”

BRD în acţiune


din Moldova de la cei din diasporă și viceversa”, a menționat Mariana Roșca.

Dintre cei 100 de copii participanți la ediția din 2016 care au venit din 14 țări, 62 sunt fete și 38 – băieți, cu vâr-ste cuprinse între 12 și 17 ani. Împreu-nă cu cei 15 copii care locuiesc în di-ferite regiuni ale Republicii Moldova, la Programul „DOR” au participat 23 de copii ai cetățenilor moldoveni din Ucraina, 20 – din Italia, 12 – din Portu-galia, 11 – din Spania, 7 – din Grecia, 3 – din România, 2 – din Austria, 2 – din Irlanda, 1- din Marea Britanie, 1 – din Franța, 1 – din Cehia, 1 – din Elveția, 1 – din Belgia.

Analizând datele celor 100 de copii acceptați inițial pentru a participa la Programul „DOR”, 48 dintre ei s-au născut în Republica Moldova (33 din-tre ei fiind plecați peste hotare la di-ferite etape de vârstă), 34 – în Ucraina (dintre care 3 în regiunea Cernăuți), 5 – în Portugalia (în anii 2000, 2002, 2003, 2004 și 2002), 3 – în Italia (în

2001, 2003 și 2004), 2 – în România (1999 și 2000), 2 – în Spania (2003 și 2004), 2 – în Grecia (2003 și 2004), 1 – în Belgia (2001), 1 – în Elveția (2003), 1 – în Irlanda (2002), 1 – în Marea Bri-tanie (2004).

Dintre cei 20 de copii care au venit la tabăra „DOR” din Italia, 13 sunt fete și 7 – băieți. Doar 3 s-au născut în pe-ninsulă: un băiat în 2001 și două fete – în 2003 și, respectiv, 2004.

Între copiii de la tabăra „DOR” au fost și frați din aceeași familie: 6 copii frați (din 3 familii diferite) din Spania, 2 frați din Italia, 2 din Austria, 2 din Ucraina și 2 din România.

Conform listei prealabile aprobate de BRD, 21 din cei 100 de copii au parti-cipat anterior la Programul „DOR”, iar aceștia au invitat alți 38 copii să depună dosarele de participare. Cei mai mulți copii au aflat despre tabăra „DOR” de la rude și prieteni (50), de la asociațiile cetățenilor moldoveni peste hotare (32), din Internet (12), de la biserică (6).

OPINII ALE COPIILOR PARTICIPANȚI LA PROGRAMUL „DOR”

Mădălina,14 ani, născută în Portugalia„Prima oară am fost la tabăra „DOR” anul trecut, iar anul acesta sunt pen-tru a doua oară. Mi-a plăcut foarte mult această experiență. În primul rând, am cunoscut prieteni foarte buni din alte țări, am cunoscut tradi-țiile lor, cultura lor. M-am născut în Portugalia, în 2002. Mi-aduc aminte că la gradiniță toate doamnele îmi spuneau „păpușă”, fiindcă mama îmi făcea fundițele acelea mari în păr, mă îmbrăcam cu rochițe ca în Moldova. În primele zile de școală eram deose-bită de ceilalți, fiindcă aduceam flori, iarăși cu fundițe mari. În familie vor-bim în română, căci mama este pro-fesoară de limba și literatura română. Sunt singurul copil la părinți, dar mai am o verișoară, Catarina, născută în Portugalia. Are patru ani și ea tot participă la activitățile organizate de Asociația „Miorița” a cărei președintă este mama mea. Mai am prieteni aici, la tabăra „DOR” – din Portugalia sun-tem patru copii și ne cunoaștem toți. Suntem un grup foarte bun și părinții noștri sunt prieteni”.

Dumitru,16 ani, Portugalia„Am 16 ani și m-am născut în Mol-dova. În Portugalia trăiesc de 10 ani. În Portugalia, am început a frecventa școala. Prima și a doua lună a fost tare ușor, am învățat limba portu-gheză și am putut deja să mă inte-grez. Încă nu am obținut cetățenia portugheză. Cei pe care îi cunosc eu, veniți din Moldova, au un nivel înalt de cunoștințe și în școală se descur-că bine”.

BRD în acţiuneParticipanții la Tabăra „DOR” 2016

au avut o întâlnire cu marelecompozitor Eugen Doga


BRD în acţiune

Marius,15 ani, Portugalia„Vin din Portugalia, unde am trăit ultimii nouă ani, dar m-am născut în Moldova. Chiar de la început am avut un prieten din Moldova și el m-a ajutat ca să înțeleg limba por-tugheză. Am învățat limba portu-gheză nu în Moldova, ci deja în Por-tugalia, când am plecat. Copiii veniți în Portugalia, așa ca mine, vorbesc bine și româna, și portugheza. De-pinde, cei mai mici vorbesc mai mult portugheza, că s-au născut acolo. Dar noi vorbim și româna, pe lângă portugheză – cunoaștem foarte bine și una, și alta…”

Patricia,16 ani, născută în Portugalia „M-am născut în Portugalia, învăț în clasa a X-a, sunt la liceu. La tabăra „DOR” am venit al treilea an conse-cutiv. Vorbesc de mică româna, prima limbă pe care eu am învățat-o a fost limba română. Acum vorbesc portu-gheza, româna, engleza, franceza și puțină rusă”.

Ana,13 ani, născută în Portugalia „M-am născut peste hotare, în Por-tugalia, în orașul Malveira, lângă Mafra. Am învățat de mică româna și o vorbesc destul de bine. În Portuga-lia m-am integrat ușor. Am prieteni și cunoscuți care au venit din Moldova în orașul nostru. Pentru ei a fost puțin mai greu să se integreze, pentru că nu s-au născut acolo și le-a fost mai greu să învețe limba. Acum sunt în clasa a VIII-a, la școala medie”.

Cristina,15 ani, are o soră născută în Italia„Am venit pentru a doua oară la ta-băra „DOR”. Este un loc unde cunoști multe persoane, tradiții pe care noi nu le știm din Italia. Pot să zic că este o perioadă scurtă de timp în care ești practic în altă lume, unde sunt tot timpul activități”.

Evelina,16 ani, are o soră născută în Italia„La tabăra „DOR” am venit pentru a doua oară. Mi-a plăcut că sunt acti-

vități și sunt și alți copii din alte țări. Când te întorci acasă, mai știi un cu-vânt și din altă limbă, dar cunoști și cultura din Moldova”.

Mădălina,16 ani, are o soră născută în Italia„Sunt pentru prima oară la tabăra „DOR”. M-am născut la Chișinău, în Republica Moldova. Având în vedere că am plecat de mică în Italia, nu am avut ocazia să intru în contact cu tra-dițiile noastre și istoria Moldovei și să văd atâția copii originari de aici”.

Doina,14 ani, are un frate născut în Moldova„La tabăra „DOR” mai sunt două prie-tene care au venit din Italia. Din dis-cuțiile pe care le-am avut cu copiii în-torși din alte țări la tabăra „DOR”, am înțeles că fiecare a avut o istorie grea la început. Da, alții s-au adaptat mai ușor pentru că le place mai tare să descopere lucruri noi, sunt nerăbdă-tori să cunoască și s-au adaptat mai bine, au învățat mai ușor limba italia-nă. Au fost discriminați la început, dar ei au fost mai tari la caracter. Dacă ești mai sensibil, atunci te afectează tot, inclusiv despărțirea de locurile natale. Îmi place să revin acasă, îmi place foarte mult să văd buneii, ru-dele”.

Andrei,16 ani, are o soră născută în Italia„Îmi place tabăra „DOR” pentru că atunci când vin aici mă simt acasă. Îmi place să cunosc persoane pe care aș avea nevoie să le întâlnesc și în Italia. Acolo, în Italia, foarte mulți nu au uitat tradițiile – au formații mu-zicale, frecventează cursuri de limba română, participă la evenimente cul-turale. Iar de Paști, de Crăciun se or-ganizează evenimente.”


Adelina,13 ani, Republica Moldova„Îmi place la tabăra „DOR” pentru că aici cunosc mulți copii. Ne-am împri-etenit, ținem legătura și în decursul anului. Văd cum trăiesc și copiii de peste hotare, înțeleg dificultățile pe care le înfruntă sau ce le este mai ușor în viață, văd ce este diferit, cum gândesc, și asta-mi dă o viziune nouă. De asemenea, de la ei aflu unele lu-cruri noi despre Moldova”.

Andreea, 13 ani, Republica Moldova„Vin a treia oară la tabăra „DOR”. Este interesantă experiența de la „DOR” pentru că astfel cunosc diferite lucruri din țările de unde vin alți copii, îm-părtășim mai multe experiențe și aflu mai multe despre țara unde m-am născut”.

Ecaterina Deleu, doctorand, ICJP al AȘM

BRD în acţiune

„DOR” is a pioneer pilot-project for the temporary return of Moldovan diaspora children. The objectives of this program are to promote the awareness of cultural identity and emotional ties to their homeland among second and third genera-

tion Moldovan youth. This article presents the activities of the “DOR” summer camp which took place during the Diaspora Days in Au-gust 2016. The article includes the impressions of children and teenager participants in the “DOR” program.


În urma unui schimb de studenți și vi-zită de studiu în Suedia organizată de Colegiul Invizibil, i-am spus ferm unei profesoare de acolo că: „Vreau să stu-diez la această Universitate”. Ulterior printr-o bursă oferită de Institutul Su-edez am învățat la Universitatea din Linkoping și am obținut masteratul în Relații Internaționale și Europene”, mărturisește Alexandru Nartea.

Mai târziu au urmat stagiuni și volun-tariat în domeniul dezvoltării internați-onale cu organizații în Italia și Tadjikis-tan, dar și un alt masterat la Academia OSCE din Bishkek, Kîrgîzstan. Primul său job a fost la Organizația Interna-țională pentru Migrație în Moldova, iar după mai puțin de un an a obținut oferta de muncă la UNICEF.

„Aveam 26 de ani, eram printre cei mai tineri funcționari internaționali și urma să plec pentru 4 ani cu Oficiul UNICEF în Regatul Bhutan. O țară mică în Asia de Sud, puțin cunoscu-tă, dar unică prin cultura și natura sa păstrată cu grijă și oameni cu valori

ALEXANDRU NARTEA,FUNCŢIONARUL DE LA UNICEFRESPONSABIL DE 12 ŢĂRIDe 10 ani activează la UNICEF. Alexandru Nartea este basarabeanul care a lucrat în mai multe țări, începând cu Bhutan, apoi Myanmar, Vietnam, la Oficiul Regional pentru Europa de Est la Geneva, la Oficiul Regional pentru Asia de Sud în Kathmandu, iar din iunie 2015 pentru Insulele Caraibe de Est.

Specialist în Monitorizare și Evaluare, Alexandru Nartea lucrează la UNICEF având obiectivul de a spori colecta-rea și utilizarea datelor cu privire la dezvoltarea, sănătatea și protecția copiilor, dar și evaluarea programelor implementate pentru o eficiență mai bună.

„Totul a pornit de la o ambiție pe când eram student la Universitatea de Stat din Moldova. Pe lângă orele de la fa-cultate, frecventam suplimentar Co-legiul Invizibil Moldova, o instituție care oferea pe acele timpuri un pro-gram de aprofundare a cunoștințelor, pentru studenții cu reușite excelente.

istorii de succes


istorii de succes

și respectiv o mulțime de parteneri de colaborare cu legislații proprii și necesitați uneori similare, iar alteori diferite. Evident sunt des plecat în deplasări pe aceste insule în scop de serviciu și din acest motiv sunt mai puțin timp acasă în Sfântă Lucia”, afirmă Alexandru Nartea.

Dreptul la identitate, la viață, la edu-cație și dezvoltare sau dreptul de a fi protejați de violență și abuz sunt doar câteva drepturi esențiale care fac parte din Convenția cu privire la Drepturile Copiilor, cea mai ratificată convenție internațională, iar UNICEF este unica organizație cu rol de asis-tență tehnică și consiliere.

„Dat fiind amploarea fenomenului vi-olenței și abuzului sexual față de copii atât în Caraibele de Est, cât și peste tot în lume, UNICEF a lansat campa-nia de informare „Break the Silence” (Sparge Tăcerea) pentru a sensibiliza populația și factorii de decizie în pri-vința violenței și abuzului sexual, dar și pentru a preveni și răspunde aces-tui fenomen. Pe parcursul anilor, de asemenea, au fost lansate campanii pentru a promova alăptarea la sân a nou născuților și de vaccinare a copii-lor”, spune Alexandru Nartea.

Face parte dintr-o organizație inter-națională cu oficii în 164 de țări, inclu-

siv în Republica Moldova, și un co-lectiv de peste 12 000 de funcționari la nivel global. La fel, Alexandru mai beneficiază de privilegii și imunități care se acordă personalului acestei organizații.

„Cea mai mare satisfacție de a munci la UNICEF e să știu că eforturile pe care le depun contribuie la bunăs-tarea copiilor, și astfel, a viitorului nostru. Copilăria este perioada de for-mare și felul în care îngrijim de sănă-tatea, dezvoltarea și protecția copiilor la aceasta vârstă va asigura roadele de mai târziu”, povestește funcționa-rul Organizației Națiunilor Unite, Ale-xandru Nartea.

Cristina Duduciuc

For ten years, he has worked at UNICEF. Alexandru Nartea is the Moldovan who has worked in many countries. These countries include Bhutan, then Myanmar, Vietnam, the regional office for Eastern Eu-rope in Geneva, the regional office for South Asia in Kathmandu, and the East Caribbean Islands since June, 2015. He is now responsi-ble for 12 countries in the region. Alexandru Nartea says that the biggest satisfaction in all his years of professional activities has been to know that his efforts contribute to the welfare of children.

morale demni de urmat. Este poporul care a propus înlocuirea „produsului intern brut” cu „fericirea umană” ca măsură a nivelului de dezvoltare și bunăstare a țărilor”, relatează speci-alistul de la UNICEF.

În prezent, UNICEF este mult mai inovativ în răspândirea mesajelor ca: metodele de prevenire și protecție îm-potriva virusului Zika sau în utilizarea platformelor digitale și rețelelor de socializare pentru implicarea copiilor și a tinerilor. La fel, utilizarea noilor date științifice care demonstrează importanța activă a părinților în pro-cesul de învățare și dezvoltare în pe-rioada preșcolară.

„10 ani de când am început a lucra la UNICEF nu este o perioadă atât de lun-gă, dar fiind una din cele mai renumite organizații în domeniul copiilor, aceasta se adaptează ca să răspundă cât mai rapid noilor provocări, cum ar fi situa-ția umanitară gravă a copiilor din Siria și Yemen, criza migraților și a copiilor migrați în Europa sau necesitățile ur-gente ale copiilor afectați de uraganul Matthew în Haiti”, spune Alexandru.

Este stabilit în Saint Lucia și are sub răspunderea sa și a Oficiului pe care îl reprezintă 12 țări sau teritorii depen-dente ale Marii Britanii din grupul de insule care se află în Marea Caraibelor.

„Este interesant dar în același timp și destul de complicat să lucrezi cu 12 țări simultan (Anguilla, Antigua și Barbuda, Barbados, Dominica, Gre-nada, Montserat, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine Britanice, Sfântă Lucia, Sfântul Cristofor și Ne-vis, Sfântul Vincentiu și Grenadinele, Trinidad și Tobago), pentru că fieca-re are structura sa guvernamentală



ISTORICFiind creată de un grup de studenți și tineri migranți din Republica Moldova și România, asociația „Gaudeamus” are drept scop integrarea tinerilor în societatea italiană, realizarea comu-nicării cu țara de origine, precum și colaborarea cu instituțiile universita-

re și administrative din Italia. Prin-tre obiectivele asociației se numără promovarea și susținerea intereselor comune ale tinerilor în vederea cre-ării posibilităților de participare a acestora la viața socială și facilita-rea integrării lor în societatea-gazdă. „Gaudeamus” își propune să faciliteze

ASOCIAŢIA GAUDEAMUS,BOLOGNA, ITALIAEste un punct de reper pentru studenții originari din Republica Moldova și România, situat în orașul Bologna, Italia. Înființată în data de 1 octombrie 2012, fondată de tineri și pentru tineri, „Gaudeamus” este o asociație apolitică, independentă, non-guvernamentală și non-profit.

accesul la informație a viitorilor stu-denți ce doresc să studieze în Italia, să promoveze valorile sociale și cul-turale, dar și să reprezinte interesele comune ale tinerilor din Republica Moldova și România.

REALIZĂRI Pe parcursul ultimilor trei ani Aso-ciația „Gaudeamus” a reușit orga-nizarea și participarea la o serie de evenimente reprezentative atât pen-tru comunitatea locală, cât și pentru tinerii originari din Republica Moldo-va și România, aflați la studii în Ita-lia. Membrii asociației au organizat diverse evenimente culturale și te-matice, ateliere, activități recreative și de informare, precum „Ziua Limbii Române” (2013), O oră cu M. Emi-nescu și G. Vieru (2013), „Am plecat să colindăm”, „Fabrica de Mărțișoare” (2014). De asemenea, „Gaudeamus” pune accentul pe organizarea acțiu-nilor de socializare, cu obiectivul de a


portret de asociaţiecrea un mediu confortabil și familiar pentru tinerii din Bologna. În acest sens s-au desfășurat proiecții de film, Filmul „Nadea și Sveta”, evenimente culinare: „Gătim, cântăm și petrecem împreună” sau activități sportive: Campionat la Minifotbal (2014).

ACȚIUNI SOCIALEÎn setul de realizări ale asociației pot fi trecute și alte acțiuni sociale remar-cabile, cum ar fi Campania „Dăruieș-te o carte împreună cu Gaudeamus”, o campanie ce a reușit colectarea a peste 200 de cărți în limba română, ulterior donate copiilor migranților moldoveni și români aflați în Italia. Succesul acestei acțiuni s-a materia-lizat ulterior prin inițierea unui grup de activitate destinat copiilor migranților moldoveni și români. Astfel, a fost înființată cu suportul „Gaudeamus” Asociația pentru copii „Legământ”, destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 15 ani, cu scopul de a promo-va tradițiile populare, obiceiurile, dan-surile, cântecele și portul tradițional. Pe același segment au fost organiza-te câteva cursuri de limba română și limba rusă pentru copiii migranților în colaborare cu centrul intercultural Massimo Zonarelli. Aceste activități au avut menirea să familiarizeze co-piii migranților cu limba maternă și să inițieze un proces de cunoaștere a valorilor și tradițiilor de acasă.

INTERACȚIUNE CU STUDENȚIIDe asemenea, la începutul fiecărui an de studiu Asociația „Gaudeamus” desfășoară seminarii de cunoaștere în rândul studenților admiși la studii în Bologna, și nu numai. În cadrul aces-tor ședințe studenții nou veniți pot afla informații despre bursele de stu-diu, viața academică, viața socială și posibilitățile de voluntariat în cadrul

organizației noastre. Pentru a oferi mai multă accesibilitate viitorilor stu-denți la informația referitor la studiile în Universitatea din Bologna, pentru anul 2014 – 2015 a fost editat și publi-cat un „Ghid pentru viitori studenți”. Ghidul a fost distribuit în liceele de pe teritoriul Republicii Moldova și cele 8 licee cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană a țării.

Cea mai recentă acțiune a membrilor activi ai asociației a fost organizarea unui flashmob cu ocazia Zilei Națio-nale a României, din 1 decembrie 2015.

COLABORĂRICu certitudine, pe parcursul eveni-mentelor organizate, asociația a sta-bilit un șir de parteneriate de succes cu diferite organizații locale, națio-nale, cât și cu cele de acasă – din Republica Moldova. Acest lucru a permis organizarea eficientă a dife-ritelor manifestări și extinderea im-pactului social în rândurile migranți-

lor moldoveni și români. Ca rezultat, putem evidenția suportul următoare-lor organizații din Italia: Organizația AMITIE și Centrul Intercultural Mas-simo Zonarelli, cât și colaborarea fructuoasă cu Biroul Relații cu Dias-pora din cadrul Cancelariei de Stat și Biroul Relații Interetnice al Repu-blicii Moldova. Asociația își propune să extindă activitatea în regiune, dat fiind faptul că există membri activi și în alte orașe vecine, precum ar fi Parma, Padova sau Modena. Acest fapt îi motivează să lucreze și mai mult asupra acțiunilor ce urmăresc obiectivele și scopul asociației și de a reprezenta cu demnitate interesele și valorile tinerilor moldoveni și ro-mâni aflați în Bologna.

The „Gaudeamus” association is a reference point for Moldovan and Romanian students in Bologna, Italy. This association portrait highlights the achievements, social actions and collaboration of the association.


portret de asociaţieACTIVITĂȚI CULTURALE DE CARE SUNT MÂNDRI:Unii dintre membrii asociației au în-ceput activitatea din 2003 în cadrul CCM, drept dovada a fost inițiativa de a organiza Festivalul „Mărțișorului” în Portugalia.

Din aprilie 2006, Asociația „Miorița”, înregistrată legal, recunoscută de către Înaltul Comisariat al Migrați-ei din Portugalia și făcând parte din „Federația Portugheză a Colectivelor și Asociațiilor Culturale de Agrement și Sport” , în număr de aproape 185 de membri, a desfășurat nenumărate activități socio- culturale .

An de an, încearcă să mențină aprin-să candela conștiinței naționale în cadrul evenimentelor precum: „Săr-bătoarea teiului”, consacrată marelui poet Mihai Eminescu, „Ziua Naționa-lă a Independenței” „Ziua Națională a Limbii Române”, „Toamna de aur”, Sărbătoarea dedicată primăverii, măr-țișorului, mamei cu genericul: „Sfântă ni-i casa”, „Ziua Copiilor” și sărbători-le religioase ca: „Nașterea Domnului”, Sfintele Sărbători Pascale”, „Ziua Mi-ronosițelor” în colaborare cu Parohia Bisericii Sfântul Andrei, din orașul Setubal.

Începând cu 2011, când s-au împlinit 20 de ani de Independență a R. Mol-dova, se sărbătoresc și „Zilele Cultu-rii Republicii Moldova” cu genericul: „Scumpă țară și frumoasă”, ajunsă la cea de-a 5-a ediție . La toate evenimentele au fost prezenți și reprezentanți ai altor naționalități: portughezi, angolani, caboverdieni, brazilieni etc. În cadrul evenimentelor culturale se pune accent pe tradițiile și obiceiurile portugheze. La 30 iunie

ASOCIAŢIA „MIORIŢA”,BARREIRO, PORTUGALIAActivitatea asociației a pornit de la mottoul „Românii și-au creat prin Asociația „Miorița” o oglindă în care să se contemple”, după spusele lui Gheorghe Bucur. Conaționali care organizează și sunt implicați direct sau indirect în viața culturală sau socială a asociației și-au deschis oglinda sufletului și au reușit să pătrundă și în inimile portughezilor.


portret de asociaţie2006, ziarul local „Voz do Barreiro” a scris un articol intitulat „Festa Mol-dava falou de Camoes”.

Asociația „Miorița” din Portugalia în-cearcă să păstreze tradițiile naționale prin organizarea diferitelor concerte, activități culturale. Încearcă astfel să aline dorul care le sfâșie inima, hră-nindu-și sufletul cu nostalgia serilor de poezie, sau cum mai sunt numite „lecții deschise”, „Floarea din lumină”, dedicate poeților autohtoni precum: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi , Vasile Romanciuc, Iulian Filip.

Cei de la Asociația „Miorița” păstrea-ză frumusețea datinilor străbune și consideră că această sarcină le revine într-o mare măsură dascălilor. Aceas-tă asociație dispune de un potențial didactic bine pregătit, de aceea în decembrie 2014 a fost lansat Clubul literar-dramatic „Moștenitorii” pentru copiii de la 3 la 17 ani.

Frumusețea obiceiurilor, datinilor și tradițiilor populare trebuie cunoscu-tă, simțită, prețuită și de generațiile noastre de elevi, iar această sarcină revine, într-o mare măsură, școlii și dascălilor.

Aceasta sarcină și-a asumat-o și Asociația „Miorița”, care dispune de un bun potențial didactic.

Fie de Ziua Mondială a Dansului, fie în cadrul activităților Asociației „Mio-rița” sau la invitația colegilor și prie-tenilor de la alte asociații de imigranți sau asociați de băștinași, grupul de dans junior și grupul senior al Asocia-ției „Miorița” prezintă publicului dan-suri tradiționale moldovenești. Atât copiii, cât și maturii dansează cu mult foc și pasiune, cu mult dor și dăruire.

Asociația „Miorița” dispune și de o echi-pa de fotbal „Dacii”, care participă în ca-drul Festivalului Intercultural „Sunete, Culori, Arome și Cunoaștere”, împreună cu alte echipe de imigranți ale diferitor țări, sau în cadrul altor competiții orga-nizate în regiunea de Sud a raiului Tejo.

Despre toate aceste evenimente află și publicul din Republica Moldova prin intermediul presei scrise: „Literatura și Arta” „Cuvântul” „Timpul” „Gazeta Ba-sarabiei” „Flacăra” „Unghiul” cât și TV, prin intermediul emisiuni: „Moldovenii de Pretutindeni” și Radio Vocea Basa-rabiei.

Asociația „Miorița” se mândrește cu moldovenii care și-au căpătat un nume, care au o legătură strânsă din punct de vedere cultural, social și politic cu Por-tugalia. Referindu-se la legăturile spi-rituale latine, și convingerile că „geniul latin” continuă sa creeze.

Toate aceste legături generează efecte pozitive asupra aprofundării legăturilor socio-culturale dintre Republica și Por-tugalia prin promovarea: turismului, a diversitățiilor culturale, de asemenea contribuie la dezvoltarea unei abordări comune la nivel strategic, pentru a ges-tiona efectele și impactul evenimente-

lor asupra centrelor istorice și asupra patrimoniului cultural al R. Moldova.

Există multe cazuri de prietenii și de afinități culturale, foarte productive, care se constituie în fascinante modele de verticalitate axiologică.

Un asemenea caz de prietenie auten-tică întru spirit și cultură este prietenia dintre Asociația Culturală a Imigranți-lor Moldoveni „Miorița” din or Barreiro, Portugalia, și asociațiile din regiune, fie asociații de moldoveni, fie reprezentan-ții altor comunități din întreaga lume și cele locale.

Asociația „Miorița” speră să continue aceste activități pentru promovarea, apărarea și monitorizarea respectării drepturilor, promovarea istoriei și cultu-rii Republicii Moldova în conștiința no-ilor generații, care s-au născut departe de baștină. Totul se face pentru a men-ține aprins „Focul din vatră”, în numele Frumosului și a dragostei pentru Țară!

The „Miorița” Association from Bar-riero, Portugal presents the activities that make them proud and say: “We do everything to keep the fire lit in the home, in the name of beauty and love for the country!”

52

Sunt o persoană disciplinată, res-ponsabilă și dedi-cată”, mărturisește

Elena, care este și câștigătoare a Campionatului Național de Trail al Portugaliei.

„Pasiunea pentru alergări am moștenit-o de la fratele meu mai mare, un mare atlet, pur-tător al torței olimpice pe teri-toriul Moldovei, în anul 1980. Atunci eram o tânără, făceam mult sport și visam și eu la o competiție mare”.

„Am reînceput să alerg la 44 de ani, în urma unei intervenții chirurgicale, povestește Ele-na Iabanji. Boala a fost pentru mine un șoc și m-a făcut să-mi schimb modul de viață. Pentru a mă recupera, am mers la o sala sportivă și am început să alerg pe banda rulantă”.

„Prima competiție la care am

participat a fost „Femeile îm-potriva cancerului”. Am mers mai mult din solidaritate și mi-a plăcut foarte mult. Apoi am participat la câteva curse de soli-daritate și mi-am zis că aș putea participa și la o competiție adevărată. Cu aju-torul fiului m-am înscris și am înce-put să mă pregă-tesc. A mers binișor, dar îmi dădeam sea-ma că pot reuși mai bine dacă voi munci mai mult”.

„Pe acest drum am avut no-roc și de persoane bune, care m-au ajutat mult. De exemplu, antrenorul de la sală Samuel Castela și echipa EFASEC m-au primit în grupul lor și au împăr-tășit experiența lor cu mine. Le mulțumesc din suflet!”, poves-tește atleta Elena Iabanji (Za-harescu).

ATLETA ELENA IABANJI (ZAHARESCU).MONOLOG ÎN ALERGARE

istorii de succes

„Mă numesc Elena Iabanji (Zaharescu), m-am născut în satul Tartaul, Cantemir, am aproape 50 de ani, iar în prezent locuiesc la Lisabona, în Portugalia”, așa se prezintă într-un monolog atleta care, atunci când aleargă, se gândește tot la Moldova.


istorii de succes

„Am descoperit competițiile din zona muntoasă datorită unui coleg care m-a invitat la o cursă de 8 kilometri. M-am îndrăgostit imediat de această activi-tate, ador să alerg prin păduri, prin vii, prin munți și simt atunci că îmi cresc aripi”.

„Astfel mi-am aflat destinul, m-am descoperit pe mine și continui să aflu noi calități pe care nu bănuiam că le am. La ultima competiție la care am participat „24 de ore de alergări” mi-am testat propriile limite. E o nebunie să alergi o zi și o noapte, dar am re-ușit. M-am plasat pe locul 5 general feminin și pe locul 2 în categoria F40. Îmi place să trăiesc această vârstă, îmi place să simt emoția alergării și să am mulți prieteni cu care să împărtășesc succesele”.

„Mă gândesc mereu la Moldova și aș vrea să fac mai mult pentru a-mi aju-ta școala din satul de baștină cu echi-pament sportiv. Moldova pentru mine este casa, este rădăcina, este temelia

fără de care nu poți construi viitorul”, spune atleta Elena Iabanji.

„Aș vrea ca moldovenii să îngrijeas-că mai mult de propria sănătate și nu să ridice paharul de sănătate. Să facă o plimbare de 30 de minute pe zi, de exemplu. Aceste calități aș vrea să le învățăm de la portughezi”.

„My name Elena Iabanji (Zaharescu), I was born in the village of Tartaul, Cantemir, I am almost 50 years old, and I currently live in Lisbon, Por-tugal.” This is how the athlete who thinks about Moldova even when she runs presents herself. „I am a disciplined, responsible and dedicated person,” says Elena, who won the National Trail Championship of Por-tugal. “I always think about Moldova and I would like to do more in order to help equip my native school with sports equipment. For me, Moldova is the home, the root, the foundation without which one cannot build the future,” says the athlete Elena Iabanji.



ORGANIZAŢIA NON-GUVERNAMENTALĂ „PRAVOZAȘCITNIK”, FEDERAŢIA RUSĂ

DOMENII DE ACTIVITATE• Informarea despre drepturile și obliga-

țiile migranților • Consultații juridice • Servicii pentru migranții care sunt în

dificultate • Organizarea evenimentelor culturale.

În organizație activează juriști, avocați care oferă gratis migranților informații despre posibilitățile legale de ședere și de muncă pe teritoriul Federației Ruse. Oferă asistență în elaborarea cereri-lor, reclamațiilor și a altor documente cu valoare juridică, ajută migranții în soluționarea conflictelor de muncă cu angajatorii, reprezintă interesele com-patrioților în instanțele de judecată.

„Pravozașitnic” a deschis reprezen-tanțe în șase regiuni ale Federației Ruse și o filială la Chișinău.

În scopul consolidării diasporei mol-dovenești se organizează activități educaționale, culturale, manifestații în stil național, au avut loc câteva concerte ale artiștilor din Moldova în scopul promovării imaginii Repu-blicii Moldova peste hotare.

În prezent organizația participă la concursul granturilor organizațiilor non-guvernamentale cu un proiect prin care își propune să deschidă în orașul Moscova un Centru de Rea-bilitare și Adaptare pentru Migranții

În anul 2014, un grup de cetățeni originari din Republica Moldova au fondat organizația non-guvernamntală „Pravozașitnic”. Scopul principal este promovarea și protecția drepturilor migranților de peste hotare.

Moldoveni, unde persoanele aflate în dificultate vor găsi adapost și vor primi consultanță medicală și psiho-logică. Vor fi organizate cursuri de instruire pentru integrarea migranți-lor în societatea țării-gazde.

Centrul pentru protecția dreptulilor migranților „Pravozaștnic” colabo-rează cu centrele informaționale pentru migranți din Federația Rusă, Serviciul federal de Migrație, Minis-terul Afacerilor Interne, Ambasada Republicii Moldova.

In 2014, a group of citizens from the Republic of Moldova have founded a non-governmental organization in the Russian Fed-eration. The primary purpose of „Pravozașitnic” is the promotion of migrant rights. To this moment „Pravozașitnic” has opened offices in 6 regions of the Russian Federa-tion and one in Chisinau.


istorii de succes

Andrei Cebotari este un tânăr din Moldova care și-a început cariera de la o vârstă fragedă. Avea doar 17 ani când era deja cameraman de teren și studio la un post de tele-viziune din Moldova. Au urmat alte televiziuni, un portal de știri, ca în-tr-un final să plece în străinătate, acolo unde și-a încercat norocul la diferite companii renumite în lume. Acum lucrează la Zebra-Worl-dwide, o companie internațională cu sedii în Cape Town (Africa de Sud), Sydney (Australia), Palma de Mallorca (Spania) și specializată în producții video: Spoturi TV, emi-siuni TV, documentare și filme de scurt metraj.

Andrei spune că nu ar pleca nicioda-tă de la această companie, iar care sunt motivele și de ce este mulțumit de serviciul pe care îl are, veți afla în cele povestite de el.

După ce a lucrat la Google în calitate de Live Director și Promo Producer la Columbia Pictures, Andrei Cebotari a înțeles că cel mai bine se simte la compania Zebra-Worldwide din Marea Britanie. Funcția de Midweight Producer, pe care o are aici, îi oferă multe posibilități de dezvoltarea și îi permite să comunice cu clienți din toate colțurile lumii.

DUPĂ GOOGLE ȘI COLUMBIA PICTURES,MOLDOVEANUL ANDREI CEBOTARIA AJUNS LA ZEBRA-WORLDWIDE

chiar dacă ai reușit să predai materi-alul mai înainte, pentru că în mintea lor ei plătesc angajatul pentru orele de lucru și nu pentru volumul efectu-at. Pe când în Marea Britanie, majo-ritatea angajatorilor se comportă egal cu fiecare. Aici e importantă calitatea și nu cantitatea. Nu e nevoie să stai de la oră la oră, important e să dai produsul final în termenii stabiliți și la cea mai bună calitate.

LOCUL DE MUNCĂ TREBUIE SĂ FIE ZONA TA DE CONFORT

Când am căutat să mă angajez undeva, mai mult am căutat o zonă confortabilă pentru a face ceea ce îmi place mai mult, producție. Înainte de a ajunge aici am avut trei oferte de lucru: The Jewelry Channel, Ama-zon și Zebra. Aici am ajuns pentru că am avut interviu cu unul dintre

fondatori, ceea ce mi-a plăcut

MENTALITATEA ANGAJATORILOR ESTE MULT MAI DEZVOLTATĂ ÎNTR-O COMPANIE DIN MAREA BRITANIE În Moldova mulți an-gajatori au rămas cu mentalitatea Uniunii Sovietice. Ei te tra-tează ca pe un sclav și nu te motivează nici moral, nici fi-nanciar pentru reu-șitele pe care le ai. La fel, te țin de la oră la oră


istorii de succes

la nebunie. În companie este o ierar-hie bine definită, dar asta nu înseamnă că nu pot să mă adresez unuia dintre fondatori pentru a-l întreba ceva sau să vin cu o idee. Ierarhia mai mult ține de procesele financiare și volumul de lucru.

PROCESUL DE ANGAJARE ESTE FOARTE RIGUROSO companie de recrutare face o se-lecție de pretendenți în baza CV-urilor și scrisorilor de însoțire trimise, căro-ra li se controlează nu doar conturile Facebook, dar și Instagram, Twitter, LinkedIn. În general, ei fac o căutare în Google cu numele pretendentului și încearcă să-i facă un portret psiholo-gic din tot ceea ce postează pe rețelele sociale.

După filtrare, compania de recrutare dă un apel telefonic pretendentului și discută cu el timp de 15 minute. În acest timp ei lămuresc mai detailat în ce constă job-ul și oferă mai multe de-talii despre angajator. Dacă pretenden-

tului îi place ce aude, atunci stabilesc cu compania de recrutare ora și locul interviului, acesta deseori este oficiul angajatorului sau un restaurant unde angajatorul achită masa.

Interviul este pentru ambele părți. La început angajatorul adresează întrebă-rile. Prima întrebare este: „Spune-mi mai mult despre tine”, care este destul de importantă, după care „În ce poziție te vezi la noi în companie?” și „Cum vei reacționa în momentul dacă nu știi să faci ceva?”. După ce angajatorul a încheiat discuția, oferă șansa intervie-vatului de a adresa întrebări. Această etapă e foarte importantă și în nici un caz nu trebuie neglijată.

COMPANIA STIMULEAZĂ SĂ TE DEZVOLȚI PE PLAN PROFESIONALAngajatul singur vine la angajator și cere un training pe segmentul unde consideră că are nevoie de dezvoltare. Compania organizează trening-ul gra-tuit pentru angajat. Compania te mo-tivează să începi proiecte personale și

îți oferă tot echipamentul pe care îl are la dispoziție.

Pentru a lucra în compania Ze-bra-Worldwide, un moldovean trebuie să posede mai multe calități.

Acesta trebuie să fie impertinent și răbdător, să poată prognoza viitorul, să poată lucra atât în echipă, cât și de sine stătător, să poată coordona cu o echipă mare de oameni de diferite na-ționalități, confesiuni și vârste, să fie un Project manager, regizor, grafician, sunetist, actor, cameraman, electrician sau un motivator foarte bun.

Cristina Duduciuc

After working for Google as Live Director and Promo Producer at Co-lumbia Pictures, Andrei Cebotari has learned that he feels best at the Zebra Worldwide company in Great Britain. This article tells about the career steps of Andrei, together with some advice about professional success.


Să nu lucreze

de la oră la oră,ci să depună suflet și dragoste în ceea ce fac.

Să trăiascătot ceea ce fac.

SFATURI DE LA COMPANIA ZEBRA-WORLDWIDE CARE POT INSPIRA MOLDOVASFATURI PENTRU ANGAJATORI:

SFATURI PENTRU ANGAJAȚI:

Angajatorii să-și deschidă

minteași să înceapăa gândi progresist.

Să creezecondiții de dezvoltareatât lor, cât șiangajaților.

Să ofere mai multeposibilități

tinerilorspecialiștiși să aibă mai multă

încredereîn ei.

Să le organizezemai multe

traininguriși să-i încurajeze să

experimenteze cât mai mult.

Angajații să-șiîndeplinească muncala cea mai înaltă

calitatela care ar putea să o facă.

Să adresezecât mai multe întrebări,

să facă greșeliși să învețepe seama lor.Experiența vine numai din greșeli și experimentări.

Să-și trateze angajații cu

respectși să le ofere

posibilitateade a creștepe plan profesionist.

istorii de succes


portret de asociaţiepromovarea culturii, literaturii, artei și a tradițiilor populare din Republi-ca Moldova

• Organizarea mai multor prezăntări de carte românească

• Organizarea sărbătorilor naționale: „Limba noastră cea română”, „Ziua independenței”, „Sărbătoarea trico-lorului”

• Programarea și organizarea concer-telor cu artiști din R. Moldova

• Promovarea și organizarea expozi-țiilor de artă

• Implicarea și participarea la diverse activități social-culturale din terito-riu și din țară.

PARTENERIATE Asociația colaborează cu alte asoci-ații de italieni: Asociatia Arcobaleno, Asociația APIO, (Mogliano Veneto), Asociația Donne (Veneția), Asociatia Misericordia (Veneția).

ACTIVITĂȚI CU CARE NE MÂNDRIM • Anul 2006/2007/2010, Asociația

a organizat prezentări de carte a poetului Iurie Bojoncă: ,,Râul zero și plopul fără soț”, ,,Din ocnele pa-radisului”, „Dalle prigioni del para-diso”.

• Anul 2009, participarea împreună cu asociațiile italiane la elaborarea și editarea ziarului „LUOGO Comune”, ediție specială cu rubrică tradusă în limba română pentru comunitatea migranților români. O participare activă în cadrul redacției au avut membrii asociației: Iurie Bojoncă și Elena Bojoncă.

• Iulie 2010, în urma inundațiilor în cadrul campaniei ,,Ajută Moldova”, toți membrii asociației au contribuit activ, adunând colete cu alimente și haine, care au fost expediate sinis-traților.

ASOCIAŢIA MOLDO-ITALIANĂDE INTEGRARE ȘI COLABORARE A.M.I.C.I., VENEŢIA, ITALIAProcesul migrației masive a populației din Republica Moldova a dat naștere la fondarea asociaților culturale prin diverse țări ale lumii. Astfel, în 2008 a fost creată Asociația Moldo-Italiană A.M.I.C.I. din Veneția, Italia.

Dintre toate țările europene, Italia a găzduit cel mai mare număr de ce-tățeni ai Republicii Moldova. E țara care deține 70% din partimoniul cultu-ral mondial. „Scopul asociației constă în promovarea relațiilor de integrare socială și de schimburi interculturale, științifice, sociale pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colabora-re dintre cetățenii celor două state, Moldova și Italia”, afirmă Președinte-le Asociației AMICI, Iurie Bojoncă.

Cei care au pus umărul la crearea asociației AMICI, fondatorii care au ajutat și au susținut material crearea și dezvoltarea asociației sunt: Vea-ceslav Ungureanu, Xenia Lozinschi, Eugenia Bulat, Efim Chicu, Alina Un-gureanu, Elena Bojoncă, Sergiu Arap, Liviu Bojoncă, Felicia Bojoncă.

OBIECTIVELE ASOCIAȚIEI • Extinderea relațiilor culturale și de

prietenie dintre cele două state prin


portret de asociaţie• Anul 2010, membri asociatiei AMICI

au adunat o sumă de bani pentru a-l ajuta pe regretatul maestru Dumitru Blajinul, fiind bolnav și în grele condiții economice. A fost un gest de binefacere și solidarita-te pentru valorile naționale, acest ajutor bănesc (suma de 500 euro) a fost pentru a salva vioara maestru-lui.

• Anul 2010/2011, la Mestre (Veneția), organizarea cursului de limbă ro-mână, istorie și cultură pentru copiii migranților moldoveni.

• August 2011, organizarea sărbătorii „Limba noastră cea română”, sub buna îndrumare a lui Oleg Josanu și membrii Asociației AMICI.

• 8 martie 2015 și 2016, Asociația AMICI acordă o atenție deosebită femeilor migrante în societate prin organizarea întrunirilor, seratelor tematice.

• Aprilie 2016, Asociația a ajutat la deschiderea bisericii ortodoxe în Mogliano Veneto.

PERSPECTIVE1. Ne propunem pe viitor să deschi-

dem un Institut de Cultură a Repu-blicii Moldova la Veneția, cu spațiu destinat laboratoarelor, evenimen-telor social-culturale, unde să or-ganizăm și cursuri de limbă română pentru copiii migranților moldoveni.

2. Să susținem inițiativa implicării mi-granților în localitățile de origine din Republica Moldova cu generi-cul: „Ne implicăm pentru că ne pasă de soarta Moldovei!”

The moldo-italian association AMICI based in Venice, Italy, presents its objectives, partnerships, achieve-ments and activities it undertakes to the benefit of migrants from Mol-dova.


Asociația este non-guvernamentală, non-profit și apolitică, care promo-vează spiritul civic în rândul tinerilor din afara granițelor. De asemenea, ATRAG oferă sprijin studenților și elevilor în soluționarea problemelor ce intervin pe parcursul aflării lor pe teritoriul României.

Activități cu care ne mândrim:De-a lungul anilor de activitate, ATRAG a lansat mai multe proiecte care s-au bucurat de succes. Princi-palele proiecte sunt: Adevărata Ba-sarabie, Europa Tinerilor, Ce? Unde? Când, Make de difference!, Basara-beni în România – istorii de succes,

ASOCIAŢIA „ATRAG”DIN ROMÂNIA Asociația Tinerilor Români din Afara Graniței Iași (ATRAG) este o asociație tânără, întemeiată în anul 2005 cu scopul de a promova valorile și tradițiile românești, de a reprezenta tinerii români în fața autorităților și adminis-trației învățământului, administrației de stat, precum și în fața altor organizații naționale și internaționale.

Seri poetice în memoria marilor poeți și artiști români etc. • Campania Adevărata Basarabie – cel mai amplu proiect al asociației, care a ajuns la a VII-a ediție. Pro-iectul a fost creat din dorința de a combate stereotipurile despre ba-sarabeni, dar și pentru a prezenta publicului ieșean adevărata cultu-ră românească. De Podul de flori, care este un eveniment din cadrul campaniei s-au bucurat 60 de tineri ieșeni, care refac momentul istoric petrecut acum 26 de ani prin o serie de activități.

• Un alt eveniment, Spectacol de Teatru Basarabean, a avut o popu-laritate maximă în rândul publicului. La spectacolul „Scrisoarea unei ne-cunoscute”, jucat de actorii Teatru-lui Național „Mihai Eminescu” din Chișinău pe scena Casei de Cultură a Studenților, au fost prezente 500 de persoane din toate categoriile de vârstă.



• Seara Filmului Basarabean, cu pro-iecții în grădina publică Palas Iași, a reunit peste 400 de persoane.

• Conferința Cultura și Tradițiile – un imperativ pentru tinerii români - au participat peste 100 de persoane, care au avut posibilitatea să inter-vină în dezbaterile organizate de speakerii evenimentului.

• Excursie în Basarabia – cel mai aș-teptat eveniment care oferă posi-bilitatea la 60 de tineri români să viziteze Basarabia timp de 3 zile.

• „Festival de Muzică și Dans” – de care s-au bucurat peste 700 de per-soane, ce au avut posibilitatea să urmărească spectacolul organizat de tinerii din Republica Moldova, pe o scenă instalată în Atrium Palas Mall Iași.

Campania „Adevărata Basarabie” în fiecare an se bucură de susținerea Cosiliului Județean Iași și a Consu-latului Republicii Moldova la Iași. La fel, este susținută de: Casa de Cultură a Studenților, Casa de Cultură Jude-țeană „Mihai Ursachi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Facultatea de Economie și Afaceri Internaționa-le. O colaborare frumoasă ATRAG o are și cu redacția „Timpul” din Iași. Anul curent, dar și în 2015, membrii din ATRAG au fost voluntarii care au ajutat la derularea celui mai frumos eveniment al revistei „Timpul”: Gala Revistei „Timpul”, în cadrul căreia au fost premiați numeroase personali-tăți, dar și tineri care au contribuit la cultura românească.

Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor încearcă să fie activă și prezentă la acțiunile din Republica Moldova. În fiecare an, ATRAG par-ticipă la Târgul Universităților, unde voluntarii din cele mai reprezentative

centre universitare din România oferă suport absolvenților basarabeni, care optează pentru o facultate în Iași sau alte orașe. La fel, membrii asociației ajută candidații admiși deja la una din universități din Iași, la acomodarea și la soluționarea micilor dificultăți, cu care aceștia se confruntă: obținerea unui loc în cămin, aflarea orarului etc. La început de an studii, ATRAG or-ganizează pentru boboci o excursie prin oraș prin care îi familiarizează cu orașul.

Perspective: Pe viitor, asociația își propune să lan-seze tot mai multe proiecte culturale care ar putea apropia malurile Pru-

tului și care ar șterge orice urmă de stereotipuri despre basarabeni, dar se va ține cont de proiectele existente, care vor fi organizate în continuare, pentru că au prins la public.

The Association of Young Romani-ans Abroad, Iasi (ATRAG) is a young association, founded in 2005 with the objective of promoting romanian traditions and values, and of repre-senting young Romanians in front of public authorities and education administration, as well as in front of other national and international or-ganizations. This portrait reveals the activities that this association boasts with and its development trajectories.



inspirație

Cristina Leahu este originară din Republica Moldova și trăiește de șapte ani în Spania. După ce Cristina a lucrat o perioadă în cadrul guvernului român, viața ei s-a schimbat radical și a ajuns să locuiască la Barcelona. Fascinată de balcoanele cu flori și terasele pline de oameni, Cristina a povestit 10 lucruri din Spania care pot inspira Moldova.

10 LUCRURI DINSPANIA CARE POTINSPIRA MOLDOVA:

CRISTINA LEAHUwww.stirip

ozitive.eu

1. VIAȚA SOCIALĂO particularitate specifică a spaniolilor este viața socială pe care o construiesc în comunități de oameni cu aceleași interese. Socializarea este un pilon al societății care începe în frageda copilă-rie. La ei, concediul de maternitate este de doar 6 luni, astfel că, de fapt, copii îndată ce împlinesc jumătate de an pot merge la grădiniță, ceea ce îi face să-și dezvolte abilitățile de comunicare și socializare încă de mici. Școala înce-pe la vârsta de 3 ani, iar apartenența la grupul social este o bună parte din construcția individului în societate.

2. ÎNGRIJIREA LOCULUI DE TRAINu doar până la prag, dar și după prag le place să fie frumos. Cam asta este motoul de viață al localnicilor. Nu se limitează doar la ce este în casă, ci se preocupă și de exterior ei, aceasta fiind

parte componentă a locului în care trăiesc. Fațadele blocurilor se res-taurează la fiecare doi ani, de aceea culoarea gri nu predomină în oraș. O să credeți că primăria are grijă de aceasta. Ei nu, fiecare bloc este responsabil pentru restaurarea fața-delor prin adunarea unui fond de la locatari.

3. COLECTAREA CORECTĂ A DEȘEURILORGunoiul are tomberoane separate de reciclare. Sunt 5 tipuri de gunoi, iar centrele Eco pentru mediul ambiant din fiecare cartier fac ateliere pentru copii și adulți învățându-i gratuit cum se face reciclarea corectă.

4. TRANSPORTUL ÎN COMUN Autobuze, tramvai, metrou și biciclete, toate pentru o deplasare comodă prin oraș. Bicicletele publice sunt întreți-nute de primărie și sunt accesibile pe bază de abonament anual de 60 euro. Există și rețea de trenuri de lungă și scurtă distanță, foarte bine pusă la

punct, care permite conectarea cu oricare alt punct al țării.

Transportul în comun nu este doar pe timp de zi, ci și

pe timp de noapte. „Nit Bus” este spre exem-

plu o soluție formidabilă pen-tru persoanele care lucrează

în ture de noapte, merg la petre-ceri sau se întorc de la aeroport. La

fel, în autobuz poți urca doar prin ușa din față și coborî prin cea din mijloc sau din spate, astfel se evită aglome-rația și haosul.

5. PARCĂRILEÎn Spania dacă ai mașină trebuie să-ți permiți să o întreții. O oră de parcare în oraș te costă de la doi la trei euro. Dacă vrei să o lași fără să plătești, imediat te trezești că mașina ta a fost dusă în afara orașului, iar pentru


inspirațieca să o recuperezi, trebuie să achiți o amendă, plus costurile de transporta-re și depozitare a mașinii. De aceea, în oraș sunt mai puține mașini parcate, existând astfel trotuare libere pentru pietoni. Totuși, există parcări subtera-ne și la subsolul blocurilor care sunt foarte practice și pot fi ușor imple-mentate și la noi în Moldova. La fel, la ei există locuri demarcate separat, atât pentru motociclete, cât și pentru biciclete.

6. ACCESUL SI EGALITATEA DREPTURILORToate mijloacele de transport sunt do-tate cu spații pentru scaunele cu rotile și cărucioarele de copii, iar în metrou există liftul care facilitează accesul celor cu mobilitatea redusă. De ase-menea, trecerile de pietoni au rampă, iar bordurile lipsesc pentru a ușura ac-cesul oricăror tip de roți. Tot la trecerile de pietoni este un sistem de susține-re, de traversare pentru oamenii orbi. Obligatoriu este ca și scările blocului să aibă rampă, iar scările rulante pre-zente în oraș sunt acolo unde există deal abrupt și oamenii cu mobilitate redusă nu pot urca.

7. LIBERA EXPRIMARE A SEXUALITĂȚIIEste un oraș liber, ceea ce înseamnă că oamenii știu să respecte și să ac-cepte deciziile celorlalți, atât în viața privată, cât și în cea socială. Iubirea nu are gen, ea se întâmplă și este îm-părtășită uneori chiar în public. Copiii învață despre diversitatea sexuală la școală încă de la o vârsta fragedă. La patru ani, în cadrul unei ore de educare și diversitate, copilașii învață că există familii cu două mame sau cu doi tați și că indiferent de unele sau de altele dragostea față de copil este cea care e importantă.

8. RESPECTUL FAȚĂ DE SINESpaniolii sunt un popor mândru și pe merit. Ei știu să pună accentul pe punctele lor forte și de acolo le vine și puterea. Iubesc tot ce ține de ei și cu mult drag o promovează. Masa de prânz este lege. Toți au pauză de masă pe care o respectă. Să știi să te așezi la masă și să te bucuri de bucatele pe care le ai în față este o chestiune de cultură, tradiție și iubi-re de sine. Tot din categoria respectul față de sine este siesta – ora de somn de la amiază, pe care majoritatea o respectă. Dacă știi că ai nevoie de persoana respectivă în acel interval, e mai bine să o întrebi dacă azi va face siesta sau o poți deranja cu un tele-fon. Siesta este după masa de prânz și este inclusă în pauza din ziua de lucru. De obicei, pauza e de la ora două la patru.

9. SPORTUL Sportul este practicat de la mic la mare. La sălile de sport vin mame și copii de 2-3 ani. Yoga în familie se practică de la nou născuți, iar domnii de 80 de ani merg la sala și la piscina clubului sportiv din cartier. Aici toți fac sport, merg la maratoane și participă la concursuri, nu pentru a câștiga, ci

pentru a menține un ritm și un stil de viață sănătos.

10. PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALESpaniolii se susțin reciproc și apreci-ază calitatea. Dacă lângă casă au o brutărie, o afacere de familie, un spa-niol adevărat va cumpăra pâine de la brutarul cartierului și nu de la super-market. Dacă lângă casă este o pes-cărie cu tradiție moștenită din tată în fiu, vor cumpăra pește de acolo, deși la supermarket uneori poate fi mai ieftin. Ei își susțin afacerile locale și cumpăra unii de la alții, iar asta îi face să fie mai uniți și mai empatici. Trăiesc în comu-nitate și nu sunt individualiști, le pasă de cel care este alături.


Cristina Leahu is originally from the Republic of Moldova and lives in Spain for the past seven years. After working for the Romanian Government for a period of time, her life radically changed and she ended up living in Barcelona. Fascinated by balconies with flowers and terraces full of peo-ple, Cristina tells us about ten things from Spain that can inspire Moldova.



turale de muzică și dansuri, concerte având ca invitați artiști din Moldova, recitaluri de poezie, expoziții de pictu-ră și multe altele, încercând să devină un adevărat punct de referință pentru comunitatea moldovenească din zonă.

Unul dintre obiective este ca tinerii să nu uite de unde își trag rădăcinile, să-i apropie de tradițiile neamului nostru, de folclorul, de basmele românești și de limba maternă.

Sărbătoarea „Mărțișorului” este un exemplu unde copii și adulții îmbră-cați în cele mai frumoase straie au prezentat scenete, cântece și recita-luri de poezie. S-au dăruit mărțișoa-

ASOCIAŢIA„MOLDAVOS EN CATALUÑA” Asociația „Moldavos en Cataluña” a fost creată în anul 2013 la inițiativa câtorva moldoveni stabiliți în Catalonia, cu mult entuziasm și dăruire, cu dorința explicită de a construi o legătură temeinică între toți moldovenii imigranți în această regiune, precum și păstrarea identității proprii fără a neglija, în același timp, integrarea între ospitalierele noastre „gazde”.

Unul din scopuri a fost și cel de a crea alte asociații pe teritoriul Cataloniei, deoarece la acel moment nu era în-registrată nici o asociație de moldo-veni. Ulterior, s-a constituit Asociația „DOR” din provincia Girona și Asocia-ția „EștiMoldova”, ce semnifică faptul

că moldovenii au dorința de a aduce o părticică din țara noastră cu ei.

ACTIVITĂȚI CULTURALEÎn decursul celor trei ani de existentă, asociația a organizat activități dintre cele mai variate: spectacole etno-cul-


portret de asociaţiere și multe zâmbete. Nu mai puțin emoționant și plin de tradiții a fost și Festivalul de iarnă „Colinde”, la care a participat și promotoarea folcloru-lui autentic din Republica Moldova – interpreta Suzana Popescu, care a încântat publicul cu recitaluri inedite. Totodată, copiii din Moldova au pre-zentat pe scenă datini străbune, ură-turi și scenete din teatrul popular. Alt eveniment organizat cu drag a fost și „Ziua Națională a Vinului”.

Moldova atât pentru cei plecați, cât și pentru cei rămași acasă înseamnă: oameni ospitalieri, bucate tradiționale gustoase și vinuri, desigur. Frecvent, conaționalii noștri sunt întrebați de vinurile Moldovei, reprezentând fai-ma țării, dar și un imbold pentru creș-terea economiei.

Asociația „Moldavos en Cataluña” se bucură și de organizarea în luna oc-tombrie a expoziției talentaților pictori Nicoleta Văcaru și Mihail Ungureanu, care au adus culoare Barcelonei. Este un prilej atât pentru moldoveni, cât și pentru spanioli să descopere arta și tradițiile moldovenești. Nicoleta și Mihai au demonstrat că Moldova este o țară de unde provin talente și sunt generate lucrurile frumoase.

IMPLICAREA NOILOR GENERAȚII PENTRU PERPETUAREA TRADIȚIILORMembrii asociației nu se opresc aici, aceștia doresc să continue activitățile inițiate prin organizarea festivalurilor tradiționale în fiecare an, să invite artiști autohtoni, să creeze condiții pentru învățarea limbii materne de către copiii care s-au născut și cresc în Spania. Asociația dorește un con-tact direct cu autoritățile din Repu-blica Moldova, nu doar în timpul unor

campanii electorale, când partidele își prezintă aici programul electoral, dar și în timpul mandatului, deoarece sunt multe de spus, ținând cont de faptul că sunt cetățeni ai Republicii Moldova și contribuie nemijlocit la economia statului.

Membrii asociației sunt mulțumiți de suportul administrației publice loca-le din regiune și al Fundației „Nous Catalans”, care ne-a oferit la câteva evenimente local gratuit, alteori la un preț redus, ceea ce înseamnă mult pentru aceștia. Membrii asociației speră ca în viitor să găsească o so-luție, care să ne permită desfășurarea activităților într-un local permanent. De asemenea, sunt mândri de acordul recent de înfrățire cu „Asociația Cul-tural Românească din Sabadell”.

Asociația încearcă să se implice, în măsura posibilităților, și în activi-tăți locale din Republica Moldova.

Recent, s-au donat două scaune cu rotile – unui copil și unui bărbat cu mobilitatea limitată. Bucuria din ochii dumnealor a fost cea mai mare satis-facție pentru membrii asociației.

Suntem o „mână de oameni”, umpluți de dor de casă și care nu se mulțu-mesc doar cu mese pline de sărbători. Prin aceste evenimente încercăm să menținem vii tradițiile noastre și să le transmitem copiilor să fie mândri și conștienți de originea lor și de auten-ticitatea poporului nostru.

The association „Moldavos en Cataluña” was created in 2013 at the initiative of several Moldovans living in Catalonia, with much enthusiasm and dedication, and with the explicit desire to build a strong tie between all Moldovan immigrants in the region. They aim to keep their own identity at the same time as inte-grate with their hospitable “hosts.”



Scopul principal al acestei comunități se conturează profund în jurul problemelor sociale și, totodată, întărește susținerea cetățenilor Republicii Moldova aflați în dificultate sau care pur și simplu doresc

să împartă comunicarea și tradițiile cu semenii lor. Deși activează doar 25 de persoane în cadrul comunității, entuzi-asmul, dăruirea de sine și bunăvoință mișcă munții din loc.

DIASPORA MOLDOVENEASCĂDIN SURGUT, FEDERAŢIA RUSĂComunitatea cetățenilor moldoveni stabiliți temporar sau permanent în orașul Surgut numără astăzi peste 5000 de persoane. Diaspora moldovenească a fost înființată în anul 2004, avându-l președinte și fondator pe Andrei Păvălache, iar în 2009, la conducere este învestită Lidia Selezeny.

BENEFICIARII ASOCIAȚIEI Orice cetățean din Moldova care se află pe teritoriul orașului Surgut și se adresează cu o problemă, cum ar fi: lipsa unui loc de trai, bani pentru mâncare sau lipsa actelor de iden-titate, este îndrumat să meargă la un centru de plasament pentru per-soanele aflate în dificultate. Centrul oferă cazare și alimentare. Pe par-cursul aflării în centru, cetățeanul este îndrumat și informat de către diasporă, pașii pe care trebuie să-i


portret de asociaţieîntreprindă pentru a se integra în societate.

OBIECTIVELE ASOCIAȚIEIAnual, diaspora participă la toate evenimentele ce au loc în oraș.• Festivalul „СОЦВЕТИЕ” • Festivalul „MĂRȚIȘOR” • „SĂRBĂTOAREA ROADELOR”, • „FESTIVALUL ARTELOR”.

Oamenii se implică cu trup și suflet în aceste evenimente culturale, pentru că le place schimbul de experiență și pro-movarea culturii moldovenești dincolo de hotare. La Târgurile de Artizanat se expun o sumedenie de lucrări ale meș-terilor populari, pe care soarta i-a dus departe de casă, dar dorul, măiestria și dorința de a se manifesta pot face artă în orice colț al lumii.

În septembrie 2015, vizita Patriarhului Vladimir al Moldovei a fost un eveni-ment important pentru orașul Surgut. Scopul vizitei a fost sfințirea pietrei care a pus începutul construcției unui lăcaș Sfânt în cinstea Cneazului Vla-dimir. Această biserică va fi prima în Federația Rusă, care va oficia ritualuri divine în limba rusă și română. Con-strucția acestei biserici va fi ridicată din banii adunați de diasporă, astfel fi-ecare enoriaș se va simți mai aproape de casă.

Diaspora moldovenească din Fede-rația Rusă are planuri de viitor ce îi înaripează, îi unește și doar împreună vor reuși!

The community of Moldovan citizens in Surgut, Russia brings together over 5000 people. The moldovian dias-pora was founded in 2004, and the members’ enthusiasm can even move mountains, as the members say.



COMUNITATEA MOLDOVENILORDIN ONTARIO (CMO)Maria Tonu, Pavel Davydov și Vitalie Godonoga sunt fondatorii Comunității Moldovenilor din Ontario. Comunitatea a fost fondată pe 17 noiembrie 2009. Scopul CMO este de a promova fiecare membru în parte, dar și de a organiza evenimente comune care ar uni, proteja și integra moldovenii din Ontario.

OBIECTIVE• Facilitarea integrării migranților mol-

doveni în societatea canadiană prin suportul informațional și de adaptare

• Colaborarea și schimburi culturale cu alte grupuri etnice din Canada

• Promovarea valorilor naționale și canadiene

• Petrecerea timpului liber.



DEVIZA CMOProsperitate în fiecare familie, lumi-nă și pace în suflet, bucurii comune și speciale.

VIZIUNEA CMOFiecare om este o personalitate și trebuie tratată cu respect în familie, comunitate și societate.

MISIUNEA CMONe unim pentru a face diferență.

STRUCTURA CMOÎn anul 2009 au fost organizate depar-tamentele: Casa Mare (Maria Tonu),

Cenaclul „Grigore Vieru” (Maria Tonu), Clubul de Afaceri (Vitalie Godonoga), Divertisment (Pavel Davydov), Clubul Copiilor (Elena Tonu), Clubul Sănăta-te, Frumuseșe (Rodica Chebac).

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE • Sediul CMO a fost centru de perfec-tare a documentelor de către con-sulul general al Moldovei la New York (2009-2011) și secție electorală pentru alegeri parlamentare în Re-publica Moldova, 2010.

• Concert cu maestrul Mihai Ciobanu – august, 2010.

• Cenaclul „Grigore Vieru” promo-vează cultura națională. A editat 10 cărți, 3 despre Grigore Vie-ru și Mihai Eminescu, 200 autori din Republica Moldova, Canada, Diasporă.

The community of Moldovans in Ontario was founded on Novem-ber 17, 2009. The objectives of this community are to promote each of its members, and to organize communal events that would unite, protect, and integrate the Moldo-vans in Ontario.



MISIUNEA • Diplomație publică, stabilirea le-găturilor de cooperare și partene-riat dintre organizațiile din Moldo-va și instituțiile guvernamentale, non-guvernamentale și cele de bu-siness din SUA

• Advocacy, organizarea evenimen-telor și întâlnirilor oficialilor de stat și liderilor ONG pentru a promova trasformarea democratică a socie-tății Republicii Moldova

• Promovarea activismului civic în rândurile membrilor diasporei și a informa membrii diasporei referitor la evenimentele politice, sociale și economice din Moldova

REUȘITE • MDD a facilitat colaborarea dintre Fundația Americană și Centru Na-țional de Mediu din Moldova. MDD a obținut un grant de 60.000$ de

ASOCIAŢIA „MOLDOVA PENTRU DEMOCRAŢIE ȘI DEZVOLTARE”DIN STATELE UNITE ALE AMERICIIAsociația „Moldova pentru Democrație și Dezvoltare” (MDD) este o organizație non-guvernamentală, non-profit a diasporei moldovenești din Statele Unite ale Americii. Misiunea MDD este de a promova reformele democratice în Moldova prin diplomație publică și a dezvolta cooperarea dintre instituțiile de stat și cele ale administrației locale, instituțiile de învățământ și societatea civilă din Moldova și din Statele Unite ale Americii.

la National Endowment for Demo-cracy Foundation pentru activitățile ecologice pe râul Bîc și Cubolta.

• Pregătirea și implementarea unui proiect ecologic cu implicarea studenților din Republica Moldova în colabo-rare cu The Ear-th Institute și cu Water Center de la Universitatea Columbia.

• Organizarea unor întâlniri cu se-natorii Americani (Robert Potocki, Di-rector pentru Europa și Agnieszka Gmys-Wiktor, National Endowment for Demo-cracy), pentru dezvoltarea colabo-rării în domeniul ecologic și social.

• Implicare la organizarea vizitei la New York a câtorva reprezentanți ai

grupului Ilașcu, care a avut întâlniri la nivel de instituții guvernamenta-le, organizații neguvernamentale și la Universitatea Columbia din New York.

• Organizarea conferinței internațio-nale „Coeziunea Socială, Conștiința Națională și Societatea Civilă din Republica Moldova” la Universita-tea de Stat din Moldova cu parti-ciparea diasporei academice din Moldova, experților internaționali și cercetătorilor locali.

IMPACT • În urma activităților ecologice în-treprinse cu eforturi comune au fost

curățate râul Bîc și Cubolta.• Ca rezultat al întâlniri-

lor cu senatorii ameri-cani au fost inițiate și promovate două legi în Camera Repre-zentanților a Con-gresului din US: 1. Intensificarea re-

lațiilor cu Republica Moldova pentru inte-

gritatea teritorială a Re-publicii Moldova, introdusă de

senatorul David Price2. Intensificarea relațiilor dintre SUA și Republica Moldova. • Vizita grupului Ilașcu a avut o mare rezonanță și a fost mediati-



zată în presa din Republica Mol-dova, dar și de peste hotare și a sensibilizat opinia publică despre necesitatea soluționării conflictu-lui din regiunea transnistreană.

• Ca rezultat al Conferinței știin-țifice a fost adoptată Rezoluția Conferinței, în care se specifică necesitatea unirii eforturilor tutu-ror membrilor societății, a diferitor grupuri etnice și sociale pentru co-eziunea socială și dezvoltare. S-au stabilit relații de colaborare dintre membrii diasporei academice din Moldova, experții internaționali și cercetătorii din țară.

PARTENERIATE • Instituții guvernamentale din SUA, cu reprezentanții Grupului de Prieteni ai Moldovei din Senatul US “Congressi-onal Moldova Caucus” și cu congres-manii David Price și Joe Pitts

• Universitatea Columbia, Universi-tatea Tulane

• Instituțiile și Centrele Științifice: The Earth Institute și The Water Center

• Cooperează cu fundațiile interna-ționale: National Endowment for Democracy

IMPLICAREA ÎN ACTIVITĂȚILE LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

• MDD organizează donații de carte în limba engleză pentru bibliotecile din Moldova.

• Transmite echipament și utilaje pentru expedițiile ecologice din Moldova.

• Colaborează cu filiala din Moldova – Asociația pentru Dezvoltarea și Democratizarea Republicii Moldo-va, creată în 2015.

PLANURI DE VIITORMDD planifică să contribuie și în continuare la promovarea relațiilor dintre diverse instituții și organizații din Moldova, cu reprezentanții dife-ritor organizații din SUA. Va continua să fie un promotor activ al activis-mului civic printre membrii diaspo-rei și să promoveze votul electronic pentru cei din străinătate.

The Moldova for Democracy and Development association (MDD) is a non-governmental, non-profit or-ganization of the Moldovan diaspora in the United States. The mission of MDD is to promote democratic reforms in Moldova through public diplomacy and develop cooperation between local and central public institutions, education institutions and civil society in Moldova and the United States.


istorii de succes

Sculptorii sunt artiști ai sufletului. O demonstrează numeroasele lucrări, pe care Robert Luca le-a adunat în palma-resul său. Nu le-a numărat niciodată, dar cu siguranță sunt multe, afirmă autorul. Este stabilit de ceva timp în Emiratele Arabe Unite, care a devenit pentru el un centru al luxului și un vis împlinit.

Am purtat un dialog cu Robert Luca și am aflat cum a devenit sculptor, deși la început nu-și dorea acest lucru, în câte țări și-a lăsat amprenta, dar și multe alte secrete pe care le veți des-coperi în cele ce urmează.

Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale?

Atunci când am absolvit liceul cu profilul – Pictura și arta decorativă în compoziție, intenția mea a fost de a face pictură sau grafică la Universita-tea de Arte din București. Văzând că lupta pentru locurile de la buget era și mai mare acolo, am încercat să susțin proba la sculptură, unde șansele mele erau aproape reale. Oricum, eram cu gândul de a mă transfera în al doilea an la una din cele preferate, pictura sau grafica. Cea preferată a rămas sculptura, care numai după un an de studii m-a făcut s-o îndrăgesc, s-o simt și mai aproape, descoperind me-reu lucruri sau tehnici noi pentru mine.

De ce ești sculptor peste hotare, dar nu în Moldova?Absolvind universitatea în capitala Ro-

ROBERT LUCA,SCULPTORULCARE DECOREAZĂPARCURI DE DISTRACŢIIÎN EUROPAȘI PE ALTE CONTINENTEFigură emblematică a secolului XXI, Robert Luca poate fi considerat un mare sculptor modern. Chiar dacă are doar 29 de ani, sculptorul moldovean s-a impus drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici care uimește prin lucrările sale o lume întreagă.

mâniei, am avut câteva oportunități de a lucra, printre care la scenografie. Făceam decoruri în pictură și sculp-tură pentru scene mari de teatru sau operă din Romania, Austria, Franța, etc. Încă nimic nu mă motiva să mă întorc în țara mea unde m-aș fi simțit deja străin, fără acele puține relații pe care le avusesem în România. Cu tim-pul, am ajuns la o firmă aproape de Oradea, care decorează parcuri mari de distracții în Europa, dar și pe alte continente.

Care sunt principalele teme abordate în lucrările tale?Daca aș vorbi despre principalele teme abordate, atunci m-aș referi la lucrările de licență. Este vorba despre evada-rea din propria închisoare, având titlu „Fuga de sine” și alta este „Suferința”, referindu-mă la deportările din secolul trecut.

Cum reacționează oamenii când văd o lucrare de-a ta?Reacționează diferit, bineînțeles. Unii adresează anumite întrebări în privin-


istorii de succes

ța lucrării, iar alții pot avea un impact fără prea multe întrebări.

Poate trăi un sculptor în Emirate Ara-be Unite numai din creație?De ce nu ar putea? Dincolo de creația de suflet și cea de sentiment, artistul este supus la anumite reguli, cerințe. Trebuie să țină pasul cu ce e actual sau ce e de viitor și nu ce este depășit. Este nevoie să aducă mereu ceva nou. Cred că este loc pentru artiști într-o țară precum Emiratele Arabe Unite, unde sunt migranți și turiști din diferite locuri ale lumii, având culturi diferite.

În ce țări mai putem admira sculpturile tale? Am realizat lucrări în parcurile mari de distracții din lume, dar și pentru marile companii precum: „Warner Brothers”, „Disneyland”, „Sea Life”, „Ferrari World Abu Dhabi” (Emiratele Arabe Unite) și pentru cel mai așteptat festival al anu-lui „Tomorrowland” 2015. Am lucrat de asemenea la proiecte de scenografie: Opera Româna din București la piesa „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”, pentru „Theater an der Wien” (Viena, Austria), la piesa „Mathis der Maler” Studioul Media Pro Buftea, România. Prima mea deplasare într-un proiect la un parc de distracții a fost în 2013

la Istanbul (Turcia) în „Vialand theme park”. Au urmat și altele: „Movie Park” (Germania), „Sochi Park Adventure-land” (Rusia), „Parque de atractions de Madrid” (Spania), „Warner Parque” (Spania), „Mirabilandia Ravena” (Ita-lia), „Solaris”, Šibenik (Croația), „Center Parc” (Franța), „Plopsaland” (Belgia), „IMG Worlds of Adventure”, Dubai (Emiratele Arabe Unite).

La ce proiect lucrezi acum și ce presu-pune acesta? În prezent lucrez la un proiect din „Le-goland”, făcând parte din Dubai Par-ks and Resorts. Proiectul se numește „Under Sea”. Redăm viața acvatică prin imitație de corali, unde vin insta-late piese sculptate din lego. Facem și pictură murală pentru a reda spa-țiu plin de ruine în urma cărora ar fi

existat o civilizație acum două sau trei mii de ani înecată în mare. La finalul proiectului se pune apa sărata de mare și peștii vii. Se instalează un submarin mic, care va traversa cu oameni acest imens acvariu.

Ce visuri ai pe latura artistică?De a înfrumuseța aspectul multor orașe de la noi din țară prin artă, fie sculpturi moderniste sau „Street art” cu o echipa tânără de artiști.

Cristina Duduciuc

Robert Luca is 29 years old, born in Moldova, and can be considered an emblematic artists of the XXI century. Why? Because his sculptures dec-orate theme parks in Europe and on other continents.


util pentru diasporă

EMIGRANŢII MOLDOVENI,REÎNTORȘI ACASĂ, PRIMESC PENSIE ITALIANĂ.Pensia italiană, un adaos important la pensia moldovenească

Unul dintre cetățenii moldoveni, care au obținut pensia italiană la Chișinău prin intermediul A.O. MCL-SIAS Mol-dova este Lidia POCRASENCO. Con-tactată de echipa redacției noastre, doamna ne-a declarat următoarele:- Am muncit în Italia din 2001 până în 2009, dar doar cinci ani și câte-va luni legal și acei cu jumătate de normă. Când m-am întors definitiv acasă, nici prin cap nu-mi trecea că aș avea dreptul la vreo pensie din partea statului italian, mi se părea că am contribuit prea puțin. Am aflat de la o nepoată din Chișinău că există reprezentanța Patronatu-lui SIAS, care oferă gratuit asistență în obținerea pensiilor italiene și că e suficientă și o săptămână lucrată legal în Italia. Incredulă, am mers la oficiul lor din Chișinău pe str. Is-mail 98, să întreb dacă e adevărat. Am descoperit că deja am vârsta de pensionare și că pot depune cere-rea. Mi-au verificat contribuțiile și mi-au spus că pot obține o pensie de aproximativ 100 euro lunar. Mi-au cerut să deschid un cont bancar pe care să-mi fie transferată pensia și încă câteva acte de la Registru și CNAS, traduse în italiană, legalizate și apostilate, acte care m-au costat în jur de 1500 lei. Cei de la Patronat însă nu mi-au cerut niciun ban, au făcut totul gratuit. Am făcut cererea de pensie asistată de ei și la scurt timp, aproximativ o lună, am fost înștiințată că cererea mea a fost aprobată de INPS. Acum primesc pensie și din Moldova, și din Italia,

îmi sunt un pic mai ușoare bătrâne-țile, fapt pentru care le sunt foarte recunoscătoare.

Alt beneficiar al serviciilor gratuite ale Patronatului SIAS este Andrei SALAUR, care ne-a declarat urmă-toarele:- În luna iulie curent, soția mea, bol-navă de leucemie, a decedat în Ita-lia. Am fost la Ambasada Italiei la Chișinău să întreb ce se întâmplă cu ultimele rate ale îndemnizației de șomaj, pe care soția mea nu a mai apucat să le ridice. Mi s-a spus să mă adresez acestui Patronat SIAS.

Experții Patronatului m-au informat că procedura de recuperare a ratelor restante e mai lungă și dificilă dacă se face din Moldova, dar că vor face tot posibilul să recupereze acei bani care mi se cuvin. Mi-au mai spus și altceva, verificând stagiul de cotiza-re al soției mele, că am dreptul la o pensie de urmaș. Bineînțeles că habar n-aveam de acest drept, soția nu era încă pensionară și lucrase în Italia în total vreo șapte ani incom-pleți, cu întreruperi. Mi s-a spus că era suficient să fi cotizat 5 ani, din-tre care 3 în ultimii 5 ani antecedenți cererii de pensie. Ratele restante de șomaj încă nu le-am primit, în schimb în mai puțin de o lună din momentul cererii, am primit răspuns pozitiv pri-vind pensia mea de urmaș.

Iată ce ne declară Ilie Zabica, pre-ședintele A.O. MCL-SIAS Moldova: - Deși Patronatul SIAS e prezent în Moldova încă din 2012, doar la în-ceputul lui 2016 am inclus cererile de pensii printre serviciile noastre. Am început să oferim acest servi-ciu gratuit, pornind de la constata-rea faptului că mulți dintre cetățenii moldoveni care au muncit în Italia s-au întors deja acasă, au dreptul la pensia italiană și nici măcar nu știu de acest lucru, iar dacă unii și cunosc asta, ar trebui să se depla-seze în Italia pentru a o perfecta. Între Republica Moldova și Italia nu există un acord privind asigurările sociale și nici nu se prevede sem-narea unui astfel de acord în viito-


util pentru diasporărul apropiat. În luna februarie curent, operatorii noștri de la Chișinău au urmat un curs de instruire la sediul Patronatului SIAS din Prato, Italia, și de atunci perfectăm pensii italiene, pentru cetățenii moldoveni, care au muncit legal în Italia, iar ulterior s-au întors la trai permanent în Moldova. De fapt, acesta e și cel mai întâlnit tip de pensie solicitat de către cetă-țenii noștri, care se numește pensie pentru limita de vârstă, pentru ce-tățenii extra-comunitari repatriați (pensione di vecchiaia per cittadini extracomunitari rimpatriati). Vârsta de pensionare în acest caz e de 66 ani și 7 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, urmând să crească la 66 ani și 11 luni din 2019. Nu există o cerință minimă de cotizare la sis-temul de asigurări sociale italian, e suficientă o săptămână lucrată legal în Italia, diferă doar cuantumul pen-siei. În cazul cetățenilor comunitari, cum e și cazul moldovenilor cu ce-tățenie română, vârsta de pensionare e de 66 ani și 7 luni cu 20 de ani de contribuții sau 70 de ani și 7 luni cu 5 ani de contribuții. Pe lângă acest tip de pensie, mai oferim consultanță și asistență gratuită pentru pensia de urmaș (pensione ai superstiti), care e de două tipuri – pensie de reversi-bilitate (pensione di reversibilità) în cazul în care cel decedat este deja pensionar și pensie indirectă (pensi-one indiretta) în cazul în care la mo-mentul decesului persoana încă era încadrată în câmpul muncii, nebene-ficiind de vreo pensie italiană. Trebu-ie îndeplinită o condiție de cotizare în cazul muncitorului decedat, 15 ani de contribuții sau, în alternativă, 5 ani de contribuții dintre care 3 în ultimii 5 ani. Au dreptul la acest tip de pensie soțul supraviețuitor, copiii, nepoții, părinții, în anumite condiții. Oferim

asistență gratuită și în cazul în care cetățenii noștri sunt victima unui accident de muncă în Italia, aceștia având dreptul fie la un ajutor lunar de invaliditate din partea statului ita-lian dacă au cotizat 5 ani dintre care 3 în ultimii 5 antecedenți cererii de pensie și au pierdut între 66-99% din capacitatea de muncă, fie la pensia de inabilitate în cazul pierderii totale a capacității de muncă. Nu în ultimul rând, oferim asistență gratuită și ul-terior obținerii pensiilor, în momentul prezentării declarației anuale de ve-nit, pentru pensionarii cu reședința în străinătate (dichiarazione RED-EST) și a declarației de existență în viață (dichiarazione di esistenza in vita).

Din 2012 în Republica Moldova își desfășoară activitatea Asociația Obștească MCL-SIAS Moldova, re-prezentanța în Republica Moldova a Patronatului italian SIAS (Servi-zio Italiano Assistenza Sociale) și a MCL Italia (Movimento Cristiano Lavoratori). MCL, fondat în 1970, reprezintă o mișcare a muncitorilor creștini, fără scop lucrativ, cu carac-ter social, de solidaritate și volunta-riat ce numără peste 350.000 mem-

bri. Patronatul SIAS a fost creat de MCL, pentru o mai bună protecție a drepturilor muncitorilor, dar și pen-tru o mai vastă prezență în teritoriu. MCL și Patronato SIAS au filiale în toată Italia (19 sedii regionale și 90 provinciale), dar și în afara ei. În stră-inătate MCL și SIAS dispun de 20 de sedii, situate, în special, în țările de destinație a emigranților italieni sau de proveniență a imigranților din Ita-lia. Printre cele 20 de sedii din afara Italiei, se numără și cel din Republica Moldova.

A.O. MCL-SIAS Moldova oferă o gamă largă de servicii gratuite cetă-țenilor moldoveni, care muncesc sau au muncit în Italia, cel mai important serviciu fiind consultanța și asistența în obținerea pensiilor italiene. Adresa Patronatului: Chișinău, str. Ismail 98, of. 2, tel. 022.923180.

Lidia Pocrasenco is one of the Moldovan citizens who obtained the Italian pension in Chisinau through A.O. MCL-SIAS Moldo-va. Contacted by our team, Lidia Pocrasenco revealed the entire story, step by step.


istorii de succesCred, totuși, că am avut MARE noroc de forma-tori, profesori, oameni care mi-au fost alături și mi-au

ușurat cumva traseul profesional. Mai ales că eu mereu mi-am arătat dorința și interesul sporit, continuu de a învăța și studia detaliat absolut tot ce fac, ce vreau să fac, mai ales în domeniile unde era loc de multe cunoștințe și practici, mai exact cel al bucătăriei asiatice și al celei nordice.

În perioada stagiului la restaurantul „Geranium” din Danemarca, am înțeles că sunt interesat în a învăța cât mai multe din cultura nordică și din gastro-nomia lor, care e una atât de diferită de ceea ce se face în Sudul Europei. Re-staurantul e unul de 3 stele Michelin, administrat de Chef Rasmus Kofoes. De la Rasmus am învățat multe din profe-sia noastră, mai ales despre atitudini și responsabilități. Până acum, nu am mai văzut pe nimeni atât de calculat și axat pe obiectivele sale ca acel Chef.

În prezent, se observă o mare tendință spre bucătăria personalizată (de autor), iar un Chef este acel, care trebuie să reușească să-și „transpună” clientul în lumea senzațiilor specifice unui anu-mit tip de bucătărie. Un Chef e cel care arată ce simte și ce pasiuni are în bu-cătărie.

A găti, pentru mine, e ceva foarte per-sonal, aproape maternal. Dau și îm-părtășesc din dragostea, creația și cu-noștințele mele oamenilor pentru care gătesc. Nu știu cu adevărat cât de mult iubesc ceea ce fac. Știu ferm că nu știu ce altceva aș putea face în afara de munca din domeniul gastronomic.

Istoria, cultura mă ajută să mă inspir în bucătărie și să dau valoare gastronomi-

NIKITA ZELENȘCICOV,BUCĂTARUL-ȘEF DIN PORTUGALIA. AUTOPORTRETLa vârsta de 18 ani, după absolvirea Liceului, m-am înscris la Școala de Servicii Hoteliere din Lisabona. După doi ani de studii, după numeroase stagii și cursuri făcute de la nordul la sudul Portugaliei, mi-am început activitatea profesională la Grémio Literário, alături de unul din foștii mei formatori, Chef Nuno Diniz. Au urmat încă doi ani de muncă, călătorii și stagii prin Europa. De asemenea, am participat la Concursul Național de Gastronomie, în urma căruia am fost ales responsabilul bucătăriei la Grémio Literário din Lisabona, unul dintre localurile de top din capitala portugheză.


istorii de succesei. Așa cum gătesc din bucătăria mai multor culturi, interesul, dorința, curio-zitatea pentru această varietate mă țin aproape de acest domeniu de activitate.

În timp ce gătesc, gândul îmi e la in-grediente. Modalitatea preparării lor, forma. Clar că ar fi mai frumos să spun că, în timp ce gătesc, sunt cu gândul la bunica sau iubita, doar că a găti pen-tru mine e un proces complex, în care trebuie incluse la maxim creativitatea și expresivitatea. Bineînțeles, foarte des îmi amintesc de țara mea natală. Uitân-du-mă înapoi, în trecutul meu, copilăria petrecută în Moldova, de fiecare dată, tot mai mult ajung la concluzia, că trebuie să fim foarte, dar foarte-foarte mândri de originile noastre. Sunt mân-dru de Moldova. De acolo vin. Moldova a făcut din mine ceea ce sunt acum. Amintirile îmi zboară acum la brânza de la bunica, mămăliga făcută la un-chiul meu acasă (cu ajutorul meu, bine-înțeles), laptele de capră băut la șase dimineața, în Moldova. De fapt, cred că cele mai multe amintiri sunt, totuși, le-gate de bucătărie.

Niciodată nu am simțit vreo amenin-țare sau impediment din partea culturii portugheze în calea mea. Faptul că eu vin dintr-o cultură diferită doar m-a ajutat să cresc, să mă dezvolt, să în-văț cu oamenii din jurul meu.

De la portughezi am învățat despre to-leranță și accept. Portughezii sunt un popor, a căror istorie a fost ticluită prin influențele multor altor popoare și cul-turi. E o națiune „călătorită”, „neastâm-părată”, întotdeauna gata să mai învețe ceva, să mai descopere ceva. Să mai transmită cuiva ceva din ce știe. Portughezul nu impune nimănui nimic. Nu obligă. Anume această par-

te din cul tura portughe-ză m-a fă-cut să mă aflu mereu în proces de studiu, căutare, noi experiențe...

Traducere dinportugheză de

Stella Verega

Nikita Zelenșcicov

is a Moldovan chef living in Portugal.

He participated in the Nation-al contest of gastronomy and

was chosen as responsible for the kitchen at Grémio Literário in Lis-

abon. “I am proud of Moldova. Moldova has made me who I

am,” says Nikita. He adds that we can learn from the portuguese people how to be tolerant and accept one another.


Ai o istorie de succes aparte. Care este parcursul tău - cum ai ajuns în Italia și cât de complicat a fost să ajungi la nivelul la care ești astăzi?În primăvara anului 2003, luându-mi rămas bun de la prieteni, am plecat din Moldova. Drumul vieții m-a în-dreptat spre Roma, acolo unde fa-milia mea era stabilită de mai bine de 5 ani. Ca mulți alți moldoveni, am început a repara și înfrumuseța case și vile, un job care nu-mi era pe plac, dar era bine plătit. Totuși în scurt timp am înțeles, că am nevoie nu de bani, dar de altceva, îmi do-ream să intru în societatea italiană,

OLEG GROSSU,SOMMELIER LA ROMA,ITALIA

istorii de succes

În discuția noastră urmează să demolăm câteva stereoti-puri, care țin de migrația cetățenilor moldoveni în Ita-lia. Unul dintre ele, ar fi că în majoritatea cazurilor doar femeile noastre migrante, mai puțin bărbații stabiliți în Italia sunt protagoniști ai unor istorii de succes. Istoria de migrație a lui Oleg Grossu demonstrează contrariul sau, cel puțin, că există și destule excepții de la regulă. Un alt stereotip, care predomină în privința celor emi-grați din Republica Moldova, este faptul că majoritatea copleșitoare îndeplinesc munci de tip executiv, mult sub nivelul lor de calificare.


istorii de successă învăț bine limba, să fiu în contact cu oamenii, să cunosc persoane, lu-cruri și locuri noi.

Decizia de a mă angaja într-o cafe-nea în inima Romei, la câțiva pași de istorica Piazza di Spagna, a fost una crucială pentru parcursul meu personal și profesional. În câțiva ani, am reușit să devin persoană de suport și de încredere, pentru colegi și antreprenori. De la sarcini modes-te, ajung să am tot mai multe și mai mari responsabilități. Astfel, antre-prenorii au început să-mi ceară con-sultanță și operativitate în Start Up-ul unor noi întreprinderi în domeniul food&beverage, cum ar fi cafeneaua „Aqua Cafe”, restaurantul „Dilla”, bistró-ul în stil francez „La Buvette” și bar-restaurantul „Diqua”.

Toate rezultatele, pe care le-am obținut, se datorează modului în care am interpretat parcursul meu de viață. Ce vreau să spun cu asta? Mă ajută scriitorul Robin Sharma, care în cartea sa „Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul” spune că trebuie să avem mintea ca o ceaș-că de ceai. Informațiile noi, sunt ca ceaiul, care îl turnăm în ceașcă, dar dacă ceașca e plină, pentru infor-mațiile noi nu mai este loc, deci trebuie să avem întotdeauna ceaș-ca minții noastre goală, pentru ca să fie loc de ceva nou.

Perseverența, răbdarea, disciplina, perfecționismul, educația părinților și amabilitatea sunt puncte-cheie, care caracterizează acțiunile mele de zi cu zi.

Cine te-a ajutat în acest parcurs?Ajutorul cel mai important mi-a fost acordat de către părinții mei Maria

și Valeriu, dar și de sora Angelica. Fără ajutorul și sprijinul lor, toate succesele mele nu ar fi fost posibile și nu ar avea același gust. De altfel, mulțimea de verișori și prieteni care mi-au fost mereu alături.

Cum e să fii somelier în Italia, țara cu atâtea frumoase tradiții în acest domeniu? Participând în anul 2011 la deschi-derea restaurantului „Dillà” speci-alizat pe vinuri de înaltă calitate, m-am ocupat constant, în calitate de manager și de administrarea vi-nului. Din acest motiv, am ajuns să fiu pasionat de vinurile italiene și am decis, să frecventez cursuri de somelier timp de doi ani. În acești doi ani, am descoperit calitatea vi-nurilor și produselor agroalimentare din Italia, participând la degustări, excursii și expoziții internaționale de vin. De când am devenit some-lier, vinul a devenit o parte din via-ța mea. Fiecare vin nou, pe care îl degust este o emoție nouă, este o experiență nouă.

Cum e să fii manager în Italia? Bănuiesc, că jobul de manager este în toată lumea la fel - divers este însă modul, în care fiecare individ îl interpretează. Nu este deloc ușor, dar îți aduce foarte multe satisfacții. În Italia, de exemplu, este foarte im-portant să ai un leadership puternic. Trebuie să ai multă energie pozitivă, ca să poți face față tensiunilor la care noi, managerii, suntem supuși constant.

În ce mod e diferit față de Moldova?Nu am experiență în acest domeniu în Moldova, dar pot să vă spun ceea ce este legat de jobul meu în Ita-lia. Eu sunt responsabil de formarea și evaluarea creativității angajați-lor, creșterea calității serviciilor și operațiunilor logistice, de gestiunea cantinei de vinuri pentru toate re-staurantele rețelei, modernizarea sistemelor de lucru.

Te-au ajutat studiile pe care le-ai făcut în Italia?Da, desigur. Am făcut cursuri în tot


istorii de succesce ține de cafea, cocktail, distilerie și mixologie la școlile „Asociazione Italiana Barman” și „FBS”, mai târ-ziu am făcut cursuri de somelier la „Federazione Italiana Sommelier”, cursul de comunicații la „AICP”. Am făcut și un curs de dicție cu Vera Nastasiu la Roma, organizat de Asociația tinerilor moldoveni din Italia „O3M”.

Aveți un concept foarte modern de gestionare a localurilor – organizați cu regularitate diferite evenimente, cu diverse tematici. Participați și la evenimente organizate de comuni-tățile cetățenilor moldoveni din Ita-lia?Lucrând într-o rețea cunoscută, suntem chemați să acordăm servi-ciile noastre la evenimente exclu-sive în buticuri de modă, cum ar fi Valentino, Giorgio Armani, Prada, Hermes, L'Oreal, cu diferite ocazii, la manifestări enogastronomice de nivel înalt.

De altfel, eu, personal particip la evenimente organizate de asociați-ile cetățenilor moldoveni din Roma, deoarece este un mod de a fi uniți și de a ne susține unul pe altul departe de țara noastră.

Te rog să-mi vorbești despre eve-nimentul din 26 noiembrie, din ca-pitala Italiei, la care ai participat împreună cu Asociația „O3M”, sub înaltul patronaj al Ambasadei Repu-blicii Moldova în Italia. În vara acestui an, am cunoscut-o pe președinta Asociației tinerilor moldoveni din Italia „O3M”, Aurica Danalachi, care, aflând că sunt so-melier, imediat mi-a propus această colaborare. Îmi povestise că de mult timp echipa „O3M” își dorea să or-

ganizeze degustație de vinuri mol-dovenești, dar nu găseau un profe-sionist în domeniu. Nu puteam decât să accept, desigur.

Pe 26 noiembrie 2016 a avut loc un eveniment deosebit, unde am de-gustat vinurile Fautor (Alb, Rosè și Roșu), cu bucate tradiționale, dar și bucate creative. Momentul cul-minant al acestui eveniment a fost prezentarea cărții „Vioara din man-sardă” a Doinei Strulea, o tânără poetă din Moldova care își face stu-diile la Milano.

R. L. Stevenson spunea că „Vinul este ca o poezie îmbuteliată”. Cu această ocazie, invitații au putut asculta poezii frumoase și degusta vinurile meleagurilor noastre „La gura sobei”, cu o vedere fermecă-toare asupra Romei.

În ce măsură sunt activi tinerii mi-granți - sunt interesați să partici-pe la evenimentele organizate la Roma?

Tinerii moldoveni de la Roma, dar este valabil pentru toată Italia, sunt destul de pasivi, s-au refugiat în viața personală sau au fost ab-sorbiți de societatea italiană, sunt nepăsători, nu prea se interesează de Moldova și de ce se întâmplă acolo. Mi-ar fi plăcut foarte mult să fie activi, așa cum sunt tinerii din Asociația „O3M”, care organizează diferite evenimente culturale, întâl-niri, concerte, treninguri, prezentări de carte, degustări de vinuri, distri-buie informații utile pentru studenți. Acestea sunt ocazii, pentru a ne strânge împreună și a redescoperi că suntem cetățeni moldoveni, că putem fi uniți și că putem face lu-cruri frumoase împreună.

Ecaterina DELEU, doctorand, ICJP al AȘM

This interview tells the story of a Moldovan sommelier in Rome, Oleg Grossu, and offers details about an event organized by the association of young moldovians in Italy, „O3M”.

Echipa BRD vă ureazăLA MULȚI ANIși Sărbători fericite!

Documents

DE ORIUNDE - stiripozitive.eu · MOLDOV EDIăIA ANUL 5 BRD în acţiune Tamara Șchiopu Marea Britanie „Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele